Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare Reflexoterapie PDF
Lucrare Reflexoterapie PDF
Reflexologia occidentala, asa cum este cunoscuta astazi, isi are originea in
stravechea presopunctura chinezeasca, care a dezvoltat studiul corpului energetic
uman, al meridianelor, zonelor energetice si punctelor de proiectie a organelor pe
extremitatile corpului: talpi, palme, fetele dorsale ale picioarelor si mainilor,
pavilioanele urechilor, fata, ochi, limba, intestin gros, coloana vertebrala. Aceste
studii au conturat ipoteza duala potrivit careia intregul organism se proiecteaza pe
fiecare organ care, la randul sau, se gaseste proiectat in orice punct al
organismului.
Ca ramura a medicinii orientale, reflexologia este stiinta zonelor reflexogene
ale organismului reprezentate pe extremitatile corpului, indiferent de distanta fata
de zona pe care o reprezinta. Organele corpului uman au legaturi energetice si
nervoase directe cu punctele reflexogene corespunzatoare.
Reflexul este activitatea fundamentala a sistemului nervos, cu ajutorul carei se
regleaza relatiile dintre organe si dintre organism si mediul inconjurator.
Reflexologia sau terapia zonala a fost introdusa si popularizata in occident la
inceputul secolului XX, de catre medicul american William Fitzgerald care
demonstreaza practic cum, prin apasarea unor puncte cheie situate pe extremitatile
corpului (mai ales picioare), putea normaliza activitatea fiziologica in alte zone ale
corpului, situate la distanta fata de punctul masat.
Cercetarile sale au fost preluate de prietenul sau, dr. Joe Riley, prin intermediul
caruia au ajuns in atentia fizioterapeutei Eunice Ingham, practicanta intr-un mare
spital din St. Petersburg, Florida. Ea a introdus reflexoterapia, asa cum este
cunoscuta astazi, in sectia sa de fizioterapie si a obtinut rezultate exceptionale in
imbunatatirea mobilitatii, tratarea diverselor dureri, vindecarea unor boli cronice si
accelerarea proceselor de recuperare dupa interventiile chirurgicale grave. Tot
Eunice Ingham a scris prima carte de reflexoterapie din lume si a deschis prima
scoala specializata pentru pregatirea reflexoterapeutilor.
Capitolul II.
PRINCIPIILE REFLEXOLOGIEI
1. Cele zece zone energetice
Reflexoterapia are la baza prezenta in organism a zece zone energetice.
Aceste zone sunt longitudinale, intinzandu-se de la picioare pana la crestetul
capului. Aceasta distributie energetica a fost descoperita de dr. W. Fitzgerald care
putea ameliora durerea dintr-o parte a pacientului prin apasarea intr-o alta zona. El
si-a perfectionat tehnica invatand ca, daca aplica presiune la nivelul degetelor cu
ajutorul uni bandaj elastic pe fiecare falanga mijlocie si cu ajutorul unor mici
carlige pe varfurile degetelor, putea produce efecte anestezice locale la nivelul
bratelor, partilor laterale ale gatului, ochiului, urechii si fetei. In anii 1880,
perioada in care practica dr. Fitzgerald, anestezia era abia la inceputuri si multi
pacienti mureau din cauza anestezierii cu cloroform.
Cele zece zone sunt impartite in cinci perechi, numerotate de la 1 la 5, pe
fiecare parte a corpului. O dereglare a fluxului energetic pe acest traseu poate
afecta orice organ sau functie din aceasta zona. Zona 1 trece prin degetele mari de
la maini, pe fiecare parte a corpului si parcurge linia mediana a corpului, partea
interna a picioarelor, a bratelor si coloana vertebrala . Zona 1 este, de obicei, cea
mai sensibila pe picioarele oamenilor, deoarece pe ea se afla multe parti vitale ale
organismului nasul, gura, gatul, coloana vetebrala si organele genitale. Lucranad
numai asupra reflexelor coloanei vertebrale de la nivelul picioarelor este posibila
ameliorarea multor manifestari fizice neplacute, deoarece nervii cu originea in
coloana vertebrala stimuleaza activitatea intregului organism uman.
2. Harta electrica
Hiroshi Motoyama, un medic si vindecator japonez, in urma studiului
zonelor si meridianelor de acupunctura, a realizat harta electrica a terminatiilor
meridianelor la degetele de la maini si de la picioare, pe care le-a denumit
seiketsuI. Pentru aceasta , Motoyama a pus la punct un aparat pentru detectarea
blocajelor energetice prin masurarea variatiilor impulsurilor electrice la nivelul
terminatiilor meridianelor, fiind capabil sa diagnosticheze boala inainte de
instalarea manifestarilor fizice ale acesteia. Realizarea lui Motoyama confirma
5
halucele inapoi, iar in spatiul dintre primul si al doilea deget vom simti
un ligament vertical, in tensiune, ca un elastic. Pe palme, linia linia
ligamentara se afla itre al doilea si al treilea deget.
5. Linia umerilor poate fi localizata numai pe talpi si se intinde de la
locul in care talpa se ingusteaza cel mai mult corespunde taliei corpului.
superioare a corpului (mai sus de talia reala). Sub linia taliei de pe talpa se
oglindesc organele din partea inferioara a corpului (de sub talia reala);
b)
proiectiile situate pe ambele talpi: partea stanga a perechii pe talpa stanga si partea
dreapta a perechii pe partea dreapta. Organele centrale, cum ar fi vezica urinara,
coloana vertebrala, traheea etc. isi impart proiectiile intre cele doua talpi, simetric.
e)
2. vezica biliara
3. stomac pancreas duoden
4. apendice - valva ileocecala colon ascendent
5. emisfera stanga a creierului, deci partea stanga a capului, cu organele
aferente acestei parti
Piciorul stang:
1. inima
2. splina
3. stomac duoden pancreas
4. colon descendent rect anus
5. emisfera dreapta a creierului, deci partea dreapta a capului cu organele
aferente.
Capitolul III.
REFLEXODIAGNOSTICUL
Consta in reperarea si interpretarea punctelor sensibile sau dureroase din
zonele reflexogene, combinat cu informatiile primite din dialogul cu pacientul
despre afectiunile si starea generala de sanatate.
Prin reflexodiagnostic se poate descoperi o suferinta morfo-functionala a
organului corespondent, palpand punctul reflexogen specific. Punctele reflexogene
devin dureroase la presiune datorita depunerilor de toxine din zona reflexogena,
deci dereglarilor energetice, si au drept consecinta o proasta circulatie sanguina si
nervoasa.
Boala se manifesta la presiune ca o inflamatie, cristale de nisip sau boabe de
orez dureroase, aflate sub piele. Durerea este direct proportionala cu gravitatea si
vechimea afectiunii organului corespondent.
Este necesar sa se faca o examinare atenta, deoarece unele puncte reflexe pot
fi dureroase si datorita unor afectiuni locale in partile de testare (bataturi, plagi,
traumatisme, malformatii, reumatism, boli dermatologice etc.) Pentru diagnosticare
am folosit cu precadere zonele reflexogene ale talpilor, cele mai complexe si mai
concludente puncte de proiectie organica. In cazuri exceptionale, de persoane cu
mebrele inferioare amputate sau lezate grav, se poate folosi examinarea si palparea
partilor reflexogene ale mainilor, ca zona corespondenta bilateral. Cu toate ca
palmele prezinta aceleasi puncte reflexogene ca si talpile, diagnosticarea este mai
greoaie si mai putin precisa decat pe talpi.
Datorita perioadei, in general mare, pe care oamenii o petrec in picioare sau
sezand, toxinele au tendinta de a cobora spre zonele inferioare ale corpului,
localizandu-se in punctele reflexe din talpi, puncte corespondente organelor
suferinde. Unele persoane pot acuza zone dureroase peste tot in aria plantara la
palpare, acestea fiind, de obicei, hipersensibile. In acest caz, se recomanda
frictionarea talpilor pe toata suprafata, pana devin calde, dupa care, cu apasari
usoare, se cauta punctele reflexe. Alteori este posibil ca pacientul sa nu reactioneze
la palparea zonelor de reflex, caz in care ori ne aflam in fata unei erori de
diagnostic, ori zona reflexa trebuie abordata cu mai multa forta, mai in profunzime.
Reflexodiagnosticul cere deci, un studiu amanuntit, experienta, sensibilitate
deosebita si, nu in ultimul rand, solide cunostinte anatomice si patologice.
Foarte important in diagnosticare este si dialogul preliminar cu pacientul.
Acesta isi cunoaste vechile afectiuni, a urmat diferite tratamente si informatiile pe
care ni le poate oferi sunt foarte pretioase pentru detreminarea starii de sanatate si a
cauzelor afectiunilor potentiale care urmeaza a fi tratate. Ca sa avem eficienta in
tratare, vom incepe mai intai cu cauza generatoare a dereglarilor.
Reflexoterapeutul nu trebuie sa se substituie medicului clasicist, ci trebuie sa
fie constient ca el practica alte metode de tratament, neinvazive, care pot avea
10
efecte favorabile acolo unde medicina clasica a esuat sau pot merge paralel cu
aceasta, completandu-se reciproc.
1.
11
Piciorul care rmeaza a fi masat poate fi asezat pe genunchii terapeutului sau acesta
din urma se aseaza la picioarele bolnavului, avand acces la ambele talpi.
Masajul poate fi executat atat cu policele, cat si cu falangele celorlalte degete
(avand unghiile taiate foarte scurt), mai putin cu instrumente alcatuite doar din
fibra naturala de os sau de lemn. Nu sunt intotdeauna recomandate, dar putem sa
folosim creme grase sau uleiuri aromatice pentru o buna alunecare pe piele.
Important! Sedintele de tratament se executa cu una-doua ore dupa si inainte de
masa, pentru a putea dirija circulatia sangelui spre zonele afectate.
In functie de pozitia piciorului, vom masa fie cu miscari circulare, fie cu
miscari de tragere de sus in jos sau din interiorul labei piciorului spre exteriorul ei.
Presiunea in timpul masajului trebuie sa fie crescatoare in intensitate: se incepe cu
apasari usoare si se mareste gradat apasarea. Pentru a sti cand am ajuns la limita de
suportabilitate trebuie sa observam mereu trasaturile fetei pacientului.
Masajul trebuie sa urmeze o anumita succesiune fiziologica:
- se maseaza la inceput plexul solar, suprarenalele, rinichiul, ureterul, vezica
urinara si uretra, pentru eliminarea toxinelor, a inflamatiilor si pentru coordonarea
sistemului nervos vegetativ;
- se continua cu masarea reflexogena a capului centrala coordonatoare a
intregului organism;
- urmeaza masajul punctelor pozitionate in ordine de sus in jos si din
interiorul labei spre exteriorul ei sau pe sisteme;
- se maseaza tubul digestiv;
- in final, se maseaza punctele limfatice pentru formarea anticorpilor si
cresterea vitezei de deplasare a limfei prin ganglioni si vase limfatice.
Ordinea de executie a traseelor in reflexoterapie cunoaste multe variante. Vom
prezenta in continuare cea mai simpla metoda de masaj reflexogen:
1. Cheia de intrare: plex solar,
- suprarenale,
12
- rinichi,
- ureter,
- vezica urinara
2. Zona cap: sinusuri,
creier mare,
hipofiza,
epifiza,
creier mic,
tampla,
ceafa,
nas,
paratiroida,
ochi,
ureche
3. Tiroida,
- timus
4. Muschi trapez,
- plamani
5. Zona digestiva: stomac - la piciorul drept
8. maxilar,
nerv sciatic;
- mandibula,
- amigdale,
- faringe,
- laringe,
- trahee,
- marea limfa,
- centrul de echilibru;
1. diafragma,
- glandele mamare sau musculatura pectorala;
10. Cheia de iesire: ganglioni limfatici abdominali,
14
pe punctele reflexogene
4. tragerea este un masaj la care se foloseste degetul mare indoit
5. framantarea, o tehnica de masare cu pumnul aplicata pe suprafete intinse
si cum am pasi cu pulpa degetului. Miscarea policelui sau a altui deget este
similara miscarii unei omizi, cu deplasari ale degetului de doar 1,5 mm
odata. Se executa doar de sus in jos sau din interiorul talpii spre exterior,
exceptie facand intestnul gros, cand se urmeaza directia tractului intestinal in
colonul ascendent sau transvers. Permite acoperirea unor puncte reflexogene
intinse (ex. plamani, intestin gros, diafragma) situate pe talpa si laba
piciorului. Ea consta in a tara degetul mare pe distante mici, flexandu-l la
un unghi intermediar intre 90 si 180 dupa aplicarea presiunii. Suucesul
acestei manevre depinde cu precadere de aptitudinea reflexoterapeutului de
a-si flexa si intinde alternativ articulatia degetului, sugerand o miscare de
tarare, asemanatoare miscarii masinii de cusut. Aceasta tehnica va avea o
eficacitate sporita daca veti utiliza drept suport celelalte degeteasezate pe
partea convenabila a labei piciorului.
Daca dorim sa practicam reflexoterapia cu rezultate optime, este de importanta
capitala folosirea corecta a policelui in timp ce efectuam tratamentul. Directia de
miscare a policelui este inainte in cazul pasilor si inapoi la miscarea de tragere si se
executa, in general, cu varful unghiei orientat in sus.
Un alt element important este faptul ca in reflexoterapie se foloseste cu
precadere pulpa degetului, nu varful. Forta de presiune exercitata cu degetul pe
punctele reflexogene este si ea de mare importanta. O presiune prea slaba nu va
conduce niciodata la vindecare, iar o apasare prea puternica ne va obosi sau luxa
degetele, iar pacientul va avea disconfort sau chiar dureri insuportabile. Se va
15
aplica o presiune medie cu inceput mai lent si usor, astfel ca persoana tratata sa nu
tresara, sa faca grimase sau sa-si retraga piciorul.
3. Timpul de masaj reflexogen
Oricare dintre punctele reflexogene poate fi masat timp de 2-5 minute fara
urmari defavorabile. In cazul unei dereglari acute sau cronice, timpul poate fi
dublat sau triplat fara nici un pericol, putandu-se merge pana la o ora, daca este
cazul.
Este necesar sa fim precauti doar pentru punctele reflexe ale vezicii biliare sau
ale rinichilor cu calculi. In cazul calculilor biliari sau renali, nu se lucreaza mai
mult de 5 min de catre nespecialisti si nu se va masa sau aplica presiune peste
calculi.
In general, masajul se executa pe ambele picioare cate 5 minute pe zona rinichi,
uretere si vezica urinara, aproximativ 3 minute pentru cap si ceafa, 2 minute pentru
fiecare punct limfatic si 6 minute pentru o afectiune mai putin grava, cumuland
astfel in medie, o ora de masaj reflexogen. Un bun specialist va sti sa lucreze in
functie de specificul fiecarui corp.
4. Avantajele si beneficiile masajului reflexogen
Avand la baza principiul primum non nocere (mai intai, sa nu faca rau),
reflexoterapia este o metoda neinvaziva, complet lipsita de toxicitate, trateaza
cauzele bolilor, nu simptomatologia si reechilibreaza bioenergetic zona afectata,
reprezentand prin aceasta o punte intre medicina occidentala si cea orientala. Poate
fi aplicata la oameni din toate categoriile de varsta, profilactic sau curativ si
permite verificarea starii de sanatate intr-un timp foarte scurt.
Determina imbunatatirea parametrilor vitali ai organismului prin reechilibrarea
energetica, intensificarea circulatiei sanguine in organele deficitare, stimularea
limfatica, cresterea potentialului de eliminare a deseurilor toxice si o mai buna
16
7. Compatibiltati si restrictii
Practica demonstreaza ca reflexoterapia poate fi aplicata singura sau in paralel
cu alte terapii alopate sau naturiste, tinandu-se cont de unele restrictii, cum ar fi:
bolile infectioase;
afectiuni acute, susceptibile de a fi supuse actului operator;
afectiuni locale ale zonelor reflexogene: traumatisme, eczeme,
bataturi, malformatii locale;
sarcini cu risc;
ulcere varicoase;
suspiciuni de hemoragie interna;
tumori maligne cu metastaze;
afectiuni psihice cronice, dependente de medicamente.
8. Reguli generale complementare reflexologiei
19
21
Capitolul V
METABOLISMUL (SISTEMUL DIGESTIV)
Reflexoterapia a dovedit o eficienta deosebita in tratamentul multora dintre
afectiunile frecvente ale tubului digestiv. Tractul digestiv este lung de 9-10 m,
incepe cu gura, continua cu esofagul, stomacul, doudenul, intestinul subtire si
intestinul gros, terminandu-se la anus. Zonele vitale in metabolism sunt: stomacul,
ficatul, vezica biliara, pancreasul si intestinele.
22
Colon descendent
Anus
1.
Rect
23
4.
intinde de la orificiul piloric pana la valva ileocecala. Este compus din trei parti,
duoden, jejun si ileon.
a) Duodenul este prima parte a intestinului subtire, are forma de potcoava in
care se insereaza capul pancreasului.
Punctul reflex al duodenului se gaseste pe ambele talpi. La piciorul stang
este imediat sub zona stomacului, iar la piciorul drept sub pancreas.
Stari patologice si tratamente. Tulburarile legate de duoden sunt corelate
cu alimentatia, stresul, problemele psihice. Masarea zonelor reflexogene rezolva
aceste probleme inca din prima saptamana de tratament. Este recomandat sa
masam si punctele complementare ale tractului digestiv, de fiecare data, dupa
masarea zonelor specifice duodenului.
b) Jejunul este partea mediana a intestinului subtire si masoara 2,4 m, iar
ileonul, ultima parte de 3,6 m lungime.
Punctul reflexogen este destul de amplu si se gaseste in scobitura din fata
calcaielor, pe ambele talpi, situat intre axa verticala adegetelor 1 si 4, cuprins intre
punctul reflex al rinichiului si pana la calcai.
25
26
Punctul reflex este situat imediat langa rect, continuand traseul spre vezica
urinara, cu care nu este unit, intestinul gros terminandu-se inainte de punctul
vezicii urinare.
11. Pancreasul este o glanda anexa a tubului digestiv, glanda salivara
abdominala si cea mai voluminoasa din organism. Din punct de vedere anatomic,
pancreasul este asezat transversal in zona superioara a abdomenului, sub stomac,
intre duoden, suprarenale si splina. La nivel digestiv produce enzime care participa
la procesul de digestie din duoden, dar secreta si hormoni care participa la
metabolismul zaharului.
27
28
Capitolul VI
SISTEMUL NERVOS
Creierul este comandamentul suprem al organismului. El este sediul
informatiilor, al constientului, al constiintei. Neuronul este calea de transmitere. El
isi are originea in creier, coboara prin maduva spinarii indreptandu-se spre zonele
din care duce sau aduce informatiile. Miliardele de celule nervoase care intra in
structura creierului, controleaza constiinta, emotiile, gandurile, miscarea,
sensibilitatea si gama larga de functii neconstientizate ale organismului, cuprinse
in sistemul nervos vegetativ.
1. Sistemul nervos central. Creierul este unul dintre cele mai mari organe
ale corpului, cel mai complex si mai sensibil dintre ele. Este, totodata, si cel mai
personalizat, deoarece, spre deosebire de alte organe care pot fi inlocuite prin grefa
sau transplant, creierul este unic pentru fiecare individ.Creierul uman contine mai
mult de zece miliarde de celule nervoase si un numar aproape incalculabil de
sinapse neuronale. Diferentele dintre indivizi se traduc in plan fizic nu printr-un
numar mai mare de neuroni ai creierului, ci tocmai prin numarul acestor sinapse
care indica puterea de utilizare a creierului nostru.
Partile principale ale creierului sunt creierul mare, trunchiul cerebral si
creierul mic (cerebelul).
29
Creierul mare reprezinta aproximativ 70% din sistemul nervos central. Este
format din doua emisfere, avand multe straturi functionale si inchizand intre ele
doua dintre cele mai importante glande ale corpului: hipofiza si epifiza. Diferitele
arii ale creierului mare au functii specializate: cortexul motor controleaza miscarea
voluntara, cortexul senzorial controleaza senzatiile, lobul frontal este legal de
personalitate, lobul occipital de vedere, iar mezencefalul de auz si controlul
vorbirii.
Foarte importanta pentru reflexologie este inversarea impulsurilor receptate
sau transmise de catre creier fata de restul capului la nivelul tuturor organelor de
simt. Astfel emisfera dreapta coordoneaza partea stanga a capului, iar emisfera
stanga partea dreapta a capului. In reflexologie se traduce prin proiectii inversate
pe picioare ale celor doua emisfere cerebrale.
Trunchiul cerebral este un manunchi de fibre nervoase care leaga maduva
spinarii de cerebel si de creierul mare.
Creierul mic (cerebelul) indeplineste functiuni care privesc mai ales
coordonarea musculara, mentinerea echilibrului si vitalitatea generala a
organismului.
Puncte reflexogene. Totalitatea punctelor reflexe ale creierului se gasesc pe
degetele mari ale picioarelor. Pe degetul mare de la piciorul drept se gaseste zona
reflexogena a emisferei cerebrale stangi, iar pe degetul mare de la piciorul stang se
gaseste zona reflexa a partii drepte a capului. Punctele reflexe ale lobilor temporali
sunt situate pe partea interna a degetelor mari, inspre degetul al doilea, de
asemenea, cu proiectiile incrucisate, unde coordonam tampla sau nervul trigemen.
Punctul reflex al cefei se afl la partea inferioara a degetelro de la picioare,
coordonat la baza degetului mare, spre interiorul acestuia.
Creierul mic
Stari patologice. Dereglarile functionale ale creierului sunt multiple dar,
indiferent de natura lor, se pot lucra. Una dintre cele mai grave tulburari
30
reprezentat pe toata pulpa degetului mare. Zona reflexa a nervului sciatic se afla
de-a lungul tibiei si peroneului, incepand de deasupra maleolelor.
Capitolul VII
SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN
Acest sistem important este format din inima (ca organ motor) si intreaga retea
de artere, vene si vase capilare care transporta sangele in intregul organism..
1. Inima este elementul central al sistemului circulator. Contractiile acesteia
sunt controlate de sistemul nervos autonom si fiecare pulsatie este influentata de
respiratie.
Punct reflexogen. Punctul reflex al inimii este situat pe talpa stanga, pe axul
degetului 4, sub articulatia falangiana, deasupra liniei diafragmei.
33
Capitolul VIII
SISTEMUL RESPIRATOR
Este format din organele: cavitate nazala, sinusuri, faringe, laringe, trahee si
plamani. Asigura respiratia, deci aprovizionarea cu oxigen si energie a celulelor
corpului.
34
Capitolul IX
SISTEMUL LIMFATIC
Acest sistem functioneaza in stransa corelatie cu sistemul circulator sanguin.
Este alcatuit dintr-o retea de vase de dimensiuni diferite si formeaza sistemul nstru
de aparare impotriva bolilor, agresiunilor si infectiilor. Vasele limfatice din
jumatatea inferioara a corpului aduc limfa din spatiile interstitiale catre centrul
corpului, in lacul lacunar si ies din acesta spre colectorul toracic, care culege
limfa din partea superioara a corpului. De-a lungul cailor limfatice sunt ganglioni
limfatici care au misiunea de a filtra limfa si de a produce limfocite si globule albe.
Zonele cele mai bogate in ganglioni limfatici sunt: sub ureche, sub mandibula, in
zona axilara, inghinala, toracala, abdominala si pelviana.
37
38
39
CAPITOLUL X
SISTEMUL ENDOCRIN
Sistemul glandular este un sistem de coordonare a activitatilor de crestere,
functionare si descrestere a organismului uman. Principalele glande endocrine din
corp
sunt:
hipofiza,
epifiza,
tiroida,
paratiroidele,
timusul,
pancreasul,
suprarenalele si gonadele.
1. Hipofiza (glanda pituitara) este glanda cu cea mai mare influenta din
organism, comandand activitatea celorlalte glande. Este situata la baza creierului,
in saua turceasca, aproximativ la nivelul spatiului intracranian dintre sprancene.
Puncte reflexogene. Are proiectii pe ambele talpi, pe partea posterioara,
aproximativ la mijlocul degetelor mari. Punctele reflexe sunt foarte mici si este
indicat sa fie masate cu varful degetelor, cu unghia sau cu un instrument cu varf
rotujit.
40
41
Ovarele sunt gonade duble situate in bazinul femeii, care contin aproximativ
1.000.000 de ovule. Ca glanda, ovarul produce hormoni. Estrogenul este
responsabil de forma specifica femeilor, de manifestarea instinctului sexual,
43
maresc
volumul
testiculelor,
actioeaza
asupra
Capitolul XI
SISTEMUL DE REPRODUCERE
1. Sistemul genital masculin
45
46
47
Capitolul XII
SISTEMUL LOCOMOTOR
APARATUL OSTEOMUSCULAR SI ARTICULAR
1. Scheletul osos uman este, de obicei, impartit anatomic in trei mari grupe
osoase: capul, trunchiul si membrele. Scheletul osos reprezinta structura de
rezistenta a organismului, are un important rol de sustinere si protectie pentru
tesuturi si organe. Craniul este alcatuit din opt oase importante, iar fata din 14
oase. Trunchiul osos cuprine:coloana vertebrala, douasprezece perechi de coaste si
48
50
sub glezne. Punctele pentru genunchi sunt situate sub articulatia metatarsiana a
degetului 5.
Stari patologice. Afectiunile sunt multiple si, de multe ori, grave, mergand
pana la anchilozarea completa a corpului: artrita reumatoida, bursite, febre
reumatismale, artroze, spondilite, hernie de disc etc. Ameliorarile si vindecarile se
obtin prin masaj reflexogen al zonelor corespondente articulare, endocrine si
sistemului circulator sau general. Penru o eficienta crescuta, tratamentul ideal
implica sa se completeze cu un masaj local direct al articulatiei suferinde.
Capitolul XIII
ORGANELE DE SIMT
Pentru om, simturile sunt deosebit de importante. Intretinerea si dezvoltarea lor
ne consolideaza starea generala de sanatate.
1. Ochii si simtul vazului. Organe de o mare complexitate, cu rol fundamental
in perceperea vizuala, globii oculari sunt alcatuiti din mai multe straturi: sclerotica,
retina si coroida si deserviti de numeroase glande care le asigura functionarea.
Punctele reflexogene ale ochilor se gasesc pe talpile picioarelor, la baza
degetelor 2-3, avand proiectia inversata.
51
Stari patologice. Pierderea simtului olfactiv este cauzata, de cele mai multe
ori, de un aport insuficient de energie nervoasa la nivelul celulelor olfactive,
carenta de zinc, raceala, inflamatii, sinuzite, alergii. Vor fi masate zonele reflexe
ale nasului pe ambele talpi, ceea ce va conduce si la imbunatatirea respiratiei.
4. Limba si simtul gustativ. Sistemul digestiv este deservit de miros, vaz si,
in principal de gust. Papilele gustative fungiforme, filiforme, caliciforme si
coroliforme sunt situate pe mucoasa linguala si discern diferentiat patru tipuri de
gusturi: dulce, sarat, acru, amar. Din combinatia acestor gusturi de baza pot rezulta
zeci de mii de savori perceptibile diferite, sporite si nuantate fin de miros, cu care
se afla in stransa legatura.
Limba este si un indicator al starii generale de sanatate. O limba normala este
curata, roz, cu papilele gustative uniforme, forma si marime echilibrate. Limba
decolorata (albicioasa), incarcata,deosebit de uscata, cu riduri si santuri indica o
stare de sanatate care lasa de dorit. Carentele vitaminice (mai ales vitamina B) sunt
semnalate aici prin modificari de culoare. Limba crapata adanc indica o carenta
vitaminica severa si alte complicatii maladive. Bolile de ficat isi anunta aparitia
printr-o pierdere partiala sau totala a gustului..
53
Capitolul XIV
54
Exista unele zone din corp care nu au proiectie reflexogena in talpi sau
palme, in schimb au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 20-30 de
minute, pentru a imbunatati circulatia segmentului bolnav.
Conform plansei, segmentele corespondente sunt:
- piciorul drept (1) cu mana dreapta (1)
- piciorul stang (1) cu mana stanga (1)
- gamba dreapta (2) cu antebratul drept (2)
- gamba stanga (2) cu antebratul stang (2)
- coapsa dreapta (3) cu bratul drept (30
55
56
58
1.
2.
3.
CHEIA DE INTRARE
Pentru eliminarea toxinelor
Deschiderea piciorului drept: se apuca talpa piciorului cu doua maini si se
trage spre exteriorul talpii, cu degetul mare pozitionat pe talpa.
Identificare plex solar la intretaierea axelor verticala cu orizontala.
Apasari puternice cu policele spre pacient; se poate folosi batul de masaj
(capatul mare).
Suprarenale rinichi uretere - vezica urinara sub pexul solar.
Apasari puternice cu policele (degetul mare) dinspre degete spre calcai,
oblic pe ureter, atentie la suprarenale (primele sub plex) pentru
hipertensivi!!!!
61
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
1. CAPUL
Sinusuri, pe bombeul halucelui si buricele degetelor 2-5. Pe haluce
miscari laterale spre exterior; pe celelalte degete, tridimensional pe
lungimea lor, dinspre unghie spre baza.
Hipofiza, pe dinspre exteriorul degetului mare al talpii, pe ridicatura.
Apasari puternice cu incheietura indexului; se poate folosi batul de masaj
(capatul mic).
Creierul mic, pe dinspre exteriorul degetului mare.
Apasari cu policele dinspre unghie spre baza (cu grija, este la suprafata).
Epifiza, in varful unghiei, spre exteriorul degetului mare.
Apasari puternice cu incheietura indexului; se poate folosi batul de masaj,
capatul mic.
Creierul mare, pe dinpre interiorul degetului mare. Apasari cu policele
dinspre unghie spre baza cu grija, este la suprafata.
Tampla Nerv trigemen Ceafa, lateralul exterior al halucelui - baza lui
lateralul interior al talpii. Apasari puternice cu policele, continuu, dinspre
varful exterior al halucelui, pe lateral, la baza lui, apoi spre lateralul intern
al tapii, miscarea terminandu-se prin surub.
Nasul, pe lateralul degetului mare.
Apasari puternice cu lateralul policelui, dinspre varf spre baza.
Ochi, urechi, la baza degetelor 2-3 (ochi) si 4-5 (urechi).
Apasari putenice cu policele dinspre interiorul spre exteriorul talpii.
2. GLANDELE ENDOCRINE
Paratiroida, la baza halucelui, in scobitura dinspre interiorul talpii.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre exteriorul spre
interiorul talpii.
Paratiroida tiroida timus, de la spatiul dintre degetele 1-2 in jos, pe
sub pernita degetului mare. Apasari putenice cu policele dinspre exteriorul
spre interiorul talpii.
3. TORACELE
Muschiul trapez, superioara a pernutei degetelor 2-5.
Apasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii.
Plamani si bronhii, inferioara a pernutei degetelor 2-5.
Apasari puternice cu policele dinspre interior spre exteriorul talpii.
4. SISTEMUL DIGESTIV
Stomac pancreas duoden, grosimea a doua degete sub pernuta
halucelui. Apasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare in
parte si de sus in jos pe toate trei.
Intestinul subtire, pe mijlocul talpii, intre plexul solar si calcaneu.
62
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
calcai.
Nervul sciatic, pe lateralul exterior al talpii, spre spatele calcaiului.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre interior spre
exteriorul talpii, tinand calcaiul sprijinit in cealalta mana; se poate lucra si
impreuna cu coccisul,
Maxilar mandibula, la baza unghiei halucelui, dinspre exterior spre
interior.
Apasari puternice cu policele, dinspre exteriorul spre interiorul talpii.
Dintii (incisivi-canini-premolari-molari), la baza unghiilor degetelor 2-5.
Apasari puternice cu policele, dinspre interior spre exteriorul talpii.
7. GAT TORACE
Amigdalele, sub unghia halucelui, pe mijloc. Apasari puternice cu policele
ambelor maini, dinspre varf spre baza degetului, incadrand osul halucelui.
Faringe laringe trahee (in adancitura dintre falangele degetelor 1-2) marea limfa (sub trahee) urechea interna cu centrul echilibrului (in
spatiul dintre falangele degetelor 4-5)
Apasari puternice cu ambele policele, simultan, in adanciturile dintre
falangele 1-2 si 4-5, dinspre degete spre bolta piciorului.
Sani muschi pectorali, in spatiul de deasupra degetelor 2-4
Apasari circulare cu policele, in sensul acelor de ceasornic la barbati si
invers, la femei.
Se recomanda revenirea pe marea limfa.
Diafragma, bareta superioara a sandalei (linia de demarcatie intre cele
doua culori ale fetei piciorului), dinspre interior spre exterior. Se lucreaza
prin apasare si tragere cu degetele 2-5 lipite, in usor evantai, dinspre
interiorul spre exteriorul talpii.
8. CHEIA DE IESIRE
Ganglionii abdominali (in interior), toracici (in exterior), 1/3 din
lungimea gambei in sus, incadram osul in dreptul articulatiei gleznei. Se
inclesteaza degetele celor doau maini si se efectueaza masaj prin apasare cu
pernutele exterioare ale podului palmei.
Ganglionii inghinali, pe os, 1/3 din lungimea gambei.
Apasari puternice cu lateralul degetului mare, dinspre glezne spre gamba.
Limfa corp superior (in exterior) si limfa corp superior (in interior), pe
lateralele gambelor. Se apuca gamba pe cele doua laterale si se apasa
puternic pe toata lungimea ei, pana la genunchi.
Nervul sciatic, deasupra calcaiului, pe mijlocul gambei.
Apasari puternice cu lateralul policelui, dinspre glezna spre genunchi.
Limfa capului, intre degetele 2-3 si 3-4
Ciupituri cu dpua degete.
64
42.
43.
16.
18.
19.
PICIORUL STANG
Stomac duoden - pancreas, grosimea a doua degete sub pernuta
halucelui.
Apasari puternice cu policele spre interiorul talpii, pe fiecare in parte si de
sus in jos pe toate trei.
Colon transversal colon descendent colon sigmoid rect - anus,
dinspre interiorul talpii sub stomac-duoden-pancreas lateral spre exterior,
unghi drept in jos pana deasupra calcaiului si lateral stanga spre interiorul
talpii.
Apasari puternice cu policele pe traseul intestinului gros.
Inima splina, sub pernuta degetelor 2-5, la mijloc si ceva mai jos.
Apasari moderate cu policele pe zona inimii, puternice pe zona splinei,
dinspre pernuta spre mijlocul talpii.
65
66
67
68
Bibliografie
1. Bulus L, Dragu L., Manual de reflexoterapie, Editura Mentor Macro,
Bucuresti, 2004;
2. Chiruta I., Postolica V., Incursiune in Reflexoterapie, Editura Polirom, Iasi,
2005;
3. C. Mantak, Stimulati-va energia vitala, Editura Antet, Oradea, 1994;
4. Chiruta I., Postolica V., Incursiune in reflexoterapie. Sanatate prin masaje si
remedii naturiste, Editura Polirom, Iasi, 1999;
5. Chiruta A.I., Chiruta I., Implicarea factorilor psihoafectivi in ameliorarea
actului terapeutic reflexologic, Comunicare la Sesiunea stiintifica organizata
la Universitatea Petre Andrei, Iasi, 18-21 iunie, 2004;
6. Chiruta, A.I., Contributia masajului reflex in tratamentul dismenoreei,
Lucrare de masterat, Universitatea de Stat din Bacau, 2004;
7. Chiruta, A.I., Chiruta E.D., Chiruta I., factorii care pot influenta
diagnosticarea reflexogena corecta. Comunicare la Sesiunea stiintifica
organizata de Universitatea de Stat din Bacau, 16-18 septembrie, 2004;
69
70