Atomul

cl. a XI- a A
Alexandra Anea
Aura Oana Monor

Definiie
Atomuleste cea mai micparticulce
caracterizeaz un element chimic,
respectiv este cea mai
mic particul dintr-o
substan care prin
procedee chimice obinuite
nu poate fi fragmentat
n alte particule mai simple.

Structura atomului
Cei mai muli atomi sunt compui din trei tipuri de
particule subatomice care guverneaz proprietile lor
externe:
electronii, care au o sarcin electric negativ i sunt
cele mai puin masive particule subatomice;
protonii, care au o sarcin electric pozitiv i sunt
de aproape 1836 ori mai masive dect electronii;
neutronii, care nu au sarcin electric i care sunt de
aproximativ 1839 ori mai masivi dect electronii.
Protonii i neutronii creeaz un nucleu atomic dens i
masiv, ei fiind numii i nucleoni. Electronii formeaz
un larg nor electronic ce nconjoar nucleul.

Atomul la nceputuri
Termenul de atom apare pentru prima dat ctre anul 450
.e.n. Filozoful grec Leucip dezvolt teoria conform creia
materia nu este infinit divizibil i introduce noiunea de
atomos, ceea ce nu poate fi divizat. Civa ani mai trziu,
Democrit, un discipol al lui Leucip, definete materia ca fiind
un ansamblu de particule indivizibile, invizibile i eterne:
atomul. Teoria a fost dezvoltat ulterior de Epicur, apoi de
poetul latin Lucreiu. Au trecut ns 2000 de ani pn cnd
teoria atomic a fost formulat tiinific.
n anul 1803, fizicianul i chimistul englez John Dalton a
elaborat o teorie atomic proprie care explic Legea
proporiilor multiple, afirmnd c din moment ce substanele
se combin numai n proporii integrale, atomii trebuie s
existe la baza materiei.

Modele atomice

Modelul sferic al atomului

Modelul atomic Thomson 1904
Modelul atomic Rutherford 1911
Modelul atomic Bohr 1913
Modelul atomic Bohr-Sommerfeld 1915
Modelul ondulatoriu staionar al atomului
1926

Modelul sferic
atomii au form sferic,
atomii sunt complet elastici
atomii aceluiai fel de substan au
aceeai mrime i aceeai mas.
Atomii au fost deci imaginai ca mici
particule sferice n care masa este
distribuit omogen.

Modelul Thomson
Dezvoltat de J.J. Thomson n anul1904i care spune c:
atomul este o mas incrcat pozitiv i distribuit omogen
sub o form de sfera i c n aceast mas exist n unele
locuri nite sfere mai mici, care sunt ncrcate negativ
(aceste sfere mai mici
au fost numiteelectroni).
O proprietate de baz a
acestui atom este c
numrul sarcinilor
negative este egal cu
numrul masei pozitive,
rezultnd un atom neutru
din punct de vedere electric.

Modelul atomic Bohr

Pentru a explica structura atomului, fizicianul danez Niels Bohr a dezvoltat in 1913,
o teorie cunoscuta sub denumirea de " Teoria atomic a lui Bohr".
El a presupus ca electronii sunt aranjati in straturi sau nivele cuantice, la o
distanta considerabila fata de nucleu. Acest mod de dispunere se mai numeste si
configuratie electronica. Numarul acestor electroni este egal cu numarul atomic.
Numarul de electroni de pe ultimul strat determina caracterul chimic al atomului.
Gazele inerte sau cele nobile ( heliu, neon, argon, kripton, xenon si radon) au
ultimele straturi completate cu electroni. Aceste gaze nu intra in combinatii
chimice in natura.
Pe de alta parte stratul exterior al unor elemente ca litiul, sodiul si potasiul,
contine un singur electron. Aceste elemente se combina foarte usor cu alte
elemente ( transferandu-le acestora electronul de pe ultimul lor strat) formand un
mare numar de compusi chimici.
Conventional atomului i se atribuie atomului imaginea unui sistem planetar in care
electronii se rotesc in jurul nucleului precum planetele in jurul soarelui. Deoarece
nu se poate defini pozitia momentana a unui electron pe orbita, pentru a rezolva
aceasta incertitudine i se atribuie electronului forma de nor electronic.

Modelul atomic
Rutherford
Cunoasterea naturii emisiilor radioactive le-a permis fizicienilor sa
elucideze misterul atomului.
S-a constatat ca, departe de a fi o particula solida de materie,
atomul este mai mult o structura spatiala. In centrul acestei structuri
se gaseste o "inima" denumita nucleu. Rutherford a stabilit ca masa
atomului este concentrata in acest nucleu. De asemenea, el a
considerat ca satelitii, numiti electroni, se deplaseaza in jurul
nucleului, pe traiectorii numite orbite.
Nucleul este incarcat electronic pozitiv in timp ce fiecare electron
este incarcat electric negativ. Suma sarcinilor electrice ale
electronilor este egala cu sarcina electrica a nucleului, anulandu-se
reciproc, si de aceea starea electrica normala a atomului este neutra.

Experimentul lui
Rutherford

Experimentul "Rutherford" a fost cel care a condus la "reproiectarea"

atomului i a fost de fapt efectuat, la sugestia lui Rutherford, de ctre
Hass Geiger i Ernest Marsden n anul 1909. Experimentul a constat n
bombardarea unei foie de aur cu particule alfa emise prin
descompunerea radioactiv a atomilor de radiu. Recepia particulelor alfa
s-a fcut prin intermediul unei plcue detectoare din sulfat de zinc.
Bazndu-se pe cunotinele vremii privind structura, Geiger i Marsden se
ateptau ca cea mai mare parte a particulelor alfa s cltoreasc drept
prin foia de hrtie, n timp ce numai o foarte mic parte va fi deviat sub
un unghi foarte mic.
Ce au descoperit cei doi cercettori, Hass Geiger i Ernest Marsden, a fost
surprinztor: cele mai multe particule alfa treceau de foia de aur fr a
suferi devieri, indicnd c atomul este, n cea mai mare parte, spaiu gol.
O mic parte din particulele alfa au fost deviate sub diverse unghiuri,
artnd astfel c sarcina pozitiv a atomului trebuie s fie concentrat
ntr-o zon foarte restrns a atomului. n sfrit, o foarte mic parte a
particulelor alfa au fost reflectate n direcia din care veneau.

Modelul atomic BohrSommerfeld

n anul1915, fizicianul germanArnold Sommerfelda dezvoltat
modelul atomic al lui Bohr, elabornd modelul Bohr-Sommerfeld.
El a presupus c orbitele staionare din jurul nucleului nu sunt
numai circulare, ci pot fi i eliptice. n modelul su, unei orbite
circulare cu numr cuantic principaln i corespund n-1 orbite
staionare eliptice. n consecin, fiecare orbit circular a lui Bohr
se descompune n n-1elipsecu excentriti diferite, rezultnd o
familie de orbite pentru fiecare numr cuantic principal n>1.
Dei perfecionat fa de modelul lui Bohr, modelul lui Sommerfeld
i limiteaz aplicabilitatea la hidrogen i ionii hidrogenoizi,
nepermind interpretarea spectrelor atomilor cu mai muli
electroni, sau comportarea lor magnetic. Modelul propus nu este
nici consecvent clasic, nici consecvent cuantic (strile de energie
staionare sunt calculate cu relaii clasice, numerele cuantice i
condiiile de cuantificare sunt introduse arbitrar).

Modelul ondulatoriu
staionar al atomului
n anul1926,Schrdingerelaboreaz prima
lucrare de mecanic ondulatorie, n care
apareEcuaia lui Schrdinger, prin care arat:
caracterul ondulatoriu al micrii electronului n
atom, descris de o funcie de und, arat n
termenii mecanicii cuantice c energia total a
unei particule (electronul) cu o anumit mas,
care se mic in spaiu, este suma dintreenergia
cineticienergia potenial; ecuaia are soluii
numai pentru acele valori ale energiei totale care
reprezint energiile electronului n strile
staionare, stri caracterizate de numerele
cuantice, energia n atom fiind cuantificat.