9

Memorator de fizica penlru clasele 68

Memorator de flZica pentru clasele 6-8

4. MARIMI FlZlCE VECTORIALE

4.1. Marimi scalare, marimi vectoriale

Defini1ie:

Marimi/e sea/are sunt marimile tizice care se

caracterizeazii complet prin valoarea lor masurata
i unitatea de masura.
Exemple: temperatura, masa, timp, densitate, lucru mecanic.

Definitie:

Exemple:
Definitie:

Marimi/e vector;a/e sunt marimi fizice complet

determinate de urmatoarele e/emente:
- valoarea mlisurata;
- unitatea de mesut;
- punct de aplicatie;
- directie;
-sens.
viteza, acceleratia,

forta.

Vectorul este un segment de dreapta oriental,

caracterizat prin urrnstoerele elemente:
- punct de aplicatie (punctul A);
- directie (dreapta 8);
- sens (indicat de sageata);
- modul (Iungimea segmentului AB).

Se noteaza cu AS sau ii (vezi figural

A
V~
Vectorii pot fi:
~
.
-/ega,; - punct de aplicatie fix;
- etunecetor - dreapta suport este fixata, dar punctul de
aplicatie poate fi deplasat in lungimea acestei drepte;
-/iber; - punctullor de aplicatie poate fi deplasat oriunde in
spatiu, suportullor rarnanand paralel cu aceeasl dreapta.
4.2. Adunarea

vectorilor

in urma adunarii a doi vectori F, ~i F2 se_obline tot un vector, numit vector rezultant sau rezultanta R

Regula paralelogramului
Suma a doi vectori este data de
diagonala paraleloqramului
consfruit cu cei doi vectori care se acuna
ca laturi, avand origine comuna.

R=F+F,

--_-R:-------"-"-'"

F.~:

F.
2

Modulul vectorului surna se calculeaza cu ajutorul relafiei:

R2 F,2 + F; + 2F,F2cosa, unde a <1:( F" F,)

Regula poligonului
Suma mai multor vector; este
data de linia de inchidere
a
conturului poligonal construit cu'
vectorii cornponenti,

~F.,

F.
R-

4.3. Descompunerea

unui vector
dupa doua direc*ii date

A descompune un vector ii
dupa doua directii concurente
(L\,) ~i (82), lnsearnna a gasi dol
vectori ii, :;;i ii2, nurnlti componentele lui ii, orientaf dupa
directille (L\,) :;;i, respectiv, (L\~
astfel tncat sa fie indeplinita
relatia ii, + iiz = ii .

5, FORTE
5.1. lnteractiunea
lnterectlune este acnunea reciproca dintre doua corpuri.
Efectele mteractiunii dintre corpuri pot fi dinamice :;;istatice.
- Efectul dinamic al lnteractlunu
corpurilor consta in
schimbarea
starii de miscare a corpurilor (modificarea
modulului vitezei sau/~i a directlei de rniscare a corpurilor).

10

Memorator de fizicli pentru clasele 6-6

Efectul static al interacfiunli corpurilor consta tn deformarea

acestora (elastica sau plastics).

Defini,ie:

5.2. Forta
Forta este masura interactiunii dintre corpuri
unltatea de rnasura a fortei se numsste newton.
[F]SI

=N

Un newton este forta, care actionand asupra unui corp cu

masa de 1 kg, li provoaca 0 variatie a vitezei de 1 m/s in
fiecare interval de timp de 1s.
5.3. Tipuri de forte
Greutatea este forta de atractis gravita\ionala pe care 0
exercita Pamantul asupra orlcarui corp aflat in vecinatatea
suprafetei sale
G =m . g
unde: G este greutatea corpului, [Gls, N;
m - masa corpului, [mlsi = kg;
9 - acceleratia gravitationala, [glsi = m/s2.
Greutatea are dlrectla
Locul
Latitudinea
9 (mfs,)
raze! terestre din acelloc
90'
9,83
Polul Nord
~i este indreptata spre
centul Pamantului.
Groenlanda
74'
9,82
Acceleratia
gravitaBucuresti
45'
9,81
lionala depinde de altituO
9,78
Ecuator
dine ~i latitudine.

Forra elastica este direct proportiona/a cu va/oarea

deformapei i esie orientata spre pozqia in care
corpu/ este nedeformat.

unde:

F.,=-k

F., este

forta elastica: [F]s,

N;
k - constanta de elasticitate: [klsi
AI - de formaraa elastica
(alungire sau comprimare);
Wls,=m.

i1 I;;;:

= N/m;

_--+

F,

Forta de frecare
Forte de frecare este forta care apare
G
la suprafata de contact dintre doua corpuri ~i se opune mil;lCarii
unui corp fata de celalalt.
Legile frecarii
Legea I Forte de frecare la alunecare dintre doua corpuri nu
depinde de aria supratetei de contact dintre corpuri.
Legea"
Forta de frecare la alunecare este diect proPOf1ionaia
cu forte de apasa re norrnala exercitata pe suprafata
de contact.
F,=f.lN
unde: Freste forta de frecare la alunecare, [Frls, = N;
11- coeficient de frecare la alunecare;
N - forta de apasare normala, [NJs, N.

6. ECHILIBRUL

MECANIC AL CORP URI LOR

6.1. Echllibrul
Forta elastica
Deformarile corpurilor pot fi:
- plastice (permanente) - sunl deformarlle care se mentin
~i dupa incetarea actiunii fortel deformatoare;
- elastice (temporare) - sunt deforrnarile care dispar dupa
incetarea actiunii fortei deformatoare.
Forta elastica este forta care apare intr-un corp deformat
elastic, se opune detorrnarii.

11

Memorator de fizicli pentru classle 6-8

Definifie:

de translatie

Un corp solid are 0 miscere de trans/arie daca,

oricare ar fi doua puncte ale so/idu/ui, segmentu/
care /e uneste li pastreaza constantEi directia in
timpul micarii.
'

Un corp solid se afla in echilibru de translatie sub actiunea

unui sistem de forte daca suma vectorial a
acestora esle
nuta i ele sunt concurente

12

Memorator de fizica pentru clasele 6-8

Echilibrul de translatie poate fi: - static: ';=0 ;

.
- dinamic: v=O

6.2. Echilibrul
Definitie:

Definitie:

de rotatle

Un corp solid are 0 miscere de rotalie In juru/ unei

axe fixe atunci cand otice punct al seu descrie un
arc de cere cu centrul pe axa de rota tie.
Momenwl unei forte fata de un punct este metimee
fizica vectoriala al care; modul este ega/ cu produsu/

C1J

dintremodululforteiilungimea
bratului sau
F . b
FfO

M =

...---_
b

[MF!olsl = [F]SI . [blsi = N . m

.
F

Sratul
forte;
reprezinte
distanta de la centrul de rota tie la suportu/ ionei
ce actioneaz8 asupra corpului.
Un corp se afla Tn eehilibru de rotatie alunei ciind suma
modulelor momenlelor fortelor care rotesc corpul intr-un sens
este egalii cu su rna modulelor momenlelor care rotesc corpul in
sens opus.

Parghia de genu/III
Punctul de sprijin se gase~te la
unul din capete, iar punctul de
aplieatie
al fortei rezistente
in
celalal! capat.
'
Pentru orice parqhie, distanta de
la punctul de sprijin la directia
uneia din fo~e reprezinta bralul fo~ei respective,
Daca 0 parghie ideata (fara freeare) este in echilibru atunei
raportul Iortelor este egal eu raportul invers al bratelor

E. = b

Definifie:

6.3. Mecanisme simple

6.3.1. Parghia
Definitie: Parghia este o bere rigida care se poate roti In
jurul unui punct de sprijin i asupra csreie
actioneaza dqua forte: iotis de rezistenta ( R ) i
"
forta activa ( F ).
In functie de pozitia punctului de sprijin ~i a punclului de
apllcaue al fortei active deosebim trei lipuri de piirghii.
Parghia de genull
Punetul de sprijin se afla intre
punctele de aplicatie ale celor
doua forte,

r~

bF

unde:

F este forta activa:

-R - forta rezistenta:
b; OA - bratul fortei aclive;
b.,> OB - bratul fortei rezistente
Randarnentul parghiei

t=

n=
L =L
"

Lc

I
R . BB'

=* 11

BB'

= F . AA'

= LF = F

. AA'

ilOAA' - 1'10BB'

OB
= OA

BB'
AA' ~

bR
bF

_
-

BB'

AA'";

B'

BOA

Ii

13

Memorator de fizica pentru clasele 68

Parghia de genul If
Punctul de sprijin se afla la un
capat, iar la celalalt capat se afla
punctul de apllcatie al fortei active.

F,+F2++1=.=0

i~O

_B1
R

bF

~l"=::ij::======JA

A'

14

Memorator de fizicii pentru clasele 6-8

6.3.2. Scripetele
A. Scripetele fix
"
Scripetele fix este utilizat pentr~ a schirnba convenabil
clrectia ~i sensul de actlune al fortei active,
..
La scnpetele fix ideal (fara frecari) afl~t in echlh~ru: F R
In timpul ridicarii unui corp cu un scnpete fix distanta pe
care se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei active. es!e
egala cu distanla pe care se deplaseaza punctul de aphca\le

d =d
F
R
Randamentul scripetelui fix

al frtei rezistente

11 = Lu

L"

R d

F= .
in timpul ridicarii unui corp cu2un scnpete
mo b'lI.
distanta pe care se deplasea~ p~nct':ll de apllcatle
al f0rtei active esle de doua on mal mare decal
dlstanta pe care se deplaseazs punctul de apticatle
al fortei rezislente.
.
dF= 2dR
Randamentul scripetelui mobil

= LO
= Rd R
u
R

Lc

=L=
F

}
=> 11

R d
R dR
d: =
2dR

= F'

G + F + ~ + !,=~' _
Gn + G, + F + N + F, = 0
Ox: F - G, - F, = 0 ~ {F = G, + F,
{ Oy: N - G = 0
N = Gn
n

0- A

sau

RdR
Lc - LF- FdF
R
B. Scripetele mobil
La un scripete mobil ideal (fara frecan) aflat in ech.ilibr~. forta
acnva are modulul de doua on mai mic decal al f0rtel rezistente

11 =

15

Elementele unui plan inciinal sunt:

/- lungimea planului inclinat;
h - Inaltimea planului inclinat;
a.- unghiul planului inciinat.
Corpul urca uniform pe pia nul
inclinat daca: R
0 (conditia
pentru echilibrul de translatie)

=>lJ=--.B.
F dF

i; ~LR:

Memorator de fizicii pentru clasele 6-8

"F"

In 1l.0AB sino

cosa. =

G,

G ~ G, = Gsino,
Go

G ~ Go = Gcosa.

Deci F = G . sine + Ff
N= G . rosa.
Observatie
Daca neglijam frecarile

F = G,

Concluzie:

11 =

~
h

planului

inclinat

L"

i;

Lu LG = G . h
Lc=LF=F'I=(G,+F,}

11 =

hj=>F=Gy

Gsina.= G .

Forta activa necesere echifibrarii unui corp pe

planul tnctinei este de atatea ori mal mica decat
greutatea corputui, de cete ori este mai mare
lungimea planului tafa de ina!timea lui.

Randamentul

R
= 2F

~
_

Gt

FdF

6.3.3. Planul inclinat

Definitie:
Un plan lnelinat este un plan
ee formeaz{J un unghi ascutit
eu planul orizontel.

Gh
(Gsina. + j.tGcosa.) 1

f=(Gsina.+j.tGcosa.)1
sino:
= ---;---sina. + ucosu