Limba de ceas cunoscuta si ca ac de ceasornic este indicatorul

ceasornicului sau mai poate fi si pendulul unui orologiu.

Ceasul (din slavon as, or) este un instrument de msurare a timpului.

n mod normal, termenul "ceas" se refer la un dispozitiv ce indic ora exact
conform unui standard de timp, iar termenul cronometru pentru un dispozitiv ce
msoar durate de timp. Prin extensie, termenul "ceas" se utilizeaz i pentru
dispozitive ce doar recepioneaz i indic ora exact transmis prin radio de un
dispozitiv aflat la distan.

Un ceas de dimensiuni mari, fixat n locuri publice, pe faada unei cldiri

(biseric, turn, primrie, arc de triumf etc.)[1] ori pe un perete interior, i
prevzut, de regul, cu un mecanism sonor care anun principalele uniti de
timp, se numete "orologiu".

Capitolul 1 : Tema de necesitate

Un ceas este o pies mic, de obicei purtata pe ncheietura minii sau
ataata la un lan i transportat ntr-un buzunar , cele doua tipuri modele
fiind cele mai frecvente tipuri de ceasuri folosit astazi.Ceasurile au evoluat
n secolul 17, de la ceasuri cu resort, care a aprut n secolul 15. Primele
ceasuri au fost strict mecanice. Cum tehnologia a progresat, mecanismele
folosite pentru msurarea timpului au fost , n unele cazuri,nlocuite prin
utilizarea de vibraii de cuar sau de impulsuri electromagnetice numite
micri de cuar (funcionarea ceasului este ns simpl. Este nevoie nti de
toate de o baterie. Cristalului de cuar i se aplic o mic tensiune electric, iar
drept urmare, el ncepe s vibreze (i schimb forma). Aceste vibraii de
frecven precis sunt apoi valorificate i n final rotiele dinate ale ceasului
sunt puse n micare, iar tu vezi apoi ora exact pe ecran). Primul ceas electronic
digital a fostdezvoltat n 1970.
Majoritatea ceasurilor folosite , ieftine sau cu un pret mediu , sunt cu
miscare de cuart.Ceasurile scumpe sau cele pentru colectie de prim rang , sunt

ceasuri pur mecanice , care funtioneaza prin sistemul de resort . Pentru o mai
buna utilizare ceasurile moderne afiseaza si data in care utilizatorul se gaseste .
Altele si mai avansate sunt prevazute si cu cronometre sau cronogrfuri , ca sa nu
mai vorbim de ultima generatie de ceasuri care este prevazuta si cu monitorizare
GPS.
Majoritatea dintre noi au primit sau i-au cumprat mcar o dat n via
un ceas clasic de mn i au vzut n casele bunicilor, sau mcar la Muzeul
Ceasului, o pendul. Problema ceasurilor de mn obinuite sau a pendulului
este c posesorul trebuie s-i aminteasc zilnic de ritualul de "ntoarcere" a
ceasului. Totodat, n ceea ce privete precizia, exist mereu loc de mai bine
cnd vorbim despre ceasurile mecanice clasice.
Ceasurile cu cuar rezolv aceste probleme. Ele sunt alimentate de o mic
baterie i pentru c nu consum dect o cantitate infim de electricitate, aceasta
rezist ani buni pn este nevoie s fie nlocuit. Sunt, desigur, i mult mai
precise dect ceasurile de mn clasice sau dect cele cu pendul. Sunt i ele
prevzute n interior cu angrenaje cu roi dinate cu ajutorul crora numr
minutele i secundele, indic timpul n continuare n mod clasic, cu ajutorul
acelor i nu al ecranelor de tip LED, dar noutatea este c i datoreaz precizia i
ritmul unui mic cristal de cuar.

Modelul original, inventat n 1927 de J.W. Horton i Warren A. Morisson,

ocupa aproape n ntregime o camer de dimensiuni mici. Astzi, ceasurile care
au la baz cristalul de cuar sunt omniprezente, iar oscilatoarele din cuar sunt
cele care marcheaz cuantele de timp dup care procesoarele calculatoarelor
personale ii sincronizeaz funcionarea. Sunt de departe cele mai populare
modele de ceasuri i, n funcie de dimensiuni i de frecvena de oscilaie a
cristalului de cuar pot atinge o precizie de o secund la 10 ani.
Efectul piezoelectric
Efectul piezoelectric descrie proprietatea unor cristale (cum ar fi cuarul)
de a genera un potenial electric ntre feele opuse, atunci cnd sunt supuse
stresului mecanic (ntindere sau compresie) i, reciproc, de a se extinde sau
contracta atunci cnd sunt supuse unei tensiuni electromotoare. Prima
demonstraie a efectului piezoelectric a fost fcut n 1880 de ctre fraii Pierre
i Jacques Curie. n afara cuarului, efectul poate fi pus n eviden cu ajutorul
turmalinei, topazului, trestiei de zahr sau srii Rochelle (tartratul de sodiu i
potasiu). Cuarul i sarea Rochelle posed cele mai puternice caracteristici
piezoelectrice dintre materialele amintite mai sus.
Aadar, dac se deformeaz un cristal de cuar, se genereaz un mic
potenial electric, iar la aplicarea unei tensiuni electrice unui asemenea cristal, el
va vibra (i va schimba forma) cu o anumit frecven, aceast din urm
proprietate fiind cea folosit n cadrul mecanismelor din interiorul ceasurilor cu
cuar. S-a observat i c tindu-le sub diferite forme, cristalele de cuar pot vibra
la aproape orice frecven. n 1927, Warren Marrison a produs primul ceas care
funciona pe principiul numrrii vibraiilor unei buci de cuar.
Interiorul unui ceas cu cuar

n interiorul unui ceas cu cuar (vezi imagine), bateria conectat la

cristalul de cuar l face pe acesta s vibreze cu o frecven precis i bine
determinat din fabricaie de forma cristalului. Un microcip divide aceast
frecven nalt ntr-un impuls electric de frecven sczut, care este aplicat
unei bobine, bobin care activeaz un magnet de dimensiuni reduse (este vorba
deci de un motor electric n miniatur). Astfel, i se imprim magnetului o
micare regulat i extrem de precis. Un mic pinion este conectat la magnet i
pune n micare angrenajul cu roi dinate al ceasului.
nainte de apariia ceasurilor cu cuar, secunda era definit ca
reprezentnd 1/86400 din durata unei zile, deci din durata medie a rotaiei
Pmntului n jurul propriei axe. Aceast invenie nu a adus o nou definiie a
unitii de msur a timpului, una mai precis, dar a ajutat la detectarea unor
neuniformiti n rotaia planetei, fapt care a descalificat micarea de rotaie a
Terrei de pe poziia de referin perfect pentru msurarea timpului. Ceasurile cu
cuar nu au adus cu ele noua definiie a secundei i pentru c, dup lungi
perioade de timp, din cauza schimbrilor de temperatur sau a impuritii
cuarului, cristalele i modific frecvena de oscilaie.

Capitolul 2 . Materialul optim fabricarii

limbilor de ceas
Cuprul se gsete ca metal liber n natur, cristalizat in octaedre sau cuburi, ns
numai rar. Principalele minerale de cupru sunt:
Sulfuri:
- calcosina Cu2S;
- calcopirita CuFeS2;
- erubescita sau bornita Cu3FeS3.
Sulfoarseniuri i sulfostibiuri:
-tetraedritele;
-bournonita.
Mai rar apar n natur minerale oxidice de cupru, de ex. cuprita, Cu2O i
carbonaii bazici, malachita, CuCO3 x Cu(OH)2 i azurita, 2CuCO3 x Cu(OH)2.
Cuprul nu lipsete nici de silicai, cum este dioplasul, H2CuSiO4, hexagonal, verde,
folosit ca piatr de podoab.

Prezentare general
Denumirea elementului: Cupru
Simbol: Cu
Numr atomic:29
Numr de protoni/electroni:29

Numr de neutroni:35

Configuraia electronic:
Masa atomic: 63,546
Valena: I, II
Starea de oxidare: +1, +2, +3
Clasificare: metal de tranziie
Structur cristalin: cubic
Culoarea: roie/portocalie
Densitatea g/cm3 la 293 K: 8,96
Punctul de topire: 1083
Punctul de fierbere: 2310
Potenialul de ionizare: 7,72
Electronegativitatea (Pauling): 1,90
Volumul atomic cm3/atom-g: 7,1
Raza atomic (metal),nm: 0,13
Raza ionic (x+),nm: 0,096
Numrul de straturi: 4
Primul strat: 2 Al doilea strat: 8 Al treilea strat: 18 Al patrulea strat: 1
Anul descoperirii: 1751
A fost descoperit de: Alex Cronstedt
Originea numelui: din cuvantul latinesc cyprium (dupa insula Cypru)
Se foloseste in: conductoare electrice, monede, bijuterii
Se obtine din: minereuri

Izotopi
Izotop
Cu-61
Cu-62
Cu-63
Cu-64
Cu-65
Cu.67

Perioada de njumtire
3.4 ore
9.7 minute
Stabil
12.7 ore
Stabil
2.6 zile

Metode de obinere
Minereurile (sulfuroase) de metale neferoase conin de obicei 2-4%,
rareori peste 7% Cu. De aceea, nainte de a proceda la obinerea propriu-zis
a metalului, este necesar o concentrare. Aceasta const ntr-o prjire parial,
cu aer insuficient. Cuprul are o afinitate mult mai mare pentru sulf decat fierul,
n schimb se oxideaz mai greu dect acesta. De aceea, n timpul prjirii
pariale, pirita, FeS2, se transform n parte n FeS, n parte se oxideaz pn la
FeO i Fe2O3,care se combin cu nisipul de cuar adugat anume, dnd silicat
de fier, uor fuzibil, care trece n zgur. n partea de jos a cuptorului se adun
astfel o mat cuproas, topit, compus n cea mai mare parte din Cu2S i FeS,
cu un coninut de 30-45% Cu.
Mata cuproas este apoi prelucrat ntr-un convertizor cptuit cu crmizi
de silice sau mai bine de magnezit. Aerul se introduce prin deschideri laterale.
n convertizor, sulfura feroas se oxidez n oxid de fier, care se combin cu
nisipul adugat, dnd silicai ce se adun n partea superioar, n stare topit. O
parte din sulfura cuproas trece n oxid cupros, care reacioneaz cu restul de
sulfur:
Cu2S + 2 Cu2O > 6 Cu + SO2
Metalul topit se adun n partea inferioar a convertizorului. Stratul de
mat, dintre stratul de metal i cel de zgur, se micoreaz n timpul procesului
i dispare la sfrit. Gazele degajate din convertizor, cu 10-14% SO2, se
folosesc pentru fabricarea acidului sulfuric. Cuprul brut obinut (94-97%) mai
conine: fier, plumb, zinc, antimoniu, aur i argint, precum i cantiti mici de
sulf i arsen, ce nu s-au volatilizat n convertizor.
ndeprtarea acestora se face fie printr-o nou topire n cuptoare cu flacr,
obinndu-se un cupru rafinat de 99,5-99,8%, fie prin electroliz, care duce la
un cupru electrolitic, de peste 99,9%.
Metalurgia pe cale umed a cuprului. Pentru minereurile care, nici prin
operaii de flotaie, nu pot fi aduse la o concentraie suficient pentru formarea
matei cuproase se aplic o prelucrare pe cale umed. n acest scop se extrage
minereul cu un lichid care transform cuprul ntr-o combinaie solubil, iar
apoi cuprul este precipitat din soluie ca metal sau sub forma unei combinaii
insolubile. Ca lichid de extracie se folosete, n funcie de componenta
principal din minereu: ap, soluie de ammoniac, de cianur sau, mai frecvent,
acid sulfuric diluat, eventual cu un mic adaos de sulfat feric pentru realizarea
unei aciuni oxidante. Precipitarea cuprului metallic din aceste soluii acide se
face de obicei prin dezlocuire cu pan de fier (cementare ) sau pe cale
electrolitic.
Cuprul este, dup fer, metalul cel mai mult utilizat. Aproximativ jumtate din
producia mondial de cupru servete n scopuri electrotehnice (n special sub form de
conductori).Aproape tot restul cuprului se folosete sub form de aliaje cu destinaii
felurite.

Dintre acestea, aliajele cuprului cu zincul, alamele, sunt cele mai folosite.De obicei
alamele conin cel puin 50% cupru. Alamele cu peste 70% cupru, cunoscute sub
denumirea de tombac, au culoare roie. Alamele speciale ( care conin mici cantiti de
Ni, Mn, Fe, Al, Sn sau Pb ) au proprieti mecanice i rezisten chimic superioare
alamelor obinuite.
Aliajele cuprului cu staniul, bronzurile,conin 1-20% Sn i se utilizeaz pentru
confecionarea de buce, lagre, uruburi, arcuri, monezi sau aparatur chimic.
Mici adaosuri de fosfor ( 0,3-1% ) mresc rezistena bronzului la uzur ( bronzuri de
fosfor ). Se folosesc i aliaje ale cuprului cu aluminiul, beriliul sau manganul
(cunoscute sub numele de bronzuri de Al, Be, respectiv Mn)
Aliajul cu 68% Ni i 29% Cu ( restul Mn i Fe ) aa zisul metal monel, este
deosebit de rezistent fa de coroziune prin ageni chimici i se utilizeaz pentru
construirea de aparate chimice.

Un aliaj de 10-20/ Ni, 40-70% Cu i 5-40%

Zn (argentan, alpaca ) servete pentru fabricarea de
obiecte casnice (tacmuri de mas etc. ).

Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la

fabricarea conductelor de gaz i apa, a materialelor pentru acoperiuri, a ustensilelor i
a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conductor de caldur, se
utilizeaza la boilere i alte dispozitive ce implic transferul de caldur.
Cuprul si compusii lui isi gasesc o gama foarte larga de intrebuintari: la fabricarea
tablei, ca si catalizatori,colorantii se folosesc in industria vopselei,la colorarea
artificiilor,la radiatoare in electrotehnica si la insecticide.
Sulfatul de cupru, n viticultura este folosit n combinaie cu laptele de var ( zeama
bordelaza ), pentru combaterea perenosporei ; n agricultur este folosit pentru
aprarea grului contra mlurii.
n cantiti mari este folosit in electrotehnic n bi galvanice de cuprare i la pile
electrice. n industria chimic sulfatul de cupru este materie prim pentru prepararea
altor sruri de cupru , precum i a unor colorani organici.n industria alimentar este
utilizat la colorarea legumelor conservate.
Azuritul este utilizat ca pigment albastru n pictur; prezint dezavantajul c n aer
umed se transform n malachit verde.Este folosit de asemenea i ca material de adaos
n pirotehnie.
Acetatul de cupru este folosit n picture ca pigment verde, n ceramic pentru
glazuri, la fabricarea cernelurilor, ca insecticide.

Cuprul n contact cu acidul acetic, n prezena aerului, formeaz un amestec de

acetai bazici de cupru, de culoare variabil ntre verde i albastru care se folosete la
prepararea unor pigmeni i ca insecticid.
Sarea dubl de acetat de cupru i arsenit de cupru, acetoarsenitul de cupru
Cu(CH3COO)2 x 3Cu(AsO2)2, o pulbere amorf verde este un puiternic insecticide,
cunoscut i sub numele de Verde de Paris sau Verde de Schweinfurth.
Hidroxidul de cupru ( II ) este uneori ntrebuinat ca mordant n vopsitoria textil,
ca pigament albastru n lacuri i vopsele.
Reactivul Schweitzer este folosit n industria textil deoarece are proprietatea de a
dizolva celuloza.
Oxidul cupros se ntrebuineaz n industria sticlei i a emailurilor, crora le
imprim culoarea roie, cum i ca pigment pentru vopsele.
Oxidul cupric este ntrebuinat la fabricarea sticlei i a emailurilor crora le imprim
o culoare verzuie-albastr; n chimia organic este folosit ca oxidant i catalizator.
Mai este folosit n pilele electrice ca depolarizant, n agricultur ca antiduntor.

Capitolul 3 : Procedee de obtinere

Matriarea este procedeul de deformare plastic la cald sau la rece la care
materialul este obligat s ia forma i dimensiunile cavitii prevzute n scula de
lucru n funcie de configuraia pieselor ce trebuiesc executate (fig. 1.46).
Procedeul se aplic la prelucrarea pieselor mici (pn la 300 kg) de configuraie
complex, n producia de serie mic i mas. Scula n care are loc deformarea
poart denumirea de matri. n raport cu forjarea liber se asigur urmtoarele
avantaje: productivitate ridicat, consum de metal redus, calitatea suprafeei i
precizia de prelucrare bun, posibiliti de obinere a unor piese complicate,

volum de munc mic i manoper simpl, pre de cost redus. Dezavantaje: costul
ridicat al matrielor, greutatea limitat a produselor din cauza forelor mari de
presare pentru deformare, necesitatea unor operaii suplimentare (debavurare,
calibrare etc.).

Fig. 1.46 Principiul matririi:

1 semimatri superioar; 2 semimatri inferioar;
3 semifabricat; 4 cavitatea matriei; 5 produsul finit (cu bavur)
1.8.2. Clasificarea matririi
-

Se face dup urmtoarele criterii:

dup temperatura de execuie: la rece i la cald;
dup modul de deformare n matri: matriarea cu bavur (deschis);
matriarea fr bavur (nchis);

dup tipul utilajului de lucru: matriarea la ciocan, la prese, la maini

specializate;

dup viteza de deformare: cu viteze mici i viteze mari de deformare.

1.8.3. Scule pentru deformare la matriare

Fig. 1.47 Tipuri de matrie:
a matri simpl; b matri dubl;
1 semimatri superioar; 2 semimatri

Matria este scula folosit la refigurarea unui semifabricat prin deformare

plastic astfel nct s se obin o pies de o anumit form i mrime. Matria
propriu-zis se confecioneaz din dou pri numite semimatrie (separate ntre
ele printr-un plan numit plan de separaie). Cavitatea care red forma piesei dorite
poate fi practi-cat ntr-o singur semimatri (la ma-triele simple) (fig. 1.47, a) sau n
amndou semimatrie (fig. 1.47, b) (la matriele duble).

Dup modul de deformare al materialelor matriele pot fi nchise sau

deschise (fig. 1.48, a, b), La matriele nchise cantitatea de material necesar
pentru deformare trebuie s fie calculat exact ceea ce ngreuiaz i scumpete
procesul de fabricaie. La matriele deschise canalul de bravur permite
scurgerea surplusului de material i totodat umplerea complet a cavitii
matriei.

Fig. 1.48 Tipuri de matrie:

a nchis; b deschis.
Dup numrul de caviti pentru deformare matriele pot fi: cu o singur
cavitate (fig. 1.48, b) sau cu mai multe caviti (fig. 1.49). Semi-fabricatul 1 este
supus mai nti unei operaii de preforjare n cavitatea I i II, ocupnd pe rnd
poziiile 2 i 3. Urmeaz operaiile de matriare, eboare (cavitatea III) i
matriarea de finisare (cavitatea IV).
O matri cu mai multe caviti cuprinde: cavitatea de pregtire
(preforjare), n care materialul este supus unor operaii de ntindere, rulare,
formare etc.; caviti de matriare propriu-zis, n care au loc operaiile de
matriare, de eboare i matriare de finisare (final); caviti de separare pentru
clete i pentru tiere; canalul de bavur.

Fig. 1.49 Matri multipl:

I, II caviti de preforjare; III, IV caviti de eboare i finisare;
1, 2, 3 faze succesive de matriare
Canalul de bavur practicat n planul de separare al cavitilor matriei are
rolul de preluare a surplusului de material. Prin crearea unei rezistene sporite de
deformare a materialului n acest canal, se d posibili-tatea de umplere complet
a cavitii matriei la matriarea de finisare. Bavura este format din dou pri:
puntia bavurii i magazia bavurii (fig. 1.50). Principalele tipuri de bavur sunt
date n figura 1.51. Dimensiunile canalului de bavur depind de felul matririi
(mpingere sau refulare fig. 1.52) i de utilajul pentru deformare (ciocane sau
prese tabelul 1.3 i tabelul 1.4).

Fig. 1.50 Canal de bavur:

1 punti; 2 magazie; 3 plan de separaie

Fig. 1.51 Tipuri de locauri pentru bavur

Capitolul 4 : Normarea tehnica

Normarea consumului de metal are o importan deosebit pentru
reducerea preului de cost.
Reducerea consumului de metal presupune un grad de prelucrare
ridicat al metalului prin perfecionarea tehnologiilor i gospodrirea
judicioas a metalului
Cile principale de reducere a consumului de metal sunt:
- aplicarea metodelor matematice n proiectarea i reproiectarea
produselor;
- utilizarea materialelor noi cu caracteristici superioare ;
- promovarea tehnologiilor moderne ;
- folosirea semifabricatelor cu abateri negative i lungimi fixe i
multiple ;
- micorarea adaosurilor de prelucrare .
Principalii indicatori n consumul de metale sunt urmtorii :
- norma de consum ;
- consumul specific ;
- coeficientul de utilizare al metalului ;
- procentul deeurilor de metale ;

Prin norm de consum se nelege cantitatea de materie prim ,

material sau energie prevzut a se consuma pentru executarea unei
uniti de produs finit sau a unei cantiti de prestaie, n condiii
tehnico-organizatorice normale de producie. Este folosit la
ntocmirea planului de aprovizionare i a preului de cost.
Consumul specific reprezint cantitatea de materie prim,
material sau energie care a fost consumat la executarea unei uniti
de produs finit sau a unei uniti de prestaie n condiiile tehnicoorganizatorice ale procesului de producie al intreprinderii n perioada
de plan realizat.
Coeficientul de utilizare al metalului este un indice care arat
gradul de nglobare a unui material n procesul finit. Valoarea acestui
indicator rezult din relaia:
K=Cu/Nc,
n care:
Cu este consumul util sau cantitatea de metal ncorporat n produs;
Nc norma de consum de aprovizionare.
Din acest raport rezult c valoarea coeficientului de utilizare K
la acelai consum util Cu crete cu reducerea normei de aprovizionare
Nc. Problema principal n normarea consumului de metal este ca
valoarea coeficientului K s fie ct mai aproape de 1.
n cazul cnd se mrete modul de ntrebuinare a unui metal n
procesul tehnologic n vederea cunoaterii pierderilor tehnologice
atunci:
KT=Cu/Ct,
n care:
KT este coeficientul de utilizare tehnologic
Ct consumul tehnologic

Capitolul 5 Ceasurile
Dup modul de funcionare distingem:

ceasuri solare, care indic timpul solar adevrat:

cadranul solar

gnomonul
clepsidre cu nisip sau cu ap
lumnare gradat
ceasuri mecanice:

ceas cu pendul (ce utilizeaz un pendul gravitaional)

ceas cu pendul de torsiune

ceas cu balansier (ce utilizeaz un pendul elastic)

ceas electromecanic
ceas electronic, care n ciuda numelui, msoar timpul pe baza unui
fenomen mecanic, i anume vibraia unui cristal de cuar
ceas atomic ce utilizeaz oscilaiile produse de un dispozitiv de tip laser

n trecut au fost folosite ceasuri de meridian, clepsidre, ceasuri cu nisip, cu ap,

sau ceasuri solare.
Dup utilizare i form ceasurile pot fi:

Ceasuri de perete (cu pendul), ceasuri de turn (orologii)

Ceasuri de buzunar, ceasuri de mn
Ceasuri detepttoare
Ceasuri pentru scufundtori, pentru ah
Ceasuri pentru piloi
Ceasuri astronomice

Funciile ceasului
Pentru a determina o perioad exact de timp se folosete cronometrul,
vezi Cronos - titan din mitologia greac. Alte funcii speciale:

tahimetru - scal pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul

creia se pot msura vitezele
pulsometru - folosit n medicin pentru msurarea pulsului
altimetru - folosit de alpiniti pentru determinarea timpului i a altitudinii
ceasuri nglobate n calculatoare de buzunar, telefoane mobile etc.

FUNCTIONAREA CEASULUI ELECTRONIC DIGITAL

Circuitul integrat MMC 353A este conceput special pentru functionarea
unui ceas electronic digital ce poate da in functie de cerinte, pe langa afisarea
orei si minutelor, di afisarea datei (lunei si zilei), precum si posibilitatea de
alarmare la o anumita ora, si conectarea si deconectarea unui aparat
radio,automata in functie de programare in decurs de 60 de minute.
Circuitul integrat se poate monta in conditii bune, fara ecranare intr-un televizor
sau aparat radio, datorita functionarii nemultiplexate a afisajului digital.Schema
bloc se compune din circuitul integrat MMC 353A : cele patru elemente de
afisaj digital ce indica ora, minutele,luna si ziua, un tranzistor ce functioneaza ca
amplificator fiind pentru alarma cu sarcina in colector,un difuzor cu sarcina 6070 si alt tranzistor ce indica conectarea aparatului radio. Mai are atasat un led
ce indica AM/PM,un oscilator exteriorcircular cu cristal de quartz cu o frecventa
de 32720 KHz, iar aceasta frecventa este divizata in ceas pana la 64 Hz pentru
functionarea secundei in ceas.
Ultimile componente ale schemei bloc sunt cele 6 butoane de reglare ale
ceasului pentru diferitele sale functiuni. Oscilatorul are rolul de a da secunda de
functionare a ceasului.
Este un oscilator cu quartz,deoarece acesta are avantajul de a fi mai stabil, pe
cand cel obisnuit realizat cu tranzistori poate avea fluctuatii de frecventain
functie de mediul in care functioneaza alimentatla o tensiune de maxim 5 V.
Iesirile circuitului integrat de la pinul 8 la pinul 30 sunt conectate astfel incat
sa nu dea un semnal pentru elementele de afisare, pentru a se aprinde dioda
impulsionata.Plusul(+) venit de la alimentare este este permanent pe elementele
de afisare, iar masa(-) o primesc din circuitul integrat specializat MMC 353A.
De la pinul 36 la pinul 40 plus pinul 2, iesirile sunt folosite pentru reglarea
modului de lucru al ceasului.
Tranzistorul T, primind un semnal in baza din circuitul integrat prin iesirea de
la pinul 6, porneste alarma ceasului, care merge continuu timp de 70 de minute,
dar se poate opri din sapte in sapte minute.
Tranzistorul T2 este programat sa porneasca sau sa opreasca aparatul de
radio,primind un semnal prin colector din pinul 7 al circuitului integrat, apoi este
conectat la bobina unui releu ce se monteaza in locul rezistorului R6.
Bobina L1, este un soc ce se monteaza doar cand se fioloseste un buzzer
piezoelectric si este pe miez de ferita.
Dioda D, este o dioda de alimentare folosita pentru a proteja ceasul si in
special circuitul integrat impotriva arderii in cazul conectarii inverse a tensiunii
de alimentare.

Conditia unui ceas electronic de masa cu quartz si afisaj digital,

format din leduri,
necesita o alimentare mixta din retea si acumulatori sau
baterii. S-a optat pentru acest mod de alimentare in scopul rezolvarii
compromisului intre consumul relativ ridicat al L.E.D-urilor si necesitatea ca
montajul sa nu iasa de sub tensiune atunci cand apar intreruperi in retea. In cazul
de fata, afisajul sta aprins atat timp cat exista tensiune de retea, iar in cazul unei
intreruperi, afisajul se stinge, dar ceasul continua sa functioneze alimentat de la
baterie, consumul fiind de 0,1 mA. Afisarea orei in aceste momente se face la
cerere , prin apasarea unui push-button.
Circuitul integrat MMC 351A este conceput special pentru functionarea unui
ceas electronic digital, ce poate da in functie de cerinta, pe langa afisarea orei si
minutelor si afisarea datei(lunii si zilei)
Schema bloc cuprinde circuitul integrat MMC 351A si cele 4 elemente
afisoare. Mai are atasat un L.E.D ce indica un oscilator exterior circular cu
cristal de quartz cu o frecventa de 32720 KHz.
Ultimele componente ale schemei bloc(ANEXA 1) sunt cele 6 butoane de
reglare a ceasului (D2,D3,D4,D5,D6,D7) pentru diferitele sale functiuni.
Circuitul Integrat functioneaza alimentat la o tensiune de maxim 6 V.
Alimentare ceasului este data in schema de alimentare (ANEXA 4) si porneste
de la un alimentator stabilizat de la retea si de la un set de 4 acumulatoare CdNi
care se incarca permanent prin R19 si D5 de aprox. 10 mA.Daca nu se pot
procura acumulatorii mentionati, se va intrebuinta o baterie de 4,5 V, dar in acest
caz vom intrerupe lantul R19, D5.
Functionarea alimentarii este urmatoarea :
- Cand exista tensiune in retea, minusul(-) de la alimentare este conectat prin
D1, la masa ceasului si prin D3 la masa afisorului cu intensitatea mare(pozitia 1consum 120 mA) sau redusa(pozitia 2-consum 40mA) iar ultima pozitie , pozitia
3 este necesara pe timpul noptii pentru luminarea excesiva a afisorului.

PROIECTAREA
Pentru proiectarea unui ceas electronic digital in cazul de fata
producatorul trebuie sa isi faca un proiect pentru a echilibra ce se cere pe
piata.Producatorul trebuie sa ii gaseasca ceasului un design placut dar si cerut
de catre client. O a-II-a etapa este sa il execute cat mai compact pentru a atrage
clintii dar nu in ultimul rand piesele sa fie de o foarte buna calitate.
Imbunatatiri ce se pot aplica la ceasul electronic digital
La ceasul electronic digital prezentat in schema bloc cf. ANEXA 1 se pot face
urmatoarele imbunatatiri pentru a echilibra calitatea cu pretul de cost:
-Montarea unui aparat radio pe pinii 3,4,16 circuitului integrat MMC 4511
din ANEXA 3 reprezentand anodul, iar pinii 5 si 8 ai aceluiasi circuit integrat
cu catodul la masa(-) ANEXA 3
-Amplasarea circuitelor integrate (ANEXA 3) se face pe socluri speciale
pentru inlocuirea foarte rapida in cazul in care acestea se ard, si pentru o mai
buna capacitate de lucru a acestora( pentru ca acestea daca sunt lipite direct de
placa cu cablajul imprimat,exista posibilitatea de supraincalzire a pinilor care
duce la arderea integratului).
-Inlocuirea circuitelor integrate cu C.I.P-uri
Putem efectua aceasta operatie numai cu aparate care se folosesc in
microelectronica.Inlocuirea circuitelor integrate cu C.I.P.-uri are si avantaje si
dezavantaje in acest scop:
AVANTAJE
-Compatibilitatea montajului
-Scaderea pretului de productie
DEZAVANTAJE
- In cazul in care C.I.P-ul se arde este imposibil de inlocuit pentru
ca acestea sunt lucrari foarte fine de microelectronica