Notiuni de teoria functiilor si

ecuatiilor Booleene
Mircea Olteanu, Luminita Costache

Cuprins
1 Calcul n algebre Boole

2 Functii Booleene

17

3 Ecuatii Booleene

23

CUPRINS

Capitolul 1
Calcul n algebre Boole
1. Definitie
O algebr
a Boole este = {B, , , 0 , 0, 1}, unde:
B este o multime nevida;
: B B 7 B
si
: B B 7 B
sunt operatii pe B numite disjunctie si, respectiv, conjunctie;
0
: B 7 B
este o aplicatie numita negatie;
0 si 1 sunt doua elemente din B cu 0 6= 1 astfel ncat pentru orice
x, y, z B, avem:
xy
xy
(x y) z
(xy)z
x xy
x(x y)
x yz
x(y z)
x1
x0
x x0
xx0

=
y x,
=
yx,
= x (y z),
=
x(yz),
=
x,
=
x,
= (x y)(x z),
=
xy xz,
=
1,
=
0,
=
1,
=
0,

(1.1)
(1.10 )
(1.2)
(1.20 )
(1.3)
(1.30 )
(1.4)
(1.40 )
(1.5)
(1.50 )
(1.6)
(1.60 ).

In concluzie, disjunctia si conjunctia sunt comutative, (1.1 si 1.10 ), aso5

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

ciative, (1.2 si 1.20 ) si verifica legile de absorbtie, (1.3 si 1.30 ); {B, , , }

cu proprietatile de la 1.1 la 1.30 se numeste latice.
In plus, aceasta latice trebuie sa fie distributiv
a, (1.4 si 1.40 ), sa aiba
0
element unitate, (1.5) si element nul , (1.5 ), si fiecare element sa aiba
un complement, (1.6 si 1.60 ). x0 se numeste complementul lui x.
2. Exemple
(i) Fie B2 = {0, 1} si fie , si 0 definite astfel:
0 0 = 0, 0 1 = 1, 1 1 = 1
0 0 = 0, 0 1 = 0, 1 1 = 1
00 = 1, 10 = 0
Proprietatile de la 1.1 la 1.60 se verifica imediat.
(ii) Fie X o multime nevida si fie P(X) = {A ; A X} multimea partilor
lui X. Consideram operatiile uzuale cu multimi:
A B = {x X ; x A sau x B}.
A B = {x X ; x A si x B}.
A0 = {x X ; x 6 A}.
Atunci {P(X), , , 0 , , X} este o algebra Boole.
(iii) Mai general, daca H P(X) astfel ncat:
H,
A, B H A B H,
A, B H A B H,
A H A0 H,
atunci {H, , , 0 , , X} este o algebra Boole.
(iv) Fie = {B, , , 0 , 0, 1} o algebra Boole; atunci {B, , , 0 , 1, 0} este de
asemenea algebra Boole, numita algebra dual
a asociata lui si se noteaza
d . Afirmatia este adevarata deparece n definitia algebrei Boole axiomele
sunt grupate n perechi schimband ntre ele cu si 0 cu 1.
(v) Un exemplu de latice care nu este algebra Boole.
Fie M o multime nevida si fie
F(M ) = {f ; f : M 7 [0, 1]}.

7
Un element f F(M ) se numeste multime fuzzy. Pentru orice f, g
F(M ), definim:
f g : M 7 [0, 1], (f g)(t) = maximul{f (t), g(t)},
f g : M 7 [0, 1], (f g)(t) = minimul{f (t), g(t)}.
Rezulta ca {F(M ), , } este o latice distributiva.
Pentru a obtine o structura de algebra Boole pe F(M ), s-ar putea ncerca:
0 : M 7 [0, 1], 0(t) = 0,
1 : M 7 [0, 1], 1(t) = 1,
f 0 = 1 f.
Totusi, {F(M ), , , 0 , 0, 1} nu este o algebra Boole deoarece, daca f este o
functie constanta, f 6= 0 si f 6= 1, atunci nu exista g F(M ) astfel ncat
f g = 1 si f g = 0.
3. Teorem
a (Principiul dualit
atii)
0
Fie = {B, , , , 0, 1} o algebra Boole si fie P o proprietate exprimata cu
using , , 0 , 0 si 1. Fie P d proprietatea duala P obtinuta schimband (n P )
cu si 0 cu 1. Atunci:
P este adevarata P d este adevarata.
Demonstratie Daca P este o proprietate adevarata n orice algebra Boole
, atunci P trebuie sa fie adevarata si n algebra duala, d , (cf exemplului
2(iv)). Dar proprietatea P n d este exact proprietatea P d n .
4. Teorem
a
0
Fie {B, , , , 0, 1} o algebra Boole; atunci, pentru orice x, y B, avem:
xx
xx
x0
x1
xy =0
xy =1

=
=
=
=

x
x
x
x
x = y = 0
x = y = 1

(1.7)
(1.70 )
(1.8)
(1.80 )
(1.9)
(1.90 )

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

Relatiile (1.7) si (1.70 ) se numesc legile de idempotenta.

Demonstratie Vom demonstra numai (1.7), (1.8) si (1.9); restul rezulta din
principiul dualitatii.
Din (1.3) si (1.30 ), obtinem:
x = x x(x y) = x x.
Din (1.50 ) si (1.3), rezulta:
x 0 = x x0 = x.
Demonstram (1.8); din idempotenta, rezulta 0 0 = 0. Reciproc, daca
x y = 0, aplicand (1.30 ) si (1.50 ), obtinem:
x = x(x y) = x0 = 0.
Analog rezulta si y = 0.
5. Lem
a
Fie x, y B. Daca x y = 1 si xy = 0, atunci y = x0 , i.e. complementul
este unic
Demonstratie Avem:
y = y1 = y(x x0 ) = yx yx0 = x0 y 0 = x0 y x0 x =
= x0 (y x) = x0 1 = x0 .
6. Teorem
a
Pentru orice x, y B, avem:
(x y)0
(xy)0
(x0 )0
x x0 y
x (x0 y)

= x0 y 0 ,
= x0 y 0 ,
=
x,
= x y,
=
xy,

(1.10)
(1.100 )
(1.11)
(1.12)
(1.120 ).

Relatiile (1.10) si (1.100 ) se numesc legile lui De Morgan, (1.11) este legea
dublei negatii, iar (1.12) si (1.120 ) absorbtie Booleean
a.
Proof Vom demonstra (1.10), (1.11) si (1.12); celelalte rezulta din principiul
dualitatii.
Din (1.6) si (1.60 ), rezulta:
0

x0 (x0 ) = 1 si x0 (x0 ) = 0,

9
deci, (x0 )0 = x din Lema anterioara. Din aceeasi lema, pentru a demonstra
legile lui De Morgan trebuie sa aratam:
(x y) x0 y 0 = 1 si (x y)x0 y 0 = 0.
Avem:
(x y) x0 y 0 = ((x y) x0 )) ((x y) y 0 ) =
= (y (x x0 )) (x (y y 0 )) = (y 1)(x 1) = 1 1 = 1,
si:
(x y)x0 y 0 = xx0 y 0 yx0 y 0 = xx0 y 0 x0 yy 0 =
= 0y 0 x0 0 = 0 0 = 0.
Pentru a demonstra absorbtia Booleeana, avem:
x y = 1(x y) = (x x0 )(x y) = (x xy) x0 y = x x0 y.
7. Definitie
Fie x, y B. Atunci, prin definitie:
x y x y = y.
Citim mai mic sau egal. Relatia duala este mai mare sau egal:
x y y x.
8. Observatie
Pentru orice x, y B, avem:
x y xy = x.
Demonstratie Daca x y, atunci x y = y, deci:
xy = x(x y) = x.
Reciproc, daca xy = y, atunci:
x y = xy y = y,
deci x y.

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

10

Principiul dualitatii se poate extinde la relatiile si :

9. Teorem
a (Principiul extins al dualit
atii)
Fie = {B, , , 0 , 0, 1} o algebra Boole si fie P o proprietate exprimata
cu , , 0 , 0, 1, si . Fie P d proprietatea duala asociata lui P , obtinuta
schimband ntre ele cu , 0 cu 1 si cu . Avem:
P este adevarata P d este adevarata.
Demonstratie Din teorema 3 si din observatia anterioara, obtinem:
x y n algebra y x n algebra d .
10. Teorem
a
0
Fie {B, , , , 0, 1} o algebra Boole; atunci pentru orice x, y, z B, avem:
daca
daca

x x,
xy
xy

y x,
y z,

si
si

atunci
atunci

x = y,
x z,

(1.13)
(1.14)
(1.15).

Rezulta deci ca relatia este reflexiv

a, antisimetric
a si tranzitiv
a, deci
este o reltie de ordine (n general nu este o ordine totala).
Demonstratie Din x x = x, obtinem x x.
Daca x y si y x, atunci:
x = x y = y.
Din x y si y z, rezulta:
x y = y si y z = z,
deci:
x z = x (y z) = (x y) z = y z = z,
ceea ce demonstreaza x z.
Alte proprietati ale relatiei sunt date n teorema urmatoare:
11. Teorem
a
Pentru orice x, y, z B, avem:
x
xy
x
t

x y,

x,

z
si

x
si

yz
ty

x y z,
t xy;

(1.16)
(1.160 )
(1.17)
(1.170 )

11

daca
daca

x y atunci
x y atunci
0 x,
x 1,
xy

xy

xz
xz

y z,
yz,

x0 y =
xy 0 =

(1.18)
(1.180
(1.19)
(1.190 )
(1.20)
(1.200 )

1,
0;

x = y (x0 y)(x y 0 ) = 1,
x=y
xy 0 x0 y
= 0,
xy
y 0 x0 ,

(1.21)
(1.210 )
(1.22)

Rezulta ca x y este marginea superioar

a a elementelor x si y, iar xy este
marginea inferioar
a a lui x si y. 0 este cel mai mic element, iar 1 este
cel mai mare element.
Demonstratie Proprietatile (1.16), (1.17), (1.8) si (1.19) sunt evidente.
Demonstram (1.20); daca x y, atunci x y = y, deci:
x0 y = x0 (x y) = (x0 x) y = 1 y = y.
Reciproc, daca x0 y = 1, atunci:
x y = (x y) 1 = (x y)(x0 y) = xx0 y = 0 y = y,
deci x y. Pentru a demonstra (1.21), aplicam (1.20) si antisimetria:
x = y x y si y x
x0 y = 1 si x y 0 = 1 (x0 y)(x y 0 ) = 1.
Relatia (1.22) rezulta direct din (1.20). Restul proprietatilor rezulta din
principiul extins de dualitate.
12. Exercitiu
Sa se demonstreze ca pentru orice a, b, c B, avem:
(i) ab c a b0 c.
(ii) ab c d ac0 b0 d.
Solutie (i) Daca ab c, atunci (ab0 ):
ab ab0 c ab0 c b0 .

12

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

Membrul stang este a, deci obtinem a b0 c.

Reciproc, daca a b0 c, atunci ( b):
ab b(b0 c) = bc c.
(ii) Daca ab c d, atunci, (ab0 ):
ab ab0 ab0 (c d),
deci:
a ab0 c d.
Rezulta (c0 ):
ac0 ab0 c0 c0 (c d) = ab0 c0 cd b0 cd b0 d.
Reciproc, daca ac0 b0 d, obtinem (ac):
a b0 d ac,
deci (b):
ab bd abc = b(d ac) b(d c) c d.
13. Exerctiu
Fie a, b B; sa se demonstreze ca urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) a b.
(ii) c B, ac bc si a c b c.
(iii) c B, ac bc si a c b c.
(iv) c B, ac b si a b c.
Solutie Implicatiile (i)(ii) (iii) (iv) sunt evidente. Demonstram (iv)
(i). Sa presupunem ca exista c B astfel ncat:
ac b si a b c.
Din exercitiul 12(i), obtinem:
ac b a c0 b.
Dar a c0 b and a b c implica :
a (c0 b)(b c) = c0 b b bc = b.

13

14. Exercitiu
Let a, b B; sa se demonstreze ca urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i) a = b.
(ii) a b ab.
(iii) a b = ab.
(iv) c B, ac = bc si a c = b c.
(v) c B, ac = bc si a c = b c.
15. Definitie
Fie {B, , , 0 , 0, 1} o algebra Boole si fie Bo B astfel ncat:
(i) 0, 1 Bo .
(ii) Daca x, y Bo , atunci x y, xy si x0 sunt n Bo .
In acest caz Bo se numeste subalgebr
a (Boole) n B.
Rezulta ca {Bo , , , 0 , 0, 1} este algebra Boole.
16. Observatie
Se poate demonstra ca Bo este subalgebra n B daca si numai daca urmatoarele
conditii sunt satisfacute:
(i) Bo 6= .
(ii) Daca x, y Bo , atunci x y si x0 sunt n Bo .
17. Exemple
(i) Algebra Boole cu doua elemente, B2 (exemplul 2(i)), este subalgebra n
orice algebra Boole.
(ii) Fie B o algebra Boole diferita de algebra cu doua elemente si fie a B
astfel ncat a 6= 0 si a 6= 1. Fie Ba = {0, a, a0 , 1}. Atunci Ba este subalgebra
si se numeste subalgebra generat
a de a.
Mai general, fie F B; se poate defini subalgebra generat
a de F, notata
BF , astfel:
\
BF = {H ; H subalgebra , H F}.
Rezulta ca BF este cea mai mica subalgebra care contine pe F; (trebuie
demonstrat mai ntai ca intersectia de subalgebre este subalgebra).
18. Definitie

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

14

Fie {B, , , 0 , 0, 1} si {G, , , ? , , } doua algebre Boole. O aplicatie

h : B 7 G,
se numeste homomorfism (de algebre Boole) daca pentru orice x, y B,
urmatoarele conditii sunt satisfacute:
h(0)
h(1)
h(x y)
h(xy)
h (x0 )

=

=

= h(x) h(y)
= h(x) h(y)
= (h(x))?

Daca h este un homomorfism bijectiv, atunci h se numeste izomorfism, iar

algebrele B si G se numesc, n acest caz, izomorfe.
19. Observatie
Se pot demonstra urmatoarele proprietati:
(i) Conditiile:
h(x y) = h(x) h(y) si h (x0 ) = (h(x))?
sunt suficiente pentru ca h sa fie homomorfism.
(ii) Daca h este un izomorfism, atunci aplicatia inversa, h1 , este de asemenea izomorfism.
20. Exercitiu
Sa se demonstreze ca imaginea unui morfism
h : B 7 G
este subalgebra n G.
21. Definitie
Fie {B, , , 0 , 0, 1} o algebra Boole si fie a, b B doua elemente astfel ncat
a b. Multimea:
[a, b] = {x B ; a x b}
se numeste intervalul (sau segmentul) [a, b]. Evident, B = [0, 1].

15
22. Exercitiu
Cu notatiile din definitia anterioara, fie a, b B astfel ncat a b. Pentru
orice x [a, b], definim
x] = a bx0 .
Sa se demonstreze ca {[a, b], , , ] , a, b} este algebra Boole.
Incheiem aceasta sectiune cu enuntul teoremei de reprezentare a algebrelor Boole.
23. Teorem
a (M.Stone)
(i) Daca B este o algebra Boole finit
a atunci exista o multime finit
a X
0
astfel ncat B sa fie izomorfa cu algebra partilor {P(X), , , , , X}; (cf
exemplului 2(ii)).
(ii) Daca B este o algebra Boole arbitrara, atunci exista o multime Y si un
homomorfism injectiv
h : B 7 P(Y ).
In fapt, B este izomorfa cu imaginea lui h (care este subalgebra n P(Y )).
24. Corolar
(i) Daca B este o algebra Boole finita, atunci exista un numar natural n
astfel ncat cardinalul lui B sa fie 2n .
(ii) Toate algebrele Boole finite avand acelasi numar de elemente sunt izomorfe
ntre ele.

16

CAPITOLUL 1. CALCUL IN ALGEBRE BOOLE

Capitolul 2
Functii Booleene
In cele ce urmeaza, {B, , , 0 , 0, 1} este o algebra Boole.
25. Definitie
O aplicatie
f : B n 7 B,
se numeste functie Booleean
a de n variabile daca satisface urmatoarele
reguli:
(i) Pentru orice a B, functia constant
a, fa , definita prin:
fa : B n 7 B, fa (x1 , .., xn ) = a,
este functie Booleeana.
(ii) Pentru orice i {1, 2, .., n}, proiectia pi , definita prin:
pi : B n 7 B, pi (x1 , .., xn ) = xi ,
este functie Booleeana.
(iii) Pentru orice functii Booleene de n variabile, f si g, urmatoarele functii
sunt functii Booleene:
f g : B n 7 B, (f g)(x1 , ..xn ) = f (x1 , .., xn ) g(x1 , .., xn )
f g : B n 7 B, (f g)(x1 , .., xn ) = f (x1 , .., xn )g(x1 , .., xn )
f 0 : B n 7 B, f 0 (x1 , .., xn ) = (f (x1 , .., xn ))0 .
Desigur, functiile f g, f g sif 0 se numesc disjunctia lui f si g, conjunctia
lui f si g si respectiv negatia lui f .
17

18

CAPITOLUL 2. FUNCT
II BOOLEENE

(iv) Orice functie Booleeana de n variabile se obtine aplicand regulile (i),(ii)

si (iii) un numar finit de ori.
O functie Booleeana se numeste functie Booleean
a simpl
a daca se
obtine aplicand regulile (ii), (iii) si:
(v) Orice functie Booleeana simpla de n variabile se obtine aplicand regulile
(ii) si (iii) un numar finit de ori.
In consecinta, functie constanta este functie Booleeana daca si numai daca
este 0 sau 1.
26. Notatii
In cele ce urmeaza, vom nota cu X, Y, .. vectori arbitrari din B n (este un abuz
de limbaj: B n nu este spatiu vectorial):
X = (x1 , .., xn ) si Y = (y1 , .., yn ).
In cazul n care toate componentele unui vector sunt n {0, 1}, atunci el se
numeste vector elementar. Vom nota vectorii elementari cu literele A, B, ..
si componentele lor cu 1 , 2 , ..:
A = (1 , .., n ), unde i {0, 1},
sau, echivalent,
A {0, 1}n .
Evident, exista 2n vectori elementari.
Pentru un vector elementar fixat A = (1 , .., n ), notam cu A0 vectorul:
A0 = (10 , .., n0 ).
Daca {0, 1} si x B, atunci notatia x semnifica:
 0
x daca = 0

x =
x daca = 1
Daca X = (x1 , .., xn ) si A = (1 , .., n ), notatia X A nseamna conjunctia
tuturor elementelor x1 1 , .., xnn :
X A = x1 1 xnn .
Notatia

X A nseamna disjunctia tuturor elementelor x1 1 , .., xnn :
_

A
X
= x1 1 ... xnn .

19
Daca {aA }A{0,1}n este o multime de 2n elemente din B, atunci expresiile
_

_
^
A
A
aA X si
aA
X
,
A

nseamna faptul ca disjunctia si respectiv conjunctia, (notata aici cu

face dupa toti cei 2n vectori elementari A {0, 1}n .

V
), se

27. Exemple
(i) daca n = 1, atunci X = x B, iar vectorii elementari sunt A = 1 si
A = 0. Avem:
_
aA X A = ax bx0 ,
A

aA X A = (c x)(b x0 ),

unde, a, b, c, d B.
(ii) Daca n = 2, atunci X = (x, y), iar vectorii elementari sunt:
A = (0, 0), B = (0, 1), C = (1, 0), D = (1, 1).
Avem:
X A = x0 y 0 , X B = x0 y, X C = xy 0 , X D = xy.
si:
_

aA X A = ax0 y 0 bx0 y cx0 y dxy,

_

^
A
aA
X
= (s x0 y 0 )(t x0 y u x y 0 )(v x y),
A

unde, a, b, c, d, s, t, u, v B.
28. Teorem
a (forme canonice)
(i) O functie f : B n 7 B este functie Booleeana daca si numai daca se poate
scrie n forma canonic
a disjunctiv
a:
_
f (X) =
aA X A ,
A

coeficientii aA fiind
aA = f (A).

20

CAPITOLUL 2. FUNCT
II BOOLEENE

(ii) O functie f : B n 7 B este functie Booleeana daca si numai daca se poate

scrie n forma canonic
a conjunctiv
a:
_

^
A
f (X) =
bA
X
,
A

coeficientii bA fiind
bA = f (A0 ).
Evident, proprietatea (ii) este duala proprietatii (i).
29. Corolar
(i) O functie Booleeana este unic determinata de valorile pe care le ia n
vectorii elementari.
(ii) Valorile unei functii Booleene f satisfac inegalitatile:
^

f (A) f (X)

f (A), X B n .

(iii) O functie Booleeana f este functie Booleeana simpla daca si numai daca
pentru orice vector elementar A, avem:
f (A) {0, 1}.
30. Exemple
(i) Fie f (x) = ax bx0 c. Calculam:
f (0) = b c, f (1) = a c,
deci forma canonica disjunctiva este:
f (x) = (b c)x0 (a c)x,
iar forma canonica conjunctiva este:
f (x) = (b c x)(a c x0 ).
(ii) Fie f (x) = (a x)(b0 x x0 ). Calculam:
f (0) = a, si f (1) = b0 ,

21
deci forma canonica disjunctiva este:
f (x) = ax0 b0 x,
iar forma canonica conjunctiva este:
f (x) = (a x)(b0 x0 ).
(iii) Fie f : B 2 7 B,
f (x, y) = ab0 (x y 0 )(a0 xy b(x0 y)0 ) a (x b).
Calculam:
f (0, 0) = a b, f (0, 1) = a b, f (1, 0) = 1, f (1, 1) = a,
deci formele canonice sunt:
f (x, y) = (a b)x0 y 0 (a b)x0 y xy 0 axy,
si:
f (x, y) = ((a b) x y)((a b) x y 0 )(1 x y 0 )(a x0 y 0 ) =
= ((a b) x y)((a b) x y 0 )(a x0 y 0 ).
(iv) Fie f : B 3 7 B,
f (x, y, z) = (x y)(a x0 (xz)0 ).
Calculam:
f (0, 0, 0) = 0, f (0, 0, 1) = 0, f (0, 1, 0) = 1, f (1, 0, 0) = 1,
f (0, 1, 1) = 1, f (1, 0, 1) = a, f (1, 1, 0) = 1, f (1, 1, 1) = a.
Formele canonice sunt
f (x, y, z) = x0 yz 0 xy 0 z 0 x0 yz axy 0 z xyz 0 axyz,
si
f (x, y, z) = (x y z)(x y z 0 )(a x0 y z 0 )(a x0 y 0 z 0 ).

22

CAPITOLUL 2. FUNCT
II BOOLEENE

31. Exercitii
(i) Fie f : B 4 7 B, definita prin:
f (a, b, x, y) = axy bxy 0 b0 x0 y a0 x0 y 0 .
Sa se demonstreze:
f (a, b, x, y) = f (x, y, a, b) = f (a, b0 , y, x) =
= f (a0 , b0 , x0 , y 0 ) = f (x, y 0 , b, a) = f (x0 , y 0 , a0 , b0 ).
(ii) Sa se afle formele canonice si apoi sa se determine imaginile functiilor
urmatoare:
f (x, y) = (ax b0 y 0 )(a0 y b0 x) (bx ay 0 )(b0 y a0 x)
f (x, y) = (a x by)(bx ay 0 ) (c x0 dy)(dx0 cy)
f (x, y, z) = ax by cz
f (x, y, z) = ayz bzx cxy
f (x, y, z) = (ayz bzx cxy)0 ax0 by 0 cz 0
f (x, y, z) = (ayz 0 bzx0 cxy 0 )0 (a0 x b0 y c0 z)
f (x, y, z) = (ax by cz)0 (a x0 )(b y 0 )(c z 0 )
f (x, y, z) = (ayz bzx cxy)0 (a0 x0 )(b0 y 0 )(c0 z 0 )
f (x, y, z) = (ay 0 zbz 0 xcx0 y)0 (a0 x0 )(b0 y 0 )(c0 z 0 )abc(xyz)(x0 y 0 z 0 ).

Capitolul 3
Ecuatii Booleene
Ca de obicei, {B, , , 0 , 0, 1} este o algebra Booleeana.
32. Definitie
Prin ecuatie Booleean
a n n necunoscute se ntelege o ecuatie de forma
f (X) = g(X),
unde f si g sunt functii Booleene de n variabile.
Componentele vectorului X = (x1 , .., xn ) sunt necunocutele. O solutie
a ecuatiei este orice vector Xo astfel ncat f (Xo ) = g(Xo ).
Prin inecuatie Booleean
a n n necunoscute se ntelege o inecuatie de
forma
f (X) g(X),
cu f si g ca mai sus; o solutie a inegalitatii este orice vector Xo astfel ncat
f (Xo ) g(Xo ).
Prin sistem de ecuatii Booleene n n necunoscute se ntelege orice
sistem de forma:
fi (X) = gi (X), i {1, 2, .., m},
unde, pentru orice i {1, 2, .., m}, fi si gi sunt functii Booleene de n variabile.
O solutie a sistemului este orice vector Xo care este solutie pentru toate
ecuatiile sistemului.
Analog se defineste sistemul de inegalitati Booleene.
A rezolva o ecuatie Booleeana (sau inecuatie, sistem, etc,) nseamna
determinarea tuturor solutiilor.
23

24

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

O ecuatie (sau sistem, etc) se numeste consistent

a daca are cel putin o
solutie. Altfel, ecuatia (sistemul, etc) se numeste inconsistent
a.
Doua ecuatii (sisteme, etc) se numesc echivalente daca au aceleasi solutii.
32. Teorem
a
Orice ecuatie Booleeana cu n necunoscute, sau inegalitate, (sau sistem de
ecuatii, sau sistem de inegalitati) este echivalenta cu o ecuatie Booleeana de
forma:
f (X) = 0,
unde f este o functie Booleeana de n variabile.
Demonstratie Sa consideram ecuatia Booleeana de forma
f (X) = g(X).
Cu ajutorul echivalentei: x = y xy 0 x0 y = 0, (teorema 11, (210 ))
rezulta ca ecuatia data este echivalenta cu ecuatia:
f (X)g 0 (X) f 0 (X)g(X) = 0.
Fie acum inegalitatea:
f (X) g(X).
Din echivalenta x y xy 0 = 0, (teorema 11 (200 )), rezulta ca inegalitatea
data este echivalenta cu ecuatia
f (X)g 0 (X) = 0.
De aici rezulta si faptul ca orice sistem ecuatii sau de inecuatii este echivalent
cu un sistem de ecuatii de forma
fi (X) = 0, i {1, 2, .., m}.
Din echivalenta x = y = 0 x y = 0, (teorema 4 (9)), rezulta ca acest
sistem este echivalent cu ecuatia:
f1 (X) .... fm (X) = 0.
O consecinta a acestei teoreme este faptul ca studiul ecuatiilor Booleene
(inecuatii, sisteme) se reduce (fara restrangerea generalitatii), la studiul ecuatiilor
de forma f (X) = 0, cu f functie Booleeana.

25
33. Exemple
(i) Ecuatia
x yz 0 = x z 0
este echivalenta cu :
(x yz 0 )(x z 0 )0 (x yz 0 )0 (x z 0 ) = 0,
(x yz 0 )x0 z x(y 0 z)(x z 0 ) = 0,
xy 0 xy 0 z 0 xz = 0,
xy 0 xz = 0,
(ii) Sistemul:
x0 yz xz 0 , xy z 0 = 1,
este echivalent cu:
(x0 yz)(xz 0 )0 = 0, (xy z 0 )0 = 0,
x0 yz = 0, x0 z y 0 z = 0.
Se observa ca n aceasta forma putem rezolva:
x0 = 0, yz = 0, y 0 z = 0,
deci solutia este:
x = 1, z = 0, y B.
34. Execitiu
Fie a, b, c, p, r, s B; atunci ecuatia:
ax bx0 c = px rx0 s,
este echivalenta cu:
[(a c)p0 s0 a0 c0 (p s)]x [(b c)r0 s0 b0 c0 (r s)] = 0.
Solutie Scriem mai ntai ambii membri n forma canonica disjunctiva; rezulta
ca ecuatia este echivalenta cu:
(a c)x (b c)x0 = (p s)x (r s)x0 .

26

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

In continuare:
[(a c)x (b c)x0 ][(p s)x (r s)x0 ]0
[(a c)x (b c)x0 ]0 [(p s)x (r s)x0 ] = 0.
Calculam:
[(a c)x (b c)x0 ]0 = (a0 c0 x0 )(b0 c0 x) =
= a0 c 0 x b 0 c 0 x 0 a0 b 0 c 0 .
Analog:
[(p s)x (r s)x0 ]0 = p0 s0 x r0 s0 x p0 r0 s0 .
Inlocuind expresiile de mai sus n ecuatie, demonstratia se ncheie.
35. Exercitiu
Fie a, b B; atunci sistemul:
xy 0 = ab0 , x0 y = a0 b
este echivalent cu ecuatia:
(a0 b ab0 )xy (a0 b)xy 0 (a b0 )x0 y (ab0 a0 b)x0 y 0 = 0.
Solutie Sistemul este echivalent cu:
xy 0 (ab0 )0 (xy 0 )0 ab0 = 0, x0 y(a0 b)0 (x0 y)0 a0 b = 0;
aplicand legile lui De Morgan, obtinem:
xy 0 (a0 b) (x0 y)ab0 = 0, x0 y(a b0 ) (x y 0 )a0 b = 0.
Reducem la o singura ecuatie:
a0 bx ab0 x0 ab0 y a0 by 0 (a0 b)xy 0 (a b0 x0 y) = 0.
Demonstratia se ncheie daca aducem membrul stang la forma canonica disjunctiva.
36. Exercitiu
Fie a, b, c B; atunci sistemul:
a x, b y, xy = c,

27
este echivalent cu:
c0 xy (b c)xy 0 (a c)x0 y (a b c)x0 y 0 = 0.
Solutie Sistemul dat este echivalent cu sistemul:
ax0 = 0, by 0 = 0, c0 xy cx0 cy 0 = 0,
reducand la o unica ecuatie, rezulta:
(a c)x0 (b c)y 0 c0 xy = 0.
Prin aducerea membrului stang la forma canonica disjunctiva, se obtine
forma ceruta.
37. Exercitii
Transformati (echivalent !) sistemele urmatoare ntr-o ecuatie de forma
f (X) = 0.
(i) yz = a bc, zx = b ca, xy = c ab.
(ii) xy = a, x y = b.
(iii) x(y z) = b c, y(z x) = c a, z(x y) = a b.
In continuare vom studia ecuatia Booleean
a cu o singur
a necunoscut
a, pe care o vom considera adusa la forma canonica disjunctiva:
ax bx0 = 0.
Daca notam f (x) = ax bx0 , atunci a = f (1) si b = f (0).
38. Lem
a
Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
(i)
ax bx0 = 0.
(ii)
b x a0 .
(iii)
x = a0 x bx0 .
Demonstratie (i) (ii). Egalitatea:
ax bx0 = 0

28

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

este echivalenta (teorema 4(9)) cu egalitatile:

ax = 0 si bx0 = 0,
care la randul lor sunt echivalente (teorema 11(200 )) cu:
x a0 si b x,
ceea ce demonstreaza (ii).
(ii) (iii). Din inegalitatile:
b x si x a0 ,
obtinem:
bx0 = 0 si a0 x = x,
deci:
a0 x bx0 = x 0 = x,
ceea ce demonstreaza (iii).
(iii)(i) Prin conjugarea ambilor membri cu x0 si cu ax a egalitatii:
x = a0 x bx0 ,
deducem (respectiv):
0 = bx0 si ax = 0,
deci :
ax bx0 = 0.
39. Teorem
a
Ecuatia Booleeana cu o singura necunoscuta:
ax bx0 = 0
este consistenta daca si numai daca
ab = 0.
Daca aceasta conditie este satisfacuta, atunci multimea tuturor solutiilor este
intervalul:
x [b, a0 ],

29
sau, echivalent, n forma parametrica:
x = a0 t b, unde t B.
Demonstratie Sa presupunem ca ecuatia este consistenta, deci exista xo B
astfel ncat:
axo bx0o = 0.
Din lema anterioara rezulta b a0 , deci:
ab = 0.
Reciproc, daca ab = 0, atunci x = b este solutie a ecuatiei:
ab bb0 = 0.
Presupunem acum ca egalitatea ab = 0 este adevarata. Faptul ca multimea
solutiilor este intervalul [b, a0 ] a fost demonstrat n lema anterioara.
Pentru a demonstra forma parametrica a solutiilor, fie t B arbitrar fixat;
atunci x = a0 t b este solutie:
a(a0 t b) b(a0 t b)0 = ab b(a0 t)0 b0 = 0,
deoarece ab = 0.
Reciproc, daca x B este o solutie arbitrara a ecuatiei, atunci, din lema 38
avem:
b x a0 ,
deci x poate fi scris:
x = x b = a0 x b.
Rezulta ca exista t B astfel ncat x = a0 t b; de fapt, t = x.
40. Exemple
(i) Sa se rezolve inegalitatea:
xcs
Solutie Inegalitatea este echivalenta cu ecuatia:
(x c)0 s = 0,

30

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

deci trebuie sa rezolvam:

sc0 x0 = 0.
Conditia de consistenta este ndeplinita pentru orice c, s B:
0 (sc0 ) = 0.
Soultia este:
x [sc0 , 1],
sau, n forma parametrica:
x = t sc0 , t B.
(ii) Ecuatia:
x c = s,
este echivalenta cu:
s0 x s0 c sc0 x0 = 0,
sau, n forma canonica disjunctiva:
s0 x (s0 c sc0 )x0 = 0.
Conditia de consistenta este:
s0 c = 0
Daca este adevarata, atunci solutia este:
x [sc0 , s],
sau n forma parametrica:
x = st sc0 , t B.
(iii) Sa se rezolve ecuatia:
ax = s.
Ecuatia este echivalenta cu:
(s0 a sa0 )x sx0 = 0.
Conditia de consistenta este:
sa0 = 0.

31
Daca este adevarata, atunci solutia este:
x [s, s a0 ],
sau n forma parametrica:
x = (s a0 )t s, t B.
(iv) Mai general, sa se rezolve ecuatia:
ax c = s.
Ecuatia este echivalenta cu:
[s0 (a c) sa0 c0 ]x (s0 c sc0 )x0 = 0.
Conditia de consistenta este:
s0 c a0 c0 s = 0,
iar solutia (daca este ndeplinita conditia de consistenta) este:
x [sc0 , s a0 ],
sau n forma parametrica:
x = (s a0 )t sc0 , t B.
(v) Sa se rezolve ecuatia
ax bx0 c = 0.
Forma canonica disjunctiva este:
(a c)x (b c)x0 = 0.
Ecuatia este consistenta daca si numai daca:
(a c)(b c) = 0,
sau:
ab c = 0,

32

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

deci:
ab = 0 si c = 0.
Daca aceste conditii sunt satisfacute, atunci solutia este:
x [b, a0 ],
sau, echivalent:
x = a0 t b, b B.
(vi) Sa se rezolve ecuatia
ax = bx.
Ecuatia este echivalenta cu:
(ab0 a0 b)x = 0,
care este consistenta pentru orice a, b B; solutia este:
x [0, ab a0 b0 ],
sau, echivalent:
x = (ab a0 b0 )t, t B.
41. Exemplu Sa se rezolve ecuatia:
ax bx0 c = px rx0 s.
Forma canonica disjunctiva este:
[(a c)p0 s0 a0 c0 (p s)]x [(b c)r0 s0 b0 c0 (r s)] = 0.
Conditia de consistenta este:
(ab c)p0 r0 s0 ab0 c0 p0 rs0 a0 bc0 pr0 s0 a0 b0 c0 (pr s) = 0.
Daca este ndeplinita, atunci
x [(b c)r0 s0 b0 c0 (r s), a0 c0 p0 s0 (a c)(p s),
sau, n forma parametrica:
x = [a0 c0 p0 s0 (a c)(p s)]t (b c)r0 s0 b0 c0 (r s).

33

In continuare studiem ecutia Booleeana cu mai multe necunoscute. Conditia

de consistenta este o generalizare a cazului cu o singura necunoscuta.
42. Teorem
a
n
Fie f : B 7 B, o functie Booleeana cu n variabile. Ecuatia (cu n necunoscute):
f (X) = 0
este consistenta daca si numai daca:
^

f (A) = 0.

A{0,1}n

43. Exemple
(i) Ecuatia generala cu doua necunoscute:
axy bxy 0 cx0 y dx0 y 0 .
este consistenta daca si numai daca:
abcd = 0
(ii) Fie ecuatia:
cxy ayz bxz = 0.
Daca notam:
f (x, y, z) = cxy ayz bxz,
atunci conditia de consistenta este:
f (0, 0, 0)f (0, 0, 1)f (0, 1, 0)f (1, 0, 0)f (1, 1, 0)f (1, 0, 1)f (0, 1, 1)f (1, 1, 1) = 0.
Avem:
f (0, 0, 0) = 0, f (0, 0, 1) = 0, f (0, 1, 0) = 0, f (1, 0, 0) = 0,
f (1, 1, 0) = c, f (1, 0, 1) = b, f (0, 1, 1) = a, f (1, 1, 1) = a b c.
Forma canonica disjunctiva a lui f este:
f (x, y, z) = cxyz 0 bxy 0 z ax0 yz (a b c)xyz,

34

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

si deci conditia de consistenta pentru ecuatia f (x, y, z) = 0 este ndeplinita

pentru orice a, b, c B.
44. Propozitie
Imaginea unei functii Booleene de n variabile:
f : B n 7 B
este intervalul:
^

f (B n ) = [

f (A) ,

A{0,1}n

f (A)].

A{0,1}n

Demonstratie S-a aratat (corolarul 29) ca

^
_
f (X) [
f (A) ,
f (A)], X B n .
A{0,1}n

A{0,1}n

Pentru a demonstra reciproca, trebuie sa demonstram ca pentru orice

^
_
c[
f (A) ,
f (A)],
A{0,1}n

A{0,1}n

ecuatia
f (X) = c
este consistenta. Ecuatia de mai sus este echivalenta cu:
c0 f (X) cf 0 (X) = 0.
Din teorema 42, conditia de consistenta este:
^
[c0 f (A) cf 0 (A)] = 0,
A{0,1}n

care este echivalenta cu:

c0

^
A{0,1}n

f (A) c

f 0 (A) = 0.

A{0,1}n

Ultima egalitate este adevarata deoarece:

^
^
f (A) c c0
A{0,1}n

A{0,1}n

f (A) = 0,

35
and:
c

f (A) c

A{0,1}n

f 0 (A) = 0.

A{0,1}n

Metoda de rezolvare a ecuatiilor Booleene cu mai multe necunoscute este

metoda elimin
arilor successive.
45. Teorem
a (metoda elimin
arilor successive)
n
Fie f : B 7 B o functie Booleeana function si fie ecuatia:
f (X) = 0
Pentru orice p {1, 2, .., n}, definim:
^
fp (x1 , .., xp ) =
(p+1 ,..,n

f (x1 , .., xp , p+1 , .., n ),

){0,1}np

deci, n particular, avem:

fn (x1 , .., xn ) = f (x1 , .., xn ),
fn1 (x1 , .., xn1 ) = f (x1 , .., xn1 , 0)f (x1 , .., xn1 , 1).
Metoda (algoritmul) ncepe cu ecuatia
fn (x1 , .., xn ) = 0.
scrisa sub forma echivalenta:
fn (x1 , ..xn1 , 1)xn f (x1 , .., xn1 , 0)x0n = 0.
Consideram ultima ecuatie ca o ecuatie ntr-o singura necunoscuta, xn ; atunci
solutia este:
fn (x1 , .., xn1 , 0) xn fn0 (x1 , .., xn1 , 1),
daca si numai daca este satisfacuta conditia de consistenta:
fn (x1 , .., xn1 , 1) f (x1 , .., xn1 , 0) = 0.
Ultima ecuatie (n necunoscutele x1 , .., xn1 ) este de fapt:
fn1 (x1 , .., xn1 ) = 0.

36

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

Repetand procedeul descris mai sus de n 1 ori, obtinem n final ecuatia:

f1 (x1 ) = 0,
a carei solutie este:
f1 (0) x1 f10 (1),
daca si numai este adevarata egalitatea:
f1 (0) f1 (1) = 0.
Se poate demonstra ca ecuatia
f (X) = 0
este consistenta daca si numai daca f1 (0)f1 (1) = 0. Daca aceasta conditie
este ndeplinita, atunci solutiile se pot scrie prin inegalitati recurente:
fp (x1 , .., xp1 , 0) xp fp0 (x1 , .., xp1 , 1), p = 1, 2, ..n,
sau, echivalent, n forma recurenta parametrica:
xp = fp0 (x1 , .., xp1 , 1)tp fp (x1 , .., xp1 , 0), tp B, p = 1, 2, .., n.
46. Exemplu
Sa se rezolve ecuatia:
axy bxy 0 cx0 y dx0 y 0 = 0.
Avem:
f2 (x, y) = f (x, y),
care se poate scrie echivalent:
(ax cx0 )y (bx dx0 )y 0 = 0
Solutia este:
bx dx0 y (ax cx0 )0 = a0 x c0 x0 ,
n ipoteza ca este satisfacuta conditia de consistenta:
(ax cx0 )(bx dx0 ) = 0.

37
Ultima ecuatie (n necunoscuta x) este echivalenta cu:
abx cdx0 = 0.
Conditia de consistenta este
abcd = 0
si solutia (daca este ndeplinita conditia de consistenta):
cd x a0 b0 ,
bx dx0 y a0 x c0 x0 .
47. Exemplu
(i) Sa se rezolve sistemul:
xy 0 = ab0 , x0 y = a0 b.
S-a aratat n exercitiul 5 ca sistemul dat este echivalent cu ecuatia:
(a0 b ab0 )xy (a0 b)xy 0 (a b0 )x0 y (ab0 a0 b)x0 y 0 = 0.
Pentru a reduce reduce y, scriem ecuatia sub forma:
[(ab0 a0 b)x (a b0 )x0 ]y [(a0 b)x (ab0 a0 b)x0 ]y 0 = 0.
Conditia de consistenta este:
[(ab0 a0 b)x (a b0 )x0 ][(a0 b)x (ab0 a0 b)x0 ] = 0,
deci ecuatia n necunoscuta x este:
[(a0 b ab0 )(a0 b)]x [(a b0 )(ab0 a0 b)]x0 = 0,
sau in forma echivalenta:
a0 bx ab0 x0 = 0.
Conditia de consistenta este verificata pentru orice a si b:
ab0 a0 b = 0.
Se obtine solutia:
ab0 x a b0 .

38

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

Revenind la ecuatia n y, aceasta se poate scrie:

[ab0 x (a b0 )x0 ]y [(a0 b)x a0 bx0 ]y 0 = 0,
deoarece din sistemul initial rezultaa:
ab0 x0 = 0 si a0 bx = 0.
Solutia este:
(a0 b)x a0 bx0 y [ab0 x (a b0 )x0 ]0 ,
sau, n forma echivalenta:
(a0 b)x (a0 b)x0 y (a0 b)x a0 b.
Folosind identitatea:
(a0 b)x (a0 b)x0 = (a0 b)x a0 b,
se obtine:
y = (a0 b)x a0 b.
In final, sistemul dat are solutiile:
x [ab0 , a b0 ],
y = (a0 b)x a0 b,
sau, sub forma parametrica:
x = (a b0 )t ab0 ,
y = (a0 b)[(a b0 )t ab0 ] a0 b = (a0 b)t a0 b, t B.
(ii) Sa se rezolve acelasi sistem
xy 0 = ab0 , x0 y = a0 b,
n subalgebra Booleeana generata de a si b. Intersectia subalgebrei Booleene
generate de a si b cu intervalul [ab0 , a b0 ] este:
{ab0 , a , b0 , a b0 }.

39
Rezulta solutiile:
x1 = ab0 , y1 = a0 b,
x2 = a, y2 = b,
x 3 = b 0 , y 3 = a0 ,
x4 = a b0 , y4 = a0 b.
48. Exercitiu
(i) Sa se rezolve sistemul:
a x, b y, xy = c.
S-a aratat n exercitiul 6 ca acest sistem este echivalent cu ecuatia:
c0 xy (b c)xy 0 (a c)x0 y (a b c)x0 y 0 = 0,
care poate fi scrisa:
[c0 x (a c)x0 ]y [(b c)x (a b c)x0 ]y 0 = 0.
Din conditia de consistenta rezulta ecuatia n x:
bc0 x (a c)x0 = 0,
a carei conditie de consistenta este:
abc0 = 0.
Daca aceasta relatie este adevarata, atunci solutia este:
(a c) x b0 c.
Din egalitatea:
(a c)x0 = 0,
ecuatia n necunoscuta y este echivalenta cu:
c0 xy [(b c)x bx0 ]y 0 = 0,
sau:
c0 xy (b cx)y 0 = 0.

40

CAPITOLUL 3. ECUAT
II BOOLEENE

In final, solutia este:

b cx y c x0 .
(ii) Sa se rezolve acelasi sistem:
a x, b y, xy = c,
n subalgebra Booleeana generata de elementele a, b si c.
Din conditia de consistenta:
abc0 = 0,
rezulta:
a c = abc ab0 c ab0 c0 a0 bc a0 b0 c,
b 0 c = a c a0 b 0 c 0 .
Rezulta deci ca Intersectia subalgebrei Booleene generate de a,b, si c cu
intervalul [a c , b0 c] este:
{a c , b0 c}.
Pentru x = a c, obtinem b c y a0 c. Cu aceeasi metoda, (sau din
simetria a b), rezulta:
y = b c and y = a0 c.
Pentru x = b0 c, rezulta b c y b c, deci y = b c.
In final se obtine:
x1 = a c, y1 = b c,
x2 = a c, y2 = a0 c,
x3 = b0 c, y3 = b c.
49. Exercitiu
(i) Sa se rezolve sistemul:
yz = a bc, zx = b ca, xy = c ab.
(ii) Sa se rezolve sistemul de la punctul anterior n subalgebra Booleeana
generata de a, b si c.
50. Exercitii
Sa se rezolve:

41
(i) ax bx
(ii) ax = bx
(iii) a x bx0 , ax0 bx
(iv) (a b)x ab x
(v) (a b)x = ab x
(vi) ax by, (a b)x0 (a b)y 0
(vii) ax by = (a b)xy
(viii) ax0 = b0 y, xy = ab
(ix) ax y by x, a x, b y
(x) a0 x0 by, a0 y 0 bx
(xi) ab bx0 ay 0 = ax by a0 b0

BIBLIOGRAFIE
Pentru realizarea acestui text s-au folosit n mod esential urmatoarele
lucrari:

1. S. Rudeanu Boolean Functions and Equations North-Holland, Amsterdam/London 1974; Kogaku Tosho, Tokyo, 1984.
2. O. Stanasila Notiuni si tehnici de matematica discreta
Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.