Ca si la plante, in viata animalelor se

inregistreaza anumite ritmuri

biologice, determinate de variatiile
unor factori abiotici care se repeta la
intervale regulate de timp.

Animalele au un ritm de viata legat

de alternanta zilelor si a noptilor,
deci un ritm circadian.
Majoritatea lor isi desfasoara
activitatea ziua: se misca, isi cauta
hrana, se inmultesc.

Noaptea stau in repaus. Acestea

sunt animalele diurne (vrabia,
albina, gusterul, pitigoiul, vulpea,
veverita).

Alte animale sunt active noaptea.

Acestea sunt animale nocturne
(ariciul, liliacul, soarecele
cucuveaua, privighetoarea).

Tantarul si fluturele cap de mort

sunt animale active numai seara;
ele sunt animale crepusculare .

Animalele au si un ritm de viata legat de

alternanta anotimpurilor, deci un ritm
sezonier.
Unele animale, in anumite perioade ale
anului, se deplaseaz la distante mari, de
obicei in grup, pentru gasirea hranei, a unor
locuri de iernat sau pentru reproducere.
Aceste de plasari in spatiu se numesc
migratii.

Cerbii si vulpile coboara iarna

din zonele mai inalte ale
muntilor, in zonele mai joase,
unde clima este mai putin aspra,
si hrana se gaseste mai usor.

Berzele, randunelele,
gastele si ratele
salbatice sunt pasari migratoare, care pleac
toamna spre tarile calde si se intorc
primavara pentru cuibarit.
Ele parcurg distante mari, ziua orientanduse dupa soare, iar noaptea dup stele.

Pestii migratori se deplaseaza din mari in bancuri

si depun icrele de obicei in fluvii sau rauri.
Uneori, ei parcurg distante foarte mari. La noi in
tara, sturionii migreaza din Marea Neagra la gurile
Dunarii, unde-si depun icrele negre.

Multe animale, o data cu venirea iernii, isi

ncetinesc
functiile
organismului.
Ele
fie
hiberneaza, fie intra intr-un somn de iarna.
Aricii, melcii, liliecii, amfibienii, reptilele sunt
animale care hiberneaz.
In timpul hibernarii, ele nu se misca, nu se
hranesc, iar bataile inimii si respiratia sunt rare,
temperatura corpului scade (in jur de 5oC).

Ursul,
bursucul,
veveritele,
crtitele,
harciogii, albinele intra intr-un somn de
iarna.
Functiile lor metabolice sunt putin
modificate, iar temperatura corpului scade
doar cu cateva grade.
Daca sunt deranjate, animalele amortite se
trezesc unele se trezesc din cand n cand,
pentru a se hrani cu proviziile stranse in
timpul verii.

Cele mai multe mamifere sunt

active iarna si au, ca adaptare,
corpul acoperit cu o blana mai
deasa decat in timpul verii .

Pestii (crapul, salaul, somnul)

pe timp de iarna, ca adaptare
stau in gropile maloase de pe
fundul apei si nu se hranesc.

In regiunile desertice si in cele in care

exista un anotimp secetos si unul
ploios multe specii de animale (de
exemplu unii amfibieni) cad ntr-un
somn asemanator cu somnul de iarna
numit somn de vara. Animalele devin
active numai in anotimpul ploios.