Sunteți pe pagina 1din 2

Metoda interguvernamental

Metoda federalist

Denumita i diplomatic, ea const n


colaborarea internaional tradiional
dintre state. n organizaiile clasice,
organul de conducere reunete
reprezentanii statelor participante i de
regul, hotrte n unanimitate.
Statele ii pstreaz ntreaga
suveranitate. Nu se ajunge la integrare.
Exemple: Consiliul Europei, NATO,
OSCE i celelalte organizaii
internaionale. Metoda este folosit n
pilonii 2 (PESC) i 3 (cooperarea
poliineasc i judiciar n materie
penal) ai Uniunii Europene, n care
rolul principal aparine statelor
membre, i nu instituiilor comunitare.
Adrew Moravcsik a dezvoltat o
versiune mai riguroasa a metodei
interguvernamentale. Moravcsik a
aplicat cadrul analitic al
interguvernamentalismului la cinci
etape eseniale n construcia
european:
1.negocierea Tratatelor de la Roma
2.consolidarea pieii comune i a
Politicii Agricole Comune (PAC)
(1958-1983)
3.organizaarea primului experiment n
cooperarea monetar i instituirea
Sistemului Monetar European
4. negocierea Actului Unic European
Negocierea Tratatului privind Uniunea
European
n baza acestor studii de caz,
Moravcsik a formulat urmatoarele

Sistemul federal este supranaional.


Deciziile se iau cu majoritate de voturi,
ceea ce implica o limitare esenial a
suveranitii naionale, deoarece un
stat membru al federaiei nu mai poate
bloca decizia prin veto. n trecut,
federalitii europeni doreau adoptarea
unei constituii federale, dup modelul
SUA.
Uniunea European a federalitilor a
adoptat Manifestul de la Ventotene i a
nceput s fac presiui pentru
convocarea unei conferine
internaionale care s elaboreze o
constituie federal pentru Europa.
Acest proiect ambiios a avut menirea
de a realiza ceea ce Milward a numit:
valul de speran ntr-o lume mai
bun i ntr-un alt viitor al rasei
umane, care sa rostogolit de-a lungul
Europei i care includea un flux
extraordinar de entuziasm pentru
federaia european.
Strategia UEF era de a exploata
distrugerea structurilor politice
existente cauzat de rzboi pentru a
construi un nou nceput pe o temelie
total diferit de Europa statelor
naionale. Scopul declarat viza o
ruptur total de vechea ordine a
statelor-naionale i elaborarea unei
constituii federale europene. Totui
organizarea unui congres a durat
destul de mult. n cele din urm ,
Congresul a avut loc la Haga n mai

Metoda funcionalist a lui Jean


Monnet
Cel care a pus bazele doctrine
functionaliste a fost romanul David
Mitrany(1888-1975). In argumentarea
teoriei sale, Mitrany s-a folosit de
exemplul activitatii lui Monet din
primul razboi mondial, intinderea
intergritatii varia de la caz la zax,
potrivit unor considerente practice.
Mitrany detesta idea de integrare
regional, considerind ca pe aceasta cal
ear renaste rivalitatea dintre state-pe
care dorea sa o depaseasca- sub forma
rivalitatii dintre blocurile regionale,
Cautand o solutie de durata pentru
gravele problem ale Europei, JM a
evaluat situatia din punct de vedere
practic. Astfel, conditia pentru
asigurarea pacii era includerea
Germaniei in acordurile europene, cu
un statut egal cu al celorlalti
participanti.pe de o parte el vedea in
bazinul carbonifer din Europa de Vest
un intreg pe care natiunile l-au divizat
artificial, prin numeroase frontier. In
spiritul conceptiei functionaliste, JM a
pornit de la nevoile comune ale
statelor. Ideea lui era ca, daca Europa
unita nu se poate raliza dintr-o data, ea
se poate cladi pas cu pas, integrand
statele mai intai pe un sector de
activitate ingust, dar vital. Legaturile
economice vor crea solidaritati
concrete, declasand un proces ce va
cuprinde si alte domenii. Se va ajunge,
astfel, la o uniune economica mai larga

Metoda comunitar
Dupa esecul Comunitatii Europene de
Aparare, ideea unei structuri cu un
pronuntat caracter supranational nu
mai era de actualitate. Pe de alta parte,
relansarea proiectului European prin
TCEE s-a facut pe o scara mult mai
extinsa descit sectorul ingust in care sa experimentat CECO, iar statele nu
puteau concepe renuntarea la atributele
suveranitatii pe o arie atit de larga.
Solutia practica pentru Comunitatea
Economica Europeana(CEE) a constat
in compromisul dintre elementul
supranationl, intr-o forma atenuata fata
de sistemul CECO si elementul
interguvernamental, reintrodus. S-a
diminuat rolul Comisiei, care a primit
monopolul puterii de propunere, iar
puterea de decizie a fost transferata
Consiliului de ministry, institutie cu
character interguvernamental. Astfel,
in prima faza de existent a CEE,
mecanismul de decizie era urmatorul:
Consiliul decidea la propunerea
Comisiei, dupa consultarea
Parlamentului. Interesele statelor sunt
aparate de Consiliul de Ministri,
compus din reprezentantii statelor
member, care hotaraste in unanimitate
sau cu majoritate calificata. Interesele
generale ale Comunitatii sunt aparate
in primul rind de Comisie. Adunarea
(viitorul Parlament European) este
expresia legitimitatii, in timp ce Curtea
de Justitie a Comunitatilor Europene

concluzii:
(1) Opiunile majore n favoarea
Europei reflectau preferinele
guvernelor naionale, nu
preferinele organizaiilor
supranaionale.
(2) Aceste preferine naionale
reflectau mai degrab balana
intereselor economice dect
dezideratele politice ale
politicienilor sau strategiile de
securitate naional.
(3) Rezultatele reflectau puterea de
negociere corespunztoare fiecrui
stat ; delegarea autoritii
decizionale ctre instituiile
supranaionale denota mai curnd
dorina guvernelor de a se asigura
c angajamentul tuturor
participanilor la nelegerea
ncheiat vor fi ndeplinite dect
ideologia federalist sau
convingerea n eficiena inerent a
organizaiilor internaionale.

1948. n acel moment, sistemele


politice naionale erau deja restabilite,
iar reuita Congresului a fost iniierea
unei organizaii interguvernamentale ,
Consiliu Europei, care nu reprezinta
noua ordine constituional de tip
federal la care au sperat federalitii.
Ulterior, muli federaliti s-au
ndreptat spre ideea unei integrri
treptate, ce a fost concretizat cu
succesc n cadrul Comunitii
Europene a Crbunelui i Oelului.

si in final, la integrarea politica.


Integrarea inlocuieste vechea forma de
integrare intre state. Organizatia
economica a lui JM are un caracter
puternic supranational. Statele
transfera esentialul capacitatii de
decizie Inaltei Autoritati independente,
ale carei acte sunt obligatorii pt state si
pentru intreprinderi. Pentru rezolvarea
oricaror litigii izvorite din activitatea
comuna se instituie o Curte de Justitie
ale carei decizii au putere de lucru
judecat.
Pentru JM, crearea unei comunitati cu
profil economic, asadar integrarea
economica, reprezinta numai un mijloc
de a birui inertia statelor, o cale spre
realizarea scopului principal, car este
uniunea politica (federatia europeana)

realizeaza functia de control


jurisdictional.