Probele de sange:

se recolteaza dimineata; exista variatii diurne importante ale multor analiti; sunt situatii

speciale, solicitate de medicul care va indica analiza cand proba de sange se recolteaza la o
anumita ora.

se recolteaza pe nemancate (inainte de ingestia oricarui aliment solid sau lichid); o cantitate

cat de mica de aliment, suc sau cafea poate duce la modificari importante pentru majoritatea
analitilor.

cu o seara inainte, ultima masa nu trebuie sa depasasca ora 18.00 si este bine sa fie

cat mai frugala (nu ciorbe, mancaruri cu sos, prajeli, grasimi, dulciuri concentrate etc.).
Nerespectarea acestei conditii poate duce la modificarea claritatii serului/plasmei cu foarte mari
erori ale rezultatelor.

nu se recolteaza dupa efort fizic; o serie de parametri sunt foarte sensibili la efort muscular;

plansul (in special la copii), emotiile, frica, pot influenta multi parametri.

repausul sexual cu minimum 48 ore inainte de recoltare (atat la femei cat si la barbati) si

pentru barbati minimum 7 zile de la un eventual tuseu rectal sau masaj prostatic, previn modificari
extrem de importante pentru o serie de parametri, chiar daca acestia se determina din sange.
ATENTIE! In situatiile in care nu poate fi evitata luarea unui medicament inainte de recoltarea de
sange, acest lucru trebuie adus la cunostinta laboratorului si medicului care interpreteaza
analizele.
ATENTIE! Daca urmati un tratament medicamentos de mai mult timp (chiar banalele vitamine sau
energizante) atentionati medicul care interpreteaza analizele dumneavoastra.
ATENTIE! Dupa terminarea recoltarii sangelui prin punctie venoasa, respectati indicatiile asistentei
care a recoltat: nu indoiti antebratul si mentineti presiune pe locul punctiei timp de 5 minute; tineti
bratul intins si nu frectionati locul de unde vi s-a recoltat sange. Nu va imbracati hainele si nu
ridicati greutati (chiar serviete sau alte bagaje de mana) decat dupa ce v-ati asigurat ca s-a oprit
sangerarea. Daca sangerarea se prelungeste peste cele 5 minute recomandate, adresati-va
asistentei de la punctul de recoltare.

Probele de urina
Examenul sumar de urina se efectueaza din prima urina de dimineata, recoltata intr-un recipient
luat in prealabil de la laborator.
ATENTIE! Nu utilizati recipiente din gospodarie; oricat de bine le-ati spala tot exista riscul sa
ramana urme de substante care sa altereze rezultatul analizei.

Determinari cantitative din urina (glucoza, uree, creatinina, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, proteine,
acid uric) se efectueaza dintr-un esantion din urina din 24 de ore. Pentru acest lucru se
procedeaza in felul urmator:

prima urina de dimineata se arunca

toata urina de peste zi si de peste noapte se aduna intr-un recipient curat, cu capac, cu volum

de minim 2 litri si care se tine la intuneric

urina de a doua zi dimineata se adauga peste urina stransa in recipient

se citeste volumul total de urina si se noteaza (este bine ca recipientul sa fie gradat din 100 in

100 de mililitri pentru a se putea masura in final cantitatea totala de urina)

din recipient se decanteaza o cantitate de urina in eprubeta luata in prealabil de la laborator

pe eprubeta se noteaza volumul total de urina strans in 24 de ore

Microalbuminuria: pentru aceasta examinare se recomanda recoltarea unui esantion de urina din
a doua emisie de urina din ziua respectiva; urina se recolteaza intr-o eprubeta obtinuta de la
laborator, similara celei pentru sumarul de urina.
Urina pentru determinari de steroizi urinari (17-OH-corticosteroizi, 17-cetosteroizi) se recolteaza
intr-un recipient special luat de la laborator. Pentru acest lucru se procedeaza in felul urmator:

prima urina de dimineata se arunca

toata urina de peste zi si de peste noapte se aduna in recipientul luat de la laborator, inclusiv

prima urina din dimineata celei de a doua zile de recoltare; dupa fiecare adaugare de urina,
recipientul se agita usor.
Se aduce la laborator intregul recipient cu urina recoltata conform indicatiilor de mai sus.
ATENTIE! Recipientul contine o substanta toxica! Evitati inhalarea sau atingerea de tegumente si
mucoase. In cazul in care sunt atinse tegumentele si mucoasele se spala zona cu jet abundent de
apa!
Urocultura se recolteaza urmandu-se strict indicatiile de mai jos:

inainte de mictiune se efectueaza o toaleta riguroasa a regiunii urogenitale cu apa si sapun (nu

se utilizeaza substante sau solutii dezinfectante sau ceaiuri de plante) si stergerea cu un prosop
curat.

se recolteaza o cantitate de aproximativ 20 ml din jetul mijlociu direct in recipientul steril luat in

prealabil de la laborator (primul jet se lasa sa curga in toaleta).

recipientul de recoltare (urocultorul) se deschide inainte de mictiune iar capacul acestuia se

pune cu gura in sus pe o suprafata curata pe perioada recoltarii; la sfarsitul recoltarii capacul se
infileteaza strans pentru a evita atat scurgerea urinei cat si eventuala ei contaminare.
Materiile fecale:

pentru examenul coproparazitologic se recolteaza fragmente de materii fecale cu aspect

deosebit (cu mucozitati, striuri de sange, parti mai moi etc.), cate se pot lua cu lingurita recoltorului
(se utilizeaza coprorecoltoare fara mediu si cu lingurita atasata de capac, procurate de la
laborator); daca nu se poate aduce proba la laborator imediat, se pastreaza bine inchisa, la rece.
Deoarece unii paraziti nu elimina oua, chisti sau larve in mod continuu, este bine ca examinarea
sa se repete de trei ori la interval de 4-5 zile.

pentru coprocultura se utilizeaza coprorecoltoare cu mediu procurate de la laborator; se alege

o portiune reprezentativa din materiile fecale, cat incape in lingurita coprorecoltorului, se introduce
in mediul din coprorecoltor si se amesteca cu acesta (pentru a permite conservarea germenilor
pana la momentul prelucrarii in laborator); recipientul se mentine la temperature camerei pana la
predarea in laborator.

pentru proba de digestie se respecta indicatiile legate de regimul alimentar furnizate de

medicul care prescrie analiza; se recolteaza in coprorecoltor fara mediu.

Pentru determinarea hemoragiilor oculte se recolteaza materii fecale in coprorecoltor fara

mediu.

Pentru determinarea antigenului Giardia, Helicobacter pylori, Rotavirus se recolteaza in

coprorecoltoare fara mediu.

ATENTIE! Medicamentele sau suplimentele alimentare care contin fier sau vitamina C pot
modifica rezultatele analizei; de asemenea, se intrerupe cu 48 de ore inainte ingestia de carne
rosie, hrean, broccoli, conopida, ficat, ridichi, banane.

VSH (VSE)
Viteza de sedimentare a hematiilor (Viteza de sedimentare a eritrocitelor)
- Viteza cu care globulele rosii se separa de plasma sanguina si se depun pe fundul
tubului asezat in pozitie verticala
Generalitati :
- Se masoara in mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore
- Cresterea peste 40-50 mm Ia ora constituie un semnal de alarma chiar in Iipsa altor
simptome de boala
- Un VSH marit arata medicului ca undeva in organism exista o infectie
Valori normale :
- Barbati 3-10 mm la 0 ora, 5-15 mm Ia doua ore
- Femei 6-13 mm la 0 ora, 10-20 mm Ia doua ore
Creste :
- In foarte multe boli (infectii, boli tumorale, boli ale ficatului, tuberculoza, reumatism,
anemie, etc.)
- La femei, in perioada menstruala sau in ultimele luni de sarcina
- La batrani.
Timp de coagulare

Definitie
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in
vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o
picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul
care a trecut pana Ia coagularea sangelui.
Valori normale
8-12 minute.
Cresteri patologice
Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere,
fapt ce poate predispune Ia sangerari, Ia hemoragii.
Scaderi patologice
Un t.c. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui
putand duce Ia coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele
infectii microbiene.
Timp de sangerare
Definitie
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa
usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care
trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
Valori normale
3-4 minute.
Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta
Ia hemoragie.
Timp Quick (PT-AP)
Definitie
Timpul Quick este un test screening pentru diagnosticul deficientelor de coagulare.
Valori normale
12-15 secunde sau 80-100%.
Cresteri patologice
Timpul Quick este mare in urmatoarele afectiuni:
o hipoprotrombinemie (deficit de FII)
o parahemofilie Owren (deficienta de FV) si Alexander (deficienta de FVII)
o deficienta de FX
o deficiente asociate (avitaminoza K,hepatita grava,ciroza)
o hipo- si afibrinogenemii
o anticoagulanti circulanti,imunoglobuline anormale
o monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante orale de tip antivitamina K1 in
care AP va fi intre 20 -30%, si functie de afectiunea tratata cu anticoagulant.
Scaderi patologice
Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de
ficat), in lipsa vitaminei K, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina,
salicilati, etc.
In vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelui, medical
mai poate recomanda si alte analize.
Toate aceste analize sau probe de coagulare a sangelui se fac cand se suspecteaza
diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta, fapt ce predispune la hemoragii,
ori prea rapida, situatie care favorizeaza
formarea de trombi in vasele sanguine.

De asemenea, aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale, pentru a se

stabili daca nu exista riscul unei hemoragii, Ia persoanele care prezinta sangerari repetate din
cavitatea nazala (epistaxis), gingii (gingivoragii), etc., precum si Ia bolnavii sub tratament cu
medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora.