CORNELIU ZELEA CODREANU

Pentru Legionari
n acest volum este scris povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, cu
simtirile, credinta, gndurile, faptele si greselile ei.
CORNELIU ZELEA CODREANU
6 Decembrie 1935,
Carmen Sylva
LEGIONARI,
Scriu pentru familia noastr legionar. Pentru toti legionarii: din sat, din
fabric si din universitate.
Nu tin seam de nici un fel de regul impus autorilor de crti. N-am timp.
Scriu n fuga condeiului, de pe cmpul de lupt, din mijlocul atacurilor. La
ora aceasta suntem nconjurati din toate prtile. Dusmanii ne izbesc
miseleste si trdarea musc din noi.
De doi ani de zile stm legati cu lanturile infamei cenzuri.
De doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt tolerate n
ziare dect pentru a fi insultate. Curge asupra noastr ploaie de miselii n
aplauzele dusmanilor si n sperantele lor c vom pieri. Dar acesti cavaleri
ai lasittii, ca si stpnii lor, se vor convinge, de altfel, n curnd, c toate
atacurile n care si-au acumulat ndejdile de nimicire a miscrii legionare,
toate frmntrile si toate sfortrile disperate, rmn ncercri zadarnice.
Legionarii nu mor. Drepti, nemiscati, nenvinsi si nemuritori, privesc
pururea biruitori la toate zvrcolirile urii neputincioase.
mi este indiferent prerea pe care ar putea s-o aib lumea nelegionar si
nu m intereseaz efectele pe care ele l-ar avea n acea lume.
Eu vreau ca voi, soldati ai unor alte orizonturi romnesti, citind aceste
amintiri s recunoasteti n ele propriul vostru trecut si s v aduceti
aminte de luptele voastre. S retriti suferintele ndurate si loviturile
primite pentru neam. S v umpleti inimile de foc si de hotrre n lupta
grea si dreapt, n care v-ati nclestat si din care avem cu totii porunc de
a iesi: biruitori sau morti. La voi m gndesc cnd scriu. La voi, acei care
veti trebui s muriti, primind cu senintatea strmosilor Thraci, botezul
mortii. Si la voi, acei ce veti trebui s psiti peste morti si mormintele lor,
ducnd n minile voastre steagurile triumftoare ale
Romnilor.
PSIND N VIAT
MARTIE 1919 N PDUREA DOBRINA
n primvara anului 1919, iat-ne adunati ntr-o dup-amiaz n pdurea
Dobrina care st de straj pe nltimile din jurul Husului. Cine? Un grup de
vreo 20 elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.
Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problem
grav, desi viata noastr abia nmugurea. Ce facem dac vin bolsevicii
peste noi? Prerea mea, asupra creia au czut si ceilalti de acord, era

aceasta: dac armata bolsevic va trece Nistrul si apoi Prutul ajungnd s

ncalce si locurile noastre, noi s nu ne supunem, ci s ne retragem cu totii
n pdure narmati. Aici s organizm un centru de actiune si de rezistent
romneasc, si prin lovituri date cu miestrie s zdruncinm inamicul, s
mentinem o stare de spirit de neaplecare, si s ntretinem o scnteie de
ndejde n mijlocul masei romnesti din sate si orase. Am depus cu totii
jurmnt n mijlocul pdurii seculare. Era aceast pdure un colt al acelui
vestit codru al Tigheciului, pe crrile cruia, n decursul istoriei Moldovei,
multi dusmani si gsiser moartea. Am hotrt s ne procurm arme si
munitii, s pstrm un secret desvrsit, s facem recunoasteri si exercitii
de lupt n pdure si s gsim o form care s mascheze intentia noastr.
Forma am gsit-o usor si n scurt timp am pus-o n practic: o societate
cultural-national a elevilor liceului din Husi, creia i-am dat numele:
"Mihail Koglniceanu". Ea a fost aprobat de directiunea liceului. Au
nceput seztori si conferinte n oras. n public tratam obisnuitele subiecte,
dar n pdure fceam exercitii de lupt. Arme pe vremea aceea erau pe
toate drumurile nct n vreo dou sptmni ne adunasem tot ce ne
trebuia.
***
Era n timpul acela o stare de haos n tar, pe care noi desi copii, abia
trecuti de 18 ani, o ntelegeam prea bine. Lumea se afla sub impresia
revolutiei bolsevice care se desfsura n toiul ei la ctiva pasi de noi.
trnimea din instinct se opunea acestui val distrugtor, dar complect
dezorganizat, nu prezenta o posibilitate serioas de rezistent.
Muncitorimea ns aluneca vertiginos spre comunism, ntretinut
sistematic n cultul acestor idei, de presa jidneasc, si n general de toat
jidnimea oraselor. Fiecare jidan, comerciant, intelectual sau banchercapitalist, n raza sa de actiune, era un agent al acestor idei revolutionare
anti-romnesti. Romnii intelectuali erau indecisi, aparatul de stat
dezorganizat. Din moment n moment, te puteai astepta, fie la o izbucnire
intern a unor elemente organizate si decise, fie la o nvlire de peste
Nistru. Aceast actiune extern coordonat cu aceea a bandelor iudeocomuniste din interior, care, npustindu-se asupra noastr, distrugnd
podurile si aruncnd n aer depozitele de munitii, ar f i hotrt de soarta
noastr ca neam.
n atari mprejurri, frmntati de gnduri si tremurnd de grija vietii si
liberttii trii noastre abia unit, n urma unui greu rzboi, a ncoltit n
mintea noastr de tineri ideea unei actiuni care ne-a adus la jurmntul
din pdurea Dobrinei.
Fcusem cinci ani de liceu militar la Mnstirea Dealului, la umbra capului
lui Mihai Viteazul si sub ochiul cercettor al lui Nicolae Filipescu. Acolo sub
comanda Maiorului si apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul scolii,
a Cpitanului Virgil Bdulescu, a Locotenentului Emil Plngeanu si sub
ndrumarea profesorilor, mi-am fcut o sever educatie ostseasc si miam cptat o sntoas ncredere n puterile mele.
De altfel, educatia militar de la Mnstirea m va urmri toat viata.
Ordinea, disciplina si ierarhia turnate la o vrst fraged n sngele meu,
alturi de sentimentul demnittii ostsesti, vor forma un fir rosu de-a
lungul ntregii mele activitti viitoare.

Tot aici am fost nvtat s vorbesc putin, fapt care mai trziu m va duce
la ura contra vorbriei si a spiritului retoric. Aici am nvtat s-mi plac
transeea si s dispretuiesc salonul.
Notiunile de stiint militar cptate acum m vor face s judec mai trziu
totul prin prisma acestei stiinte.
Iar cultul sentimentului demnittii de om si de ostas, n care m-au crescut
ofiterii, mi va crea greutti si m va expune la suferinte, ntr-o lume lipsit
adesea si de onoare si de simtul demnittii.
Vara lui 1916 am petrecut-o acas la Husi.
Tatl meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul n Carpati.
ntr-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, plngnd si nchinnduse, mi-a spus: "Scoal, c trag clopotele la toate bisericile". Era 15 August
1916, Sfnta Maria. Am nteles c s-a decretat mobilizarea si c n acel
moment armata romn a trecut muntii.
Cuprins de emotie, mi tremura trupul. Peste trei zile am plecat de acas
dup tatl meu, mpins de dorul de a fi si eu printre lupttorii de pe front.
n sfrsit, dup multe peripetii, am ajuns la acelasi regiment n care era si
tatl meu comandant de companie, Regimentul 25 Infanterie de sub
comanda colonelului V. Piperescu, pe cnd nainta n Ardeal pe valea
Oituzului.
Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavnd dect 17 ani, comandantul
regiment ului a refuzat s m primeasc voluntar. Totusi am luat parte la
naintarea si retragerea din Ardeal, iar la 20 septembrie cnd tatl meu a
czut rnit deasupra Sovatei pe muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos,
ajutndu-l n fata inamicului care nainta. Desi rnit, a refuzat s se lase
evacuat conducndu-si compania tot timpul retragerii si apoi n grelele
lupte cari au urmat la Oituz.
ntr-o noapte pe la ora dou, regimentul a primit ordin de naintare. Ofiterii
si inspectau n tcere de mormnt trupele masate pe sosea.
Tatl meu fusese chemat de colonel. Revenind dup putin timp mi spune:
"N-ar fi bine s te ntorci tu acas? Noi o s intrm n lupte si nu e bine s
murim amndoi aici, cci mama rmne acas cu sase copii mici, fr nici
un sprijin. Si Colonelul m-a chemat si mi-a spus c nu vrea s-si ia
rspunderea rmnerii tale pe front".
Simteam c e cu sufletul ndoit: ezita s m lase n miezul noptii singur, n
cmp, pe drumuri necunoscute, la 40 km de linia ferat.
Observnd insistenta lui, am predat carabina si cele dou cartusiere si n
timp ce coloanele regimentului pseau nainte, pierzndu-se n linistea si
ntunericul noptii, eu am rmas singur pe marginea unui sant, lundu-mi
apoi drumul ctre vechea frontier.
Mai trziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat n Scoala Militar de
Infanterie, de la Botosani, cu acelasi gnd de a putea ajunge pe front. Aici
mi-am completat educatia si cunostintele militare, de la 1 Septembrie
1917 la 17 Iulie 1918, n compania activ a Scolii Militare. Cei patru ofiteri
distinsi: Colonelul Slvescu, Cpitanul Ciurea, Locotenentul Florin
Rdulescu si Maiorul Steflea, mi-au ndrumat pasii pe cile luptelor si al
sacrificiilor pentru tar.
Si acum, dup un an - 1919 - era pace. Iar noi, copiii cei gata de moarte,
eram rspnditi pe la casele noastre.

Tatl meu, profesor de liceu, a fost o viat ntreag lupttor nationalist.

Bunicul meu a fost pdurar, strbunicul tot pdurar. Neamul a fost din
nceputuri, n vremuri de restriste, neamul codrilor si al muntilor. De aceea
educatia ostseasc si sngele din vine imprimau actiunii de la Dobrina naiv ca manifestare - o not de seriozitate pe care vrsta noastr fraged
n-ar fi presupus-o.
n acele momente, noi simteam n inimi, sfatul si experienta lor, prezenta
sirurilor de strmosi, care au luptat pentru Moldova pe aceleasi crri
neptrunse de dusmani.
LA UNIVERSITATEA DIN IASI
SEPTEMBRIE 1919
Vara a trecut. n toamn mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-a
desprtit ndreptndu-se fiecare spre universitti.
De la Dobrina nu ne-au rmas dect amintirile de a ne apra tara n contra
valurilor de vrjmsie care se ridicau ameninttoare si dinluntru si din
afara hotarelor.
***
Plecam din Husi n momentul acestei rspntii pentru fiecare tnr,
nscrierea la universitate, mult asteptata nscriere la universitate! Ca
pregtire aveam bagajul de cunostinte pe care mi-l dduse liceul.
Literatura de senzatie, de pervertire sufleteasc ce astzi ocup un loc
important n procesul de formatie al elevului de liceu - spre nenorocirea lui
- eu n-am gustat-o. Pe lng literatura fireasc a clasicilor romni citisem
toate articolele din "Semntorul" si "Neamul Romnesc" ale lui N. Iorga si
A. C. Cuza. Tatl meu le avea n niste lzi, n podul casei. n ceasurile li b
ere, m suiam acolo si m ocupam cu acest soi de literatur. Esenta
acestor articole cuprindea manifestarea ntr-o form nalt, a celor trei
idealuri de viat ale poporului romn:
1) Unirea tuturor Romnilor.
2) Ridicarea trnimii prin mproprietrire si drepturi politice.
3) Rezolvarea problemei jidnesti.
Dou maxime nsoteau manseta tuturor publicatiilor nationaliste din acea
vreme:
"Romnia Romnilor, numai a Romnilor si a tuturor Romnilor." N.Iorga
"Nationalitatea este puterea creatoare a culturii umane, cultura e puterea
creatoare a nationalittii." A. C. Cuza
Cu mare evlavie m apropiam de Iasiul pe care nu era romn s nu-l
iubeasc, s nu-l nteleag sau mcar s nu doreasc a-l vedea.
Multe orase din Moldova au cte o frm de glorie. Nu putem pronunta
numele: Hotin, Brlad, Vaslui, Tighina, Cetatea Alb, Soroca, fr ca s nu
ne simtim sufletul rscolit.
Deasupra tuturor ns se ridic Suceava si Iasiul.
Suceava cetatea lui Stefan cel Mare, Iasiul orasul lui Cuza Vod.
Orasul unirii de la 1859, care prin nfiintarea Universittii, devine orasul
tineretii si a celor mai curate aspiratii ale ei.
n Iasi au trit: Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Eminescu,
Ion Creang, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Iacob Negruzzi, Mihail

Koglniceanu, Simion Brnutiu, Vasile Conta, N. Iorga, Ion Gvnescul. Aici

lumineaz ca un far, la catedra de Economie Politic, marea personalitate
a profesorului Cuza. Universitatea devine o scoal a nationalismului; Iasiul,
orasul marilor avnturi romnesti, al nltimilor, al idealurilor, al
aspiratiunilor noastre nationale. Mare prin durerile de la 1917, cnd aici sia gsit refugiul n ceasurile grele mult chinuitul suflet al Regelui Ferdinand,
mare prin destinul de a fi la 1918 orasul unirii tuturor Romnilor; mare prin
trecutul su si mare prin tragedia lui prezent -- cci orasul celor patruzeci
de biserici-- moare uitat n fiecare zi sub nemiloasa cotropire jidneasc.
Iasiul zidit pe sapte dealuri, ca Roma, este si rmne cetatea etern a
romnismului.
Cte amintiri glorioase!
Aici s-au auzit pentru prima dat rsunnd acele armonioase versiuni ale
lui Alecsandri:
"Hai s dm mn cu mn,
Cei cu inima romn"
........................
Aici, ca nicieri n alt parte, studentul simte plutind prin vzduh pe
deasupra Iasului tcut, cu chemri neptrunse si cu ndemnurile lor sfinte,
duhurile marilor naintasi. Studentul iesean, n linistea noptii trzii, aude
alergnd nnebunit de durere pe strzile ntortocheate si strine ale
Iasiului, sufletul lui Mihail Eminescu care cnt ca o nluc:
"Cine-a ndrgit strinii,
Mnca-i-ar inima cinii,
Mnca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia..."
De acest oras m apropriam, cu adnc evlavie, n toamna lui 1919 atras
de marea lui aureol, dar si miscat pentru c m nscusem aici, cu
douzeci de ani n urm. Si ca orice copil veneam emotionat s revd si s
srut pmntul natal.
***
M-am nscris la Facultatea de Drept.
*
Universitatea iesean, ntrerupt n timpul rzboiului, se redeschisese de
un an. Studentii vechi, ntorsi acum de pe front, pstrau linia traditiei
nationaliste a vietii studentesti dinainte de rzboi. Erau mprtiti n dou
tabere: una sub conducerea lui Lbusc de la Litere si alta sub aceea a lui
Nelu Ionescu, de la Drept. Grupul acestora, redus c a numr, era coplesit
de masa imens a studentilor jidani veniti din Basarabia, toti agenti si
propagatori ai comunismului.
Profesorii Universittii, afar de un grup foarte restrns n frunte cu A. C.
Cuza, Ion Gvnescul si Corneliu Sumuleanu, erau prtasii aceleasi idei de
stnga. Profesorul Paul Bujor, unul din exponentii majorittii, rostise chiar
lapidar n plin senat al Romniei: " Lumina vine de la Rsrit", adic de
peste Nistru.
Aceast atitudine a profesorilor care considerau ca "barbarie" orice idee si
not nationalist, a avut ca efect dezorientarea total a studentilor. Unii
sustineau bolsevismul pe fat, altii - cei mai multi - spuneau: " Orice s-ar
zice, a trecut timpul nationalismului, omenirea merge spre stnga". Grupul
Lbusc a alunecat d e-a binelea n directia aceasta. Grupul Nelu Ionescu,

creia m afiliasem si eu, s-a risipit cu timpul n urma unor alegeri din care
iesisem nfrnti.
naintarea acestor idei antiromnesti, sustinut de o mas compact de
profesori si studenti si ncurajat de toti dusmanii Romniei ntregite, nu
mai gsea n lumea studenteasc nici o rezistent romneasc. Ctiva
care mai ncercam s rmnem pe pozitie eram nvluiti ntr-o atmosfer
de dispret si dusmnie. Colegii de alte preri, cei cu " libertatea de c o
nstiint" si cu principiul tuturor liberttilor, scuipau n urma noastr, cnd
treceam pe strad sau pe slile faculttilor si deveniser agresivi, din ce n
ce mai agresivi. ntruniri peste ntruniri cu mii de studenti, n care se
propaga bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. O
singur societate si mai pstra un caracter romnesc: " Avram Iancu " a
Bucovinenilor si Ardelenilor de sub conducerea studentului Vasile Iasinschi.
Universitatea cu traditie de nationalism de la 1860, devenise un focar de
antiromnism.
SE PREGTEA REVOLUTIA
Dar nu numai n universitate era aceast situatie. Masa muncitoreasc
iesean, cuprins aproape n ntregimea ei de comunism, sttea gata s
izbucneasc n revolutie. n fabrici se lucra foarte putin. Se tineau ceasuri
ntregi comitete, consilii, adunri. Se fcea mai mult politic. Ne gseam n
plin sabotare sistematic, fcut cu plan si cu ordin: "sfrmati, distrugeti
masini, creati starea de mizerie material general care duce la izbucnirea
revolutiei". Si ntr-adevr, cu ct ordinul se executa mai bine, cu att
mizeria se ntindea, foamea se proiecta mai ameninttoare si revolta
crestea n sufletul multimilor.
La fiecare 3-4 zile, pe strzile Iasiului, mari demonstratii comuniste. Cele
10-15.000 de lucrtori, nflmnziti si manevrati de mna criminal de la
Moscova, parcurgeau strzile n cntecul Internationalei, n strigte de:
"Jos Armata!", "Jos Regele!", purtnd placarde pe care se putea citi:
"Triasc revolutia comunist!", "Triasc Rusia Sovietic!".
Dac ar fi nvins acestia? Am fi avut cel putin o Romnie condus de un
regim muncitoresc romnesc? Ar fi devenit muncitorii romni stpnii
trii? Nu! Ar fi devenit de a doua zi robii celei mai murdare tiranii: tirania
talmudic, jidneasc.
Romnia Mare, dup mai putin de o secund de viat, s-ar fi prbusit.
Noi, poporul romn, am fi fost exterminati fr mil, ucisi sau deportati pe
drumurile Siberiei: trani, muncitori, intelectuali, cu totii de-a valma.
Pmntul din Maramures pn la Marea Neagr, rupt din mna romnilor,
ar fi fost colonizat de mase jidnesti. Aici s-ar fi ridicat adevrata Palestin.
Aveam constiinta clar, c n acele ceasuri juca balanta vietii si a mortii
poporului romn.
Aceeasi constiint o aveau toti jidanii, care mpingeau de la spate pe
muncitorii romni la revolutie. N-aveau nimic comun cu ngrijorarea, care
n acele clipe, tsnea din ochii si din inimile noastre. Erau constienti.
NUMAI INTELECTUALI ROMNI ERAU INCONSTIENtI. Intelectualii care au
nvtat carte si care aveau chemarea de a lumina calea poporului n clipe
grele - cci pentru aceasta erau intelectuali - lipseau de la datoria lor.

Acesti nevrednici n ceasurile ACELEA HOTRTOARE sustineau cu o

inconstient criminal, c "lumina vine de la Rsrit". Coloanelor
revolutionare, care strbteau ameninttoare
strzile tuturor oraselor, cine s li se opun? Studentimea? Nu! Politia?
Siguranta? Acestia, cnd auzeau c se aproprie coloanele, intrau n panic
si dispreau. Nici armata nu le putea sta n cale. C ci nu era vorba de
1.000 de oameni, ci de 15.000, de 20.000, organizati si nflmnziti.
GARDA CONSTIINTEI NATIONALE
ntr-o sear ploioas din toamna lui 1919, n sala de mese a Scolii de Arte
si Meserii, unde eram pedagog, un prieten mi arat o notit dintr-un ziar.
" Garda Constiintei Nationale tine sedint ast sear, Joi, ora 9 n Str.
Alecsandri Nr. 3 ".
Am plecat imediat n goan cu o mare nerbdare de-a cunoaste si a m
nrola n rndurile acestei organizatii ale crei manifeste de lupt
anticomunist le citisem cu cteva luni nainte.
n camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajat cu bnci de lemn de curnd
fcute, am gsit un singur om de vreo 40 de ani. Sttea la o mas,
posomort si aspru, asteptnd s se adune lumea pentru consftuire. Un
cap mare, niste brate puternice, pumni grei, statur mijlocie. Era
Constantin Pancu, presedintele Grzii Constiintei Nationale.
M-am prezentat, spunndu-i c sunt student si c doresc s fiu primit ca
soldat n Gard. M-a primit. Am asistat la consftuire. Veniser vreo 20 de
persoane: un tipograf culegtor, Voinescu, un student, vreo 4 mecanici de
la R. M. S., vreo doi de la calea ferat, ctiva meseriasi si muncitori,
avocatul Victor Climescu, un preot. S-au discutat cteva chestiuni n
legtur cu dezvolta r ea si avntul luat de miscarea comunist n diverse
fabrici si cartiere si apoi probleme de organizare a Grzii.
Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumtate n lupta de la
universitate si jumtate cu Constantin Pancu, n rndurile muncitorimii. Eu
m-am legat sufleteste de acest om si am rmas cu el, sub conducerea lui,
tot timpul pn la desfiintarea organizatiei.
CONSTANTIN PANCU
Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea vreme pe buzele tuturor
Iesenilor din ambele tabere, rostit cu ndejde de Romni si cu groaz de
ceilalti, nu era un intelectual.
Era meserias. Instalator de ap si electricitate. Nu avea mai mult dect
patru clase primare. Avea o minte clar, asezat, pe care si-o mbogtise
singur cu suficiente cunostinte. Douzeci de ani se ocupase cu probleme
muncitoresti. De mai multi ani era presedintele corporatiei metalurgice.
Vorbitor de mna ntia. La tribun, n fata multimii, impunea. Un suflet si
o constiint clar romneasc. si iubea tara, armata, Regele. Un bun
crestin. O musculatur de lupttor de circ si o fort n adevr herculean.
Iesenii l cunosteau nc demult.
nainte de rzboiu venise la Iasi un circ cu atleti. Luptau toate natiile:
Unguri, Turci, Romni, Rusi etc. ntr-una din seri, cnd unul singur btuse

pe toti ceilalti lupttori, din mijlocul multimii spectatorilor se ridic in

cettean, care cere s lupte si el cu nvingtorul. I se admite. Se dezbrac
si lupta ncepe. n dou minute Ungurul a fost trntit la pmnt, nvins.
Romnul care biruise n mijlocul sentimentelor de admiratie de admiratie
ale multimii, era Constantin Pancu.
De aceea cnd a aprut pentru prima dat pe strzile Iasiului chemarea la
lupt a lui Pancu, lumea, care are cultul fortei, a primit-o cu ncredere.
Actiunea lui a durat un an. S-a mrit n msura primejdiei bolsevice si apoi
s-a micsorat n msura scderii ei.
La nceput consftuiri, apoi ntruniri care ajungeau pn la 5-6 si chiar
10000 de oameni. Acestea erau, n perioada critic, sptmnale. Aveau
loc n sala Principele Mircea si uneori chiar n Piata Unirii. Printre cei care
luau cuvntul regulat eram si eu. Atunci am nvtat s vorbesc n fata
multimii. Este incontestabil c Garda Constiintei Nationale a nltat ntr-un
moment critic constiinta national a Romnilor ntr-un punct de important
ca acela al Iasiului si a asezat-o ca o barier n fata valului comunist.
Activitatea aceasta nu s-a mrginit numai la Iasi. Ne-am deplasat si n alte
orase. Apoi foaia "Constiinta", care aprea regulat, ptrunsese cu strigtul
ei de alarm aproape n toate orasele din Moldova si Basarabia.
n domeniul actiunii, ciocnirile ntre cele dou tabere, ciocniri inerente,
sngeroase, erau aproape zilnice.
Din ele noi ieseam cu mai multi rniti. Situatia aceasta de ncordare a
durat pn n primvar. Dup dou mari victorii ale noastre, puterea
ofensiv a adversarilor a fost cu mult redus.
OCUPAREA REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI DE CTRE GARDA
CONSTIINTEI NATIONALE
Era pe la 10 sau 11 Februarie 1920. De dou sptmni se vorbea de
greva general n toat tara. Se apropia btlia decisiv. Pe la ora 12, se
zvoneste n oras c la Regie, unde erau circa 1.000 de lucrtori, s-a
declarat greva, a fost arborat drapelul rosu, tablourile Regelui au fost date
jos si sfrmate n picioare, iar n locul lor asezate fotografiile lui Karl Marx,
Trotzki si Racowski.
Oamenii nostri au fost btuti, mecanicii de la masini, care erau din Gard,
rniti. La ora 1, suntem la sediu adunati cam o sut. Ce facem ? Pancu
prezideaz discutia. Dou preri. Unii sustineau s trimitem telegrame
guvernului, cernd interventia armatei. Eu eram de prere s mergem toti
cei prezenti la Regie si cu orice risc s dm steagul jos. Se admite punctul
meu de vedere. Am luat steagul nostru si la ora 1 am pornit cu Pancu n
frunte pe Lpusneanu si Pcurari, n mars fortat, cntnd "Desteapt-te
Romne". n apropierea fabricii, n strad, cteva grupuri de comunisti
sunt date peste cap.
Intrm n curtea fabricii. Ptrundem n cldire. M urc cu steagul pn la
acoperis si l nfig sus. De acolo ncep s vorbesc. Apare armata si ocup
fabrica. Noi ne retragem cntnd. Ne rentoarcem la sediu. Ne gndim:
Incursiunea noastr rapid a fost bun. n oras vestea atitudinii pe care am
avut-o se rspndeste ca fulgerul. Totusi greva continu. Armata nu poate
dect s pzeasc steagul, ea nu poate pune fabrica n miscare. Ce
facem ? n mintea noastr ncolteste o idee. S cutm n tot Iasiul mn

de lucru si s deschidem fabrica. n trei zile, 400 de lucrtori noi, adunati

din toate colturile Iasiului, sunt introdusi n fabric. Aceasta ncepe s
functioneze. Greva a esuat. Peste dou sptmni, jumtate din grevisti
cer s fie reprimiti la lucru. Victoria noastr e mare.
Cel dinti pas ctre greva general este respins. Planurile consortiului
iudeo-comunist ncep s fie dejucate. Actiunea aceasta a avut un rsunet
puternic n rndurile romnesti, ridicndu-le moralul.
STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DE LA NICOLINA
Cel mai puternic centru comunist l formau Atelierele C.F.R. de la Nicolina.
Aici erau peste 4.000 de lucrtori, aproape toti bolsevizati. Cartierele din
jurul acestor ateliere, Podul Ros, Socola si Nicolina erau cotropite de un
numr considerabil de jidani. De aceea conductorul din Iasi al miscrii
comuniste, Doctorul Ghelerter si aghiotantul su, Gheler, si fixaser aici
punctul de rezistent.
Nu trecuse o lun de la nfrngerea suferit la Regie si ca un semnal de
ncepere a grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosu
fluturnd pe ateliere. Greva este declarat. Miile de lucrtori prsesc
atelierele. Autorittile sunt neputincioase.
Noi convocm pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Romnii la o
ntrunire n sala Principele Mircea. Dup discursuri, iesim deoarece sunt
peste 5.000 de comunisti narmati care ne asteapt si vor fi mari vrsri
de snge.
Noi apucm atunci din Piata Unirii spre gar.
Aici arborm drapele pe depou si pe cldirea grii. Apoi ocupm un tren
care se afla la peron si pornim cu el spre Nicolina. n gara Nicolina cineva
schimb macazul si ptrundem cu tren cu tot n ateliere. Coborm. n
ateliere, nimeni. Pe una din cldiri, steagul rosu. Eu ncep s m catr pe
niste trepte de fier prinse n perete lund n gur un steag tricolor. Cu
oarecare greutate, pentru c era o nltime mare, ajung pn la acoperis.
M ridic deasupra si m trsc pn la vrf. Smulg steagul rosu si n
mijlocul uralelor n adevr de nedescris, c are se prelungesc cteva
minute, ridic si leg steagul tricolor. De acolo am vorbit. Dincolo de ziduri,
comunistii se adun mereu n mas compact si manifesteaz
ameninttor. O muzic infernal. nuntru urale, afar huiduieli si
njurturi. Cobor ncet pn jos. Pancu d ordin de plecare. La poart ns
comunistii masati bareaz iesirea si strig: "S vin Pancu si Codreanu !".
Trecem 30 de metri naintea multimii si pornim spre poart. La mijloc,
Pancu, n dreapta un meserias, Mrgrint si n stnga eu. T oti trei cu
minile n buzunare pe revolvere naintm fr s vorbim nimic. Cei din
poart ne privesc tcuti si nemiscati. Iat-ne la ctiva pasi. M astept la un
tiuit de glont pe la ureche. Psim nainte drepti si hotrti. Totusi un
moment sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi. Comunistii se dau ntr-o
parte si alta lsndu-ne loc liber. Pe o distant de aproape zece metri,
trecem ntr-o tcere mormntal, prin mijlocul lor. Nu ne uitm nici la
dreapta nici la stnga. Nu se aude nimic, nici mcar rsuflarea omeneasc.
Din urm vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pstreaz tcerea. ncep
njurturi, amenintri de ambele prti. Nici o ncierare. Ne ndreptm

compacti pe linia ferat spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor bate vntul
n pnza tricolorului biruitor.
Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasiul huieste. Pe strad
nu se vorbeste dect de Garda Constiintei Nationale. Un curent de
redesteptare romneasc pluteste prin aer. Trenurile duc mai departe, spre
cele patru prti ale trii, renvierea.
Ne dm seama, c bolsevismul va fi nvins, pentru c n fata lui, la
dreapta, la stnga s-a ridicat o barier de constiint care nu-i va mai
permite s se extind.
Toate drumurile de naintare i sunt nchise. De acum va trebui s dea
napoi.
Nu mult dup aceasta a intervenit si actiunea ntreprins de guvernul
Generalului Averescu care a tiat orice perspectiv acestei miscri.
SOCIALISMUL NATIONAL-CRESTIN. SINDICATELE NATIONALE
Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupt, de drmare a
adversarului.
De multe ori vorbeam cu Pancu n serile lui 1919, cci necontenit eram
mpreun si aproape regulat la masa sa. Si-i spuneam:
Nu-i de-ajuns s nvingem comunismul. Trebuie s si luptm pentru
dreptatea muncitorilor. Au dreptul la pine si dreptul la onoare. Trebuie s
luptm n contra partidelor oligarhice, crend organizatii muncitoresti
nationale care s-si poat cstiga dreptatea n cadrul statului, nu n contra
statului.
Nu admitem nimnui ca s caute si s ridice pe pmntul romnesc alt
steag dect acela al istoriei noastre nationale. Orict dreptate ar putea
avea clasa muncitoare, nu-i admitem ca s se ridice peste si mpotriva
hotarelor trii. Nu va admite nimeni ca pentru pinea ta s pustiesti si s
dai pe mna unei natii strine de bancheri si cmtari, tot ce a agonisit
truda de dou ori milenar a unui neam de muncitori si de viteji. Dreptatea
ta, n cadrul drepttii neamului. Nu se admite ca pentru dreptatea ta s
sfarmi n bucti dreptatea istoric a natiei creia aparitii.
Dar nici nu vom admite ca la adpostul formulelor tricolore, sa se instaleze
o clas oligarhic si tiranic, pe spatele muncitorilor de toate categoriile si
s-i jupoaie literalmente de piele, fluturnd prin vzduh necontenit: Patrie pe care n-o iubesc - Dumnezeu - n care nu cred, - Biseric - n care nu
intr niciodat, - si Armat - pe care o trimit la rzboi cu bratele goale.
Acestea sunt realitti, care nu pot fi embleme pentru escrocherie politic
n mna unor scamatori imorali.
Am nceput apoi organizarea muncitorilor n sindicate nationale si chiar a
unui partid politic: "Socialismul national-crestin" (1. Nu auzisem pe acea
vreme de Adolf Hitler si de National-Socialismul german.). Pancu a scris
atunci:
CREZUL SOCIALISMULUI NATIONAL-CRESTIN
"Cred ntr-unul si nedesprtit Stat Romn de la Nistru la Tisa, cuprinztorul
tuturor Romnilor si numai al Romnilor, iubitor de munc, cinste si n frica
lui Dumnezeu cu durere de tar si neam. Dttorul de drepturi egale, civile
si politice la brbati si femei. Protector al familiei, salariind functionarii si

muncitorii pe baza numrului de copii si pe baza muncii depuse,

ntelegnd cantitatea si calitatea, si ntr-unul Stat sprijinitor al armoniei
sociale prin restrngerea numrului de grade; iar pe deasupra salariului
socializnd fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pmntul
distribuit tuturor plugarilor.
Repartizarea beneficiilor ntre patron (stat sau particular) si muncitori.
Patronul (particular) pe lng salarierea muncii sale va primi un procent
descrescnd proportional cu mrimea capitalului. Si ntr-unul Stat
asigurtor al muncitorilor prin "fondul riscurilor". ntemeietor de depozite
de hran si mbrcminte pentru muncitori si functionari care organizati n
sindicate nationale vor avea reprezentanti n comitetele administrative de
pe lng diferite institutii industriale, agricole si comerciale.
Si ntr-unul mare si puternic "printe al muncitorilor" si Rege al tranilor,
"Ferdinand I-iu", care pentru fericirea Romniei totul a jertfit si care pentru
mntuirea noastr una cu poporul s-a fcut. Care n fruntea ostilor de la
Mrsti si Mrsesti a biruit, si care din nou cu dragoste si ncredere se
uit ctre ostasii ce-i datoreaz credint, si care vor gsi n cazrmi o
adevrat scoal a natiunii, pe care s o treac n termenul de un an.
ntr-un tricolor nconjurat cu razele Socialismului National-Crestin, simbol
de armonie ntre fratii si surorile Romniei Mari.
ntr-una Sfnt Biseric Crestin cu Preoti trind din Evanghelie si care s
se jertfeasc apostoleste pentru luminarea celor multi.
Mrturisesc alegerea ministrilor de ctre Camer, suprimarea Senatului,
organizarea politiei rurale, impozitul progresiv pe venit, scoli de agricultur
si meserii la sate, "cercusoare" pentru gospodine si adulti, aziluri pentru
invalizi si btrni, case nationale, cercetarea paternittii, aducerea legilor
efectiv la cunostinta tuturor, ncurajarea initiativei particulare n interesul
Neamului si dezvoltarea industriei casnice trnesti.
Astept nvierea constiintei nationale la cel din urm pstor si coborrea
celor luminati n mijlocul celor truditi spre a-i ntri si ajuta n adevrata
frtie, temelia Romniei de mine. Amin!
"Garda Constiintei Nationale"
Ziarul "Constiinta", Luni 9 Februarie 1920.
Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale.
Iat un proces-verbal de constituire a unui sindicat. l public pentru a
scoate n relief constiinta muncitorimii iesene n acele ceasuri:
"Proces-verbal
Subsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai Fabricii de tutun R.M.S.,
ntruniti asear, Luni 2 Februarie 1920 n localul "Grzii Constiintei
Nationale" Str. V. Alecsandri No. 3, sub presedintia D-lui C. Pancu,
presedinte activ al Grzii, fat cu tendintele criminale ale unor indivizi care
servesc alte interese dect acelea ale Neamului lor si fat cu propaganda
pe care o fac, pentru a lovi si n bunul mers al acestei institutii ti n
existenta noastr a acelor care muncim de o viat ntreag pentru
buctica de pine, care e si singura hran a noastr si a copiilor nostri, noi
muncitori romni cinstiti si legali care ntelegem s mergem sub steagul
trii noastre, si care ntelegem s mergem pe drumul pe care l dicteaz
interesele supreme ale neamului acestuia, pentru bunul mers al acestei
institutii, pentru a face s se nceteze odat propaganda dusmanului
printre rndurile noastre, am hotrt s ne constituim ntr-un sindicat

national profesional, pentru care am ales urmtorul comitet si un delegat

al "Grzii Constiintei Nationale".
Urmeaz 183 de semnturi.
"Constiinta"9 Februarie 1920. Nr.17 si 18.
UN TABLOU FIDEL AL SITUATIEI LA 1919
ncerc s redau momentul de la 1919-20, lund din ziare si manifeste ceea
ce cred a fi semnificativ.
Primul manifest lansat de Constantin Pancu n Iasi n August 1919, lipit pe
toate zidurile Iasiului, ntr-un moment de dezorientare general, este
semnalul de lupt al Iasiului muncitoresc romnesc:
"APEL CTRE MESERIASI, MUNCITORI, SOLDATI SI TRANI ROMNI
Fratilor,
Dup ani de groaznice lupte lumea srbtoreste pacea ntre oameni,
conductorii luminati din toate trile civilizate se silesc s nlture rzboiul
prin ntemeierea unei legi pentru unei vietuiri pasnice n viitor.
Dar iat c din rsrit se aud glasuri de ur care vdesc nzuinta
dusmanilor nostri de a ne sfsia, prin nvrjbire si nentelegerile dintre noi.
Din Rusia, stpnit de ntunericul nvtturilor gresite, pornesc ndemnuri
de lupt la foc si la uciderea fratilor de acelasi snge.
Din Ungaria, care-si plnge mrirea de altdat, se aud aceleasi
ndemnuri. Dusmanii din rsrit s-au unit cu cei din apus ca s tulbure
linistea noastr pentru ca apoi s ne poat cotropi.
Strinii de peste hotare ncearc s mpart paharul cu otrav ntre noi,
prin nstrinatii care triesc la snul trii noastre. Ei au cutezanta s spun
c ndemnurile lor le fac n numele pcii, n numele drepttii si al liberttii,
n numele muncitorilor. Cuvntul lor e minciun, ndemnul lor e venin
omortor, cci:
Ei zic c voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omornd pe cei mai
vrednici.
Cer libertatea, dar cu amenintri de moarte, silesc lumea s li se supun.
Doresc nfrtirea, dar ei seamn ura, nedreptatea si desfrul n mijlocul
popoarelor.
Mai mult nc: ei zic c voiesc desfiintarea capitalului cstigat prin
sudoarea fruntii.
Ne spun c nu voiesc rzboiul dar ei se rzboiesc.
Cer desfiintarea armatei, dar ei se narmeaz. Ne ndeamn s aruncm
steagul tricolor, dar voiesc s ridice n locul lui steagul rosu al urii. S nu
dati crezare manifestelor si ndemnurilor lor precum n-ati dat crezare
manifestelor dusmane cnd luptati la Oituz, Mrsti si Mrsesti.
Datoria oricrui bun Romn este de a se ngriji ca si pe viitor smnta
nentelegerii, pe care o ncearc s o arunce ntre noi, s nu prind
rdcini.
Desvrsiti lucrul nceput prin munca si cinstea voastr. Dusmanii vostri
sunt: lenea, ura si necinstea care domnesc peste hotare si care ne
amenint si pe noi.
Fiti cu luare aminte! Pstrati-v sufletul curat, nu uitati c mntuirea
noastr este munca, unirea si cinstea.
Frati soldati,

Cu credint n Dumnezeu ati nfrnt puterea vrjmasului. Cu armele

voastre ati tras pentru vesnicie hotarele trii.
Cu sngele vostru ati desvrsit si pecetluit jertfele voastre.
De aceea nu ngduiti ca mini strine si nelegiuite s strice ceea ce voi
ati svrsit. Pstrati mai departe iubirea de tar si credinta ctre Rege. Ati
jurat c veti apra cu ultima pictur de snge hotarele Patriei. Pziti-le n
luare aminte, contra relelor porniri ale vrjmasilor, cci asa au fcut
printii si strbunii nostri.
Frati trani,
Dumnezeul printilor nostri s-a nduiosat de suferintele noastre si ne-a dat
un an mbelsugat cum rar s-a vzut. Fiti recunosctori fat de bunul
Dumnezeu prin munca si credinta voastr. nnoiti-v puterile de munc,
strngeti cu srguint roadele pmntului. Fiti linistiti cci pmntul din
Tisa, Dunre si Marea Neagr, l-ati cstigat n ntregime.
Pstrati-l cu sfintenie, aprati bogtia lui prin munca si iubirea voastr.
Frati romni,
n voi st ndejdea si puterea acestei tri. Voi sunteti si fericirea zilei de
mine. Iar voi s nu v agonisiti blesteme, ci binecuvntri.
Dusmanii ne atac la Nistru si la Tisa. Ei ncearc s tulbure si pacea
nuntru trii.
Mntuirea noastr e munca, cinstea, iubirea de neam si credinta n
Dumnezeu.
Fiti cu luare aminte, chemati la calea adevrat si pe cei care s-au rtcit
si au trecut n rndurile celor fr neam si credint. Strnsi n jurul tronului
si uniti sub umbra steagului tricolor vegheati la linistea trii.
Spuneti strinilor si nstrinatilor care ncearc s ne tulbure, c n jurul
nostru s-a format o gard national care vegheaz si va lupta contra celor
ce voiesc s semene nentelegeri ntre noi.
Romni de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si trani, fiti vrednici
de strmosii nostri si de nltimea vremurilor pe care le trim.
(ss) Cercul romn al meseriasilor, Sindicatul tractiunii C.F.R., Sindicatul
profesional C.F.R., Societatea invalizilor de rzboi, Breasla fierarilor etc."
"Constiinta" Anul I. Nr. 1, 30 August 1919.
CONDUCTORII MUNCITORILOR ROMNI
Conductorii muncitorilor romni comunisti, nu erau nici romni si nici
muncitori.
La Iasi: Dr. Ghelerter, jidan; Gheler, jidan; Spiegler, jidan; Schreiber, jidan
etc.
La Bucuresti: Ilie Moscovici, jidan; Pauker, jidan etc.
n jurul lor o serie de muncitori romni rtciti.
n caz de reusit a revolutiei, presedinte de republic, ce ar fi uzurpat locul
mritului Rege Ferdinand, trebuia s fie Ilie Moscovici.
n parlamentul Romniei Mari la 1919, n timp ce toti deputatii si senatorii
tuturor tinuturilor romnesti unite, nfiorati de marele act al Unirii, se
ridicaser n picioare si aplaudau pe Marele Rege ntregitor, acest domn
Ilie Moscovici a refuzat s se ridice, stnd jos ostentativ.

ATITUDINEA PRESEI JIDNESTI

Este necesar de subliniat atitudinea presei jidnesti n acele momente de
mare primejdie pentru neamul romnesc. Ori de cte ori natia romneasc
a fost amenintat n existenta ei, aceast pres a sustinut tezele care
conveneau mai bine dusmanilor nostri. Dup cum, urmrind evenimentele,
usor se poate vedea c aceleasi teze au fost combtute cu nversunare ori
de cte ori ele erau n favoarea unei miscri de renastere romneasc.
ngrijorrile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastre
au fost pentru ei zile de doliu.
LIBERTATEA
Libertatea asa de mult contestat azi miscrii nationale, era atunci ridicat
la rangul de dogm, ntruct ea trebuia s serveasc cauza nimicirii
noastre. Iat de pild ce scria "Adevrul" din 28 Decembrie 1919 sub
semntura lui Emil D. Fagure (Honigmann):
"...Acordndu-se dreptul de liber manifestare partidului socialist, nu se
poate sustine c se acord un privilegiu acestui partid. Oricare ar fi
partidul care ar voi s manifesteze, va trebui s se respecte acest drept...".
URA
n aceeasi foaie putem citi:
"Ura trebuie s fie vesnic cluza contra partidului de ucigasi care a
domnit n cap cu Ion Brtianu".
Ura iudaic mpotriva Romnilor e binecuvntat. E sustinut; se face apel
la ea. Nu e o crim. Nu e o rusine medieval.
Cnd e vorba ns ca Romnii s-si apere drepturile lor nclcate, actiunea
lor este etichetat drept ur si ura devine un semn al barbariei, un
sentiment njositor pe care nimic nu se poate cldi.
ORDINEA LEGAL
( "ADEVRUL" 5 OCT. 1919)
"S-a isprvit! Prin <<naltul>> decret lege, pe timpul perioadei electorale
se instituie un nou regim mult mai aspru ca nainte, al strii de asediu si al
cenzurii, opozitia si tara ntreag este scoas n afar de lege.
Este pur si simplu regimul dictaturii militare n care singur coroana este
atot-puternic. Coroana si partidul liberal, iar ca executor al acestor dou
vointe este guvernul de generali........ astfel decretul lege ne interzice
atacurile contra coroanei. Dac va fi luat ca un atac spunerea adevrului
c coroana si-a asumat greaua sarcin de a conduce singur si cu partidul
liberal tara, acest atac va trebui totusi s-l dm.
Decretul ne interzice atacul contra formei actuale de guvernmnt, dac
prin aceasta se ntelege c nu avem dreptul s protestm cu toat
vehementa contra guvernului actual care este rezultatul vointei
neconstitutionale a dou persoane, noi vom protesta...
Dac alt cale nu este deschis mpotriva acestei stri de lucruri, dac am
sti c incitarea la revolt sau contra ordinii asa zise legale, ar avea un

efect, ceea ce din nenorocire nu este n-am ezita un singur moment s o

facem, cci contra unui regim dictatorial si de teroare nu exist alt mijloc
de lupt.
...Ne socotim n fata unei bande narmate care se pune n afar de legi si
uzeaz de forte brutale...
Cu toate acestea vom flutura acest steag si cznd vom striga totusi: jos
tirania; triasc libertatea".
Iat presa jidneasc de la 1919.
Deci: incitarea la revolt contra Coroanei, contra formei de guvernmnt si
ordinii legale.
INCITAREA LA REVOLT
("ADEVRUL" din 11 OCT. 1919)
"Nebunii! Unde sunt nebunii?"
"Cum am zis, avem prea multi oameni cuminti si nici un nebun. Ori nebuni
ne trebuie. Cei de la 1848 erau nebuni si au dezrdcinat regimul boieresc
de atunci...
Ne trebuie si nou nebuni. Cu oameni cuminti care despic un pr n 14 si
tot nu se hotrsc, nu este nimic de fcut. Ne trebuie cel putin un nebun,
dac nu mai multi nebuni. Ce va face nebunul sta, de unde vreti s stiu
eu?...
.. .Se cere dar un nebun. S vin dar nebunii.
Pn si socialistii s-au cumintit. Ei au realmente un partid n dosul lor si
oameni care n-ar trebui s aib fric de nimeni. Fric vd c n-au. Dar sunt
si cuminti. Ca si altdat, I. Ndejde, se tin grpis de starea legal. Cei de
la putere civili si militari vor s-i scoat. Inutil ncercare. Tactica lor e
starea legal. Chiar cnd sunt mpuscati ca la 13 Decembrie 1918, cnd
sunt snopiti n bti, cnd Frimu este cobort n mormnt de zbirii si,
socialistii protesteaz, ce-i drept, cu mult demnitate, dar nu se abat de la
calea legilor.
n orice caz, ne trebuie nebuni.
S ias nebunii care s nceap actiunea ilegal sau n contra legii,
mpotriva strii de lucruri de astzi.
COROANA
Coroana a constituit n totdeauna pentru Romni un patrimoniu scump. Ea
fiind garantia unittii si a rezistentei noastre n fata oricror primejdii,
jidanii n-au pregetat de a o ataca, de a o insulta si de a o compromite prin
orice mijloace.
Iat, de pild, cum trateaz Dimineata din 16 Noiembrie 1919, pe Regele
Ferdinand:
Din cauza unei greseli
Un animal are nevoie de preocupri mrginite, ns mintea lui ajunge ca
s le satisfac. Rareori, foarte rareori, animalul se nseal. Si astfel, tot
inteligenta lui, orict de mic, l mpiedic de a cdea n greseli grosolane.
Nu tot astfel se ntmpl cu Regele.
Voiesc s vorbesc de regele creatiunii.

Regele creatiunii este mult mai inteligent dect un cne, un cal, un mgar.
E cert. Dar pe cnd nici unul din aceste trei animale n-ar clca pe
marginea unei prpastii, nu s-ar arunca pe valurile apei spre a se neca ori
n-ar ncerca o miscare vtmtoare, regele creatiunii svrseste n fiecare
zi greseli de neiertat.
..
ntelepciunea cere ca Regele s nu se lase prizonier n mna unui singur
om si a unui singur partid.
Cu tot respectul sunt dator s spun Majesttii Sale c a gresit. Situatia att
de neclar este opera Majesttii Sale. Fiindc Majestatea Sa cednd unor
obsesiuni vinovate si interesate, a fugit de solutiunile firesti pe care le
poruncea situatia intern.
Dac nici astzi coroana nu se va hotr s intre pe cile firesti care sunt
desprtite de interesele viitoare, natura si va lua drepturile ei cu nc si
mai mare hotrre.
Regele creatiunii este avizat.
BISERICA CRESTIN
(OPINIA DIN 10 AUGUST 1919)
Nationalistii din Iasi ncep s se agite: sunt ns prea putini si prea
bicisnici, de aceea agitatia lor care altdat revolta, astzi este pur si
simplu ridicol.
Nationalistii au format o Gard a Constiintei Nationale . S-au lansat
manifeste. Se tin ntruniri Au fost chemati si studentii sovini. Au venit si
preoti de rigoare Cnd pretutindeni, din legiuirile cele mai despotice se
sterg deosebirile ntre nationalitti, la noi nationalistii vor s accentueze
aceste deosebiri si mai ales n momentul cnd conferinta pcii vrea s
ne impun n tratat controlul minoritarilor
Cnd pretutindeni Biserica se desparte de stat, rmnnd o afacere
particular a fiecruia, la noi nationalistii fac apel la cler pentru
propaganda religioas organizat si cu caracter de principii
Atunci intervine preotul: cu duhul blndetii, el si mplnt mna n chica
poporului pe care l bate cu fruntea de lespezile Bisericii pn cnd l
ameteste. Poporul n Biseric nvat umilinta si resemnarea. Asa a dat
Dumnezeu.
Minciunile acum nu mai amgesc pe nimeni. n zadar nationalistii si anin
benzi tricolore la mnec, n zadar asmut vulgul intelectual mpotriva
evreilor, n zadar pun preotii n biserici s ne afuriseasc. Nu se mai teme
nimeni astzi de afuriseala Dumnealor.
propovduim dragostea ntre oameni. Si dm cu piciorul n usa templelor
care adpostesc ura si rzbunarea.
Isclit: M. Sevastos
PROCESIUNEA
(OPINIA DIN 26 OCTOMBRIE 1919)
La apelul Grzii Constiintei Nationale, onoratul cler si-a pus la dispozitia
manifestantilor brbile, odjdiile si praporii
Luxul ns de avea la dispozitie un Dumnezeu cu un ntreg stat major ar
trebui pltit. Noi preferm ca n birul nostru s se tocmeasc un profesor,

nu un preot. Dorim deci separatia Bisericii de stat. Cci nu admitem s se

ncurajeze - prin contributia noastr fortat - obscurantismul, renuntarea si
spiritul de resemnare care mentin regimurile politiste
ndrt spre Evul mediu? Spre inchizitie? Suntem exasperati de teroarea n
sacou si n tunic, nu mai putem suporta si teroarea n ras Cu durere
privim manifestatiile de pe strzi cu sfori si cu epolete - si nu vrem s mai
asistm la defilarea mitrelor si a basmalelor rosii
De ajuns.
Boltile Bisericilor apas pe umeri neamul omenesc - metaniile l atrag la
pmnt.
Va fi o procesiune fad. Vor trece pe strzi odjdii de muzeu, sceptre cu
briliante, mitre Vor trece cruci si patrafire.
Vor trece brbi. Oratori cu gesturi crncene si vor desface pieptul artnd
multimii coasta lor nsngerat - vor suge ntre dinti bureti cu otet
Isclit: M. Sevastos
***
Este clar. De aici si pn la atacarea ofiterilor pentru ruperea epoletilor nu
mai este dect un pas. Si tot numai un pas pn la drmarea bisericilor
cu trncoapele sau pn la transformarea lor n grajduri sau localuri de
petrecere sadic pentru jidnasii de la Opinia, Adevrul, Dimineata si
neamul lor.
Am vzut n coloanele acestor ziare, ntr-un ceas de grea cumpn
romneasc, toat ura si vicleana uneltire a unei natii vrjmase, asezat si
tolerat aici din mila si numai din mila Romnilor. Lips de respect pentru
gloria armatei romne si pentru sutele de mii de morti n uniforma ei
sfintit; lips de respect pentru credinta crestin a unui popor ntreg.
Nuera zi s nu se arunce pe fiecare pagin venin n inimile noastre.
Din lectura acelor ziare care mi-au crispat sufletul, am cunoscut
adevratele sentimente ale acestor venetici pe care s le-au dezvluit, fr
nici un fel de retinere, n momente n care ne-au crezut doborti la
pmnt.
ntr-un an de zile am nvtat atta antisemitism ca s-mi ajung pe trei
vieti de om. Cci nu poti s izbesti n credintele sfinte ale unui popor, n
ceea ce inima lui iubeste si respect, fr ca s nu rnesti n adncuri si
fr ca din rana fcut s nu picure snge. Sunt 17 ani de atunci si rana
sngereaz mereu.
***
S-mi fie ngduit nc odat a-mi ndeplini o datorie sacr, amintind aici
de acest erou, atlet al muncitorimii crestine, meseriasul Constantin Pancu,
sub a crui comand am fost si alturi de care am stat pn cnd Bestia
rosie, asa cum i spunea el, a fost nfrnt.
Acestui om - curajului si pieptului lui - se datoreaz salvarea Iasiului de la
nimicire. Sapte ani mai trziu, acest urias slbit de suferint si de srcie,
umbla ca o umbr pe strzile Iasiului, cernd ajutor pentru a merge s se
caute de o boal de inim.
A murit bolnav si srac, uitat si neajutat, n mijlocul unei tri nepstoare
si a unui oras pe care l-a aprat cu pieptul su, n ceasurile cele mai grele.
PRIMUL CONGRES STUDENTESC DUP RZBOI
CLUJ, 4, 5, 6 SEPTEMBRIE 1920

Congresul acesta a avut loc n sala Teatrului National din Cluj, ntr-o
atmosfer de mare entuziasm, datorit unirii neamului romnesc prin forta
armelor si jertfelor lui. Era cea dinti ntlnire a tinerilor intelectuali ai unui
popor rzletit n cele patru vnturi de soart si de nenoroc. Dou mii de
ani si de nedreptti si suferinte se ncheiau acum.
Ct entuziasm, cte emotii sfinte, cte lacrimi n-am vrsat cu totii!
Dar pe ct era de mare entuziasmul care ne coplesea inimile prim mretia
lui, pe att era de mare dezorientarea fat de linia viitorului. De aceast
dezorientare a cutat s profite puterea iudaic. Ea a sugerat si pn la
sfrsit a fcut presiuni la minister, prin masonerie si oameni politici, ca la
ordinea de zi a congresului s se pun intrarea studentilor evrei n centrele
studentesti.
Cu alte cuvinte se ncerca transformarea unor centre romnesti n centre
mixte romno-jidnesti.. Primejdia era mare: cu bolsevismul btnd la us
si cu perspectiva de a fi coplesiti ca numr de elemente iudeo-comuniste
n propriile noastre centre. Cel putin n dou dintre ele, Iasi si Cernuti,
situatia era tragic.
Cu toate acestea, conductorii congresului, Lbusc, presedintele Iasiului,
cu ntreg comitetul, Nazarie, presedintele Bucurestiului, cu ntreg comitetul
si cu toate societtile, Puscasu, presedintele Clujului, erau cstigati de
aceste idei. Tinerii studenti sunt foarte influentabili, mai ales cnd le
lipseste o credint. Ei se las amgiti nu att prin avantajele materiale
imediate care li s-ar oferi, ct mai ales prin mgulirile ce li se aduc si prin
perspectivele de mare viitor ce li se ofer.
Tnrul ns va trebui s stie c n orice post va fi, este o santinel n
slujba neamului si c a se lsa cumprat, flatat, ademenit, nseamn o
prsire de post, poate nsemna o dezertare sau chiar o trdare.
Micul nostru grup de la Iasi, invincibil prin hotrrea sa, unit cu grupul
bucovinenilor, s-a luptat cu ndrjire timp de dou zile. Pn la sfrsit a
nvins. Congresul a admis motiunea propus de mine, prin vot nominal,
mpotriva motiunii sustinut de ntreaga conducere studenteasc. Votul
acesta cred c nu l-a dat congresul din convingere, ci mai mult
impresionat de hotrrea si disperarea cu care a fost dus lupta.
Studentimea cernutean, care nu trecea de 60 la numr, s-a purtat
admirabil. Micul nostru grup al iesenilor, nu trecea de 20, de asemenea.
Dac mai adugm nc 20, grupul Ciochin, tot de la Iasi, lupta de 2 zile a
fost de 100 contra 5.000.
Victoria noastr de atunci a fost hotrtoare. Centrele studentesti, dac
punctul nostru de vedere ar fi czut, si-ar fi pierdut caracterul lor
romnesc si, n contact cu jidanii, ar fi apucat pe calea bolsevismului.
Studentimea romn a fost la o mare rspntie.
Iar cel mai trziu, la 1922, n-am mai fi avut o izbucnire a unei miscri
studentesti romnesti, ci poate o izbucnire a revolutiei comuniste.
DESCHIDEREA UNIVERSITTII DIN IASI N TOAMNA ANULUI 1920
La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram ns condamnati la
rzboire.
Pentru prima oar n istoria Universittii iesene, senatul universitar anunt
deschiderea cursurilor fr preoti si fr serviciul religios. Pentru a ntelege
cineva durerea noastr, trebuie s stie c aceast solemnitate era,

nentrerupt, de o jumtate de veac, cea mai frumoas srbtoare a

universittii. Veneau: tot senatul universitar, toti profesorii, toti studentii si
cei nou nscrisi; era prezent elita
intelectual a Iasiul ui. Mitropolitul
Moldovei sau Vicarul oficia slujba n aul,
binecuvntnd nceputul muncii pentru
cultura poporului romn. Dar acum
universitatea noastr se dezbrca, printrun gest al senatului universitar, de
podoaba traditiei ei semiseculare.
Mai grav: universitatea Iasiului crestin, cea
mai nalt scoal romneasc, proclama n
ceasurile grele de atunci, lupta contra lui
Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din
scoal, din institutii, din tar.
Profesorii Universittii din Iasi, afar de cei
4-5 cunoscuti, au primit cu mare
satisfactie hotrrea pgn a senatului,
acest pas nainte, care va scoate stiinta
romneasc din barbarie si din
prejudectile medievale. Studentii comunisti jubilau, jidnimea triumfa,
iar noi, ctiva, ne ntrebam cu durere: oar e ct mai este pn cnd vor fi
drmate bisericile iar preotii n odjdii rstigniti n altare?
Un numr de vreo opt studenti nationalisti, care ne aflam n Iasi, am
umblat zadarnic pe la usile multor profesori, ncercnd s-i convingem a
reveni asupra msurilor luate. Repetatele noastre interventii n-au dus la
nici un rezultat.
Si atunci, n ajun, am hotrt un lucru grav: s ne opunem cu forta la
deschiderea universittii.
Ne-am culcat cu totii n str. Suhupan nr.4, sediul actiunii noastre, pentru a
rmne grupati. La 6 dimineata eu am plecat nainte cu Vladimir Frimu,
urmnd ca ceilalti s vin dup noi. Am nchis si baricadat usa din dos a
universittii, lsndu-l pe Frimu acolo.
Eu am fcut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa cea
mare de la intrare: Aduc la cunostinta domnilor studenti precum si a
domnilor profesori, c aceast universitate nu se deschide dect n urma
slujbei religioase traditionale.
Restul camarazilor n-a venit dect trziu, prea trziu.
De la ora 8 au nceputs vin studentii. Eu am rezistat singur la us pn
la ora 9 si jumtate, cnd n fata universittii se adunaser peste 300 de
studenti.
n momentul cnd profesorul Mller de la matematici voia s intre cu forta,
i-am spus: Cnd ati intrat profesor la universitate ati jurat pe cruce.
Pentru ce v ridicati cum mpotriva crucii? Sunteti un sperjur, pentru c ati
jurat ntr-un lucru n care nu ati crezut, iar acum v clcati jurmntul.
Atunci studentii, peste 300, n frunte cu Marin, seful comunistilor, cu
Hritcu, cu Ionescu de la Botosani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe
sus, au deschis usa de la universitate, m-au introdus n sala pasilor
pierduti, unde m-au purtat ca ntr-un vrtej de la un capt la cellalt al slii
timp de aproape o jumtate deor, dndu-mi cu bastoanele si cu pumnii n

cap. Nici o aprare si nici o ripost nu mai era posibil, deoarece eram
prins la mijloc si mpins din toate prtile primind lovituri de pretutindeni.
n sfrsit am fost lsat.Pe cnd stteam ntr-un colt si m gndeam la
nenorocul nfrngerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta adversarilor n-a
durat ns mult pentru c peste putin timp secretarul universittii s-a
cobort de la rectorat si a afisat urmtoarele: Se aduce la cunostinta
tuturora c rectoratula hotrt ca universitatea s rmn nchis pn
Miercuri, cnd se va deschide cu serviciul religios. Era un mare triumf pe
care l-am primit cu o bucurie nespus.
Miercuri dimineata, peste dou zile, n sala arhiplin de lume din ntreg
orasul s-a oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toti. A vorbit
nentrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.
De atunci mi s-a nrdcinat credinta care nu m va prsi, c cel care
lupt, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul su, nu va fi nvins
niciodat.
***
n opinia public a Iasiului, aceste lupte, n special cele de la Regie si
Ateliere si acum n urm cea de la Universitate au avut un puternic
rsunet. Adversarii au nceput s-si dea seama c bolsevismul nu poate
nainta fr obstacole serioase, chiar atunci cnd de partea lui sunt
aproape toti profesorii universittii, toat presa, toat jidnimea, marea
majoritate a muncitorilor, iar de cealalt parte numai un minim grup de
tinericare nu opun altceva acestor valuri uriase dect uriasa lor credint
n viitorul trii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor vointe nfipte n
pmnt ca niste stnci peste care lumea usor putea vedea, nu numai c
nu se poate psi fr pericol, dar c nu se poate psi niciodat.
Adversarilor le era team, nu de noi, ci de hotrrea noastr.
Lumea cealalt, Iasiul crestin si romnesc, ne ncuraja si ne urmrea cu
simpatie.
ANUL UNIVERSITAR 1920-1921
nceput n conditiunile artate mai sus, anul acesta a fost un sir
nentrerupt de lupte si ciocniri. Noi, studentii lupttori, ne-am organizat n
jurul cercului studentesc Stefan Vod al crui presedinte eram. De aici
ne-am atacat adversarii, biruindu-i rnd pe rnd.
Dispretuitori fat de cultura romneasc, acestia ne priveau de sus
universitatea si tot ce aveam noi n tara aceasta, cu pretentii de savanti si
ndrumtori, ca niste oameni sositi dintr-o mare tar pe un pctos si
napoiat pmnt romnesc.
Or fi avut ei dreptate n unele privinte, dar n curnd aveau s se izbeasc
n mica noastr tar de un mare bun simt romnesc secular, pe care acolo,
n marea lor mprtie de peste Nistru, s-a dovedit a nu-l fi avut de loc.
La universitate ntrunirile deveniser imposibile. Nici o hotrre nu se mai
putea lua. Marea majoritate a studentilor era format din comunisti si
simpatizanti de-ai lor. Dar nu putea face nici un pas nainte deoarece
grupul nostru, care nu trecea de 40, era totdeauna prezent. El atac si nu
mai permite vnturarea ideilor si practicilor comuniste.
Greva general ncercat n Universitatea iesean, cu ocazia arestrii
studentului comunist Spiegler, esueaz dup o zi, deoarece grupul nostru

ocup cantina si interzice intrarea la mas a grevistilor, bazndu-se pe

principiul: Cine nu munceste, nu mnnc. Toate interventiile rectorului
si ale profesorilorde a ne convinge ca acesti studenti s fie lsati la mas,
rmn zadarnice.
***
Peste putin timp, grupul nostru va cstiga o alt victorie: schimbarea
uniformei.
Studentii comunisti purtau sepci rusesti. Nu pentru c nu aveau altceva, ci
ostentativ, ca s afirme bolsevismul. Cu ocazia unei ncierri la
universitate, aceste sepci au fost luate si arse n Piata Unirii. Apoi, n
fiecare zi, la universitate, pe strzi, prin localuri, ncepe vntoarea. Toate
sepcile sunt arse. Dup o sptmn au disprut com plet si pentru
totdeauna.
***
Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupt cu presa iudeo-comunist.
El ns n-are pres ca s se lupte pe calea scrisului. n urma unor articole
necuviincioase la adresa Regelui, Armatei si Bisericii, grupul nostru scos
din rbdri ptrunde la redactiile si tipografiile ziarului Lumea, condus de
jidanul Hefter, si Opinia si sfarm tiparnitele care mprstiau otrav si
insult.
Provocam dezordini, fr ndoial, dar acele dezordini vor opri marea
dezordine, ireparabila dezordine pe care o pregteau n tara aceasta
simbriasii revolutiei comuniste.
***
Toate acestea ns m vor fixa n obiectivul rzbunrilor.
Presa jidneasc ne atac. Eu voi riposta violent.
ntlnind pe strad redactorii Opiniei, n urma unui schimb de cuvinte,
dup ce le cer socoteal pentru ofensele aduse, ne ncierm. Adversarii
mei sunt btuti bine.
A doua zi ns toate ziarele din Iasi fac front contra mea: Opinia,
Lumea, Miscarea.
ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA IESEAN
Lucrurile nu se opresc aici. Imediat intervine senatul universitar, se
ntruneste si, fr a m audia, m elimin pentru totdeauna din
Universitatea iesean.
n sfrsit Universitatea si Iasiul vor scpa de tulburtorul ordinii publice,
care timp de doi ani a stricat pacea iudeo-comunistilor si s-a opus la toate
ncercrile acestora de a dezlntui revolutia pentru detronarea regelui,
arderea bisericilor, mpuscarea ofiterilor si masacrarea a sute de mii de
romni.
Oamenii ordinii si legalittii sunt, pentru senatul universitar, comunistii.
Eu, sunt tulburtorul acestei ordini.
CONSILIUL FACULTTII DE DREPT
Dar planul lor se sfarm. Pentru c intervine un fapt ntr-adevr unic, n
manifestrile obisnuite ale vietii noastre universitare. Consiliul Faculttii de
Drept se sesizeaz de eliminarea pronuntat de senat si, avnd n frunte
pe profesorii Cuza, decan, Matei Cantacuzino si Dimitrie Alexandrescu se
opune acestei eliminri.

ncercrile consiliului de a tempera furia senatului universitar dau gres.

Senatul nu renunt la pedeapsa dat.
Atunci Facultatea de Drept si retrage reprezentantul din senat, nu se
supune hotrrii acesteia si se declar independent.
Pe mine facultatea m anunt c m pot prezenta la cursuri, deoarece
consiliul profesoral refuz s recunoasc hotrrea senatului universitar.
A rmas astfel pe mai departe, student al Universittii din Iasi.
n urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul Faculttii de Drept nu si-a
mai trimis reprezentant n senat. Conflictul a durat ani de zile, chiar dup
plecare mea din universitate.
Mai trziu, cnd mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat s-mi elibereze
diploma. Nu mi-a eliberat-o nici pn n ziua de azi. Pentru nscrierea n
barou si pentru continuarea cursurilor n strintate m-am servit numai de
certificatul eliberat de facultate.
ANUL UNIVERSITAR 1921-1922
Noul an universitar s-a deschis n conditii normale. Cu serviciu religios. Din
nou universitatea si Iasiul sunt n srbtoare.
n Bucuresti, acest mare eveniment trece aproape neobservat.
Acolo, multimea studentilor, masa studenteasc se pierde n multimea
sutelor de mii de oameni, azgomotului, a luminilor, a intereselor care se
ciocnesc brutal. La Iasi, cnd pleac studentii, e melancolie general, ca la
plecare cocorilor si a psrilor,toamna; cnd vin studentii, vine tineretea,
vine viata. E zi de srbtoare. La Bucuresti studentul se simte singur n
mijloculunei lumi imense care nu-l vede, nu-l apreciaz, nu-l mustr, nu se
intereseaz de el, nu-l iubeste.
Educatia studentului la Iasieste incomparabil, pentru c el se dezvolt ca
si un copil sub iubirea mamei sale, la adpostul dragostei romnilor. Aici
neamul si creste studentii. Eu nsumi datorez acestui Iasi o parte
nsemnat de recunostint pentru tot ce am putut s fac. Am si mtit
totdeauna grija pe care mi-a purtat-o acest suflet al Iasiului, am simtit raza
iubirii lui, i-am simtit mustrarea, ncurajarea, ndemnul, chemarea la lupt.
Pe noi, studentii de la Iasi, ne urmresc acestea si acum si ne vor urmri
pn la sfrsitul vietii, ca amintirea ndemnurilor si dragostei mereu
prezent a mamei.
Din toate generatiile studentesti care s-au perindat prin Iasi, pe cti nu i-a
urmrit toat viata ndemnul, chemarea la lupt a Iasiului! Pe cti nu i-a
urmrit, pn n mormnt, pe cti nu-i urmreste si astzi, mustrarea lui!
***
De la nceputul anului se observ c iudeo-comunismul ddea napoi
dezorientat si cu moralul aproape pierdut. Nici o ncercare de rezistent.
Noul val de studenti, acum nscrisi, auziser cu totii de luptele noastre si
de mult asteptau s vin alturi de noi. Ajunsi aici, au intrat n rnduri.
PRESEDINTE LA SOCIETATEA STUDENTILOR N DREPT
n toamna aceea am fost ales presedinte as Societtii Studentilor n Drept.
Senatul universitar n-a voit s m valideze sub pretext c sunt eliminat din
universitate. M-am validat singur.

Societatea Studentilor n Drept, ca si toate celelalte societti pe facultti,

avea ca scop activitatea stiintific de completare si aprofundare a studiilor
n domeniul respectiv.
Asa bunoar, sub presedintia lui Nelu Ionescu, cu doi ani nainte de mine,
Societatea Studentilor n Drept tinea sedinte aproape sptmnal. Un
student citea o carte de drept sau n legtur cu dreptul, o rezuma n
sedint, o critica si apoi urmau discutii contradictorii.
Eu am pstrat norma general, dar am venit cu ceva nou. Toate aceste
lucrri si referate nu se puteau face dect avnd ca obiect problema
jidneasc n lumina stiintei.
Se citeau lucrri asupra acestei probleme n Romnia si n strintate,
asupra puterii iudaice internationale, asupra istoricului acestei probleme la
noi si aiurea. Studiam mijloacele de lupt ntrebuintate n contra noastr,
spiritul si mentalitatea iudaic si preconizam mijloace de lupt si de
aprare.
Urmau, dup fiecare expunere, discutii, completri si la urm formularea
adevrului stabilit pentru ca fiecare s poat pleca lmurit. Apoi, n
continuare, cutam n aceleasi sedinte, s realizm:
a.identificarea la fiecare pas a acestui spirit si mentalitti iudaice
infiltrate pe nesimtite n felul de a cugeta si a simti al unei nsemnate prti
dintre romni;
b.dezintoxicarea noastr, eliminarea iudaismului introdus n cugetarea
noastr, prin crti de scoal, de literatur, prin profesori, prin conferinte,
prin teatru, prin cinematografie;
c.ntelegerea si demascarea planurilor jidnesti mascate sub attea
forme. Cci avem partide politice, conduse de romni, prin care vorbeste
iudaismul; ziare romnesti, scrise de romni, prin care vorbeste jidanul cu
interesele lui; conferentiari romni, autori romni, gndind, scriind si
vorbind jidneste n limba romn.
Am nceput s ne dm seama, studiind toate acestea, c pentru prima
dat n istorie, poporul romn a venit n contact cu un neam care
ntrebuinteaz ca arme de lupt si distrugere, ca arm national, viclenia
si perfidia.
Romnul n-a cunoscut dect lupta dreapt. n fata noilor mijloace jidnesti,
el s-a gsit dezarmat. Ne-am dat seama c totul se reduce la cunoasterea
inamicilor si c n momentul n care noi, romnii, i vom cunoaste, i vom
nvinge.
***
Sedintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile.
Ele atrgeau studenti de la toate faculttile n numr din ce n ce mai
mare, nct centrul studentesc si pierduse aproape fiinta. ntreaga
studentime gravita n jurul activittii Societtii Studentilor n Drept.
Amfiteatrul devenise nencptor pentru multimea de studenti care venise
s ia parte la aceste sedinte.
n numr din ce n ce mai mare participau studentii basarabeni. O
jumtate de an de activitate ne aduce un adevrat miracol: trei sferturi
dintre studentii basarabeni crestini se trezesc, se simt chemati la o viat
nou, se lumineaz la fat.
n scurt timp, ei vor deveni cei mai credinciosi soldati ai luptei noastre,
ajungnd prin credint, devotament, curtenie sufleteasc si spirit de

jertf n fruntea miscrii care ncepuse a se nfiripa. Momentul acesta de

nfrtire ntre noi, n aceeasi lumin si de legmnt de lupt pentru tara
crestin n contra hoardelor iudaice nseltoare, nu-l vom uita niciodat.
Cei ce ne rzboisem pn ieri, acum ne mbrtisam.
***
ndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor noastre
nationale, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihail Eminescu, Vasile
Alecsandri etc., si mai cu seam, scrierile si prelegerile profesorului Cuza,
scrierile profesorului Paulescu, lectiile de educatie national ale
profesorului Gvnescul.
Toate scrierile profesorului Cuza erau, nu o dat citite, ci de trei-patru ori
citite si studiate. n special cursurile sale de economie-politic ce tratau,
de la nltimea catedrei, n chip strlucit, chestiunea jidneasc, chemnd
pe romni la ntelegerea celei mai grave probleme prezente a lor, ne-au
fost cluz n fiecare moment n sfortrile pentru cunoasterea ei. Cel mai
mare noroc al nostru sideci al romnilor a fost profesorul Cuza, unul dintre
cei mai strluciti cunosctori ai problemei jidnesti din lume, cruia i
datorm puterea noastr de a ne orienta fat de toate manoperele
jidnesti.
Cursurile lui, de o mare nltime academic, erau urmrite de toti studentii
cu o nemaintlnit atentie. Amfiteatrul Faculttii de Drept era totdeauna
nencptor. nc mult vreme de acum ncolo, Universitatea iesean nu
va mai avea un profesor ale crui predici de nationalism s trezeasc un
interesasemntor.
***
n acest timp, viata multora dintre noi ncepe s-si gseasc un rost unic
pe deasupra tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostru
primejduit n existenta sa.
VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNUTI
La celelalte universitti, liniste. La Cernuti, nc din primvara anului
1921, au nceput miscri pe tema romnizrii teatrului. O lupt aprig de
cteva zile s-a sfrsit cu victoria studentilor. Acum, n primvara anului
1922, am organizat cu Societatea Studentilor n Drept o vi zit a iesenilor
la Cernuti. Am fost bine primiti de profesori si studenti. Cei peste 100 de
vizitatori, n timpul celor trei zile ct am stat acolo, n-am fcut alta, dect
s mprtsim si colegilor cernuteni credinta cea nou care se nfiripase
n sufletul nostru.
N-a fost greu. Pentru c Cernutii, ca si Iasiul si mai mult nc gemea, cu
strzile lui ntregi, cu comertul lui, cu bisericile lui prginite, cu pmntul
si cu romnii lui, sub cotropirea jidneasc. n scurt, s-a furit ntre noi o
strns legtur sufleteasc, bazat pe dorul si visul comun de a ne vedea
odat neamul trezit la constiinta demnittii, puterii si drepturilor lui de
stpn pe soarta si pe tara sa. Aceast legtur s-a ntrit apoi prin vizita
pe care ne-au ntors-o cernuteniio lun mai trziu. Acum l-am cunoscut
pe Tudose Popescu, acea figur frumoas de tnr lupttor, cu chip de
pandur, care a fost mai trziu unul dintre conductorii miscrii studentesti
si care astzi doarme ntr-un cimitir srac, sub o biat cruce uitat.
REVISTA APRAREA NATIONAL

La 1 Aprilie 1922 apare revista bilunar Aprarea National, sub

conducerea profesorilor Cuza si N. C. Paulescu. Oricine si poate da seama
ce a nsemnat pentru noi, n mijlocul gndurilor si frmntrilor noastre,
aparitia acestei reviste.
n ea gseam tot ce ne trebuia pentru o perfect lmurire si narmare a
noastr. Articolele profesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu religiozitate
de tot tineretul si aveau pretutindeni n rndurile studentilor, si la
Bucuresti si la Cluj, un mare rsunet.
La 1 si 15 ale lunii, pentru noi era un triumf. Numerele revistei erau
adevrate transporturi demunitii prin care noi nvingeam argumentrile
presei jidnesti.
Cred nimerit s dau aici cteva articole ale profesorilor Cuza si Paulescu
aprute n acea vreme.
Spiritul divin al adevrului va apra n veci omenirea
n rezumat, Talmudul - legislatia politico-religioas a ovreilor - n loc s
combat, ca Evangheliile, patimile de proprietate si de dominatie, el
mpinge din contr aceste vicii la o culme nemaipomenit, pentru ca s
realizeze visul lui Iuda de a fi, n acelasi timp, si proprietarul ntregului
pmnt si stpnul ntregii omeniri.
Dar, - pe cnd apostolii crestini predicar idealul lor n fata cerului, Talmudul se ascunde: iat cele dou apendice ale sale, Cahalul si
Francmasoneria, sunt nc si mai vizibile ca dnsul.
Tus-trei ntrebuinteaz, pentru a rmne n ntuneric, un mijloc scrbos si
blestemat, adic minciuna.
Minciuna este deci baza sistemului jidovesc, cruia i se poate zice:
vorbesti, deci minti.
Dar minciuna are un dusman pe care-l urste de moarte, anume adevrul.
Or, adevrul este trstura distinctiv a Crestinismului. Hristos a zis: Eu
sunt adevrul si de aceea doctrina lui este n execratie naintea lui Israel.
Minciuna, din contr, caracterizeaz ceea ce se numeste Spiritul rului
sau Diavolului. Astfel Iisus, adresndu-se ovreilor, le zise:
Voi din tatl vostru Diavolul sunteti si poftele tatlui vostru voiti s faceti.
Acela ucigtor de oameni a fost dintru nceput si ntru adevr n-a sttut,
cci nu este adevr ntru dnsul.
Cnd grieste minciuna, dintre ale sale grieste, cci mincinos este si tatl
ei.
Prsind lumea, Hristos a trimis ucenicilor si o arm invincibil, adic
Duhul Su. Spiritul divin al Adevrului, care va apra n veci omenirea, n
contra spiritului diavolesc al minciunii.
naintea acestui Spirit al Adevrului m nchin, strignd din adncul
sufletului: CRED N DUHUL SFNT!
(Prof. Dr. N. C. Paulescu, din Fiziologia Filozofic. Talmudul, Cahalul,
Franc-Masoneria, vol.II, Buc. 1913, pag. 300-301)
Stiinta antisemitismului
nc o mperechere de vorbe, oribil: stiinta antisemitismului. Cum poate fi
antisemitismul, stiint? Se vor ntreba indignati savantii cu rocele,
savantii cu focele, savantii cu ixele, savantii cu sufixele, savantii cu
fixele lor pretinse idei de cultur?
Antisemitismul? Pentru savantii acestia e doar numai o slbticie:
manifestatie oarb de instincte brutale, rmsite ale unor timpuri

preistorice. O rusine n mijlocul civilizatiei noastre, pe care o condamn

deopotriv stiinta si constiinta luminat a omului liber de prejudecti si
patimi.
Aceasta este atmosfera pe care au creat-o, mai cu deosebire jidanii - si
pe care o ntretin jidnitii - n jurul antisemitismului, prostind pe naivi sau
exploatnd naivitatea celor prosti, cu pretentii: de a fi si ei la nltimea
civilizatiei moderne. Si cine nu voieste s fie?
De pild, e un caz interesant al unui jidnit, de origine el nsusi jumtate
jidan, vorbind cu ctiva ani mai nainte, cu aere de strasnic savant despre
antisemitismul nostru, care era si pe vremea aceea ceea ce este acum,
neschimbat.
Si iat ce ne spune acest autor, nomen-odiosum - trdtor atunci al
gndirii nationale, precum a fost mai pe urm, trdtor al actiunii
nationale, n timpul rzboiului - n revista Viata Romneasc, anul II,
nr.11, din Noiembrie 1907 (pag. 186, 204-207).
Vreau s vorbesc despre chestiunea evreiasc cu desvrsire denaturat
de iudofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri, care astfel ne
compromit n fata lumii civilizate
Cu armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu
propaganda de ur, cu ptimasa attare la excese, cu rscolirea n masele
populare a instinctelor bestiale se poate numai compromite o cauz
dreapt, - care nu este numai cauza antisemitismului
A da, ns acestui conflict un aer fals de prigonire a unei rase, de
prigonire religioas, de antisemitism ntr-un cuvnt, poate servi numai
cauza adversarilor, bucurosi s exploateze divagrile ctorva maniaci
scandalagii antisemiti, provoac punerea la ordinea zilei a ntregii
chestiuni prematur
Nici un popor, cu att mai putin al nostru, nu se poate ngrdi pn la
infinit, fr pedeaps, mpotriva ideilor moderne si nici mpotriva actiunii
politice din afar(Puncte. Punctele de la urm sunt ale autorului). Asadar
nu suspensive, ci ameninttoare, prnd a cuprinde o strasnic prevedere
politic, n.r.)
A pune, deci, chestiunea noastr pe terenul antisemitismului, pe al urii de
ras, nseamn a ne duc e la o nfrngere rusinoas si fatal pentru noi
Porniri asiatice demagogie violent, agitatiune nesntoas ncercare
de a specula asupra patimilor ntunecate (Puncte. Punctele de la urm
sunt iar ale autorului, cuprinznd aceeasi amenintare: pentru asemenea
oribile crime, ale antisemitismului nostru, n.r.)
Am reprodus aceast conceptie tipic a tuturor jidnitilor. i se vede la ce
se reduce: clisee (lumea civilizat, ideile moderne), dar mai cu deosebire
injurii (iudofagia vulgar si feroce, arme ruginite, instincte bestiale,
divagrile ctorva maniaci, scandalagii antisemiti, porniri asiatice, patimi
ntunecate).
Asemenea aprecieri, le gsim nu numai la jidnitii vulgari, ci uneori chiar
la unii reprezentanti de altfel distinsi ai culturii, n alte domenii. Astfel, de
pild, eminentul jurisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fost
ministrual instructiei publice, d. C. Arion, mi-a servit din cauza
antisemitismului meu, n plin adunare a deputatilor, apostrofa - putem
zice celebr, venind de la un brbat ca acesta - numindu-m: omul
cavernelor.

Ct pentru jidani - explicatia pe care o dau ei antisemitismului este nc si

mai caracteristic. Pe lng obisnuitul cliseu, cu slbticie si ur - fireste,
fr motiv, cci nu le convine s discute motivele - antisemitismul este
dup dnsii: o nebunie, o degenerare intelectual, o boal a spiritului. n
modul acesta consider unul dintre intelectualii moderni cei mai distinsi
ai jidanilor, Dr. K. Lippe, de ilustrorigine, ca strnepot al vestitului
comentator al Talmudului, Rasi, din veacul de mijloc - cel cu tob sebegoim
harog, pe cel mai bun dintre goimi, omoar-l.
Med. Dr. K. Lippe, pripsit la noi din Galitia si stabilit la Iasi - unde a fost
nchis, omornd prin avort o crestin - a publicat chiar o scriere special cu
titlul: Simptome ale boalei mintale antisemite (Simptome der
Antisemitischen Geistes Krankheit, Iassy 1887).
Si ca o dovad c argumentele de care se servesc jidanii paraziti,
mpotriva antisemitismului, sunt de o extrem srcie - ca si ale jidnitilor
si pururea aceleasi - iat ce spune, chiar acum n urm, Curierul Israelit,
oficialul organ el Uniunii Evreilor pmnteni, n articolul de fond al
numrului su de Vineri, 15 Septembrie 1922,sub titlul injurios pentru noi,
care scriem la APRAREA NAtIONAL, numindu-ne o band de misei:
Este la antisemiti o stare de degenerare intelectual ajuns la
perversitatea simturilor, un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt
mpinsi la minciun si calomnie.
Cum vedeti, este o explicatie foarte simpl dar si extrem de naiv: tot ce
se spune contra jidanilor este minciun si calomnie, datorit unor
degenerri intelectuale specifice.
Definitia antisemitismului - de ctre jidniti si jidani - se rezum, dar, n
aceste dou cuvinte: slbticie si nebunie: se ntelege: ale antisemitilor.
Ct pentru jidani - ca fenomen social - ei nici nu intr n explicatia aceasta.
Ca si cum nu ar fi.
Slbticia si nebunia au fcut ca toate popoarele, n toate timpurile,
egiptenii, persii, grecii, romanii, arabii precum si natiile moderne pn n
ultimul timp, s considere pe jidani ca un pericol national si s ia msuri
mpotriva lor.
Slbticia si nebunia au ntunecat ntelegerea celor mai strluciti
reprezentanti ai culturii tuturor natiilor, ca Cicero, Seneca, Tacit, Mohamed,
Martin Luther, Giordano Bruno, Friederich cel Mare, Voltaire, Napoleon I,
Goethe, Herder, Immanuel Kant, Fichte, Schopenhauer, Cherles Fournier,
Ludwig Feuerbach, Richard Wagner, Bisma rck, Rudolf Virchow, Theodor
Billroth, Eugen Duhring, si altii nenumrati, n toate domeniile, ca s se
pronunte contra jidanilor.
Slbticia si nebunia, n sfrsit, explic antisemitismul celor mai alesi
reprezentanti ai culturii noastre, ca Simeon Brnut, B. P. Hasdeu, Vasile
Alecsandri, Vasile Conta, Mihail Eminescu.
Slbatici si nebuni: toti acestia. Civilizati si cuminti: jidnitii. Iar jidanii:
inexistenti.
Asemenea aberatii se sfarm de la sine. Cu toate acestea, pentru a
confuziona spiritul maselor, ele se produc necontenit. De aceea tocmai si
pentru c asemenea teorie - vrednic de capul jidanilor si de
imbecilitatea si venalitatea jidnitilor - nu este capabil s nteleag
antisemitismul, ca fenomen social, noi i vom spune teoria
antisemit.

Dup aceast teorie, a noastr, n alctuirea antisemitismului trebuie s

deosebim trei momente: instinctul, constiinta, stiinta.
Instinctul a fcut ca ntotdeauna multimea, care se preocup n primul
rnd de interesele sale materiale imediate, s se mpotriveasc
parazitismului jidanilor, prin miscri populare, adeseori sngeroase, si
generale, precum a fost ntre altele multe, pretutindeni, teribila miscare a
cazacilor, din Ucraina, condus de Bogdan Hmelnischy si n care au pierit
peste 250.000 de jidani n 1649.
Constiinta pericolului jidovesc se trezeste treptat, mai nti n clasele culte,
si apoi se ntinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, sprijinind
revendicrile ei, ele nsele devenind constiente.
Stiinta ncepe cu cercetri partiale, pn cnd ajunge - abia n zilele
noastre - la determinarea obiectului ei, cercetnd iudaismul ca fenomen
social, desprtit de mediul n care caut s se confunde si constatnd c el
este o problem uman, si cea mai mare, a crei solutie trebuie gsit.
Cercetrile partiale, prin rezultatele la care ajung, am putut zice c
formeaz antisemitismul stiintei. Aceasta este baza, care nu se confund
ns, cu stiinta antisemitismului. Ceea ce le deosebeste este obiectul lor
diferit. Si iat definitia - prin determinarea obiectului - a acestei stiinte,
care se vede c este o adevrat stiint cu domeniul ei propriu: Stiinta
antisemitismului are ca obiect iudaismul ca problem social, fiind astfel,
n mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui l a solutia ei.
Care sunt aceste stiinte, care prin cercetrile lor partiale contribuie la
cunoasterea iudaismului, am vzut. Si iat n ce fel stiinta antisemitismului
se foloseste de rezultatele lor, pentru a ndruma solutia ei.
Istoria: constat c de la nceput jidanii sunt un popor rtcitor printre
celelalte popoare, nomad, fr patrie. Stiinta antisemitismului stabileste c
acest nomadism este contrar existentei popoarelor sedentare agricole si
nu poate fi tolerat.
Antropologia: constat c jidanii sunt un amestec de rase diferite ntre
dnsele, nenrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. tiinta
antisemitismului explic sterilitatea natiei jidnesti n domeniul culturii, ca
un efect al acestei corciri si arat c aceast corcitur nu poate ser vi cu
nimic cultura celorlalte natii, pe care numai o falsific, denaturnd
caracterele ei.
Teologia: constat c religia jidneasc este o religie particularist, bazat
pe legmntul special ncheiat de Dumnezeul lor, Iahve, cu jidanii,
considerati ca popor ales, ca popor sfnt (am codes), desprtit de celelalte
popoare.
Stiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c o asemenea conceptie
exclude posibilitatea oricrei conlucrri pasnice si a oricrei asimilri cu
jidanii.
Politica: constat c pretutindeni, n mijlocul celorlalte natii, jidanii au
organizatia lor social deosebit, constituind stat n stat. Stiinta
antisemitismului conchide c jidanii sunt un element anarhic, periculos
existentei tuturor statelor.
Economia politic: constat c jidanii au trit n toate timpurile, chiar n
Palestina, ca popor suprapus celorlalte natii, exploatnd munca lor, fr ca
ei s fie direct productori. Stiinta antisemitismului zice c orice natie are

dreptul s-si apere munca sa productiv de exploatarea jidani lor, care nu

pot fi tolerati a tri ca paraziti, compromitnd existenta popoarelor.
Filosofia: constat c conceptia iudaismului despre viat este un
anacronism contrar propsirii umane. Stiinta antisemitismului impune , ca
o datorie ctre civilizatie, ca aceast monstruozitate cultural s fie
nlturat prin silintele unite ale tuturor natiilor.
Pe constatrile obiective ale diferitelor stiinte speciale - deosebite de
dnsa, stiinta antisemitismului - si bazeaz concluziile ei, care toate duc,
cu necesitate, la aceeasi solutie: eliminare jidanilor din mijlocul celorlalte
popoare, punnd capt existentei lor nefiresti, parazitare, datorate unor
conceptii anacronice, contrar civilizatiei si linistii tuturor natiilor si pe care
ele nu o mai pot tolera.
Acea st teorie antisemit difer, cum se vede, de teoria jidneasc si a
jidnitilor, care reduce explicatia antisemitismului la cele dou manifestatii
sufletesti, individuale, si care de ndat ce se manifest n mas, sunt ele
nssi o problem social: slb ticie si ur. Si o explic numai pe aceasta.
Instinctul antisemitismului: poate fi nsotit uneori de slbticie si ur.
Pentru c instinctul e orb - cum se zice - desi e asa de sigur n aprarea
vietii.
Constiinta antisemitismului se adaug, ns, instinctului, ntrind pornirile
lui, orict ar fi de slbatice. Cci pentru a fi civilizat, trebuie mai nti
s existi.
Stiinta antisemitismului: vine, n sfrsit, si explic fenomenul, luminnd tot
mai multe constiinta multimii si dnd satisfactie deplin instinctului ei, cu
izbucnirile lui violente, pe care le legitimeaz, dezvluind cauza lor, n
parazitismul jidanilor. Astfel, ea ne d formula solutiei stiintifice, a
problemei iudaismului - pe care nu ne mai rmne dect s-o punem n
functie, pentru a o realiza.
Antisemitismul modern ntruneste dar toate energiile: energia instinctului,
energia constiintei, energia stiintei, a adevrului deplin dovedit, formnd o
formidabil putere social, capabil desigur s rezolve cea mai mare
problem a civilizatiei timpului nostru care este problema jidneasc. Si cu
ce se apr jidanii si jidnitii mpotriva acestei puteri uriase, cutnd s
prelungeasc existenta condamnat a parazitismului lor? Am vzut: clisee,
injurii si mofturi.
Iudeofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri ne compromit n fata
lumii civilizate arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilor
medievale Rscolirea n masele populare a instinctelor bestiale porniri
asiatice Nebunie Sadism mental
Acestea sunt toate argumentele - cci altele nu au - pe care le opun
antisemitismului nostru, creznd a-l nltura cu prostii.
Pe cnd n snul tuturor natiilor, revoltate mpotriva parazitismului Iudei
nomade, clocotesc energiile rzbuntoare
A.C. Cuza, Aprarea National, nr.16, 15 Nov. 1922, an I)
NFIINTAREA ASOCIATIEI STUDENTILOR CRESTINI
La 20 Mai 1922, ntr-o adunare restrns am declarat desfiintat Centrul
Studentesc Iasi, care se afla nc n minile unei rmsite de adversari
sustinuti de rectorat si am nfiintat Asociatia Studentilor Crestini, care

trieste si astzi. Pornisem un grup restrns, nfiintasem un cerc

studentesc, trecusem la Societatea Studentilor n Drept, iar spre sfrsit, se
nstea din truda noastr adevratul Centru Studentesc sub denumirea de
ASOCIATIA STUDENTILOR CRESTINI, ctre care bteau acum toate inimile
studentimii iesene. Alta ns, dect cea de la 1919.
***
De acum m apropiam, cu putin melancolie n suflet, dup trei ani de
lupte si de scumpe legturi clite n focul attor ncercri, de ziua
desprtirii mele de universitate, de viata de student, de camarazii mei de
lupt. Mai aveam o lun pn la examenul de licent si nu m puteam de
prinde cu ideea c va trebui s plec, c noi, seria de la 1919, asa strns
nchegati sufleteste, vom pleca si ne vom rspn di fiecare, cine stie n ce
colt de tar.
De aceea, dup ce am aranjat succesori n locul meu la Drept pe Sava
Mrgineanu, iar la Asociatia Studentilor Crestini pe Ilie Grneat, am fcut
un jurmnt cu 26 de camarazi, care ne simteam mai legati, n scopul de a
lupta pe oriunde vom fi pentru crezul ce ne-a legat pe bncile universittii.
Legmntul acesta l-am isclit cu totii, l-am pus ntr-o sticl si l-am
ngropat n pmnt.
Dup ce mi-am trecut examenele de licent, am fcut un alt legmnt cu
un al doilea grup mai nou n lupt, n numr de 46.
Acestia au fost invitatii mei la Husi, unde timp de patru zile am tinut
sedinte, lmurindu-ne n cele mai mici amnunte asupra activittii noastre
viitoare. Aici, tatl meu a vorbit camarazilor n mai multe rnduri,
ndemnndu-i la lupt.
Dup aceasta ne-am desprtit purtnd fiecare n suflet dorul unor zile mai
bune si mai drepte pentru neamul nostru.
ANGAJAMENT DE ONOARE
Subsemnatii studenti ai Universittii din Iasi, vznd situatia grea n care
se gseste poporul romn, amenintat n existenta sa de ctre un neam
strin, care ne-a acaparat mosia si tinde s pun mna pe conducerea
trii; pentru ca urmasii nostri s nu pribegeasc prin tri strine, alungati
de srcie si mizerie din tara lor si pentru ca neamul nostru s nu
sngereze sub tirania unui neam strin, ne ridicm hotrti mprejurul unui
nou si sfnt ideal, acela al aprrii patriei noastre n contra cotropirii
jidovesti.
n jurul acestui ideal am format Asociatia Studentilor Romni Crestini de la
Universitatea din Iasi.
Cu acest ideal plecm n suflet cei care prsim astzi bncile scolii.
A lupta, pe oriunde vom fi, pentru dreptatea noastr, pentru viata
amenintat a neamului, socotim a fi cea dinti a noastr datorie de
onoare.
De aceea, ntruniti astzi Smbt 27 Mai 1922, ne lum un angajament
comun ca, mprstiindu-ne n toate colturile trii, s ducem cu noi
pretutindeni din focul care ne-a nsufletit n vremurile tineretii si s
aprindem n sufletele necjite fclia adevrului, a dreptului deviat liber a
neamului nostru pe aceste meleaguri.

Vom pstra cea mai strns legtur cu asociati pe care azi o prsim si n
care rmnem ca membrii sprijinitori, ea fiind punctul central care ne va
uni mereu n lupta noastr. Ne vom ntlni peste 8 ani, adic n anul 1930,
1/14 Mai la Universitatea din Iasi. Comitetul asociatiei va avea grij s
anunte pe toti membrii cu dou luni nainte de aceast zi si s pregteasc
primirea lor.
Lsm cuvntul nostru tuturor generatiilor de studenti care vor trece prin
aceast asociatie si care vor ntelege s-si nchine munca lor pe altarul
patriei s se ntruneasc n acelasi an si n aceeasi zi cu noi la
Universitatea din Iasi.
27 Mai 1922
Corneliu Zelea Codreanu - Husi
N. Ndejde, str. Universittii 21 - Iasi
Gr ig. Ghica, str. Carol 23 - Iasi
I..Srbu, Oficiul Attachi, com. Rudi, jud. Soroca
Grigoriev Eusevie, Oficiul Ivanovca-Rus, jud. Cetatea Alb, com. Caragiani
Ilie Grneat, str. Muzelor 40 - Iasi
Alexandru P. Hagiu, Chetresti - Vaslui
Ioan Blnaru, str. Tbcari 35 - Husi
Constantin C. Zotta, Maior Teleman 13 - Husi
A..Ibrileanu, str. Ghica Vod 3 - Galati
M. Berthet, com. Purcari, jud. Cetatea Alb
Iacob I. Filipescu, Tg, Flciu, jud. Flciu
Leonid Bondac, Soroca - str. I. Heliade Rdulescu 5
C. Mdrjac, str. Apostol 71 - Galati
I.. Miclescu, Portului 165 - Galati
Ionel I. Teodorescu, Muzelor - Galati
Lascu Nicolae, Chisinu - str. Sinadino 22
Bobov Mihail, Chisinu, str. Podolskaia 85
Mihail V. Srbul, com, Mscuti, jud, Orhei
Nicolae B. Ionescu - R. Srat, str. Costantin Brncoveanu 59
Pavel Epure - Cetatea Alb, Catedral
Gh. Boca, Blceanca, jud. Suceava - Bucovina
Vasile Nicolau, str. Lascr Catargiu 61 - Husi
Andronic Zaharia, Partestii de Sus p.u. Cacica - Bucovina
Vasile N. Popa, com. Punesti, Putna
Vasile Corniciuc, Putruti, Suceava - Bucovina
Nicolae N. Aurite, Tereblecea, Sirete - Bucovina
Gr. Mihut, Scheia, Suceava - Bucovina
Ciobanu tefan - Suceava,str. Sturza 9, Bucovina
Eugen Crdeiu, com. Blca, jud. Rduti, Bucovina
Eug. N. Manoilesc u, Epureni, Flciu
Vladimir Frimu, com, Clmtui, jud. Cahul
Gh. Zarojeanu - Iasi, str. Muzelor 40
Prelipceanu Tit. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rduti
Prelipceanu Gr. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rduti
Constantin Darie, Horodnicul de Sus, jud. Rduti
Pascaru Ioan a tefan. Tereblecea, jud. Siret
Mihail I. Babor, Blceana, Suceava - Bucovina
Sava Mrgineanu, Stroesti, Suceava - Bucovina

tranu Traian, Stroesti, Suceava - Bucovina

Al. Pistuga, com. Trnauca, jud, Dorohoi
Dragomir Lzrescu, Trnauca, jud. Dorohoi
Constantin C. Cmpeanu, Scheia, jud. Suceava - Bucovina
D. Porosnicu, Gurmezoaia, Flciu
N. Gh. Ursu, Mlusteni, Covurlui
C. Ghica, str. Carol 23 - Iasi
LA SFRSITUL STUDIILOR UNIVERSITARE
Rmas acas, mi treceau pe dinaintea ochilor cei trei ani petrecuti n
universitate si m ntrebam: cum am putut noi rzbi peste attea
obstacole, cum am putut nfrnge mentalitatea, vointa a mii de oameni,
cum am nvins senate universitare si cum am muiat cutezanta unei ntregi
prese vrjmase? Am avutnoi bani s pltim mercenari, s ne scoat foi, s
facem deplasri, s ntretinem acest adevrat rzboi? N-am avut nimic.
Cnd m-am aruncat n cea dinti lupt, n-am fcut-o n urma vreunui
ndemn din partea cuiva. Nici n urma vreunei consftuiri, a vreunei
hotrri prealabile cu executarea creia as fi fost eu nsrcinat. Nici mcar
sub impulsul unei mari si ndelungi frmntri interioare sau cugetri
adnci, n care s-mi fi pus aceast problem.
Nimic din toate acestea. N-as putea s definesc cum am intrat n lupt.
Poate ca un om care, mergnd pe strad cu grijile, nevoile si gndurile lui,
surprins de focul care mistuieste o cas, si arunc haina si sare n ajutorul
celor cuprinsi de flcri.
Eu, cu mintea unui tnr de 19-20 de ani, am nteles numai att din toate
cele ce vedeam: c ne pierdem tara, c n-o s mai avem tar; c prin
concursul inconstient al bietilor muncitori romni srciti si exploatati, va
veni peste noi stpnitoare si pustiitoare hoard jidneasc.
Am pornit din porunca inimii,dintr-un instinct de aprare pe care l are cel
din urm vierme trtor, nu din instinctul de conservare personal, ci din
acela de aprare a neamului din care fceam parte.
De aceea, tot timpul, aveam senzatia c n spatele nostru st neamul tot,
cu viii, cu alaiul de morti pentru tar, cu tot viitorul lui. C neamul lupt si
vorbeste prin noi, c multimea vrjmas, orict de mare, n fata acestei
entitti istorice, nu-i dect un pumn de frmituri omenesti pe care le vom
mprstia si le vom nvinge.
Pent ru aceasta au czut cu totii, n frunte cu necugetatele senate
universitare, care creznd c lupt cu noi, o mn de tineri nebuni, luptau
n realitate cu propriul lor neam.
Exist o lege a firii, care aseaz pe fiecare la locul su; rzvrtitii n contra
firii, de la Lucifer si pn azi, toti rzvrtitii acestia, de multe ori foarte
inteligenti, dar totdeauna lipsiti de ntelepciune, au czut strfulgerati.
n cadrul acestei legi a firii, acestei ntelepte asezri, oricine poate lupta,
are dreptul, are datoria s lupte pentru mai bine. n afar, n contra, peste
aceast asezare nimeni nu poate activa nepedepsit si nenfrnt.
Globula de snge trebuie s rmn n cadrul si n slujba organismului
omenesc.
O rzvrtire ar fi cnd nu s-ar ridica n contra organismului, ci mai putin:
cnd ar sta n propria ei slujb, cnd nu s-ar satisface dect pe ea nssi,

cnd n-ar avea alt menire si alt ideal n afar de ea, cnd ar deveni
propriul ei Dumnezeu.
Individul n cadrul si n slujba neamului su.
Neamul n cadrulsi n slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii.
Cine va ntelege aceste lucruri va nvinge, chiar de va fi si singur. Cine nu
va ntelege, va cdea nvins. Sub imperiul acestor gnduri mi terminam
cel de-al treilea an universitar.
***
Din punctul devedere al organizrii ne statornicisem pe ideea de sef si de
disciplin. Democratia era nlturat, nu din calcule si nici din convingerea
nscut pe cale de teorie.
Antidemocratia noi o trisem din primul moment. Eu am condus mereu. O
singur dat n trei ani am fost ales: presedinte la Societatea Studentilor n
Drept. Tot restul timpului nu ma-u ales pe mine sef lupttorii, ci eu mi i-am
ales.
Niciodat n-am avut comitete si n-am pus la vot propuneri. Totdeauna
ns, cnd am simtit nevoia, m-am sftuit cu toti, dar pe a mea
rspundere, am luat singur hotrrea. De aceea, grupul nostru mic era
ntotdeauna o unitate nezdruncinat. Tabere cu preri mprtite, majoritti
si minoritti, ciocnindu-se ntre ele pe chestiuni de actiune sau de teorie,
n-au existat.
Le toti ceilalti era exact contrariu. De aceea au si czut nvinsi.
O mare credint, ca o flacr care ardea necontenit n inimile noastre,
luminndu-ne calea, o mare si neuitat iubire ntre noi, o mare disciplin, o
deciziune n timpul luptei si o cumpnit pregtire a plenului de lupt;
acestea, binecuvntarea Patriei si a lui Dumnezeu, ne-au asigurat
biruintele n cei trei ani.
VARA ANULUI 1922
Vara anului 1922 n-a trecut n liniste. Pe scena teatrelor nationale
romnesti sau comunale din orasele moldovene ncep s se joace n idis
piese jidnesti de ctre trupa Kanapof . Tineretul nostru a considerat
aceasta ca o primejdie, pentru c a vzut un nceput de nstrinare a
acestei institutii menite s fac educatie national si moral poporului
romn. Expropriati n comert, expropriati n industrie, expropriati n
bogtiile solului si subsolului romnesc, expropriati n pres, ne vom vedea
ntr-o bun zi expropriati si de pe scena teatrelor nationale. Teatrul, alturi
si scoal si de biseric, poate nltao natie deczut, la constiinta
drepturilor si misiunii ei istorice. El poate pregti si nlta la lupt
dezrobitoare o natie. De acum ni se va lua si aceast redut. Teatrele
noastre ridicate din truda si banul romnului vor sluji jidnimii pentru
pregt irea si ntrirea fortelor ei n lupta contra noastr. Iar, pe de alt
parte, de pe aceste scene romnesti, ne vor servi ca hran sufleteasc
nou, romnilor, tot ce va contribui la demoralizarea, la decderea si la
nimicirea noastr national si moral.
Era de datoria altora, a guvernului, a oricrei autoritti, a profesorilor, s ia
atitudine n fata acestui nou atac antiromnesc. Absent total. Numai
tineretul, riscnd lovituri, acoperindu-se de nenumrate insulte si negsind
nicieri nici un sprijin, areactionat asa cum a putut.

Aceast lupt a fost continuat n toate orasele: la Husi, Vaslui, Brlad,

Botosani, Pascani etc., de grupul studentilor ieseni ajutati pretutindeni de
elevii de liceu. Ei ptrundeau n slile pline de jidani, aruncnd peste
artistii satanei cu tot ce le cdea n mn si alungndu-i astfel de pe scena
romneasc.
Poate necivilizat, vor zice unii. Poate, zic si eu. Da ntruct este civilizat ca
o natie strin s m deposedeze rnd pe rnd de toate bunurile trii
mele? ntruct este civilizat ca aceeasi natie s-mi otrveasc cultura si s
mi-o serveasc apoi pe scen pentru a m ucide?
ntruct au fost civilizate mijloacele ntrebuintate n Rusia de jidnime?
ntruct e civilizat s cspesti milioane de oameni fr judecat? ntruct
e civilizat s dai foc bisericilor sau s le transformi n cabarete?
Eu, n srcia si dup slabele mele puteri, m apr n contra atacului cum
pot. Cu presa, dac am. Cu autorittile, dac mai sunt romnesti. Cu
cuvntul, dac m ascult cineva. Cu forta, dac nu mai am cu ce si dac
toti tac. E las si nedemn acela care din vnzare sau din lasitate nu-si apr
tara. Si nu reactioneaz n nici un fel.
Oricum, era un protest aceast lupt, era singurul protest n mijlocul unei
lase si ngrozitoare tceri. A doua zi se ntorceau camarazii, plini de lovituri
si de rni, cci nu era putin lucru ca un grup de 15 tineri s intre ntr-un
teatru cu 3-4000 de jidani. Si mai ales se ntorceau plini de ocar si de
batjocur din partea romnilor nostri.
De multe ori m ntreb: ce ne-a mentinut pe noi, un grup asa de mic, n
fata attor lovituri, a attor ocri venite de pretutindeni n jurul nostru? Nam gsit nici un sprijin nicieri. n aceast lupt cu toat lumea, singurul
sprijin l-am gsit n noi. n credin ta noastr c suntem pe marea linie a
istoriei noastre nationale, alturi de toti cei care au luptat, suferit si murit,
ca martiri, pentru pmntul si neamul nostru.
N GERMANIA
n toamna anului 1922, m-am ntors la Iasi. Acolo am mprtsit
camarazilor un vechi gnd al meu, de a m duce n Germania, pentru a-mi
continua studiile de Economie Politic si n acelasi timp a ncerca s
realizez ct de putin gndul de a duce ideile si credintele noastre peste
hotare. Noi ne ddeam bine seama, din studiile pe c are le fcusem, c
problema jidoveasc are un caracter international si c reactiunea nu
poate fi dect tot pe plan international; c o rezolvare total a acestei
probleme nu se poate obtine dect printr-o actiune a tuturor neamurilor
crestine trezite la c onstiinte primejdiei jidnesti.
Nu aveam ns nici bani, nici haine. Camarazii mi-au procurat haine si au
mprumutat suma de 8.000 lei de la inginerul Grigore Beian, pe care
urmau s-o plteasc lunar, contribuind fiecare dup puteri. Cu aceast
sum am plecat la Berlin, condus la gar de toti acei de care m
desprteam si care rmneau s lupte mai departe acas.
Ajuns la Berlin, mi-au fost de mare ajutor doi prieteni, studenti si ei, Blan
si C. Zotta. M-am nscris la Universitate.
n ziua nscrierii m-ammbrcat n costum national si m-am prezentat la
acea frumoas solemnitate, cnd rectorul dup un strvechi obicei,

strnge mna fiecrui nou nscris. Pe slile Universittii am fost obiectul

curiozittii generale din cauza costumului meu romnesc.
***
Pe cititorul acestor rnduri l-ar interesa cu deosebire dou chestiuni din
Germania de la 1922. O privire asupra situatiei generale si stadiul
miscrilor antisemite.
Rnile lsate de rzboiul care se terminase de curnd si de nfrngere,
sngerau. Mizeria material se ntindea peste Berlin si peste restul trii,
deopotriv. n ultimul timp fusese ocupat si Valea Ruhrului, un nsemnat
centru de bogtie. Asistam la prbusirea vertiginoas si catastrofal a
mrcii. Lips de pine, lips de alimente, lips de luc ru prin cartierele
muncitoresti. Sute de copii acostau lumea pe strad, cernd ajutor.
Cderea mrcii arunc n aceeasi mizerie si aristocratia german. Oameni
care avuseser bani, n cteva zile nu mai aveau nimic. Cei cu pmnturi
si imobile care si le v nduser atrasi de mirajul unui mare pret, numai n
cteva sptmni rmneau sraci. Capitalurile jidnesti din tar si
strintate fceau afaceri colosale. Cu cteva sute de dolari, detintorii de
valut forte deveneau proprietari ai unor imobile uriasede cte 50 de
apartamente.Samsarii misunau pe toate strzile, dnd lovituri formidabile.
Prtasi ai acestei mari mizerii erau si ctiva strini, printre care m
numram si eu: fiindc n-aveam nici un ban. Cei 8.000 de lei ai mei cu
care venisem i terminasem. Atunci a nceput foamea. Dar n mijlocul unei
suferinte generale, viata ta e mai usoar. Fiind o fire care nu m ncovoi n
fata greuttilor, nu m-am supus mizeriei, ci am ncercat s lupt cu ea. Am
studiat toate posibilittile si m-am hotrt s mapuc de comert. mi
trebuia un capital foarte mic, pentru ca s procur produse alimentare din
provincie, pe care apoi s le aduc si s le revnd la Berlin la restaurante.
Acest fapt m-a determinat s m mut n ajunul srbtorilor la Jena, unde
viata era ma i ieftin. M-a impresionat acolo, n mijlocul acestei mizerii n
care se zbtea poporul german, spiritul de disciplin, puterea lui de
munc, simtul datoriei, corectitudinea, puterea de rezistent si credinta n
zile mai bune. Era un popor sntos si vedea m c nu se va lsa dobort la
pmnt si c va nvia cu puteri nebnuite de sub piatra tuturor greuttilor
care-l apsau.
Miscarea antisemit. Existau n Germania mai multe organizatii politice si
doctrinare antisemite, cu multe foi, cu manifeste, cu insigne, toate ns
subrede. Studentimea de la Berlin si cea de le Jena era mprtit n
societti si numra foarte putini antisemiti. Masa studenteasc cunostea
vag problema. De o actiune studenteasc antisemit sau mcar de o
orientare doctrinar similar cele i de la Iasi nu putea fi vorba. Am avut
multe discutii cu studentii de la Berlin, n 1922, care desigur astzi sunt
hitleristi si m mndresc s le fi fost eu profesorul n antisemitism,
ducndu-le acolo din adevrurile nvtate la Iasi.
De Adolf Hitler amauzit pentru prima dat pe la mijlocul lunii octombrie
1922. M dusesem n Nord-Berlin, la un muncitor care fabrica zvastici si
cu care legasem bune relatiuni. Numele su era Strumpf si locuia n
Salzwedeler Strasse 3. Acesta mi-a spus: se aude de o mi scare
antisemit pornit la Mnchen de un tnr pictor de 36 de ani, Hitler. Mi se
pare c acesta este acela pe care l asteptm noi, germanii. Viziunea
acestui muncitor s-a mplinit. Eu am rmas cu admiratie pentru puterea lui

de intuitie datorit creiael a putut desprinde cu antenele sufletului lui din

zeci de oameni si fr s-l cunoasc, cu zece ani nainte, pe acela care va
birui n 1932, unind sub o singur mare comand ntreg poporul german.
***
Tot acolo la Berlin si cam n acelasi timp, am auzit vestea uriasei izbucniri
fasciste: marsul asupra Romei si victoria lui Mussolini. M-am bucurat ca de
victoria trii mele. Exist o legtur de simpatie ntre toti aceia care, n
diferite prti ale pmntului, si servesc neamul, dup cum exist o
legtur de simpatie ntre toti aceia care lucreaz la nimicirea neamurilor.
Mussolini, viteazul care clca balaurul n picioare, era din lumea noastr,
de aceea toate capetele de balaur se npusteau asupra lui jurndu-i
moarte. Pentru noi ceilalti, el va fi un luceafr luminos care ne va da
sperante; ne va fi dovada vie c hdra poate fi nvins. O dovad a
posibilittilor noastre de biruint.
Dar Mussolini nu e antisemit. Degeaba v bucurati, soptea presa
jidoveasc la urechile noastre.
Nu e vorba de ce ne bucu rm noi; e vorba de ce v suprati D-voastr de
victoria lui, dac nu e antisemit. Care e ratiunea atacurilor mondiale ale
presei jidnesti n contra lui?
n Italia sunt atti jidani cti ceangi n Romnia pe Valea Siretului. O
miscare antisemit n Italiaar fi, ca si cum noi romnii, am porni o miscare
contra ceangilor. Dar dac Mussolini ar fi trit n Romnia, n-ar fi putut fi
dect antisemit, pentru c fascism nseamn, n primul rnd, aprarea
natiei tale mpotriva primejdiilor care o pndesc. nse amn desfiintarea
acelor primejdii si deschidere de drum liber ctre viat si mrire pentru
natiunea ta.
n Romnia, fascismul nu putea s nsemne dect nlturarea primejdiilor
care amenint poporul romn, adic nlturarea primejdiei jidnesti si
deschidere de drum liber ctre viata si mrirea la care au dreptul s aspire
romnii.
Iudaismul a ajuns la stpnire n lume prin masonerie si n Rusia prin
comunism. Mussolini a distrus la el acas aceste dou capete iudaice, care
amenintau Italia cu moartea: comunismul si masoneria. Acolo, iudaismul a
fost desfiintat prin ce a avut el. La noi, va trebui desfiintat prin ce are:
jidanii, comunistii si masonii. Aceste gnduri le opuneam noi, tinerii
romni, n general, ncercrilor iudaice de a ne desprti de bucu ria
biruintei lui Mussolini.
MISCAREA STUDENTEASC
10 DECEMBRIE 1922
Eram nc la Jena cnd, ntr-o bun zi, am fost surprins de vestea c
ntreaga studentime romn, de la toate universittile, s-a ridicat la lupt.
Aceast nebnuit de nimeni manifestare colectiv a tineretii romnesti a
fost o izbucnire vulcanic pornit din adncurile natiei. Ea s-a manifestat
mai nti la Cluj, n inima acelui Ardeal care a luat pozitie ori de cte ori

neamul s-a gsit n impas, pentru ca aproape concomitent s irump

violent n toate celelalte centre universitare.
ntr-adevr, la 3-4 decembrie, la Bucuresti, Iasi, Cernuti, sunt mari
manifestatii de strad. ntreaga studentime romn este n picioare, ca
ntr-un ceas de mare rspntie. Pentru a mia oar, rasa aceasta, a
pmntului, amenintat de attea ori n decursul veacurilor, si arunca
tineretul n fata primejdiei pentru a-si salva fiinta. Un mare moment de
electrizare colectiv, fr pregtire prealabil, fr discutii pro si contra,
fr decizii luate n comitete, fr ca cel putin cei din Cluj s se cunoasc
cu cei din Iasi, Cernuti, Bucuresti. Un mare moment de iluminatie
colectiv ca lumina unui fulger n mijlocul unei nopti ntunecoase, n care o
tinerime ntreag si vede linia de viat a ei si a neamului.
Aceast linie trece luminoas de-a lungul ntregii noastre istorii nationale si
continu virtual de-a lungul ntregului nostru viitor romnesc, indicnd
calea de viat si de onoare pe care va trebui s mergem si noi si
strnepotii nostri, dac voim viat si onoare pentru neamul nostru.
Generatiile se pot aseza pe aceast linie, se pot apropia sau ndeprta de
ea. Avnd putinta deci, de a da pentru neam de la maximum de viat si
onoare, pn la maximum de dezonoare si rusine.
Cteodat pe aceast linie se ridic numai indivizi izolati prsiti de
generatiile lor. n momentul acela, ei sunt neamul. Ei vorbesc n numele
lui. Cu ei sunt toate milioanele de morti si de martiri ai trecutului si viata
de mine a neamului.
Aici nu intereseaz majoritatea, fie ea de 99%, cu prerile ei.
Nu prerile majorittii determin aceast linie de viat a neamului. Ele,
majorittile, se pot numai apropia sau ndeprta de ea, dup starea lor de
constiint si virtute sau de inconstient si decdere.
Neamul nostru n-a trit prin milioanele de robi care si-au pus gtul n jugul
strinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin
toti haiducii, car n fata jugului strin nu s-au supus, ci si-au pus flinta n
spate si s-au ridicat pe potecile muntilor, du cnd cu ei onoarea si scnteia
liberttii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin majorittile"
lase si cuminti". Ei nving sau mor: indiferent. Pentru c atunci cnd mor,
neamul trieste ntreg din moartea lor si se onoreaz din onoarea lor.Ei
strlucesc n istorie ca niste chipuri de aur care, fiind pe nltimi, sunt
btute n amurg de lumina soarelui, n timp ce peste ntinderile cele de jos,
fie ele ct de mari si ct de numeroase, se asterne ntunericul uitrii si al
mortii. Apartine istoriei nationale nu acela care va tri sau va nvinge - cu
sacrificarea liniei vietii neamului - ci acela care, indiferent dac va nvinge
sau nu, se va mentine pe aceast linie.
Ea este predeterminat n ntelepciunea lui Dumnezeu; ea a fost vzut n
ziua de 10 decembrie, de studentii romni. Si n aceasta st valoarea zilei:
o ntreag tinerime romneasc a vzut lumina.
La 10 decembrie, delegati din toate centrele se adun la Bucuresti, si
fixeaz n zece puncte ceea ce au crezut c formeaz esenta miscrii lor si
se declar greva general pentru toate universittile, cerndu-se
realizarea acestor puncte. Nu este 10 decembrie mare prin valoarea
formulrii care s-a fcut atunci, dup ct au putut delegatii formula din
esenta adevrului care frmnta sufle tul ntreg al studentimii romne.
Este mare prin miracolul trezirii acestei tinerimi la lumina pe care a vzut-

o sufletul ei. Este nsemnat ca zi a hotrrii. A hotrrii la actiune, a

declarrii rzboiului sfnt, care va cere acestei tinerimi romne att a trie
de suflet, atta eroism, atta maturitate, attea jertfe cunoscute si
necunoscute, attea morminte! 10 decembrie 1922 cheam tineretul
pmntului acesta la un mare examen.
Nici cei din Bucuresti si nici eu care eram departe si nici altii, care poate
erau copii prin liceu, dar care astzi lncezesc adnc n nchisori sau dorm
sub pmnt, n-am crezut c ziua aceasta ne va purta prin attea primejdii
si ne va aduce attea lovituri si attea rni n lupte pentru aprarea trii
noastre.
La Bucuresti, Cluj, Iasi si Cernuti, izbucniri formidabile ale maselor
studentesti, care, conduse de puterea lor de intuitie, - accentuez: nu de
conductori - se ndreapt spre dusman. Ele vizeaz n primul rnd presa
jidneasc: Adevrul", Dimineata", Mntuirea", Opi nia", Lumea",
focare de infectie moral, de otrvire si zpcire a romnilor.
Se ndreapt pentru a le distruge, dar si pentru a arta poporului romn
primejdia primei linii inamice, fat de care el va trebui s fie n gard.
Manifestatia contra presei nseamn: declararea ei de dusman a
intereselor nationale si prin aceasta atragerea lurii aminte a romnilor de
a nu se lsa indusi n eroare., orbiti sau condusi de presa scris de jidani
sau de romnii jidniti.
Presa aceasta atacideea religioas la romni, slbindu-le astfel rezistenta
moral si rupndu-le contactul cu Dumnezeu.
Presa aceasta mprstie teorii antinationale, slbindu-le credinta n natiune
si rupndu-i de pmntul trii, de dragostea pentru el, pmnt care n
toate timpurile a fost ndemn la lupt si sacrificiu.
Presa aceasta prezint fals interesele noastre romnesti, dezorientnd si
ndreptnd pe romni pe linii opuse intereselor nationale.
Presa aceasta nalt mediocrittile si oamenii capabili de coruptie pentru
ca strinul s-si poat satisface interesele lui si coboar valorile morale
care nu se vor preta a face servicii iudaismului si intereselor acestuia.
Presa aceasta otrveste sufletul neamului, dnd zilnic si sistematic
publicitate crimelor senzationale, legturilor imorale, avorturilor,
aventurilor.
Presa aceasta omoar adevrul si slujeste minciuna cu perseverent
diabolic, ntrebuinteaz calomnia ca arm de distrugere a lupttorilor
romni.
De aceea un romn trebuie s fie atent cnd citeste o foaie jidneasc,
stnd n gard fat de fiecare cuvnt care nu e la ntmplare aruncat si
cutnd a descifra planul iudaic cu care el a fost scris. Asupra acestor
chestiuni voieste miscarea studenteasc s atrag luarea aminte a tuturor
romnilor, atunci cnd ea se ndreapt ctre red actiile jidnesti,
declarndu-le vrjmase ale poporului romn.
Am accentuat c izbucnirile formidabile ale maselor studentesti erau
conduse de puterea lor de intuitie si nu de conductori. Pentru c e usor ca
cineva s ndrepte ctiva indivizi ctre casa cuiva, pentru a-i face
manifestatie ostil. Cnd ns marile multimi se ndreapt cu ostilitate, din
porunca instinctului lor, ctre cineva, acela este condamnat fr apel ca
vrjmas national.

NUMERUS CLAUSUS
n timpul luptelor studentesti trece din gur n gur formula numerus
clausus". Dar nu ca o formul salvatoare, cci masele nu dau formule, ci
indic primejdii.
Numerus clausus" nsemneaz c marea primejdie jidneasc st n
numr, mai cu seam n numr, pe care nu-l mai putem suporta nici n
scoli, nici n comert, nici n industrie, nici n profesiunile libere. Atentie la
numr", voieste s spun numerus clausus", cci el trece peste puterile
noastre de rezistent national si dac nu lum msuri, murim ca neam.
Atta valoare are aceast formul. Sau, dac voiti, ca msur salvatoare,
are valoarea unei formule de urgent, de prim ngrijire necesar, dar cu
totul insuficient pentru vindecarea boalei. Numerus clausus", n sine,
nsemneaz: limitarea numrului jidanilor n scoli, profesiuni libereetc.
Pn la ce numr limitare? Pn la proportia dintre numrul tuturor
jidanilor fat de acela al romnilor n cuprinsul Romniei. Adic, dac n
Romnia sunt 15 milioane de romni si 3 milioane de jidani, proportia este
de 20%. Dup formula numerus cl ausus" jidanii urmeaz s fie admisi n
scoli, medicin, barou etc., n proportie de20%.
Numerus clausus" nsemneaz limitarea numrului jidanilor pn la
proportia dintre numrul lor si numrul total al romnilor.
Numerus clausus" este numai o formul de repartitie a jidanilor n snul
natiilor, dar nu o formul de rezolvare a problemei.
Aceast formul nu rezolv aproape nimic, cci ea se ocup de
respectarea proportiilor, dar nu atac proportia n sine. Dac jidanii sunt 3
milioane, i las 3 milioane. Mai ales nu se ocup din cauza acestei
proportii si nu arat mijloacele prin care s-ar putea micsora aceast
proportie, adic nu cuprinde n sine mijloacele de rezolvare a problemei
jidnesti.
PROBLEMA JIDNEASC
NUMRUL JIDANILOR
Numrul mare al jidanilor ridic o serie de probleme:
1.Problema pmntului romnesc;
2.Problema oraselor;
3.Problema scolii romnesti si a clasei conductoare;
4.Problema culturii nationale.
Toate acestea sunt tratate impecabil de profesorul A. C. Cuza n scrierile
sale: Poporatia", Nationalitatea n art", Articole", Discursuri
parlamentare", Curs de economie politic". Cele ce sustin mai jos apartin
n esent gndirii profesorului Cuza.
Numrul jidanilor din Romnia nu se cunoaste exact. Pentru c statisticile
ncercate au fost fcute cu cea mai mar lips de interes de ctre
politicienii romni, pentru a-si ascunde opera de trdare national si
pentru c jidanii de pretutindeni fug de adevrul statisticii. Un proverb
spune: Jidanul trieste din minciun si moare n contact cuadevrul". De
altfel, mult vreme, Directorul Statisticii Statului din Ministerul de Finanta
era Leon Colescu = Leon Coler.
Si au dreptate din punctul lor de vedere, pentru c romnii pusi n fata
numrului exact al populatiei jidnesti, si-ar da seama c se afl n fata

unei adevrate primejdii nationale si s-ar ridica pentru a-si apra patria.
Deci, n fata adevrului statisticii, puterea iudaic se stinge, moare. Ea nu
poate tri dect din ascunderea adevrului, din falsificarea lui, din
minciun.
Noi credem c sunt n Romnia ntre 2-2 1/2milioane de jidani. Dar chiar
dac ar fi numai un milion - asa cum sustin ei - poporul romn s-ar gsi n
fata unui pericol de moarte. Pentru c nu intereseaz numai numrul n
sine, cantitatea, ci si calitatea celor care l reprezint si mai ales
intereseaz pozitiile pe care le ocup jidanii n structura functional a unui
stat n viat, sub toate formele, a unei natiuni.
Pmntul nostru a fost pmntul nvlitorilor. El ns n-a cunoscut
niciodat n decursul istoriei ca vreo armat s fi ajuns la formidabilul
numr al jidanilor de azi. Nvlirile treceau peste noi mai departe:
nvlitorii de azi nu mai pleac. Se stabilesc aici, pe pmntul nostru, ntrun numr nentlnit pn astzi si se prind ca ria de trupul p mntului si
al natiei.
Cnd ncepe nvlirea jidanilor? n jurul anului 1800 gsimun numr de
abia cteva mii n toat Moldova. La 1821, n Bucuresti, se aflau 120 de
familii.
Aceast trzie asezare pe pmntul nostru de datoreste faptului c jidanii
s-au ocupat totdeauna cu comertul. Ori comertul, pentru a se putea
dezvolta, cere: libertate si sigurant la exercitarea lui.
Pe pmntul romnesc aceste dou conditii lipseau, lipsea libertatea de
exploatare a solului romnesc, deci perspectivele unui comert mai mare, si
lipsea mai cu seam siguranta. Pmntul romnesc a fost cel mai nesigur
pmnt din lume. N-avea tranul romn siguranta casei lui, a vitelor, a
muncii, a recoltei sale de un an. Loc de nvlire si de lupte, teatru de
rzboi de secole nesfr site, iar dup ele de multe ori dominatie strin cu
biruri sngeroase.
Ce s caute jidnimea pe acest pmnt? S se bat cu hunii, cu ttarii, cu
turcii?
Nvlirea jidneasc ncepe abia acum 100 de ani. n urma pcii de la
Adrianopol 1829, se capt libertatea de comert si n acelasi timp ncep s
se arate zrile unei vieti mai linistite.
De acum ncepe nvala care va creste an cu an peste capul nostru, al
romnilor si n special al moldovenilor, sectuindu-ne de averi, nimicindune moraliceste si amenintndu-ne cu pieirea.
La 1848 comerciantii si industriasii moldoveni ncep s se plng domnului
Mihail Sturza, cernd msuri mpotriva comerciantilor jidani si a
concurentei neloiale practicat de ei.
De atunci nvala creste mereu. Poate nu e bine zis nval, cci aceasta
presupune ideea de violent, de curaj moral si fizic. Infiltratia iudaic este
termenul cel mai potrivit, pentru c cuprinde mai mult ideea de strecurare
pe nesimtite. strecurare las si perfid. Cci nu e putin lucru ca s rpesti
pm ntul si avutiile unui neam, fr ca mcar s-ti justifici prin lupt, prin
nfruntarea riscului, printr-o mare jertf, cucerirea fcut.
Ei au acaparat ncetul cu ncetul comertul mic si industria mic
romneasc, apoi au atacat prin aceleasi manopere frauduloase comertul
si industria mare si astfel au pus stpnire pe orasele din jumtatea de
nord a trii.

Atacul asupra clasei de mijloc romnesti a fost dat cu precizia pe care o

ntlnim numai la unele insecte de prad care, pentru a-si paraliza
adversarul, l mpung cu acul n sira spinrii.
Nu se putea un loc mai bine ales.
Clasa de mijloc atacat cu succes, nsemneaz spargerea n dou a
neamului romnesc.
E singura clas care are un dublu contact: n jos cu cea trneasc pe care
st suprapus, exercitnd asupra ei o putere de autoritate si prin starea
economic mai bun si prin aceea de cultur; n sus, cu ce conductoare,
pe care o sustine pe umerii ei.
Atacul reusit asupra clasei de mijloc, adic nimicirea ei, atrage dup sine,
ca o consecint fatal, fr efort din partea atacatorului:
a.nruirea clasei conductoare (aceast clas conductoare va
termina prin a se prbusi);
b.imposibilitatea refacerii ei;
c.zpcirea si ndobitocirea, nfrngerea si robirea clasei trnesti.
n ultim analiz, atacul iudaic asupra clasei de mijloc romnesti aici tinde:
moartea, pieirea poporului romn nu nsemneaz moartea celui din urm
romn, dup cum si imagineaz unii. Moartea aceasta nsemneaz viat
n sclavie. Reducerea la stare de viat de rob a ctorva milioane detrani
romni, care s munceasc pentru jidnime.
Iat constatrile prof. Nicolae Iorga cu privire la numrul jidanilor si la data
asezrii lor la noi. Profesorul Iorga n Istoria Evreilor n trile noastre",
comunicare fcut la Academia Romn n sedinta de la 13 septembrie
1913, expunnd aceast chestiune, printre altele precizeaz:
La Neamt, ctiva evrei se aseaz unul lng altul pe pmnturile
Mnstirii ntre 1764-1766" (pag. 18).
La Botosani vreun act domnesc ca acel din 1757 nici nu pomeneste pe
evrei ntre ceilalti locuitori ai orasului" (pag. 17).
Cte un evreu apare la Suceava ca orndar pe locul Mitropoliei si altii ca
mici negustori, la Ocna, la Hrlu, la Siretiu, la Galati, la Brlad (era vreme
cnd despre brldenii crestini se putea scrie c se ndeletnicesc cu
negotul mai mult dect cu alt munc) (pag.10), apoi la Roman unde la
1741 nu se stia dect de moldoveni si armeni, la Trgul Frumos unde n
1755 se pomenesc dou crciumi si ornda jidoveasc ce sunt acolo n
trg" (pag. 17-18).
n Bucovina n jurul anexrii de la 1775:
n aceste tinuturi ale Cernutiului si Cmpulungului la care se aduseser
prti ale Hotinului si Sucevei (n toate aceste tinuturi) nu erau dect 206
familii jidovesti naintea stpnirii mprtesti.
La 17 75 ajunseser a fi prin scurgere din Galitia 780-800 familii.
Cel dinti guvernator al trii, generalul Enzenberg, constat c ei se
ndeletnicesc n rndul nti cu crciumritul, cu vin, holerc (rachiu) si
bere
Sunt, spune generalul, neamul cel mai de- a dreptul stricat, dedat
trndviei, se hrneste fr a fi prea mult suprat, dinsudoarea crestinilor
muncitori.
O comisiune care functiona la 1781 arat c:
Aici n tar, evreii obisnuiesc a cumpra tranului dinainte puiul n ou,
mierea n floare si mielul n pntecele mamei la un pret mic si prin aceast

camt, a-i suge cu totul pe locuitori si a-i aduce la srcie, asa nct
tranii mpovrati astfel de datorii si pentru viitor nu afl alt mijloc de
mntuire dect s fug din tar.
Vedem pe divanul ac estei tri (Moldova) apoi pe domni, mai ales pe
Constantin Moruzi aprndu-se cu disperare mpotriva lor.
cum i se ofer lui Enzenberg de cahaluri, n scris, 5.000 de galbeni pe an
pentru a tolera vechea stare de lucruri, se ncearc si coruperea Domnului,
dar acesta respinse BANII mai bine dect s expuie tara pieirii totale" (pag.
20).
Si mai trziu, pe la 1840-48, iat ce constat profesorul Iorga:
Cu zecile se numr aceste asezri de exploatare si depravatie, crcium
lng crcium, cu sticle de rachiu de cartofi si alte otrvuri, n tot
cuprinsul Moldovei, istovind o ras pentru hrnirea viciilor civilizate ale
clasei dominante" (pag. 34).
Si scrie mai departe profesorul Iorga:
Totusi interventiile strine hrnite de elementele evreiesti din tar, nu se
oprir. n 1878 ele puser conditii recunoasterii independentei, cstigate
cu jertfe de snge a trii si grmdir umilinteasupra Romniei
independente, care nu se putea sinucide dnd politiceste jumtate din ea
n puterea evreilor moldoveni Si pr ecum Koglniceanu aprase satele de
alcoolul si camta evreiasc, dl. Maiorescu apr demnitatea Romniei de
insulta primirii strinilor, prin vointa strinilor" (pag. 39).
**
Am dat acestea aici pentru ca s stabilesc dup o mare, recunoscut si
necontestat autoritate stiintific, nceputurile asezrii jidanilor pe
pmntul romnesc.
PROBLEMA PMNTULUI ROMNESC
Nu se poate ca un neam din lume, fie el chiar numai un trib de slbatici, s
nu-si pun cu durere sfsietoare problema pmntului su, n fata unei
nvliri strine. Toate neamurile din lume, de la nceputul istoriei pn
astzi, si-au aprat pmntul patriei. Istoria tuturor popoarelor, ca si
istoria noastr romneasc, e plin de lupte pentru aprarea pmntului.
S fie oare o anomalie, o starebolnvicioas a noastr, a tineretului
romnesc, faptul de a ne ridica s ne aprm pmntul amenintat? Sau
anomalie, a nu ni-l apra atunci cnd ni-l vedem primejduit? Anomalie este
a nu ne apra, adic a nu face ce toate neamurile au fcut si fac. Anoma
lie si stare bolnvicioas este a ne pune n contradictie cu toat lumea si
cu ntreaga noastr istorie.
De ce oare toate neamurile s-au luptat, se lupt si se vor lupta necontenit
pentru aprarea pmntului lor?
Pmntul este baza de existent a natiei. Natiunea st, ca un pom, cu
rdcinile ei nfipte n pmntul trii, de unde si trage hrana si viata. Nu
exist neam care s poat tri fr pmnt, dup cum nu exist pom care
s triasc atrnat n aer. O natie care nu are pmntul su nu poate tri,
dec t dac se aseaz sau pe pmntul unei alte natii, sau pe trupul
acesteia, sugndu-i viata.
Sunt legi fcute de Dumnezeu, care ornduiesc viata popoarelor. Una din
aceste legi este legea teritoriului . Dumnezeu a lsat un teritoriu

determinat fiecrui popor ca s triasc, s creasc, s se dezvolte si s-si

creeze pe el cultura sa proprie.
Problema jidneasc n Romnia ca si aiurea const n nclcare de ctre
jidani a acestei legi naturale a teritoriului. Ei ne-au nclcat teritoriul
nostru. Ei sunt infractorii, si nu eu, popor romn, sunt chemat s suport
consecintele infractiunii lor. Logica elementar ne spune: infractorul
trebuie s suporte consecintele infractiunii svrsite. Va suferi? Nare dect
s sufere. Toti infractorii sufer. Nici o logic dinlume nu-mi va spune s
mor eu pentru infractiunea svrsit de altii.
Deci problema jidneasc nu naste din ur de ras". Ea naste dintr-un
delict svrsit de jidani fat de legile si ordinea natural n care triesc
toate popoarele lumii.
Rezolvarea problemei jidnesti?
Iat-o: rentoarcerea delincventilor n aceast ordine natural universal si
respectarea legalittii naturale.
Dar si legile trii opresc invazia jidneasc. Art. 3 din constitutie spune:
Teritoriul Romniei nu se poate coloniza cu populatie de gint strin".
Ce nsemneaz, dac nu colonizare, faptul instalrii a dou milioane de
jidani pe teritoriul romnesc?
Dar acest teritoriu este proprietatea inalienabil si imprescriptibil a
poporului romn. Si dup cum scria cineva, poporul romn, nu dup 50 de
ani, nu dup 100 de ani, ci chiar si dup mii de ani, ne vom revendica
dreptul asupra acestui pmnt, dup cum ne-am recucerit pmntul
Ardealului, dup 100 de ani de stpnire maghiar.
NOI SI PMNTUL NOSTRU
Toate popoarele din jurul nos tru au venit de undeva si s-au asezat pe
pmntul pe care triesc. Istoria ne d date precise despre venirea
bulgarilor, turcilor, maghiarilor etc. Un singur neam n-a venit de nicieri.
Acela suntem noi. Ne-am nscut din negura vremii pe acest pmnt odat
cu stejarii si cu brazii. De el suntem legati nu numai prin pinea si
existenta care ne-o d muncindu-l din greu, dar si prin toate oasele
strmosilor care dorm n trna lui. Toti printii nostri sunt aici. Toate
amintirile noastre, toat gloria noastrrzboinic, ntreaga noastr istorie
aici, n acest pmnt st ngropat.
Aici e Sarmisegetuza cu trna regelui Decebal, cel nemuritor, pentru c
cine stie s moar ca Decebal, nu moare niciodat.
Aici odihnesc Musatinii si Basarabii, aici la Podul nalt, la Rzboieni, la
Suceava, la Baia, la Hotin., la Soroca, la Tighina, la Cetatea Alb, la Chilia,
dorm romnii czuti n lupte, boieri si trani, multi ca frunza si ca iarba.
La Posada, la Clugreni, pe Olt, pe Jiu, pe Cerna, la Turda, n muntii
nefericitilor si uitatilor moti din Vidra, pn n Huedin si pn la Alba Iulia,
locul de tortur al lui Horia si fratilor lui de arme, sunt numai urme de
lupte si morminte de viteji.
n Carpatii toti, din muntii oltenesti la Dragoslave si la Predeal, de la Oituz
la Vatra Dornei, pe vrfuri si n fund de vi, pretutindeni a curs sngele
romnesc n valuri.
n miezuri de noapte, n ceasurile grele ale neamului, noi auzim glasul
pmntului romnesc, care ne ndeamn la lupte.

ntreb si astept rspuns: pe ce drept voiesc jidanii s ne ia acest pmnt?

Pe ce urm istoric si ntemeiaz pretentiile si mai ales ndrzneala cu
care ne nfrunt pe noi, romnii, aici, acas la noi? Suntem legati de acest
pmnt prin milioane de morminte si prin milioane de fire nevzute pe
care numai sufletul nostru le simte si ru de aceia ce vor ncerca s ne
smulg de pe el.
PROBLEMA ORASELOR
n cadrul acestui pmnt romnesc jidanii ns, nu s-au asezat oriunde, la
ntmplare. Ei s-au plasat n orase, formnd n ele adevrate insule de
populatie jidneasc compact.
La nceput au fost invadate si cucerite orasele si trgurile din nordul
Moldovei: Cernuti, Hotin, Suceava, Dorohoi, Botosani, Soroca, Burdujeni,
Iscani, Briceni, Secureni etc.
n fata lor au disprut negustorul si meseriasul romn. Azi o strad, mine
alta, poimine un cartier, n mai putin de 100 de ani centrele romnesti de
un vechi renume si-au pierdut cu totul caracterul lor romnesc, lund
nftisare de adevrate cetti jidnesti. Repede au czut si celelalte orase
mold ovenesti: Roman, Piatra, Flticeni, Bacu, Vaslui, Brlad, Husi, Tecuci,
Galati si Iasi, a doua capital a Moldovei, dup ce prima si strvechea
noastr Suceav a fost transformat pur si simplu ntr-un murdar cuib
jidnesc, care nconjoar bietele ruine g lorioase ale cettii lui Stefan cel
Mare.
La Iasi, parcurgnd strzi si cartiere ntregi nu mai ntlnesti nici un romn,
nici o cas romneasc, nici un magazin romnesc. Trece lume pe lng
mari biserici n ruin si srcie: biserica Talpalari, fcut de breasla
talpalarilor romni, biserica Curelari, fcut de aceea a curelarilor romni.
Tot se drm. Nu mai este n Iasiul acela mare nici un talpalar romn, nici
un curelar romn. Biserica Sfntul Nicolae cel Srac, a vechii boierimi
moldovenesti s-a dr mat pn la temelie, iar peste mormintele din jurul
ei, bodegile jidnesti arunc si astzi lturile, gunoaiele si murdriile.
Biserica din Piata Mare, unde este cea mai mare aglomeratie de oameni,
nchis din lips de enoriasi. Aglomeratia de oameni o constituieste numai
populatia jidneasc.
Pe strada Lpusneanu geme de durere palatul domnesc al lui Cuza-Vod,
transformat n banc jidneasc. n fosta lui grdin se ridic teatru
jidnesc n stil palestinian. Strinul ne calc n picioare tot ce avem mai
sfnt.
Geme inima n noi de durere. Ne ntrebm, noi copii, sfsiati sufleteste,
cum de s-au gsit romni care s se poarte cu atta vrjmsie fat de
neamul lor? Cum de s-au gsit asa de multi trdtori? Cum de n-au fost
pusi la zid cu totii sau arsi de vii n clipa trdrii lor? Cum de st toat
lumea? Cum de stm noi? Sunt probleme de constiint care ne apas, care
nelinistesc sufletul nostru, care ne tulbur viata. tim c n nici un fel nu ne
vom putea gsi linistea, dect n lupte, n suferint sau n morminte.
Tcerea noastr ne acoper de lasitate si orice minut de ntrziere pare c
ne omoar.
Nu mai vorbim de orasele si trgurile Basarabiei, care stau ca niste plgi
deschise pe trupul istovit si stors al trii.

Nu mai vorbim de Maramures, unde romnii, ajunsi n stare de robie, mor

n fiecare zi. Nu sunt cuvinte care s poat descrie marea tragedie a
Maramuresului.
Dar boala s-a ntins ca un cancer; ea a atins Rmnicul-Srat, a atins
Buzul, a atins Ploiestii si a ptruns n capitala trii.
n 15ani de zile au czut Vcrestii, vechi cartier romnesc, au czut n
ntregime Dudestii, au czut negustorii romni de pe Calea Grivitei. Mor
nlocuiti de jidani vestitii comercianti din Obor, a czut Calea Victoriei. Ea
nu mai este astzi dect o adevra t cale a nfrngerii" romnesti; cci
3/4 din propriettile de pe Calea Victoriei sunt proprietti jidnesti. De 10
ani au ptruns n Oltenia si au intrat n Craiova lui Mihai Viteazul, au intrat
n Rmnicu Vlcea, au intrat n Severin, sub protectia pol iticienilor romni,
care, bine pltiti, pretind c nu exist problem jidneasc. Acestor
politicieni, a cror trdare fat de neam este asa de ngrozitoare, dac
sunt vii, neamul va trebui s le scoat ochii; dac sunt morti, va trebui s-i
scoat din mor minte si s le dea foc ciolanelor, n pietele publice. Pe copiii
si nepotii lor, neamul va trebui s-i urmreasc n averi, confiscndu-le si
s-i stigmatizeze cu epitetul de copii de trdtori".
Pierderea oraselor noastre romnesti are consecinte nimicitoare pentru
noi, cci orasele sunt centrele economiceale unei natiuni. n ele se
acumuleaz toat bogtia natiei. nct cine este stpn pe orase, acela
este stpn pe mijloacele de subzistent, pe bogtia natiunii.
S ne fie nou, romnilor, oare indiferent cine sunt stpnii bogtiei
nationale? Noi sau jidanii? Nici unui neam din lume nu-i poate fi indiferent
acest lucru. Pentru c o poporatie se nmulteste si se dezvolt n limita
mijloacelor de subzistent de care dispune. Cu ct aceste mijloace sunt m
ai putine, cu att mai putine vor fi posibilittile de crestere si de dezvoltare
ale populatiei respective si invers (aceste adevruri asupra legii poporatiei
au fost cercetate de toti economistii si formulate inegalabil de profesorul
Cuza).
Trecerea bogtiilor din minile romnilor n minile jidanilor nu nsemneaz
numai aservirea economic a romnilor si nu numai aservirea politic, pentru c cine nu are libertate economic nu are libertate politic - ci
nsemneaz mult mai mult: o primejdie national care macin nssi
puterea noastr ca numr. n msura n care ne dispar mijloacele de
subzistent, n aceeasi msur, noi, romnii, ne vom stinge de pe
pmntul nostru, lsnd locurile noastre n minile populatiei jidnesti, al
crei numr creste pe zi ce merge si din cauza nvlirii din afar si din
aceea a acaparrii mijloacelor noastre de subzistent, a bogtiilor noastre.
Orasele sunt, n al doilea rnd, centrele culturale ale unei natiuni (Vezi A.
C. Cuza, Aprarea National", no.3, 1 Mai 1922). Aici n orase sunt plasate
scolile, bibliotecile, teatrele, slile de conferinte, toate la ndemna
orsenilor. O familie jidneasc si poate usor ntretine toti cei 5-6 copii la
carte. O familie a unui tran romn, din cine stie ce fundtur de sat,
departe de oras, rar si poate ntretine un singur copil la scoli pn la
sfrsit. Si n acest caz este complet sleit de puteri si avere, nct
pericliteaz existenta celorlalti 4 sau 5 copii rmasi acas. Deci cine
stpneste orasele, stpneste posibilittil e de a se adpa la cultur.

Dar nu numai att, n orase si n scoli, o natie si mplineste misiunea ei

cultural n lume. Cum este posibil ca romnii s-si poat mplini misiunea
lor cultural prin glasuri, prin condeie, prin inimi, prin minti jidnesti?
n sfrsit, orasele sunt centrele politice ale unei natii. Din orase se conduc
natiile. Cine stpneste orasele, are direct sau indirect conducerea politic
a trii.
Ce mai rmne din tar - n afar de orase? O gloat de cteva milioane
de trani, fr mijloace de existent omeneasc, supti si srciti; fr
cultur, otrviti de butur si condusi de jidanii mbogtiti, deveniti
stpnii oraselor romnesti, sau de romnii (prefecti, primari, politai,
jandarmi, ministri) care numai de form conduc, pentruc nu sunt altceva
dect executorii umili ai planurilor jidnesti. Pe acestia, puterea economic
iudaic i sustine, i linguseste, le face cadouri, i coopteaz n consilii de
administratie, i plteste cu luna (lui Iuda i s-a pltit o singur dat; aici se
plteste lunar), le excit poftele de bani ndemnndu-i spre lux si viciu, iar
cnd nu se supun directivelor si vederilor jidnesti, sunt dati pur si simplu
afar, chiar dac sunt ministri, li se taie subventiile si pltile, li se dau pe
fat hotiile siafacerile necorecte fcute cu ei mpreun, pentru a-i
compromite. Iat ce a mai rmas din aceast patrie romneasc n
momentul n care ne-am pierdut orasele; o clas
conductoare, fr onoare, un popor de trani, fr libertate si toti copiii
de romni, fr tar si fr viitor.
PROBLEMA SCOLII ROMNESTI
Cine stpneste orasele, stpneste scolile si cine stpneste scolile,
mine stpneste tara. Iat cteva statistici din anul 1920:
SITUATIA LA UNIVERSITATEA DIN
CERNUTI
Facultatea de Filosofie: Semestrul de var
Romni
Evrei
174
574
La Drept n acelas oras: Semestrul de var
Dup religie:
Ortodocsi
Alte
Mozaici
(Romni si Catolici Luterani
religii
98
26
506
Ruteni)
31
237
(Din "Situatia demografic a Romniei" de
Em. Vasiliu-Cluj, pag. 84)
IN BASARABIA
Invtmntul primar rural:
Beti: 72.889 Romni, 1974 streini crestini, 1281
Evrei
Fete:
27.555.................1302...............................2147........
Invtmntul primar urban:

Beti: 6.385 Romni, 2435 streini crestini, 1351

Evrei
Fete:
5.501.................2435...............................2492........
Scoli secundare si profesionale:
1535 ortodocsi, 6302 mozaici
Scoli secundare mixte:
690 ortodocsi, 1341 mozaici
(Op. cit. pag. 84-85)
IN VECHIUL REGAT
Romni Evrei
363
198

Liceul din Bacu

Liceul din Botosani

229

127

.... de fete Botosani

155

173

Liceul din Dorohoi

177

167

Liceul din Flticeni

152

100

Liceul National, Iasi

292

201

Gimn. Alexandru cel Bun din

Iasi

93

215

Gimn. Stefan cel Mare, Iasi

94

120

Liceul din Roman

256

157

Liceul din Piatra- Neamt

347

179

SCOLI PARTICULARE
Bucuresti

Romni
441

Evrei
781

Iasi

37

108

Galati

190

199

SITUATIA LA UNIVERSITATEA DIN IASI

Facultatea de Medicin
Romni 546
Evrei 831
........................Farmacie
Romni 97
Evrei 299
........................Litere
Romni 351
Evrei 100
........................Stiinte
Romni 722
Evrei 321
........................Drept
Romni 1743
Evrei 370
(Op. cit. pag. 87-88)
Scoala romneasc, distrus n modul acesta prin numrul mare al
jidanilor, naste dou probleme grave:

I.- Problema pturii conductoare romnesti, pentru c scoala

creaz pe conductorii de mine a neamului, nu numai pe conductorii
politici, ci si pe toti conductorii din toate domeniile de activitate.
II.- Problema culturii nationale, pentru c scoala este laboratorul
n care se pregteste cultura unui popor.
Pentru a sublinia tragedia acestei scoli romnesti coplesit de jidani,
gsesc c e deosebit de important s citez mai jos dureroasele constatri
fcute de unul dintre cei mai strluciti pedagogi ai natiei noastre, prof. Ion
Gvnescul de la Universitatea din Iasi:
Nu vrem s mai vedem spectacolul ce-l ofer Liceul National din Iasi,
unde majoritatea zdrobitoare a elevilor o alctuieste elementul evreiesc.
Putinii elevi romni se simt strini: n pauzele dintre ore stau retrasi,
stingheriti si jenati prin colturi. Sunt minoritatea tolerat.
Majoritarii triesc aparte, vorbesc ntre ei de preocuprile lor, de jocurile
lor, de societtile lor, Macaby, Hacoah, Macoah etc., de seztorile si
conferintele lor, de sporturile lor, de planurile lor de lucru si petrecere. Si
cnd vor s se fereasc de indiscretia romnilor, minoritarii-majoritari
soptesc ntre ei ori o dau de-a dr eptul prin idis
Bietii profesori romni, n fata unor astfel de suflete de elevi! Te gndesti
involuntar la gina care a clocit ou de rat. Uite-o cum st ciocnind,
speriat pe marginea lacului, cum si cheam cu disperare bobocii, puii ei
de alt spet, care au srit n ap si alunec zburdnd s treac pe trmul
cellalt, unde ea nu-i poate urmri.
Ce scoal de nationalism s faci cu astfel de auditori? Poti s vorbesti,
dac simti n tine flacra patriotismului, de aspiratiile si idealul romnesc?
Poti mcar s deschizi gura? ti se nclesteaz flcile, ti ngheat cuvintele
pe buze.
Marele Koglniceanu, n fata unor astfel de bnci cu scolari strini ar fi
putut pronunta el celebrul discurs de introducere n istoria Romnilor pe
care l-a rostit tocmai pe acele locuri unde azi liceul National" romnesc a
devenit un liceul National" evreiesc?
I-ar fi pierit inspiratia care-si trage puterea din simpatia ochilor sclipitori de
nselegere si credint."
Ion Gvnescul, Imperativul momentului
istoric", pag. 67
Si mai departe:
Unde s-a vzut vreodat n Anglia, n Franta, n Italia, vreo scoal de orice
grad, ca s ne mrginim la o singur latur a vietii nationale, n care
numrul preponderental scolarilor s apartin altui neam dect neamului
ce alctuieste populatia de bastin a trii si care a ntemeiat Statul
National respectiv?
Se poate nchipui bunoar, c la o Facultate de Drept a vreunei
Universitti din Anglia s fie 547 evrei si 234 de englezi, proportia dintre
evrei si romni de la Facultatea de Drept din Cernuti, n anul 1920?
Sau la o Facultate de Filosofie din Italia, s fie 574 evrei si 174 italieni,
proportia dintre evrei si romni la aceeasi Universitate din Cernuti?
Sunt aceste raporturi normale? Nu sunt monstruozitti de biologie etnic,
inadmisibile, inconceptibile? Nu sunt un semn de inconstient criminal
pentru ptura conductoare responsabil a neamului romnesc?"
Ion Gvnescul, op. cit.

PROBELMA PTURII CONDUCTOARE ROMNESTI

Dar cine sunt elevii si studentii de astzi? Elevii si studentii de azi sunt
profesorii de mine, medicii de mine, inginerii de mine, magistratii de
mine, avocatii de mine, prefectii de mine, deputatii de mine, ministrii
de mine, cu un cuvnt, conductorii de mine ai neamului n toate
domeniile de activitate.
Dac elevii de astzi sunt 50%, 60%, 70% jidani, mine n mod logic vom
avea 50%, 60%, 70% conductori jidani ai acestui neam romnesc.
Se mai poate pune problema dac un neam are dreptul s-si limiteze
numrul strinilor la universittile sale?
Iat ce rspunde acestei ntrebri, n Buletinul Universittii din Harvard,
citat de profesorul Cuza n Numerus clausus", pag.11, Morris Gray, fost
student al acestei universitti (promotia 1906), studiind problema
jidneasc de acolo.
Morris Gray ncepe prin a formula problema n principiu, ntrebndu-se:
Mai nti, care este functia unei universitti? Care sunt datoriile ei?
Dac datoria ei este o datorie ctre individ, admiterea trebuie s fie bazat
n mod franc si manifest, pe principiul democratic : orice candidat trebuie
s fie admis cu conditia s-si treac examenele de intrare si de a plti
primul termen al redeventelor scolare. Si aceasta fr anchet serioas
asupra personalittii candidatului, nici asupra posibilittilor latente de
progres, deeminent, de folos pentru el nsusi sau pentru ceilalti.
Dac ns, datoria Universittii e datorie ctre o natie, atitudinea ei n ce
priveste admiterea studentilor trebuie s fie bazat n chip firesc pe un
principiu deosebit.
Dup prerea mea, datoria unei universitti este de a forma oameni n
diferite domenii ale gndirii, n asa fel, nct o parte din ei cel putin, s
poat deveni sefi n domeniile lor respective si s fac servicii natiunii."
Va s zic, iat un principiu bine stabilit, adaug profesorul Cuza.
Datoria universittilor este ctre natia lor, pentru care trebuie s
pregteasc conductori n toate domeniile si care nu pot fi dect
nationali.
Cci doar nu se va admite ca o natie s-si formeze conductori strini n
universittile sale."
Din cele expuse mai sus se poate desprinde grava problem a clasei
conductoare romnesti de mine.
Rmne un adevr stabilit: Romnia trebuie s fie condus de romni.
Este cineva care sustine c Romnia trebuie condus de jidani?
Dac nu, atunci trebuie s admit c studentimea romn are dreptate si
c toate campaniile, toate injuriile, toate infamiile, toate attrile, toate
uneltirile, toate nedrepttile care se arunc si se vor arunca asupra acestui
tineret romnesc, si gsesc justificarean rzbo iul pe care jidnimea l
duce pentru exterminare romnilor si a celor mai buni lupttori ai lor.
PROBLEMA CULTURII NATIONALE
Un neam, punndu-si aceast problem, cea mai grav dintre toate, este
ca si cu un pom si-ar pune problema fructelor sale.

Cnd s -ar vedea, c din cauza coplesirii omizilor, el nu-si mai poate mplini
rostul su pe lume, nu mai poate rodi, atunci si-ar pune cea mai trist
problem, mai mare dect problema nssi a vietii, pentru c, vzndu-si
desfiintat scopul vietii, ar fi mai dureros pentru el dect dac i s-ar
desfiinta viata nssi. Cele mai mari dureri sunt ale sfortrilor inutile,
fiindc sunt durerile care rezult din constiinta ngrozitoare a inutilittii
vietii.
***
E ngrozitor! Noi, poporul romn, s nu mai putem da roadele noastre? S
nu avem o cultur romneasc, a noastr, a neamului, a sngelui nostru,
care s strluceasc n lume alturi de roadele altor neamuri? S fim noi
condamnati astzi de a ne prezenta n fata lumii ntregi cu produse de
esent jidneasc?
Astzi, n ultimul moment, cnd lumea asteapt ca poporul romn s
apar cu rodul sngelui si geniului su national, noi s ne prezentm cu o
infectie de caricatur cultural iudaic?
Cu inima strns de durere, privim aceast problem si nu va fi romn,
care vzndu-si periclitat o ntreag istorie, s nu pun mna pe armele
sale, pentru a se apra.
Extrag din Imperativul momentului istoric", al profesorului
Gvnescul, aceste nemuritoare rnduri:
Grija de cpetenie a neamului romnesc tot asa de hotrtoare pentru
fiinta lui ca si conservarea fizic este afirmarea lui n sfera vietii ideale a
omenirii. Crearea unei culturi cu caracter propriu romnesc. Nu se poate
ca o cultur romneasc s creasc dintr-o scoal, organizatie politic sau
economic de caracter strin. O institutie ca functiune a vietii nationale
poart caracter romnesc atunci cnd factorul uman ce-i d fiint este
romnesc."
n fata situatiei nenorocite, n fata numrului invadatorilor care ne
coplesesc, profesorul Gvnescul se ntreab plin de ngrijorare, punnd
problema scolii si a culturii nationale:
Unde s se refugieze sufletele romnesti? Unde s scape de penibila
impresie obsedant a strii de exil n propria lor patrie? Afar de biseric,
unde intr s se reculeag n tihn, sub ocrotirea crucii mntuitoare,
singurul lor azil rmne scoala. Scoala este cuibul ideal n care geniul
national si adun progenitura, ca s o hrneasc, s o creasc, s o nvete
a zbura, s-i arate drumul nltimilor, pe care numai el le cunoaste, ca s
ajung acolo unde numai lui i este dat s ajung. Scoala este locul de
refugiu unde se acordeaz, se pregtesc strunele si organele sufletesti ale
neamului, ca s intoneze o nou simfonie, nemaiauzit n lume, prima
simfonie a darurilor lui naturale, prescrise fiintei lui si numai fiintei lui.
Scoala este sanctuarul unde se svrseste marea tain a vietii unui popor,
unde sufletul etnic si distileaz, n picturi de lumin, esenta lui
nemuritoare, ca s fie turnat n forma ideal predestinat lui si numai lui,
de gndul creator al lumilor Nu pot instrumentele melodice ale altor
suflete etnice ca s participe armonic la simfonia culturii noastre. Ele nu
cunosc din felul constructiei lor, si nu stiu s sune dect nota neamului lor.
Ce simfonie romneasc vei scoate din ele? Nu poate esenta geniului
national al altor suflete etnice s cristalizeze n alt form, dect cea

hotrtoare lor de zmislirea popoarelor. S scoateti chip de neam

romnesc de esenta national ebraic, maghiar, german?"
Ion Gvnescul, Imperativul momentului
istoric", pag. 64-68
Dar nu numai c nu vor putea s creeze cultur romneasc, ci jidanii vor
falsifica-o si pe aceea pe care o avem, pentru a ne-o servi otrvit.
Scoala romneasc fiind masacrat n modul acesta, noi suntem pusi n
situatia de a renunta la misiunea noastr de neam, de a renunta la crearea
unui culturi romnesti si de pieri otrviti.
RENTOARCEREA N TAR
Acestea toate, noi, studentii ieseni, spre deosebire de colegii nostri de la
celelalte universitti, le cunosteam nainte de nceperea miscrii
studentesti, de la catedra profesorului Cuza, din scrierile prof. Paulescu si
Gvnescul, din studiile si cercetrile fcute de noi la Societatea
Studentilor n Drept si din ceea ce vzusem cu proprii nostri ochi si
simtiserm n sufletul nostru.
Era o problem de mare constiint care nu se punea. Fiecare zi ne aducea
cte o dovad n plus: vedeam perfidia presei jidnesti, vedeam reaua ei
credint n toate mprejurrile, vedeam attrile ei n tot ce era
antiromnesc, vedeam opera de lingusire si de ridicare a oamenilor
politici, a functionarilor, a autorittilor, a scriitorilor, a preotilor crestini
care se pretau a face jocul intereselor jidnesti; vedeam batjocura de care
se nvredniceau toti cei ce aveau o atitudine r omneasc, corect, demn
sau care ndrzneau s demaste primejdia jidneasc; vedeam necuviinta
cu care eram tratati, noi, n propria noastr cas, ca si cum ei ar fi fost aici
stpni de mii de ani; vedeam cu indignare crescnd amestecul ndrznet
al ac estor musafiri nepoftiti n cele mai intime probleme de viat
romneasc: religie, cultur, art, politic, cutnd ei a trasa liniile pe care
s se miste destinul neamului nostru.
Pe mine, cu mintea mea de tnr, aproape copil, mult vreme m-au chinuit
aceste gnduri, n cutarea unor solutii.
Elementele care mau impresionat mai mult, care m-au determinat apoi la
lupt si care m-au mngiat si ntrit n ceasuri de suferint au fost:
1.Constiinta primejdiei de moarte n care se afl neamul nostru si
viitorul lui.
2.Dragostea pentru pmnt si mila pentru orice loc glorios si
sfnt, batjocorit si pngrit astzi de jidani.
3.Mila de oasele celor care au murit pentru tar.
4.Sentimentul de revolt fat de ofensele, de batjocura si de
clcarea n picioare de ctre strinul dusman, a demnittii noastre de
oameni si de romni.
De aceea, cnd n decembrie 1922 am auzit vestea cea mare, vulcanica
izbucnire a miscrii studentesti, m-am hotrt s m ntorc n tar, pentru
ca s lupt si eu alturi de camarazii mei.
Peste putin timp trenul m ducea spre cas. De la Cracovia am dat o
telegram studentilor din Cernuti, care m-au asteptat la gar. Aici am
stat dou zile. Universitatea era nchis. Studentii care o strjuiau preau

niste soldati n slujba trii lor, cu sufletul lu minat de Dumnezeu, Nici un

pic de interes personal nu adumbrea frumoasa si sfnta lor actiune. Cauza
pentru care se nfrtiser si luptau ntru singur suflet era cu mult deasupra
lor, cu mult deasupra nesfrsitelor lor lipsuri si nevoi.
Fruntasii lupttori de la Cernuti erau: Tudose Popescu, fiul btrnului
preot din Mircesti, Dmbovita, student n al treilea an la Teologie, apoi
Dnileanu, Pavelescu, Crsteanu etc.
M-am informat asupra planului lor de lupt. Era grev general pn la
victorie, adic pn la rezolvarea de ctre guvern a punctelor din
motiunea de la 10 decembrie n frunte cu numerus clausus".
Nu mi s-a prut bun.
n capul meu a ncoltit planul urmtor:
a. Miscarea studenteasc trebuie s se extind asupra ntregului popor romn. Miscarea
studenteasc mrginit n cadrul Universittii s se transforme n miscare national a romnilor,
pentru c, pe de o parte, problema jidneasc nu este o problem numai a Universittii, ci a natiei
romnesti, si, pe de alt parte, Universitatea singur nu o poate rezolva.
b. Aceast miscare national trebuie ncadrat ntr-o organizatie sub o singur comand.
c. Scopul acestei organizatii trebuie s fie lupta pentru aducerea la guvernare a miscrii
nationale, care va rezolva si numerus clausus" si toate celelalte probleme, deoarece nici un guvern al
partidelor politice din afara acestei miscri nu va rezolva problema national.
d. n vederea acestora, studentimea s pregteasc o mare adunare national a romnilor
din toate straturile sociale, care s nsemneze si nceputul noii organizatii.
e. Pentru executarea adunrii, fiecare universitate s fac attea steaguri cte judete are
provincia respectiv. Pnza acestor steaguri s fie dus si predat de ctre o delegatie de studenti,
unui cunoscut nationalist pe care delegatia l va socoti ca cel mai apt pentru acest lucru. Acesta si va
aduna n jurul lui un grup de fruntasi din oras si ntreg judetul si la primirea telegramei, care urma s
anunte cu o sptmn nainte data si locul adunrii, s porneasc cu pnza steaguluisi cu toti
oamenii si spre locul indicat.
f. Pentru ca adunarea s nu fie mpiedicat de guvern, toate pregtirile se vor face n tcere,
pstrndu-se discretia asupra datei.

ntr-o sal a cminului, am expus acest plan n fata unui numr de 50 de

lupttori.
Ei l-au gsit bun. Atunci s-au strns bani de la toti, s-a cumprat pnza
necesar si pe loc, n acea sal, studentele au fcut steaguri pentru
judetele Bucovinei.
LA IASI
La Iasi m-am ntlnit cu toti fostii mei camarazi.
Le-am expus si lor planul. S-au fcut si aici steagurile, n prima zi, de ctre
studente, pentru toate orasele din Moldova si Basarabia.
Pe profesorul Cuza nu l-am gsit. Era plecat la Bucuresti cu profesorul
Sumuleanu si cu tatl meu, n vederea unei adunri n capital.
LA BUCURESTI
A doua zi am plecat la Bucuresti. Aici m-am prezentat profesorului Cuza,
prof. Sumuleanu si tatlui meu, care de peste un sfert de veac luptau
mpreun n contra primejdiei jidnesti, fiind coplesiti de batjocuri, de
lovituri si chiar de rni, si care astzi triau marea satisfactie de a vedea
tot tineretul cult al trii, n numr de peste 30.000, nltnd steaguri de
lupt pentru credinta pe care ei o viat ntreag o slujiser.
La Bucuresti ns, gndurile mele n-au fost primite cu acelasi entuziasm.
nti, pentru c am gsit oarece rezistent la profesorul Cuza. Expunndu-i
planul, dup care urma s crem o miscare national si s-l proclamm sef

al acestei miscri, n adunarea ce urma s se tin, profesorul Cuza a gsit

c planul nu era bun, deoarece, spunea el:
Noi n-avem nevoie de organizare, miscarea noastr se bazeaz pe un
formidabil curent de mase.
Eu am insistat, comparnd o miscare de mase cu un put de petrol, care,
nefiind captat ntr-un sistem organizat, chiar dac izbucneste, nu e de nici
un folos, deoarece petrolul se va mprstia n toate prtile. Am plecat ns
fr rezultat. A doua zi, profesorul Sumuleanu si cu tatl meu l-au convins.
Dar m izbeam de o greutate la care nu m asteptam. Era pe la nceputul
lunii februarie. Masa mare a studentilor s gsea n plin vigoare
sufleteasc. Desi i se nchisese toate cantinele, desi i se nchisese portile
tuturor cminelor, studentimea rmnnd pe drumuri fr mas si cas n
miezul iernii, totusi se afla n plin avnt sub protectia admirabil a
romnilor din capital, care, de a doua zi, si-au deschis larg portile caselor,
gzduind si dnd mas la peste 8.000 de studenti lupttori. Era n aceasta
o aprobare, un ndemn la lupt, o solidarizare, o mngiere pentru cei ce
primeau rni.
Eu ns, nu aveam nici o legtur cu aceast mas. Nu cunosteam pe
nimeni. Prin studentul Fnic Anastasescu, care era administratorul
revistei Aprarea National", am nceput a cunoaste pe cte cineva.
Conductorii miscrii studentesti din Bucuresti, aveam impres ia c nu
erau suficient de orientati, pentru c, desi elemente de elit, cu distinse
calitti intelectuale, fapt verificat prin locurile pe care le-au ocupat mai
trziu n societate, s-au gsit pe neasteptate n fruntea unei miscri, la
care nu se gndiser pn atunci. De altfel, fiind multi, fiecare avea cte o
prere deosebit. Printre elementele valoroase de la conducere figurau n
prima linie: Cretu, Dnulescu, Simionescu, Rpeanu, Roventa si altii. Masa
era rzboinic, o parte din conductori ns, cr edeau c-i mai cuminte s
potoleasc spiritele.
Pe de alt parte si lipsa lor de pregtire n aceast directie, si contactul
nepotrivit cu oamenii politici i fcuser s ncerce ntr-o oarecare msur,
cel putin pe unii dintre ei, transpunerea miscrii pe plan material, lucru
neadmisibil, dup prerea mea. Cci aceasta ar fi fost ca si cum cineva ar
spune:
1. Luptm pentru a cuceri tara din minile jidanilor;
2. Luptm pentru ca s ni se dea o pine alb la mas;
3. Luptm pentru dou feluri de mncare;
4.Luptm pentru un pat bun;
5. Lucrm pentru aparate de laboratorii, pentru instrumente de disectii
etc.;
6. Luptm pentru cmine;
pentru ca la urm s se spun, cu voce tare, de ctre autoritti:
Cererile studentilor au fost satisfcute, guvernul a recunoscut starea de
plns a studentimii si marea ei mizerie etc. Din cele sase puncte cerute de
studenti, cinci au fost admise si anume: aparate pentru disectii, aparate
pentru laboratorii, cte dou pini albe pe fiecare zi, cte dou feluri de
mncare, treicmine studentesti cu paturi bune etc.
Iar despre punctul nti: salvarea trii din minile jidnimii, s nu se spun
numic, motivndu-se, c au fost admise de guvern cinci puncte din sase.

De la nceputul miscrii studentesti, ntreaga pres jidneasc a cutat s

transpun miscarea pe acest pan material.
Obiectivul miscrii s fie o pine".
Pentru ca adevratul obiectiv - jidanul- s scape neobservat. De altfel, cine
va reciti foile, va putea observa c si politicienii romni puneau problema
la fel: - trebuie s li se dea studentilor cmine, hran etc.
Dup cum am mai spus, o parte din conducerea de la Bucuresti, nclina pe
aceast pant, pe care dac ar fi apucat studentimea, s-ar fi abtut de la
adevrata ei misiune.
Prerea mea a fost totdeauna contrar acestui punct de vedere. Contrar
oricrui amestec de ordin material n doleantele formulate de studentime.
Pentru c, ziceam eu, si zic si astzi, nu nevoile, nu lipsurile i mpinseser
la marea miscare pe studenti, ci dimpotriv, prsirea grijii oricror nevoi
si oricror lipsuri, oricror interese, oricror suferinte personale sau chiar
familiale, uitarea acestora de ctre studentii romni si integrarea lor cu
toat fiinta n grijile, nevoile si aspiratiunile neamului lor. Aceasta si numai
aceasta le ddea lumina sfnt din ochi.
Miscarea studenteasc n-a fost o miscare de revendicri materiale. Ea se
ridica dincolo de nevoile unei generatii, mpletindu-se cu liniile mari ale
neamului.
Pe de alt parte, aici, la Bucuresti, predomina ideea: miscarea
studenteasc trebuie s se mentin n cadrul universittii, s rmn o
miscare academic, s nu se transforme ntr-o miscare cu caracter politic.
Aceast opiniune ns era complet gresit, cci coincidea cu interesele
jidanilor si ale partidelor, care ave au tot interesul s localizeze chestiunea
numai la universitate, si acolo, printr-un mijloc oarecare, s-o sting.
Prerea noastr era c noi nu facem miscare pentru miscare, ci miscare
pentru victorie. Or fortele studentesti nu sunt suficiente pentru victorie. Ne
trebuie fortele studentilor, unite cu ale celorlalti romni.
Conductorii bucuresteni mai erau mpotriva proclamrii profesorului Cuza
ca presedinte al unei eventuale organizatii. Ei sustineau c nu e profesorul
Cuza bun pentru asemenea actiune. Eu sustineam c trebuie s-l ajutm,
asa cum este.
n sfrsit, cei de la Bucuresti aveau o foarte mare rezerv fat de mine. M
durea, cci eu veneam cu tot ce poate avea un om mai curat si mai sfnt
n inima lui, cu dorinta vie de a conlucra pe calea dea mai bun pentru
tar. Poate c necunoscndu-m, erau ndrepttiti s fie rezervati.
Pentru aceste motive, la Bucuresti, am ntmpinat rezistent. De aceea,
am nceput s lucrez n afara comitetului si nu am fcut dect trei-patru
steaguri.
LA CLUJ
La Cluj am plecat cu Alexandru Ghica, unul dintre cei trei copii ai doamnei
Constanta Ghica din Iasi, strnepoti de domnitor si care, n tot timpul
miscrii studentesti, s-au purtat impecabil.
La presedintia centrului studentesc era Alexa, un element cumptat si
bun. M-a ntmpinat cu aceleasi argumentri si n privinta orientrii
studentimii si cu privire la proclamare profesorului Cuza ca presedinte al
noii miscri. Masa studenteasc era drz si plin de avnt. Atunci am
cunoscut pe Mota: un tnr ager si detalent. Avea aceleasi preri ca Alexa.

Am ncercat s-l conving pe el, dar fr rezultat. mi era tare greu. Nu

cunosteam pe nimeni. Totusi, am gsit ctiva studenti: Corneliu
Georgescu, student n Farmacie, Isac Mocanu de la Litere, Crsmaru de la
Medici n, Iustin Iliesu etc. Am fcut un steag si n cas la cpitanul
Siancu, care din primul moment s-a alturat cu dragoste actiunii noastre;
am jurat cu totii pe acest steag.
ADUNAREA DE LA IASI DIN 4 MARTIE 1923
NFIINTAREA LIGII APRRII NATIONALE CRESTINE
Rentors de la Iasi, aveam n fat dou drumuri pe care trebuia s activez
paralel:
I.Pregtirea adunrii pentru care se fcuser steagurile n toate
universittile.
II.Continuarea miscrii studentesti, mentinerea grevei generale.
La primul punct, cea mai ma re dificultate nu era nici lipsa de oameni, nici
lipsa de organizare, nici msurile guvernului. Cea mai mare dificultate o
aveam de data aceasta, nu n dezaprobarea acestui plan, ci n lipsa de
entuziasm pentru el a profesorului Cuza.
Profesorul Cuza nu er a suficient convins de necesitatea organizrii, iar pe
de alt parte nu credea n posibilitatea reusitei adunrii care urma s aib
loc.
La punctul II aveam dificultti serioase n conducerea centrelor studentesti
din Bucuresti si Cluj, care dificultti mpiedicau existenta unui punct de
vedere unitar, ca plan de lupt n jurul cruia s se poat realiza o unitate
perfect a acestei lumi noi, ridicat cu toate puterile ei ca s nfrunte si
vrjmasul si toate pcatele noastre trecute.
Nici conductorii si nici masa acestor centre:
a.nu cunosteau problema jidneasc si mai ales nu cunosteau pe
jidani. Nu cunosteau puterea iudaic, modul ei de a gndi si de actiona.
Pornisem la rzboi si nu ne cunosteam adversarul;
b.credeau c guvernul de atunci, liberal sau eventual un altul,
care ar veni dup el si cruia noi i-am promite sprijinul nostru ne-ar
satisface doleantele cerute.
De aceea, ei se asezau mai mult pe terenul diplomatiei. Credeau c pn
la sfrsit vor putea convinge pe oamenii politici de dreptatea cauzei
studentesti. Cred c nimic nu e mai penibil dect s discuti o problem cu
oameni care nu cunosc nici cele mai elementare linii ale ei. Fat de
aceast situatie de la punctul II am luat urmtoarele msuri:
1.Ctiva delegati buni ai centrului Iasi s ia parte regulat la
sedintele comitetului central de la Bucuresti (sedintele acestui comitet se
tineau regulat de dou si de trei ori pe sptmn. ncepeau pe la nou
seara si continuau pn la trei noaptea, patru, cinci si chiar sapte
dimineata, discutndu-se ncontradictoriu. Pentru multi dintre participantii
de atunci, singurele amintiri despre miscarea studenteasc au rmas
aceste sedinte si luptele retorice din snul comitetului).
2.Crearea la Bucuresti si Cluj a cte unui grup din cei mai buni

lupttori din masa studenteasc, care s lucreze n afar de directivele

centrului respectiv.
La Cluj si la Bucuresti, aceste grupuri s-au constituit foarte repede. La
Bucuresti existau chiar n comitet, unde conducerea se izbea la fiecare
sedint de o ferm opozitie. LA Bucuresti, Ibrileanu, delegatul Iasiului, a
fost de un real folos. De asemeni, atitudinea drz a lui Simionescu,
conductorul medicinistilor, a mentinut studentimea n spiritul cel
adevrat.
n chestiunea pregtirii adunrii, situatia era aceasta, dup vestile primite
de la Iasi:
In dou sptmni se mprtiser peste 40 de steaguri n 40 de judete, la
oameni de ncredere. Era si natural ca dup dou luni de miscare
studenteasc, de grev general la toate universittile, sufletul romnilor
s clocoteasc si ei s se ridice de pretutindeni, asteptnd un cuvnt de
ordine. Steagurile si vestea adunrii sosier la timp.
Profesorul Cuza vroia s fixeze data adunrii prin luna mai, ca fiind
primvar s vin mai mult lume. Prerea mea ns era ca adunarea s
se fac ct mai repede pentru urmtoarele ratiuni:
1.Toat lumea, ridicat n jurul miscrii studentesti astepta un
semnal de comand, pentru a se putea nchega, a se lmuri si pentru a
putea actiona dup un plan stabilit.
2.mi era team c jidnimea si masoneria, dndu-si seama de
situatie, s nu porneasc initiativa unei organizatii pseudo-nationaliste,
pentru a capta elementele si a ndruma astfel miscarea pe o linie moart.
n orice caz, aceasta ar fi nscut o confuzie n mintile romnilor, fapt care
nu era deloc dorit.
3.Era necesar nssi mentinerea frontului miscrii studentesti,
pentru c rzboiul nu era usor de purtat: lovituri din partea guvernului,
lovituri din partea autorittilor, lovituri din partea printilor, lovituri din
partea profesorilor, srcie, foame, frig. O ridicare de mase romnesti,
care s ia aprarea cauzei lor, care s le trimit un cuvnt de bine, de
ndemn, de mbrbtare, ar fi nviorat ntreg frontul acestei miscri.
4.n sfrsit, pentru c mii de studenti stteau si nu stiau ce s
fac; fcuser o manifestatie, dou, trei; o ntrunire, dou, trei Dar sunt
dou luni. Lumea aceasta trebuie s aib ceva de fcut. Odat nscut
noua organizatie, pentru toat aceast multime, ajuns la epuizarea
mijloacelor ei de actiune, se va deschide larg cmp de activitate.
Ea va avea de a doua zi de lucru, ndreptndu-se asupra satelor, spre a le
organiza si spre a le insufla credinta cea nou.
4 MARTIE 1923
Profesorul Cuza fixeaz ziua de duminic, 4 martie. Locul adunrii, la Iasi.
Fuseseminvitat la mas de profesor. Acolo s-a pus problema numelui
organizatiei care trebuia s ia fiint. Cpitanul Lefter spune: Partidul
Aprrii Nationale, ca n Franta. Mie mi s-a prut frumos. Profesorul Cuza
adugat:
Nu partid, lig: Liga Aprrii Nationale Crestine".
Asa a rmas.
Eu am dat atunci telegrame la Cernuti si Cluj, cu urmtorul continut:
Nunta la Iasi, 4 martie".

Apoi m-am ocupat pn n cele mai mici amnunte cu pregtirea adunrii.

Planul a fost fixat de profesorul Cuza, de acord cu profesorul Sumuleanu si
tatl meu: la Mitropolie, rugciune; la Universitate, omagiu pentru Simion
Brnutiu si Gh. Mrzescu; n sala Bejan, ntrunire public.
S-au fcut afise, anuntndu-se marea adunare national. Vestea unei mari
adunri romnesti la Iasi, n scopul nfiintrii unei organizati de lupt a
mers ca fulgerul printre studentii celor patru universitti si de acolo n
mijlocul romnilor.
nc din seara de 3 martie au nceput s soseasc vagoane ntregi cu
grupuri, avnd n frunte pe conductori care aduceau pnza steagurilor.
Pn dimineata, sosiser 42 de grupuri, cu 42 de stegari. Pnza acestor
steaguri era neagr n semn de doliu; la mijloc o pat alb rotund
semnificnd ndejdile noastre ncercuite de ntunericul pe care ele vor
trebui s-l nving; n mijlocul albului o zvastic, semnul luiptei antisemite
din ntreaga lume, iar de jur-mprejurul steagului, tricolorul romnesc.
Profesorul Cuza aprobase la Bucuresti si forma acestor steaguri. Acum leam prins de prjini, le-am nvelit n jurnalesi am plecat cu totii la
Mitropolie, unde s-a oficiat serviciu religios n fata a peste 10.000 de
oameni.
n momentul n care urma s fie sfintite, s-au desfsurat cele 42 de
steaguri negre n fata altarului. Odat sfintite, ele vor pleca pe tot ntinsul
trii, n jurul fiecrui steag ridicndu-se o adevrat cetate de suflete
romnesti. Aceste steaguri aruncate n fiecare judet vor fi cheaguri care
vor aduna laolalt pe toti cei de un gnd si de o simtire. Cu sfintenia lor
srbtoreasc, nftisarea lor im presionant si cu fixarea lor n fiecare
judet, o mare problem de organizare si de orientare popular se rezolva.
De la Mitropolie, mii de oameni n cortegii cu steaguri desfsurate s-au
ndreptat prin Piata Unirii, Lpusneanu si Carol, spre Universitate. Aici s-au
pus coroane de omagiu si de veneratie pentru Mihail Koglniceanu, Simion
Brnutiu si Gh. Mrzescu, acesta din urm aprtor al art. 7 din Constitutie
din 1979, tatl ministrului liberal, George Mrzescu, aprtor al jidanilor.
Aici, n Aula Uni versittii s-a isclit actul de nfiintare al Ligii Aprrii
Nationale Crestine".
Dup mas, a avut loc ntrunirea n sala Bejan, prezidat de Generalul de
Ion Tarnoschi. Mult lume care nu avusese loc n sal astepta n strad. Cu
mare nsufletire, profesorul Cuza a fost proclamat presedinte al Ligii
Aprrii Nationale Crestine". Au vorbit: profesorul Cuza, profesorul
Sumuleanu, General Tarnoschi, tatl meu, reprezentantii tuturor judetelor,
ai centrelor studentesti: Tudose Popescu, Prelipceanu, Alex. Ventonic,
Donca Manea, Novitchi, Sofron Robot. Printre acestia si eu. La urm, dup
citirea motiunii, profesorul Cuza, drept ncheiere mi-a ncredintat o
misiune, spunnd:
nsrcinez cu organizarea L.A.N.C. pe ntreaga tar, sub directa mea
conducere, pe tnrul avocat C.Z. Codreanu.
Apoi a fixat pe sefii de judete. Adunarea s-a terminat ntr-o ordine
desvrsit si ntr-un mare entuziasm.
ALTE ORGANIZATII ANTISEMITE SAU NATIONALISTE
Mici organizatii antisemite cu caracter politic si economic au mai fost si
nainte de 1900 si dup. Erau slabe ncercri de-ale oamenilor cu

prevedere si iubire de tar, de a se opune nvlirii iudaice, mereu

crescnde. Cea mai serioas organizatie antisemit a fost ns Partidul
nationalist-democrat", nfiintat la 23 aprilie 1910, sub conducerea
profesorilor: N. Iorga si A. C. Cuza. Acest partid avea un ntreg program de
guvernmnt. n art. 45 se ddea solutia problemei jidnesti:
Solutia problemei jidnesti prin eliminare jidanilor, dezvoltnd puterile
productive ale romnilor si proteguind ntreprinderile lor".
La urma acestor puncte de program era urmtoarea declaratie solemn:
Acest program l vom pstra, rspndi si apra cu toat puterea si
statornicia noastr, privind aceasta ca ntia noastr datorie de cinste".
A. C. Cuza N. Iorga
Aceast organizatie adunase n ea pe toti lupttorii care se formaser n
decursul timpului de la 1900 si apoi pe cei care i-a creat de la 1910
ncoace. Printre fruntasi se numrau: prof. universitar umuleanu, prof. Ion
Zelea Codreanu, Butureanu la Dorohoi, toni la Galati, C. N. Ifrim si apoi mai
trziu Stefan Petrovici, C. C. Coroiu s.a.
Acestia toti, la 1914, se aflau n fruntea miscrii care cerea intrare
romnilor n rzboiul pentru cucerirea si dezrobirea Ardealului; iar la 1916
majoritatea au fost pe linia ntia a frontului, fcndu-si datoria n chip
strlucit.
nc de la 1910-1911 Dorohoiul sub conducerea avocatului Butureanu, Iasii
sub aceea a prof. Cuza si Suceava sub conducerea tatlui meu, deveniser
cetti de renastere romneasc.
La 1912, curentul era asa de puternic n aceste judete, nct n alegeri,
regimul nu s-a putut feri de o mare nfrngere, dect ntrebuintnd
teroarea. Cu aceast mprejurare, tatl meu a fost grav rnit.
**
Imediat dup rzboi, cnd trnimea se ntorcea de pe front cu dor si
hotrre de viat nou, n primele alegeri a intrat n Parlament prof. Cuza
la Iasi si tatl meu la Suceava. Aici au dat o aprig lupt parlamentar, n
aplauzele trii ntregi. Lupta se ddea n special mpotrivapcii care
ncerca s ni se impun de ctre germani, ale cror armate dusmane ne
nclcaser tara.
Rsunetul acestor lupte, n adevr frumoase, au strns n jurul Partidului
Nationalist Democrat ndejdile trii, nct la alegerile care au urmat s-au
putut vedea biruinti n adevr formidabile. La Suceava, biruinta a fost fr
seamn. Din sapte deputati, guvernul a luat unul, celelalte grupri nimic,
iar lista tatlui meu sase. La Dorohoi, la Iasi, aproape n aceeasi msur.
Trenurile duceau spre Bucuresti u n numr de 34 deputati nationalisti.
Dar spre nenorocul neamului romnesc, ntreag aceast oaste, care se
ridica din toate prtile trii sfrseste printr-o mare nfrngere. Aceasta
cade ca un trsnet peste capetele romnilor. Fortele iudeo-masonice
reusesc s despart pe cei doi sefi ai partidului, pe profesorul Nicolae Iorga
de A. C. Cuza. Nicolae Iorga nu combate tratatul care ne impunea clauza
minorittilor" si se declar pentru isclirea lui. Profesorul Cuza, pe
baricada cealalt, arat c aceast cla uz a minorittilor este o sfidare
pentru tot sngele vrsat de romni, un amestec nepermis n treburile
noastre interne si un nceput de nenorocire pentru noi. Ni se impunea
acordarea drepturilor politice n mas jidanilor.
De ctva timp N. Iorga nu mai este antisemit.

Se ntelege, ruptura s-a fcut ireparabil.

Si amrtul acesta de neam si-a frnt din nou n inimi ndejdile lui de
mntuire. Majoritatea membrilor si parlamentarilor au plecat cu profesorul
Nicolae Iorga, creznd c atitudinea prof. Cuza i deprteaz de
perspectivele puterii. Cu prof. Cuza n-a mai rmas dect prof. Sumuleanu
si tatl meu.
FASCIA NATIONAL ROMN SI ACTIUNEA ROMNEASC
La 1923, n timpul miscrii studentesti, sub impulsul curentului nationalist,
apar la Bucuresti FasciaNational Romn" , sub conducerea d-lor Vifor,
Lungulescu, Bgulescu iar la Cluj Actiunea Romneasc"cu profesorii
universitari: Ctuneanu, Ciortea, Iuliu Hatiegan, avocatul M. Vasiliu-Cluj si
un grup de studenti n frunte cu Ion Mota.
Cei dinti scot foaia sptmnal Fascismul", bine scris, cu suflet. Sunt
ns necunosctori ai problemei jidnesti. Cei din rndul al doilea scot
revista bilunar Actiunea Romneasc"si apoi nfrtirea Romneasc" ,
de asemeni foarte bine scris, dar se mrginesc numai la att. Nu pot
determina o actiune si nu pot crea o organizatie temeinic.
n acest timp, studentul Ion Mota traduce din limba francez
Protocoalele", care sunt comentate de profesorul Ctuneanu si M- VasiliuCluj si publicate n volum. Tot n acea vreme, M- Vasiliu-Cluj si public
lucrarea sa Situatia Demografic a Romniei", n care arat cu date
statistice starea ngrozitoare a oraselor romnesti.
Aceste dou organizatii n-au nici puterea de actiune, nici cea de
organizare si nici cea de doctrin a Ligii Aprrii Nationale", si vor sfrsi la
1925 n a se contopi cu aceasta.
***
Dup nfiintarea Ligii Aprrii Nationale Crestine", activitatea mea avea
s mearg pe dou linii: pe aceea a miscrii studentesti, care rmnea o
unitate aparte, cu organizarea ei pe centre, cu obiectivele imediate,
problemele si luptele proprii, n care era angajat de trei luni; si pe aceea a
L.A.N.C. n care, cptasem functiunea de organizator sub conducerea
prof. Cuza.
Pe latura studenteasc, aveam a lupta pentru:
a.Mentinerea pozitiei pe linia grevei generale, n care studentimea
romn era angajat cu onoarea ei, lucru destul de greu n fata atacurilor,
loviturilor, presiunilor, ademenirilor, care curgeau peste capul studentilor
de pretutindeni. Pe deasupra mai erau sigrupuri de studenti defetisti,
partizani ai credintei n nfrngere, care trebuiau tinuti n respect.
b.ntrebuintarea sistematic a elementelor studentesti disponibile
pentru lrgirea miscrii n toate masele romnesti si organizarea ei ntr-o
singur armat: L.A.N.C.
Pe latura L.A.N.C. aveam sefi si steaguri n circa 40 judete. Ne trebuia:
1.Completarea lor n restul judetelor.
2.O ct mai strns legtur cu sefii respectivi.
3.Crearea nentrziat a unor norme precise de orientare n
materie de organizare, care nu existau si pe care toti sefii judeteni le
cereau, nestiind cum s lucreze.
n rezumat: defensiv pe linia studenteasc, ofensiv pe linia L.A.N.C.

Marea mas studenteasc mergea cluzit de instinctul sntos al rasei

si de umbrele mortilor. Mergea pe linia ei glorioas, nfrngnd
nenumrate greutti.
Cu Liga", problemele se puneau ceva mai greu.
Sefii de judete creau lmuriri si norme de organizare. Oamenii ridicati de
curent trebuiau ntriti n credinta lor, ndoctrinati, lmuriti deplin asupra
organizrii si obiectivelor pe care aveau s le ating n lupta lor. Trebuia s
li se fac scoala disciplinei si a ncrederii n sef.
Noi nu ddeam nastere acum unei miscri, ci aveam gata o miscare pe
care trebuia s o ncadrm, s o disciplinm, s-o ndoctrinm si s-o
conducem n lupt.
Cnd m duceam la profesorul Cuza cu scrisorile si cererile sosite, el se
gsea dezarmat n fata acestor cereri, care-l introduceau ntr-o lume
strin lui. Strlucitor ca un soare si de necombtut pe nltimile din lumea
teoriei, cobort pe teren, pe cmpul de lupt, devenea neputincios:
N-avem nevoie de nici un regulament. S se organizeze singuri.
Sau:
N-avem nevoie de disciplin, cci nu suntem la cazarm - ne spunea
adeseori.
Atunci m-am apucat si am fcut singur un regulament pn n cele mai
mici amnuntimi. Dndu-mi seama ns, c pentru vrsta mea era o
problem grea, m-am dus cu el la tatl meu si n cteva zile de lucru i-am
adus modificrile de form si fond necesare.
Sistemul de organizare era simplu, dar deo sebit de al partidelor politice
de pn acum. Deosebirea consta n aceea, c n afar de organizarea
politic propriu-zis, bazat pe comitete judetene, comunale si membri,
formasem un corp al tineretului, aparte organizat n decurii si centurii.
Aceasta n u existase pn acum n organizatiile noastre politice. Mai trziu
si l-au nsusit si ele sub forma de tineret liberal, trnist etc.
Cnd l-am prezentat profesorului Cuza, chestiunea a luat un caracter de
adevrat rzboi. El nici n-a vrut s aud de asa ceva. Atunci s-a ncins o
discutie de cteva ore, penibil, ntre prof. Cuza si tatl meu, discutie care
m-a nlemnit si, bnuind c va duce iar la cine stie ce nenorocit de conflict,
regretam c am provocat aceast discutie. Tatl meu, un om violent si
aspru, a luat regulamentul si a plecat la tipografie s-l tipreasc, fr
aprobarea profesorului Cuza.
Acesta ns, cu mai mult tact, mai calm i pe ct de ndrtnic n unele
privinte, pe att de maleabil n cazuri de acestea, a stiut s mpace
lucrurile. L-a chemat napoi, spunndu-i:
Ei, s-l tiprim, dar s-l cercetez si eu.
L-a corectat, i-a refcut forma, i-a adugat partea doctrinar, chemri,
manifeste si l-a dat la tipar. Acesta a constituit Cluza Bunului Romn" si
apoi a L.A.N.C., cartea de baz a Ligii", tot timpul pn la 1935.
Eu am rmas multumit c s-a putut face ntr-adevr ceva bun si absolut
necesar pentru organizatie, dar n sufletul meu mi spuneam: Greu vor
merge lucrurile dac pentru asemenea chestiuni elementare trebuie atta
discutie. ntr-o organizatie nu sunt bune nici nelmuririle sefului, nici
discutiile".
MODIFICAREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE

MARTIE 1923
ACORDAREA DREPTURILOR POLITICE JIDANILOR
De mult vreme se zvonea c Parlamentul liberal, care era Adunare
Constituant, avnd deci misiunea de a modifica Constitutia, are intentia
s modifice art. 7 din Constitutie, n sensul de a acorda cettenia si
drepturi politice tuturor jidanilor afltori n Romnia".
Pn acum, acest articol din vechea Constitutie oprea ncettenirea
strinilor si constituia astfel o adevrat pavz de ocrotire a trii
mpotriva nvlirii si amestecului jidanilor n conducerea propriilor noastre
destine romnesti. Acordarea acestui drept de amestec n treburile publice
ale Romniei a unui numr de dou m ilioane de jidani, acordarea unui
drept de egalitate a jidanului pripsit la noi de curnd, cu romnul nfipt de
milenii n acest pmnt, era totodat o nedreptate strigtoare la cer si o
mare primejdie national, care nu putea s nu ngrijoreze si s nu c
utremure pe orice romn cu iubire pentru tara lui.
Profesorul Cuza, n fata acestei situatii, a scris o serie de articole
nemuritoare, artnd primejdia care amenint viitorul acestei natii, iar
Liga" a rspndit n tar liste pentru a fi isclite de romni, prin care se
cerea mentinerea art. 7 din Constitutie. Listele au fost acoperite de sute
de mii de isclituri si au fost naintate Adunrii Constituante.
Eu am cugetat c noi, studentii, n timpul dezbaterii acestei grave
chestiuni, s plecm din toate centrele la Bucuresti si acolo, mpreun cu
studentimea bucurestean si cu populatia s manifestm si s oprim
atacul care avea s ne robeasc viitorul nostru. Am plecat la Cernuti, Cluj
si Bucuresti.
Studentii au primit propunerea si au nceput organizarea n vederea
plecrii. Pentru momentul acesta trebuia s trimit o telegram
conventional.
Planul ns a czut. Pentru c noi ne asteptam ca dezbaterile n jurul
acestei chestiuni s dureze cel putin trei zile, n care timp ne-am fi putut
deplasa la Bucuresti.
Or, la 26 martie, dezbaterile n-au durat nici o jumtate de or. Guvernul
liberal, ca si Adunarea - pare-se constienti de actul de mare rusine pe carel fceau - au cutat s-l ascund, trecndu-l ct mai neobservat.
A doua zi dup acest mare act de trdare national, presa asa-zis
romneasc, ca si cea jidneasc, trecea sub tcere actul infam.
Dimineata", Lupta", Adevrul", publicau n fiecare zi pagini ntregi cu
litere groase, conflictul dintre proprietari si chiriasi la Bucuresti si ntr-un
colt cteva vorbe prin care anuntau simplu si perfid: art. 7 din vechea
Constitutie a fost nlocuit prin art. 133.
Partidul liberal si ticloasa adunare de la 1923 au pus si pecetluit astfel
piatra de mormnt peste viitorul acestui neam.
Nici un blestem alcopiilor, al mamelor, al btrnilor, al tuturor romnilor n
suferint pe acest pmnt, acum si n veacul ceacului, nu va fi suficient
pentru a rsplti pe acesti trdtori de neam.
Astfel, n tcere si ntr-o atmosfer de lasitate general se consuma
marele act de trdare national.
Numai glasul profesorului Cuza, personalitatea care predomina cum peste
toat natia romneasc, se auzea:

Romni,
Constitutia de la 28 martie 1923 trebuie desfiintat imediat. Protestati n
contra votului ei. Cereti alegeri libere. Organizati-v pentru a v asigura
biruinta. O nou constitutie trebuie s garanteze drepturile de ntietate
ale natiei romnesti, ca natie dominant n Stat."
Cnd am auzit la Iasi, m-a podidit plnsul. Si mi-am zis:
Nu se poate! Cel putin trebuie s se stie c am protestat. Cci neamul
cruia i se pune asemenea jug pe grumaji si nici mcar nu protesteaz,
este un neam de imbecili.
Am fcut atunci un manifest ctre ieseni, chemnd pe toti romnii la o
adunare de protestare n Universitate. Vestea acordrii drepturilor la jidani
s-a mprstiat n toate casele ca fulgerul. Orasul clocotea.
Autorittile, din ordinul guvernului, au scos armata, jandarmii, politia; au
nceput provocrile si interdictia de circulatie. Atunci planul s-a schimbat.
Adunarea nu s-a mai fcut la Universitate, ci n 14 puncte ale orasului. Aici
au nceput manifestatiile si ciocnirile care au durat toat noaptea.
Autorittile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin
schimbarea brusc a planului de lupt, a locului de adunare si prin
purtarea lor n fug de la un capt al orasului la cellalt, dup cum erau
anuntati de agenti despre aparitia manifestantilor, care aprau din
jumtate n jumtate de or n puncte contrarii.
Grupul de sub comanda mea s-antrunit la punctul greu: Podul Rosu
(Socola) si Tg. Cucului; acolo unde obrznicia jidneasc sustinea c
niciodat nu va putea intra vreun manifestant antisemit nepedepsit cu
moartea.
Pe acolo nu locuieste nici un romn. Mii de jidani s-au trezit si forfoteau ca
un cuib de viermi. Cnd am fost primiti cu focuri de arm, am rspuns cu
focuri de arm.
Noi nea-m fcut datoria dnd peste cap tot ce ne sttea n cale si artnd
jidnimii c Iasiul, strvechea capital a Moldovei, este nc romneasc si
c acolo e bratul nostru care stpneste, care poate ngdui sau nu, care
detine pacea sau rzboiul, care pedepseste sau iart.
A doua zi a sosit la Iasi n ajutorul celor dou regimente, al politiei,
jandarmeriei si jidnimei, cavaleria din Brlad, iar foile din capital au
aprut n editie special: Iasiul a trit o noapte si o zi de revolutie".
Att am putut face noi, niste copii. Att ne-am priceput n momentul n
care ni s-a pus jugul pe umeri. Nu l-am primit cu senintate, cu resemnare
de iobag, cu lasitate. Att si jurmntul sacru pentru toat viata de a
sfrma acest jug, oricte lupte si jertfe ni s-ar cere.
A doua zi m-am dus la Prefectura de Politie s duc mncare la cei arestati.
Acolo, tocmai era interogat si retinut Iulian Srbu, pentru motivul de a fi
fost autorul manifestului. Vznd aceasta, m-am prezentat anchetatorului
si i-am spus:
Nu e Srbu autorul manifestului; eu sunt.
PRIMA MEA ARESTARE
La politie mi s-a spus:
Domnule Codreanu, trebuie s mergi pn la tribunal cu agentul.
De ce cu agentul? Am ripostat. Merg singur. Era prima dat cnd
mi se punea cuvntul la ndoial.

M simteam ofensat.
Nu, eu cu agentul nu merg. N-are dect s mearg la 20 metri n
urma mea. Eu m duc singur.
Cuvntul meu face mai mult dect 20 de agenti de politie.
Ajung la Tribunal. Agentul intr si m introduce si pe mine n fata domnului
judector de instructie Catichi. Domnul judector mi spune:
Esti arestat si trebuie s te trimit la penitenciar.
Cnd am auzit mi s-a fcut negru naintea ochilor. Pe acea vreme
arestat", era ceva infamant. Nimeni dintre ieseni nu mai fusese arestat si
nu se auzise ca un student nationalist s fie arestat. Dar eu cu trecutul
meu de lupttor!
M-am apropiat de masa judectorului de instructie si i-am spus:
Domnule judector, eu nu primesc s fiu arestat si nimeni nu va putea s
m ridice pentru a m duce la penitenciar.
Bietul om, pentru a nu mai provoca discutie, a dat ordin agentului s m
duc la penitenciar si m-a sftuit s nu m opun. Apoi a plecat. Agentul a
ncercat s m duc. I-am spus:
Du-te acas omule si las-m n plata Domnului, c nu m poti
dumneata duce de aici. Au venit si altii. Eu am rmas acolo de la ora 11
ziua pn seara la ora 8. Toate interventiile de a m scoate au fost
zadarnice.
Eu m gndeam:
Nu sunt vinovat cu nimic. Mi-am fcut datoria ctre neamul meu. Dac e
cineva vinovat care trebuie arestat, sunt aceia care au fcut ru neamului
meu: Parlamentul carea acordat drepturi politice jidanilor.
n sfrsit, au plecat toti functionarii de la tribunal, rnd pe rnd, pn la
usieri. Eu am rmas cu agentii lng mine.
Pe la ora 8 sosesc trei ofiteri.
Domnule Codreanu, avem ordin s evacum acest tribunal.
Bine, domnilor ofiteri, voi iesi afar.
Am cobort scrile si am iesit. Spre surprinderea mea, acolo vd o
companie de jandarmi n semicerc, procurori, judectori si politie.
Atunci, eu merg drept nainte si m asez jos, n mijlocul curtii. Vin
autorittile si mi spun:
Trebuie s mergi la penitenciar.
Nu merg.
M-au ridicat pe sus, m-au pu s ntr-o trsur si ma-u dus la penitenciar, la
pas, cu compania de jandarmi dup mine. n ultimul moment cnd intram
pe poart, bietii s-au repezit s m scoat, dar revolverele agentilor i-au
oprit.
Era protestare contra legilor? Nu. Era contra jugului nedrepttilor.
***
Pare c aceast protestare a mea de a intra pe linia arestrilor era un
presentiment c mult suferint va trebui s ndur, odat intrat pe aceast
cale, ntre zidurile reci ale nchisorilor.
Am rmas o sptmn acolo, pn n ajunul Pastilor. Primele mele zile de
nchisoare! Le-am suportat foarte greu moraliceste, pentru c nu puteam
ntelege ca cineva s fie arestat atunci cnd lupt pentru neamul su si
din ordinul acelora care lupt contra neamului.

La iesire am plecat acas. Multi romni mi-au iesit nainte prin gri,
fcndu-mi manifestatie de simpatie si ndemnndu-m s duc lupta mai
departe, cci este a neamului si neamul pn la sfrsit va nvinge.
***
Neamul ntreg, n tot ce avea el mai bun, de la tran si pn la intelectual,
a primit cu nespus durere trista veste a modificrii art. 7; dar nu pute
face nimic, cci s-a trezit vndut si trdat de conductorii lui. Oare ce
blestem pe capul nostru si ce pcate ne-au condamnat pe noi, romnii, ca
s avem parte de asemenea ca nalii de conductori?
***
Iat fat n fat: dou momente istorice, n dou Romnii deosebite, cu
dou rnduri de oameni si cu aceeasi problem.
Constituanta de la 1879, din Romnia Mic, mic de tot, care avea curajul
s suporte presiune Europei si Constituanta de la 1923, din Romnia Mare,
nltat din jertfa sngelui nostru, care din slugrnicie interesat, sub
presiunea aceleiasi Europe, nu preget s umileasc si s pun n pericol
viata unei natiuni ntregi.
VASILE CONTA, VASILE ALECSANDRI, MIHAIL KOGLNICEANU,
MIHAIL EMINESCU, ION HELIADE RDULESCU, BOGDAN
PETRICEICU HASDEU, COSTACHE NEGRI, A. D. XENOPOL
n paginile care urmeaz, cititorii acestei crti vor ntlni cu oarecare
surprindere, o serie de extrase din opera ctorva din culmile de gndire,
de simtire si de caracter ale neamului nostru, care la 1879 au luptat cu
ndrjire pentru drepturile la viat ale poporului romn, nfruntnd cu
brbtie fulgerele ameninttoare ale unei ntregi Europe.
Desi intercalarea acestor fragmente ngreuneaz si complic planul de
dezvoltare normal al volumului de fat, clcnd regulile impuse n
aceast materie, am redat aceste extrase, nu att din dorinta de a le
ntrebuinta ca argumente istorice, ci mai ales pentru considerentul de a
scoate din nou la lumin a ceste perle de cugetare si de exprimare ale
acelor strluciti naintasi pe care conspiratia ocultei iudeo-masonice i-a
prigonit, nchizndu-i cu peceti grele, sub lespezi de uitare, tocmai pentru
c au scris, au cugetat si au luptat ca niste adevrati uria si ai
romnismului.
Generatia noastr, srind peste 50 de abdicare practicat de politicieni n
fata primejdiei jidnesti, se regseste pe aceeasi linie de credint, de
simtire si de caracter, cu cei de la 1879 si n momentul acestei sfinte
ntlniri se nchin cu recunostint si evlavie n fata marilor lor umbre.
VASILE CONTA
Iat atitudinea pe care a avut-o n Camera de la 1879 marele Vasile Conta.
Cu 50 de ani nainte, filosoful romn demonstra cu argumente stiintifice de
nezdruncinat, ntr-un sistem de logic impecabil, temeinicia adevrurilor
rasei care trebuie s stea la baza statului national. Teoria adaptat dup
50 de ani de acelasi Berlin care la 1879 ne impunea acordarea drepturilor
la jidani.
De aici se poate vedea subrezenia argumentelor acelora care atac
miscarea national ca fiind inspirat de noua ideologie german, cnd n
realitate, dup attia zeci de ani, Berlinul este acela care intr pe linia lui
Vasile Conta, Mihail Eminescu si ceilalti.

Noi, dac nu vom lupta n contra elementului jidovesc, vom pieri ca

natiune.
Este recunoscut, de ctre chiar aceia care ne atac azi, c cea dinti
conditie pentru ca un Stat s poat exista si prospera este ca cettenii
acelui stat s fie din aceeasi ras, din acelasi snge si aceasta este usor
de nteles. Mai nti, indivizii de aceeasi ras se cstoresc obisnuit numai
ntre dnsii; cci numai prin cstorie ntre dnsii se mentine unitatea de
ras pentru toti acei indivizi; apoi cstoria d nastere la sentimentele de
familie, care sunt legturi le cele mai puternice si cele mai durabile din
cte leag vreodat pe indivizi ntre dnsii; si cnd tinea seama c aceste
legturi de familie se ntind de la individ la individ pn cnd cuprind
ntregul popor al unui Stat, vedem c toti cettenii care co nstituiesc
Statul sunt atrasi unul ctre altul printr-un sentiment general de iubire prin
aceea ce se numeste simpatia de ras. Mai mult de ct att. Dac tineam
seama c acelasi snge curge n vinele tuturor membrilor unui popor,
ntelegem c toti acestimembri vor avea, prin efectul eredittii, cam
aceleasi sentimente, cam aceleasi tendinte si chiar cam aceleasi idei; asa
nct, la vreme de nevoie, la ocaziuni mari, inima tuturor va bate n acelasi
fel, mintea tuturor va adopta aceeasi opinie, actiunea tu turor va urmri
acelasi scop; cu alte cuvinte, natiune care va fi de o singur ras, va avea
un singur centru de gravitate; si Statul care va fi format dintr-o astfel de
natiune, acela si numai acela va fi n cele mai bune conditii de trie, de
trinicie si de progres. Prin urmare, dup cerintele chiar ale fiintei, cea
dinti conditiune pentru existenta unui Stat este ca poporul s fie din
aceeasi ras. Ei bine, acest adevr este acela pe care se bazeaz
principiul nationalittilor, de care se face atta vorb n lumea civilizat.
Acest principiu al nationalittilor, se ntelege c nu se raporteaz dect la
ras si nicidecum la ceea ce se numeste supusii aceluiasi Stat, fr
deosebire de ras, cci atunci principiul n-ar mai avea nici o aplicare. Ei
bine, acest principiu este att de adnc nrdcinat astzi n constiinta
tuturor oamenilor, fie oameni de Stat, fie simpli cetteni, nct astzi toate
constituirile si toate reconstituirile de State nu se mai fac n lumea
civilizat dect dup principiul nationa littilor. Apoi s nu se mai zic
atunci de ctre publicistii evrei, sau evreofili c baza Statului ar fi numai
simplul interes material comun al cettenilor, fiindc vedem din contr c
tocmai veacul nostru este acela care a dat nastere principiului
nationalittilor, tocmai principiul acesta prevaleaz astzi din ce n ce mai
mult
Este adevrat c aceasta nu mpiedic admiterea strinilor la cettenia
unui Stat, dar cu oconditiune: ca acei strini s se contopeasc n natiunea
dominant; cu alte cuvinte, s se amestece cu totul, asa nct, la urma
urmei, s rmn n stat tot unul si acelasi snge.
Acestea sunt singurele principii stiintifice ale naturalizatiunii. Asadar,
pentru ca naturalizarea s fie folositoare, rational si conform cu stiinta,
ea nu trebuie acordat dect acelor strini care se contopesc, care se
dispun a se contopi, prin cstorie cu indigeni. Altminterea, ntelegeti bine
c dac s-ar acorda cettenia la indivizi care nu au aplicare si nici nu o pot
avea. de a se contopi n sngelerasei dominante, atunci ar fi a expune
acea tar la o lupt perpetu ntre tendinte contrare.

"Nu zic c nu se poate ca diferite rase ce ar exista ntr-o tar s aib cte
o dat un interes comun, ca tendintele ereditare ale uneia s fie
deopotriv favorizate, ca si tendintele ereditare ale alteia de aceleasi
mprejurri. Ct timp aceast stare de lucruri ar dura, mpmnteniti si
pmnteni ar tri negresit n pace. Dar mprejurrile se schimb si cu ele
se poate schimba si interesul diferitelor rase; sidac nu astzi, mine;
dac nu mine, poimine, tendintele mpmntenitilor se vor gsi n
conflict cu tendintele pmntenilor si atunci interesul unora nu se va mai
mpca cu interesul celorlalti, si atunci interesele unora nu vor putea fi
satisfcute fr sacrificiile intereselor celorlalti; si atunci va fi lupta de
existent ntre o ras si alta, vor fi lupte nversunate, care nu vor putea fi
terminate dect sau prin dizolvarea complet a Statului sau cnd una din
rase va fi zdrobit cu totul pentru a rmne iarsi o singur ras
dominant n Stat Ei bine, istoria noastr national si experientele de
toat ziua ne-au dovedit si ne dovedesc c dintre toti strinii care vin la
noi, turcii si mai cu seam jidanii sunt aceia care nu se amestec niciodat
cu noi prin cstorie, pe cnd ceilalti strini: rusi, greci, italieni, germani,
se amestec cu noi prin cstorie si se contopesc cu noi, dac nu la ntia
generatiune, la a doua sau la a treia, ar n fine vine un timp cnd nu mai
este nici o deosebire ntreacesti strini si noi, nici n privinta sngelui, nici
a iubirii de patrie. Nu tot asa este si cu jidanii
Oricum s-ar pune chestiunea, oricum s-ar interpreta, noi, dac nu vom
lupta contra elementului jidovesc, vom pieri ca natiune".
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, tinut la Camera Deputatilor, sesiunea extraordinar, sedinta de la 4
septembrie 1879 si publicat n Monitorul Oficial cu nr. 201 cu data de miercuri 5 (17) septembrie 1879, paginile 5755 si 5756)

VASILE ALECSANDRI
n timp ce n Camer, Vasile Conta tinea discursul de mai sus, la Senat,
poetul Unirii, Vasile Alecsandri, exprima sentimentul romnilor n felul
urmtor:
Astzi Romnia se prezint nou cu istoria sa n mn pentru ca noi s
nscriem pe paginile sale sau u milirea si pierderea neamului nostru sau
demnitatea si salvarea lui
n prezenta acestei situatii, fr seamn n analele istorice ale lumii,
trebuie s stim a ne ridica cu inima si cu cugetul la nltimea datoriei
noastre, fr patimi, fr violente, dar cu spirit linistit, cu patriotism
luminat si cu nobilul curaj ce se cere de la oameni chemati a decide soarta
trii lor
Ce este aceast nou cumpn? Ce este aceast nou nvlire? Cine sunt
nvlitorii, de unde vin, ce vreau? Si cine este noul Moise, care-i conduce
la noul pmnt al fgduintei, asezat de ast dat pe malurile Dunrii?
Ce sunt nvlitorii? Sunt un popor activ, inteligent, neobosit ntru
ndeplinirea misiunii sale; sunt adeptii celui mai orb fanatism religios; cei
mai exclusivisti din toti locuitorii pmntului, cei mai neasmilabili cu
celelalte popoare ale lumii
Ce vor ei de la noi?
S devie proprietari ai pmntului acestui popor, iar din vechii stpni ai
trii s fac niste iloti, precum sunt astzi tranii din Galitia si din o parte
a Bucovinei.
Tara e frumoas, mbelsugat; ea are orase mari, drumuri de fier, institutii
dezvoltate si un popor cam neprevztor, ca toate popoarele de vit

latin Ce este mai usor, dect s substitui locuitorii acestei tri si de a

face din tara ntreag o proprietate israelit?
Dac este acesta planul nvlitorilor de astzi, precum totul ne induce a o
crede, el probeaz nc o dat spiritul ntreprinztor al neamului israelit si
departe de a merita un blam, el e de natur a-i atrage lauda si admirarea
oamenilor practici.
Blamul s-ar cuveni nou, romnilor,dac prin nepsarea noastr sau prin
aplicarea unor fatale si absurde teorii umanitare, am da nsine o mn de
ajutor la realizarea acestui plan. Blamul ar cdea pe capul nostru, dac
nselati de aceleasi teorii, ntelese pe dos, sau dominati de o spaim
imaginar sub influenta unor amenintri imaginate, am uita c patria
romneasc este un depozit sacru ncredintat nou de printii nostri,
pentru ca s-l transmitem ntreg si neptat copiilor nostri
Ce ar zice dar tara ntreag, dac i-am crea o asemenea situatie n istorie?
Ce ar zice romnul care s-a luptat voios pentru independenta mosiei
strmosesti?
Tara si-ar ntoarce ochii cu durere de la noi.
Romnul ar zice: nu-mi mai cereti de astzi nainte sngele meu , dac
acel snge vrsat nu slujeste dect la trunchierea trii si la njosirea
demnittii nationale.
Pentru aceste considerente, cnd astzi Romnia vine cu istoria sa n
mn pentru ca noi s nscriem pe paginile sale al nostru veto, eu unul rup
pagina destinat pentru nscrierea umilirii trii, iar pe cealalt pagin scriu
cu inima mea: demnitatea si salvarea ei!"
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, rostit n Senatul Romniei, sesiunea extraordinar, sedinta de la 10
octombrie 1879 si publicat n Monitorul Oficial nr. 230 de joi 11/23 octombrie 1879, paginile 6552 pn la 6558)

MIHAIL KOGLNICEANU
Iat pozitia de mndr tinut national pe care ntelegea s se aseze n
raport cu problema jidneasc si cu presiunile exercitate din afar,
ministrul de interne Mihail Koglniceanu, titular al aceluiasi departament,
care astzi a de venit locul de unde pornesc ordinele de tortur mpotriva
celor care mai luptm ca s ne aprm neamul:
Toti cei ce poart un interes viu pentru tara lor s-au preocupat a opri
exploatarea poporului prin jidovi.
n Romnia, chestiunea jidovilor nu este o chestiune religioas; ea este o
chestiune national si totodat o chestiune economic.
n Romnia jidovii nu constituiesc numai o comunitate relig ioas
deosebit; ei constituiesc n toat putere cuvntului o nationalitate,
strin de romni prin origine, prin limb, prin port, prin moravuri si chiar
prin sentimente.
Nu este, prin urmare, la mijloc persecutiune religioas; cci, de ar fi asa,
israelitii ar ntmpina interdictiunea sau restrictiunea n exercitiul cultului
lor, ceea ce nu este. Sinagogile lor nu s-ar ridica libere alturea cu
bisericile crestine. nvtmntul lor religios, publicarea lor de cult,
asemenea nu ar fi nvoite.
Toti acei care au vizitat principatele, si ndeosebi Moldova, s-au
nspimntat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l nftiseaz
israelitii polonezi care mpoporeaz orasele noastre. Cnd ei au cercetate
mai n fond comertul, industria si mediile de convietuire a acestei multimi,

acesti cltori s-au spimntat si mai mult, cci au vzut c jidovii sunt
consumatori fr a fi productori. i c marea, si pot zice, singura lor
industrie, este debitul buturilor
Eu nu am scos pe nici un evreu din domiciliul su pe simplul cuvnt c
dup toate legile trii, israelitii din Romnia nu au drept de domiciliu la
sate, precum acesta este cazul si n Serbia.
Eu am mrginit nchirierea pe viitor de crciume si accisuri la israeliti, si
mai n special, al cei ce se numesc galitiani si podoliani. Msura aceasta
este ntemeiat pe regulamentul organic si pe legea votat de adunarea
general si sanctionat de Domnul Mihai Sturza si pe care nici o lege
posterioar n-a desfiintat-o pn astzi, ba chiar toti ministrii de inter ne si
nainte si n urma convietuirii, au ordonat si mentinut aplicarea ei. Dovad
sunt ordinele predecesorilor mei si anume: din 17 si 28 iunie 1861, din
timpul ministrului Costa Foru, din 5 februarie 1866, subscris de generalul
Florescu, din 11 martie si11 aprilie 1866 ctre Prefectura de RmniculSrat, subscris de PrincipeleDimitrie Ghica etc.
n aceast situatiune nu un ministru, ci zece ministri, succedndu-se la
putere, unul dup altul, n-ar putea face altfel dect ceea ce am fcut eu si
predecesorii mei.
Ministri ai Romniei, ai unei tri cu un regim constitutional, noi nu putem
guverna dect cu vointa natiunii.
Suntem datori a tine seam de trebuintele, de psurile, si pn la un
oarecare punct si chiar si de prejudiciile ei
Aceasta dovedeste marea iritatiune din partea populatiunilor romne,
provenit din grele suferinte si de o legitim ngrijire, cci este vocea unei
natiuni ce se simte amenintat n nationalitatea sa si n interesele sale
economice. Aceast voce strinii o pot nbusi, dar nu este permis nici
unui ministru romn, de orice partid ar fi, de a nu o asculta.
De aceea, nu de astzi, ci de pururea, n tot timpul si sub toate regimele,
toti domnii, toti brbatii de stat ai Romniei, toti acei ce poart un interes
viu pentru tara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri exploatarea
poporului romnprintr-un alt popor strin lui, prin jidovi".
(Din comunicarea Ministrului de Interne, Mihail Koglniceanu ctre Ministerul de Externe, n iunie 1869, privitor la chestiunea
jidoveasc. Publicat n Colectiunea de legiuirile Romniei vechi si noi cte s-au promulgat pn la finele anului 1870", de
Ioan M. Bujoreanu, Bucuresti, 1873, Noua tipografie a laboratorilor romni, partea F. Titlul, dispozitiuni si circulare, capitolul X,
paginile 813-816).

MIHAIL EMINESCU
Dac astzi, cnd n-au plenitudinea drepturilor civile si nici pe cele
politice, au pus mna pe tot negotul si pe toat industria mic din
Moldova, dac astzi se lfiesc nspimnttor asupra sesului romnesc,
dac astzi se ncuib n vatra harnicilor olteni, ce va fi oare mine, cnd
vor avea drepturi egale, cnd vor avea putinta de a-si zice romni, cnd
vor avea nscris n legi dreptul formal c patria aceasta este a lor tot
deopotriv cu noi!"
(Opere complete, Chestiunea israelit, pag. 489, Iasi, librria romneasc Ionescu-Georgescu, 1914. Citat de Alex. Naum)

**
Prin ce munc sau sacrificii si-au cstigat dreptul de a aspira la egalitate
cu cettenii romni! Ei au luptat cu turcii, ttarii, polonii si ungurii? lor leau pus turcii, cnd au nfrnt tratatele vechi capul n poale? Prin munca lor
s-a ridicat vaza acestei tri, s-a dezgropat din nvluirile trecutului aceast
limb? Prin unul din ei si-a cstigat neamul romnesc dreptul la soare?"
(Op. cit., pag. 481)

ION HELIADE RDULESCU

Nu vedeti dumneavoastr c trtanii din Englitera si Franta nu cer
drepturi de cetteni n Romnia, ci privilegii, suprematia; vor fonda o
aristocratie a banilor, a vitelului de aur?
Cer aceea ce noi nu putem da pn la ultimul romn.
C red oare trtanii din Englitera si Franta, credeti oare si dumneavoastr
dimpreun cu dnsii, c romnii se vor uita cu snge rece la a se stabili
ntre dnsii cea mai sordid si imund, cea mai bdran dintre
aristocratii, dominatia de martafoi, de jidani, de rusiani ai lui Mamona?
Pe ce cuvnt ns, si pe ce drept se va putea stabili o asemenea
abominabil dominatie naintea atriului, naintea portilor secolului
douzeci, unde umanitatea ntreag, afar de fiii pieirii, se va prezenta ca
o mireas naintea divinului su mire?
Vin trtanii din Englitera si Franta cu dreptul omului bazat de egalitate s
pretind numai ei privilegiile si suprematie?
Si fiindc nu pot invoca dreptul acesta, cuteaz, dup cum le-a plesnit n
cap paradoxul de romn de ritul israelit , s-si mping cutezanta si mai
jidneasc de a ne ameninta cu numele suveranilor Europei!
Cu ce oare ne vor cuceri jidanii? Cu cantitatea, cu numrul, cu forta?
Pentru binele ce le-am dorit si le dorim, n numele regenerrii popoarelor
si nsusi a evreilor pe pmntul Palestinei, i plngem de pietate si le dm
tot sfatul ce le poate da un crestin, - gelos de mntuirea umanittii ntregi,
prin rnile lui Christ ce din nltimea crucii ierta pe nsisi clii si, - s nu
cumva s ncerce la una ca ac easta si nici s cuteze nici a cugeta, necum
a pretinde ceva n aceast epoc de agitatiune provocat de ngerii
satanei ce i-a indus n tentatiune, s nu cerce la una ca aceasta c
Dumnezeu stie unde vor ajunge romnii n legitima lor si cea mai sacr
dintoate urgiile, aprndu-si drepturile lor ca orice natiune ce si are
instinctul de conservare!"
(Din Echilibrul ntre antithese sau spiritul si materia", de I. Heliade Rdulescu, Bucuresti, publicat de la 1859 pn la 1869,
partea III, titlul Israelitii si Jidanii", capitolul X, pag. 380-383)

BOGDAN PETRICEICU HASDEU

Asa dar, Talmudul prevede pentru jidani dou ci de purtare n privinta
noastr:
Dac sunteti mai puternici dect crestinii, exterminati-i.
Dac sunteti mai slabi dect crestinii, lingusiti-i
ns un om mai slab dect mine, pentru ca s poat ajunge odat a fi mai
tare dect mine, trebuie mai nti s treac prin o treapt de mijloc, n
care s fie egal cu mine.
Acum ntelegeti oare ce va s zic a acorda jidanilor drepturile asa numite
politice?"
(Din Studii asupra iudaismului". Talmudul ca profesiune de credint a poporului israelit, de B. P. Hasdeu, Directorul Arhivei
Istorice a Romniei", presedintele sectiunii stiintelor morale si politice a Atheneului Romn, Bucuresti. Tipografia Theodor
Vaidescu, Casa Bossel, nr.34, 1866; pag. 30, 31).

COSTACHE NEGRI
Jidovimea, adic 1/7 parte din poporatiunea noastr total, este cea mai
trist lepr cu care ne-au osndit slbiciunea, neprevederea si venalitatea
noastr".
(Din scrisoarea ctre Lupascu trimis din Ocna, cu data de 12 Ianuarie 1869 si publicat n vol. C. Negri, Versuri, proz,
scrisori", cu un studiu asupra vietii si scrierilor sale de E. Grleanu, Editura Minerva". B-dul Academiei 3, Bucuresti, 1909,
pag. 116)

A. D. XENOPOL

Ne permitem a introduce n aceeasi culegere de citate, prerea aceluia

care a fost marele istoric A. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iasi,
aceasta, avnd n vedere necontestata autoritate stiintific a savantului
care a trit si a vzut cu proprii si ochi dureroasele realitti pe care la
constat.
Dac un romn s-ar hotr s deschid o prvlie, nici un jidan nu-i va
trece pragul, fiind astfel ocolit de o clientel numeroas, n timp ce
romnii nu se opresc deloc de la a cumpra de la jidani. Se ntelegedar c
chiar fr cartelarea preturilor, rezistenta negustorului si meseriasului
romn poate fi nfrnt.
Niciodat un jidan nu va primi n ntreprinderea sa un romn dac acesta
din urm ar putea s nvete de la el cte ceva; cci romnii nu sunt primiti
n casele jidovesti dect ca slugi sau hamali. Acest sistem de exclusivism
persist cu toat puterea. Nu se afl, n nenumratele ateliere sau prvlii
ale jidanilor care au ntsat Moldova de la un capt la altul, nici un singur
crestin sau romnca ucenic, lucrtor, contra-maistru, contabil, casier,
vnztor.
Jidanii practic deci fat de romni exclusivismul economic cel mai riguros
si nu pot renunta la el cci le este prescris n nssi religia lor".
(Din La question israelite en Roumanie"par A. D. Xenopol, studiu aprut n La renaissance latine", Rue Boissy-d'Anglas 25,
Paris, 1902, pag. 17)

GREVA GENERAL A STUDENTIMII CONTINU

Dup Pasti lupta rencepe. Pe frontul L.A.N.C., profesorul Cuza continu
actiunea prin pres, iar noi ceilalti ne ocupm de organizare.ncepe seria
ntrunirilor prin orase si sate.
Pe frontul studentesc, modificarea art. 7 din Constitutie aduce schimbri.
Conductorii de la Bucuresti si Cluj, care crezuser c pn la capt o
miscare studenteasc va putea convinge guvernul s recunoasc cererile
drepte ale studentimii, vznd c acesta nu numai c nu recunoaste nimic,
dar c acord drepturi politice jidanilor, se descurajeaz amrti si ncep
s fluture tot mai mult ideea capitulrii.
La Cluj, chiar presedintele convoac o adunare unde sustine teza intrrii la
cursuri. Masa studenteasc respinge propunerea si declar c ea lupt
pentru onoare si c lupta va trebui dus pn la limita cea de pe urm a
rezistentei. Sustintorii acestei teze sunt: Ion Mota, Corneliu Georgescu,
Isac Mocanu, mpreun cu tot grupul nostru. Alexa si d demisia si este
ales n locul lui presedinte al centrului studentesc Petru Maior", Ion Mota
cu un comitet nou. Asaltul guvernului pentru a determina pe studenti s
intre la cursuri cade si de ast dat, dar cu sacrificarea conductorilor. Ion
Mota si nc sase sunt eliminati pentru totdeauna din toate universittile
pentru tinuta lor drz.
La Bucuresti, un grup n frunte cu Simionescu si Dnulescu, ncepe s ia
locul conducerii din ce n ce mai nehotrte si mai slabe. Nici aici guvernul
nu reuseste s deschid cursurile dup Pasti.
IUNIE 1923
Au trecut nc dou luni de rezistent eroic, de mizerie, de presiuni.
Studentimea era epuizat. La Bucuresti se fixeaz deschiderea
Universittii n vederea examenelor, fie chiar numai pentru studentii jidani
si pentru renegati. n ziua deschiderii, n Universitate se introduce armata.

Slabele ciocniri din fata Universittii nu mai pot determina nchiderea

acesteia. Planul guvernului era s le deschid pe rnd, lsnd Iasiul la
urm si punndu-l n fata a trei universitti deschise. Peste o sptmn,
la Cluj, si nc peste cteva zile la Cernuti, universittile se deschid cu
armata, n aceleasi conditii ca la Bucuresti. Peste o alt sptm n venea
si ceasul greu al Iasiului, care, izolat prin msurile guvernului, rmsese
singur cu puterile mult sczute.
n ajunul deschiderii, stiind c a doua zi dimineata armata va intra n
Universitate, am fcut planul de a o ocupa noi, n timpul noptii. De cu ziu,
am trimis un student de ncredere care a intrat n sala pasilor pierduti si a
desfcut zvoarele la dou geamuri mari, fr ca s se observe, n asa fel
nct numai mpinse din strad ele s se deschid. Fr a comunica planul,
am convocat, laora 9, o sut de studenti n sala Bejan. La ora 10,
Universitatea a fost ocupat de noi. Pe frontispiciul ei se arborase steagul
cu zvastic. Peste putin a sosit si rectorul Universittii, profesorul
Simionescu, cruia i-am deschis. El ne-a vorbit, ndemnndu-ne s prsim
Universitatea. Noi i-am rspuns, explicndu-i cauza noastr. Peste cteva
ore a plecat. Ne-am organizat pentru paz si am rmas toat noaptea de
veghe acolo. A doua zi dimineata, studentii au sosit la Universitate n
numr mare. nviorati, au hotrt n unanimitate continuarea luptei.
Ziarele jidnesti ne-au atacat furibund.
Peste dou zile, Clujul, ntr-o lupt, ncearc reluarea Universittii din
minile jandarmilor. Peste alte dou zile, Bucurestii si Cernutii. Aceste
lupte duc din nou la ridicarea studentimii si la nchiderea din nou a tuturor
universittilor. Anul scolar se terminase. Tineretul romnesc dduseun
examen unic de rezistent, de caracter si de solidaritate.
*
Onoare studentimii care pentru credinta ei, nfruntnd attea lovituri, a dat
un exemplu de voint colectiv nemaintlnit n istoria universittilor din
ntreaga lume. n nici o tar nu s-a vzut ca studentimea, unit ntr-un
singur suflet, asumndu-si toate responsabilittile si toate riscurile, s
poat mentin e greva general timp de un an de zile, pentru a-si impune
credintele, urmrind prin demonstratia ei trezirea la constiint a natiei
ntregi, fat de cea mai grea problem a existentei sale.
Este o pagin frumoas, o pagin eroic scris cu suferinta acestei tinerimi
n cartea neamului romnesc.
PLANURILE IUDAISMULUI
PLANURILE FAT DE PMNTUL SI NEAMUL ROMNESC.
PLANURILE FAT DE MISCAREA STUDENTEASC
Cine si nchipuie c jidanii sunt niste bieti nenorociti, veniti aici la
ntmplare, mnati de vnt, adusi de soart etc., se nseal. Toti jidanii de
pe fata pmntului formeaz o mare colectivitatelegat prin snge si prin
religia talmudic. Ei sunt ncadrati ntr-un adevrat stat foarte sever,
avnd legi, planuri si conductori care formeaz aceste planuri si-i conduc.
La baz, au Cahalul . Asa c noi nu ne gsim n fata unor jidani izolati, ci n
fata unei puteri constituite, comunitatea jidneasc. n fiecare oras sau
trg, unde se strnge un numr de jidani, se formeaz imediat Cahalul sau
comunitate a jidneasc. Acest Cahal si are conductorii lui, justitie

separat, impozite etc. si tine strns unit n jurul lui ntreaga populatie
jidneasc din localitate.
Aici n acest Cahal mrunt, de trg sau de oras, se fac toate planurile: cum
s capteze pe oamenii politici locali; cum s capteze autorittile; cum s
se strecoare n diverse cercuri unde ar fi interesati, ca de pild printre
magistrati, ofiteri, functionari superiori; ce planuri s ntrebuinteze pentru
a cuceri cutare ramur a comertului din m inile unui romn; cum ar putea
rpune pe un antisemit local; cum ar putea distruge pe un reprezentant
corect al unei autoritti care s-ar opune intereselor iudaice; ce planuri s
aplice cnd, stoars, populatia se revolt si izbucneste n miscri
antisemite.
Nu vom aprofunda aici aceste planuri. n general se ntrebuinteaz
urmtoarele sisteme:
I. Pentru captarea oamenilor politici locali;
1.Cadouri;
2.servicii personale;
3.finantarea organizatiei politice pentru propagand, tiprire de
manifeste, deplasri cu automobile, etc. Dac n localitate sunt mai multi
bancheri sau bogtasi jidani, ei se mpart la toate partidele politice.
II. Pentru captarea autorittilor:
1.coruptiunea, mituirea. Un politai din cel mai mic oras din
Moldova, n afar de leafa lui de la stat, mai primeste lunar nc o leaf
sau dou. Odat ce a primit mita, devine robul jidanilor, pentru c altfel se
ntrebuinteaz a doua arm;
2.santajul; dac nu se supune, i d pe fat mituirea;
3.a treia arm este distrugerea. Dac vd c nu te pot ndupleca
si supune, atunci vor ncerca s te distrug. Cercetndu-ti bine slbiciunile:
dac bei, vor cuta prilejul s te compromit prin aceasta; dac esti
afemeiat, ti vor trimite o femeie care te va compromite sau te la lovi n
inim, distrugndu-ti familia; d ac esti violent, ti vor trimite n cale pe un
alt violent, care te va omor sau l vei omor si vei intra la nchisoare. Dac
nu vei avea aceste defecte atunci vor ntrebuinta: minciuna, calomnia la
ureche sau prin pres, pra fat de sefi.
n trgurile si orasele invadate de jidani, nu exist autoritate dect n stare
de mituire, n stare de santaj sau n stare de distrugere.
**
III. Pentru a se strecura n diferite cercuri sau n jurul unor oameni de
frunte folosesc:
1.slugrnicia;
2.consilii de adminstratie;
3.servicii personale josnice;
4.lingusiri.
Astfel toti oamenii politici au secretari jidani, pentru c: aduc din piat, fac
ghetele, leagn copiii, tin geanta etc., lingusesc, se insinueaz.
Romnul nu va fi asa bun, pentru c este mai putin rafinat, nu e parfid, e
venit de la plug si mai ales pentru c vrea s fie un soldat credincios,
bucurndu-se de onoare, dar nu slug.
IV. Planuri pentru distrugerea unui comerciant romn:
1.flancarea romnului cu un comerciant jidan sau ncadrarea lui
ntre doi comercianti jidani;

2.vnzarea mrfurilor sub pretul de cost, pierderea acoperindu-se

cu sume speciale date de Cahal.
Asa au czut rpusi comerciantii romni, unul dup altul.
Dac la acestea mai adugm:
a.superioritatea comercial a jidanului, rezultnd dintr-o practic
comercial cu mult mai ndelungat dect aceea a romnului;
b.superioritatea jidanului luptnd sub protectia Cahalului, romnul
neavnd nici o protectie din partea statului romnesc, ci numai mizerii din
partea autorittilor corupte de jidani. Romnul nu lupt cu jidanul de
alturi, ci cu Cahalul si de aceea se ntelege c individul va fi rpus n
lupt cu coalitia. Romnul n-are pe nimeni, n-are un stat printe, care s-l
creasc, s-l ndrume, s-l ajute. El este lsat singur, n voia sortii, n fata
coalitiei jidnesti.
E usor de repetat formula tuturor politicienilor de categoria d-lui
Mihalache: Romnul s se fac comerciant". S ne arate ns acesti
oameni politici romni un singur comerciant romn ajutat de statul romn,
o singur scoal fcut de el care s creeze cu adevrat comercianti, iar
nu functionari de banc sau de birouri. S nu se arate o singur
institutiune fcut de ei care s fi ajutat cu un mic capital si s fi ndrumat
pe tnrul absolvent de scoal comercial pe calea comertului. Nu
romnul a dezertat de pe linia comertului, ci acesti oameni politici au
dezertat de la datoria lor de conductori si ndrumtori ai natiei. Romnul,
prsit de conductorii lui, a rmas singur n fata coalitiei organizate
jidnesti, a manoperelor frauduloase si a concurentei neloiale si a czut
nfrnt. Va veni ns un ceas n care acesti conductori vor trebui s
rspund.
PLANURILE MARI ALE IUDAISMULUI FAT DE PMNTUL SI
NEAMUL ROMNESC
Deci, nc odat: nu ne aflm n fata unor bieti indivizi veniti la ntmplare,
de capul lor, dup adpost aici la noi. Ne aflm n fata unui stat iudaic, a
unei armate care vine la noi cu planuri de cucerire. Miscrile de populatie
jidnesti sunt mpinse spre Romnia dup un plan bine stabilit. Probabil,
marele stat iudaic urmreste crearea unei noi Palestine, pe o portiune de
pmnt care pleac de la Marea Baltic, cuprinde o parte din Polonia si din
Cehoslovacia, jumtate din Romnia pn la Marea Neagr, de unde usor
ar putea avea legtur pe ap cu cealalt Pale stin. Cine este naivul care
s cread c miscrile de populatie ale maselor jidnesti se fac la voia
ntmplrii?
Ei vin cu un plan, dar nu au curajul armelor, al nfruntrii riscului, al
sngelui vrsat, ca mcar acestea s le creeze o baz de drept pe acest
pmnt.
*
De unde cunoastem aceste planuri? Le cunoastem sigur, trgnd concluzii
din miscrile adversarului. Orice comandant de trup, urmrind cu atentie
actiunea adversarului, si d seama de planurile pe care acesta le
urmreste. Este un lucru elementar. n toate rzboaiele lumii a fost vreun
conductor care a cunoscut planurileadversarului pentru c ar fi asistat la
facerea lor? Nu! Le-a cunoscut perfect din miscrile adversarului su.

***
Pentru ca poporul romn s-si frng orice putere de rezistent, jidanii vor
aplicaun plan unic si ntr-adevr diabolic.
1.Vor cuta s rup legturile sufletesti ale neamului cu cerulsi cu
pmntul.
Pentru ruperea legturilor cu cerul, vor ntrebuinta mprstierea,
pe scar ntins, a teoriilor ateiste, pentru a face din poporul romn, sau
mcar numai din conductorii lui, un popor desprtit de Dumnezeu;
desprtit de Dumnezeu si de mortii lui, pentru a-l omor, nu cu sabia, ci
tindu-i rdcinile de viat spiritual.
Pentru ruperea legturilor cu pmntul, izv orul material de
existent al unui neam, vor ataca nationalismul ca o idee nvechit si tot
ce se leag de ideea de patrie si pmnt, pentru ca s rup firul iubirii
care uneste poporul romn de brazda lui.
2.Pentru ca acestea s reuseasc, vor cuta s pun mna pe
pres.
3.Vor ntrebuinta orice prilej, pentru ca n tabra poporului romn
s fie dezbinare, nentelegeri si ceart si, dac e posibil, chiar l vor mprti
n mai multe tabere, care s se lupte ntre ele.
4.Vor cuta s acapareze ct mai mult din mijloacele de existent
ale romnilor.
5.i vor ndemna sistematic pe calea desfrului, nimicindu-le
familia si puterea moral.
6.i vor otrvi si ameti cu tot felul de buturi si otrvuri.
Oricine va voi s omoare si s cucereasc un neam va putea s o fac
ntrebuintnd acest sistem: ruperea legturilor lui cucerul si cu pmntul,
introducerea certurilor si luptelor fratricide, introducerea imoralittii si a
desfrului, constrngerea material prin limitarea la maximum a
mijloacelor de subzistent, otrvire fizic, betie. Toate acestea nimicesc o
natie mai ru dect dac ai bate-o cu mii de tunuri sau cu mii de
aeroplane.
S priveasc putin n urm romnii si s vad dac n contra lor nu s-au
ntrebuintat cu precizie si cu tenacitate acest sistem, n adevr ucigtor.
S deschid romnii ochii si s citeasc presa de 40 de ani ncoace, de
cnd st sub conducere jidneasc. S reciteasc: Adevrul",
Dimineata", Lupta", Opinia", Lumea" etc. si s vad dac din fiecare
pagin nu tsneste fr ntrerupere acest plan. S deschid romnii ochii
si s si-i arunce asupra vietii publice romnesti dezbinate, s-i deschid si
s vad bine.
Aceste planuri sunt ns ca si gazele de rzboi. S le ntrebuintezi pentru
adversar, dar s nu se ating de tine. Propovduiesc ateismul pentru
romni, dar ei nu sunt atei, ci tin cu habotnicie la respectarea celor mai
mici precepte religioase. Vor s dezlege pe romni de dragostea
pmntului lor, dar ei acapareaz pmnturi. Se ridic mpotriva ideii
nationale, dar ei rmn nationalisti sovini.
PLANURILE IUDAISMULUI FAT DE MISCAREA STUDENTEASC
Cine crede c fortele puterii iudaice au rmas fr plan n fata miscrii
studentesti, se nseal.

Pentru un moment jidnimea, lovit n directivele ei de pn acum,

rmne dezorientat. ncearc s opun studentilor pe muncitorii din
miscarea comunist, adic tot pe romni, dar fr rezultat, cci, pe de o
parte, muncitorii erau sleiti de puteri, iar pe de alta, ncepuser s vad si
ei c noi luptm si suferim pentru drepturile lor si ale n eamului. Multi
dintre dnsii erau alturi de noi cu sufletul. Vznd c nu pot reusi s ne
pun n fat pe muncitori, ridic n fata studentimii guvernul si ntregul
politicianism. Prin ce mijloace? Partidele au nevoie de bani, de
mprumuturi n strintate cnd sunt la guvern, de voturi si de pres bun
n opozitie. Jidanii vor ameninta cu tierea subventiilor necesare
propagandei electorale a partidului respectiv. Cor ameninta cu finanta
international-jidneasc, nemaiacordnd mprumuturi. Vor specula cu
joucul unei mari mase de voturi prin care pot determina victoria sau
nfrngerea, n sistemul democratic, avnd acum drepturi politice. Vor
ameninta cu presa pe care o stpnesc aproape n ntregime si fr de
care un partid sau un guvern poate cdea nfrnt.
Banii, presa si voturile hotrsc viata sau moartea n democratie. Jidanii le
au pe toate si prin acestea, partidele politice romnesti devin simple
unelte n minile puterii iudaice. nct noi, care ncepusem lupta mpotriva
jidanilor, ne vedem la unmoment dat luptndu-ne cu guvernul, partidele,
autorittile, armata, iar jidanii stnd linistiti la o parte.
ARGUMENTE SI ATITUDINI JIDNESTI
Ce va zice strintatea de miscarea antisemit din Romnia care s-a ntors
la barbarie? Ce vor zice oamenii de stiint, ce va zice civilizatia?
Oamenii nostri politici ne vor repeta nou la fiecare pas argumentul
jidnesc, tiprit n toate foile si n fiecare zi. Cnd n sfrsit, dup 8 ani de
zile, Germania, cu toat civilizatia si cultura ei, se ridic mpotriva jidnimii
si biruieste hidra prin Adolf Hitler, argumentul cade. Atunci apare altul:
Sunteti n slujba Germaniei, pltiti de germani ca s faceti antisemitism.
De unde aveti fonduri?" Si iarsi politicienii romni fr suflet, fr
caracter si fr onoare, repet dup presa jidneasc: De unde bani?
Sunteti n solda Germaniei".
La 1919, 20, 21, ntreaga pres jidneasc ddea asalt statului romn,
dezlntuind pretutindeni dezordinea si ndemnnd la violent n contra
regimului, a formei de guvernmnt, a bisericii, a ordinii romnesti,a ideii
nationale, a patriotismului". Acum, ca prin farmec, aceeasi pres, condus
exact de aceiasi oameni, s-a transformat n aprtoarea ordinii de stat, a
legilor; se declar n contra violentei, iar noi am devenit: dusmanii trii",
extremisti de dreapta", n solda si serviciul dusmanilor romnismului"
etc. Si pn la sfrsit vom auzi-o si pe aceasta: suntem subventionati chiar
de jidani.
Oare cnd va veni ziua aceea n care tot romnul s nteleag
argumentrile mincinoase si perfide ale jidanilor si s le resping ca pe
ceva de origine satanic? Oare cnd va veni momentul ca s nteleag
murdara constructie sufleteasc a acestei natii?
Iat acum un exemplu de modul n care erau tratati trei profesori
universitari romni: A. C. Cuza, Paulescu si Sumuleanu.
Curierul Israelit", organ al Uniunii evreilor pmnteni, din 23 aprilie 1922,
public n articolul de fond sub titlul Strigoii", urmtoarele:

O tagm de mscrici si de insulttori publici s-au strns s formeze o

band de fctori de rele. Si spre rusinea trii n aceast tagm se afl trei
profesori de la universittile noastre. Si acesti ipochimeni, acesti strigoi
ntrziati vor s renvie antisemitismul si au s reuseasc s o fac niste
caraghiosi ntrziati, acum cnd antisemitismul oficial dispare si cnd votul
universal va aduce fatal dup sine si democratizarea vietii noastre publice
si sociale. Nu! E munc zadarnic, strigoii nu vor opri omenirea n mersul
ei nainte, nici nu va fi nevoie s le bat cteun par n
piept, i va sfrsi definitiv ridicolul ticlosiei lor Ne-am ocupat de
actiunea slbatic, pornit de asa zisa Uniune National Crestin, compus
din vreo 5 caraghiosi si jumtate pentru ca s-i fixm odat n infama lor
postur si pentru a atrage atentia evreilor c mai sunt fctori de rele
mpotriva crora vor trebui s se apere".
Asadar: tagm de mscrici, insulttori publici, band de fctori de rele,
ipochimeni, strigoi ntrziati, ticlosie, actiune slbatic, infam postur;
iat ce sunt profesorii romnismului: Cuza, Paulescu si Sumuleanu, si iat
ce este actiunea lor mntuitoare de neam.
***
Primim peste obraz si peste sufletele noastre romnesti batjocur peste
batjocur, aplme peste palme, pn la aceea de a ne vedea cu adevrat n
grozava situatie: jidanii, aprtorii romnismului, la adpost de orice
neajuns, trind n liniste si belsug, iar noi, romnii, dusmanii romnismului,
cu libertatea si viata n pericol, urmriti ca niste cini turbati de toate
autorittile romnesti.
Eu a m vzut cu ochii si am trit aceste ceasuri, amrt pn n adncul
sufletului. S pornesti la lupt pentru tara ta, curat la suflet la lacrima
ochilor si s lupti ani de-a rndul ntr-o srci e si foame ascuns, dar
sfsietoare, pentru ca s te vezi la un moment dat declarat n rndul
dusmanilor trii, urmrit de romnisi spunndu-ti-se c lupti pentru c esti
pltit de strini, iar alturi s vezi ntreaga jidnime stpn pe tara ta,
erijat n purttoare de grij a romnismului si a statului romn amenintat
de tine, tineret al trii. este ceva ngrozitor.
Nopti de-a rndul ne munceau aceste gnduri si n unele ceasuri, n care
eram scrbiti si rusinati peste msur, ne cuprindea jalea si ne gndeam,
dac nu ar fi mai bine s plecm n lume, sau dac nu ar fi mai nimerit s
provocm o rzbunare n care s ne gsim cu totii moartea; si noi si
romnii cei ticlosi si capetele hidrei iudaice.
CONGRESUL CONDUCTORILOR MISCRII STUDENTESTI
IASI, 22-25 AUGUST 1923
ntr-un comitet restrns la Bucuresti, se fixeaz tinerea celui dinti congres
al conductorilor si delegatilor miscrii studentesti dup un an de lupt.
Acest congres urma s aib loc la Cluj, n zilele de 22, 23, 24 si 25 august
1923. Mota, presedintele cercului Petru Maior", ne comunic printr-o
adres c autorittile i-au pus n vedere ordinul de interzicere a acestui
congres. Noi, Iasiul, a, rspuns Clujului, precum si celorlalte centre, c ne
lum rspunderea ca acest congres s se tin la Iasi, chiar dac guvernul
va voi s-l interzic. Centrele au aprobat, iar noi ne-am fcut datoria de a
ngriji de ncartiruirea celor 40 de delegati anuntati.

n dimineata zilei de 22, am primit la gar pe rnd delegatia Clujului, n

frunte cu Ion Mota, a Cernutilor, n frunte cu Tudose Popescu si
Crsteanu, a Bucurestilor, n frunte cu Napoleon Cretu, Simionescu si
Rpeanu. La ora 10, am plecat in corpore la Mitropolie pentru a face o
rugciune si un parastas n amintirea studentilor czuti n rzboi, printre
care era si cpitanul Stefan Petrovici, fost presedinte al Centrului
Studentesc Iasi. Spre marea noastr mhnire, am gsit ns portile
Mitropoliei legate cu lanturi si pzite de jandarmi.
ntre timp soseste si btrnul profesor Gvnescul. Atunci ne asezm cu
totii n genunchi si descoperiti, ne facem rugciunea n mijlocul strzii, n
fata bisericii, pe care nici turcii n-au nchis-o celor ce vroiau s se
roage.Sosind din ntmplare, preotul Stiubei si vzndu-ne ngenuncheati,
a venit si ne-a citit rugciuni. Apoi, descoperiti, tcuti si plini de durere, am
parcurs prin mijlocul strzii drumul pn la Universitate sub privirile
jidnimii, care ni se preau ca niste sgeti aruncate din usile si ferestrele
prvliilor.
Pe scrile Universittii se aflau autorittile, flancate de numeroase forte
politienesti, care ne-au anuntat c Ministerul de Interne a interzis
congresul. Procurorul ne-a oprit, somndu-ne s ne mprstiem. Enervat,
am spus:
Domnule procuror, eu stiu c suntem ntr-o tar condus de legi.
Constitutia ne garanteaz dreptul de ntrunire si Dv. stiti mai bine dect
mine c un ministru nu poate abroga drepturile garantate nou de ctre
Constitutie. De aceea, n numele legii pe care nu noi, ci D-voastr o clcati,
v somm s v dati la o parte.
ndrjiti de sacrilegiul care fusese comis cu o or nainte, cnd ni se
nchiseser cu lanturi usile bisericii, rpindu-ne dreptul de a ne nchina,
vzndu-ne acum n fata unei a doua ncercri nedrepte, provocatoare si
umilitoare, aceea de a ni se fereca intrarea n propria noastr cas,
Universitateasi dndu-ne seama c aceste msuri constituiau o sfruntat
clcare a legii, am rsturnat tot ce ni se opunea n cale si n urma unei
lupte, am ocupat prin fort Universitatea.
Regimentul 13, aprut un moment mai trziu, nconjoar Universitatea.
Noi ne-am baricadat aprnd intrrile. n dreptul fiecrui geam sunt
postati trei soldati cu baionetele la arme.
n aceast situatie, ntr-o atmosfer apstoare, adunarea se deschide n
amfiteatrul Faculttii de Drept, al ora 12. Congresistii, palizi de enervare si
muti de durerea celor petrecute la Mitropolie si aici, rspndesc n jurul
slii pustii un aer de adnc tristete. Domneste n toti ngrijorarea atacului
armatei, a intrrii ei n Universitate, peste noi si a consecintelor care vor
urma. Nu tinem discursuri, dar congresul ntelege tragedia situatiei si
presimte c se vor ntmpla lucruri grave.
Pentru prima zi sunt ales presedinte eu. Se ncepe cu nfierarea celor
petrecute. Ctiva cer cuvntul si protesteaz. Apoi se ncep discutii asupra
miscrii. Ce atitudine adoptm la nceputul anului care se deschide?
Capitulm? Greu! Un an de lupt fr nici un rezultat. Din contr, rusinati,
umiliti, btuti. Mergem nainte? Iarsi greu! Studentii sunt sleiti de puteri.;
ei nu mai pot ncepe un al doilea an de lupt. Totusi Mota, Tudose Popescu,
Simionescu si eu sustinem teza luptei mai departe. Pentru jertf. Din

capitularea noastr nu va iesi nimic dect rusine si umilint. Din jertfa

noastr nu se poate s nu rodeasc ceva mai bun pentru neamul nostru.
Pe la ora 8, se nserase. Auzim larm si zgomot n strad. Constantin
Pancu, vechiul lupttor de la 1919, nconjurat de studentii rmasi afar, de
un mare numr de cetteni, se adunaser la Tufli, cu fclii aprinse n mini
si ncercau s nainteze n sus spre Universitate, pentru a ne aduce ctiva
saci cu pine. Noi srim cu toti le geamuri si privim. Manifestantii rup
cordonul de la Tufli si urc n pas alergtor la deal. Al doilea cordon
din dreptul strzii Coroiu este rupt ntr-o lupt grea. Auzim izbucniri de
urale. Al treilea cordon este de asemenea rupt. Noi ne pregtim s asaltm
dinuntru, s iesim, dar la al patrulea cordon, ai nostri nu mai pot rzbi. Se
aude glasul lui Pancu, care st cu sacul de pine la picioare:
Sunt copiii nostri.
Nou ce curg lacrimi de bucurie. Pentru neamul acesta luptm noi si al nu
ne las.
La ora 9, ncep tratativele ntre noi si autoritti, prin Napoleon Cretu.
Acestea promit imediata eliberare a tuturor studentilor ncercuiti n
Universitate, cu conditia ca ei s m predea pe mine. Studentii refuz. Pe
la ora 11, ne trimit vorb c se admite eliberarea n grupuri de cte trei.
Desigur, cu intentia de a m prinde pe mine la iesire. Noi primim.
Din cinci n cinci minute, ies grupuri de cte trei. La us sunt observati cu
atentie de 4 comisari si agenti. Eu m dezbrac la repezeal de hainele
mele nationale, le dau unui camarad si m mbrac cu ale lui. Ies cu
Simionescu si cu un altul. La deschiderea usii, scap din buzunar ctiva lei.
La zgomotul lor, toti comisarii se uit n jos si ntreab:
Ce ati pierdut, d-lor?
Noi toti cu capetele aplecate, cutnd mpreun cu ei, rspundem:
Niste bani.
Simionescu mai rmne de vorb cu ei, cutnd si aprinznd chibrituri, iar
eu scap.
***
n cel mai mare secret fixm continuarea congresului a doua zi, afar din
oras, la Mnstirea Cettuia.
M strecor pn acolo mbrcat n hainele unui fochist si a norocul s nu
m cunoasc nici congresistii. Prezideaz Ion Mota. Cu observatori plasati
n locuri bune, lucrm n liniste, pentru c din deal, orice apropiere de om
se observ de la 2 km. Stm acolo pn seara trziu. Se fac propuneri si se
iau hotrri.
Tot n aceast sedint se proclam ziua de 10 Decembrie ca srbtoare
national a studentimii romne.
***
A treia zi, congresul continu ntr-o pdurice din dealul Galatei. n
majoritate, se decide continuarea luptei. Se alege nu comitet de actiune
de cinci care s dea directive de actiune ntregii miscri studentestide la
toate universittile. Comitetul e compus din: Ion Mota - Cluj, Tudose
Popescu- Cernuti, Ilie Grneat - Iasi, Simionescu - Bucuresti si eu. Prin
nfiintarea acestui comitet, vechea conducere studenteasc de la
Bucuresti, insuficient lmurit si decis, cade pentru totdeauna. Rmne
ca form, dar nu mai conduce.

Acum se hotrste oficial, pentru prima dat, o nou orientare: lupta

mpotriva partidelor politice , socotite ca nstrinate de neam si credinta
ntr-o nou miscare romneasc pe care studentimea trebuie s-o ajute
oficial pentru a birui: Liga Aprrii Nationale Crestine".
A patra zi, congresul si ncheie lucrrile n casele d-nei Ghica din str. Carol.
Seara, studentii pleac fiecare pe la centrele lor, iar eu plec la Cmpulung
pentru a organiza congresul L.A.N.C. din Bucovina, la care va lua parte
prof. Cuza cu toti fruntasii miscrii. M strecor cu greu, deoarece mi se
lansase mandat de arestare.
Pe drum, m bucuram de toate hotrrile acestui congres care era n
spiritul vederilor noastre, dar mai ales pentru c n grupul nostru
cstigasem un om: pe Ion Mota, presedintele centrului Pentru Maior" din
Cluj.
CONGRESUL DE LA CMPULUNG AL L.A.N.C.
Congresul de la Cmpulung a avut loc n ziua de luni, 17 septembrie 1923.
S-a putut tine numai dup o lupt grea, deoarece guvernul l-a interzis si a
trimis pentru mpiedicarea lui trupe din Cernuti sub comanda unui
colonel. La toate intrrile au fost postate puternice cordoane.
Noi am concentrat toate fortele noastre la bariera dinspre apus a orasului,
Sadova, Pojorta. Acolo am rupt cordoanele datorit arcasilor din Vatra
Dornei si Cndreni, asigurnd timp de o or trecerea ntregului convoi,
compus din mai multe sute de crute.
Congresul s-a tinut n curtea bisericii din oras. Au vorbit: profesorul Cuza,
tatl meu, Dr. Ctlin - presedintele Bucovinei, Tudose Popescu, fratii
Octav si Valerian Dnieleanu, care, cu sufletul prin de credint au
organizat, alturi de Dr. Ctlin, acest impuntor congres.
Tranii aceia mndri din munte, cu plete mari, mbrcati n cmsi albe si
sumane, s-au adunat la sunetele buciumului din munti, n orasul lor, multi
la numr si vijeliosi ca niciodat. Credeau c a sosit ceasul, de veacuri
asteptat, ca romnul s calce n picioare hidra care-i suge si s se nalte n
drepturile de stpn al trii, al muntilor, al apelor, al oraselor sale.
Rzboiul l-au purtat din greu. Jertfa lor de snge de pe toate fronturile a
creat Romnia mare. Dar spre marea lor durere si dezamgire, Romnia
Mare nu le-a adus tot ceea ce asteptau.Pentru c Romnia Mare a
refuzats le rup lanturile robii jidnesti, care-i chinuise atta amar de
vreme. Romnia Mare i-a dat pe mai departe n exploatare la jidani si le-a
adus pe cap politicianismul, care-i va bate cu biciul si-i va trimitem n
temnite, cnd vor ncerca s-si reclame istoricele drepturi furate. Toate
pdurile din Bucovina, toti muntii aceia ncrcati de brazi, apartinnd
Bisericii Ortodoxe , politicianizat si nstrinat si ea, sunt dati n
exploatare jidanului Anhauhcu pretul nemaipomenit de 10 lei m.c., n timp
ce tranul romn l pltea cu 350 lei. Cad pdurile de pe munti sub
nemiloasa secure jidneasc. Se ntinde srcia si jale peste satele
romnesti, rmn muntii numai stnc goal, si car mereu, car fr
odihn geamantane pline cu aur peste hotare, Anhauh si cu toate
neamurile lui. Si din acest fabulos cstig se nfrupt politicianul romn,
tovars cu jidovul n exploatarea mizeriei miilor de trani.
***

Adunarea deleag un numr de 30 trani fruntasi care s mearg la

Bucuresti sub conducerea d-rului Ctlin si Valer Dnieleanu, pentru a se
prezenta primului-ministru, spre a-l ruga s ia msuri n contra pustiiri
muntilor, reziliind contractul Anhauh - Fondul Bisericesc, iar pe de alt
parte, spre a-i cere numerus clausus" n scoli, pentru ca n modul acesta
s-si arate dragostea si recunostinta fa t de tineretul care i-a trezit la
lupt.
Adunarea ne-a ales si pe noi, pe Tudose Popescu si pe mine, s mergem la
Bucuresti alturi de ceilalti 30 de trani, ca reprezentanti ai lor.
Eu am plecat mai nainte, pentru a face ca acesti trani, care veneau
pentru prima oar n capitala trii lor, cu atta curtenie n suflete, cu
atta durere si cu attea ndejdi, care veneau si pentru noi, studentii,
fcnd cheltuieli uriase fat de punga lor srac, s fie bine primiti de
studentimea romn.
n ziua sosirii , pe peronul grii din Bucuresti, studentimea i-a primit
regeste - pe acesti regi din toate timpurile ai pmntului romnesc - iar ei
coborau din vagoane cu ochii plini de lacrimi n sfnta lor capital.
n dosul grii astepta procurorul Rscanu, comisari de politie si cordoane
de jandarmi, care opreau trecerea. Se d ordin jandarmilor si comisarilor
s loveasc. Paturi de arm si cauciucuri se astern unul dup altul peste
pletele albe ale tranilor si peste fetele lor blajine. Noi, studentimea,
bgm la mi jloc pe btrni si rupem primul cordon. La Politehnic
sfrmm pe al doilea, apoi pe al treilea si scpm n Piata Matache
Mcelaru. tranii plng. Unul cuprins de o indignare pe care nu si-o poate
stpni, si rupe cmasa de pe el.
A doua zi, ne ducem cutotii s ne primeasc primul-minitru la Consiliul de
Ministri din str. Gogu Cantacuzino. Ne amn pentru a doua zi; n sfrsit,
suntem anuntati c vom fi primiti a trei zi. Venim. Intrm ntr-o sal si
asteptm. Asteptm vreo or, tcuti, vorbind n soapt si umblnd n
vrful degetelor. Apare seful de cabinet:
-Domnilor, plecati, c dl. prim-ministru nu v poate primi. Intr acum n
Consiliul de Ministri.
-Dar suntem de departe - ncercm noi s spunem. Ni se nchide usa. M
gndesc: fiecare om a cheltuit cte 1.000 lei numai pentru tren. S ne
ntoarcem napoi fr rezultat? Ei nu mai pot sta.
Apuc usa cu amndou minile si ncep s o zgltiesc din toate puterile si
strig ct pot de tare:
-Dati drumul c sparg usa si intru cu forta. Izbesc cu piciorul n us.
tranii ncep s vocifereze si pun umrul la us.
Se deschide usa si apar vreo zece insi speriati cu prul vlvoi si galbeni la
fat. Cred c erau ziaristi.
-Ce vreti domnilor?, ntreab ei.
-Spuneti primului-ministru c dac nu ne d drumul nuntru, spargem
tot de aici si intrm cu forta.
Peste cteva minute si se deschid usile larg si intrm. Ne suim pe o scar,
ajungem sus. Acolo, ntr-o sal, n picioare, nalt si drept ca o linie, Ion
Brtianu; n spatele lui, ministrul Angelescu, Florescu, Constantinescu,
Vintil Brtianu si altii.
-Ce vreti, oameni buni?, ntreab el.

Noi eram nc stpniti de revolt si am fi voit s aprem mai drji, dnd

nota real strii de spirit, dar tranii, psind cu opincile pe scrile de
marmur si covoarele fine, se muiaser.
-Mria-Voastr, domnule prim-ministru, v srutm minile si stm
plecati la picioarele Mriei-Voastre; ce s vrem? Vrem dreptate, c ne-au
npdit jidanii. Ei care lemnele cu sutele de vagoane, iar pe noi ne plou n
case, cci nu avem nici mcar dranit cu ce s le acoperim. Nu mai putem
s ne tinem copiii la scoli. Ei ne-au umplut si scolile, iar copiii nostri vor
ajunge slugi la ei.
Au mai vorbit apoi si alti trani. Ionel Brtianu a ascultat, n-a fcut nici o
aluzie la rzmerita noastr anterioar audientei si la urm, dup ce tranii
au adugat:
-Cerem si pentru studenti, copiii nostri, s si se fac asa cum au cerut
ei: numerus clausus".
Ionel Brtianu, a rspuns:
Duceti-v acas si aveti rbdare, cci am s pun s se cerceteze
chestiunea pdurilor: ct priveste numerus clausus", nu se poate. Artatimi un singur stat din Europa care a introdus msura aceasta si o voi
introduce si eu.
***
Dar Europa se va trezi abia peste 10 ani si va introduce numerus
clausus", dnd dreptate credintei noastre, ns Ionel Brtianu nu va mai fi,
ca s se poat tine de cuvnt, iar urmasii lui se vor fi transformat n niste
slugi ordinareale iudaismului, care-si vor ridica pumnul s ne loveasc si
ne vor omor din ordinul stpnilor strini.
*
Am plecat cu totii fr nici o ndejde. Nu se va face nimic. Ca rezultat
imediat al audientei, peste cteva ore au fost arestati Dr. Ctlin, seful
delegatiei si Valer Dnieleanu. Un grup de studenti am fcut seara o
manifestatie ostil n fata casei ministrului de interne. A fost prins
studentul Vladimir Frimu si ncarcerat la Vcresti.
Am plecat apoi la Cmpulung.
COMPLOTUL STUDENTESC DIN OCTOMBRIE 1923
O NCERCARE DE RZBUNARE CARE S SERVEASC DREPT PILD
VEACURILOR VIITOARE
La Cmpulung a venit Mota ca s mergem la schitul de pe Raru al lui
Petru Rares, muntele pe care l iubesc eu cu deosebire. Urcnd Rarul,
Mota ncepe s-mi spun frmntrile lui sufletesti:
Studenti nu mai pot rezista pn la toamn si dect o capitulare
rusinoas, a noastr a tuturora, dup un an de lupt, mai bine s-i
ndemnm s intre la cursuri, iar noi, care i-am condus, s terminm
frumos miscarea sacrificndu-ne, dar fcnd s cad alturi de noi toti
acei pe care i vom gsi mai vinovati de trdarea intereselor romnesti. S
ne proc urm revolvere si s tragem n ei, dnd un exemplu groaznic care
s rmn de-a lungul istoriei noastre romnesti. Ce se va alege dup
aceasta de noi, vom muri sau vom rmne toat viata n nchisoare, nu
mai intereseaz.

Eu am fost de acord, c actul final al luptei noastre s fie, cu nsusi pretul

prbusirii noastre, un act de pedepsire a pigmeilor care, dezertnd de la
posturile de mare rspundere pe care le detineau, au umilit si au expus
tuturor primejdiilor natia romneasc.
Si am simtit n momentul acela clocotind n noi sngele care cerea
rzbunarea nedrepttilor si a lungului lant de umiliri suportate de neamul
nostru.
n scurt timp dup aceea, ne gseam adunati la Iasi, n casele d-lui
Butnaru din str. Svescu 12, urmtorii: Ion Mota, Corneliu Georgescu si
Vernichescu de la Cluj, Ilie Grneat, Radu Mironovici, Leonida Bandac si
eu de la Iasi, Tudose Popescu de la Cernuti.
Cea dinti problem care ni se punea era aceasta: cine trebuie s
rspund mai nti? Cine sunt mai vinovati pentru starea de nenorocire n
care se zbate tara: romnii sau jidanii? Am czut unanim de acord, c cei
dinti si mai mari vinovati sunt romnii ticlosi, care pentru argintii iudei
si-au trdat neamul. Jidanii ne sunt dusmani si n aceast calitate ne ursc,
ne otrvesc,ne extermin. Conductorii romni care se aseaz pe aceeasi
linie cu ei, sunt mai mult dect dusmani: sunt trdtori. Pedeapsa cea
dinti si cea mai crunt se cuvine n primul rnd trdtorului si n al doilea
rnd dusmanului. Dac as avea un singur glont, iar n fata mea un dusman
si un trdtor, glontul l-as trimite n trdtor.
Ne-am pus de acord asupra ctorva elemente aflate pe linia trdrii si am
ales sase ministri n frunte cu George Mrzescu. n sfrsit, venea si acel
ceas n care, cei cu atitudini de canalie, care niciodat nu si-au imaginat c
vor rspunde pentru faptele lor, ntr-o tar n care se considerau stpni
absoluti, peste un popor incapabil de orice reactiune, aveau s rspund
cu viata lor.
De data aceasta natia si trimitea, prin firele nevzute ale sufletului,
rzbuntorii.
Am trecut apoi la a doua categorie: jidanii. Pe care s-i lum din cele dou
milioane?
Am stat, ne-am gndit, am discutat si la sfrsit am gsit c adevratii
comandanti ai atacului iudaic asupra Romniei sunt rabinii , toti rabinii din
toate trgurile si orasele. Ei conduc masa jidneasc la atac si oriunde
cade un romn, n-a czut la ntmplare. El cade ochit de rabinul respectiv.
n dosul fiecrui om politic cumprat, exist un cap de rabin care a studiat
si a ordonat Cahalului sau bancherului jidan respectiv, s plteasc. n
dosul fiecrui ziar jidnesc si a fiecrei metode: calomnia, minciuna,
attarea, exist planul unui rabin.
Noi eram ns putini si i-am luat numai pe cei mari din Bucuresti. Dac am
fi avut ns posibilitatea numeric, i-am fi luat absolut pe toti.
Apoi am luat bancherii: Aristide si Mauritiu Blank, care au corupt toate
partidele si toti oamenii politici romni, punndu-i membri n consiliile de
administratie si coplesindu-i cu bani: Bercovici , care finanteaz partidul
liberal (Blank luase asupra sa cu deosebire pe national-trnisti, dar se
simtea n stare s cumpere si pe liberali). Apoi, pe jidanii din pres. Pe cei
mai obraznici. Pe otrvitorii de suflete: Rosenthal, Filderman, Honigman
(Fagure), directorii ziarelor: Dimineata", Adevrul", Lupta", toti acesti
dusmani ai romnismului.

Am plecat n grupuri spre Bucuresti, lundu-ne rmas bun pentru

totdeauna de la Iasi. eu am lsat o scrisoare studentilor prin care le
explicam gestul nostru, mi luam rmas bun de la ei si-i ndemnam s intre
la cursuri, dar s pstreze credinta intact pn la victoria final. Fiecare
am lsat scrisori ctre printi si ctre camarazii de lupt.
La Bucuresti ne-am ntlnit din nou. Ne-am dus la Dnulescu pe care-l
cunosteam de ctva vreme si care ne fcuse o impresie bun. El nu intra
n aceast echip, dar l-am rugat s ne adposteasc, lucru pe care l-a
fcut cu mult bunvoint. De la Dnulescu am plecat pe la ora 8 seara
acas la Dragos, n str. 13 Decembrie 41, unde urmas precizm unele
lucruri rmase nelmurite si s discutm asupra stabilirii datei la care
urma s pornim actiunea.
Abia ne adunasem, cnd Dragos intr palid pe us spunnd:
-Fratilor, politia a nconjurat casa.
Era n seara zilei de 8 octombrie 1923 pe la orele 9.
O secund de nelmurire, n care n-am mai avut timp nici mcar s
vorbim. Ne-am ncrucisat privirile, uitndu-ne fiecare n ochii celorlalti. n a
doua secund, eu am iesit n sal si prin geamul usii am vzut figura
generalului Nicoleanu si a comisarilor care fortau usa. n a treia secund,
usile s-au deschis si casa s-a umplut de comisari. Generalul Nicoleanu
strig:
Minile sus!
Dar n-am mai avut vreme, pentru c am fost prinsi fiecare de cte doi
comisari si asezati n linie: la flancul drept eram eu, apoi Mota, Corneliu
Georgescu, Tudose Popescu, Radu Mironovici, Vernichescu, Dragos.
-Scoateti revolverele!
-Nu avem, am rspuns noi. Avea numai Mota un Browning 6,35 si
Vernichescu.
Apoi ne-au scos rnd pe rnd din cas, tinuti de brat de cte 2 comisari si
am fost pusi fiecare n cte o masin care astepta n strad.
Din cas se auzea cum plnge btrna mam a lui Dragos.
Masinile pornesc. Oare unde ne duc? Nu vorbim nici un cuvnt, nu
ntrebm nimic pe cei crora le suntem prizonieri. Nici el nu ne ntreab.
Dup ce strbatem mai multe strzi, intrm la Prefectura Politiei. Suntem
coborti, apoi introdusi ntr-o camer. Acolo suntem cutati prin buzunare.
Ni se ia tot ce aveam asupra noastr, plus guler si cravat. Aceast cu
tare prin buzunare, aceast despuiere de gulere, acest tratament de
pungasi de buzunare ne umileste pn la ultima expresie. Dar suntem abia
la nceputul acestui drum al umilintei. Pusi apoi n picioare cu fata la
perete, fr a avea dreptul s ntoarcem capul si tinuti mai mult vreme n
situatia aceasta ne gndeam: oameni de acum cteva ceasuri, liberi,
mndri si hotrti de a sfrma lanturile neamului nostru, iat ce am
ajuns: niste bieti neputinciosi, stnd cu fetele la perete nemiscati, la
porunca unor nenorociti de agenti de politie, cutati prin buzunare ca
pungasii, despuiati de gulere, cravate, batiste, inele.
De acum va veni marea noastr suferint, care ncetul cu ncetul ne va
sfsia inima. Ea ncepea prin umilirea noastr.
Cred c nu exist suferint mai mare pentru un lupttor, care trieste din
mndrie si din onoare, dect dezarmarea si apoi umilirea lui. Totdeauna,
moartea e mult mai dulce dect aceasta.

Suntem introdusi apoi ntr-o camer cu bnci si asezati la cte 5 metri cu

agenti lng noi, fr voie de a ne uita unul la altul. Asa am stat ore ntregi
pn la nceput s ne cheme la interogator. Prtasi ai acestor ore lungi,
apstoare, eram: Mota, Tudose Popescu, Radu Mironovici, Corneliu
Georgescu, Vernichescu, Dragos si eu.
Dup un timp am fost chemati cte unul la interogator. Acesta se fcea
ntr-o camer mare n prezenta procurorului, judectorului de instructie, a
generalului Nicoleanu si a unor reprezentanti ai ministrilor. Mie mi-a venit
rndul spre dimineat. Acolo mi s-au pus n fat niste scrisori ale mele si
dou cosuri n care erau toate revolverele noastre pe care le ascunsesem
ntr-un loc bun. Si nu stiam cum de ajunseser acolo. ntelegeam: pe noi
ne-au prins, dar cine a spus unde sunt revolverele?
ncepe interogatoriul me u. Eu nu stiam ce au declarat ceilalti si nici nu
avusesem vreo ntelegere anterioar ntre noi, ce s declarm, deoarece
nu ne-am imaginat c am putea ajunge ntr-o asemenea situatie. De aceea
am judecat singur situatia si am luat hotrrea pe care am crezut-o eu cea
mai bun.
Un minut de rspntie.
Cnd mi s-a pus prima ntrebare, desi trecuser peste 3 minute de la
intrarea mea n sal, nc nu convenisem s judec situatia n care m
aflam si s pot lua vreo hotrre. Eram coplesit de oboseal si zbuciumat
sufleteste. De aceea cnd mi s-a cerut s rspund, am zis:
Domnilor! V rog s-mi dati un minut de gndire nainte de a rspunde.
Se punea problema: a nega sau a nu nega. n acel minut mi-am ncordat
toate puterile mintii si ale sufletului si am ajuns la hotrrea de a nu nega.
De a afirma adevrul. Si nu cu timiditate si cu regrete, ci de a sarja cu el.
Da, ale noastre sunt revolverele; cu ele am vrut s mpuscm pe
ministri, pe rabini si pe marii bancheri jidani.
M-au ntrebat numele acestora.
Cnd amnceput s le spun numele, ncepnd cu Alex. Constantinescu si
terminnd cu bancherii Blank, Filderman, Bercovici, Honigman, toti cei de
fat si holbau ochii din ce n ce mai mari, ngroziti. De aceea am bnuit c
ceilalti camarazi, ascultati pn la mine, negaser.
Dar pentru ce, Domnule, s-i omorti?
Pe cei dinti pentru c si-au vndut tara. pe cei de ai doilea ca dusmani
si coruptori.
Si nu regretati?
Nu regretm Dac am czut noi, nu e nimic; n urma noastr mai sunt
zeci de mii care gndesc ca noi!
Spunnd acestea, parc m eliberam de sub pietroiul umilirii, sub care
atitudinea de negare m-ar fi cufundat mai mult. Acum stteam pe credinta
mea, care m adusese aici si nfruntam cu mndrie si soarta grea care m
astepta si pe acei care preau stpnii mei pe viat si pe moarte.
Pe tema negrii trebuia s stau n defensiv, s m apr de acuzatiile care
mi le aduceau, s cer indulgent, s captez bunvointa lor. La procesul
care ar fi urmat, pe baza probelor scrise pe care ei le posedau, ar fi trebuit
s trecem printr-o dureroas si rusinoas situatie, negndu-ne propriul
nostru scris si propria noastr credint, negnd adevrul. Ceea ce era n
contra constiintei noastre si n contra onoarei ntregii noastre miscri.
Reprezentanti ai unei mari miscristudentesti, s nu avem curajul

rspunderii faptelor si credintelor noastre? Iar pe deasupra, ai nostri si tara

nu ne-ar fi stiut gndurile, ori singurul rod al suferintei noastre, orict de
lung ar fi fost, acesta era: o tar nelmurit s-si cunoasc mcar bine
dusmanii ei.
Pe urm am fost pus s scriu aceste declaratii cu mna mea. Le-am scris.
La sfrsit ns, am adugat: termenul nu era fixat. Pe noi ne-a prins n
discutie, eu sustineam fixarea datei peste o sptmna sau dou, atunci
anchetatorii s-au oprit, insistnd din ce n ce mai mult s m fac s
renunt la aceast precizare. Mai trziu mi-am dat seama de ce insistau.
Pentru c aceast ultim fraz desfiinta valoare juridic a ntregii acuzatii
si forma punctul nostru de aprare, deoarece un complot cere patru
lucruri: 1. o asociere n acest scop; 2. fixarea persoanelor; 3. adunarea
armelor; 4. fixarea datei actiunii. Noi nu aveam data fixat si ne aflam n
faza discutiei.
Termenul era de o important capital, cci n dou sptmni se putea
ntmpla; ori s ne mbolnvim noi, ori s moar persoanele fixate de noi,
ori s cad guvernul, ori s cedeze etc.
ntreaga noastr aprare juridic se va baza pe acest punct.
***
Dup aceast declaratie am fost condus de agenti ntr-un beci, bgat acolo
ntr-o celul singur si nchis cu lact pe dinafar. n celulele vecine am
nteles c sunt camarazii mei. Am btut cu pumnul n perete si am ntrebat
cine mai este. Am auzit prin zid rspunznd: Mota. M-am asezat pe
scnduri s adorm, fiindc eram distrus d e oboseal, dar, neavnd palton,
m-a apucat frigul si am nceput s tremur. Apoi au nceput s m mnnce
pduchii. Misunau cu zecile. Am ntors scndurile pe partea cealalt; ei se
ridicau deasupra. Am fcut de mai multe ori aceast operatie pn ce am
n teles c s-a fcut ziu.
Am auzit zgomot la us. S-a deschis si am fost scosi toti afar, apoi
condusi separat si asezati n cte o masin, nsotiti fiecare de cte doi
jandarmi si doi comisari. Masinile au pornit una dup alta. Si aceeasi
ntrebare: oare unde mergem?
Am strbtut mai multe strzi necunoscute, cu oameni curiosi care se
uitau dup noi. Iesim afar din capital si masinile se opresc n fata unor
porti mari, deasupra crora era scris: nchisoarea Vcresti". Suntem dati
jos si pusi ntre baionete, la distant de 10 m. unul de altul. Se aude un
uruit de lacte si de lanturi si portile mari se deschid. Unul cte unul ne
facem cruce si psim nuntru. Condusi sus la directie, nu se dau
mandatele de arestare. Ne dm seama c suntem arestati pentrucomplot
contra sigurantei statului, cu pedeapsa prevzut: munc silnic.
Am fost introdusi ntr-o alt curte, n mijlocul creia stpneste o biseric
nalt. De jur-mprejur sunt ziduri si pe lng ele celule si ncperi. Am fost
bgat ntr-o celul din fund, lat de 1m. si lung de 2 m. si nchis pe
dinafar cu lacte. nuntru este numai un pat de scnduri, lng us, o
mic ferestruic cu gratii de fier. M ntreb unde or fi ceilalti. M culc apoi
cu capul pe scnduri si adorm. Dup vreo dou ore m t rezesc tremurnd.
Era frig n celul si nu intra nici o raz de soare. Privesc buimcit n jurul
meu si nu-mi vine s cred unde sunt. M uit bine si vd mizeria de lng
mine. mi zic: n grea situatie am ajuns. Un val de durere mi se coboar n
inim. Darm mngi singur:

E pentru neamul nostru.

Apoi ncep s fac miscri de gimnastic cu bratele, pentru a m nclzi.
Pe la ora 11, aud pasi. Un gardian mi deschide usa. M uit la el. Poate s-l
fi cunoscut vreodat n viat. E un om strin si ursuz. Se uit la mine cu
ochi ri. mi d o pine neagr si o strachin cu bors. l ntreb:
Domnule gardian, nu cumva ai s-mi dai o tigar?
N-am!
M nchide din nou cu lactul si pleac. Eu rup din pinea neagr si sorb
cteva linguri din strachina de bors. Le asez apoi jos pe cimentul din celul
si ncep s-mi adun gndurile. Nu puteam s m lmuresc cum de ne-a
prin politia. A spus vreunul dintre noi din greseal cuiva? Ne-a trdat
cineva? Cum de au gsit revolverele?
Iar aud pasi. M uit pe ferestruic. Un preot si mai multi domni se apropie
de usa mea si ncep s-mi spun:
Bine Domnilor, se poate Dvs. tineri culti s faceti una ca aceasta?
Dac se poate ca acest popor romn s piar invadat de jidnime si
coplesit de vnzarea, desfrul si batjocura conductorilor lui, se poate si
ceea ce am fcut noi.
Dar aveti attea ci legale!
Am btut noi toate cile legale pn cnd am ajuns aici. Si dac ni se
deschidea vreuna, poate nu ajungeam nici noi n aceste celule.
Si acum e bine? Va trebui s suferiti pentru ceea ce ati fcut!
Poate din suferinta noastr va iesi ceva mai bun pentru neamul acesta.
Au plecat.
Pe la ora 4 a venit un gardian si mi-a adus o ptur roas de vremi si un
sac mare plin cu paie n loc de saltea. Mi le-am asezat ct am putut mai
bine. Am mai mncat putin pine si m-am culcat. M gndeam la discutia
cu preotul si-mi spuneam: din petrecerile si din traiul tihnit al fiilor lui, un
neam nu a cstigat niciodat nimic. Din suferint totdeauna a iesit ceva
mai bun pentru el. Izbutisem s gsesc un rost al suferintei noastre si n
acelasi timp un suport moral pentru aceste ceasuri triste.
M-am sculat atunci, m-a pus n genunchi si m-am rugat:
Doamne! Ne lum asupra noastr toate pcatele neamului acestuia.
Primeste-ne suferinta de acum. F ca din aceast suferint s rodeasc o
zi mai bun pentru el. M-am gndit apoi la mama mea si la cei de acas,
care poate vor fi auzit de soarta mea si se gndesc la mine. M-am rugat
pentru ei si m-am culcat.
Desi m-am culcat mbrcat si m-am nvelit cu ptura, mi-a fost frig si am
dormit ru din cauza saltelei de paie. M-am trezit la ora opt cnd mi
deschidea un gardian usa, ntrebndu-m dac nu vreau s ies cteva
minute afar. Am iesit si am nceput s fac gimnastic pentru a m nclzi.
Rndul meu de celule era mairidicat si vedeam toat curtea. La un
moment dat vd pe cineva mbrcat n costum national plimbndu-se
printre hoti. Era tatl meu. Dar nu-mi venea s cred. Ce s caute el aici? Lor fi arestat si pe el? Fac cteva semne si m vede. Gardianul m opreste:
Domnule, nu ai voie s faci nici un semn!
E tatl meu, i rspund eu.
Poate s fie, dar nu ai voie s faci semne.
M uit la el si i spun:

Camarade, las-ne n plata lui Dumnezeu cu suferinta pe care ne-a dato El; nu mai pune si tu deasupra.
Si am intrat n celul.
Dup mas m-au scos din nou. M-au luat ntre baionete si m-au condus
afar din nchisoare. Acolo, n drum, erau asezati toti n flanc cte unul, la
cte 10 metri distant, fiecare ntre dou baionete. n cap era tatl meu,
ntre doi soldati cu baioneta la arm. Mai veniser ctiva noi: Traian Breazu
de la Cluj, Leonida Bandac de la Iasi, Dnulescu. N-aveam voie s ne
ntoarcem capul sau s ne facem semne unul altuia. O secund doar am
putut s prind cu privirea fetele slbite ale bietilor mei camarazi de
suferint.
Ceea ce mi rodea inima, era situatia nedreapt n care era pus tatl meu.
Nu era vinovat cu nimic. Lupttor de o viat pentru neamul acesta,
profesor de liceu, maior, fost comandant de batalion pe linia I-a a frontului
tot timpul rzboiului, de mai multe ori parlamentar si nu dintre cei obscuri,
era purtat acum ntre baionete pe strzile capitalei.
Am plecat astfel ncolonati spre tribunal. Romnii se uitau la noi
nepstori. Cnd am ajuns ns n cartierul jidnesc, jidanii au iesit cu totii
la usi si la geamuri. Unii de aruncau priviri batjocoritoare si rdeau; altii
fceau comentarii n gura mare, altii scuipau.
Noi am plecat capul n pmnt si am mers asa tot timpul cu inima
ncrcat de durere.
Tribunalul ne-a confirmat mandatele.Am fost aprati de D-l avocat Paul
Iliescu care s-a oferit cel dinti s pledeze pentru noi.
Am fost trimisi napoi la n aceeasi formatie si pe acelasi drum. Pe la
chioscuri vedeam anunturile ziarului Dimineata" si a celorlalte foi jidnesti
scrise cu liter mare: Complotul studentesc", Arestarea complotistilor".
Si iarsi am ajuns n celula mea. Timp de dou sptmni am stat acolo n
frig, fr ca s mai stiu nimic de ceilalti si fr ca s mai am vreo veste de
afar.
***
Dup dou sptmni, lungi ca dou veacuri, am fost scosi din celul si
am fost pusi n camere cu sobe, cte trei n fiecare. Ni s-a ngduit s ne
facem de mncare n comun si s lum masa mpreun.
Cnd ne-am revzut a fost o adevrat srbtoare.
Eu am fost pus n aceeasi camer cu Dragos si Dnulescu. ntre timp se
predase si Grneat, presedintele Asociatiei Studentilor Cristini din Iasi,
asa nct numrul nostru crescuse la 13. Tatl meu, fr nici o vin, Mota,
Grneat, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leo nida
Bandac, Vernichescu, Traian Breazu si eu, acuzati de complot; Dragos si
Dnulescu retinuti pentru c fuseserm n cas la ei. n afar de acestia
mai era si Vladimir Frimu, pe care l-am gsit aici, arestat cu prilejul
manifestatiei de la casa ministru lui de interne. Am obtinut un primus si cu
alimente pe care ncepuser a ni le trimite rudele si cunoscutii de afar ne
fceam singuri mncare. Masa care se ddea detinutilor era n adevr
ceva nspimnttor, iar mizeria n care triau era de nedescris.
Tatl meu obtinuse de la Directie permisiunea ca n fiecare dimineat, la
ora 7, s ne ducem la biserica din curtea nchisorii, pentru a ne nchina. Ne
asezam cu totii n genunchi n fata altarului si spuneam Tatl nostru", iar
Tudose Popescu cnta PreaSfnt Nsctoare de Dumnezeu".

Acolo gseam mngiere pentru viata noastr trist din nchisoare si

ndejde oentr uziua de mine.
Ne fcusem apoi fiecare program de munc. Mota se ocupa de proces,
Dnulescu si pregtea examenele de la Medicin. Eu lucram la un plan de
organizare a tineretului n vederea luptei nationale: organizarea centrelor
studentesti, a flcilor de la sate si elevilor de liceu. La el am lucrat pn
la Crciun si l pusesem la punct pn n cele mai mici amnunte, urmnd
ca atunci cnd vom iesi din nchisoare, s-l punem n practic; dac nu, s
gsim pe cineva din afar pentru a ncepe organizarea. Aceasta trebuia s
se fac n cadrul Ligii". Liga" s fie organizatia politic, iar alctuirea
noastr, organizatie de educatie si de lupt a tineretului.
n ziua de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, discutam ce
nume s dm acestei organizatii tineresti. Eu am spus Arhanghelul
Mihail".
Tatl meu spune:
Este n biseric o icoan a Sfntului Mihail, pe usa din stnga altarului.
S mergem s-o vedem!
M-am dus cu Mota, Grneat, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici si
Tudose.
Ne uitm si n adevr rmnem uimiti. Icoana ni s-a artat de o frumusete
neasemuit. Eu niciodat nu fusesem atras de frumusetea vreunei icoane.
Acum ns m simteam legat de aceasta cu tot sufletul si mi fcea
impresia c Sfntul Arhanghel e viu. De aici am nceput s iubesc icoane.
De cte ori gseam biserica deschis intram si ne nchinam la icoane. Ni
se umplea sufletul de liniste si de bucurie.
ncepe chinul drumurilor la Tribunal. Pe jos, ntre baionete, prin noroi, cu
ghetele rupte si uzi la picioare.
Niste samsari jidani, care furaser statul cu cteva sute de milioane, erau
dusi cu masinile, iar noi pe jos. De multe ori deplasrile erau fcute
degeaba, numai ca s fim chinuiti. Pe mine, judectorul de instructie m-a
chemat de 25 ori, pentru a m interoga numai de dou ori. Din declaratiile
noastre de la nceput, n-am schimbat nimic.
***
Un gnd ne frmnta necontenit: cine ne-a trdat? Stam nopti, cutam s
dezlegm aceast enigm. Ajunseserm s ne bnuim unii pe altii.
ntr-o dimineat m-am dus n biseric si m-am rugat la icoan, s ne
descopere pe acel care ne-a trdat. n seara aceleiasi zile, asezndu-ne cu
totii la mas, m-am adresat camarazilor:
Sunt nevoit s v aduc o veste trist. Trdtorul a fost descoperit. El se
afl n mijlocul nostru si st la mas cu noi.
Toti se uitau unul la cellalt. Eu cu Mota urmream figurile fiecruia,
cutnd s surprindem vreun gest care ar fi putut s ne dea o ct de slab
indicatie. Am dus mna la buzunarul de la piept si am spus:
Acum s v art si actele.
n acest moment, Vernichescu s-a ridicat drept n picioare, a stat o clip
nelmurit, apoi a dat cheia de la lada cu alimente lui Bandac si a zis:
Eu plec.
Nou ni s-a prut curioas plecare lui Vernichescu, dar ne-am continuat
discutiile pe tema actelor pe care refuzam s le art, deoarece nu le
aveam.

Cnd am plecat de la mas, l-am gsit pe Vernichescu sigur. Ni s-a

adresat:
Codreanu m bnuieste pe mine.
I-am spus c eu nu bnuiesc pe nimeni si ne-am mpcat.
***
Trecuser sptmni peste sptmni si viata noastr se scurgea cu greu
n nchisoare. Pe peretele din dreptul patului nsemnam fiecare zi care
trecea prin cte o liniut fcut cu creionul. Viata din nchisoare e grea,
istovitoare pentru omul care s-a nscut liber si care a trit mndru. E
ngrozitor s te simti nlntuit, ntre ziduri nalte si dusmnoase, departe
de ai ti, despre care nu mai stii nimic. Si nici mcar ntre aceste zi duri nu
esti liber; trei sferturi din timp stai sub lact, n celul sau n camer. n
fiecare sear, zgomotul sinistru al zvoarelor care se nchid la usa ta, te
arunc ntr-o atmosfer de tristete. Afar, dusmanii acestui neam stau
liberi, se bucur de o noare, de toate bunttile, iar noi, pe deasupra
mizeriilor morale de multe ori ne culcm flmnzi si tremurm toat
noaptea de frig pe paturile de scnduri si pe paie.
Dar iat, ne vin si zile de bucurie. Dup dou luni de nchisoare ne vine
vestea c a sosit ordinul ca tatl meu si Dnulescu s fie eliberati. O mare
bucurie pentru noi. Le ajutm s-si fac pachetele si n scurt timp sunt
dusi din mijlocul nostru. i privim cum pleac, urmrindu-i cu ochii pn ce
ies pe prima poart. Am rugat pe tatl meu s-i spun mamei si celor de
acas s nu aib nici o grij.
Orice eliberare este un prilej de mare bucurie pentru cei ce rmn. Toti se
bucur. Probabil c prin eliberarea unuia, fiecare se ntreste n speranta
propriei sale eliberri. Dup putin timp au plecat: Dragos, Bandac, Breazu
si Vernichescu, fiind si ei ca si tatl meu si Dnulescu scosi din proces. Am
rmas numai sase, dati n judecat pentru complot contra sigurantei
statului".
Dragos, dup cteva zile, ne-a trimis vestea c Vernichescu este acela
care ne-a denuntat. El a copiat si declaratiile acestuia care se aflau la
dosar. Am primit aceast veste cu sufletul plin de amrciune. Neamul
nostru mereu a avut parte de trdtori.
AFAR
La toate Universittile studentii au reintrat la cursuri. Se pare c ne gsim
n fata unui moment de dezorientare. De dou luni ei triesc sub teroarea
presei jidnesti. Aceasta exagereaz necontenit gravitatea ncercrii
noastre rzbuntoare si consecintele dezastruoase" pentru tar. Ea
strig, c ne-am pierdutorice ncredere n fata lumii civilizate"; c suntem
un stat balcanic. Nencetat se ntreab: ce va spune Berlinul, ce va spune
Viena, ce va spune Parisul. Si astfel, transformati n aprtorii intereselor
permanente ale statului", jidanii ndeamn n f iecare zi pe conductori la
msuri radicale n contra miscrii nationale care trebuie reprimat cu
ultima violent".
Cu un an n urm, pe cnd Max Goldstein punea bomba la Senat si politia
aresta pe jidanii comunisti, aceeasi pres striga:
Un stat nu sepoate mentine prin violent mpotriva vointei populare.
Unde este Constitutia? Unde sunt legile? Unde sunt liberttile garantate de
Constitutie? Ce va zice strintatea n fata unui stat care ia asemenea

msuri restrictive? Nu se poate mentine un stat pri n arestri, nchisori,

baionete, teroare. Pentru c la violenta statului multimea sau indivizii
izolati vor rspunde cu violent La fort, cu forta. La teroare, cu teroarea.
Si nu vor fi vinovati ei, ci vinovat va fi statul care i-a provocat."
Iar acum cuo nerusinare pe care numai cei legati la ochi nu o vd, tot
aceast pres scrie:
Nu-i de ajuns c au fost arestati acesti teroristi. Ei trebuiesc condamnati
n asa fel nct s se dea un exemplu. Si nici att nu-i de ajuns: trebuie
arestati toti acei care vntur asemenea ideiantisemite, care aduc atta
ru trii noastre. Aceast buruian antisemit trebuie smuls din rdcini.
Si trebuie procedat fr crutare si fr mil."
Acestui puhoi de vrjmsie, presa national i opune o drz rezistent. n
afar de ziarul Universul", care a avut totdeauna o atitudine corect
fat de manifestatiunile constiintei nationale, miscarea nationalist avea
atunci urmtoarele foi: Cuvntul Studentesc", foaie ngrijit de
studentimea bucurestean, care intrase abia acum sub conducerea
neobositilor nostri camarazi de afar: Simionescu, Rpeanu, Fnic
Anastasescu, Dnulescu si altii, ale cror nume mi scap; Dacia Nou" ,
organ al studentilor din Cluj, cu Suiaga, Mocanu, poetul Iustin Iliesu,
autorul Imnului Studentesc" etc.; Cuvntul Iasiului" , organ al
studentimii iesene; Desteapt-te romne" , organ al studentimii din
Cernuti, mutat de curnd la Cmpulung sub conducerea Drului Ctlin si
Danieleanu; Aprarea National" , organ al L.A.N.C. Bucuresti, cu
articolele sfinte ale profesorului Paulescu, din care desprindem
urmtoarele rnduri: S-a aplicat constrngerea prin frig, foame si
teroare, ntrebuintate cu succes de jidanii bolsevici. Cine a putut s-si
nchipuie vreodat c va veni o vreme cnd copiii nostri, floarea natiei
romnesti, vor fi siliti s srbtoreasc nchisi n beciurile unei temnite,
sau alungati n viscol fr adpost si fr hran, srbtoarea unirii tuturor
romnilor. E probabil c nu v-ati dat seama c v rzboiti mpotriva ntregii
natii romnesti." Unirea" , organ al L.A.N.C., Iasi, sub conducerea
profesorului Cuza, cu articole de logic nemuritoare; Nationalistul" ,
organ popular al Ligii-Iasi; Libertatea" , foaie popular din Orstie, a
printelui Mota, care arat gestul nostru n adevrata lumin, despicnd
primul, fr nici o ezitare, valul de tcere care ne nconjura n cele dinti
momente.
***
Studentimea ntelege jertfa noastr. De aceea, miscarea studenteasc se
va strnge tot mai mult n jurul acestor ziduri ale nchisorii Vcresti" ,
unde fiecare centru studentesc si are pe ai si. Tranii ncep s ne poarte
de grij. Ei ne trimit bani si fac slujbe prin biserici pentru noi, ndeosebi n
muntii Bucovinei si n Ardeal, unde strbtea Libertatea".
Iat un mic exemplu:
OBOLUL MOTILOR
PENTRU STUDENTII DE LA VCRESTI
(Cuvntul Studentesc", nr. 7, anul II din 4 martie 1924)
.Printre darurile de bani pe care le-au primit studentii nchisi la Vcresti
de la tranii multor sate din cuprinsul trii se gseste unul mai strlucitor
si mai de pret dect toate. E darul trimis de motii din Muntii Apuseni. Cte

2, cte 3, cte 5 lei si-au scormonit si ei dintr-un colt de serpar ori de

nfram si i-au ndreptat la vale, pe potecile btute de Iancu, i-au trimis
mpreun cu sufletul lor, ht acolo, departe, la Vcrestii de peste munte,
unde au auzit ei c stau ntemnitati fiii lor, care au vrut s-i scape de nevoi
si de nedreptate, de srcie si obid. Din cel mai srac colt de tar, despre
care cntecul spune cu atta amar si jale:
Muntii nostri aur poart,
Noi cersim din poart-n poart
Li s-a trimis studentilor de la Vcresti cel mai scump dar: o mn de
bnuti si o frntur de suflet de cersetor flmnd si gol fr' adpost, suflet
care ascunde sub o zdreant comoara cea mai de pret: sntatea, izvorul
nesecat de trie, din care porneste la vreme de cumpn Mntuirea
Neamului! Motii se gndesc la studenti! Sufletul lor ncepe a ntelege, a
misca, a-si furi un nou ideal. E semnul cel mai bun si mai mult gritor!
Ascultati si cteva din numele lor:
Din Risca, de lng Baia de Cris, au trimis: Nicolae Oprea, 2 lei; Nicolae
Florea, 3 lei; N. Hrgus, Aron Grecu, Tigan Adam, A. Hentiu, N. Bulg, Ion
Asileu, Al. Vlad, N. Borza, N. Leucian, Antonie Florea, A. Leucian, toti cte
5 le; N. Chiscut, A. Riscut, Ion Ancu, Saliu Faur, cte 10 lei; N. Florea,
preot si N. Rusu, cte 15 lei; N. Baia, notar si Dutu Riscut, cte 20 lei.
Total, 210 lei."
Tranii vor ntelege n curnd, se vor lega de noi cu sufletul lor tare si
ndelung rbdtor, n asteptarea unui ceas de dreptate.
GNDURI DE VIAT NOU
Vin si srbtorile Crciunului. Noi rmasi acolo singuri, ne gndeam la cei
de acas si n noptile lungi, n care nu puteam dormi, ne frmntau mereu
gndurile. Oare cnd vor nvinge ai nostri? Cnd vom iesi de aici? Dac
vom fi condamnati la 10-15 ani, vom putea rezista pn la sfrsit, sau
suferinta si grijile ne vor mcina sntatea zi cu zi si vom muri n
nchisoare?
Pluteam n necunoscut. Starea aceasta de incertitudine ne consuma. Am fi
dorit s se fixeze odat termenul procesului pentru a sti ce e cu noi si ce
soart ne asteapt. Suferinta si soarta comun care ne astepta ne legau
unul de altul din ce n ce mai mult, iar discutiile asupra nenumratelor
probleme, pe care nu le puneam ne duceau la aceeasi concluzie, ne
formau ncetul cu ncetul acelasi mod de a gndi. Cele mai mici chestiuni
interesnd miscarea national ne frmntau ore si zile ntregi. Acolo ne-am
nvtat a gndi adnc si a urmri o problem pn n cele mai mici
amnunte. Am reluat cercetare a problemei jidnesti, a cauzelor ei, a
posibilittilor de rezolvare. Am stabilit planuri de organizare si actiune.
Dup un timp, terminaserm cu discutiile. Ajunseserm la legi, la
adevruri indiscutabile, la axiome.
Priveam la dibuirile celor ce ncerca u s se ocupe cu problema national,
dnd nastere fie unei foi, fie vreunei parodii de organizatie, la concluziile
false la care ajungeau pe linia doctrinar, la incertitudinile n materie de
organizare, la lipsa de conceptie n materie de actiune.
Ne ddeam seama acum si mai mult, n urma unei cugetri mai adnci, c:
1.Problema jidneasc nu este o utopie, ci o grav problem de viat si
de moarte pentru poporul romn; conductorii trii, grupati n partide

politice, devin din ce n ce mai mult o jucrie n mna puterii iudaice;

2.Politicianismul acesta , prin conceptia lui de viat, prin morala lui, prin
sistemul democratic din care si trage fiinta, constituie un adevrat
blestem czut peste capul trii;
3.Poporul romn nu va putea rezolva problema jidneasc mai nainte de
a-si fi rezolvat problema politicianismului su.
Prima tint de atins a poporului romn, n drumul su de nruire a puterii
iudaice care-l apas si sugrum, va trebui s fie nruirea acestui
politicianism. O tar si are si jidanii si conductorii pe care i merit. Dup
cum tntarii nu se pot aseza si nu pot tri dect n mlastin, tot asa si
acestia nu pot tri dect nfipti pe mlastina pcatelor noastre romnesti.
Deci, pentru a birui, va trebui s ne strpim nti propriile noastre pcate.
Problema este mai adnc chiar dect ne-a artat-o profesorul Cuza.
Misiunea acestei lupte este ncredintat tineretului romnesc, care, dac
vrea s rspund acestei misiuni istorice, dac vrea s mai triasc, dac
vrea s mai aib tar, trebuie s sepregteasc si s-si adune toate
puterile pentru a duce lupta si a birui. Ne-am hotrt ca atunci cnd vom
iesi de aici, dac ne va ajuta Dumnezeu s nu ne mai desprtim, s
rmnem uniti si s ne nchinm viata acestui scop.
Dar pn s ne ocupm de defectele neamului, am nceput s ne ocupm
de propriile noastre pcate. tineam sedinte de ore ntregi si fiecare spunea
celuilalt defectele pe care le-a observat. Si cutam s facem sfortri
pentru a ni le ndrepta. Era o problem delicat, deoarece asa e fcut
omul: nu-si ascult cu inim usoar critica propriilor defecte. Fiecare crede
sau vrea s se arate c e perfect. Dar noi spunem: nti s ne cunoastem
si s ne ndreptm pcatele noastre si pe urm vom vedea dac avem
dreptul sau nu de a ne ocupa si de ale altora.
Asa ne-au trecut srbtorile si dup srbtori si iarna. A venit primvara.
Despre soarta noastr viitoare, nc nu stiam nimic. Att doar, c afar se
determinase un mare curent popular pentru noi si pentru cauza noastr,
cu toate ncercrile disperate ale presei jidnesti de a-i pune stavil. Acest
curent crestea mereu printre studenti, orseni si trani, deopotriv de
puternic n Ardeal, n Basarabia, n Bucovina si n Vechiul Regat. Acum, de
pretutindeni primeam scrisori de ncurajare si de ndemn.
***
Primvara ne aduce n sfrsit o mare bucurie. Fixarea procesului pentru 29
martie, la Curtea cu Jurati de Ilfov. ncepem s ne pregtim. Dar ce
pregtire s facem? Noi am declarat totul. Am spus tot ce aveam de spus.
Se nscriu avocati care ne viziteaz. Ne atrag atentia c situatia noastr e
grea, din cauza declaratiilor fcute si c ar fi bine s renuntm la ele si la
atitudinea noastr de pn acum. C ar fi mai prudent a ne pune pe tema
negrii. Noi refuzm categoric si rugm, dac pot s ne apere n cadrul
declaratiilor fcute de noi, pe care nu ntelegem s le schimbm ntru
nimic, oricare ar fi rezultatul procesului.
***
Dac printr-o ntmplare ne achit, cum de desprtim de icoana noastr la
care ne-am rugat n fiecare dimineat?
Am cutat printre toti arestatii si am gsit un pictor. Am vorbit cu el si n
timp de trei sptmni ne-a fcut o icoan mare de peste 2 m lungime,
copiat exact dup aceea din biseric, una mic pe care s-o port cu mine

si alta mijlocie pe care s-o dau mamei m ele. Mota si face si el una pe care
s-o dea printilor.
Apoi ne facem socoteala c fat de declaratiile noastre, cel putin cinci ani,
e mai mult ca sigur c vom primi. Si atunci ne rugm n fata icoanei:
Doamne! Noi tot i socotim pierduti acesti cinci ani. Dac vom scpa, ne
legm ca acest timp s-l ntrebuintm n lupt.
Si am hotrt ca n caz de vom fi achitati s ne mutm la Iasi cu totii.
Acolo s ne facem centrul nostru de actiune. De acolo s ncepem, dup
planurile care erau gata, organizarea ntregului tineret al trii cu elevii si
elevele cursului superior de liceu si chiar cu cei din cursul inferior, cu
scolile normale, cu scolile de meserii, cu seminarele, cu scolile comerciale
si cu flcii de la tar. n sfrsit urma reorganizarea centrelor studentesti.
Toti acestia trebuiau s creasc n spiritul credintei care ne nsufletea pe
noi, pentru ca pn la majorat, s apar pe cmpul politic, unde se va
decide soarta luptei noastre, serii dup serii, ca niste valuri de asalt care
vin din urm sinu se mai sfrsesc.
IZOLAREA POLITICIANISMULUI
Politicianismul infecteaz viata noastr national. Organizarea acestui
tineret, n afar de necesitatea autoeducrii, mai este necesar si spre a-l
feri si izola de politicianism si de infectia lui. Coborrea infectiei spre
tineretul romn nseamn nimicirea noastr si victoria deplin a lui Israel.
Mai mult! Aceast organizare a tineretului va rezolva nssi problema
politicianismului care nemaiprimind elemente tinere, va fi condamnat la
moarte prin inanitie , prin lips de alimentare. Lozinca ntregii generatii
trebuie s fie: nici un tnr nu va mai intra pe poarta vreunui partid politic.
Acela ce se va duce, este un trdtor al generatiei sale si al neamului.
Pentru c el, prin prezenta lui, prin numele lui, prin banul lui, prin munca
lui contribuie la nltarea puterii politicianiste. Trdtor este acel tnr,
dup cum trdtor este acela care pleac de pe frontul fratilor si si trece
pe pozitia inamicului. Desi poate nu va trage cu propria sa arm, dar c hiar
dac va aduce numai ap pentru a rcori pe cei ce trag, el este prtas la
uciderea acelora care cad din rndurile camarazilor si si deci trdtor al
cauzei.
Teoria care ne ndeamn s intrm toti n partide, pentru a le face mai
bune, dac zicem c sunt rele, e fals si perfid. Dup cum de le nceputul
lumii curge, zi si noapte, necontenit, prin mii de ruri, prin fluvii numai ap
dulce n Marea Neagr si nu reuseste s-i ndulceasc apa, cin din contr
se face srat si cea dulce, tot asa si noi n cloaca partidelor politice, nu
numai c nu le vom ndrepta, dar ne vom strica si pe noi.
***
Cu aceste gnduri si hotrri plecam n cazul c am fi fost achitati.
Sistemul de organizare era gata. Planul nostru de actiune era stabilit pn
n cele mai mici amnunte. Rostul fiecruia era fixat. Foaia ce trebuia s
apar avea s poarte numele GENERATIA NOU", iar ntreaga noastr
organizare trebuia s se cheme ARHANGHELUL MIHAIL". Toate
steagurile trebuiau s poarte pe ele chipul Sfntului Arhanghel Mihail din
biserica de la Vcresti.

Aceast organizare, asa acum o vedeam noi, a unei ntregi generatii tinere
romnesti, urma s fie sectia tinereasc a organizatiei politice L.A.N.C., cu
scop de educatie.
Pentru noi, aceast conceptie zmislit ntre zidurile nchisorii Vcresti",
era un nceput de viat. Era ceva nou, ceva complet si ca gndire si ca
organizare si ca plan de actiune, deosebit de tot ce gndiserm mai
nainte. Era un nceput de lume. O temelie pe care vom cldi de acum ani
de-a rndul.
La iesire, urma s mergem pe la toate centrele universitare si s
mprtsim studentilor hotrrile noastre, artndu-le c manifestatiile de
strad, ciocnirile, nu-si mai au nici o ratiune n fata noului plan. Ne nsusim
manifestatiile din trecut, nu negm a f i fost ale noastre, nu ne este rusine
de ale, dar timpul lor a trecut. Va trebui s pornim cu totii la o mare
organizare care va aduce biruinta.
PEDEPSIREA TRDRII SI PROCESUL
Pe Mota l vedeam ngndurat. El mereu ne spunea c de vom iesi de aici
nu vom putea face nici un pas nainte fr pedepsirea trdtorului.
Trdarea ne-a mcinat puterile neamului. Noi, romnii, nu ne-am asezat
niciodat cu arma n mn n fata ei; de aceea a prins rdcini, de aceea
trdtori s-au nmultit pe toate crrile, de a ceea toat viata noastr de
stat nu e dect o trdare permanent de neam. Dac nu rezolvm
problema trdrii, opera noastr va fi compromis.
Mine dimineat e procesul. l asteptm cu emotie. n sfrsit acum se va
hotr cu noi.
Suntem la cancelarie undeasteptm s ne vad familiile. Erau printii lui
Corneliu Georgescu, veniti din Poiana Sibiului. La un moment dat intr si
Vernichescu. Mota l apuc de brat ca si cum ar vrea s-i spun ceva si
pleac cu el n camera vecin, n birourile functionarilor. Peste cteva
minute auzim sapte detunturi de revolver si strigte. Iesim pe sal. Mota
trsese n Vernichescu pentru ca s pedepseasc trdarea.
Eu m reped lng el s-l apr, cci era nconjurat de gardieni si
functionari care l amenintau. Lumea enervat se potoleste. Noi suntem
luati imediat si ncarcerati, fiecare ntr-o celul. Pe ferestruic observm
cum Vernichescu este scos din infirmerie si dus la spital pe targ. ncepem
s fluierm cu totii din celule imnul nostru de lupt Studenti Crestini din
Romnia Mare", si-l petrecem cu acest cntec pn iese pe poarta
nchisorii.
Peste dou ore a sosit judectorul de instructie, Papadopol. Ne cheam pe
rnd sus. Noi toti ne solidarizm cu Mota.
A doua zi, dup o noapte dormit pe ciment, am fost dusi la Tribunal.
Situatia noastr era acum foarte grea. Noi ns, n arestul din subsolul
Tribunalului, am cntat tot timpul cntecele noastre de lupt.
Procesul ncepe la ora unu. nc de la ora zece, mii de studenti si cetteni
au nceput s se adune n jurul Tribunalului. Pe la ora 12, au fost scoase
toate regimentele din capital pentru a putea tine piept multimii.
La ora unu, am fost introdusi n sala Curtii cu Jurati. Presedintele Curtii era
Dl. Davidoglu, iar procuror Dl. Racovicescu. Pe banca aprrii se aflau:
profesorul Paulescu, Paul Iliescu, Nelu Ionescu, Teodorescu, Donca Manea,
Tache Policrat, Naum etc. Se trag juratii la sorti. Ni se citeste ordonanta

definitiv ntr-o mare tcere. Noi ascultm. Ne dm seama c se joac

soarta noastr. Ne vine rnduls vorbim. ncepe interogatoriul. Noi
recunoastem totul, afar de faptul de a fi luat o hotrre final. Nu
hotrsem data , dar am artat motivele care ne-au mpins pe acest fgas.
Am artat pericolul problemei jidnesti si am acuzat pe politicieni de tr
dare de neam si coruptie.
Cu toate ntreruperile presedintelui, noi am continuat pn la capt
mrturisirile.
Urmeaz un aspru si n mai multe locuri nedrept si insinuant rechizitoriu al
procurorului.Simtim c balanta a trecut de partea sa. Succesul acuzrii nu
tinem mult, cci profesorul Paulescu si citeste declaratia ntr-o atmosfer
de biseric, pe care o crea marele su prestigiu si figura sa de sfnt.
Declaratia a fost scurt, dar a desfiintat rechizitoriul procurorului care se
retrgea jenat, pa rc mai n fundul scaunului.
S-a fcut o pauz: era acum 8 seara. Afar multimea astepta n numr si
mai mare. Au vorbit strlucit: Nelu Ionescu, Tache Policrat etc. si la urm
Paul Iliescu. Era acum 5 dimineata. Procurorul, printr-un nou rechizitoriu,
ncearc s-si refac pozitia si s-si recstige curtea. I se rspunde. La ora
6 aveam ultimul cuvnt. Suntem scosi afar. Juratii intr n deliberare. Noi
asteptm, peste o jumtate de or, care ni se pare lung ca o jumtate de
an. Peste putin auzim urale.Un ofiter ne aduce vestea:
Sunteti achitati.
Imediat apoi, am fost introdusi n sal, unde ni se citeste verdictul de
achitare. Lumea nc mai astepta afar. La auzul achitrii a izbucnit n
urale si cntece.
Suntem pusi ntr-un automobil si condusi pe niste strzi necunoscute la
Vcresti, pentru ndeplinirea formalittilor de eliberare.
Ne lum bagajele si icoanele pregtindu-ne s iesim din mormntul acela
cu lungile lui nopti de fremtare, cu suferintele lui. ns bietul Mota
rmne si mai departe, cine stie pn cnd, s se chinuiasc de acum
nainte singur.
Trebuie s ne lum rmas bun de la el. l mbrtism cu lacrimi n ochi si
ne desprtim cu adnc durere. Noi plecam afar, iar el intra din nou n
celul, la secret. si cte sptmni de acum va mai trebui s stea acolo
singur, pe cimentul acela!
Ne-am dus la Dnulescu si la Dragos, s cerem iertare familiilor pentru
suprarea pe care le-am pricinuit-o si s le multumim pentru grija pe care
au avut-o tot timpul ct am stat nchisi.
Apoi am plecat acas, unde pe fiecare, mamele noastre cu ntreaga familie
ne-au primit cu lacrimi de bucurie n ochi.
LA IASI
La Iasi, nerbdtori, m asteptau camarazii cei mai tineri. Dintre colegii
mei de an, nu mai gsisem pe nimeni. De ast toamn pn acum se
rspndiser toti prin orasele lor.
Am dus icoana la biserica Sf. Spiridon si am asezat-o n altar.
Rnd pe rnd m-am ntlnit cu toat lumea si cu studentii, bucurndu-ne.
Dar bucuria noastr n-a durat mult, cci plimbndu-m pe strada
Lpusneanu cu cele dou surori ale mele si cu vreo 10 studenti, a srit

politia, fr nici un motiv, asupra noastr si au nceput s ne bat cu

cauciucurile n cap si cu paturile de arm.
Provocati n modul acesta si loviti fr nici o vin n Iasiul n care am dat
attea lupte? n Iasiul n care am nvins iudeo-comunismul n Universitate
la 1919, 1920 si 1922? n Iasiul n care am pus la respect si am tinut la
distant ani de-a rndul jidnimea coplesitoare si presa ei? Lovit n cas la
mine?
Atunci m-am ntors s ripostez. Indignarea pare c mi dduse o putere de
leu si as fi fost n stare s m lupt cu toat politia. Dar studentii si
studentele cu care eram, m-au prins unii de mini, iar altii mi-au apucat
picioarele n brate. Tinut asa, am primit cteva lovituri cu paturile de arm.
Lumea care era pe trotuare a nceput s huiduiasc politia si s strige. Eu
am plecat acas amrt si suprat pe cei ce m-au tinut. Ei ns mi
spuneau:
Au ordin s te provoace si dac ripostezi, s trag ca s scape de tine.
Dup mas m-am dus mpreun cu Grneat si Radu Mironovici la un
cmin, unde ntr-o camer mare s-au adunat fruntasii studentimii. Ei au
nceput s ne povesteasc cum au luptat si ce au avut de ndurat timp de
o jumtate de an de cnd nu ne mai vzusem. Cum au intra t la cursuri si
cum au procedat ca s nu fie umiliti. Cum la 1 noiembrie, n ziua
deschiderii, s-a adunat n aul ntreaga studentime mpreun cu toti
profesorii, s-a fcut serviciul religios, si ce a spus studentul Lzreanu cu
acest prilej.
-Noi vom intrala cursuri, dar nu acum. nti facem un memoriu
profesorilor nostri, senatului universitar si asteptm un rspuns binevoitor.
Ne-a povestit apoi cum s-a naintat memoriul si cum profesorii universitari,
n frunte cu prorectorul Bacaloglu, au nteles s tin n seam cea mai
mare parte din punctele memoriului. La 6 noiembrie, studentimea a intrat
la cursuri. Profesorii au stiut s ocoleasc o umilire nedreapt a studentimii
care luptase un an ntreg pentru credinta ei.
Ne-au spus mai departe, cum ministru l Mrzescu a adus un om de-al su
ca prefect de politie cu misiunea de a strivi miscarea studenteasc si
miscare national din Iasi. Cum acesta cu ntreaga politie s-a pus n
urmrirea miscrii. ns, deoarece studentii intraser la cursuri si se fcuse
liniste si nestiind n ce mod ar putea s-si culeag laurii si s capete bani,
prefectul a nceput s provoace.
Ne povesteau mai departe, cum la 10 decembrie, studentele care
mergeau spre Mitropolie au fost ntmpinate de politisti mbtati, lovite cu
cauciucurile, apucate de pr n vzul profesorilor universitari, trte prin
noroiul strzii. Cum, rnd pe rnd, studentii au fost btuti. Cum la 10
decembrie studentul Gheorghe Manoliu, conductorul corului, a fost lovit
cu betele peste fluierele picioarelor si apoi arestat; cum acesta, tinut la
politia ntr-o stare de mare mizerie, s-a mbolnvit de glbinare si a murit
n spital.
Studentii de la Iasi trecuser prin mari greutti timp de o jumtate de an.
Noi, la rndul nostru, le-am povestit cele ce nduraserm. Le-am adus
aminte c aveam datoria s-l scoatem pe Mota din nchisoare.
La urm le-am fcut o expunere asupra planului nostru de viitor. Cum va
trebui s organizm ntreaga noastr generatie, s-o crestem si s-o educm
ntr-un spirit eroic. Cum va trebui s izolm politicianismul, pentru ca nici

un tnr s nu mai ptrund n rndurile lui. Cum acesta va fi nvins si

atunci va ajunge la guvern L.A.N.C. cu profesorul Cuza. Cum numai printrun guvern nationalist, expresie a constiintei, a fortei si a snttii noastre
romnesti, se va putea rezolva problema jidneasc, lundu-se msuri
legale de proteguire a elementului romnesc si de nfrnare a actiunii de
cotropire a jidanilor; cum n crearea acestei constiintei, acestei forte si
acestei sntti, generatia noastr are o mare si sfnt misiune. C noi,
Vcrestenii", ne-am hotrt s venim toti la Iasi, pentru a stabili aici
centrul acestei actiuni pe care s-o asezm sub protectia Sfntului
Arhanghel Mihail.
Camarazii nostri au ascultat si au primit cu mare bucurie planurile noastre
de viitor.
Pe urm am vizitat pe profesorii: Cuza, Gvnescul, Sumuleanu etc.,
mprtsindu-le si lor aceste gnduri.
UN AN DE MARI NCERCRI
MAI 1924 - MAI 1925
CMINUL CULTURAL CRESTIN
Sedintele noastre, n vederea planului ce urmream, se fceau foarte
anevoios, din cauza lipsei de local. Fiind toti sraci, nu ne ddea mna s
nchiriem dou camere cel putin, pentru nceperea organizrii tineretului.
Sedintele le tineam ntr-o barac de scnduri care se afla din timpul rz
boiului n curtea d-nei Ghica. ntr-o zi ne-am hotrt s ne facem singuri o
cas de cteva camere. Cum?
Am adunat la 6 mai 1924 vreo 60 de tineri,
studenti si elevi de liceu (membrii primei frtii
de cruce care luase fiint la Iasi). Iat cum leam vorbit:
Dragi camarazi, ct timp o s ne mai chinuim,
tinnd sedintele noastre n acesta barci?
Pn acum, studentimea romn avea dreptul
s se ntruneasc n Universitatea sa. Noi am
fost izgoniti din ea. Pn ieri aveam dreptul s
ne ntrunim n cmine. Am fost alungati.
Astzi, am ajuns n niste barci de lemn,
drpnate, n care ne plou. n toate orasele,
studentimea este ajutat n scopurile ei nobile.
Aici n-are cine s ne ajute. Pentru c lumea din
jur este compus din populatie jidneasc
vrjmas si din politicieni sterpi la suflet. Romnii nostri sunt mpinsi la
periferia oraselor, trind ntr-o neagr mizerie. Suntem singuri. Puterea de
a ne croi o alt soart si acum ca si mine, nu vom gsi-o dect n noi.

Trebuie s ne nvtm cu aceast idee,c de la Dumnezeu si pn la noi

nu mai este nimeni care s ne ajute.
De aceea nu exist alt dezlegare dect de a ne face singuri, cu bratele
noastre, casa de care avem nevoie. Desigur, nici unul dintre noi n-am zidit
case si nici n-am fcut crmizi. nteleg c ne trebuie n primul rnd
curajul de a sfrma mentalitatea n care crestem noi, mentalitatea care
face pe tnrul intelectual s-i fie rusine, de a doua zi dup ce a devenit
student, s mai duc un pachet n mn pe strad. Ne trebuie curajul si v
ointa de a porni de la nimic. Vointa de a rsturna obstacolele si nfrnge
greuttile.
Olimpiu Lascr, un mic antreprenor cu suflet mare, care avea cas la
Ungheni, m-a ntrit n ideea mea, spunndu-ne:
Domnilor, eu v propun s mergeti si s faceti crmizile la Ungheni, pe
malul Prutului. Am un loc si vi-l cedez Dv. V pun casa mea la dispozitie.
Am primit propunerea. Dar n-aveam bani de drum pn la Ungheni. Ne
trebuiau trei sute de lei pentru vreo dou zeci de persoane. Acesti bani ni
i-a dat tot Olimpiu Lascr.
PRIMA TABR DE MUNC
8 MAI 1924
n ziua de 8 mai am plecat, unii cu trenul, altii pe jos. Total 26.
N-aveam nimic: nici sape, nici un fel de unealt, nici bani, nici mncare.
Am tras la Lascr, care ne astepta bucuros.
Bine ati venit, Domnilor, cci trgul Ungheni e plin ca un stup de jidani.
Poate, vzndu-v, si vor mai tia din obrznicie. Noi, o mn de crestini,
suntem terorizati de ei.
n sfrsit s-au format mai multe delegatii care s mearg pe la casele
crestinilor s cear cu mprumut sape, hrlete si alte unelte trebuitoare. A
doua zi ne-am dus la locul de pe malul Prutului. Preotul satului ne-a fcut o
rugciune. Mai mult de o sptmn am muncit cu totii, s ajungem la
pmntul sntos, cci spre nenorocul nostru pe locul ace la, timp de 50
de ani tot trgul aruncase gunoi care ajunsese n unele locuri pn la 2 m
grosime. Ajutati de ctiva crmidari de meserie, dintre care mi-aduc cu
drag aminte de mos Chirosca, am nceput s frmntm lutul si s facem
crmizi. Eram mprti ti n echipe de cte 5 si fiecare fceam cte 600 de
crmizi, n total 3.000 de crmizi pe zi. Mai trziu, cnd numrul nostru
a crescut, fceam si mai multe, muncind de la 4 dimineata pn seara.
Problema cea mai mare era masa. La nceput ne-au ajutat o amenii din
Ungheni, mai trziu ne-au venit alimente si de la Iasi. Btrnii, att
profesorul Cuza ct si profesorul Sumuleanu, priveau cu oarecare

nencredere ncercarea noastr. Gseau c e ceva copilresc, c nu vom

putea ajunge la nici un rezultat, Dup un timp ns au nceput s aprecieze
ceea ce fceam si s ne ajute.
Cnd a venit Corneliu Georgescu la Iasi, retrgndu-se de la Universitatea
din Cluj, unde fcuse un an la Farmacie, de comun acord cu ceilalti, am dat
la crmidrie cei 17.000 lei pe care i strnsesem noi din donatii, ct timp
am stat la Vcresti.
Totusi problema hranei fiind grea, am luat n Iasi o grdin de 1 ha de la dna Ghica spre a semna, cu alte echipe de studenti, zarzavaturi si cele
necesare hranei la Ungheni, asa nct munca noastr era acum mprtit
n dou: o parte din studenti lucrau la Ungheni, o alta la Iasi la grdin.
Studentii fceau cu schimbul: fiecare cte trei-patru zile.
Prima noastr tabr de munc a avut efectul unui nceput de revolutie n
mentalitatea curent. Toat lumea din jur trani, muncitori si, nu mai
putin, intelectuali se aduna plin de curiozitate s ne priveasc. Aceast
lume era nvtat s-i vad pe studenti plimbndu-se eleganti pe strada
Lpusneanu sau cntnd cntece de veselie n jurulmeselor din berrii, n
ceasurile lor libere. Acum i privea cum frmnt lutul cu picioarele, plini
de noroi pn la bru, cum car ap din Prut cu cldrile, cum stau
aplecati pe sap sub arsita soarelui. Lumea asista la sfrsitul unei
mentalitti stpn itoare pn atunci: e rusine pentru un intelectual s
munceasc cu bratele, mai ales n muncile greoaie, rezervate n trecut
robilor sau claselor dispretuite.
Cei dinti care au nteles valoarea, din acest punct de vedere, a taberei, au
fost tocmai cei din clasele dispretuite. Tranii si muncitorii, desprtiti
sufleteste de celelalte categorii si sfiosi, pentru c munca lor nu era
pretuit, s-au luminat la fat, vznd n aceasta, din primul moment, un
semn al pretuirii muncii istovitoare si a pretuirii lor. Ei s-au simtit onorati si
poate au ntrezrit n viitor zile mai bune pentru ei si pentru copiii lor. De
aceea, din putinul pe care-l aveau, ne aduceau zilnic, cu drag, hran.
**
Viata studenteasc curgea linistit, manifestatii si incidente nu mai erau.
Munceam plini de voie bun, de ndejdi, cu gndul c n curnd vom avea
casa noastr.
O NOU LOVIRE
ntr-o zi a venit tatl meu la Iasi si m-am dus s-l vd. Pe la 10 seara m
ntorceam acas. La un restaurant din Piata Unirii aud scandal. M opresc
s vd ce este. Doi studenti, fratii Tutoveanu din Brlad, avuseser un
conflict cu profesorul Constantinescu-Iasi. Sosise prefectul de politie la fata
locului, le pusese ctuse la mini si-i ducea spre politie, lovindu-i. Eu, fr
s spun ceva, m uitam la acest tablou, cuprins de durere. Observ c vine

spre mine comisarul Clos, nsotit de 3-4 politisti. Apropiindu-se la doi pasi,
mi strig:
Ce cauti pe strad la ora asta, derbedeule?
Stau si m uit la el nedumerit. Pentru c el m cunostea de attia ani, nici
nu mi-am nchipuit, c ar putea vreodat s mi se adreseze astfel. Am
crezut c m confund cu cineva. Dar m vd apucat de gt si mbrncit
napoi. Si iarsi:
Te mai uiti nc la mine, haimana? escrocule!
Eu nu am spus nimic, dar am rmas pe loc, uitndu-m la el. Atunci, din
lovitur n lovitur, urmat de cei patru politisti, m-au dus peste 30 de
metri, pn n colt la Smirnov. Aici mi-am scos plria din cap, i-am salutat
si le-am spus:
V multumesc, Domnilor.
Rnit n suflet, necat de durere si rusinat, m-am dus acas unde m-am
chinuit toat noaptea. Pentru a doua oar n viat eram lovit, n interval de
o lun. M-am stpnit. Dar voi, asupritori din toat lumea, nu contati pe
puterea de stpnire a omului, pentru c cel ce se stpneste, l a urm
rbufneste ngrozitor.
A doua zi am povestit tatlui meu ceea ce ptisem.
Las-l n pace, mi-a zis. S nu faci nimic. A trage dou palme unui
asemenea individ este a-ti murdri palmele. Va sosi si timpul judectii lui.
Probabil c sunt pusi s v provoace. Dar tu trebuie s-ti pstrezi calmul si
s te feresti de a mai umbla singur.
I-am primit sfatul. Dar un om lovit pare c nu mai este om. Se simte
rusinat, dezonorat. Purtam aceast ofens ca un pietroi pe inim.
Dar peste cteva zile avea s vin si mai ru.
COPLESIT DE LOVITURI LA GRDIN
Terminasem de spat grdina. Venisem de la Ungheni s punem rosii. n
dimineata de 31 mai, la orele cinci, erau n front, gata s nceap lucrul, 50
de studenti. Fcusem apelul. Nu terminasem bine, cnd observ ctiva
soldati prin dosul grdinii. Apoi un numr de peste 200 nvlesc n curte
ncrcnd armele. Ne nconjoar. Eu spun bietilor:
Toat lumea st pe loc si nu face nimic.
n acelasi minut vd dinspre poart ca un nor negru, vreo 40 de persoane,
venind n pas alergtor, cu revolvere n mn, scotnd strigte si njurnd.

Era prefectul Manciu cu politia. n scurt timp au fost lng noi. Doi comisari
de politie mi pun trei revolvere n frunte. Se uit la mine cu ochii injectati
si m njur. Manciu strig:
Legati-l cu minile la spate!
M loveste. Alti doi se reped la mine, mi scot brul cu forta, m leag cu
minile la spate ct de strns pot.Apoi simt o lovitur tras pe la spate, cu
pumnul n maxilarul drept.Un altul, Vasile Voinea, se apropie si-mi sopteste
la ureche:
Pn desear te omorm. Nu
mai ajungi tu s dai jidanii
afar!
M njur si-mi trage un picior.
Au urmat mai multe lovituri
peste fat, dup care unii m-au
scuipat n obraz. Tot frontul
nostru, fixat si el ntre arme si
revolvere, sttea nemiscat si se
uita la mine, fr s-mi poat
veni n ajutor. De sus coborse
D-na Ghica, ntrebnd:
Ce-i asta, Domnule Prefect?
Acesta i-a rspuns:
Te arestez si pe d-ta!
Mai al o parte, am zrit si pe
procurorul Buzea, asistnd la
cele ce se petreceau.
Apoi cu revolverele n mn au perchezitionat pe rnd pe cei din front.
Cine se misca era lovit si trntit la pmnt.
Dup aceasta, pe mine m-au pus la 10 m nainte, ncadrat de 8 jandarmi
cu baionetele la arm; pe ceilalti i-au ncadrat la fel ntre 200 de jandarmi.
Si ne-au pornit. Eu mergeam nainte, legat cu minile la spate si scuipat n
obraz, iar ceilalti n urma mea. Am fost purtati asa pe toat strada Carol,
prin fata Universittii, pe str. Lpusneanu, Piata Unirii si Cuza-Vod, pn la
Prefectura de Politie.
Prefectul si cu politistii mergeau pe trotuar frecndu-si minile. Jidanii
ieseau plini de multumire n usile prvliilor si-i salutau respectuos. Eu, de
suprare, aproape nu mai vedeam naintea ochilor. Simteam c de acum sa sfrsit totul. Ctiva elevi de liceu din cursul superior, trecnd pe lng

mine, s-au oprit si m-au salutat. Au fost imediat prinsi, loviti si introdusi
ntre cordoane.
Dup ce am fost purtati aproape 2 km prin mijlocul orasului si prin fata
populatiei jidnesti, n aceast stare de umilire ngrozitoare, a fost bgati
la Prefectura de Politie. Pe mine m-au aruncat asa legat ntr-o ncpere
infect, iar ceilalti au fost tinuti n curte.

SUS, N CABINETUL PREFECTULUI

Acolo sus, n cabinetul prefectului,tinerii prizonieri din curte erau chemati
la interogatoriu unul cte unul. Prefectul sttea la birou, iar ceilalti, peste
30 la numr, pe scaune n jurul su.
Ce v-a spus Codreanu?
Nu ne-a spus nimic, Domnule Prefect, rspundea tnrul student sau
elev.
Ce l interogat era descltat de ghete si legat cu lanturi la picioare. I se
introducea ntre picioare o arm si apoi era ridicat cu tlpile n sus, arma
fiind tinut pe umeri de doi soldati. Manciu dezbrcat de hain ncepea s
bat la tlpi cu o rnc de bou . Srmanii copii, spnzurati cu capul n jos
si loviti peste tlpile picioarelor, neamiputnd suporta durerile, ncepeau
s rcneasc. Vzndu-se n fata clilor de comisari, rnjind cu poft la
nfiortorul tablou n care copiii neamului romnesc erau torturati de
niste canalii pltite de dusmani departe de orice inim care s plng si
s intervin pentru ei, strigau:
Ajutor!
Atunci, comisarul Vasiliu i bga cu capul ntr-o cldare cu ap pentru ca s
nu se aud afar strigtele de durere si disperare. Cnd, n sfrsit, durerile
ajungeau la culme si simteau c trupurile lor nu mai puteau suporta
loviturile, atunci strigau c declar totul. Prefectul trecea la mas n
asteptarea destinuirilor, iar ei, dezlegati de lanturi, priveau ametiti n jur.
Apoi izbucneau n plns si cdeau n genunchi n fata prefectului:
Iart-ne, Domnule, cci nu stim ce s declarm.
Nu? Nu stii? Mai ridicati-l odat, striga comisarilor si jandarmilor.
Si bietul copil, cu inima nghetat, privea cum i se fac din nou
preparativele supliciului. Din nou ridicati pe arm si spnzurati cu capul n
jos si cu picioarele n sus. Din nou lovituri peste picioare. Din nou simteau
cum cad peste tlpile lor una cte una rncile prefectului nemilos. Tlpile
deveneau negre de snge ca abanosul si picioarele umflate, nct tinerii nu
se mai puteau nclta. Printre cei schingiuiti astfel au fost: copilul

actualului procuror de Ilfov, Dimitriu, biatul maiorului Ambrozie, cruia i sa spart timpanul si care a ajuns si el comisar la aceeasi pre fectur de
politie si altii.
Btuti n modul acesta, erau dusi ntr-o camer separat, secret. Pe la
orele 9 m-au chemat pe mine. Cu minile legate si amortite m-au dus sus
ntr-o camer doi jandarmi. Acolo, la birou, sttea prefectul, iar n jurul lui,
pe scaune, peste 30 de persoane, comisari, subcomisari si agenti. M-am
uitat n ochii lor. Poate din toti voi gsi pe vreunul cu durere. Nimic!O
satisfactie general. Surdeau: seful Sigurantei, Botez, Dimitriu, directorul
Prefecturii, comisarul Vasiliu, Clos si ceilalti.
Prefectul ia o coal de hrtie. mi scrie numele. Apoi:
Cum te cheam exact?
Sunt Corneliu Codreanu, student la doctoratul juridic si avocat n acelasi
barou cu Dv.
Pune-ti-l jos.
Trei, cu inima de slug, se reped si m trntesc jos, n fata biroului.
Descltati-l de ghete!
Doi m descalt, unul de o gheat si unu de alta.
Puneti-i lanturi!
mi leag picioarele n lanturi.
Le spun:
Domnule prefect, acum esti d-ta mai puternic, stpn pe viat si pe
moarte, dar mine cnd voi iesi de aici, m voi rzbuna pe d-ta si pe d-lui
care m-a njurat.
n acest moment aud zgomot si glasuri n sal.
Veniser profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu si printi de ai copiilor:
col. Ndejde, maior Dumitriu, Butnariu, maior Ambrozie si altii, cu
procurorul si cu medicul legist, profesor universitar Bogdan.
Prefectul si cu ceilalti sar de pe scaune si ies pe sal.
Aud pe prefect:
Ce cutati aici? V poftesc s iesiti afar!
Aud glasul profesorului Cuza:

Pe cine dai D-ta afar? Am venit n vizit la D-ta ca s ne dai afar? Noi
am venit cu procurorul ca reclamanti n contra d-tale.
Jandarmi, dati-i afar!
Profesorul Sumuleanu se posteaz la usa camerei n care erau nchisi cei
btuti si spune:
Domnule procuror, un plecm de aici pn nu ni se deschide aceast
camer!
Mai multi comisari:
Nu e nimeni n camera asta. E goal.
Profesorul Sumuleanu:
S se deschid acum aceast camer!
Cu interventia procurorului se deschide camerasi sase tineri sunt scosi
aproape pe brate de printii lor si introdusi n cabinetul prefectului.
Medicul legist, profesorul Bogdan, cerceteaz pe toti si elibereaz
certificate medicale. Peste cteva ore sunt eliberati toti ceilalti din curte.
Eu sunt ns retinut dou zile, dup care sunt trimis la judectorul de
instructie.
mi d drumul. i spun:
Domnule judector de instructie, dac nu mi se va face dreptate, am s
mi-o fac eu singur.
M-am dus acas. Acolo a venit profesorul Cuza cu Liviu Sadoveanu:
Am auzit c ai spus c vrei s-ti faci singur dreptate. S nu faci una ca
asta. O s raportm la minister si o s cerem anchet. Nu se poate s nu
ni se dea satisfactie.
Eu eram zdrobit sufleteste. Mi s-au nruit toate planurile. Am lsat n voia
sortii si crmidria si am plecat cu primul tren n Bucovina la Cmpulung.
De acolo, pe crrile nverzite, m-am ridicat ncet n munte, ducnd poveri
n suflet, durerile umilintei de ieri si chinurile nelmuririi pentru ziua de
mine.
Pare c nu mai aveam nici un prieten n lume n afar de muntele acesta:
Rarul, cu schitul de pe el. Sus, m-am oprit la aproape 1.500 m nltime.
Privesc peste munti si peste dealuri la sute de kilometri, dar nici o
priveliste nu-mi putea alunga dinaintea ochilor privelistea infamiei si
umilirii la care am fost expus, alturi de tinerii mei camarazi . Plnsul lor l
auzeam si acum si m durea.
Se nsereaz!

Nici o tipenie de om. Numai copaci si vulturi care tip la stnci.

Cu mine nu am dect sumanul si o pine. Mnnc putin pine si beau ap
dintr-un izvor care serpuieste printre pietre. mi adun lemn cu lemn si-mi
fac un adpost. O colib. Aici n aceast locuint am rmas o lun si
jumtate. Putina hran de care aveam nevoie, mi-o aduceau ciobanii de la
stna lui mos Piticaru. Stteam pe gnduri si-mi era rusine s m dau jos
printre oameni. Oare ce pcate voi fi fcut de mi-a trimis Dumnezeu
aceast nenorocire pe cap, tocmai acum cnd voiam s ncep un plan asa
de mare si frumos?
i scriu lui Mota: Nu stiu ce am: parc nu mai sunt eu! M-a prsit norocul.
M urmreste pas cu pas nenorocul de o bucat de vreme ; de orice m
apuc, mi merge ru. Si cnd n lupt nu te mai slujeste norocul, ncep s
te prseasc toti cei din jur. Cu 30 de victorii i aduni, e suficient o
singur nfrngere ca s te prseasc."
Sufletul mi era strbtut de ndoieli. Eram la rspntie de drumuri.
Luptam pentru tar si eram tratati ca inamici ai neamului. Eram loviti fr
mil de guvern, de politie, de jandarmi, de armat. S ntrebuintm si noi
forta? Ei sunt Statul: cu zeci de mii, cu sute de mii. Noi, o mn de tineri,
cu trup istovit de greutti, de foame, de frig, de nchisoare. Ce fort
suntem noi, ca s putem avea mcar o mic sans de victorie? Dac
ncercm, vom cdea striviti. Si la urm, tara zpcit de presa jidneasc,
va zice c am fost niste nebuni.
S nu ntrebuintm violenta si forta, cum o ntrebuinteaz ei? Te provoac,
ti schingiuiesc oamenii, ti-i mprstie si te omoar. S ne lsm omorti?
Dar pn la vrsta noastr, noi n-am apucat s scriem nimic si lumea nici
mcar nu va sti pentru ce ne-au omort. Mai bine s plecm cu totii din
tar. S plecm si s blestemm; s pribegim prin lumea larg. Mai bine
s cersim din tar n tar, dect s fim umiliti aici pe pmntul nostru,
pn la ultima expresie a umilirii.
Sau s cobor de aici cu arma n mn si sa fac dreptate. S nltur fiara
care s-a pus de-a curmezisul drumului si a vietii unui neam. Dar ce mai
facem cu planurile noastre dup aceea? Voi muri, atunci pe loc, ori voi
muri n nchisoare; cci eu nu mai pot rezista regimului din temnit. Mie-mi
place libertatea. Dac nu o am, mor. Dar cu Mota ce fac? Cci o astfel de
ncercare nseamn sacrificare mea si sacrificare lui Mota, ale crui sorti de
achitare vor scdea complet. Tot grupul nostru va fi sfrmat. Degeaba
toate gndurile noastre,toate planurile de organizare; totul se sfrseste
aici.
O lun jumtate, stnd acolo n vrful muntelui, m-au chinuit aceste
gnduri fr s le pot da o dezlegare. De griji, de chinuri, ncepuse s m
doar pieptul si simteam cum mi se sleiesc puterile. Eu fusesem un om
aprig, cruia nimeni nu-i sttea nainte. Aveam sigurant si ncredere n
puterile mele. Oriunde m duceam, nvingeam. Acum m ncovoiaser
greuttile vremii!

M cobor. Las totul n voia sortii; au nu pot s dau nici o dezlegare. De

acum ns umblu cu revolverul la mine. Si la cea dinti, cea mai mic
provocare, trag; de la aceast hotrre nu m va mai clinti nimeni.
Plec la crmidrie. Acolo, Grigore Ghica, rmas sef, si-a fcut datoria n
mod exemplar. Numrul crmizilor se nmultise n mod simtitor. Se
fcuser dou cuptoare de cte 40.000 de crmizi. Era pe 15 iulie. Bietii
m-au primit cu duiosie. Pe santier nu se ntmplase nimic deosebit.
La Iasi am gsit schimbri. Comisarii care nu avea ghete n picioare, erau
acum nnoiti din tlpi pn n crestet. mbrcati de jidnime. Prefectura de
politie avea automobil pus al dispozitie de jidani. Acestia se simteau
stpni absoluti. Erau de o obrznicie pe care nu o mai ntlnisem de la
1919, din timpul miscrilor comuniste, cnd se crede au n ajunul
revolutiei si fiecare jidnas, e peste Prut sau din Iasi, si lua aere de
comisar al poporului.
NCERCAREA DE SFRMARE A BLOCULUI NOSTRU
Puterea iudeo-liberal a auzit de blocul nostru, de legmntul fcut la
Vcresti. Ea si ddea seama c n jurul acestui bloc studentimea se va
ridica unitar. Nici nu nspimnt mai mult pe jidani dect unitatea
perfect: blocul sufletesc al unei miscri, al unui popor. De aceea ei vor fi
necontenit pentru democratie"care are un singur avantaj si acela pentru
inamicul natiei. Pentru c democratia va sparge unitatea si blocul sufletesc
al unui neam si n fata unittii si solidarittii perfecte a iudaismului din tar
si din ntreaga lume, natia, divizat n partidele democratiei, se va
prezenta dezbinat si va fi nfrnt. Tot astfel si n miscarea studenteasc:
pn acum, nefiind o unitate perfect, jidanii gseau fractiuni sau
conductori pe care i convingeau masonic , adic le sugerau anumite idei,
care nu aveau alt rost dect acela de a dezbina. Or, grupul nostru se
prezenta ntr-o unitate nezdruncinat si cu posibilitti de a strnge n jurul
su ntreaga miscare studenteasc. Si atunci, ne pomenim cu o nesfrsit
serie de minciunisi de intrigitesute cu grij, cu scopul de a-l rupe pe Mota
de mine si pe ceilalti unul de altul.
Jidanii gseau n mijlocul studentimii elemente slabe pe care le
ntrebuintau fr ca ele s-si dea seama ca unelte. Fcndu-se c li se
ncredinteaz mari secrete, lansau intrigi. Acestea ajunseser s prind
pn si la printi, care deveniser, unii dintre ei, cei mai ndrjiti adepti ai
ruperii legturilor fiilor lor cu acest grup.
Cum am putut rezista? Numai datorit prevederilor noastre de la Vcresti.
Noi ne-am dat seama, din primul moment, c vom primi si acest atac
clasic ntrebuintat de masonerie si iudaism. Ne-am pus n gard. Asa nct,
n momentul n care el s-a afirmat, noi am rezistat chiar n contra celor mai
apropiate rude. Imediat cnd se semnala o intrig, ne adunam si o
comunicam grupului ntreg.

Dau cu aceast ocazie un sfat tuturor organizatiilor, atrgndu-le atentia

asupra acestui sistem care se ntrebuinteaz frecvent si pretutindeni.
Pentru pararea atacului: a) a nu se da niciodat crezare ori de unde ar veni
informatia; b) a se comunica imediat ncercarea de intrig grupului
respectiv, persoanelor vizate si sefilor. n modul acesta atacul va fi respins.
LOGODNA
La crmidria de la Ungheni, la 10 august 1924, n mijlocul camarazilor si
al printilor, am fcut logodna cu d-ra Elena Ilinoiu, fiica d-lui Constantin
Ilinoiu, controlor la calea ferat. Un om de o mare buntate si de o mare
delicatete sufleteasc. n casa lor m-am mutat dup aceea si m-au primit
cu bratele deschise, pe lng cei cinci copii pe care i mai aveau. familia
aceasta mi-a fo st un sprijin permanent n lupta pe care o duceam, prin
ngrijirea si ntretinerea ce mi-au asigurat-o tot timpul.
La 13 septembrie m-am dus acas, la Husi, si mi-am srbtorit n casa
printeasc ziua numelui si a nasterii. mplineam 25 de ani.

PROCESUL MOTA-VLAD
La 26 septembrie 1924, se fixase spre judecare procesul lui Mota si al
studentului Leonida Vlad care procurase revolverul. Acesta se predase si el
dup cteva zile si rmsese arestat tot timpul cu Mota.
Am plecat la Bucuresti. Acolo au nceput dezbaterile n fata Curtii cu Jurati.
Mota si-a sustinut cu trie tema, c trdarea trebuie pedepsit. Opinia
public stul de trdtori, urmrea cu viu interes si cu entuziasm
desfsurarea procesului. Ea vedea n gestul lui Mota un nceput de actiune
n contra trdtorilor si o dovad de sntate moral. Gestul lui aprea ca
o lumin n mijlocul vietii romnesti, n care, veac de veac, lupttorii
pentru neam au fost doborti prin trdare.
ntreaga studentime de la toate universittile a fcut mari manifestatii
pentru achitarea lui. La Bucuresti, n jurul Tribunalului, erau masati din nou
mii de oameni, care doreau o viat nou pentru tara lor si cereau
eliberarea lui Mota.
n zorii zilei, justitia popular a adus un verdict de achitare, primit n
ntreaga tar cu un mare entuziasm.
Mota, dup ce-si vede printii, prseste Clujul si se stabileste la Iasi,
conform legmntului nostru.
N JURUL CELOR PETRECUTE LA GRDIN

Nelegiuirile de la 31 mai ne-au strivit sufleteste prin loviturile, umilinta si

dezonoarea la care am fost expusi. O ran deschis, care se adncea tot
mai mult, ne consuma viata si parc ne atrgea spre mormnt.
Umilirea pe care o simti cnd ai fost dezonorat, tu si toti ai ti, ti d un
sentiment de profund durere, care te face s ocolesti lumea din cauza
rusinii de a te mai ntlni cu ea. Pare c simti c aceast lume te
dispretuieste, rzndu-ti n fat, c n-ai fost capabil s-ti aperi onoarea; c
primejduiesti nssi societatea, lsnd s se cread, prin lasitatea ta, c un
zbirare putinta, nepedepsit, s o dezonoreze si s o loveasc dup bunul
su plac.
Aceste dureri cresteau n msura n care ncercrile noastre de a cpta o
satisfactie legal erau respinse cu un cinism care ducea la disperare. La
procesele pe care cei lezati le intentaser, acestia riscau s fie btuti din
nou de politie, de ast dat n chiar pretoriul justitiei si chiar n fata
judectorilor. Iar la urm, ieseau condamnati reclamantii.
Faptul petrecut la 31 mai n-a rmas fr rsunet. Extrag din ziare mai jos
ecoul acestor fapte n lumea romneasc si n acelasi timp ncercrile ei de
a cpta o satisfactie.
Universul" din 8 iunie 1924, public sub titlul:

POLITIA DIN IASI.

STUDENTII AU FOST BTUTI DE NSUSI PREFECTUL POLITIEI
Ni-l nchipuim pe Dl. Manciu, prefectul politiei din Iasi, ca pe unul din cei
mai strluciti politisti ai veacului trecut, ilustrat prin violent si brutalitate.
Dl. prefect Manciu, desi politist din 1924 si ntr-un oras de crturari ca
Iasii, si-a inaugurat sistemul de anacronice violente politienesti, anul
trecut la congresul profesorilor universitari. D-sa a fost n stare s tie n loc
un congres de dascli universitari, fiindc asa-i dictau impulsiile politiste.
Degeaba s-a protestat apoi, cci Dl. prefect al politiei Iasi si avea temeiuri
sprijinitoare politice, mpotriva jignirii aduse celei mai alese categorii de
intelectuali. Si de atunci Dl. Manciu si-a continuat cu osrdie procedeele
politienesti pe care le-a ilustrat mai ales zilele trecute, cnd a btut, a
btut cu sete, a lovit cu struint, a nsngerat cu rutate pe studenti si a
ordonat apoi subalternilor d-sale s-l imite cu aceeasi rvn de brutalitate.
Orice ar fi fcut studentii de la Iasi, dac ar fi fost asasini chiar, nu trebuia
s fie btuti.
nti, s se fi fcut anchet, s se fi sesizat parchetul, s fi fost arestati,
legati n fiare dar nu snopiti n btaie. Dl. prefect Manciu e desigur obligat
n nsrcinrile sale s aplice si anume ordonante n ce priveste protectia

animalelor. Credem chiar c le aplic. Prin urmare D-sa pzeste s nu fie

btuti caii, s nu fie torturati porcii.
Si totusi Dl. Manciu, care va fi fcut ca student, studii de drept penal si va
fi citit ceva din literatura penal, pe care poate c i va fi recomandat-o
chiar distinsul penalist, Dl. Iulian Teodorescu, care propovduieste
spulberarea actiunilor brutale si din puscrii, a btut personal pe studenti,
i-a schingiuit, i-a umplut de snge. Dar dac studentii btuti nu vor fi
vinovati de nici una din absurdittile ce li se arunc n spate? Atunci?
Btaia se ntoarce? E desigur nevoie de o anchet judectoreasc. Dar
mai e nevoie de o sanctiune care s pun pe dl. Manciu n imposibilitate
de a-si mai fortifica muschii pe capetele studentilor."
B. Cecropide
Universul" din 9 iunie 1924,continu, sub titlul:
Ei au fost provocati de Politie si schingiuiti fr nici o vin. Un prefect de
politie btus. Manciu trebuie destituit.
Am scris ntr-un numr precedent asupra banditismelor svrsite de Dl.
Manciu, prefectul Politiei din Iasi, mpotriva studentilor. Pentru azi vom
reproduce cteva pasaje din Memoriul studentilor naintat Ministerului de
Interne. Studentii zidari. n memoriu se spune:
Studentimea crestin de la Universitate din Iasi a luat hotrrea nc de acum o lun,
s cldeasc prin munc proprie, un cmin cultural
Provocarea prefectului de politie.
Abia ntruniti, ne-am si vzut nconjurati de o companie de jandarmi si
ntreg aparatul politienesc, n frunte cu prefectul Manciu.
n vreme ce noi stteam cu totii foarte linistiti, ei cu armele ntinse s-au
repezit asupra noastr ncercnd a ne njura si a ne lovi n modul cel mai
barbar posibil. Creznd c vor gsi arme la noi ne-au perchezitionat pe toti
fr a gsi ceva la vreunul. n timpul perchezitiei, au ncercat s introduc
colegului Corneliu Zelea Codreanu un revolver si niste hrtii, contra crui
fapt el a protestat. Pentru acesta a fost btut de ctre politaiul Manciu,
inspectorul Clos, comisarul Vasiliu si mpreun cu toti ceilalti agenti si
jandarmi l-au legat ca pe ce l din urm borfas. La fel ni s-a ntmplat si la o
bun parte din cei ce eram acolo. Am fost declarati arestati si mprejmuiti
de cordoane de armat, dusi la Prefectura de Politie.
Si copiii de pe drum au fost btuti.
Pe drum au fost ntlniti mai multi elevi de la diferite licee din localitate,
care mergeau la parcul sportiv pentru a exercita jocul oina, convocati fiind
de d-nii directori ai liceelor respective. Toti acestia au fost arestati si dusi
mpreun cu noi, studentii, la politie dup ce binentele s au fost btuti n

vzul tuturora, de nsusi politaiul Manciu si ceilalti politisti. La politie au

fost tinuti toat ziua. Pe o parte dintre noi ne-a btut pn la lesin si ne-a
eliberat: o parte am dat declaratii scoase prin amenintare, iar alt parte
am fost eliberati fr s ni se mai ia vreo declaratie."
Si ca ncheiere Universul" adaug:
Faptele de mai sus nu pot rmne nepedepsite. Prefectul de politie
Manciu, dovedit agent provocator si vinovat de torturarea studentilor de la
Iasi, trebuie s-si primeasc pedeapsa frdelegilor sale."
ntre altele Universul " din 10 Iunie 1924, public sub titlul:

IASII SUB TEROAREA PREFECTULUI DE POLITIE

Transportati n beciurile Politiei, acesti studenti au fost supusi la cele
mai groaznice chinuri. Unii dintre ei au fost spnzurati cu capul n jos,
loviti peste tlpile picioarelor cu vna de bou. Studentul Corneliu
Codreanu a fost legat, apoi plmuit si torturat de nsusi prefectul de
politie. Sntatea lui este zdruncinat. Ceilalti studenti arestati prezint
grave leziuni corporale.
Trei sute de studenti au reclamat faptele de mai sus procurorului
general, cernd ca medicul legist s examineze starea colegilor torturati."
CUVNTUL D-LUI PROF. A. C. CUZA
n editia special a ziarului Unirea" din 1 iunie 1924, Dl. Prof. A. C. Cuza
public un judicios articol din care extrag:
Dar n fata acestor necontenite brutalitti si samavolnicii nenumrate,
fr motiv fcute anume ca prin teroare s ngrijeasc studentimea
crestin dou ntrebri se pun hotrtoare:
Ce vrea guvernul, care sustine un asemenea politai n fruntea unui oras
ca Iasiul?
Ce vrea politaiul el nsusi?
Voiesc ei nsisi ca din mijlocul acestei continue enervri s se produc
reactiuni necugetate, la care se pare c anume provoac, pe fiecare zi?
Aceast provocare este cu att mai nedemn si mai iritant, cu ct n
acelasi timp politaiul Manciu se duce la ntrunirile societtii jidnesti
Macabisi se pune n fruntea acestor macabei sportivi cu care pleac
ostentativ n excursie, avnd n frunte steagul bicolor alb albastru. Iar
zilnic l vezi tolnit n automobil nu n cel cu care a cltorit deunzi la
Ciurea ci n acela nou care se pare c i-a fost hrzit prin subscriptie
public de comunitatea israelit din Iasi ncurajndu-l si prin ziare, la orice
ocazie, pentru atitudinea sa n contra studentimii crestine.
Protestnd cu toat indignarea contra acestei actiuni de provocare
continu, cerem ca autorittile superioare s intervin pentru ca s pun

capt unei situatii nedemne si primejdioase, pe care Iasiul si studentimea

lui crestin nu o mai pot tolera."
A. C. Cuza
NTRUNIRILE DE PROTESTARE CONTRA LUI MANCIU DIN 3 SI 5
IUNIE
S-au expediat urmtoarele telegrame:
MAJESTTII SALE REGELUI
Fat de nelegalittile politaiului Manciu mpotriva studentilor si copiilor
nostri loviti si insultati zilnic, voind a ne ntruni, am fost mpiedicati de
politie si jandarmi cu toate c procurorul a aprobat ntrunirea.
Supunem respectuos Majesttii Sale plngerea noastr si rugm a fi
ocrotiti. (Urmeaz 1200 semnturi)."
MINISTERULUI DE INTERNE
Copiii nostri luati de pe strad si slbatic maltratati de prefectul de
politie Manciu, cerem anchet imediat, urmat de sanctionri severe.
Loviti n sentimentele noastre printesti si pierznd orice rbdare,
asteptm nentrziat dreptate.
ss. maior I. Dumitriu, maior Ambrozie, D. Butnaru, Elena Olnescu, Cpitan
Oarz, Gheorghiu etc."
ACTIUNEA ROMNEASC
Anul I, nr.2, 15 noiembrie 1924, sub semntura cunoscutului publicist Dr.
Ion Istrate, scrie:
n ziua de 8 Iuni e 1924 s-a tinut n sala Bejan o grandioas manifestatie
public de protestare sub presedintia de onoare a d-lui general Tarnovschi.
Au nfierat procedurile lui Manciu d-nii: prof. univ. A. C. Cuza, studentul
Grigorescu n numele studentilor crestini, mese riasul Artur Rus,
metalurgistul C. Pancu, prof. univ. C. Sumuleanu de la Facultatea de
Medicin care a fcut un tablou impresionant de ceea ce a vzut la politie:
timpane sparte, urechi umflate, ochi nsngerati, mini rupte si picioare
vinete de lovituril e rncilor slbaticilor lui Manciu.
Declar c de ar fi avut un copil care s fi fost schilodit de barbarul din
capul politiei n-ar fi ezitat o clip s-i zboare creierii canaliei. Vorbeste apoi
d. maior I. Dumitriu care ncheie: am ncredere c justitia trii ne va face
dreptate. Altfel, jur aici n fata Dvs. si voi sti s-mi respect jurmntul, cmi voi face singur dreptate.

Mai vorbeste avocatul Bacaloglu, meseriasul Cristea, avocatul Nelu

Ionescu si profesorul Ion Zelea Codreanu. La urm s-a votat o motiune de
protestare prin care se cerea justitiei satisfactie si guvernului destituirea
lui Manciu."
UN AVERTISMENT ZADARNIC
n Tara Noastr" nr. 24 din 15 iunie 1924, cunoscutul scriitor Al. O.
Teodoreanu public un articol din care reproducem urmtoarele pasagii:
Justitia chemat s-si spun cuvntul i declar pe toti studentii arestati
nevinovati si dispune d fie pusi imediat n libertate. Studentul Zelea
Codreanu e mentinut totusi arestat, trimis judectii de ctre politaiul
Manciu care e si avocat, pentru complot. Cele mai elementare manuale de
drept si cel mai bun simt ne spun c n cstorie, duel sau complot nu
poate figura o singur persoan. Pentru a da o calificare ca cea de mai
sus, cel de la care eman trebuie s se gseasc ntr-o particular stare
de ebrietate, care s-i permit viziunea cel putin dubl.
Prin urmare cu el nu putem vorbi.
E loc ns n numele ntregii suflri romnesti, ultragiat, din care
scoatem, bucurosi si fr pagub pentru nimeni, pe timizii ei reprezentanti
din parlament si pres, s ntrebm guvernul, dac socoate util s lase
sanctiunea (inevitabil) n sarcina celor lezati si dac nu gseste oportun
s-o previn.
ntriti de cuvntul hotrtor al justitie nu ezitm a taxa complotul de la
Iasi ca o ticloas nscenare"
Al. O. Teodoreanu

SE ORDON ANCHET ADMINISTRATIV

MEMORIUL D-LUI MAIOR AMBROZIE
n urma celor ntmplate a venit n anchet inspectorul administrativ
Vraru. Iat memoriul naintat de dl. maior Ambrozie, inspectorului Vraru:
Domnule Inspector,
Hotrt lucru c dl. ministru de interne, dorind s stie adevrul adevrat
asupra celor raportate de noi telegrafic cu schingiuirea fiilor nostri, v-a
trimis pe Dvs. si, cum credem c doriti a face complet lumin, am fcut
acest memoriu cu naratiunea faptelor.
Faptul s-a petrecut dup cum urmeaz: era lucru stiut n Iasi de ctre
directorii de scoli si de printii elevilor, c acestia fabric crmid la

Ungheni, pentru a construi o cas proprie n Iasi si c, lucreaz la o

grdin de zarzavat pus la dispozitia lor de D-na Ghica, n str. Carol. O
parte din studenti si elevi se ntrunea odat pe sptmn, sub
conducerea studentului Zelea Codreanu, cnd se fcea repartitia la
munc, adic: 40 studenti erau trimisi la Ungheni la facerea de crmizi,
iar 20-25 elevi erau repartizati pentru a uda grdina de zerzavat.
Despre cele artate mai sus a aflat si prefectul de politie; pentru ce oare
nu ar inventa ceva de senzatie la Iasi, de exemplu complot , mai ales c
jurnalele din Iasi sunt socotite ca o proprietate a D-sale si-i vor bate n
strun si atunci; zis si fcut. n ziua de 31 mai 1924, ora 4.30-5.00
dimineata, cnd stia c n curtea D-nei Ghica erau adunati vreo 65
studenti si elevi, a dat nval peste ei cu ntregul aparat de politie si cu
mult armat, dup gravitatea faptului nchipuit.
Mintea omeneasc refuz s priceap ce s-a petrecut atunci, cnd
studentii si elevii au fost nconjurati de ca cei mai ordinari criminali si chiar
pe loc loviti barbar de agenti, armat si chiar de politaiul Manciu.
Dup o jumtate de or, cu totii, n cap cu studentul Zelea Codreanu, bine
ncadrati si n convoi, mergeau la vale pe strada mare ctre politie; n
drum au ntlnit un alt grup de elevi de liceu, care din ordinul profesorilor
mergeau la joc de oin la Copou. Acestia, fi indc si-au permis luxul s
salute pe cei aflati n fiare, imediat au fost arestati, btuti si dusi la politie,
ca complici cu cei dinti.
Ajunsi la politie, prefectul, fr s anunte parchetul, dup gravitatea
faptului, a nceput singur interogarea. Deci si btaia, maltratarea si
schingiuirea studentilor si elevilor, pentru a declara c au luat parte la
complot si s spun ce stiu. Dar ce era s spun acestia, cnd nu stiau
nimic? Aproape toti studentii si elevii au fost btuti. Mai grav ns au fost:
1.fiulmeu, Cezar Ambrozie, elev clasa a VIII-a, seminarul pedagogic,
cruia prefectul, personal, i-a aplicat lovituri peste cap cu rnca de bou,
iar la urm, fiindc nu a rspuns cum vroia el, i-a aplicat un pumn puternic
peste urechea stng, sprgndu-i timpanul;
2.elevul Dumitriu Spinti, fiul maiorului Dumitriu; acesta a fost legat cu
lanturi de ambele picioare si ntors cu capul n jos; dup ce i-a bgat o
arm printre picioare (tinut de sergentul Cojocaru si caporalul Teodoroiu),
a fost btut la tlpi cu rnca, personal, de prefect, pn cnd a lesinat;
3.elevul de scoal Gurgut Gh. a fost legat de mini si picioare si pus cu
fata n jos pe podea apoi btut cu rnca, iar pentru a nu se auzi tipetele
sale, i s-a pus n dreptul gurii un lighean cu apsi un agent avea grij s-i
apese cu capul n ap cnd striga mai tare.
La toate schingiuirile acestea, au fost de fat si doi ofiteri de jandarmi:
cpitanul Velciu si locotenentul Tomida, pe care, nu cred c demnitatea de
ostas s-i lase a nu spune adevrul, desi nu era de demnitatea lor de a sta
acolo, ntrebuintnd oameni de trup sa schingiuiri si ntrebuintnd o arm
militar ca unealt de tortur, cnd este stiut ce menire are aceasta.

Dup spusele studentilor si ale elevilor, n timpul cnd politaiul Manciu se

ndeletnicea cu asemenea operatii, au trecut n cabinetul su d-nii
procurori Culianu si Buzea. Cred c d-lor vor arta adevrul.
Toate btile si schingiuirile nu au ncetat dect mai trziu, cnd domnul
prim-procuror Catichi a venit la politie, fiind cerut de o comisie compus
din d-nii: profesor Cuza, Sumuleanu, avocat Bacaloglu, colonel Ndejde si
medicul legist Bogdan care a constatat cele artate n copie dup actul
alturat si chiar n localul prefecturii.
Dup cum vedeti, Domnule Inspector, noi pn astzi am procedat legal,
adic:
1.am chemat pe domnul prim-procuror si medicul legist chiar la
prefectur, unde am constatat btaia studentilor si elevilor;
2.am dat n judecat pe schingiuitori la Judectoria Ocolului II;
3.am sesizat parchetul, unde s-a tr imis si actul medico-legal, afacerea
fiind repartizat d-lui jude instructor Ieseanu;
4.ca oameni de onoare si ofiteri am fi putut cere d-lui Manciu satisfactie
pe calea armelor, dar d-sa este descalificat de cnd a refuzat s se bat n
duel cu cpitanul Ciulei.
n mod cinstit, acesta este adevrul.
V rog a cunoaste, c ntre toti printii ofensati, suntem doi ofiteri
superiori, care pn n prezent, fiindc am procedat legal, suntem
descoperiti, deoarece nu ni s-a dat nici o satisfactie pn astzi de ctre
nimeni. Credinta noastr este c dl. ministru de interne ne va da
satisfactie complet, dnd n judecat pe prefectul Manciu pentru faptele
artate si va interveni la Ministerul de Rzboi, cci prefectul Manciu, fiind
ofiter de rezerv (sublt. de rezerv Manciu face parte din Reg. 10 Vntori,
iar pentru mobilizare este la adpost la atelierul de reparatie al Corpului III
Armat) cu bun stiint a schingiuit pe copiii camaradului superior fat de
gradul su."
Maior (ss.) Ambrozie
Rezultatul anchetei esteurmtorul:
1.prefectul Manciu a fost decorat cu Steaua Romniei" n gradul de
comandor;
2.toti comisarii care ne-au schingiuit au fost avansati;
3.ncurajati de aceste msuri, ei dezlntuie o nou prigoan n contra
noastr, de ast dat extins n ntreaga Moldov. Orice comisar, pentru asi face o surs de venituri de la jidani sau pentru o avansare, punea mna
n piept unui student, l btea pn la snge n strad sau la politie, fr a
fi obligat s rspund pentru faptele sale.
ZIUA FATAL, 25 OCTOMBRIE 1924

n atare conditiuni sufletesti si de fapt m-am prezentat la Judectoria

Ocolului 2 Iasi, smbt dimineata, ca avocat alturi de colegul Dumbrav,
n procesul colegului Comrzan, schingiuit de Manciu.
Prefectul s-a prezentat cu ntreaga politie si n plin sedint, n fata
avocatilor si a judectorului Spiridoneanu care prezida, s-a npustit asupra
noastr. n aceste mprejurri, cu riscul de a m pierde, strivit de cei
douzeci de politisti narmati, am scos revolverul si am tras. Am tintit n
cine se apropia de mine. Primul, a czut Manciu. Al doilea, a czut
inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai putin vinovat, comisarul
Husanu. Ceilalti au disprut.
Peste cteva minute, n fata Judectoriei, se gseau cteva mii de jidani,
care cu minile ridicate n sus si cu degetele crispate de ur, asteptau s
ies pentru a m sfsia. Eu am luat n mna dreapt pistolul, n care mai
aveam cinci cartuse si cu stnga am apucat de brat pe d-l Victor Climescu,
avocat din Iasi, rugndu-l s m nsoteasc pn la Tribunal. Am iesit si
astfel am strbtut printre jidnimea care urla, dar care a avut totusi bunul
simt ca, n fata revolverului, s-mi fac loc.
Pe drum m-au prins jandarmii, m-au desprtit de domnul Climescu si m-au
introdus n curtea Prefecturii de Politie. Aici comisarii au srit pe mine smi ia revolverul. Era singurul prieten pe cate-l mai aveam n mijlocul
acestei nenorociri. Mi-am adunat toate puterile opunnd, cinci minute,
rezistent, ca s nu-l scap din mn. Dar pn la sfrsit am cedat. Mi s-au
legat minile la spate cu lanturi si am fost asezat ntre patru soldati cu
baioneta la arm.
Peste putin, m-au scos din biroul n care eram si m-au dus n fundul curtii,
asezndu-m lng un gard nalt. Jandarmii s-au retras si m-au lsat singur
acolo. Am bnuit c vor s m mpuste. Am stat asa mai multe ore pn
seara trziu, asteptnd s fiu mpuscat. Aceast asteptare nu mi-a
provocat nici un sentiment.
Vestea tragicei rzbunri s-a rspndit cu o vitez n adevr fulgertoare.
La cmine, cnd s-a aflat, a fost o adevrat explozie. De la toate cantinele
si cminele, studenti si studente s-au ridicat si au pornit n fug pe strzi,
cobornd spre Piata Unirii. Aici au manifestat ndelung cntnd, apoi au
ncercat s se ndrepte spre Prefectura de Politie. Dar armata, care sosise
ntre timp, i-a oprit cu care greutate. Am auzit cntecul studentilor si, desi
eram n lanturi, m bucuram c ei au fost eliberati.
Trziu am fost chemat sus, n acelasi cabinet al supliciilor, unde acum la
mas era instalat judectorul de instructie Esanu, acela cruia m
plnsesem acum patru luni, cerndu-i s mi se fac dreptate. M-a
interogat sumar dup care mi-a lansat mandat de arestare.
Am fost urcat n dub si dus la Galata, sus pe deal, deasupra Iasiului, n
jurul Mnstirii zidit de Petre Schiopul, Domnul Moldovei.

Am fost introdus ntr-o camer n care mai erau 10 arestati. Acolo mi s-au
luat lanturile. Cei din camer mi-au dat un ceai dup care m-am culcat. A
doua zi, am fost pus la secret. Singur, ntr-o camer cu ciment pe jos, cu
un pat de scnduri, fr ptur, fr pern si nchis cu lact. Camera avea
dou geamuri vopsite cu var pe dinafar. Nu vedeam nimic. Un perete era
asa de umed nct curgea apa pe el. n prima zi, un gardian Mos Matei
mi-a adus o pine neagr. A deschis usa si mi-a ntins-o, cci nici el nu
avea voie s intre nuntru. Nu-mi era foame deloc. Noaptea m-am culcat
pe scnduri si m-am nvelit cu sumanul. Sub cap n-am putut s-mi pun
nimic. Mi-a fost frig.
Dimineata, am fost scos afar dou minute, apoi din nou nchis. n cursul
zilei, studentul Milut Popovici, care era arestat, s-a putut apropia de
fereastr, a sters geamul ct un vrf de deget, prin care puteam s vd
afar. Apoi s-a dus la o distant de 20 m si cu mare atentie mi fcea
semne cu degetele. Am nteles c-mi fcea semnalizare prin alfabetul
Morse. Astfel, am putut afla c fuseser arestati din nou toti Vcrestenii:
Mota, Grneat, Tudose Popescu, Radu Mironovici, afar de Corneliu
Georgescu pe care nu-l prinseser. Ei fuseser adusi n aceeasi nchisoare
si pusi toti ntr-o camer. Am aflat c fusese adus si tatl meu. A doua
noapte am dus-o mai ru. Mi-a fost foarte frig si nu am putut atipi deloc.
Aproape toat noaptea m-am plimbat prin camer.
Dimineata, iar m-au scos afar dou minute si iar m-au nchis; Mos Matei
mi-a dat o pine. La ora 12 mi s-au pus ctusele cu lact la mini. Am fost
urcat n dub si dus la Tribunal pentru confirmarea mandatului. Dup
confirmare, readus la Galata, m-am vzut din nou n aceeasi camer
ntunecoas. Afar ncepuse vreme rea. Lipsit de foc, m-a cuprins frigul.
Am ncercat s adorm pe scnduri. Am atipit vreo jumtate de or, dar m
dureau oasele. Din cauza frigului de venea de la cimentul de jos,
ncepusem s am dureri la rinichi. Vznd c-mi pierd puterile, am fcut
apel la voint si la gimnastic. Toat noaptea, din or n or, m sculam,
fceam cte zece minute gimnastic si cutam cu ndrjire s m mentin
n puteri.
Ziua urmtoare nu m simteam bine. mi scdeau puterile vznd cu ochii,
cu toat lupta pe care o duceam cu ajutorul vointei si ncptnrii.
Noaptea care a urmat, frigul a fost mai mare si vointa n-a mai functionat;
am fost dobort. Mi s-a ntunecat naintea ochilor si am czut. Ct m
tinuse vointa, nu aveam nici o grij. mi ddeam seama c de acum e de
ru. mi tremura tot corpul si nu m puteam opri. Ct de grele erau noptile
acelea care preau c nu se mai sfrsesc!
A doua zi a venit procurorul si a intrat n celul la mine. Am cutat s
ascund starea n care m aflam.
Cum stai aici?
Foarte bine! Domnule procuror.
Nu ai nimic de raportat?
Nu am nimic.

Am mai rmas asa timp de 13 zile; apoi mi s-a fcut putin foc. Mi s-a dat
asternut si rogojini care au fost puse pe perete. O or pe zi, mi se
ngduise s stau afar. ntr-una din zile i-am zrit pe Mota si pe Tudose,
departe n fundul curtii si le-am fcut semn. Tot atunci am aflat c tatl
meu fusese eliberat. De asemenea, Dl. Liviu Sadoveanu, Ion Sava si nc
un student care fusese si el arestat.
DOU ARTICOLE N JURUL CAZULUI MANCIU
Afar, a doua zi dup ntmplarea din Trgul Cucului, a aprut n
Cuvntul Iasiului" din 27 octombrie 1924, un articol al lui Nelu
Ionescu, avocat, fost presedinte al Societtii Studentilor n Drept, din care
extrag:
Comentariile fcute de presa liberal jidneasc n jurul mortii lui C.
Manciu, sunt de rea credint si interesate; ele pornesc de la falsificrile
grosolane de fapte, pentru a face cu orice pret un erou din cel ce nu a fost
dect un instrument si a da pe seama unor pretinsecomploturi fascistoantisemite, ceea ce nu a fost dect consecinta inevitabil a unui regim de
ilegalitti si abuzuri.
Studentii au fost mpiedicati cu forta s intre s se nchine la Mitropolie, au
fost mpiedicati s ia masa n comun la restaurant, au fost bruscati si
mpiedicati s circule pe strad, mpiedicati s se ntruneasc n
universitate, mpiedicati s se ntruneasc la sediul societtii lor,
mpiedicati s-si lucreze grdina pentru propriul lor cmin, btuti pe
strad, n beciurile politiei sin pietele publice de la cel din urm zbir, pn
la acela care mai deunzi fusese prefectul de politie al acestui oras.
Studentii cu o stpnire de sine demn de admirat si cu o ncredere n
justitie care le face cinste, au deschis o serie de procese n contra
prefectului Manciu si a subalternilor lui, pentru loviri grave, abuzuri de
putere si atentate la libertatea individual, cu credint n hotrrea
justitiei.
Acest gen al studentimii nu a fost nteles. Si cu regret spunem c justitia
nu a rspuns sperantelor, pe care o tinerime ntreag nsufletit de cel mai
cald sentiment de legalitate si ordine si-a pus-o n ea.
Studenta Silvia Teodorescu, lovit de ctre Manciu n plin strad cu
piciorul n spate, n strada Carol, n ziua de 11 decembrie 1923, n dreptul
casei colonelului Vesla fapt afirmat si depus prin prestare de jurmnt de
numerosi martori nu numai c nu reuseste s-l condamne pe Manciu n
fata Jud. de Ocol I Urban, dar reclamanta rmne condamnat pentru
ultraj, ntruct judecata constat c n timpul loviturilor ar fi adresat lui
Manciu cuvintele: aceasta este o slbticie.
n seara de 14 decembrie 1923, studentul de la drept Lefter, Galati, n
momentul n care intra n hotelul Bejan, unde locuia, fr nici un motiv a

fost nconjurat de oband de politisti si jandarmi, care mpreun cu Manciu

si din ordinul lui l-au lovit cu tesace, bastoane, paturi de arm, picioare si
pumni, pn ce a czut jos n nesimtire, dup care trt de toti acestia a
fost zvrlit fr de nici un ajutor pe o strad lateral.
Studentul Lefter a fcut proces lui Manciu si Manciu a fost achitat fr s
aib nevoie s depun mcar un singur martor n contra dovad.
Dar barbaria si slbticia de ast var, care lucraula grdina imobilului
Ghica:
25 de studenti btuti hoteste la tlpi timp de o zi ntreag, fapt constatat
de primul-procuror si medicul legist al Tribunalului pentru fapte nchipuite
care mcar n-au fost de natur s motiveze o instructie n privinta lor.
Dar nu numai att, studentii au cerut si o anchet administrativ. Aceasta
a avut loc ast var si s-a efectuat de Dl. Vraru, care a rmas profund
indignat de abuzurile constatate, dar asupra crui raport Ministerul de
resort a pus ordinul de decorare al lui Manciu cu Coroana Romniei.
Iat omul care a murit: de morti nu se spune dect bine, dar aceasta nu
ne mpiedic s spunem adevrul.
Manciu suprim ntruniri, Manciu te mpiedic s intri la Mitropolie, Manciu
btea n strad, la Politie si n Piete, insulta pe cei care reclamau,
ameninta pe aprtorii lor, Manciu lovea cu o bestialitate de posedat la
adpostul cordoanelor de agenti si jandarmi, atunci cnd studentii legati
de mini si de picioare nu puteau zvrli prin ploaia de scuipat si lovituri a
subalternilor lui inconstienti, dect priviri de dis pret si momentan
resemnare.
Iat omul datoriei si iat ce fel de ordine fcea acest om!
Opinia public este alturi de Corneliu Codreanu. Ei i plac gesturile
hotrte si apreciind mobilul superior al acestui gest, care avertizeaz un
regim si serveste o idee, l dezlntuie de considerentele obisnuitede
incriminare a unor atari fapte, l justific n totul si-l aprob n special.
Personal salut gestul eroic al lui Corneliu Zelea Codreanu, care rmne si
de aceast dat intransigent pe chestiuni de onoare si hotrt cnd este
vorba de demnitate."
Peste cteva zile, n ziarul Unirea", din oct. 1924, apare articolul
profesorului Cuza:

MOARTEA PREFECTULUI MANCIU, SISTEMUL FATAL SI URMRILE

LUI

Politia din Iasi de un an ncheiat trieste o adevrat tragedie cu

ultimul act pe care l stim, datorit nlntuirii fatale a faptelor, ale cror
victime au czut: Prefectul Manciu, Inspectorul Closs, subcomisarul
Husanu si nu mai putin, studentul doctorand Corneliu Zelea
Codreanu.
Prefectul Manciu a murit; sub comisarul Husanu se lupt cu moartea;
inspectorul Closs are o ran adnc; Corneliu Zelea Codreanu zace n
nchisoare.
Ce este aceast tragedie care face attea victime? n ce fel putem vorbi
de nlntuirea fatal a faptelor? Cine sunt vinovatii?
Manciu a fost prefectul de politie al D-lui G. G. Mrzescu. Numai n
calitatea aceasta a fost adus si mentinut pn la urm cu toate excesele
de care s-a fcut vinovat la Prefectura Politiei. Ceea ce o dovedeste cu
prisosint, c a fost aprobat ; c a lucrat dup un plan stabilit, din
inspiratia direct a D-lui G. G. Mrzescu, care-l sustinea, sunt distinctiile ce
i s-au acordat, meritelelui n serviciu si naintrile personalului su.
Sistemul fatal inspirat lui Manciu a fost terorizarea studentimii crestine; ca
s se dea satisfactie jidanilor si s se fac dovad c ordinease poate
mentine prin mijloace energice.
Sistemul fatal , nefericitul Manciu, lipsit de orice nsusiri speciale, l-a pus n
aplicare, cu o deosebit brutalitate fat chiar de profesorii universitari:
debutnd n carier cu prilejul adunrii generale a Asociatiei profesorilor
universitari din Romnia, care s-a tinut la Iasi, sub presedintia eminentului
nostru coleg, Dl. Prof. Gvnescul, n zilele de 23, 24 si 25 septembrie
1923. Prefectul Manciu a insultat Universittile si a brutalizat si arestat pe
studenti fr nici o vin ceea ce a provocat protestarea profesorilor lor,
cernd satisfactie.
Comisiunea celor 4 Universitti compus din d-nii profesori: Dr.
Hurmuzescu Bucuresti; Dr. Sumuleanu Iasi; M. Stefnescu Cluj si
Hacman Cernuti a redactat apoi, imediat n sedint chiar, urmtoarea
telegram cu trei adrese: 1. D-lui Presedinte al Consiliului de Ministri; 2. Dlui Ministru de Interne; 3. D-lui Ministru al Instructiei Publice, semnat de
Dl. I. Gvnescul:
Asociatia General a Profesorilor Universitari din Romnia, n sedinta sa de
deschidere, blameaz interventia jignitoare a politiei Iasi si strns unit n
jurul Presedintelui, cere autorittilor superioare cercetrile cuvenite si s i
se dea deplin satisfactie.
Presedintele Asociatiei (ss) I. Gvnescul
Aceeasi comisie redacteaz si trimite d-lui Primar la Iasiului urmtoarea
adres:

"Domnule Primar
Asociatia General a Profesorilor Universitari, n sedinta de deschidere,
vznd msurile jignitoare ale d-lui Prefect de politie, fat de congresul ei,
regret c, n starea sufleteasc n care a fost pus, nu poate lua parte la
banchetul oferit de Primria orasului, multumindu-v pentru bunele dvs.
intentiuni.
Presedintele Asociatiei (ss) I.
Gvnescul"
"Sustinut cu mandat imperativ, ca s terorizeze studentimea, Manciu a
lucrat n conformitate cu scopurile urmrite si dup planul stabilit:
mergnd pe cile fatalittii. Vom enumera pe scurt fapte petrecute,
numerotndu-le:
1. Introducerea politiei si armatei n Universitate, la 10 decembrie 1923.
Cu prilejul manifestatiilor studentesti care au urmat, printre altii a fost
btut asa de grav de politie studentul G. Manoliu, nct mbolnvindu-se
de icter, a murit peste cteva zile.
2. Brutalizrile de la gar. Cu prilejul sosirii profesorului Ion Zelea
Codreanu la Iasi, dup eliberarea sa din nchisoare, prefectul Manciu s-a
aruncat nc o dat fr nici un motiv cu politia si armata asupra
cettenilor si studentilor care veniser la gar s-l primeasc,
brutalizndu-i si gonindu-i pe strzi ca pe niste rufctori.
3. Vizita Printului Carol. Cu prilejul acestei vizite Manciu a nscenat alte
scandaluri, care au fcut pe studenti s se plng Altetei Sale Regale.
4. Scandalul de la Teatrul Sidoli . Artistii romni retrasi de la Oper, venind
la Iasi, studentii le-au fcut o manifestatie de simpatie. Aceast
manifestatie absolut pasnic, a dat prilej prefectului Manciu s nsceneze
nc un scandal mpotriva studentilor, care au fost btuti si mprstiati cu
brutalizri odioase.
5. Complotul din strada Carol . Prin buna voint a d-nei Constanta Ghica,
n grdina d-sale din str. Carol, studentii au plantat o bucat de teren cu
zarzavaturi, pentru ntretinerea lor. n ziua de 31 Mai, n anul acesta, pe
cnd studentii se adunaser la lucru, a aprut prefectul Manciu, cu toat
politia si jandarmii avnd baioneta la arme si au arestat pe studenti.
Corneliu Zelea Codreanu a fost descins si legat cu brul su, cu minile la
spate si condus astfel pe strzi mpreun cu alti 25 de studenti si elevi la
politie, unde au fost crunt btuti.
Corneliu Zelea Codreanu, ofiter de rezerv, doctorand n drept, a fost lovit
peste fat si insultat n mod trivial cu cele mai degradatoare injurii.

Elevul Ambrozie, fiual m aiorului veteran Ambrozie, a fost btut cu

palmele peste obraz, pn ce i s-a spart timpanul, fapt constatat cu
certificatul medicului legist Prof. Dr. Gh. Bogdan. Ceilalti studenti si elevi
au fost btuti la tlpi cu rncele de bou, spnzurndu-i de picioare si
vrndu-i cu capul n cldri cu ap ca s nu poat striga.
Printii copiilor btuti: dl. maior Ambrozie, Dimitriu, Butnaru, au reclamat
de prefectul Manciu, Ministerului si l-au dat apoi n judecat, naintea
creia Manciu a avut atitudini revolttoare.
Nu numai c Prefectul Manciu a fost mentinut, dar a fost rspltit pentru
atitudinea lui si ncurajat ca s-si aplice sistemul fatal, mai departe. Presa
jidneasc i aduce zilnic cele mai mari laude, slvindu-l ca pe un salvator
al ordinii si ca pe un om superior.
Guvernul , avnd ca reprezentant la Iasi pe G. G. Mrzescu, n loc s dea
curs celor stabilite de inspectorul Vraru, a decorat pe Manciu cu Coroana
Romniei si a naintat personalul de care s-a servit pentru svrsirea
nelegiuirilor lui. Astfel comisarul Closs, unul dintre cei mai vinovati, a fost
naintat ca inspector. Justitia, avnd ca ministru pe acelasi G. G. Mrzescu,
sustintorul lui Manciu, n loc s intervin energic si repede mpotriva
abuzurilor svrsite, a condamnat pe victimele lui.
Jidnimea din Iasi satisfcut a druit prefecturii un automobil pe care
Manciu l-a primit n scandalul tuturor romnilor, provocnd astfel si mai
mult resentimentul studentilor cu deosebire: vznd pe Manciu c-i
sfideaz din automobilul jidanilor, cu care se plimba falnic pe strzi.
Mentinut, sustinut si ncurajat n modul acesta, prefectul Manciu, prin
temperament, impulsiv, lipsit de orice rezerv luntric, si-a nchipuit c a
atins culmea gloriei prin aplicarea sistemului su. nlntuirea fatal a
faptelor: l-a adus pe prefectul Manciu la ultimul act al tragediei.
Corneliu Zelea Codreanu a fost n legitim aprare.
Rspunderea mortii prefectului Manciu o are acela n primul rnd, care la pus si l-a sustinut n fruntea politiei: Ministrul Justitiei G. G. Mrzescu.
Rspunderea o are presa jidneasc si toti acei care l-au ndemnat si lau ncurajat, felicitndu-l s-si aplice sistemul fatal."
GREVA FOAMEI
Cu vreo 10 zile nainte de Crciun, Mota, Grneat, Tudose si Radu
Mironovici au declarat greva foamei si a setei, fiind arestati de 60 de zile,
fr s aib nici o vin. Ei spuneau: ori eliberarea, ori moartea. ncercarea
diferitelor autoritti de a vorbi cu ei ddea gres, deoarece se baricadaser
n camera lor, nemailsnd pe nimeni s intre.
Tinerii acestia deveniser nc de mult o icoan a ntregii studentimi
romne. Un simbol. Cnd s-a auzit afar de greva lor, studentii si lumea au
nteles gravitatea faptului, cunoscndu-le puterea de hotrre. S moar

acesti tineri ntre zidurile Galatei ? Spiritele lor erau att de agitate la Iasi
si la Cluj, nct ar fi urmat o rzbunare n mas asupra acelora pe care
multimea i-ar fi crezut vinovati. Nu numai studentii, dar oameni btrni si
cu situatie n societate strigau n gura mare: Dac acesti copii mor acolo
cu totii, tragem cu revolverele. Guvernul a nceput s simt c se afl n
fata unei hotrri si a unei ncordri generale; c natia aceasta a nceput
s aib vointa si demnitatea ei.
Tatl meu a lansat atunci n Iasi un manifest din care extrag:

CHEMARE
Frati Romni,
Studentii: Ion I. Mota, Ilie Grneat, Tudose Popescu si Radu Mironovici,
mentinuti de dou luni n nchisoarea Galata, au declarat marti, la ora 1
p.m., greva foamei si a setei.
Au luat aceast grea hotrre fiindc sunt cu totul nevinovati, fiindc tot
nevinovati au stat n temnita de la Vcresti si fiindc au vzut c anumiti
oameni politici, voiesc prin temnit nedreapt s le ruineze ncetul cu
ncetul sntatea si viata.
Pe acesti tineri eroi, floarea cea mai aleas a viitorului trii, Dumnezeu i-a
nzestrat ntre altele cu o voint de otel. Deci, hotrrea lor de a muri prin
foame si sete spre a protesta contra nedrepttii ce li se face si contra
robiei neamului nostru de ctre jidani prin mijlocirea anumitor politicieni
nu este o glum, ci o grav hotrre.

ORI ELIBERARE, ORI MOARTE!

Frati Romni,
Vom astepta oare s vedem peste 2-3 zile trecnd n patru sicrie trupurile
acestor eroi? Btrni si tineri, gnditi-v: n cele patru cosciuguri nu ar fi
trupurile celor patru studenti, ci n ele ar fi trupurile propriilor vostri copii.
Datoria noastr a tuturora este s lum grabnice msuri de protestare
contra acestui guvern si prin protestare legal si pasnic, dar energic si
nenfrnt, s oprim nelegiuirea, s oprim asasinare copiilor nostri."
n srbtorile Crciunului, dup unsprezece zile de grev a foamei si a
setei, ei au fost eliberati. Erau ns asa de slbiti, nct au fost scosi din
nchisoare pe targ si dusi la spital. Unii iesiser dintr-o grea nchisoare, de
abia de cteva luni, iar Mota numai de o lun, dup un an de nchisoare
nedreapt, asa nct puterile lor erau sleite.
Urmrile acestei greve le mai suport unii dintre ei si astzi, dup zece
ani, iar bietul Tudose le-a dus cu el n mormnt.

SINGUR LA GALATA
n aceeasi celul umed si ntunecoas, stnd pe marginea tare a patului
cu bratele la piept si cu capul aplecat de greutatea gndurilor, trece timpul
minut dup minut. E grozav singurtatea! Cu prere de ru m gndesc
la acele versuri:
Gaudeamus igitur
Juvenes dum sumus."
S ne bucurm asadar, ct suntem tineri! Versuri care au nclzit, au
bucurat, au ncununat cu cununa veseliei tineretea tuturor generatiilor de
studenti. Este un drept al tineretii de a se veseli, de a petrece, mai nainte
de a fi sosit vrsta care ncepe s apese sub greutti si griji, tot mai multe
si tot mai mari, viata omului.
Mie nu mi s-a acordat acest drept. N-am avut timp cnd s petrec. Viata
universitar, n timpul creia toti petrec si cnt, am terminat-o. Nici nu
stiu cnd a trecut. Peste tineretea mea au nvlit, mai nainte de vreme,
grijile, greuttile si loviturile si mi-au sfrtecat-o. Ce mi-a mai rmas din
ea, mi-o macin acesti patru pereti posomorti si reci. Acum mi-a fost luat
si soarele. Sunt attea sptm ni de cnd stau n ntunericul acesta si nu
m pot bucura de soare dect o or pe zi.
Genunchii mi sunt nghetati tot timpul. Simt cum urc rceala din
cimentul de jos, n sus, prin oase.
Ceasurile trec greu. Greu de tot. La 12 si seara iau cteva mbucturi. Nu
pot mai mult. Noaptea ncepe adevratul chin: nu pot adormi dect pe la
orele 2-3. Afar viscoleste. Aici pe vrful dealului viscolul e mai puternic.
Prin crpturile usii, vntul mpinge zpada, care devine tot mai groas,
ocupndu-mi un sfert di n suprafata celulei. Spre dimineat gsesc
totdeauna un strat destul de gros. Tcerea apstoare a noptii nu este
ntretiat dect de cntecul cucuvelelor, care locuiesc prin turnurile
bisericii si din timp n timp, de glasul santinelelor care ne pzesc, strignd
ct pot:
Numrul unu!
Bine.
Numrul doi!
Bine."
Stau asa, m ntreb, m frmnt si nu pot dezlega: o lun? Dou? Un an,
doi? Ct! O viat? Toat viata ct o mai am? Da. Mandatul de arestare mi
prevesteste munc silnic pe toat viata. Se va judeca procesul? Desigur;
dar e un proces greu. n contra mea sunt coalizate trei forte:
Guvernul care va cuta s dea un exemplu prin pedepsirea mea, mai ales
c e primul caz n Romnia, cnd cineva se aseaz cu revolverul n mn

n fata zbirului, ce vine s-i calce n picioare demnitatea, s-i jigneasc

onoarea si s-i sfsie, n numele autorittii de stat, carnea de pe el.
Puterea jidneasc din tar care va face tot posibilul s nu m scape din
mini. Puterea jidneasc din strintate, cu banii, cu mprumuturile, cu
presiunile ei.
Toate aceste trei forte sunt interesate n a m face s nu mai ies de aici. n
contra lor se ridic studentimea si miscarea national romneasc. Cine va
nvinge? mi dau seama c procesul meu este mai mult un proces de forte.
Orict dreptate as avea, dac fortele adverse vor fi numai cu un dram
mai puternice dect ale noastre, nu vor pregeta nici un moment de a m
nimici. Sunt attia ani de cnd m asteapt, s m prind, pentru c le-am
stat de-a curmezisul n toate p lanurile lor. si vor pune toate puterile ca s
nu le scap.
Acas, mama mea, an dup an, la auzul attor ngrozitoare vesti pentru
ea, cu casa clcat noaptea de procurori si perchezitionat de comisari
brutali, primea n inim, lovitur dup lovitur.
Cu gndul la soarta asa de trist a vietii mele, mi-a trimis Acatistul Maicii
Domnului, cu ndemnul ca s-l citesc la ora dousprezece noaptea, timp de
42 de nopti n sir. L-am citit regulat si n msur ce numrul noptilor se
mrea, pare c ai nostri creste au n puteri, adversarii se retrgeau si
primejdiile dispreau.
MUTAREA PROCESULUI LA FOCSANI
n ianuarie, mi s-a adus la cunostint c procesul a fost strmutat din
oficiula Focsani.
Focsanii erau cea mai puternic citadel liberal din tar. Din acel oras
erau trei ministri n guvern: G-ral Vtoianu, N. N. Sveanu si Chirculescu.
Era singurul loc din tar unde miscarea national nu prinsese. ncercrile
noastre de a face ceva dduser gres. Acolo nu aveam pe nimeni. Era doar
D-na Tita Pavelescu, o veche nationalist, cu foaia Santinela", care
semna n pustiu. Studentii de
la Iasi, auzind despre aceast
mutare, au rmas foarte
ngrijorati.
Echipe nenumrate, la
plecarea fiecrui tren, asteptau
n grile de pe lng Iasi ca s
m nsoteasc pn la Focsani,
deoarece se zvonise c paznicii
mei ar cuta s m mpuste cu
ocazia acestei mutri, sub
pretextul de a fi vrut s fug de
sub escort.

Dup aproape dou sptmni de asteptare, ntr-o sear, a venit Botez,

Seful Sigurantei, cu ctiva agenti si m-au ridicat. Am plecat ntr-o masin
escortat de o alta. Am fost scos din Iasi pe la bariera Pcurari si dus n
gara Cucuteni. Acolo, am gsit o echip de studenti, iar cu trenul care
sosea a mai venit nc una. N-am putut s vorbesc cu nici unul dintre ei. n
timp ce politia m urca n vagonul dub, ei mi-au fcut o manifestatie de
simpatie. Am mers cu trenul aproape toat noaptea. M apropiam de
Focsani cu siguranta osndirii.
n gar m astepta politia si directorul nchisorii care m-au dus si m-au
ncarcerat.
La nceput am avut un regim mai sever dect la Iasi. Prefectul de judet,
Gavrilescu, care prea un om ru la suflet, fr nici un drept cci un
prefect nu are dreptul s se amestece n regimul nchisorii voia s-mi
impun un regim aspru. El a fost si n celula mea, unde am avut mpreun
o discutie nu tocmai plcut.
Minunea, la care nu m asteptam nici eu si mai ales la care nu se asteptau
cei ce m aduseser acolo, a fost c, a treia zi dup ce sosisem, ntreaga
populatie, fr deosebire de partid politic si cu toate ncercrile
autorittilor de a mi-o face ostil, trecuse spontan de partea mea.
Pe oamenii politici liberali nu-i prsiser numai partizanii, ci si membrii
familiei. Asa de exemplu, d-rele Chirculescu, eleve n cursul superior al
liceului, mi-au trimis mncare si mi-au cusut, mpreun cu alte fete, o
cmas national. Am auzit chiar c refuzau s stea cu tatl lor la mas.
Atunci l-am cunoscut pe generalul dr. Macridescu, cea mai venerabil
figur a Focsanilor, pe Hristache Solomon, proprietar nu prea bogat, dar un
om de o mare autoritate moral, n fata cruia se descopereau si
dusmanii, pe d-nii Georgic Niculescu, colonel Blezu care prin fetita lui,
Fluturas, mi trimitea de mncare, Vasilache, Stefan si Nicusor Graur,
familiile Olteanu, Ciudin, Montanu, Son, Maior Cristopol, Caras, Gurit,
Stefniu, Nicolau, Tudoroncescu etc. Toti acestia si altii m-au ngrijit mai
mult dect printeste. Totusi sntatea nu-mi era dintre cele mai bune. M
dureau rinichii, pieptul si genunchii.
Procesul a fost fixat pentru ziua de 14 martie 1925.
n vederea lui, toate centrele universitare si chiar n celelalte orase, au
nceput s se tipreasc mii de manifeste. La Cluj, Cpitanul Beleut a
tiprit si rspndit n tar zeci de mii de manifeste. Casa lui, deschis zi si
noapte lupttorilor nationalisti, se transformase ntr-un adevrat cartier
general. La Orstie, la printele Mota, se tipriser zeci de mii de brosuri
cu poezii populare si sute de mii de manifeste. Tot aici, camarazii mi-au
tiprit niste scrisori pe care eu le fcusem n nchisoarea Vcresti. Ele au
aprut n brosur sub titlul: Scrisori studentesti din nchisoare"

Guvernul a tiprit manifeste contrarii si brosuri, rspndindu-le din

abundent. Ele ns n-au avut nici un efect, deoarece valul miscrii
nationale se ridica impuntor si irezistibil.Cu dou zile nainte de data
procesului, ncep s soseasc sute de oameni din toat tara si studenti de
la toate universittile. Numai de la Iasi au venit peste trei sute, ocupnd
un tren ntreg.
Pe mine m-au luat autorittile cu o trsur si m-au dus la Teatrul National,
unde urma s se judece procesul. Din ordin ns, acesta s-a amnat, dup
ce juratii fuseser trasi la sorti. Am fost condus din nou la nchisoare. Afar
ns, amnarea nejustificat a procesului a produs o indignare general,
care s-a transformat ntr-o enorm manifestatie de strad. Ea a durat toat
dup amiaza pn noaptea trziu.
ncercrile armatei de a potoli spiritele au fost zadarnice. Manifestatia a
fost ndreptat mpotriva jidanilor si a guvernului. Jidanii si-au dat atunci
seama c toate presiunile lor n acest proces se ntorc si se vor ntoarce
mpotriva lor. Aceast manifestatie a fost de o important covrsitoare
pentru soarta procesului. Ea a scos jidnimea din lupt. Aceasta, dndu-si
seama c o condamnare ar putea aveaurmri dezastruoase pentru ea,
dac nu s-a retras ntru totul, n orice caz, a exercitat o presiune mai slab
asupra autorittilor.
ntre timp, mi-au venit sugestii de a face cerere de punere n libertate si
asigurri c voi fi eliberat. Am refuzat.
Au venit srbtorile Pastilor. Eu am srbtorit nvierea singur, n celula
mea si cnd clopotele au nceput s sune la toate bisericile, m-am asezat
n genunchi si m-am rugat, pentru mine si pentru logodnica mea, pentru
mama mea si pentru cei de acas, pentru sufletele celor morti si pentru
cei ce lupt afar ca Dumnezeu s-i binecuvnteze, s le dea trie si s-i
poarte biruitori pe deasupra vrjmasilor.

LA TURNU SEVERIN
ntr-o noapte, pe la ora dou, m-am trezit pe cnd cineva umbla s
deschid lactul. Veniser autorittile s m ia, cci pe neasteptate,
procesul meu se mutase, prin interventia guvernului, la Turnu Severin, n
cealalt extrem a Romniei. Mi-am strns n grab putinele lucruripe care
le aveam si apoi, nconjurat de o gard, am fost pus ntr-o trsur si dus la
marginea orasului Focsani, lng o linie de cale ferat. Dup putin timp, n
fata noastr s-a oprit un tren si am fost urcat n vagonul dub.
Astfel am prsit acest oras care la un moment dat si-a ridicat vijelios
fruntea n fata presiunilor uriase ce se fceau si ai crui oameni si-au rupt

toate legturile fie cu partidele, fie chiar cu familiile, pentru a aprea ntr-o
superb si nezdruncinat unanimitate de simtire.
Pe drum m gndeam: oare ce lume va fi la Turnu Severin? Nu fusesem
niciodat n acest oras. Nu cunosteam pe nimeni.
Prin gri auzeam lume vorbind, rznd, scobornd sau urcnd, dar nu
puteam vedea nimic, cci vagonul meu nu avea geamuri. Doi centimetri
de perete m desprteau de tot restul lumii, de libertate. Poate printre cei
ce se plimbau prin aceste gri vor fi si multi cunoscuti sau prieteni de ai
mei. Dar ei nu stiu c eu sunt aici.
Fiecare merge undeva. Numai eu nu stiu unde. Toti umbl usor si sprinten,
dar eu duc n suflet, mai grea dect un pietroi de moar, povara grijilor
acestui imens necunoscut care mi st n fat. Voi fi condamnat pe viat?
Pe mai putin? Voi mai iesi dintre zidurile urte si negre ale nchisorii sau
soarta mi va fi s moraici? mi dau seama bine c procesul nu mai e o
problem de dreptate; este o problem de fort; care dintre aceste dou
forte va fi mai tare, aceea va avea dreptate. Va fi mai tare curentul nostru
sau presiunea iudeo-guvernamental? Dar nu se poate. Cineva avea
dreptate, acela va fi mai tare si va putea deci cstiga si dreptatea sa prin
fort.
Si cu ct trenul mergea, simteam dureri n suflet. Sufletul pare c-mi era
legat de fiecare piatr din Moldova si cu ct m deprtam de ea, simteam
c se rupea ceva din el.
Am mers asa toat ziua singur, nchis ntr-un vagon ntreg. Spre sear am
ajuns ntr-o statie, mi se pare, Balota. Un ofiter de jandarmi a intrat
nuntru nsotit de agenti si m-a invitat s m dau jos. M-au dus apoi n
dosul grii, ma-u urcat ntr-o masin si au pornit cu mine. Mi s-au prut
oameni foarte de treab. ncercau s prind o discutie cu mine, s
glumeasc, dar, dus de alte gnduri si nevoi, nu-mi venea s vorbesc. Le
rspundeam cu bunvoint, dar scurt.
Am intrat n Turnu Severin. Am trecut pe cteva strzi si am simtit o
adevrat bucurie pentru suflet si desftare pentru ochi, vznd oamenii
cum se plimb pe strad.
Ne-am oprit la poarta nchisorii. Nu stiu pentru a cta oar s-au deschis iar
portile cu lacte, ca s se nchid din nou dup mine.
Directorul si functionarii m-au primit ca pe un oaspete ales si mi-au dat o
camer bun, care nu mai era ca pn acum cu ciment pe jos, ci cu podea
de scnduri. Si aici, arestatii, ca si n celelalte nchisori, s-au apropiat de
mine cu dragoste; iar eu i-am ajutat mai trziu, n nesfrsita lor mizerie
material si moral.
A doua zi, am iesit n curte. Era un lor de unde se vede n strad. Pe la ora
12, am vzut masati n fata nchisorii peste 200 de copii mici, ntre 6 si 7

ani care, cnd m-au vzut trecnd, au nceput s fac semne cu mnutele
lor, unii cu batiste iar altii cu sepci. Erau copii din scolile primare, care
auziser c am ajuns la Turnu Severin si c m aflam n nchisoare. Acesti
copii vor fi de acum, n fiecare zi, nelipsitidin fata nchisorii. M vor astepta
s trec ca s-si ridice micutele lor mini, pentru a-si manifesta simpatie
fat de mine.
Am fost dus la Tribunal, unde presedintele Varlam, un om de o mare
buntate, s-a purtat foarte frumos cu mine. Mai putin frumos, procurorul
Constantinescu, despre care lumea spunea c si-ar fi luat mpreun
cuprefectul Marius Vorvoreanu angajamentul condamnrii. Eu ns nu
credeam. La nceput au fost mai severi. n dosul acestei severitti vedeam
si ceva rutate. Dar au fost, ncet ul cu ncetul, nmuiati de valul de opinie
public, de entuziasmul care se ridica de la copiii si pn la btrnii
orasului. Acum toti simteau romneste si vedeau n lupta noastr o lupt
sfnt pentru viitorul trii acesteia. Cunosteau nenorocirile mele si vedeau
n gestul meu un gest de rzvrtire a sentimentului de demnitate
omeneasc, gest pe care orice om liber l-ar fi fcut.
Oamenii din tara lui Iancu Jianu si a Domnului Tudor, ale cror pistoale
rsunar pentru neam si pentru demnitate, n contra umilirii seculare , au
nteles usor ceea ce fusese la Iasi.
Nici o argumentare nu i-a mai putut clinti din loc. n zadar strigau
procurorii si prefectii. n nchisoare am fost nconjurat de dragostea si grija
tuturor familiilor din oras, chiar si ale acelora care aveau un rol oficial, cum
era acea a primarului Corneliu Rdulescu, pentru care am rmas cu mult
admiratie; dar mai ales nconjurat , ca nicieri n alt parte, de dragostea
copiilor si de ntelegerea lor pentru suferintele mele. Ei fcuser prima m
anifestatie pentru mine la Turnu Severin. mi amintesc cu duiosie cum
copiii mici din mahala, care abia umblau n picioare, vznd pe cei mai
mrisori c se adunau regulat, n numr mare, n fata nchisorii si ddeau
din mini, au nceput si ei s vin nfiecare zi. La or fix, i vedeam cum
ncep s se adune din toate prtile, ca la un program pe care l aveau de
executat. Toti erau tcuti si cuminti. Nu se jucau, nu cntau. Se uitau
numai, asteptnd s m vad trecnd prin dreptul unei deschizturi, pen
tru a-mi face semne din mini si pe urm plecau acas. ntelegeau ei c e
ceva trist n aceast nchisoare si bunul lor simt le spunea c nu e loc
pentru rs aici. ntr-o zi, au nceput s-i alunge jandarmii. A doua zi nu i-am
mai vzut. Se puseser santinele care i-au oprit de a mai veni.
PROCESUL
Procesul a fost fixat la 20 mai.
Presedintele Tribunalului a primit 19.300 nscrieri de aprtori din toat
tara. Cu dou zile nainte, au nceput s soseasc trenuri ntregi cu
studenti. Iesenii au venit si aici n numr de trei sute. De asemenea, n
numr mare, au venit si bucurestenii, clujenii si cernutenii. Printre sositi

era si o delegatie a Focsanilor, n frunte cu fostul prim-jurat de la 14

martie, Mihail Caras care acum se nscrisese ca aprtor n num ele
juratilor focsneni. Sosiser si martorii acuzrii: politistii din Iasi.
Dezbaterile procesului s-au deschis n sala Teatrului National, presedinte
fiind Dl. Consilier Varlam. Pe banca acuzrii, alturi de mine, erau: Mota,
Tudose Popescu, Grneat, Co rneliu Georgescu, Radu Mironovici. Pe banca
aprrii: prof. Cuza, prof. Gvnescul, Paul Iliescu, prof. Sumuleanu, Em.
Vasiliu-Cluj, Nicusor Graur, ntreg baroul din Turnu Severin etc.
Sala era arhiplin, iar afar, n jurul teatrului, asteptau peste 10.000 de
oameni.
S-au tras la sorti juratii. Au iesit urmtorii: N. Palea, G. N. Grigorescu, J.
Caluda, I. Preoteasa, G. N. Grecescu, D. I. Bora, V. B. Jujescu, C. Vrgatu, C.
Surdulescu, Adolf Petayn, P. I. Zaharia, G. N. Boiangiu, I. Munteanu si G. N.
Ispas. Au depus jurmntul si s-au asezat grav pe locurile lor. S-a citit actul
de acuzare. Au urmat integoratoriile. Am povestit lucrurile asa cum s-au
ntmplat. Ceilalti cinci au rspuns si ei la interogatoriul ce li s-a fcut,
spunnd adevrul: c nu au fostamestecati n nici un fel n faptele care se
judec.
Martori ai acuzrii erau: un jidan si politistii de la Iasi. n sedint au negat
totul. Nu era nimic adevrat. Toate btile, toateschingiuirile erau pur
inventie. Negau chiar si certificatele medicale eliberate de prof. Bogdan,
medicul legist.
Atitudinea aceasta, dup ce juraser pe cruce c vor spune adevrul si
numai adevrul, a provocat indignarea ntregii sli.
Pe unul din martori, comisarul Vasiliu Spanchiu, pe care-l vedeam
transformat acum n cea mai blnd fiint, nu vzuse si nu fcuse nimic,
ridicndu-m, cu voia presedintelui, l-am ntrebat tare si plin de indignare:
Nu esti d-ta acela care m-a lovit cu pumnul peste fat n grdin la d-na
Ghica?
Nu sunt.
Nu esti d-ta acela care bgai pe studenti cu capul n cldarea du ap,
atunci cnd, spnzurati cu picioarele n sus, erau btuti la tlpi?
Nici nu am fost pe acolo; eram n oras pe atunci.
Pe fata lui, prin gesturile lui, din atitudinea lui ntreag, se vedea c minte,
c jur pe cruce si minte. Multimea din sal clocotea de indignare.
Deodat, ca o expresie a acestei indignri colective, un domn sare din
mijlocul multimii, l apuc pe comisar n brate si-l scoate pe sus afar din
sal.
Era dl Tilic Ioanid. l auzim mbrncind pe comisar pe scrile din dos:
Canalie, s pleci de aici c nu-ti garantm viata.!

Apoi adresndu-se tuturor comisarilor din Iasi:

Ati schingiuit n mod barbar, cu minile voastre pe acesti copii. Dac ati
fi fcut asa ceva la Turnu Severin, ati fi fost mcelriti pe strad de lume.
Prezenta voastr aici murdreste acest oras; plecati cu primul tren, altfel
va fi ru de voi. Acest gest a fost de altfel bine venit, cci lumea era cu
sufletele ncrcate. El a produs o usurare n ntreaga sal.
Clii erau umiliti si umblau salutnd pn la pmnt si cersind cte o
mic atentie de la cel mai umil purttor de fund tricolor.
Parc noi nu suntem buni romni! Dar ce s facem? Am avut ordin.
Nu! Canalii! N-ati avut suflet de printe si de romn. N-ati avut onoare
de oameni. N-ati avut respect pentru lege. Ati avut ordin? Nu! Ati avut
suflete de trdtori.
Asa le spunea lumea pe strzi.
**
Urmeaz apoi timp de vreo dou zile audierea martorilor aprrii, printre
care btrnul profesor Ion Gvnescul de la Universitatea din Iasi, le nsusi
bruscat de prefectul Manciu cu ocazia congresului profesorilor universitari,
la crui presedinte era; ofiterii, fosti comandanti si profesori ai mei la
Liceul Militar si Scoala de Infanterie. Vin pe rnd copiii schingiuiti si printii
lor s refac n fata judectorilor, aproape plngnd, scenele de durere si
umilire la care au fost prtasi.
Partea civil a fot reprezentat de Dl. Costa-Foru, seful unei loji masonice
din capital.
**
Aprtorii au vorbit n ordinea urmtoare: D-nii Paul Iliescu, Tache Policrat,
Valer Roman, Valer Pop, Sandu Bacaloglu, Em. Vasiliu-Cluj, Cacanu, Donca
Manea, Mitulescu, Virgil Neta, Neagu Negrilesti, Henrietta Gavrilescu, prof.
Dr. Sumuleanu, prof. Ion Gvnescul, prof. A. C. Cuza. Urmeaz o serie de
declaratii scurte, fcute de D-nii: Mihail Caras, Colonel Vasilescu Lascr,
btrnul preot Dumitrescu din Bucuresti, Colonel Ctuneanu, studentul Ion
Sava n numele studentilor din Iasi, Dr. Istrate n numele studentilor din
Cluj, studentul I. Rob pentru stude ntii din Cernuti, Dragos n numele
studentimii din capital, studentul Camenit pentru Turnu Severin, Ion
Blnaru pentru studentii flcieni, Comandor Manolescu, Alexandru
Ventonic pentru negustorii crestini din Iasi, Costic Ungureanu, Petru
Vasiliu, Grec ea, Cpitan invalid Peteu-Ploiesti, M. Negru-Chisinu.
Ultimul cuvnt l-am avut eu. Eu am spus:

Domnilor jurati, noi am luptat si tot ce am fcut, am fcut numai din

credint si dragoste pentru tar. Ne lum angajamentul de a lupta pn la
capt. Acesta este ultimul meu cuvnt.
Era n dup amiaza zilei a sasea a procesului, 26 mai 1925.
**
Am fost introdusi toti sase ntr-o camer. Asteptam rezultatul. Cu mai
putin emotie, dar totusi cu emotie. Peste cteva minute, auzim n sala
cea mare tunete de aplauze, strigte, urale. N-am avut vreme s judecm
mai mult, pentru c usile s-au deschis si multimea ne-a luat, ducndu-ne
n sala de sedinte. Lumea, cnd am aprut purtati pe umeri, s-a ridicat n
picioare, strignd si fluturnd batistele.
Presedintele Varlam era cuprins si el n valul de entuziasm cruia nu i-a
putut rezista. Juratii erau fiecare la locurile lor, n piept purtnd toti cte o
fund tricolor cu zvastic.
Mi s-a citit verdictul de achitare, dup care am fost luat pe sus si dus
afar, unde se aflau peste zece mii de oameni. Cu totii am format un
cortegiu si nea-u dus pe brate, pe strzi, n timp ce lumea de pe trotuare
arunca flori. Am fost condus n balconul d-lui Tilic Ioanid, de unde, n
cteva cuvinte, am multumit tuturor romnilor din Tur nu Severin, pentru
mare lor dragoste pe care mi-au artat-o cu prilejul acestui proces.
SPRE IASI
Dup ce am multumit prin cteva vizite fcute severinenilor pentru modul
cum s-au purtat cu mine, am plecat a doua zi spre Iasi cu un tren special.
n gar erau mii de oameni cu flori, care veniser s ne petreac si s ne
mpodobeasc vagoanele. Trenul special nu era pentru mine: el era al celor
peste 300 de ieseni care veniser la proces, la care se mai adugaser
vagoanele focsnenilor, brldenilor si vasluienilor. Am plecat. n urm, a
rmas multimea fluturnd din batiste si manifestndu-si dragostea si
dorinta ei de lupt, prin urale care fceau s clocoteasc vzduhul. Stnd
la geam, m uitam napoi spre multimea aceea mare de oameni, din care
nu cunoscusem mai nainte pe nimeni si care acum se desprteau de noi
cu lacrimi n ochi, ca si cum ne-am fi cunoscut de zeci de ani. n gnd miam fcut o rugciune, multumind lui Dumnezeu pentru biruinta pe care
ne-o dduse.
Abia acum, trecnd din vagon n vagon , am putut s-mi revd camarazii
de la Iasi, vorbind cu fiecare n parte si bucurndu-ne toti c Dumnezeu
ne-a fcut biruitori si ne-a scpat din aceast primejdie, din caretoti
dusmanii nostri credeau c nu voi mai putea scpa.
ntr-un compartiment erau prof. Cuza si prof. Sumuleanu cu d-na. Mergeau
satisfcuti, nconjurati de dragostea noastr.

Toate compartimentele erau, care mai de care, mai frumos mpodobite cu

flori si cu verdeat. Mai ales c la statia urmtoare Turnului Severin, un
nou val de flori ni-l aduseser, fr s ne fi asteptat, tranii cu preotii lor,
cu nvttorii si cu copii de scoal, cu totii mbrcati n costume nationale.
n toate grile, lume mult astepta sosirea trenului. Nu era o primire din
acelea oficiale si reci. Nu-i aduseser pe oameni nici datoria, nici teama,
nici interesul. Pe la marginea multimii am vzut btrni care plngeau.
Oare de ce? Ei nu cunosteau pe nimeni din cei care eram n tren. Pare c
cineva necunoscut i mpingea, soptindu-le tainic:
Veniti la gar, pentru c din toate trenurile care trec, este unul care
merge astzi pe linia destinului romnesc. Toate merg
pentru interesul celor din trenuri, acesta merge pe linia neamului, pentru
neam.
Multimile au cteodat contact cu sufletul neamului. Un minut de viziune.
Multimile vd neamul, cu mortii, cu tot trecutul lui. i simt toate clipele de
mrire, ca si acelea ale nfrngerii. Simt cum clocoteste viitorul. Contactul
acesta cu neamul ntreg e plin de nfrigurare, de cutremur. Atunci
multimile plng.
Aceasta va fi fiind mistica national, pe care unii o critic, pentru c nu
stiu ce este si pe care altii nu o pot defini, pentru c nu o pot tri. Dac
mistica crestin cu finalul ei, extazul, este contactul omului cu Dumnezeu,
printr-un salt din natura uman n natura divin" (Crainic), mistica
national nu este altceva dect contactul omuluisau al multimilor cu
sufletul neamului lor, printr-u salt pe care acestea l fac, din lumea
preocuprilor personale, n lumea etern a neamului. Nu cu mintea, cci
aceasta o face orice istorie, ci trind, cu sufletul lor.
Cnd trenul, mpodobit cu drapele si verdeat, a intrat n Craiova, peronul
grii era plin de peste zece mii de oameni, care ne-au ridicat pe sus si neau dus n dosul grii, unde cineva ne-a urat bun venit si biruint. A vorbit
prof. Cuza si am vorbit si eu cteva cuvinte. La fel am fost primiti n toate
grile mari si mici, dar cu deosebire la Piatra Olt, Slatina si Pitesti. n cele
mai multe din aceste localitti, asezate de-a lungul liniei ferate, nu erau
organizatii nationaliste, nu fcuse nimeni manifeste ca s-i cheme pe
oameni la gar si totusi peroanele erau pline cu mii de oameni.
La Bucuresti am sosit pe la orele opt seara. Am fost luat n brate de pe
peron si scos n dosul grii. Acolo pe ntreg ptratul acela era o mare de
capetece se prelungea de pe Calea Grivitei pn dincolo de Scoala
Politehnic. Cred c erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de un
entuziasm cruia nu-i putea sta nimic n cale. A vorbit prof. Cuza. Am
vorbit si eu. De altfel n toat tara era un curent nationalist asa de puternic
nct ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea trii.
Treceau nefolosite, n acele zile, cele mai mari momente tactice politice
ale acestei miscri, cu care ea nu se va mai ntlni niciodat.
Profesorul Cuza n-a stiut s valorifice un mare moment tactic cu care
att de rar se ntlnesc miscrile politice.

Pentru orice observator obiectiv, cunosctor al luptelor politice, soarta

L.A.N.C. a fost pecetluit din acel moment.
***
Am plecat. Toat noaptea ne-au iesit oameni nainte prin gri. La Focsani
erau n gar peste o mie. Era ora trei noaptea. Ei asteptau aici de cu sear,
de la ora patru. Voiau s ne oprim mcar o zi la ei. Dar am plecat nainte.
n tren s-a suit o delegatie cu Hristache Solomon, Aristotel Gheorghiu,
Georgic Niculescu si altii. Mi-au spus:
Dac nu am avut bucuria s avem procesul la noi, trebuie s faci nunta.
la 14 iunie dimineata, trebuie s sosesti la Focsani. Vei gsi totul aranjat.
Delegatia s-a dat jos la Mrsesti, dup ce am promis c la 14 iunie voi fi
la Focsani.
Dimineata, peste msur de obosit, am ajuns la Iasi. Studentimea si lumea
din oras erau la gar. Nea-u luat pe sus si ne-au dus prin oras pn la
Universitate. Acolo erau cordoane de jandarmi. Multimea a rupt cordoanele
si a ptruns nuntru, ducndu-ne pe sus n aul. Aici a vorbit prof. Cuza.
Dup aceea lumea s-a mprstiat n ordine. Ne-am dus fiecare pe la casele
noastre. Eu am revzut cu drag csuta din strada Florilor, de care m
desprtisem cu opt luni n urm. A doua zi, am plecat la Husi, unde mama
m astepta, plngnd, n pragul casei.
Cteva zile n urm, am fcut cununia civil la Primria din acest oras.

IUNIE 1925 - IUNIE 1927

NUNTA
La 13 Iunie, am plecat la Focsani cu mama mea, tatl meu, fratii, surorile,
mireasa si socrii. Ajunsi acolo, am fost gzduiti de Generalul Macridescu.
Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nuntii si ne-a spus c totul
este aranjat si c din celelalte orase sosiser peste 30.000 oameni, care
fuseser ncartiruiti cu totii si c vor mai sosi n timpul noptii. C toat
lumea din Focsani primeste cu plcere s gzduiasc pe oaspeti.
A doua zi dimineata, mi s-a adus un cal - asa era programul - si dup ce
am trecut clare pe la casa miresei, am pornit n capul unei coloane afar
din oras, la Crng. Pe marginile soselei, de o parte si de alta lume, prin
copaci erau copii, iar pe sosea veneau n urma mea nasii, n trsuri ornate,
n frunte cu profesorul Cuza si Generalul Macridescu, Hristache Solomon,
Col.Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu, Georgic Niculescu, Maior

Bgulesscu si altii. Venea apoi carul miresei cu sase boi, mpodobit cu flori.
Apoi alte care ale nuntasilor. n total 2.300 care, trsuri si automobiler,
toate ncrcate cu flori si lume mbrcat n costume nationale. Eu
ajunsesem la 7 km. de oras, n Crng si coada coloanei nc nu iesise din
Focsani.
n Crng s-a oficiat nunta pe o estrad de scnduri pregtit anume. Erau
de fat ntre 80-l00.000 de oameni. Dup oficierea slujbei religioase au
nceput hora, jocurile si petrecerea. Apoi a urmat masa ntins pe iarb
verde. Fiecare si adusese de mncare, iar focsnenii avuseser grij si
pentru lumea venit din alte prti. Toat aceast desfsurare de costume
nationale, de care romnesti, de viat si de entuziasm, a fost filmat.
Peste cteva sptmni s-a reprezentat la Bucuresti. Dar numai de dou
ori, cci Ministerul de Interne, a confiscat si filmul si copia lui si le-a dat
foc.
Spre sear, nunta s-a terminat ntr-o nfrtire si nsufletire general. Eu am
plecat n aceeasi noapte cu sotia si ctiva camarazi la Bile Herculane,
unde am rmas dou sptmni la o veche familie de cunoscuti, St.
Martalog.
Mota s-a dus la Iasi, unde a nceput sparea temeliei Cminului Cultural
Crestin, pe locul donat de ing. Grigore Bejan.
BOTEZUL DE LA CIORSTI
La 10 August, am botezat la Ciorsti, lng Focsani, 100 de copii care se
nscur n vremea aceea n judetul Putna si mprejurimi.
Botezul trebuia s aib loc n Focsani. Guvernul ns, pentru a-l
mpiedica, a decretat starea de asediu n acest oras. Ne-am retras atunci
la Ciorsti si prin foarte multe greutti, am reusit pn la sfrsit s
botezm sub baionete, copiii.
DUPA UN AN RENCEPE MUNCA
M-am rentors apoi la Iasi, ca s lucrez alturi de ceilalti camarazi, la
ridicarea cminului. Ne urmream vechiul plan al cldirii, precum si cel al
organizrii tineretului, planuri ntrerupte de soart aproape un an de zile.
Au nceput s ne vin donatii. Familia Moruzzi din Dorohoi a donat
100.000 lei, Generalul Cantacuzino a donat 3 vagoane de ciment, Romnii
din America, prin foaia "Libertatea", au donat peste 400.000 lei. tranii din
cele mai ndeprtate sate ale Ardealului, Bucovinei, Basarabiei, contribuiau
din putinul lor pentru "Casa de l a Iasi".
Toate donatiile veneau din cauza simpatiei mari de care se bucura acum
miscarea n toate straturile sociale. Mai cu seam, strniser un adevrat
entuziasm fotografiile care artau cum studentii si studentele si
construiau singuri casa. Era ceva cu totul nou, nentlnit nc nici la noi

nici n strintate. Crease, faptul acesta, atta simpatie n Iasi, nct

functionarii cnd ieseau de la birou, veneau acolo, si aruncau hainele si
puneau mna pe lopat, pe trncop sau pe targa cu beton. La ace ast
munc s-au ntlnit studentii de la Cluj, din Basarabia, din Bucovina si din
Bucuresti. Frtii de cruce se fcuser acum n multe orase sub conducerea
lui Mota, asa c din toate prtile veneau tinerii elevi si lucrau, plecnd apoi
educati si organizati. Doi ani de lupt studenteasc, de frmntri si
suferinte comune ale ntregului tineret al trii, realizeaz o mare minune:
restabilirea blocului unitar sufletesc al neamului amenintat de
incapacitatea de solidarizare si contopire a btrnilor n marea comunitate
national.
Acum tineretul adunat din toate prtile, consolida si sfintea aceast
unitate sufleteasc, prin sfortrile lui comune, n scoala muncii pentru
tar.
PRIMEJDII CARE PNDESC O MISCARE POLITIC
Curentul din tar era formidabil. Nu cred s fi fost de multe ori pe
pmntul romnesc un curent popular mai unanim ca acesta. Dar Liga nu
mergea bine. Lips de organizare, lips de plan de actiune. La acestea se
mai adugase n urma marelui curent, pericolul amestecului n cadrul
miscrii, aunor elemente compromittoare si primejdioase. O miscare
niciodat nu moare din cauza dusmanilor dinafar. Ea moare din cauza
dusmanilor dinluntru. Ca orice organism omenesc. Nu moare omul dect
unul la un milion din cauza exterioare (clcat de tren, demasin, mpuscat,
necat). Omul moare din cauza toxinelor interne. Moare intoxicat.
Ori, n urma proceselor de la Vcresti, Focsani, si Severin, a venit n
miscare oricine a vrut. Unii au venit s fac escrocherii: ncasri de
abonamente, vnzri de brosuri, mprumuturi etc., care oriunde aprea,
compromiteau miscarea, altii veniser s-si creeze situatii politice si
ncepuser s se lupte ntre ei s se prasc, s se submineze unul pe
altul pentru sefie, locuri de deputati etc. Altii erau de bun credin t, ns
nu aveau educatia disciplinei, nentelegnd s se supun sefilor si
directivelor date, ci ntelegnd s discute la infinit orice dispozitie si s
lucreze fiecaredup capul lui. Altii, de asemenea de bun credint, dar
incapabili de a se ncadra. Sunt elemente foarte bune, care au structura
sufleteasc alctuit, nct nu se pot ncadra, iar dac se
ncadreazdistrug totul. O parte sunt intriganti din nastere. Oriunde intr,
prin sistemul de a vorbi despre altul la ureche, stric ntreaga armonie a
organizatiei si o desfiinteaz.
O alt categorie o constituie acei care au cte o idee fix: cred sincer c
au gsit cheia tuturor solutiilor, cutnd s te conving de valoarea lor.
Altii sufr de boala ziaristicei. Voiesc cu orice pret s fie directori de ziare
sau cel putin s-si vad numele isclit la sfrsitul unui articol. Altii au o
purtare n societate de asa natur, nct oriunde apar, compromit ntreaga
lupt si macin ncrederea de care se bucur organizatia. n sfrsit, altii

sunt pltitianume ca s bage intrigi, s spioneze si s compromit orice

ncercare nobil a miscrii.
Ct grij, ct atentie, prin urmare trebuie s aib un sef de miscare fat
de elementele ce vor s vin sub conducerea lui. Ct educatie trebuie s
le fac si ct neobosit supraveghere trebuie s exercite asupra lor. Fr
acestea, miscarea se compromite iremediabil. Ori profesorul Cuza era cu
totul strin de aceste lucruri: "n Lig intr cine vrea si rmne cine
poate", va aduce un adevrat dezastru.
Intr-o org anizatie nu intr "cine vrea", ci intr cine trebuie si rmne cine
e, si atta vreme ct e om corect, muncitor, disciplinat, credincios.
N-au trecut cteva luni si biata Lig devenise un cazan de intrigi, un
adevrat iad. Credinta mea de atunci pe care mi-o pstrez si astzi este:
Dac ntr-o organizatie apar aceste nceputuri de cangren, ele trebuiesc
imediat localizate si apoi extirpate cu cea mai mare energie. Dac nu se
pot localiza si se ntind ca un cancer n ntregul organism al miscrii, cauza
este pierdut. Viitorul si misiunea organizatiei sunt compromise. Ea va
muri sau si va tr zilele ntre viat si moarte, fr ca s poat realiza
ceva.
ncercrile noastre pe lng profesorul Cuza, de a-l determina s ndrepte
situatia, au dat gres, deoarece pe de o parte el era cu totul strin de
aceste principii elementare n conducerea unei miscri, iar pe de alt parte
intrigilor de izolaser si pe noi si ncepuser s paralizeze si puterea
noastr de interventie. Noi, grupul de la Vcresti, vznd acestea si
vznd si asalturile disperate, valurile de intrig care se izbeau n noi, si
ntre noi si prof. Cuza, ne-am dus acas la el, jurndu-i din nou credint si
rugndu-l s aib ncredere n noi, cci vom face ce este cu putint pentru
a ndrepta mi scarea.
ncercarea a rmas zadarnic, deoarece el observa c noi vedeam lucrurile
cu totul altfel, si ca organizare si ca actiune si chiar ca fundament
doctrinar al miscrii. Noi plecam de la ideea de om ca valoare moral, iar
nu ca valoare numeric, electoral, democratic.
El credea ns, c noi sustinem acestea pentru c suntem victimele unor
intrigi.
CRITICA CONDUCTORULUI
Cine este vinovat de aceast stare de lucruri?
Cauza acestor stri de nenorocire este conductorul.

O asemenea miscare avea nevoie de un mare conductor, iar nu de un

mare doctrinar, peste capul cruia s treac valul miscrii, el trebuie s
domine miscarea si s-o stpneasc.
Nu oricine poat s ndeplineasc aceast functiune. Trebuie un om de
meserie, un om cu calitti nnscute, cunosctor al legilor de organizare,
de dezvoltare si de lupt ale unei miscri populare. Nu e suficient s fii
profesor universitar, pentru a putea lua comanda unei astfel de miscri.
Aici avem nevoie de barcagii sau de comandanti de vapor, care s ne
conduc pe valuri, care s cunoasc legile si s fie deprinsi cu secretul
acestei conduceri, care s cunoasc locurile primejdioase cu stnci, care n
sfrsit, s fie stpni pe bratele lor. Nu e suficient ca cineva s
demonstreze c Ardealul este al Romnilor, pentru ca s ia si comanda
trupelor spre a merge s dezrobeasc Ardealul. Dup cum nu e suficient
ca cineva s demonstreze teoretic existenta primejdiei jidnesti, pentru ca
s poat lua comanda unei miscri politice populare de rezolvare a acestei
probleme. Ne gsim pe dou planuri de activitate cu totul deosebite,
planuri care cer persoanelor aptitudini si nsusiri cu totul deosebite.
Primul plan ni-l putem nchipui la 1.000 m. nltime. Lumea teoriei. Cmpul
abstract al legilor. Acolo omul cu anumite nsusiri se ocup cu cercetarea
adevrului si formularea lui teoretic. Pleac de jos, de la realitti
concrete, de pe pmnt si urc n sus pn la legi. Acolo, n acest plan,
este locul lui de creatie.
Cellalt plan se afl pe pmnt. Aici omul cu anumite nsusiri se ocup cu
arta impunerii adevrului prin jocul fortelor. El se nalt n sus pentru a se
pune de acord cu legile, dar locul lui de creatie este aici jos, pe cmpul de
lupt, n cmpul strategic si tactic.
Cei dinti contureaz obiective, creeaz idealuri, cei de ai doilea le ating,
le mplinesc.
Din cauza principiului natural al diviziunii muncii, sunt extrem de rare
exceptiile care ar putea ntruni la un loc, ntr-un singur om, nsusirile celor
dou feluri de ndeletniciri. Profesorul Cuza se afl pe planul nti. Aici el
strluceste ca soarele. Opera profesorului Cuza este aceasta:
a) Cercetarea si formularea adevrului legii nationalittii.
b) Descoperirea si identificarea perfect a inamicului nationalittii: jidanul.
c) Pos tularea solutiilor problemei jidnesti. Att! Dar e colosal. Pentru c,
desi toat stiintae cu el, toti oamenii de stiint sunt contra lui. l lovesc din
toate prtilor si ncearc s-i rstoarne adevrurile. El rezist.
Acest prim plan nu cere ntrebuintare de oameni, de forte omenesti.
Dimpotriv, omul planului nti fuge de oameni. Planul al doilea cere n
primul rnd : oameni. Dar, simpli oameni? Nu! Ci oameni transformati n
forte omenesti.

Aceasta nsemneaz:
1.Organizare(cu toate legile ei).
2 .Educatie tehnic si eroic pentru mrirea puterii, adic pentru
transformarea omului n putere omeneasc.
3. Conducerea acestor forte, organizate si educate, pe cmpul strategic si
tactic n lupt cu alte forte omenesti sau cu natura.
Dac doctrinarului i se cere s stpneasc stiinta cercetrii si formulrii
adevrului, conductorului unei miscri i se cere s stpneasc stiinta si
arta organizrii, stiinta si arta educatiei stiinta si arta conducerii. Profesorul
Cuza, strlucitor si nenvins n planul nti, cobort n planul al doilea,
devine necunosctor, nendemnatic, naiv ca un copil, incapabil de
organizare, incapabil de educatie tehnic si eroic, incapabil de a conduce
forte.
Pe planul al doilea nvingtorul din planul nti, nu va putea repurta
absolut nici o victorie. El va fi un nvins sau n cel mai bun caz se va
multumi cu micile succese pe care i le vor procura cei din jur.
Care sunt liniile spirituale ale unui conductor de miscare politic ? Dup
prerea mea sunt urmtoarele :
I. O putere luntric de atractie. n lume nu exist oameni liberi
(independenti). Dup cum n sistemul solar, fiecare stea se afl ntr-o
orbit n cadrul creia se misc n jurul unei puteri de atractie mai mari, tot
asa si oamenii, cu deosebire n domeniul actiunii politice, graviteaz n
jurul unor puteri de atractie. La fel si n lumea cugetrii. Rmn bine
nteles n afar, acei ce nu vor nici s se miste nici s cugete.
Un sef trebuie s aib o asemenea putere de atractie. Unii au pentru zece
oameni, numai pentru atti putnd fi sefi ; altii pentru un sat ntreg, altii
pentru un judet, altii pentru o provincie, altii pentru o tar, altii depsesc
hotarele unei tri. Sefia unui conductor e limitat de marginile puterii lui
luntrice de atractie. E un fel de putere magnetic, pe care, dac cineva
nu o are, nu poate fi conductor.
II. Capacitate de dragoste. Un sef trebuie s iubeasc pe toti camarazii lui
de lupt. Fluidul dragostei lui trebuie s strbat pn la marginea
comunittii unei miscri.
III. Stiint si simt al organizrii. Lumea atras n orbita unei miscri, trebuie
s fie organizat.
IV. Cunoastere a oamenilor. n organizare trebuie s se tin seam de
principiul diviziunii muncii, ntrebuintnd pe fiecare la locul su; dup
aptitudinile pe care le are si neprimind pe cei care nu le au de loc.

V. Putere de educatie si de insuflare a eroismului.

VI. Stpnirea legilor conducerii. Un sef avnd o trup organizat si
educat, trebuie s stie a o conduce pe cmpul de lupt politic n
concurent cu celelalte forte.
VII. Simtul btliei. Un sef trebuie s aib un simt special care-i arat cnd
trebuie s dea btlia. E ceva luntric care spune: Acum! n minutul acesta
nici mai trziu nici mai de vreme.
VIII. Curajul. Un sef, cnd aude aceast porunc luntric, trebuie s aib
curajul de a trage sabia.
IX. Constiinta obiectivelor drepte si morale si a mijloacelor loiale. Nu exist
biruint care s dinuiasc n afar de aceste ndreptare.
n sfrsit, un conductor trebuie s aib toate virtutile unui lupttor: jertf,
rezistent, devotament etc.
UN PROCES DE CONSTIINT
Nu era vinovat profesorul Cuza de starea n care se afla Liga. Cred, c
profesorul Cuza, atunci cnd se opunea organizrii, avea constiinta clar a
planului pe care el su a lipsei lui de putere n planul al doilea. Noi suntem
vinovati si n special eu, pentru c toti l-am fortat, n contra vointei lui, s
porneasc pe o cale, pe care nu se simtea puternic. De altfel n toate
evenimentele importante din timpul celor doi ani de lupte,el fusese
absent. Toate luptele care au cutremurat tara si au nltat masele
romnesti, s-au dat fr contributia initial a profesorului Cuza. El a fost la
toate de mare folos, dar totdeauna n urm: initiativa nu i-a apartinut.
Am gresit; si cum nu este greseal care s nu se ntoarc n contra celor ce
au svrsit-o, si aceast greseal se va ntoarce curnd n contra noastr.
Dar se va ntoarce si n contra miscrii. Si aceasta va ncepe din momentul
ce profesorul Cuza, neputndu-se ntelege, va lucra singur fr sprijinul
nostru.
Anul acesta fusese un an greu si pentru el. Dup 30 ani de apostolat la
Universitatea din Iasii, guvernul fcuse nemaipomenita nelegiuire de a-l
scoate de la catedra sa. La ancheta sumar fcut, acuzat fiind c instig
spiritele, profesorul Cuza a rspuns:
Sunt un instigator al energiei nationale.
O viat de lupt si de cursuri strlucite n slujba natiei romnesti se
termina cu aceast recompens din partea neamului condus de iudeopoliticianismului romn. La aceast lovitur s-a mai adugat si faptul c,
fiind singur pe strad, a fost provocat si lovit de un jidan cu pumnul peste
fat.

Cnd s-a auzit de aceast infam ndrzneal, studentii au ptruns n

toate localurile, lovind la fel n fat pe fiecare jidan pe care-l ntlneau. Cu
prilejul manifestatiei au fost arestati 10 studenti, n frunte cu Mota, Iulian
Srbu, etc. si condamnati la o lun nchisoare, pe care au executat-o la
Galata. Studentul Urziceanu a tras mai multe focuri de revolver, dar fr
rezultat, asupra aceluia care era bnuit ca autor moral al agresiunii
svrsite.
N FRANTA, LA CARTE
Dup ce, la 13 Septembrie 1925, am pus mpreun piatra fundamental
la cmin si dup ce zidurile se ridicaser la 1m., iar miscrii i ddusem tot
ce putusem la vrsta mea, m-am gndit c ar fi nemerit s m rentorc n
strintate, pentru a-mi desvrsi studiile. Mai ales, c nici sntatea numi era ntr-o stare prea fericit n urma grelelor ncercri prin care
trecusem.
M-a mpins la aceast hotrre si faptulc, n prerile mele asupra
organizrii si luptei, m simteam cam izolat. mi spuneam: e posibil ca s
fiu gresit si e mult mai bine, s nu mpiedic o linie care se poate dovedi
totusi bun. Mai cu seam c, n ultimul timp, Liga cptase forte noi prin
u nirea cu "Actiunea Romneasc", de sub conducerea profesorului
Ctuneanu, n care era un frumos numr de intelectuali de valoare din
Ardeal, n frunte cu Valer Pop si preotul Titus Mlai si prin unirea cu "Fascia
National", o miscare mai mic dar sntoas . Scderile nevinovate ale
conducerii, poate se vor remedia acum prin prezenta attor oameni de
elit, printre care erau: avocatul nostru, Paul Iliescu din Bucuresti, cu un
nsemnat grup de intelectuali, Generalul Macridescu cu alt grup de elit
din Focsa ni si distinsul profesor de Sociologie, Traian Brileanu de la
Universitatea din Cernuti, vechi nationalist, precum si ilustrul profesor
pedagog, Ion Gvnescul de la Universitatea din Iasi, care nu se
nregimentase pn acum n miscare, desi propovduise o viat ntreag si
el, de la catedra de Pedagogie, ideea national.
Nu mai vorbesc c la Bucuresti strlucea si lumina miscarea national
savantul profesor de Fiziologie, Nicolae Paulescu, cunosctor nentrecut al
manoperelor iudeo-masoneriei.
La aceste figuri, care nnobilau miscarea si-i ddeau un prestigiu
nentrecut, se mai aduga si sprijinul pretios al "Liberttii", cea mai
rspndit si mai bine apreciat foaie popular din Romnia, redactat de
printele Mota.
Mota, care fusese eliminat de la Universitatea din Cluj si care abia era n
anul II, s-a hotrt s mearg si el pentru a-si termina studiile.
Ne-am nteles s mergem amndoi n Franta, ntr-un oras mai mic. Am
ales Grenoble. Eu aveam din cadourile de nunt si din vnzarea brosurii
"Scrisori studentesti din nchisoare", 60.000 lei; Mota avea ajutor de acas,
lunar. Dup ce am fost pe acas pe la printi, ne-am luat rmas bun de la
profesorul Cuza si de la camarazi. Ne-am dus la schit, la Raru, s ne
nchinm si am plecat. nti, eu cu sotia si dup dou sptmni, Mota.
LA GRENOBLE

Dup o cltorie lung prin Cehoslovacia si Germania, dup o ntrerupere

de cteva zile la Berlin si la Jena, am intrat n Franta si am poposit la
Strasbourg. Ceea ce m-a impresionat peste msur, a fost faptul de a
vedea acest oras, n contra tuturor asteptrilor mele, transformat ntr-un
adevrat cuibar de infectie jidneasc. Coborndu-m din tren, asteptam
s-mi apar n fat tipul rase galice, care a luminat cu vitejia ei neegalat
veacurile istoriei.
M i-a aprut ns, tipul coroiat si ahtiat dup cstig al jidanului care m
trgea de mnec s intru, fie n prvlie la el, fie n restaurant.
Majoritatea restaurantelor de pe strada grii erau jidnesti. n Franta
jidanilor asimilati, toate erau cuser. Amintrat din restaurant n restaurant,
pentru ca s gsesc unul crestin. n fiecare ns, gseam tblit scris n
idis: "Restaurant cuser". Cu mare greutate n sfrsit am gsit unul francez,
unde am luat masa.
ntre jidanii din Trgul-Cucului si cei din Strasbourg n-am gsit nici o
deosebire; aceeasi figur, aceleasi maniere, acelasi jargon, aceiasi ochi
satanici n care citeai si descopereai, sub privirea curtenitoare, pofta de a
te jefui. Dup nc o noapte de drum am sosit dimineata, n Grenoble. Ce
min une mi s-a deschis naintea ochilor! Ce priveliste! Un oras asezat din
negura vremii la poalele Alpilor. O stnc uriase naintat spre mijlocul
orasului ca si cum ar fi voit s-l taie n dou. Sur, aspr si cuteztoare, se
nlta deasupra caselor, care,desi cu etaje multe, rmneau pe lng ea
niste biete cmrute de furnici.
Mai departe, dar tot lng oras, un alt munte plin de vechi ntrituri si
transee, de parapete, era transformat ntr-un imens fort. n fund de tot,
peste acestea, alb ca onoarea, strluceste de zpad, iarna si vara,
masivul impuntor al Alpilor. Minunat de cele ce vedeam si mergnd ca
ntr-o cetate fermecat din povesti, mi spuneam: acesta este orasul
vitejiei. naintnd mai departe, m-am ncredintat c nu m nselasem,
pentru c, oprindu-m n fata unei statui, am citit: "Bayard, chevalier sans
peur et sans reproche".
Un mare viteaz de epopee din secolul al XV-lea, care dup o viat ntreag
de btlii, btrn, murea rnit n lupt, tinndu-si n mn sabia al crei
mner se transformase n cruce si de la care primea btrnul viteaz, acum
n ceasul mortii, cea din urm binecuvntare.
Ne-am luat o camer cu chirie n Grenoble vechi. Exist si Grenoble nou,
modern. Mi-a plcut mai mult cel vechi. n curnd a sosit si Mota. Ne-am
nscris la Universitate. El, la licent, eu, la doctoratul economic. Am
nceput audierea cursurilor din anul I si anul al II-lea. Dar nu ntelegeam
absolut nimic. Erau primele lectii. Nu puteam desprinde dect cuvinte
izolate. Continund audierea cu stru int, aproape de Crciun, am nceput
s nteleg binisor prelegerile. La doctorat nu eram dect 8 studenti. De
aceea cursurile aveau un caracter familiar de strns legtur ntre
student si profesor. Profesorii, foarte buni, ei fceau numai profesorat, nu
si deputtie.

Masa o pregtea sotia mea pentru mine si pentru Mota.

Am nceput s fac, n zilele de srbtoare, mici excursii n jurul orasului.
M impresionau ruinele castelelor si turnurilor vechi. Oare cine vor fi locuit
aici pe vremuri! Vor fi fiind uitati de toat lumea. S m duc s le fac
vizit. Intram pe sub ruine si stteam acolo cte o or, n liniste
netulburat, de vorb cu mortii.
Intr-o margine a orasului am vizitat o bisericut strveche din secolul al IVlea, Sfntul Laurentiu si spre marea mea uimire, am gsit pe plafonul
acesteia de culoare albastr, peste 50 zvastici aurite.
n oras, pe Prefectur, Palatul de Justitie si alte institutii era steaua
masonic. Simbol al stpnirii absolute a acestei hidre jidnesti peste
Franta. De aceea m retrsesem n vechiul Grenoble, acolo unde erau
bisericile si crucile lor, nnegrite de vremuri si uitare. Refuzam
cinematografele moderne, teatrele si cafenelele, gsindu-mi loc de
petrecere pe sub rmsitele de ziduri, pe unde bnuiam c a trit Baya rd.
M afundam n trecut si acolo, spre marea mea multumire sufleteasc,
triam n Franta istoric, n Franta crestin, n Franta nationalist. Nu n
Franta iudeo-masonic, atee si cosmopolit. n Franta lui Bayard! Nu n
Franta lui Leon Blum! Piata, "Marche des puces", cum i spuneau Francezii,
era plin de jidani, de unde si trgea si numele. De altfel nssi
Universitatea era coplesit de ei. Numai din Romnia si fceau studiile aici
60 de studenti jidani, pe lng cei cinci studenti romni.
Am vizitat si vechea mnstire, "Grande Chartreuse", din care, cei 1.000
de clugri fuseser alungati de statul ateu. Pe diferitele icoane am vzut
urmele pietrelor cu care multimea, n timpul revolutiei, btuse pe
Dumnezeu.
De la un timp, au nceput s vin peste noi grijile materiale. Banii mei se
cam apropiau de sfrsit. Din tar nu mai speram s mai vin, iar ct
primea Mota nu putea s ne ajung pentru toti trei, cu toat economia
sever pe care o fceam. Am stat mult vreme si ne-amgndit n ce mod
am pu tea s ne cstigm un ban, fr a ne periclita frecventarea regulat
a cursurilor. Dndu-ne seama c n Franta sunt apreciate si bine pltite
custurile de mn, ne-am hotrt s nvtm de la sotia mea a lucra
custuri nationale romnesti, pe care apoi s ncercm a le vinde. n
cteva sptmni meseria a fost nvtat. n timpul liber lucram la
custuri, pe care apoi le expuneam n vitrina unui magazin. Se vindeau si
cu putinul ce cstigam, adugam la ce primea Mota si ne ntretineam o
viat foarte modest.
ALEGERI GENERALE IN TAR
n preajma Pastilor, ziarele din tar, pe care le primeam regulat si
scrisorile, mi-au adus vestea cderii liberalilor si venirii la guvern a
Generalului Averescu. Noile alegeri generale urmau s aib loc pe la

jumtatea lunii Mai. Liga intra pentru prima dat ntr-o mare lupt. Mi-am
zis:
Trebuie s plec n tar, s iau parte la lupt si apoi s m rentorc la
studii.
Am scris profesorului Cuza, rugndu-l s-mi trimit bani de drum.
Neprimind nici un rspuns, am scris la Focsani D-lui Hristache Solomon;
care mi-a trimis zece mii de lei, din cari, o parte, am lsat sotiei mele, iar
cu alta am plecat spre tar. Am ajuns la Bucuresti pe la nceputul lui Mai si
n plin lupt electoral. M-am prezentat profesorului Cuza, care nu s-a
bucurat prea tare de prezenta mea, spunndu-mi c nu era nevoie s
deplasez, cci miscarea poate merge bine si fr mine. M-a durut putin,
dar nu m-am suprat. ntr-o organizatie nu ncape suprarea la o
observatie a sefului. Ea poate fi dreapt, ea poate fi nedreapt, dar
suprarea nu ncape; acesta e principiul care trebuie s cluzeasc pe un
om ntr-o organizatie. Am plecat n judetul Dorohoi ca s dau concurs
profesorului Sumuleanu. De acolo am trecut si n alte judete. La
Cmpulung, la Iasi, la Brila etc. ntre timp, n urma unei scrisori a
profesorului Paulescu si a interventiei Generalului Macridescu, m-am
hotrt s candidez la Focsani. Iat-m deci n cea mai dezgusttoare si
mai nedorit situatie: mergnd s cersesc voturi pentru mine. Unde! n
mijlocul multimii, care, tocmai n momentul n care ar fi trebuit s fie
stpnit de cele mai sfinte sentimente, fiind vorba de tar si de viitorul
ei, e buimcit de butura oferit din belsug de ctre agentii electorali si
stpnit depatimile dezlntuite de duhul ru al politicienilor. Se coboar,
n aceste momente, peste viata linistit si curat a satelor, valurile pline
de infectie ale politicianismului. n tara ntreag se ntinde iadul. Din acest
iad iese conducerea pentru un an, doi, trei sau patru, a unei tri. Din ce
noian de pcate scoate democratia, "sfnta"democratie, conducerea unei
tri.
Am ajuns la Focsani. Acolo era nc stare de asediu din timpul botezului de
la Ciorsti. Pentru ca s poti pleca n propagand electoral ti trebuia bilet
de liber petrecere, eliberat de comandantul garnizoanei. M-am prezentat
si l-am luat. Pe la ora 10 dimineata, nsotit de Domnul Hristache Solomon
si altii, am plecat n dou automobile. Dar la 500 m. de marginea orasului
am gsit dru mul oprit de dou crute puse de-a curmezisul soselei. Lng
ele ctiva jandarmi. Am oprit. Jandarmii s-au apropiat si ne-au spus c nu
avem voie s trecem. Eu le-am scos ordinul generalului si li l-a artat. Ei lau citit si apoi ne-au spus:
Totusi nu aveti voie.
Am dat ordin celor ce m nsoteau s dea crutele la o parte. Dup o mic
busculad, drumul s-a eliberat. Masinile au pornit ncet nainte. Jandarmii,
retrasi ctiva metri de sosea, s-au asezat n trgtori si au nceput s trag
focuri. Eu am spus:
Mergeti nainte, cci trag n vnt.

Un glonte a izbit n aripa masinii. Un altul lng noi. Ne-am continuat

drumul. Dou gloante ns ne-au oprit n loc. Unul a spart rezervorul de
benzin si altul un cauciuc. De mers nainte, cu neputint. Am cobort din
masin si ne-am ntors napoi pe jos. Ne-am dus la Generalul care ne
dduse biletul de liber circulatie. I-am povestit cele ntmplate, de fat
fiind si Generalul Macridescu. Ne-a rspuns:
Sunteti liberi s mergeti. Eu nu am dat ordin s v opreasc. Poate,
autorittile administrative.
Am plecat la Prefectur cu Generalul Macridescu. Prefect era Nitulescu, un
om ursuz si brutal. Foarte linistiti, am intrat n cabinetul lui. Generalul
Macridescu a povestit cele ntmplate. Prefectul ns, chiar din primele
momente, ne-a tratat n mod necivilizat. A nceput s ne tin de la nltime
un discurs interminabil:
Domnilor, interesele superioare ale Statului, cer...
Sunt legi; noi suntem n cadrul legilor. Avem dreptul, ncearc s explice
Generalul Macridescu. Dar prefectul continu:
Tara cere n aceste momente grele...
Din nou ncearc Generalul Macridescu s explice. Prefectul autoritar:
Vointa trii este...
Ascult, Domnule Prefect, vd c D-ta nu vrei s ntelegi de vorb bun,
i spun eu enervat. Plec mine dimineat n propagand si dac jandarmii
vor trage din nou n mine, vin aici n cabinet si trag eu si n D-ta.
Fr s mai astept vreun rspuns, ntorc spatele si plec, lsndu-i pe
ceilalti acolo. Dup cteva ore, sunt invitat la Consiliul de Rzboi. M duc.
Un Comisar regal mi ia interogatoriul. Declar n scris exact ce a fost. Sunt
arestat. Spun:
Bine, Domnilor, celui care trage n mine nu-i faceti nimic, iar pe mine,
care numai spun c trag, m arestati!
Iat-m din nou, ntr-o camer de nchisoare, n cazarma unui regiment.
Dup 3 zile, sunt chemat la general. Un ofiter m conduce n cabinet:
Domnule Codreanu, D-ta trebuie s prsesti orasul Focsani.
Domnule General, sunt candidat aici. Si ceea ce mi cereti Dvs. e contra
legii. Desigur, c nu m voi opune msurii, cci nu pot, dar v rog s-mi
dati ordinul Dv. n scris.
Nu pot da n scris.

-Atunci voi pleca la Bucuresti, pentru ca s m plng mpotriva Dvs.

Generalul m elibereaz, cerndu-mi cuvntul de onoare c voi pleca cu
primul tren.
Cu primul tren am si plecat la Bucuresti. A doua zi, m-am prezentat
Ministrului de Interne, dl. Octavian Goga, care m-a primit bine. I-am
povestit cele ce am ptit si am cerut s mi se fac dreptate. Mi-a spus c
va trimite un inspector administrativ s cerceteze cazul, dar s vin a doua
zi.
Am venit a doua zi. M-a amnat pe a treia. Zilele treceau si mai rmsese
putine pn la alegeri. n sfrsit, a patra zi am plecat. Iar am luat bilet de
la general si iar am pornit cu masinile. Nu mai erau dect dou zile pn la
alegeri. Am ajuns n primul sat. Erau ctiva oameni adunati, cum stau de
obicei n preajma alegerilor, ns speriati de teroarea care se exercita. Vin
jandarmii:
Aveti voie s vorbiti cu oamenii, dar numai un minut. Asa am primit
ordin!
Vorbim un minut si plecm mai departe. La fel n toate satele, cte un
minut. Vai de dreptatea si legalitatea din tara aceasta! mi dai drept de
vot, m chemi la vot, dac nu vin, m condamni la amend, iar dac vin,
m snopesti n bti. Politicienii romni, indiferent dac sunt liberali,
averescani sau national-trnisti, nu sunt dect o ceat de tirani, care la
adpostul: "legalittii", "liberttii", "drepturilor omului", calc fr rusine si
fr team, n picioarele l or, o tar, cu toate legile, cu toate liberttile si
cu toate drepturile ei. Oare pe viitor ce cale ne va rmne de apucat?
**
n ziua de alegeri, delegatii nostri au fost btuti, umpluti de snge si opriti
de a ajunge la slile de votare: sate ntregi nu s-au putut prezenta.
Rezultatul: Am czut. Desi n oras btusem toate partidele.
Nu-i nimic, mi-am zis. O reusit mi-ar fi stricat planurile de a-mi continua
studiile.
Peste dou zile am aflat cu mare bucurie rezultatul pe ntreaga tar. Liga
avusese 120.000 voturi si intrase n Parlament cu 10 deputati: profesor
Cuza, la Iasi; profesor Gvnescul, la Iasi; profesor Sumuleanu, la Dorohoi;
tatl meu, la Rduti; Paul Iliescu, la Cmpulung; profesor Crlan, la
Suceava; Dr. HaralambVasiliu, la Botosani; Valer Pop, laSatu Mare; ing.Misu
Florescu, la Piatra-Neamt; Iuniu Leca, la Bacu.
Se alesese n adevr, un buchet de oameni de elit care fceau cinste
miscrii nationale si ctre care lumea se uita cu o netrmuit dragoste si
cu vii ndejdi. Cele 120.000 voturi reprezentau tot ce era mai bun si mai
curat n poporul romn. Alegtorii strbtuser prin toate amenintrile,
prin toate ademenirile, peste toate obstacolele pn la sectiile de votare.
Dar multi au fost acei care n-au put ut strbate. Mai multi dect cei care

au strbtut. Cel putin nc 120.000 de voturi au fost, fie oprite, fie furate
din urne.
Am plecat napoi n Franta, multumit de rezultat, dar urmrit mereu de o
ntrebare:
Cum se va putea nvinge, dac toate guvernele vor face alegeri la fel,
ntrebuintnd coruptia, furtul si forta statului n contra vointei populare?
N MUNTII ALPI
Ajuns n Franta, nu m-am mai putut prezenta la examene, n sesiunea de
Iunie. O problem grea mi se punea acum n fat. Mota trebuia s plece n
tar. Din toamn urma s-si fac serviciul militar. Cum voi putea tri acolo,
cci din custuri iesea insuficient pentru a putea tri un singur om, necum
dou suflete...Am ncercat s gsesc ceva de lucru n oras: orice. Imposibil.
M-am gndit c poate la tar, prin mprejurimile orasului, voi gsi ceva.
Am plecat mpreun cu Mota s caut de lucru n mai multe prti; dar neam ntors seara fr rezultat.
Intr-o zi am plecat cu tramvaiul, ne-am cobort la vreo 10 km de Grenoble,
la "Uriages le s Bains". (Acolo tramvaiele nu circul numai n oras, ci pn
la 20 km. n toate directiile, fiind din abundent energie electric, captat
din cderile de ap de pe munti.)
Ne-am ndreptat apoi pe niste crrui, n sus spre munte. Dup vreo
jumtate de or, am ajuns la Saint Martin, o comun destul de mare, cu un
drum bine pavat prin mijlocul ei, cu case ngrijite, fcute din piatr, cu
cteva prvlii sui cu o biseric, nalt frumoas. Am trecut mai departe.
Dup o alt or de mers, urcnd mereu pe o cl dur care ne topea, am
ajuns ntr-un mic ctun, "Pinet d'Uriage".
Era la o nltime de cca. 800-900 m. n sus se deschidea o admirabil
perspectiv a Alpilor, acoperiti de zpad.
nceputurile zpezii preau a fi la ctiva kilometri de
noi. n stnga se deschidea o vale minunat n spre
Chateau de Vizile, iar n dreapta, alta, spre
Grenoble. Pe firul vii serpuia soseaua betonat,
lucitoare ca apa unui pru btut de soare. Oamenii
erau pe cmp la lucru. Ne miram cum acolo, pe o
coast de munte la ctiva ki lometri de zpezi, care
nu se topesc niciodat, creste grul nalt pn la
umrul omului, ovz si orz, precum si tot felul de
legume. Probabil, din cauza climei mai dulci si a
pmntului care nu-i stncos. Nu era nici de calitate
prea bun, era chiar srac ; dar oamenii l ngrsau
mereu cu gunoi sau cu ngrsminte chimice.

Vedeam lumea pe ogoare, dar ne loveam de aceeasi problem ca si n

celelalte sate: cum s intrm n vorb cu oamenii si cum s le spunem c
am vrea s gsim ceva de munc. Trecem pe lng ei si nu ndrznim s le
vorbim. Mai sus, sunt nc vreo 5-6 case. Mergem acolo. Ajungem la ultima
cas. Dincolo nu mai era nimic. Era ultima locuint omeneasc spre
masivul Beldona, afar de cabanele pentru turisti. n apropiere cosea un
btrn. Trebui e s vorbim cu el. Ii dm bun ziua si intrm n vorb. Ne
vede c suntem strini si ne ntreab ce suntem. i spunem c suntem
romni, c ne place mult aici si c am vrea s cutm o camer si s stm
cteva luni la aer. Mosneagul e sftos. Si probabil, g ndindu-se c a gsit
pe cineva de la care ar putea s afle multe lucruri, ne cheam la o mas
asezat afar, aduce o sticl de vin negru astringent, si trei pahare ca s
ne cinsteasc si apoi ncepe s ne ntrebe, urmrind cu mare curiozitate
rspunsurile noastre:
Va s zic, sunteti romni.
Da, romni, romni din Romnia.
E departe de aici, Romnia?
Vreo 3.000 de kilometri.
Sunt si pe la D-vs. trani asa ca pe la noi?
Sunt multi, pere Truk - cci asa l chema.
Creste si pe acolo fn? Dar boi sunt? Vaci? Cai? n fine, i rspundem la
toate, si ne mprietenim repede.
Nu-i spunem ns nimic din ceea ce ne durea pe noi, cci mosneagul a
vzut c noi suntem niste oameni nvtati "domni" si si-ar fi pierdut toate
iluziile, aflnd c noi cutm de lucru la el. l intrebm numai, dac nu stie
vreo camer de nchiriat la cineva. Ne-a dat o adres sigur, si ne-a
repetat s spunem c ne-a trimis el, "pere Truk".
Desprtindu-ne i multumim si-i promitem c o se venim s-i ajutm la
coas. Cteva case mai la vale, gsim adresa dat de el. Chenevas Paul,
pensionar. Un alt btrn de vreo 70 ani, mbrcat bine, fost plutonier si
acum pensionar, (se mndreste c e singurul pensionar din tot satul). Era
proprietar a dou case, una lng alta, n care locuia numai el singur, cci
nu mai avea pe nimeni. Toti ai lui muriser. Ne nchiriaz toat casa cea
mic, compus, jos, dintr-o camer si o cmrut, iar, sus, la etaj, din alt
camer. (Acolo toate casele au cte un etaj). n camera de jos, o plit
degtit. n cea de sus, un pat cu un asternut simplu. Are un aspect de
pustiu. Se vede c de mult vreme nu mai intrase nimeni n ea. Ne
mpcm cu patru sute franci pn la Crciun. (Pe sase luni). La oras
plteam 150 franci pe lun. Am pltit pe trei luninainte, urmnd ca peste
cteva zile s ne aducem bagajele si s ne mutm n noua locuint. Ne-am
rentors bucurosi la Grenoble. M gndeam, c avnd frecventa pentru

amndoi anii de doctorat, mi voi prepara examenele aici si m voi cobor

numai pentru cas m prezint la ele.
Peste cteva zile urcam pe aceleasi crri cu bagajele n spate, eu, sotia
mea si Mota, spre noua noastr locuint. n sfrsit, iat-ne instalati. Mota
si-a luat rmas bun de la noi si a plecat spre tar. Noi am rmas cu ultimii
bani: vreo ctiva franci. Grea situatie! Ce o s mncm?
A doua zi dimineata, ngndurat, plec la pere Truk. Ii ajut pn seara la
coas si la ncrcatul fnului. La amiaz m-a invitat la mas si am mncat
la el. Seara de asemenea. Dac as fi putut s-i duc ceva si sotiei mele, ar fi
fost perfect, dar m-am ntors fr nimic. Dimineata urmtoare, m duc din
nou. Mosneagul mai avea nc un om la lucru. Mic de statur, cu prul
roscat, nengrijit, cu niste ochi sclipitori, care-i alergau n orbite, n lumina
crora nu puteam prinde o raz de buntate. Prea a fi un om rutcios.
Se numea Corbela. Probabil, n limba literar si oficial, Corbelle. Dar
tranii din regiune vorbesc toti "patois", adic un dialect trnesc care se
deosebeste mult de limba oficial, at t prin pronuntia ct si prin structura
cuvintelor. Diferenta este asa de mare nct un Francez de la oras nu poate
ntelege pe un Francez de la sat care vorbeste n "patois".
Acestia din urm cunosc ns si limba oficial.
La prnz am fost toti trei chemati la mas de o gospodin, femeia
mosneagului, o btrn, ca btrnele de pe la noi. Acolo tranii nu
mnnc la 12 ceap cu mmlig ca la noi. Masa lor obisnuit cuprinde
nti o mncare de legume, apoi o mncare cu carne, iar la urm brnz.
Si totdeau na un pahar cu vin. Eu m-am apropiat, le-am multumit, dar leam spus c nu mnnc. Ei au crezut c m jenez si au insistat. Atunci leam spus c e Vineri si c postesc. Nu mnnc pn seara. Era un vechi
obicei, pe care de trei ani, din timpul primei nchi sori de la Vcresti, l
tinusem regulat.
Corbela, cnd a auzit c postesc, m-a ntrebat rstit:
Dar de ce postesti?
Pentru c, eu cred n Dumnezeu.
De unde sti c exist Dumnezeu? L-ai vzut D-ta pe Iisus Hristos?
continu mai departe Corbela.
Nu L-am vzut, dar asa sunt eu: nu te cred pe D-ta care-mi spui c nu
exist, ci cred sirurile de martiri, care atunci cnd erau rstigniti pe cruce
si li se bteau piroanele n mini, spuneau: "Puteti s ne omorti, dar L-am
vzut".
A! Preotii! Sarlatanii! Eui strivesc sub clci, apsnd si rotind clciul n
pmnt, ca si cum ar strivi un gndac.

Vzndu-l asa pornit, am rupt discutia. Seara am plecat acas, de ast

dat cu un cos de cartofi si cu o bucat de slnin pe care mi le-a dat
btrnul. Smbt am lucrat la fel. Duminic m-am dus la biseric. Era
lume adunat din tot satul. ntr-o stran, n apropierea altarului, solemn ca
un sfnt, sttea un om care prea c seamn cu Corbela. M uit mai
bine. Urmrea cu mare atentie pe preot. La u n moment dat se apropie de
preot si foarte smerit i ajut. El e, Corbela! Dascl, ajutorul preotului si
clopotar la biseric. Mai trziu, cnd m-am mprietenit cu oamenii, le-am
povestit ntmplarea mea cu Corbela, fcnd cu totii mare haz.
Sunt si pe la noi nebuni de acestia, mi spuneau ei. S-au nvtat de la cei
mari care sunt contra Bisericii. Dar noi, tranii francezi, credem n
Dumnezeu, asa cum apucat de la printii nostri.
Preotul, un om de o vast cultur, doctor n Filozofie si Teologie, tria ntr-o
mare mizerie, fr leaf de la statul ateu, care prigonea pe preoti ca pe
niste dusmani. Ei triesc numai din ajutorul putinilor oameni ai satului.
***
Sptmna urmtoare am lucrat la un alt om, la scos cartofii. De aici am
cptat o cantitate mai mare de cartofi, baza noastr de existent pentru
mai mult vreme. Apoi am trecut la altul, la legatul snopilor de gru. Pe
urm la treierat. Acolo, n toate satele, obstea satului are masini de
treierat. Ea trece din cas n cas,treiernd la fiecare. Recolta este bogat
si frumoas ca aurul. Nu este tran care s nu fie abonat la cte o revist
sptmnal agricol, plin de sfaturi bune pentru agricultur, grdinrit,
cresterea vitelor si ngrijirea lor, stuprie etc. Ei citesc aceste reviste cu
mult atentie, din scoart n scoart, cutnd, ntr-o mare ntrecere, ca
fiecare s aplice ct mai bine acele sfaturi si s foloseasc ct mai mult
din ele. Grajdurile lor sunt tot asa de ngrijite ca si casele. Vitele sunt bine
pzitesi de frig si de foame. teslate n fiecare zi. De aceea ele sunt
frumoase, muncesc mult si produc mult. n grajdurile lor am gsit adesea
scris de trani pe cte o bucat de carton: "Iubiti animalele, prietenii nostri
de munc!"
Dup vreo lun, satul s-a nvtat cu mine. Eram cunoscut sub numele de
"Le roumain"(Romnul). Auziser c sunt student la doctorat si seara
stteam de vorb cu ei. i interesau problemele de filosofie, chestiuni
politice, situatia international, iar din Economia Politic, cu deosebire,
problema preturilor, legea cererii si ofertei si altele, care stabilesc pretul;
cauzele scderii sau urcrii preturilor si timpul potrivit pentru vinderea
produselor lor. tranii ntre 25-40 ani, se orientau foarte bine n toate
aceste chestiuni si puteai discuta cu ei probleme orict de nalte. Le
ntelegeau.
***
De la un timp am nceput s-mi prepar examenele. Mota si dduse
examenele n Iunie, nainte de plecare, cu mare succes.

Ziua munceam, iar seara si noaptea ct puteam sta, citeam. Pentru anul I
aveam 4 obiecte: Economia Politic, Istoria Doctrinelor Economice,
Legislatia Industrial si Legislatia Financiar. Dup dou luni ns au
nceput s-mi slbeasc puterile. Alimentatia nu era suficient. n ultimele
zile mncam numai cartofi fierti. La dou trei zile, cte un kg. de lapte, iar
carne, odat pe sptmn. Uneori brnz. Att puteam eu cstiga cu
munca mea. Mai ru dect mine, era ns sotia mea care se anemiase
mult. n Octombrie m-am prezentat la examen. Am czut, desi la obiectul
principal, Economia Politic, luasem cea mai mare not si la celelalte
obiecte note de trecere, la Legislatia Financiar obtinnd numai nou,
limita pentru doctorat fiind zece. Pentru moment am rmas dezorientat.
Nu fusesem un element strlucit la carte niciodat, dar nu czusem
niciodat pn acum la vreun examen, fiind cotat printre elementele
bunisoare.
n greaua situatie material n care m aflam, era o lovitur. Greutatea
sttea n aceea c nu m mai puteam prezenta dect peste trei luni si din
nou la toate materiile. M-am ncptnat si m-am hotrt s reiau munca
de la capt. Lucrul la tar se terminase. Czuse zpad. Numai la tiatul
lemnelor n pdure puteam s m mai duc. n schimbul ajutorului pe care-l
ddeam, am cptat si eu un car cu lemne.
Au nceput ns s-mi vin ajutoare din tar. De acas si de la printele
Mota, dintr-un mprumut pe care-l fcuse n numele meu, la o banc.
Am petrecut iarna si srbtorile Crciunului, n mijlocul tranilor si cu
deosebire n mijlocul familiei Belmain-David. n sesiunea de Februarie mam prezentat din nou si mi-am luat examenele anului nti de doctorat.
Imediat m-am apucat de prepararea celui de al doilea an: Drept
Administrativ, Filosofia Dreptului, Istoria Dreptului Francez si Dreptul
International Public. n primvar mi-am luat si eu o grdin, pe care am
nceput s-o lucrez pe cont propriu.
Dar n luna Mai 1927, primesc o scrisoare desperat de la Mota si apoi
altele de le Focsani si de la studenti, prin care eram chemat de urgent n
tar, deoarece Liga se rupsese n dou. De la Mota si Hristache Solomon
primesc si bani de drum. Pn la examene ns, mai aveam o lun de zile.
M prezint Decanului Faculttii si spunndu-i, c trebuie s plec de urgent
n tar, i cer s-mi ngduie a m prezenta mai nainte pentru a-mi da
examenele. Cererea mi-a fost aprobat. La 16 Mai, am dat examenele si
le-am luat. La 18 Mai, am pornit spre tar, lundu-mi rmas bun de la
locuitorii din Pinet, n mijlocul crora trisem aproape un an de zile. Unii
dintre ei, cei mai btrni, cnd am plecat, plngeau. Altii m-au condus
pn la gara din Grenoble.
Venisem n Franta cu ngrijorarea c voi ntlni un popor imoral, putred si
deczut, asa cum se flutura de mult vreme prin lume. M-am convins c
poporul francez, tranul si orseanul, este un popor de o moralitate
sever. Imoralittile apartin strinilor stricati, bogatilor tuturor neamurilor,
atrasi de Paris si de alte orase mari. Clasa conductoare, dup prerea
mea, ns, este iremediabil compromis, gndind, trind si actionnd sub

influenta si numai sub influenta iudeo-masoneriei si a bancherilor ei.

Iudeo-masoneria si-a fcut din Paris sediu pentru ntreaga lume. (Londra
cu
ritul scotian este numai o filial). Aceast clas conductoar e este rupt
de ntreaga istorie a Frantei si de natiunea francez. De aceea plecnd din
Franta, fceam o mare deosebire ntre poporul francez si ntre statul
masonic francez. Am rmas nu numai cu dragoste pentru poporul francez,
dar si cu credinta, care nu mi se va cltina niciodat, n nvierea si biruinta
acestui neam n contra hidrei care s-a asezat peste el, ntunecndu-i
gndirea, sugndu-i vlaga, si compromitndu-i si onoarea si viitorul.
LA BUCURESTI
LIGA APRRII NATIONAL-CRESTIN S-A RUPT N DOU
Am sosit n Bucuresti. Era un dezastru. "Liga Aprrii Nationale Crestine"
se rupsese n dou. Sperantele natiei acesteia se prbuseau. Un neam
care-si ncordase puterile sleite, ntr-un greu moment al istoriei sale, n
lupt cu cea mai mare primejdie care i-a amenintat vreodat viata, cdea
acum la pmnt cu toate sperantele lui nimicite. Acest naufragiu n inimile
viteze ale miilor de lupttori, vzndu-si cu totii, ntr-o clip, nruite
jertfele fcute n trecut si toate sperantele, inspira un sentiment de durere
chiar si acelora care sttuser departe de miscare. O mai mare durere
colectiv nu mi se ntmplase s vd pn atunci. Toate valurile acelea de
entuziasm de la Severin la Focsani, de la Cmpulung la Cluj, se
transformaser n valuri de dur ere si dezndejde.
M-am dus la Parlament si m-am prezentat profesorului Cuza. Spre marea
mea surprindere, am gsit pe un singur om vesel n mijlocul durerii
generale. Acesta era prof. Cuza. Redau textual si cu cea mai mare
constiinciozitate convorbirea avut.
Bine ai venit, Cornelie drag, apropiindu-se de mine si ntinzndu-mi
mna. Tu esti un biat bun. S-ti cauti ca si pn acum de treab si va fi
foarte bine.
Domnule Profesor, sunt amrt pn n adncul inimii mele de
nenorocirea care s-a abtut asupra noastr.
Dar nu s-a ntmplat nici o nenorocire. Liga este mai puternic dect
oricnd. Iat, am venit de la Brila ieri. Acolo a fost ceva, nemaipomenit.
M-a primit poporul cu muzici, cu tobe, cu urale nesfrsite. Ai s vezi ce e n
tar. Tu nu sti ce e. Toat tara e cu noi. nc vreo cteva vorbe si am
plecat. M ntrebam apoi nucit...
Un sef, vzndu-si trupa lui sfsiat de dureri, rupt n dou si cuprins
de dezndejde, s se afle n cea mai perfect voie bun si veselie? S nusi dea seama de dezastrul care fierbe sub el? Sau si d seama., si atunci
cum este cu putint s-i par bine?

CE SE NTMPLASE
Cei 10 parlamentari ai Ligii au lsat de dorit, dup prerea mea, n toat
activitatea parlamentar si extraparlamentar din timpul anului ce
trecuse. Erau elemente slabe? Hotrt, nu. Erau de rea credint? Hotrt,
nu. Erau de absolut bun credint, dar cu mici insuficiente, fie de
pregtire n materie de cunoastere a problemei jidnesti, cei mai recenti;
fie mai greoi n deplasrisi actiune, cei mai btrni. Dar acestea sunt
inerente oricror oameni adunati ntr-o organizatie si trebuiesc modelate si
complinite de conducere si corectate cu mult dragoste. Atunci, care au
fost cauzele adevrate ale acestei situatii?
Dup prerea mea:
1. Lipsa de coordonare a actiunii parlamentare si extraparlamentare.
2. Lipsa de unitate sufleteasc, absolut necesar unei asemenea
organizatii, nconjurat din toate prtile de ochi inamici care ncearc s
profite de orice nentelegere intern.
Aceste dou ns, au la baz o alt cauz si anume:
Lipsurile conductorului, greselile lui. Un conductor trebuie s fac
necontenit scoal, n sensul vederilor lui, cu toti lupttorii din jur, pentru ca
s asigure unitatea de gndire a blocului respectiv. S elaboreze un plan
de lupt. S dea directive n materie de actiune. S fie un permanent
slujitor al unittii miscrii, ncercnd cu dragostea lui, cu chemrile lui, cu
observatiile, cu pedepsele, s netezeasc nentelegerile si nepotrivirile
inerente o ricrei organizatii. S fie un nencetat ndemn ctre toti la
ndeplinirea datoriei lor. S procedeze cu dreptate, respectnd normele de
conducere pe care si le-a impus si n baza crora si-a adunat oamenii.
Din toate acestea, profesorul Cuza n-a fcut nimic. N-a fcut scoal cu
oamenii si nici mcar consftuiri.
S facem o consftuire, D-le Cuza, i spuneau unii din ei, ca s stim si noi
ce atitudine s lum si cum s ne prezentm n Parlament.
N-avem nevoie de nici o consftuire, pentru c noi nu suntem partid
politic.
N -a dat niciodat nici o directiv nimnui. Veti gsi volume de valoare,
zeci de brosuri scrise de prof. Cuza, veti gsi sute de articole, dar desfid pe
oricine s-ar ncumeta s-mi aduc zece circulri sau ordine de organizare
sau de actiune date celei mai zbuciumate organizatii politice, de la 4
martie 1923, data nfiintrii ei, si pn la 20 mai 1927, momentul
desfiintrii ei. Nu veti gsi, nu zece, nici cinci, nici trei. Profesorul Cuza a
ndemnat, dar el n-a fost un animator.Profesorul Cuza a pedepsit, dar

atunci cnd a pedepsit, a provocat un adevrat dezastru, fiindc a

procedat fr ntelepciune.
Intre timp, din cauza situatiei nftisate mai sus, se ntelege c o parte
dintre parlamentari, vznd si simtind c lucrurile nu merg cum trebuie, si
manifestau nemultumirile lor. Ei vedeau c, ncetul cu ncetul, miscarea
merge spre ruin, mai ales, c pe lng lipsa unor directive, mai
interveneau, din timp n timp, si unele iesiri ale prof. Cuza la tribuna
Parlamentului, carea veau n adevr un efect uluitor si descurajator pentru
miscarea ntreag. Asa bunoar, cnd imediat dup deschiderea
Parlamentului, unul din deputatii Ligii protesta mpotriva strii de asediu si
a samavolniciilor ne mai pomenite, ntmplate la Focsani, prof. Cuza s-a
ridicat si a spus c bine a fcut guvernul c a instituit starea de asediu si
c el ar fi fcut la fel, spiritele fiind agitate din cauza jidanilor. Altdat
vorbind la mesaj, spunea, combtnd pe trnisti (care de altfel erau n
opozitie): c Partidul poporului ar putea deveni un factor de guvernmnt
prin sistemul rotativei cu Partidul liberal, dac Generalul Averescu si-ar
nsusi doctrina "Ligi Aprrii Nationale Crestine".
Aceste lucruri aruncate de la tribun, tocmai n momentul n care mii
oameni loviti, schingiuiti si nedrepttiti, asteptau cu nfrigurare, ca o slab
mngiere pentru suferintele lor, mcar un cuvnt de nfierare a
guvernului ale crui victime erau, mprstiau o atmosfer de descurajare
pretutindeni.
n cele ce urmeaz, redau dup Monitorul Oficial, un pasaj din discursul
amintit:
"Rmn dar actualmente n slujba Statului dou partide mature, partide
de ordine, ale ordinii actuale, partide de guvernmnt, care se
complecteaz si care asigur jocul normal al mecanismului constitutional:
Partidul Poporului si Partidul Liberal. Ele sunt asezate pe baze solide,
rezemndu-se pe interese de productie, desi diferite, totusi ambele
generale, reale si permanente care le asigur dinuirea si eficacitatea
actiunii lor. Noua oper de organizare constitutional si politic a trii este
opera la care au lucrat mpreun aceste partide, fiecare n msura
rspunderii si rolului pe care l-au avut: de guvern si opozitie. Partidul
Poporului va continua opera nceput creia i va aduce to ate ameliorrile
pe care practica sincer si de bun credint le va nvedera ca necesare
pentru consolidare mai departe a Satului si unificare desvrsit a trii...
Partidul Liberal este exponentul intereselor burgheziei romnesti, al
intereselor financiare, comerciale si industriale legitime si indispensabile,
bunului mers al trii. Partidul Poporului chemat s desvrseasc
organizatia economic a Statului, aseznd-o pe temelii reale, preocupat de
nevoile tuturor n cadrul intereselor superioare ale trii, se sprijin n
special pe interesele generale, reale si permanente ale productiunii
agricole, factor precumpnitor al vietii noastre economice. Partidul
Poporului care are rdcinile cele mai adnci si cele mai ntinse pe tot
cuprinsul trii, n cadrul armoniei sociale... vrea s dea plugarilor

stpnitori de pmnt rolul ce li se cuvine n economia Statului potrivit

muncii si numrul lor.
(Monitorul Oficial, 30 iulie 1926, pag. 395)
Aceast atitudine din partea unui conductor de miscare national, este
incalificabil. A face apologia partidelor pe care miscarea national le
denunt ca pe o nenorocire abtut deasupra Romniei si n contra crora
lupt cu sacrificii dureroase, pentru a crea o nou soart acestei tri, alta
dect cea hrzit de polit icienii partidelor, este tot una cu a-ti condamna
la moarte propria miscare.
A ridica n slav sistemul rotativei reprezentat prin Partidul liberal si
averescan, denuntate de tine nsuti, timp de o viat ntreag, ca dusmane
ale neamului, nseamn a nltura orice perspectiv de biruint a miscrii
nationale pe care o conduci dovedind totodat, prin acest fapt, c tu nsuti
nu crezi n ea. Ce ar zice lumea de un comandant de trupe eroice, care se
lupt, fac jertfe supreme, cred n biruinta lor, triesc si sunt gata s moar
cu gndul la ea, comandant care, ntr-un discurs n timpul luptei si n fata
miilor de rniti czuti, le-ar vorbi ridicnd n slav trupele inamice si
prevestind victoria acestora. Ce s-ar ntmpla cu biata trup, care n loc de
a auzi un cuvnt de nltare a ndejdilor ei n biruint, ar auzi pe nsusi
comandantul ei vorbind despre frumoasele perspective de victorie ale
trupelor inamice? Ce s-ar ntmpla? Trupa aceea s-ar mprstia
demoralizat.
Asa s-a ntmplat. Multi lupttori pe frontul miscrii nationale s-au
mprstiat dezndjduiti. Datorit acestei atitudini ciudate, deputatii Ligii
au nceput s-si manifeste nemultumirea. Ei au gresit, dup prerea mea.
Nu aveau dreptul s-si manifeste aceste nemultumiri dect numai fat de
presedinte si n cadrul restrns al conducerii. Ei ns au depsit acest
cadru. n conditiile acestea. fiecare vorb aruncat nsemneaz o
nenorocire n plus peste aceea provocat de nsusi presedintele miscrii.
ncetul cu ncetul, greselile unora si ale altora au dus la rcirea relatiilor
dintre ei. Pn cnd, ntr-o zi, deputatul Paul Iliescu, fr un motiv
binecuvntat si fr o judecat prealabil, deci fr respectarea normelor
si legilor organizatiei, este eliminat din "Liga Aprrii Nationale
Crestine".Nu numai att, dar fr ca presedintele s spun mcar vreunuia
din parlamentari ceva, ci pur si simplu, anuntnd de la tribun, c a
eliminat pe Paul Iliescu din L.A.N.C. si cernd n acelasi timp ca s fie dat
afar din Parlament, iar locul de la Cmpul ung s fie declarat vacant.
Aceasta a czut ca un trsnet pe capul bietilor deputati ai Ligii. Peste dou
zile, prof. Sumuleanu, care ntre timp venise de la Iasi, a fcut o
comunicare Camerei, isclit si de ceilalti deputati: Ion Zelea-Codreanu,
Valer Pop, Dr. Haralamb Vasiliu, Prof. Crlan, prin care afirmau c
declaratia prof. Cuza, n orice caz, e prematur, deoarece statutele prevd
c excluderile se pronunt de comitet. n cazul de fat comitetul habar nu
avea de aceast chestiune. El nu cunostea ni ci o vin acestui om, dar nu

cerea s fie eliminat. Comitetul cerea ca omul s fie nti judecat, ca s se

poat apra. Cereau, prin urmare, s se respecte statutul; s se respecte
legea pe care au jurat toti. n acelasi timp s-au fcut interventii n acest
sens la profesorul Cuza.
Rezultatul acestor interventii:
Toti semnatarii sunt eliminati din "Liga Aprrii Nationale Crestine", n
frunte cu prof. universitar Sumuleanu si cu tatl meu, unii dintre acestia
avnd merite de munc si de jertf la formarea acestei ligi mai mari dect
nsusi prof. Cuza. Prof. Sumuleanu era nsusi vicepresedintele Ligii. Si
acestia dati afar tot fr nici o judecat; fr a li se spune ceva, fr a fi
fost ntrebati.
Dup prerea mea, procedarea prof. Cuza, n calitate de presedinte al
organizatiei, cruia i incumba datoria de a avea cea mai mare grij pentru
viata organizatiei, si cea mai mare atentie la orice msur n stare s-i
pericliteze existenta, a fost fundamental gresit. n fond nedreapt si cu
totul ne le loculei, mai ales avnd n vedere persoanele n joc. Era nsusi
comitetul de conducere al Ligii. Erau creatorii acestei organizatii. Msura
era nejudecat, fiindc profesorul Cuza n-a prevzut consecintele care
decurgeau din ea, pentru miscare. Imediat dup ac east eliminare se
scoate "Aprarea National" prin care se afirm, c acesti oameni n frunte
cu prof. Sumuleanu si Ion Zelea-Codreanu s-au vndut jidanilor,
rspndindu-se n toat masa Romnilor aceast insinuare.
Prof. Sumuleanu, prieten nedesprtit de un sfert de veac, om de o
corectitudine exemplar, a fost oribil si incalificabil atacat n "Aprarea
National" de sub directia si ndrumarea D-lui Cuza. Umbla pe strad
coplesit de durere, sub acuzatia de trdare. Atunci prof. Sumuleanu a scos,
drept rspuns, o brosur intitulat "Miselia unor prieteni". De data aceasta,
prof. Cuza, dup prerea mea, nu numai c a fost nedrept, a fost mai mult
dect nedrept. Eliminatii, la rndul lor, au gresit, scotnd manifeste cu
atacuri deopotriv de nedrepte, dar greseala acestora, era consecinta
greselii profesorului Cuza.
Toate acestea se petreceau n durerea sfsietoare a tuturor lupttorilor si
n marea satisfactie si btaie de joc a jidnimii. Eu am sosit n acest
moment. n Parlament se judeca chestiunea d ac deputatii dati afar din
Lig si pierd mandatele de parlamentari.
M ntreb si acum: Oare profesorul Cuza, cnd a luat aceste msuri a fost
victima unor sugestii sau a unor intrigi, sau asa a judecat singur, c e
bine?
Peste cteva zile, intervenindsi ceilalti din afar, nmrmuriti de msurile
profesorului Cuza si cernd s se mpace lucrurile, prin revenirea asupra
eliminrilor fcute si prin respectarea dispozitiilor statutare, ne pomenim
cu o a treia msur prin care sunt considerati eliminati si acestia. Printre ei

erau: Generalul Macridescu, prof. Traian Brileanu, Hristache Solomon,

prof. Ctuneanu etc.
Prin lume se mprstia sistematic zvonul, c toti cei eliminati s-au vndut
jidanilor. Printre agentii activi n mprstierea acestor zvonuri: Colonelul
Neculcea si Liviu Sadoveanu, unul mna dreapt si altul cea stng a
profesorului Cuza.
Eliminatii s-au constituit atunci n "Liga Aprrii Nationale CrestineStatutare", voind s spun prin aceast denumire, c ei se pstreaz n
cadrul statutului. n acest timp profesorul Cuza convoac la Iasi, n sala
Bejan, o mare adunare national, la care iau parte vreo mie de oameni si
care ratific eliminrile pe baza c s-au vndut jidanilor.
M opresc aici si nu trec la observatii asupra celor ce se scriau, fie de o
tabr, fie de alta, considernd, att ct am consemnat, ca fiind suficient
pentru ntelegerea situatiei miscrii n acea vreme. Att doar as vrea s
adaug: c timpul (au trecut nou ani) a dovedit c prof. Cuza a gresit;
pentru c, nici p rof. Sumuleanu, asa de crunt lovit n onoarea lui, nu s-a
vndut jidanilor, nici tatl meu care a primit lovituri aproape mortale din
partea puterii iudaice (de care prof. Cuza nu s-a nvrednicit), nici Generalul
Macridescu, nici prof. Gvnescul, nici pro f. Traian Brileanu, nici prof.
Ctuneanu, nici Dr. Vasiliu, nici prof. Crlan, nici preotul Mota etc.
Ani dup aceea, dup ce dezastrul s-a ntins ca un pustiu peste Lig, a
venit prof. Cuza la vechiul su prieten, prof. Sumuleanu, pe care l lovise
asa de crud, si i-a spus:
Drag Sumulene, n-am nimic cu tine. Hai s ne mpcm!
Profesorul Sumuleanu ns, s-a ntors si plecnd i-a zis:
E prea trziu.
Nu pentru c prof. Sumuleanu n-a vrut s ierte o lovitur crud, pe care o
primise, ci pentru c jos, era cenusa unei miscri si a unor sperante
romnesti.
CUM AM PROCEDAT N FATA ACESTEI SITUATII
Am sosit din Franta, n mijlocul acestui dezastru care se abtuse peste
miscarea national, cu intentia de a se salva ceea ce se mai putea salva.
Am convocat la Iasi, n cea mai mare grab, grupul "Vcresti", si o parte
din conductorii tineretului universitar din cele patru centre.
Intentia mea a fost s localizez dezbinarea produs, realiznd un bloc al
tineretului. S fac imposibil coborrea n spre tineret a atmosferei de
vrjmsie care mcina rndurile btrnilor. Dup cum era si natural, acest
bloc voiam s-l bazez, n primul rnd, pe constiinta, c dezunirea si ura

dintre noi nsemneaz moarte pentru miscarea national. Odat, acest

bloc nfptuit, voiam ca s ne ndreptm spre liniile care ardeau ale
btrnilor si prin interventii, fcnd cele mai hotrte presiuni pentru
reabilitarea unittii, s putem salva situatia.
Planul meu ns a czut. Tineretul era deja cuprins de flcrile mistuitoare
ale nvrjbirii, nct la Iasi propunerea mea, cu toate legturile care existau
ntre mine si acest tineret, n-a gsit nici un rsunet n inimi. Si aceasta cu
att mai mult cu ct la conducerea studentimii din Iasi, care ar fi putut da
n aceste ceasuri se mnalul unei directii salvatoare, se ridicase o serie de
elemente slabe, cu porniri sufletesti spre ru.
Din tot tineretul n-a rmas n picioare n jurul acestei propuneri, dect
vechiul grup de la Vcresti. Si pe lng el ctiva tineri studenti ieseni, n
numr de 10-12, printre care din cei mai vechi: Ion Blnaru, Ion Bordeianu,
Victor Silaghi, iar din cei mai noi, un grup de Ardeleni n frunte cu Ion
Banea, Emil Eremeiu, Misu Crisan. Din tot tineretul, att rmsese n jurul
nostru.
Mi-am continuat planul. Am plecat la Bucuresti cu ntregul grup ca s m
prezint celor dou fractiuni. Ne-am prezentat nti "Statutarilor", cerndule s fac orice sacrificii pentru a putea restabili unitatea miscrii. Dup
cteva ore, ei au consimtit la reunire, fiind gata a face sacrificii, dar cernd
ca pe viitor s se respecte statutul. Dup aceasta ne-am prezentat
profesorului Cuza. El ns, n urma rugmintilor si argumentrilor noastre,
a refuzat. Discutia avut cu acest prilej e bine s n-o mai redau.
Am plecat. n sufletele noastre se coborse pustiul. Tot ce se ridicase,
toat strlucirea de ieri a acestei miscri nu venise ca un dar al norocului.
Totul crescuse din lupt purtat, pas cu pas, si metru cu metru.
ngrmdisem hotrri grele peste hotrri, nfrunta sem primejdii peste
primejdii, riscuri peste riscuri, dureri fizice si morale, care de care mai
sfredelitoare, sntate din sntatea noastr, snge din sngele nostru,
lupt si jertf cu fiecare zi.
Acum totul se prefcea n scrum.
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL
n fata situatiei de mai sus, m-am hotrt s nu merg nici cu o tabr,
nici cu cealalt. Nici s m resemnez, ci s ncep organizarea tineretului pe
rspunderea mea, dup sufletul si capul meu si s continui lupta iar nu s
capitulez.
n mijlocu l acestor frmntri si ceasuri de rscruce ne-am adus aminte
de icoana care ne-a ocrotit n nchisoarea Vcresti.
Ne-am hotrt s strngem rndurile si s continum lupta sub protectia
Sfintei Icoane. n acest scop, ea a fost adus la cminul nostru din Iasi, din
altarul bisericii Sfntul Spiridon, unde o lsasem cu trei ani n urm.
La aceste gnduri, grupul "Vcresti" s-a alturat imediat. Peste cteva
zile am convocat la Iasi pentru Vineri 24 iunie 1927, ora zece seara, n

camera mea din str. Florilor No.20, pe Vcresteni si pe putinii studenti

care mai rmseser legati de noi. Intr-o condic, cu cteva minute
nainte, scrisesem urmtorul ordin de zi, numerotat cu No.1:
"Astzi, Vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Boteztorul), ora zece seara,
se nfiinteaz: "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL", sub
conducerea mea. S vin n aceste rnduri cel ce crede nelimitat.
S rmn n afar cel ce are ndoieli.
"Fixez ca sef al grzii de la Icoan pe Radu Mironovici."
Aceast prim sedint a durat un minut, adic att ct am citit ordinul de mai sus, dup care
cei prezenti s-au retras, rmnnd ca s cugete dac se simt destul de hotrti si tari sufleteste,
pentru a psi ntr-o asemenea organizatie, unde nu era nici un program, singurul program fiind
viata mea delupte de pn atunci si a camarazilor mei de nchisoare. Chiar si pentru cei din
grupul "Vcresti" am lsat timp de gndire si de cercetare a constiintei lor, pentru a vedea
dac nu au vreo ndoial sau rezerv deoarece psind aici vor trebui toat viatalor s mearg
nainte fr nici o sovire.
Intima noastr stare sufleteasc din care s-a nscut Legiunea a fost aceasta: nu ne interesa
dac vom birui, dac vom cdea nfrnti sau dac vom muri. Scopul nostru era altul: de a
merge nainte, uniti. Mergnd mpreun, uniti, cu Dumnezeu nainte si cu dreptatea neamului
romnesc, orice soart ne-ar fi druit, nfrngerea sau moartea, ea va fi binecuvntat si va
da roade pentru neamul nostru. Sunt nfrngeri si sunt morti care trezesc un neam la viat,
dup c um sunt si biruinte dintre acelea care-l adorm, spunea profesorul Iorga, odat.
***
n aceeasi noapte si n aceeasi condic, am redactat o scrisoare ctre
profesorul Cuza si alta ctre Profesorul Sumuleanu. A doua zi la 10
dimineata, ne-am adunat toti "Vcrestenii", si am plecat la profesorul
Cuza, acas, n str. Corescu No. 3.
Dup attia ani de lupte si grele ncercri, mergeam acum s ne lum
rmas bun de la profesorul Cuza si s-i cerem s ne dezlege de
jurmintele pe care le-am depus.
Profesorul Cuza ne-a primit n aceeasi camer n care m botezase pe
mine cu 28 ani n urm. Aici el, stnd n picioare de o parte a biroului, iar
noi de cealalt parte, i-am citit urmtoarea scrisoare:
"Domnule Profesor,
Am venit acum pentru cea din urm dat la Dvs. ca s ne lum rmas
bun si s v rugm s ne dezlegati de toate jurmintele depuse.
Pe calea care mergeti acum, noi nu v mai putem urma, deoarece nu
mai credem ntr-nsa. A merge fr credint nu putem, deoarece, nou,
credinta ne-a dat tot avntul n lupt.
Rugndu-v s ne dezlegati de jurminte, noi rmnem s luptm
singuri, dup cum ne va conduce mintea si inima noastr".
Profesorul Cuza ne-a vorbit apoi n felul urmtor:
Dragii mei, v dezleg de jurmintele pe care le-ati depus si v
sftuiesc, ca mergnd n viat, de acum nainte singuri, s nu cumva s
faceti greseli. Pentru c, mai ales n politic, greselile se pltesc scump.

Iat, aveti n fat greselile pe care le-a fcut n politic Petre Carp si care iau fost fatale.
Eu , din partea mea, v doresc tot binele n viat. Dup aceasta ne-a ntins
mna si am plecat.
*
Asa am crezut noi c este corect s procedm si c aceasta este calea
de onoare pe care ne obliga s mergem numele nostru de lupttori.
De acolo amtrecut la profesorul Sumuleanu, n str. Sulescu si i-am citit
si lui o alt scrisoare, cam n aceeasi termeni, prin care anuntam pe
"Statutari", c nu-i putem nici pe ei urma si ntelegem s ne croim de
acuma: calea noastr.
***
Plecnd si de la el, am simtit n inimi singurtatea pe lume. Acum eram
singuri ca ntr-un pustiu si va trebui s ne tiem, prin propriile noastre
puteri, drum n viat.
Ne-am strns si mai mult n jurul icoanei. Si cu ct greuttile ne vor
asalta si loviturile lumii vor curge mai grele peste noi, cu att vom sta mai
mult sub scutul Sfntului Arhanghel Mihail si la umbra sabiei lui. El nu mai
era pentru noi o fotografie pe o icoan, ci l simteam viu. Acolo la icoan,
fceam de gard cu schimbul, zi si noapte,cu candela aprins.
MATERIA
Cnd ne-am adunat de la cmin cu totii, noi cinci si nc vreo zece studenti
din anul I si II si cnd am voit s scriem cteva scrisori, vestind hotrrea
noastr d-lui Hristache Solomon si altora, abia atunci ne-am dat seama ct
suntem de sraci, pentru c toti la un loc nu aveam bani nici mcar ct ne
trebuiau pentru plicuri si mrci. Pn atunci ne duceam, de cte ori aveam
nevoie, la btrni si ceream. De acum nainte nu mai avem de unde cere.
S pornesti la o organizatiepolitic fr nici un ban. Era si o greutate si o
cutezant. n acest secol, n care materia este atotstpnitoare, n care
nimeni nu porneste la ceva ct de mic fr s se ntrebe mai nti "cti
bani are", Dumnezeu a vrut s arate, c, n lupta si biruin ta legionar,
materia n-a jucat nici un rol.
Prin gestul nostru cuteztor, ne desolidarizm de o mentalitate
atotstpnitoare peste veac si peste lume. Ucidem n noi o lume, pentru a
nlta o alta pn la cer. Domnia absolut a materiei era rsturnat, pentru
a fi nlocuit cu domnia spiritului, a valorilor morale.
Nu negam si nu vom nega existenta, rostul, si necesitatea materiei n
lume, dar negam si vom nega de-a pururi dreptul stpnirii ei absolute.
Izbeam, asa dar, ntr-o mentalitate n care vitelul de aur era socotit ca
centru si nteles al vietii. Ne-am dat seama c pe calea aceasta, a

raporturilor rsturnate, dintre spirit si materie, am fi sectuit n noi orice

curaj, orice putere, orice credint si orice ndejde. Singura fort moral n
nceputu rile noastre nu am gsit-o dect numai n credinta nestrmutat,
c plasndu-ne n armonia originar a vietii - subordonarea materiei
spiritului - vom putea nfrnge adversittile si vom putea birui n contra
puterile satanice, coalizate n scopul de a ne nimici.
RATIUNEA
O alt caracteristic a nceputului nostru, n afar de lipsa de bani, a fost
lipsa de program. Noi nu am avut nici un program. Si acest fapt va naste
desigur un mare semn de ntrebare. Organizatie politic fr nici un
program izvort din ratiune, din capul unui om sau al mai multora? Dar nu
ne-am legat mpreun cei ce cugetam la fel, ci acei ce simteam la fel. Nu
cei ce aveam acelasi fel de a gndi, ci acei ce aveam aceeasi constructie
sufleteasc. Era un semnal c statuia unei alte zeite - Ratiunea - va fi
sfrmat. Pe aceea pe care o ridicase lumea n contra lui Dumnezeu, noi,
fr a o arunca si dispretui, vom pune-o acolo unde e locul ei, n slujba lui
Dumnezeu si a rosturilor vietii. Dac nu aveam, asa dar, nici bani, nici
programe, aveam n schimb pe Dumnezeu n suflete si el ne insufla
puterea nebiruit a credintei.
N CONTRA MISELIEI
Aparitia noastr a fost salutat cu un uragan de ur si de ironii. Cele
dou tabere ale Ligii au rupt raporturile cu noi. Studentii de la Iasi ne-au
prsit toti, iar atacurile "Cuzistilor", date pn acum mpotriva
"Statutarilor", se vor ndrepta de acum si se vor nfige ca niste sgeti n
inimile noastre. Nu ne vor durea rnile sgetilor, ci vom rmne ngroziti
de ceea ce vom descoperi n oameni. n scurt, vom fi rspltiti si onorati
pentru tot ce fcusem noi pn acum, cu cele mai grele ofense si vom
primi peste obraz lovitur dup lovitur. Nu vom simti numai ura, dar vom
vedea n toat goliciunea lor, lipsa de caracter si incorectitudinea
sufleteasc. n curnd vom deveni "exploatatori ai ideii nationale", n
interesul persoanelor noastre. Nu credeam c acei ce se bteau acum un
an cu pumnii n piept, cernd rsplat pentru pretinsele lor suferinte, vor
avea acum si acest curaj de a ne arunca n fas ofensa de mai sus. n
curnd se va afla c ne-am... "vndut jidanilor" si chiar se vor scrie articole
pline de insulte si vor fi trani care vor crede si oameni care ne vor
ntoarce spatele. Pe nedrept. Insulte, pe care n-au ndrznit nic iodat s ni
le adreseze dusmanii, din team, ni le aruncau acum prietenii, fr team
si fr s le fie rusine.
Dac este adevrat c noi, care am trecut pe unde am trecut si ale cror
trupuri au suferit ce au suferit, am fi n stare de asemenea infamie, de a
ne vinde n grup la inamic, atunci nu rmne dect s se pun dinamit
acestui neam si s fie aruncat n aer. Nu merit s mai triasc un neam
care a nscut si a crescut la snul su asemenea copii.
Dar dac nu-i adevrat, cei ce le inventeaz si le colporteaz sunt niste
misei, care seac ncrederea natiei n propriul ei viitor si destin. Pentru

acestia nici o pedeaps din partea trii nu este prea mare.

Ce ncredere s mai aib neamul acesta n biruinta si viitorul lui, dac n
toiul luptei grele pe care o duce aude c noi, copiii, pe care el ne-a ridicat
n bratele lui, punndu-si n noi ndejdile cele mai sfinte, l-am vndut.
Las acele zile numai n amintirea acelor ce le-au trit. Lor, camarazilor
mei de atunci, martori ai acelor ceasuri, le-am spus:
S n-aveti team de acesti pigmei, cci cine are asemenea suflet, nu
poate niciodat birui. Pe acestia i veti vedea odat cznd n genunchi la
picioarele voastre. S nu-i iertati. Pentru c nu vor face-o din constiinta
pcatului svrsit, ci dintr-o miselie. Iar acum de s-ar cobor peste noi iadul
cu toate duhurile lui necurate, neclintiti pe pozitie, l vom nvinge.
Pn la acea dat vzusem fiara din om. Acum am vzut miselul din om.
Pziti-v pe voi si copiii de azi si de mine ai neamului romnesc si ai
oricrui neam din lume, de aceast racil ngrozitoare: miselia.
Toat inteligenta, toat nvttura, toate talentele, toat educatia nu ne
vor servi la nimic, dac vom fi misei.
nvtati pe copii vostri s nu ntrebuinteze miselia nici n contra
prietenului si nici n contra celui mai mare dusman al lor. Cci nu vor
nvinge, ci vor fi mai mult dect nvinsi, vor fi striviti. Nici n contra
miselului si a armelor lui miselesti s nu ntrebuinteze miselia, pentru c
de vor nvinge, nu va fi d ect un schimb de persoane. Miselia va rmne
neschimbat. Miselia nvinsului va fi nlocuit cu miselia nvingtorului. n
esent, aceeasi miselie va stpni peste lume. ntunericul miseliei din
lume nu poate fi alungat prin alt ntuneric, ci numai prin l umina pe care o
aduce sufletul viteazului, plin de caracter si onoare.
***
Si totusi, prin acest baraj de ur si de miselie, au venit la noi, din prima
zi, ca la un liman dttor de ndejde: Hristache Solomon, omul acela de
mare cuvnt si de mare onoare, inginerul Clime, inginerul Blnaru,
avocatul Mille Lefter, Andrei C. Ionescu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim,
Costchescu, Ion Butnaru, ierodiaconul Isihie Antohie etc. Toti distinsi si
vechi lupttori n Lig, mi fceau acum impresia unor naufragiati, al cror
vapor se scufundase n largul mrii, iar ei soseau obositi si turburati pe
mica noastr insul, unde vor gsi si liniste sufleteasc si ncredere n ziua
de mine.
Generalul Macridescu ne-a spus:
Desi btrn, voi merge cu voi si v voi ajuta, cu o singur conditie: s
nu mai ntindeti mna acestor oameni, lipsiti de onoare, pentru c aceasta
m-ar degusta peste msur si mi-as pierde toate iluziile.
Prof. Ion Gvnescul a nceput s se intereseze de noi si de ceea ce
fceam.

NCEPUTURI DE VIAT LEGIONAR

Patru linii brzdeaz mica noastr viat initial:
1. Credinta n Dumnezeu. Toti credeam n Dumnezeu. Nu era nici un ateu
printre noi. Cu ct eram mai ncercuiti si mai singuri, cu att preocuprile
noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu si spre contactul cu mortii
nostri si ai neamului. Aceasta ne ddea o trie invincibil si o senintate
luminoas n fata tuturor loviturilor.
2. ncrederea n misiunea noastr. Nimnuia nu i se putea servi nici cel
mai mic argument despre posibilitatea victoriei. Eram asa de putini, asa de
tineri, asa de sraci, asa de urti si de urmriti de toat lumea, nct toate
argumentele scoase din starea de fapt pledau contra unor perspective de
biruint. Totusi mergeam nainte, datorit numai ncrederii n rosturile
noastre, o ncredere nelimitat n steaua noastr si a neamului.
3. Dragostea dintre noi. Unii ne cunosteam mai dinainte, avnd mari
legturi sufletesti, altii ns erau copii, studenti n primul sau al doilea an,
pe care nu-i cunoscusem niciodat. Din cele dinti zile s-a stabilit ntre noi
toti o legtur de dragoste ca si cum am fi fost din aceeasi familie si neam fi cunoscut de mici copii.
Era nevoie de un echilibru interior pentru a putea rezista. Dragostea
dinuntru trebuia s fie de aceeasi intensitate si fort, cu presiunea
noianului de ur din afar. Viata noastr n acest cuib nu era o viat
oficial si rece, cu distant ntre sef si soldat, cu teatru, cu declaratii
retorice si ifose de sefie. Cuibul nostru era cal d. Raporturile dintre noi
erau absolut familiare. Cineva nu intra aici ca ntr-o cazarm rece, ci ca n
casa lui, ca n familia lui. Aici nu venea numai pentru a primi ordine. Aici
gsea o raz de dragoste, un ceas de liniste sufleteasc, un cuvnt de
ncurajare, o mngiere, un ajutor la nenorocire sau la nevoie. Din partea
legionarului nu se cerea att disciplin, n sens de cazarm, ct bun
cuviint, devotament si zel la lucru.
4. Cntecul. Probabil, nepornind pe drumul ratiunii, cu alctuire de
programe, discutii contradictorii, argumentri filosofice, conferinte, singura
posibilitate de manifestare a strii noastre luntrice, era cntecul. Cntam
acele cntece n care simtmintele noastre si gseau multumire.
"Pe o stnc neagr", cntecul lui Stefan cel Mare, a crui melodie, se
spune, c s-a pstrat din timpul lui, din generatie n generatie. Se spune
c n sunetul acestei melodii intra Stefan triumftor n cetatea sa de la
Suceava, acum 500 de ani. Cnd l cntam, simteam trind acele vremuri
demrire si de glorie romneasc, ne afundam n cinci sute de ani de
istorie si triam cteva clipe acolo n contact cu vechii soldati si arcasi ai
lui Stefan si nsusi cu el.

"Ca un glob de aur", cntecul lui Mihai Viteazu. Cntecul lui Avram Iancu;
"S sune iarsi goarna", cntecul Scolii Militare de Infanterie de la 1917.
"Sculati soldati", compus de Justin Iliesu si de Istrati, pe care noi l-am
proclamat Imn al Legiunii etc.
*
Pentru a putea s cnti, ti trebuie o anumit stare sufleteasc. O armonie
n sufletul tu. Cel ce merge s fure pe cineva, acela nu poate cnta. Nici
cel ce merge s fac o nedreptate. Nici cel al crui suflet e ros de patimi si
de vrjmsie fat de camaradul su. Si nici acela al crui suflet e sterp de
credint.
De aceea, voi, legionari de azi sau de mine, de cte ori veti avea nevoie
de a v orienta n spiritul legionar, s v rentoarceti la aceste patru linii de
nceput, care stau la baza vietii noastre. Iar cntecul v va fi un ndreptar.
De nu veti putea cnt a, s stiti c este o boal care v roade n adncul
fiintei voastre sufletesti sau c vremea v-a turnat pcate peste sufletul
curat; iar dac nu le veti putea vindeca, s v dati de o parte si s lsati
locul vostru, celor ce vor putea cnta.
Ducndu-neviata pe liniile de mai sus, chiar din primele zile am nceput s
actionm. Am fixat sefi, care primeau si ddeau ordine.
N-am pornit prin cine stie ce mari actiuni. n msura n care ni se puneau
problemele n fat, noi le rezolvam.
Cea dinti actiune a fost aranjarea camerei din cmin, n care era icoana
Sfntului Arhanghel Mihail. Ne-am vruit-o singuri, am splat pe jos.
Legionarele au nceput s coas perdelute. Apoi, legionarii au scris mai
multe maxime strnse de mine. Acestea erau luate, fie din Sfnta
Scriptur, fie din alte scrieri. Cu ele am mpodobit peretii.
Iat o parte din ele:
"Dumnezeu care ne poart cu carul lui de biruint".
"Cel ce va birui... Eu voi fi Dumnezeul lui".
"Cel ce n-are sabie s-si vnd haina si s-si cumpere".
"Luptati cu vitejie pentru credint".
"Feriti-v de poftele crnii, care omoar sufletul"
"Fiti treji".
"Nu alunga eroul din tine".
"Frati la bine... si la ru".

"Cine stie s moar, nu va fi rob niciodat".

"Astept nvierea Patriei mele si nimicirea cetelor de vnztori"
etc.
n timp de o sptmn, sediul nostru era aranjat. O a doua msur a
fost de alt natur: atitudinea noastr fat de atacurile din afar. Nu
rspundeam. Era ceva greu pentru toti. Ni se sfsia fiinta noastr moral.
Era ns timpul eroismului rbdrii.
O alt msur: nimeni nu va cuta s conving pe cineva pentru a-l
determina s se fac legionar. Obisnuita tragere de mnec si pescuire de
membri, nu mi-au plcut niciodat. Sistemul este si a rmas contrar, pn
n ziua de astzi, spiritului legionar. Noi ne vom fixa punctul de vedere si
att. Cine va voi, va veni. Si va intra, dac va fi primit.
Dar cine venea? Veneau oameni de aceeasi esent sufleteasc cu noi.
Multi? Foarte putini. La Iasi, dup un an eram cu doi sau trei, mai multi
dect n prima zi. Din tar ns, erau mai multi si se nscriau n msura n
care se afla de existenta noastr. Toti acei care veneau la noi aveau dou
linii distincte care le puteai vedea clar:
1. O mare corectitudine sufleteasc.
2. Lipsa de interes per sonal. La noi nu se putea cstiga nimic. Nici o
perspectiv surztoare nu se deschidea. Aici toti, nu aveau dect de dat:
suflet, avere, viat, capacitate de dragoste si ncredere.
Chiar dac se strecura vreun incorect sau vreun interesat, nu putea
rmne printre noi. Nu-si gsea mediul prielnic aici. Iesea automat. Peste o
lun, un an, doi sau trei, retrgndu-se, dezertnd sau trdnd.
PROGRAMUL NOSTRU
Cuibul acesta de tineri era primul nceput de viat legionar. Era prima
piatr din temelie. Trebuia pus pe pmnt sntos. De aceea nu am spus:
S mergem s cucerim Romnia! Plecati prin sate si strigati:
S-a fcut o nou organizatie politic, nscrieti-v cu totii ntr-nsa.
N-am fcut un nou program politic, pe lng celelalte zece existente n
Romnia, toate "perfecte" n constiinta autorilor si partizanilor lor, si nu am
trimis pe legionari cu el s-l fluture prin sate, chemnd oamenii s se
alture acestuia pentru a salva tara.
Si din acest punct de vedere ne vom deosebi fundamental de toate
celelalte organizatii politice, plus cuzismul. Toti cred c tara moare din
lips de programe bune. Si de aceea si alctuiesc cte un program perfect
nchegat si pleac cu el s adune oameni. De aceea toat lumea ntreab:
Ce program ai?

Tara aceasta piere din lips de oameni, nu din lips de programe.

Aceasta este prerea noastr. C deci, nu programe trebuie s crem, ci
oameni, oameni noi. Pentru c asa cum sunt astzi, oamenii crescuti de
politicianism si infectati de influenta iudaic, vor com promite cele mai
strlucite programe.
Acest fel de om, care trieste astzi n politica romneasc l-am mai
ntlnit n istorie. Sub domnia lui au murit natiuni si s-au drmat state.
Cel mai mare ru pe care ni l-au fcut jidanii si politicianismul, cea mai
mare primejdie national la care ne-au expus acestia, nu st nici n
acapararea bogtiilor solului si subsolului romnesc, nici chiar n tragica
desfiintare a clasei de mijloc romnesti, nici n numrul mare al lor n scoli,
profesiuni libere etc., sinici chiar n influenta pe care o exercit asupra
vietii noastre politice, desi fiecare n parte sunt primejdii de moarte pentru
neam. Cea mai mare primejdie national st n aceea de a ne fi diformat,
de a ne fi desfigurat structura noastr rasial daco- roman, dnd nastere
acestui tip de om, crend aceast cztur, aceast strpitur moral:
politicianul care nu mai are nimic cu nobletea rasei noastre; care ne
dezonoreaz si ne omoar.
Dac acest tip de om va continua s mai conduc aceast tar, neamul
romnesc va nchide ochii pentru totdeauna si Romnia se va prbusi, cu
toate strlucitele programe cu care "smecheria" degeneratului va sti s
ung ochii multimilor nenorocite. Dintre toate relele pe care ni le-a adus
invazia jidneasc, acesta este cel mai ngrozitor!
***
Toate popoarele cu care am venit n contact si ne-am luptat noi, Romnii,
de la nvlirea barbarilor si pn astzi, ne-au atacat pe linie material,
fizic si politic, lsndu-ne intact fiinta moral din care, mai devreme
sau mai trziu, a izbucnit biruinta noastr, sfrmarea jugului strin. Chiar
dac s-au asezat n numr mare peste noi, chiar dac ne-au luat toate
bogtiile, chiar dac ne-au stpnit politiceste. Este pentru prima dat n
istoria noastr, si de aceea ne simtim dezarmati si cdem nvinsi, cnd
Romnii se ntlnesc cu un neam, care nu-i atac cu sabia, ci cu armele
proprii rasei iudaice cu care izbesc si paralizeaz mai nti instinctul moral
al neamurilor, mprstiind n mod sistematic toat e bolile morale si
distrugnd astfel orice posibilitate de reactiune. De aceea piatra
unghiular de la care porneste Legiunea este omul: nu programul
politic. Reforma omului, nu reforma programelor politice. "Legiunea
Arhanghelul Mihail" va fi, prin urmare, mai mult o scoal si o oaste dect
un partid politic.
Poporul romn, n aceste zile ale lui, nu are nevoie de un mare om
politic, asa cum gresit se crede, ci de un mare educator si conductor, care
s biruiasc puterile rului si s zdrobeasc tagma celor ri. Pentru
aceasta ns, el va trebui s biruiasc mai nti rul din el si din ai lui.
Din aceast scoal legionar va trebui s ias un om nou, un om cu
calitti de erou. Un urias n mijlocul istoriei noastre, care s lupte si s
biruiasc mpotriva tuturor dusmanilor Patriei, lupta sa si biruinta sa
trebuind s se prelungeasc si dincolo, asupra inamicilor nevzuti asupra
puterilor rului. Tot ce-si poate imagina mintea noastr mai frumos

ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastr mai mndru, mai n alt,
mai drept, mai puternic, mai ntelept, mai curat, mai muncitor si
mai viteaz, iat ce trebuie s ne dea scoala legionar! Un om, n
care s fie dezvoltate, pn la maximum, toate posibilittile de
mrire omeneasc ce se afl sdite de Dumnezeu n sngele
neamului nostru.
Acest erou iesit din scoala legionar, va sti s fac si programe, va sti s
rezolve si problema jidneasc, va sti s dea si o bun organizare statului,
va sti s conving si pe ceilalti Romni; iar dac nu, va sti s nving, cci
pentru aceasta este erou.
Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al drepttii; cu
puterile lui Dumnezeu nfipte n suflet, va duce neamul nostru pe
cile mririi lui.
***
Un nou partid politic, fie el chiar cuzist, nu poate s dea dect cel mult
un nou guvern si o nou guvernare; o scoal legionar ns, poate s dea
trii acesteia un mare tip de romn. Poate s ias din ea ceva mare, cum
n-a mai fost, care s frng n dou ntreaga noastr istorie, si s pun
temeliile nceputului unei a lte istorii romnesti, la care acest popor are
dreptul, datorit suferintelor si rbdrii lui milenare, precum si curteniei si
nobletei sale sufletesti, cci este, poate, singurul popor din lume, care, n
toat istoria sa, n-a cunoscut pcatul robirii, n clcrii, sau nedrepttirii
altor popoare.
***
Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral n care s se nasc si din
care s se hrneasc si s creasc omul erou. Mediul acesta trebuie izolat
de restul lumii prin ntrituri sufletesti ct mai nalte. Trebuie aprat de
toate vnturile patimilor, care nmormnteaz natiunile si ucid indivizii.
Dup ce legionarul se va fi dezvoltat ntr-un astfel de mediu, n cuib, n
tabra de munc, n nsti organizatia si n familia legionar, va fi trimis n
mijlocul lumii: s triasc, pentru a nvta s fie corect; s lupte, pentru a
se nvta viteaz si tare; s munceasc, pentru a se nvta muncitor, iubitor
de toti cei ce muncesc; s sufere, pentru a se oteli; s se jertfeasc,
pentru a se deprinde cu depsirea propriei lui persoane, slujindu-si
neamul.
Oriunde se va duce, va crea un mediu nou de aceeasi natur. Va fi un
exemplu. Va face alti legionari. Si lumea, n cutarea unor zile mai bune, l
va urma.
Cei nou veniti vor trebui s triasc n respectul acelorasi norme de viat
legionar. Toti la un loc, n aceeasi oaste, vor fi o fort, care va lupta si va
birui. Aceasta va fi "Legiunea Arhanghelul Mihail".
PRIVELISTI DIN VIATA PUBLIC ROMNEASC

n cele ce urmeaz nftisez n cteva linii aspectul general al vietii

noastre publice n mijlocul si n contra creia se nfiripa organizatia
"Arhanghelul Mihail".
Guvernul Averescu czuse de vreo lun. La 7 iulie 1927 au venit liberalii.
Au fcut alegeri noi. Ca de obicei guvernul a avut majoritate. Totusi el avea
de nfrnt, prin orice mijloace, marele curent popular nscut n jurul
Partidului national-trnesc. Biata mas a poporului romn alerga de la
partid la partid, de la promisiune la promisiune, legndu-si de fiecare, cu
credinta ei secular, cele mai c urate ndejdi, dar ntorcndu-se nselat si
amrt, cu toate sperantele zdrobite, cnd de la unul, cnd de la altul.
Aceasta, pn cnd va ntelege odat, c a intrat n mna unor cete puse
pe cstig si pe prad.
Erau trei partide mai mari: liberal, averescan si national trnesc. Pe
lng ele si altele mai mici.
n fond, nu exista ntre ele nici o deosebire. Numai formele si interesele
personale le deosebeau. Acelasi lucru sub alte forme. Nu aveau nici mcar
justificarea unor preri deosebite. Singurul lor mobil sufletesc adevrat
era: religia interesului personal, pe deasupra oricror dureri ale trii si a
oricror interese ale neamului. De aceea spectacolul luptelor politice era
dezgusttor. Fuga dup bani, dup situatii personale, dup avere si plceri,
dup prad, ddea un aspect de dusmnie neasemuit, acestor lupte.
Partidele apreau ca adevrate cete organizate care se nvrjbeau, se
mncau si se luptau unele cu altele pentru prad.
Numai lupta pentru neam sau pentru orice ideal, care depseste
interesul, egoismul si poftele personale, este blnd, cuviincioas, nobil si
fr dezlntuire oarb de patimi. n ea poate fi pasiune, dar nu patim
oarb si josnic.
Aspectul de vrjmsie si de josnicie al acestor lupte putea fi o dovad
suficient, c ele nu se ddeau n lumea unui ideal nalt si sfnt si nici n
aceea a principiilor, ci n adncul cel mai trist al celor mai nerusinate
interese personale.
Lumea politicienilor trieste n lux si n petreceri scandaloase, n
imoralitatea cea mai dezgusttoare, pe spinarea unei tri din ce n ce mai
demoralizat. Cine s se mai ocupe de nevoile ei?
Politicienii acestia cu familiile si cu agentii lor, au nevoie de bani. Bani
pentru petrecere, bani pentru a-si ntretine clientela politic, bani pentru
voturi, bani pentru cumprarea de constiinte omenesti. Rnd pe rnd,
cetele lor se vor npusti si vor spolia tara. Aceasta va nsemna, n ultim
analiz, guvernarea ei, opera de guvernare. Vor sectui bugetele statului,
ale prefecturilor, primriilor. Se vor nfige ca niste cpusi n consiliile de
administratie ale tuturor ntreprinderilor, de unde vor ncasa tantieme, de
zeci de milioane, fr nici o munc, din sudoarea si din sngele
muncitorului istovit. Vor fi ncadrati n consiliile bancherilor jidani, de unde
vor primi jetoane, de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vnzrii
lor de neam. Vor da nastere la afaceri scandaloase care vor ngrozi lumea.
Coruptia se va ntinde n viata public a trii ca o plag, de la
cel mai umil slujbas si pn la ministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea
bani, va putea s-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara ntreag.
De aceea, cnd tara stoars nu va mai putea s le dea bani, vor ceda
consortiilor de bancheri strini, rnd pe rnd, bogtiile pmntului si cu

ele si independenta noastr national. O adevrat pletor de oameni de

afaceri se va ntinde ca o pnz peste toat Romnia, care nu vor mai
munci, care nu vor mai produce nimic, ci vor suge vlaga trii.
Acesta este politicianismul.
Jos, sevor ntinde: mizeria, demoralizarea si dezndejdea. Vor muri copiii
cu zecile de mii, secerati de boli si de mizerii, slbindu-se astfel puterea de
rezistent a neamului n lupta pe care o duce singur n contra poporului
jidnesc organizat si sustinut de p oliticianismul nstrinat si de tot
aparatul de stat.
Cei ctiva oameni politici cinstiti, cteva zeci, poate chiar conductori de
partide, nu vor mai putea face nimic. Vor fi niste biete marionete n mna
presei jidnesti, a bancherilor jidani sau strini si a propriilor lor politicieni.
Aceast batjocur, aceast demoralizare, aceast infectie, va fi
sustinut, pas cu pas, de toat falanga jidneasc, interesat la
distrugerea noastr, pentru a ne lua locul n aceast tar si a ne fura
bogtiile. Prin presa ei, care a uzurpat rolul presei romnesti, prin sute de
fituici imunde, printr-o literatur atee si imoral, prin cinematografe si
teatre provocatoare la desfru, prin bnci, Jidanii au devenit stpni n tara
noastr.
Cine s se opun? Astzi cnd ei sunt pregtitorii dezastrului si aparitia
lor e semnalul mortii noastre nationale, cine s le apar n fat?
***
Miscarea national zcea acum la pmnt. n alegerile acestea, Liga
sczuse cu 70.000 voturi, nentrunind dect 50.000, sub 2% pe tar. Din
10 parlamentari, cti avea ieri, azi nu mai avea nici unul.
Va trebui s vin o zi, cnd legionarul va sti s stea fat cu acest
monstru, si s se ncing cu el la lupt pe viat si pe moarte. Singur, el.
GNDURI N FATA ACESTEI LUMI
Numrul nostru mic, fat de forta urias a acestor puteri
atotstpnitoare, ne fcea s ne punem adeseori ntrebri ca acestea: Dar
adic vom fi scosi n afar de lege? Dac aceste hidre si vor da seama de
ceea ce pregtim noi, ele ne vor ridica n cale toate obstacolele si vor
ncerca s ne striveasc. Ochii lor stau atintiti asupra noastr. Ei pot s ne
provoace. Am mai pornit odat tcuti si linistiti la Ungheni si am fost
provocati si dusi apoi pn n marginea prpastiei cu toate planurile
noastre. Ce vom face dac ne vor provoca? Vom scoate din nou pistoalele
si vom trage pentru ca s ne putrezeasc oasele n nchisori si planurile
noastre s se sfarme? n fata acestor perspective ce ni se deschideau, nea ncoltit n minte gndul retragerii n munti. Acolo unde R omnul a primit
lupta cu toate puhoaiele dusmane. Muntele e demult legat de noi, de viata
noastr. El ne cunoaste. Dect s ni se usuce trupurile si s ne sece
sngele din vine, n nchisorile urte si triste, mai bine s ne terminm
viata
murind cu totiin munti, pentru credinta noastr.
Respingeam, asa dar, umilinta de a ne vedea din nou n lanturi.

Vom ataca de acolo, cobornd, n toate viesparele jidnesti. Sus, vom

apra viata copacilor si muntii de pustiire. Jos, vom mprstia moarte si
mil.
Vor tr imite s ne prind si s ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde;
vom lupta; iar la urm, vom fi desigur, rpusi. Cci noi vom fi putini,
urmriti de batalioane si de regimente romnesti. Atunci vom primi
moartea. Sngele nostru al tuturora va curge.
Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului
romnesc si cel din urm.
**
Am chemat pe Mota, Grneat, Corneliu Georgescu si Radu Mironovici, si
le-am mprtsit aceste gnduri. Trebuia s ne gndim si la zile bune si la
zile rele. Trebuia s avem solutii si s fim pregtiti pentru toate. Nimic nu
trebuia s ne surprind. Vom merge pe linia legilor trii, neprovocnd,
ocolind orice provocare, nerspunznd la nici o provocare. Cnd ns nu
vom mai putea suferi, sau cnd piedici de netrecut nise vor pune n cale,
drumul nostru va trebui s fie spre munte. Nu e bine s ncercm rscoale
de mase, cci astzi ar fi mcinate cu tunul si ar fi s mprstiem numai
nenorocire si jale. Trebuie, din contr, s lucrm singuri, n numr restrns
si numaipe a noastr ntreag rspundere.
Toti au czut de acord.
Nu se poate - spuneau ei - ca sngele nostru, a douzeci de tineri, s
nu rscumpere pcatele neamului acestuia. Nu se poate ca aceast jertf
a noastr s nu fie nteleas de Romni, s nu le cutremure sufletul si
constiintele si s nu fie un punct de pornire, un punct de nviere a lumii
romnesti.
Moartea noastr, n modul acesta, ar putea aduce acestui neam mai
mult bine, dect toate sfortrile zdrnicite ale vietii noastre ntregi. Dar
nici politicienii, care ne vor omor, nu vor rmne nepedepsiti.
Mai sunt altii din rndurile noastre care ne vor rzbuna. Neputnd
nvinge n viat fiind, vom nvinge murind.
Am trit, asadar, cu gndul si cu hotrrea mortii. Aveam solutia sigur a
biruintei pentru orice mprejurri. Ea ne ddea liniste, ea ne ddea trie.
Ea ne va face s zmbim n fata oricrui vrjmas si a oricror ncercri de
distrugere.
ETAPELE DE DEZVOLTARE A LEGIUNII
La 24 Iunie, ne nscusem. Cteva zile mai trziu, ne-am fcut sediu.
Acum simteam nevoia unei foi. Pentru a ne lrgi mediul de influent,
pentru a ne formula n ea normele de viat si pentru a ne dirija actiunile.
Ce nume s-i dm? "Generatia nou". Nu mi-a plcut. E o definitie. Ne
defineste pe noi fat de alt generatie. Dar nu-i suficient. "Pmntul
Strmosesc". Acesta s fie.
El ne nfige n pmntul trii. n pmntul n care ne dorm strmosii.
Pmntul care trebuie aprat. Acest titlu ne coboar n adnc, n lumi
nedefinite. El va fi mai mult dect o definitie, va fi o chemare permanent.

Chemarea la lupt. Apelul la vitejie. Rscolirea calittilor rzboinice ale

rasei noastre.
Pe lng cele artate cu cteva pagini n urm, titlul acesta brzdeaz
nc o linie n structura sufleteasc a legionarului: vitejia. Fr aceasta un
om este incomplet. Pentru c, dac ar fi numai drept, corect, iubitor,
credincios, muncitor si n-ar avea calitti vitejesti, cu ajutorul crora s se
lupte mpotriva vrjmasilor nedrepti, necredinciosi, neiubitori si incorecti,
ar muri nghitit de acestia.
Iat-ne acum si cu granitele miscrii noastre fixate. Cu un capt nfipt n
pmntul trii si cu cellalt n cer: Arhanghelul Mihail si Pmntul
strmosesc.
Dar o foaie cost bani si noi nu aveam. Ce facem? S scriem printelui
Mota, s ne-o scoat pe credit n vechea tipografia "Liberttii" de la
Orstie. Rspunsul ne-a sosit afirmativ. Printele ne va scoate foaia, iar noi
urmnd s-o pltim din abonamente si vnzare.
La 1 august 1927, a aprut No.1 din "Pmntul Strmosesc". n format
de revist, cu aparitie bilunar, avnd pe copert, la mijloc icoana
Sfntului Arhanghel Mihail. n partea stng a icoanei erau scrise
urmtoarele cuvinte ce se afl pe icoana Sfntului Arhanghel Mihail din
Biserica ncoronrii de la Alba-Iulia:
"Spre inimile cele necurate care vin ntru preacurata cas a lui Dumnezeu,
fr mil ntind sabia mea".
Iar n partea dreapt, o strof din poezia lui Cosbuc: "Decebal ctre
Popor":
"Din Zei de-am fi scobortori,
C-o moarte tot suntem datori
Tot una e dac-ai murit
Flcu sau mos ngrbovit
Dar nu-i totuna Leu s mori
Ori cne nlntuit!"
Dedesubt, harta pmntului romnesc n care se arat, prin puncte
nnegrite, msura invaziei jidnesti.
CONTINUTUL PRIMULUI NUMR
Cel dinti articol ntitulat "Pmntul Strmosesc", se ocup de situatia
miscrii nationale dup conflictul din Lig si caut s justifice linia noastr.
El se termin cu ndemnul: "Fata la dusman". E isclit de: Corneliu Z.
Codreanu, Ion Mota, Ilie Grneat, Corneliu Georgescu si Radu Mironovici.
Al doilea articol e isclit de mine. Are titlul : "E ceasul vostru, veniti".
E o continuare a gndurilor din primul articol.
Al treilea, e isclit de Ion Sava, un tnr lupttor de talent, fost n multe
lupte din miscarea studenteasc, alturat grupului nostru fr a fi devenit
legionar. Titlul: "Rezultatul alegerilor".
Urmeaz apoi cteva cuvinte pline de durere pentru Regele Ferdinand

care se stinsese n acele zile. Deasupra fotografiei cernite e titlul: "Regele

nostru".
Urmeaz articolul lui Mota: "La icoan"
"De la Icoan si Altar am pornit, apoi am rtcit o bucat de vreme
purtati de valurile omenesti si n-am ajuns la nici un mal, cu toat
curtenia impulsurilor noastre. Acum cu sufletul greu, rzletiti, sfrtecati,
ne strngem la adpost, la singura cldur si alinare, trie si reconfortare
a noastr, reaductoare de puteri, la picioarele lui Isus, n pragul orbitoarei
strluciri a cerului, la Icoan. Noi nu facem si n-am fcut politic, o singur
zi n viata noastr. Noi avem o religie, noi s untem robii unei credinte. n
focul ei ne consumm si n ntregime stpniti de ea, o slujim pn la
ultima putere. Pentru noi nu exist nfrngere si dezarmare, cci forta, ale
crei unelte vrem noi s fim, e etern invincibil.
Nu putem discuta deocamdat n amnunte cauzele prbusirii
sistemului de pn acum. S fie spus doar att, n aceste clipe de
zmislire nou, s fie clar si hotrt, spre a imprima caracterele noului
sistem nscnd:
"Lumin din lumin............"
Articolul urmeaz vorbind de organizarea nou si termin cu
manifestarea credintei n biruint.
***
Dintr-un articol al lui Corneliu Georgescu, din Nr.2:
APRINDETI FCLIA CREDINTEI!
"Se spune n istoriile vechi c odinioar Zeii au lovit cu o grea ncercare
antica Elad, pentru pcatele ei. Dinspre pustiurile Asiei osti grele, nsutit
de tari s-au npustit ca vijelia, pe plaiurile trii, pustiindu-i cmpiile,
drmndu-i orasele, stricndu-i altarele si frmndu-i ostirile viteze, dar
prea mici la numr pentru ca s se poat opunecu succes. Ne mai avnd
nici o mpotrivire nvingtorii Mezi, au ptruns pn n inima Greciei, la
Delfi, acolo unde era templul cel mai vestit al lui Apollon. Tremurau preotii
templului de team c n curnd dusmanii vor ajunge s pngreasc
altarul sfn t. Singur preotul cel mare nu se temea si plin de ncredere n
puterea divin a spus ctre tovarsii si: "Nu aveti team, zeul nu are
nevoie de osti, ne apr singur!"
"Si s-a pornit preotul cel mare mpreun cu toti ceilalti preoti pe rug, si
ruga lor a svrsit minuni. De cum s-au apropiat ncreztoarele osti ale
Persilor, de o azvrlitur de piatr de templu, muntele Parnasului s-a
cutremurat si si-a rostogolit cu tunet grozav stncile-i uruitoare spre
dusmani, strivindu-i. Trsnetele czute din seninau venit s mplineasc
ruina si din falnica oaste de adineaori, abia au mai rmas ctiva vestitori
ai minunii ceresti.
Lupttori! Aprindeti din nou n suflete fclia credintei c biruinta si
izbnda va fi a noastr."
***
Apoi o scrisoare a lui Radu Mironovici, ctre un frate de la sat, pe care
vzndu-l descurajat i spune:
"S fim amrti, ndurerati, avem dreptul, dar un singur drept n-avem,
acela de a pierde curajul si de a lsa arma jos".
Apoi i explic dezbinarea din Lig si nfiintarea Legiunii, astfel:

"Casa noastr, pe care am zidit-o toti cu trud si care ne d adpost, a

ars.... Astzi au mai rmas niste ziduri negre si afumate, ca o dureroas
amintire a csutei btrnesti. Ce voiesti tu s facem acum? S ne
rsculm mpotriva lui Dumnezeu? Asta nu se poate, cci Domnul ne-a
dat, Domnul ne-a luat, fie numele Domnului binecuvntat.
S stm cu minile n sn ca s pierim n mizerie, n frig, n ploi si n
vnt? Nu! Ci cu credinta n Dumnezeu s pornim la lucru si ncetul cu
ncetul, s ne cldim o nou cas, care s fie de dou ori mai frumoas.
Iat "Legiunea" la care am pus o ntie piatr de temelie".
***
Urmeaz articolul lui Grneat:
NENTELEGEREA DINTRE FRATI - BUCURIA DUSMANULUI
"Cu inima plin de durere pun mna pe condei, s mprtsesc cu altii
chinul gndurilor de neliniste ce ne-a cuprins n fata frmntrilor din
ultimul timp...
Cearta ntre frati, nentelegerea ntre conductori, este astzi ntr-o stare
destul de accentuat ca s-o mai putem ascunde. Urmrile ei vor fi de
natur s descurajeze pe multi, iar descurajarea celor ce-si puseser cu o
frm de suflet, attea ndejdi n aceast organizatie, este desigur un
pas napoi, un pas spre nfrngere. Aceasta este asa de evident, deoarece
nicieri n istorie nu s-a vzut, ca dezbinrile s duc la altceva dect la
nenorocire, la dezastru.
Pe drumul pe care ni l-am ales de acum 7 ani, vom sti s mergem tot
asa de hotrti. Ciolanele desprinse cu asprimea zilelor de nchisoare si de
mizerie, se vor simti foarte bine n transeele de lupt, pe pozitie, contra
dusmanului.
"Deci jidanii care se bucur azi, creznd c a sosit ceasul stpnirii lor, s
afle c n tara aceasta exist un colt, unde, la orice ceas din zi si din
noapte, o gard vegheaz cu fata la dusman".
Numrul se termin cu cteva informatii si cu articolul inginerului
Gheorghe Clime, fostul vice-presedinte al L.A.N.C. din Moldova: "VISURI,
NDEJDI, REALITATE", din care extrag partea final:
"Ce ne trebuie spre ajungerea acestui tel? "Armat lupttoare, condus
de comandant priceput, nconjurat de ajutoare devotate. n aceast
chestiune n ce m priveste, desi cu mult mai n vrst, urmez grupul de
actiune al tnrului Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Mota...
"Desigur, trebuie contributia multora, a tuturor ce astzi stau rzletiti n
tabere demoralizate.
"n aceast privint, dac exist cineva, n vreun colt al Romniei, care
s fi nceput nscrierea n vreo list de subscriptie, autorizat sau nu, s
m nscrie n vreo list de subscriptie, autorizat sau nu, s m nscrie si
pe mine cu ceea ce pot da: "viata".
"PMNTUL STRMOSESC" No.2
A aprut la 15 August. n primul articol, ntitulat "Legiunea Arhanghelului
Mihail", ncerc eu s formulez, prin cteva cuvinte cele dinti norme etice
de viat legionar, pe care noi s le respectm cu severitate, s le
afirmm si n jurul crora s se adune toti cei ce le pretuiesc. Oricine va
veni si oricine va creste n mijlocul nostru va trebui s creasc n
respectarea lor.

Desprind din acest articol-statut ideile n ordinea n care le-am scris

atunci.
Prima idee: Curtenia sufleteasc.
A doua : Dezinteresarea n lupt.
A treia : Avntul.
A patra (ntr-o singur fraz): Credint, munc, ordine, ierarhie,
disciplin.
n fraza urmtoare, a cincea idee: Legiunea va stimula energie si forta
moral a neamului fr de care nu poate exista niciodat biruint.
A sasea: Dreptate, (Legiunea, scoal a drepttii si a energiei care s-o
ntroneze).
A saptea: Fapt, nu vorb. - F! Nu vorbi!
A opta: La captul acestei scoli st o Romnie nou si nvierea mult
asteptat a acestui neam romnesc, scopul tuturor sfortrilor, durerilor si
jertfelor pe care le facem.
Voiesc s m opresc asupra unora dintre ele.
DEZINTERESAREA N LUPT
nfrngerea interesului personal. Aceasta esteo alt virtute fundamental a
legionarului. Ea st n opunere complet cu linia politicianului, al crui
singur motor de actiune si lupt este numai: interesul personal, cu toate
derivatele lui degenerate (pofte de mbogtire, lux, desfru sau trufie).
Deaceea, iubiti camarazi, de acum si pn cnd va mai viat legionar, s
stiti c unde veti vedea aprnd, fie n sufletul vreunui lupttor, fie n
propriul suflet, rnjetul acestui interes personal, acolo a ncetat de a mai
exista Legiunea. Acolo se termin legionarul si ncepe s-si arate coltii
politicianul.
Priviti n ochi pe cel ce vine si dac n ochii lui veti simtic scnteiaz
vreun mic interes personal (fie material, fie ambitie, fie patim, trufie), s
stiti c acela nu poate deveni legionar.
Nici mbrcarea cmsii verzi si nici salutul nu sunt de ajuns ca cineva s
devin legionar. Nici chiar ntelegerea "rational" a miscrii legionare. Ci
numai conformarea vietii cu normele de viat legionar. Pentru c
Legiunea nu este numai un sistem logic, o nlntuire de argumente, ci o
"trire". Dup cum cineva nu este crestin dac "cunoaste" si "ntelege"
Evanghelia, ci numai dac se conformeaz normelor de viat afirmate de
ea dac o "trieste".
DISCIPLINA SI DRAGOSTEA
Toat istoria social a omeniri e plin de lupte, avnd la baz cele dou
mari principii care caut s-si fac loc unul, n paguba celuilalt: Principiul
autorittii si principiul liberttii. Autoritatea a cutat s se extind n dauna
liberttii. Iar aceasta, la rndul su, a cutat s limiteze ct mai mult
puterea autorittii. Aceste dou, fat n fat, nu pot nsemna dect
conflict.
A orienta o miscare dup unul sau cellalt din aceste dou principii,
nseamn a continua linia istoric de turburri si rzboire social.
nseamn a continua pe de o parte, linia de tiranie, mpilri si nedreptate,
iar pe de alta, linia de rzvrtire snge si de permanent conflict. De aceea
doresc ca s atrag atentiunea tuturor legionarilor si n special celor mai
noi, pentru ca ei dintr-o nentelegere, s nu devieze de la linia miscrii. Am

observat n multe cazuri c imediat ce un legionar a cptat un grad, se

pironeste cu toat fiinta lui n "autoritate", rupndu-se de tot ceea ce l
lega de camarazi pn atunci si simtindu-se obligat s se "impun ",
fcnd uz de autoritarism.
Miscarea legionar nu se ntemeiaz exclusiv nici pe principiul autorittii
si nici pe acela al liberttii. Ea ti are temeliile nfipte n principiul
dragostei. n el si au rdcinile, att autoritatea, ct si libertatea.
Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici mpilare, nici nedreptate, nici
rzvrtire sngeroas, nici rzboire social. Ea nu poate nsemna niciodat
conflict. Exist si o conceptie ipocrit a principiul dragostei practicat de
tirani si de jidani cari, necontenit si sistematic fac apel la sentimentul
dragostei practicat de tirani si de jidani cari, necontenit si sistematic fac
apel la sentimentul dragostei altora, pentru ca la adpostul acestuia s
poat ur si mpila nestingheriti.
Dragostea aplicat nsemneaz pace n suflete, n societate si n lume.
Pacea nu mai apare ca o biat expresie a unui echilibru mecanic si rece
ntre cele dou principii: autoritate si libertate, condamnate la vesnic
rzboire, adic la imposibilitate de echilibru. Paceanu ne va da o justitia, ci
numai buntatea si dragostea, pentru c justitia e foarte greu s se
realizeze integral si chiar dac s-ar gsi un aparat de realizare perfect a
acesteia, este imperfect omul, care, neputnd-o sesiza si aprecia, va fi un
vesnic nemultumit. Dragostea este cheia pcii pe care Mntuitorul a
aruncat-o tuturor neamurilor din lume. Pn la sfrsit, ele se vor convinge,
dup ce vor fi rtcit, cercetat si ncercat totul, c n afar de dragostea pe
care Dumnezeu a sdit-o n sufletele oamenilor, ca o sintez a tuturor
nsusirilor omenesti si trimitndu-ne-o prin nsusi Mntuitorul Isus Hristos,
care a pus-o deasupra tuturor virtutilor, nu exist nimic care s ne poat
da liniste si pace. Toate celelalte si au rdcina n dragoste: si credinta si
munca si ordinea si disciplina.
Ce minunat si ce ntelept vorbeste Apostolul Pavel:
"Chiar dac as vorbi n limbi omenesti si ngeresti si dragoste nu am, sunt
o aram suntoare sau un chimval zngnitor. Si chiar dac as avea darul
prorociei si as cunoaste toate tainele si toat stiinta, chiar dac as avea
toat credinta asa nct s mut si muntii, dac dragoste nu am, nimica nu
sunt. Si chiar de as mprti toat averea pentru hrana sracilor, chiar dac
mi-as da trupul s fie ars si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de buntate, dragostea nu
pizmuieste, dragostea nu se laud, nu se umfl de mndrie. Nu se poart
necuviincios, nu caut folosul su, nu se mnie, nu se gndeste la ru. Nu
se bucur de nelegiuiri, ci se bucur de adevr. Acopere totul, crede totul,
ndjduieste totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodat. Prorociile
se vor sfrsi, limbile vor nceta, cunostinta va avea sfrsit." (Corinteni
I,13,1-8)
De aici porneste miscarea noastr. Nu stiu cum s v ndemn mai mult ca
s cultivati dragostea si cei ce comandati si cei ce stati sub comand. Ea
v va da posibilitti nebnuite si nesfrsite de rezolvare a tuturor
problemelor grele care vi se vor ivi. Acolo undenu este dragoste, nu este
viat legionar. Priviti un moment aceast viat legionar si ntelegeti ce
ne leag pe noi, pe toti, unul de altul, pe cei mari si pe cei mici, pe cei
sraci si pe cei bogati, pe cei btrni si pe cei tineri. Dragostea nu desfi

inteaz ns obligatia de a fi disciplinat, dup cum nu desfiinteaz obligatia

de a munci sau pe aceea de a fi ordonat. Disciplina este o ngrdire a
noastr, fie pentru a ne conforma unor norme etice de viat, fie pentru a
ne conforma vointei unui sef.
n cazul nti o practicm pentru a ne urca pe nltimile vietii, n cazul al
doilea, pentru a obtine succesul n lupt: cu natura sau dusmanii.
Pot fi o sut de oameni care se iubesc ntre ei ca fratii. Dar n fata unei
actiuni, e posibil ca fiecare s aib cte o prere. O sut de preri nu vor
birui niciodat. Dragostea singur nu-i va putea face biruitori. Este nevoie
de disciplin. Pentru a birui trebuie s-si nsuseasc toti o singur prere,
aceea a celui mai experimentat dintre ei, a sefului.
Disciplina este chezsia biruintei, pentru c ea asigur unitatea efortului.
Sunt greutti pe care numai un neam ntreg unit, ascultnd de o singur
comand, le poate birui. Cine este imbecilul, care ntr-un asemenea caz, s
refuze de a se grupa cu toti ai lui la un loc, ascultnd de aceeasi comand,
pentru motivul c disciplina i-ar stirbi din personalitate?
n asemenea cazuri cnd neamul ti este amenintat si cnd firea lucrurilor
te ndeamn s-ti schilodesti trupul, s-ti pierzi viata, s-ti sfarmi familia,
s-ti periclitezi viitorul copiilor, s renunti la tot ce ai pe acest pmnt,
pentru a ti-l salva, este cel putin ridicol s vorbesti despre "stirbirea
personalittii".
Disciplina nu njoseste pentru c te face biruitor. Si dac biruintele nu se
pot cstiga dect cu jertf, disciplina este cea mai mic dintre jertfele pe
care un om poate s le fac pentru victoria neamului su.
Dac disciplina este o renuntare, o jertf, ea nu njoseste pe nimeni.
Pentru c orice jertf nalt, nu coboar.
Neamul ace sta al nostru avnd n calea sa uriase greutti de trecut,
fiecare Romn trebuie s primeasc educatia disciplinei cu drag inim si
cu constiinta c astfel contribuie la biruinta de mine.
Nu exist biruint fr unitate. Si nu exist unitate fr disciplin. De acea
neamul nostru va trebui s condamne si s considere ca actiune vrjmas
orice abatere de la scoala disciplinei, ca pe ceva care-i pericliteaz
biruintele si viata.
LUPTA PENTRU MENTINEREA REVISTEI
Lupta pentru asigurarea revistei este o adoua etap n dezvoltarea miscrii
legionare. Ne avnd bani, sfortrile noastre au luat aspectul unei
adevrate btlii. "Btlie" chiar i-a spus din primul moment.
Am ntrebuintat dou sisteme:
1. Concentrarea tuturor sfortrilor, n acelasi timp, asupra aceluiasi
obiectiv.
2. Stimularea lupttorilor n timpul btliei, prin citarea lor si prin distinctii
acordate. Acest sistem l veti ntlni dea lungul ntregii vieti legionare.
El ntruneste urmtoarele avantaje:
a) Realizarea rapid a scopului urmrit.
b) Educarea actiunii unitare si a efortului disciplinat al tuturor lupttorilor.
c) Trezirea constiintei puterilor proprii. ncrederea n sine, ncrederea n
puterile sale. Amintirea nfrngerilor economice, n special a ncercrilor
nereusite, a aruncat poporul romn n resemnare, lips de curaj,

nencredere. Va trebui s-i trezim ncrederea n sine, prin nlocuirea

amintirilor dureroase, cu o traditie de biruint n ncercrile sale.
Si n sfrsit, prin stimularea lupttorilor, vom putea obtine o selectionare a
celor cu tragere de inim, cu dor de munc, o elit a lupttorilor.
Am fcut prin revist apel la toti prietenii nostri, ca n timpul de la 1
septembrie la 15 Octombrie, s porneasc la ofensiv, pentru a face toti
mpreun un ct mai mare numr de abonamente.
n urma apelului lansat, a nceput o adevrat munc de furnici. La ea au
luat parte deopotriv: tineri, btrn, trani si intelectuali. Unii au ajuns a
face pn la 45 abonamente (Constantin Ilinoiu).
n numrul de la 1 Noiembrie 1927 s-a dat rezultatul acestei prime btlii.
Iat ce scriam atunci:
"La 15 Octombrie, ora 6 seara, numrul celor abonati a ajuns la 2.586.
Legiunea multumeste tuturor celor care s-au ostenit, lucrnd pentru cea
dinti biruint a ei."
n revist au fost trecuti toti acei care au luat parte la aceast lupt. n
primul rnd s-au adus multumiri printelui Mota care ne-a fcut o
frumoas propagand prin "Libertatea".
Dau si aici numele tuturor asa cum au fost publicate n "Pmntul
Strmosesc". Unii din ei n-au devenit legionari, iar altii nu mai sunt acum
printre noi, murind n credinta legionar.
Le dau aici numele pentru c ei sunt credinciosii din primul moment. Sunt
trecuti n ordinea n care s-au distins:
Maica Pamfilia Ciolac (Vratec), Octav Negut (Focsani), Arhimandrit
Atanasie Popescu (Blti), Ieromonah Ishie Antohi (Neamt), Mihail
Tanasache, Victor Silaghi, Ion Bordeianu, Radu Mironovici, Cpitan V. tuchel
(Ivesti), Constantin Ilinoiu (Iasi), N. Grosu (Botosani), Ion Minodora (Husi),
Grigore Balaci ( Movilita-Putna), Andrei C. Ionescu (Brlad), Spiru Peceli
(Galati), Inginer Mihai Itu (Bucuresti), Inginer Gh. Clime (Iasi), Ion T. Banea
(Sibiu), Ilie Grneat (Iasi), Totu Nicolae (Iasi), Coman Alexandru (GuriPutna), Decebal Codreanu (Husi), Mihail Mar inescu (Galati), Traian Lelescu
(Piatra Neamt), Sebastian Erhan (Cmpulung-Bucovina), N. Tecu
(America), Elena Petcu (Vaslui), Dr. Socrate Divitari (Tecuci), Ion Plesea
(Orhei), P.I. Morariu (Suraia Putna), Nanu Gavril Rileanu (Orhei), Cotiga
Traian (Foc sani), Maria Mitea (Severin), I.
Ciobnit (Belcesti), Crusu (Voinesti), Tinistei Neaga (Orhei), Zosim
Bardas (Trnava Mare), Ion Blnaru (Focsani), Iuliu Stnescu (MrsaniDolj), Corneliu Georgescu (Poiana- Sibiului), Fnic Anastasescu
(Bucuresti), D.Ifrim (Iasi), I. Durac (P. Neamt), Pcuraru Gh. (Bucuresti),
Prof. Isac Mocanu (Turda), Marius Popp (Cluj), N. Voinea (Panciu), N.B.
Munceleanu (Roman), Grigorie Berciu (Varna), Corneliu Cristescu Basa
(Comnesti), Angela Plesoianu (Severin), Emil Eremeiu (Nsud).
***
Din care au luat parte la prima btlie legionar, acum dup 8 ani,
constatm urmtoarele:
Patru ne-au prsit, neputnd s ne nteleag; ne-au si atacat.
Opt, dup un an sau doi, n-au mai dat nici un semn de viat.
Douzecisidoi au cptat cele mai nalte grade, devenind comandanti
legionari, comandanti ajutori sau senatori.
Sapte au devenit legionari si oameni de credint neclintit, nfruntnd

toate prigoanele.
Optsprezece ne-au rmas prieteni, ajutndu-ne pn astzi.
***
n urm a acestei btlii, "Pmntul Strmosesc" a fost asigurat pentru
un an de zile.
ALTE NUME CARE SE DESPRIND CITIND PRIMELE NUMERE ALE
REVISTEI
Vasile State, comerciant si C. Vasiliu, pensionar (Adjud), Gh. Oprea (SnNicolaul Mare), Ion Schiopu (Prundul Brgului), Avocat Budescu P. (Banat),
Adolf Greiter, Misu Stefnescu, Iosif Dumitru (cel dinti abonat al
"Pmntului Strmosesc"), Ilie Berlinschi (Igesti-Bucovina), Dr. Elena Bratu,
Mille Lefter (Galati), Ion Demian (Turda), Dr. Popescu (Vasliu), Teodorescu
Crciun, Augustin Igna, Ivanovici, Adam Brnzei, Sofron Robot (Dorna),
Bcut Boghiceanu (husi), fratii Blan (Soveja, C. Gheorghiu Contar,
Cpitan Siancu, Gh. Postolache, Gheorghe Despa (Dorna), Luchian Cozan
(Dorna), Dr. Crisan, inginer Camil Gross u, Chirulescu Victor, Iordache
Nicoar, Ion si Alexandru Butnaru, Adriana si Teodora Ieseanu, Vasile Stan,
profesor Rzmerit, Crciunescu (Focsani), Ion Belgea, Gurit Stefniu,
Ghit Antonescu, Pantelimon Statache, Octav Pavelescu (Focsani),
Gheorghe Pot olea (Beresti), I. Gh. Teodosiu, Margareta Marcu, Gheorghe
Marcu,(Galati), Dan Tarnovschi, Simion Tonea, inginer Stoicoiu, Colonel
Paul Cambureanu, Amos Horatiu Pop (Ludos), Stefan Nicolau, Ileana
Constantinescu, Elvira Ionescu, Marioara Cidimdeleon, Gh.Am ancei, Coca
Tiron, Iulius Igna, Aristotel Gheorghiu (Rm.-Srat), D. Bunduc, Valer
Dnieleanu, Constantin Ursescu, Vasile tmpu, C. Mierl, Octav
Dnieleanu, Stefan Mnzat, Colonel Blezu, Eufrosina Ciudin, Cuviosia SA
Maica Zenaida Rachis, Gh. Lig, Ana Dr goi (Galati), profesor Matei
Coriolan.
***
Am dat aceste nume ntlnite mai des nu pentru a satisface curiozitatea
cititorilor, ci pentru c oamenii care ne-au fcut bine si cu deosebire cei
din ceasul nti, nu trebuiesc uitati niciodat. Din acestia, unii au disprut,
iar altii s-au ridicat lupttori, nfruntnd toate prigoanele pn n ziua de
astzi.
Despre unii din ei poate nu voi avea ocazia s vorbesc n cursul crtii si
de aceea m-am grbit s-i trec acum.
CUM ERA PRIMIT ACTIUNEA NOASTR
Ne-am bucurat din primul ceas de ura iudeo-masonic-politicianist. Dar
erau si oameni care ne primeau n casa lor ca pe o raz de ndejde.
Iat cteva scrisori de la cititori, publicate n primele numere din
Pmntul Strmosesc":
Nu voi cuta s-mi art n rnduri interminabile bucuria, de aparitia
revistei. O ntmpin ns cu vorba din btrni: Doamne ajut-le! Nici nu voi
releva n aceste rnduri faptele din urm, ci zic: La drum nainte, tot
nainte, oamenii cei noi. Triasc ceata Arhanghelului Mihail. Ceata celor
ri prbuseasc-se n ntunericul lui Belzebut.
Arhanghelul Mihail va trebui s loveasc fr sovire si fr crutare. Iat
principiul actiunii anuntate prin revista Pmntul Strmosesc.
La glasul Arhanghelului nu poate alerga nici Satana ni ci slujitorii ei. Dar

nici s-si nchipuie c pot nsela prin aparent. Pentru trdtori mai mare
pedeaps dect pentru dusmani. Nici o ngduint, cci nimnui nu-i
lipseste maturitatea de a judeca n ceasul hotrtor.
nchei rndurile mele cu urarea de a vedea cu un ceas mai devreme
izbnda. Izbnda cea mare.
Colonel Blezu"
***
Soarele strlucitor al zvasticii n-a ntrziat nici de aceast dat s ne
scoat din haos. Din lumina lui binefctoare ne-a dat spre mntuire
Legiunea Arhanghelului Mihail. De a cum sufletul romnesc e nclzit iarsi
de credinta c miscarea aceasta sfnt nu va pieri. Ideea national ne va
chema la datorie.
Cei ce nu vor ntelege, vor cdea. Sunt alturi de voi,
M. I. Lefter, avocat
Presedintele L.A.N.C. Galati"
***
Sunteti speranta zilelor noastre de mine. Viitorul nostru si al copiilor
nostri, l punem la picioarele D-voastr. Toti asteapt cu nerbdare o
organizatie puternic si toti suntem dornici de lupt. Si cnd c spun
aceasta nu c spun numai ceea ce simt eu, dar ceea ce vd la altii destul
de numerosi.
C. N. Pduraru
contabil la sat, Ruptura - Roman"
***
Vd si simt cum ncep s renasc din nou inimile romnesti. Izbnda
acum, nu am sperant ci credc va fi a noastr.
Ion Banea, student, Vurpr - Sibiu"
***
Tin de a mea datorie de student crestin s v aduc salutul meu si al
prietenilor mei din Cmpia Jiului, pentru hotrrea si energia ce dovediti n
lupta nceput.
Iuliu Gh. Stnescu, student"
***
Noi romnii din comuna Vulcani, care suntem muncitori la
SocietateaPetrosani, purtm si astzi jugul n Romnia Mare din partea
functionarilor Societtii, pentru c toti sunt strini.
Eu, cu numele Augustin Igna, sufr de tuberculoz, boal de plmni si
meserie am avut de miner, dar acum cu boala nu mai pot ca s mai lucru
sub pmnt, c nu-mi sufer aerul greu din mine.
Am fcut o cerere isclit de medic ca s-mi deie ceva de lucru mai usor,
afar, nu n min, cci nuntru m prpdesc n cteva sptmni. Nu miau primit-o. M plng D-voastr, cci nu mai am cui.
Igna Augustin"
***
Opriti-mi revista de sub adresa: Axente Poenar, minier, Crteju de Sus
(dar noi nu i-am oprit-o). Fiindc nu mai am attia bani s-o abonez pe cel
putin trei luni, iar ca s-o trimit ndrt mi pare ru.
Acum s v explic putin de ce nu am bani. E toamn aici. Toat lumea se
bucur de ea fiindc vin produsele si recolta
ntregului an, dar noi amrtii de mineri, nu ne bucurm, cci vine iarna si

ne lipsesc mbrcmintele si ncltmintele; ne lipsesc

si la bietii copilasi care trebuie mnati la scoal. Ce mai crutm de la
amara pine trebuie s dm pentru acestea.
Axente Poenar, minier"
***
SCUMPI SI DRAGI COPII AI NEAMULUI NOSTRU
Desi eu merg spre apusul vietii, totusi mi rsare n suflet o raz nou de
ndejde si renviere a scumpei noastre tri, vznd miscare sfnt si
curat a D-vs. cu Legiunea Marelui Voievod Ceresc Arhanghelul Mihail. M
ntristez foarte c nu voi tri s vd nflorind neamul nostru si s gust si eu
roadele trudnice, udate cu sudori reci si snge poate, al celor sortiti de
Dumnezeu martiri, care sunt si vor mai fi nc pentru mplinirea marelui
plan ce se plmdeste cu attea amrciuni. e destul de trziu : molima
se lteste, mormntul ni se sap, cioclii sunt gata s ne astupe pe vecie;
iar noi romnii, mari si mici, ne codim, ne tocmim si ne sfdim pentru
ambitii, mriri goale si averi trectoare.
Eu tac c sunt prost. Tu taci c esti siret. El tace c e nhmat n partid
politic. Ei tac c sunt la crm, si asa mereu tcem cu totii; ntunericul
pierzrii ne cuprinde clip cu clip si fclia neamului nostru se stinge.
Sunt un biet tran plugar, dar mnuiesc condeiul ca si sapa ori coasa,
voi da ajutorul meu cu banul, cu condeiul, cu vorba si fapta, rugndu-v ami da un locusor n revista noastr Pmntul Strmosesc.
V oi scrie sub titlu: noi, romnii, suntem pe pragul pieirii, sau nu? Si
pentru ce? Si cine sunt vinovatii? Care e cauza acuzelor? Ce se face si ce
trebuie fcut? Ce trebuie s stie si s fac tot romnul?
V. I. Onofrei, plugar
Com. Tungujei, (Vaslui)"
DINCOLO DE FORME
De altfel, toat revista Pmntul Strmosesc" e plin de astfel de scrisori:
contributie a romnilor la crearea Legiunii, care este mai mult dect o
organizatie cu membri, registre si sefi. Este o stare de spirit . O unitate de
simtire si trire la care contribuim toti. Membri, sefi, numr, uniforme,
program etc., constituie Legiunea care se vede. Cealalt ns, cea mai
important, este Legiunea care nu se vede. Legiunea care se vede, lipsit
de Legiunea care nu se vede, adic de acea stare despirit, de viat, nu
nseamn nimic. Sunt forme goale fr continut.
Noi nu ne-am instalat cu revista ca un profesor la catedr, nltnd barier
ntre noi, sefii", nvttorii", care scriam la gazet nvtturi si norme, si
ntre multimea care nu are altceva de fcut dect s nvete nvtturile
noastre si s se conformeze lor. Pe de o parte noi, pe de alt parte, ea. Nu.
A face Legiunea nu nseamn a-i face uniform, nasturi etc. Nu nseamn
a-i elabora sistemul de organizare. Nu nseamn nici mcar a-i formula
legislatia, normele de conducere, nsirnd logic textele pe hrtie. Dup
cum a crea un om nu nseamn a-i face hainele, nici a-i fixa principiile de
conduit si nici a-i stabili programul de actiune.
O miscare nu nseamn nici statut, nici program, nici doctrin. Acestea pot
fi legislatia miscrii, pot defini scopul ei, sistemul de organizare, mijloacele
de actiune etc., dar nu nssi miscarea. Acestea sunt adevruri pe care
oamenii, chiar cei de stiint, le confund.

A crea numai statut", progr am" etc., si a crede c ai fcut miscare",

este ca si cum voind s faci un om, i-ai face numai hainele. A crea o
miscare nseamn n primul rnd, a crea, a da nastere unei stri de spirit,
care nu-si are sediul n ratiune, ci n sufletul multimii. Aceasta constituie
esentialul n miscare legionar. Aceast stare de spirit nu am creat-o eu.
Ea s-a nscut din ntlnirea aportului nostru de simtire cu al celorlalti
romni. Revista Pmntul Strmosesc" a fost locul de ntlnire, de
nfrtire a simtirilor si, mai trziu a gndurilor noastre , cu simtirile si cu
gndurile acelor romni care simteau la fel ca noi si judecau la fel.
Asadar, Legiunea n adncul ei, n acea stare de spirit nevzut, dar
simtit de noi, n-am creat-o eu. Ea este rezultatul unei conlucrri.
Ea s-a nscut din contopirea urmtoarelor elemente:
1.Aportul nostru de simtire.
2.Aportul de simtire al altor romni.
3.Prezenta n constiinta tuturor a mortilor neamului.
4.ndemnul pmntului patriei si
5.Binecuvntarea lui Dumnezeu.
***
N-as vrea s se interpreteze vreodat gresit, spunndu-se:
Eu nu sunt legionar de acestia n uniform, eu sunt legionar n spirit.
Aceasta nu se poate. Pe acest fundament sufletesc se creaz doctrin,
program, statut, uniform, actiune, toate deopotriv, nu ca elemente
accesorii, ci ca elemente care fixeaz continutul spiritual al miscrii,
dndu-i o form unitar, l mentin n constiinta oamenilor si l poart spre
nfptuire si biruint.
Miscarea legionar nseamn toate la un loc.
***
Uniformele aprute n toate miscrile contemporane: Fascism (cmasa
neagr), National-Socialism (cmasa brun) etc. nu s-au nscut din
imaginatia sefilor. Ele s-au nscut dintr-o necesitate de exprimare a
acestei stri de spirit. Expresia unittii de simtire. Ele sunt fata vzut a
unei realitti nevzute.
MISCRILE NATIONALE SI DICTATURA
De cte ori se vorbeste despre o miscare national, sistematic i se pune
n sarcin faptul conducerii spre un regim de dictatur. Nu vreau s fac n
acest capitol critica dictaturii, ci voiesc s art c miscrile din Europa:
Fascismul", National-Socialismul" si Miscarea Legionar" etc. nu sunt
nici dictaturi, dup cum nu sunt nici democratii. Cei care ne combat,
strignd: Jos dictatura fascist!", Luptati mpotriva dictaturii! Feriti-v de
dictatur!", nu lovesc n noi. mpusc alturi sau cel mult pot lovi n
faimoasa dictatur a proletariatului".
Dictatura presupune: vointa unui singur om, impus cu forta vointei
celorlalti oameni dintr-un stat. Deci dou vointe: a dictatorului sau a unui
grup, de o parte si a poporului, de alta. Cnd aceast voint se impune
prin silnicie si cruzime, atunci dictatura este tiranie. Cnd ns o natiune n
entuziasm indescriptibil si n majoritate de 98%, natiune de 60 de milioane
sau de 40 de milioane de suflete, aprob, aplaud n delir msurile sefului,
nsemneaz c ntre vointa sefului si vointa poporului este un desvrsit
acord. Mai mult, ele se suprapun asa de perfect, nct nici nu mai exist

dou. Exist una singur: a natiunii, a crei expresie este seful. ntre
vointa natiunii si vointa sefului nu exist dect un singur raport: raport de
exprimare.
A sustine c unanimitatea obtinut sub regimurile miscrilor nationale se
datoreaz terorii" si sistemelor inchizitoriale" este cu totul neserios.
Pentru c popoarele n mijlocul crora s-au ridicat asemenea miscri sunt
de o nalt constiint cetteneasc. Ele s-au luptat, au sngerat, au lsat
mii de morti pentru libertate. Niciodat ns nu s-au plecat: nici n fata
dusmanilor dinafar si nici n fata tiranul ui dinuntru. Pentru ce nu s-ar
lupta si n-ar sngera si azi n fata terorii de acum? Si apoi cu forta, cu
silnicia, cu teroarea, poti s scoti voturi si chiar majoritti; vei scoate
plnsete, vei scoate suspine, dar nu s-a pomenit si nici nu se va pomeni s
poti scoate entuziasm si delir. Nici la natia cea mai imbecil din lume.
Miscarea national, neavnd deci caracterul regimurilor dictatoriale, ne
ntrebm: ce este atunci?
Este democratie? Nu este nici democratie. Pentru c seful nu este ales
de multime. Democratia are la baz sistemul eligibilittii. Aici nici un sef
nu este ales prin vot. Seful este consimtit. Dac nu-i dictatur si nici
democratie, atunci ce este? Este o form nou de conducere a statelor.
Nentlnit pn acum. Nu stiu ce denumire va cpta, dar este o form
nou. Cred c are la baz acea stare de spirit , acea stare de nalt
constiint national, care, mai devreme sau mai trziu, se ntinde pn la
periferiile organismului national.
Este o stare de lumin interioar. Aceea ce odinioarera zcmnt
instinctiv al neamului, n aceste momente se reflecteaz n
constiinte, crend o stare de unanim iluminatie, ntlnit numai n marile
experiente religioase. Aceast stare, pe drept s-ar
putea numi o stare de ecumenicitate national. Un popor n ntregimea lui
ajunge la constiinta de sine, la constiinta rostului su si a destinului su n
lume. n istorie n-am ntlnit la popoare dect sclipiri de o secund. Din
acest punct de vedere azi ne gsim n fata unor fenomene nationale
permanente. n acest caz seful nu mai este un stpn", un dictator" care
face ce vrea", care conduce dup bunul plac". El este expresia acelei
stri de spirit nevzute. Simbolul acestei stri de constiint. El nu mai face
ce vrea". El face ce trebuie". Si este condus nu de interesele individuale,
nici de cele colective, ci de interesele natiunii eterne la a cror constiint
au ajuns popoarele. n cadrul acestor interese si numai n cadrul lor si afl
maximum de satisfactie normal si interesele personale si cele colective.
NCEPUTURI DE ORGANIZARE
O nou etap n dezvoltarea miscrii legionare o constituie organizarea.
Orice miscare, dac voim s nu rmn un haos trebuie turnat n forme
de organizare. ntreg sistemul de organizare legionar se bazeaz pe ideea
de cuib". Adic, un grup, variind ntre 3-13 oameni, sub comanda unui
sef. La noi nu exist membri", indivizi separati. Exist numai cuib.
Individul este ncadrat n cuib. Organizatia legionar nu este format dintrun numr de membri,ci dintr-un numr de cuiburi. Sistemul n-a variat prea
mult n esenta lui de la nceput si pn astzi. Totusi a avut si completri
necesare, pentru c o organizatie trebui s tin seama de realitti. Este ca

un copil care se dezvolt necontenit. Si trebuie necontenit s i se ajusteze

haina, n msura dezvoltrii.
Gresit procedeaz acei care, imaginndu-si cum va trebui s fie
organizatia n faza ei ultim de dezvoltare, i croiesc de la nceput o hain,
pe care ea nu o va putea bine ntrebuinta dect ntr-un anumit stadiu de
dezvoltare. Dup cum gresit procedeaz acei care fac o hain mic la
nceput si nemaitinnd seam de dezvoltarea miscrii, o forteaz s se
chinuiasc n forme care nu mai corespund.
Nu voi insista prea mult aici asupra cuibului, deoarece am tratat pe larg
problema n Crticica Sefului de Cuib". Ce m-a condus ns s aleg
acest sistem? n primul rnd, nevoia. E o mare deosebire ntre momentul
nfiintrii Ligii, cnd am ntrebuintat un sistem si ntre acela al nfiintrii
Legiunii, cnd am ntrebuintat alt sistem.
n momentul nfiintrii Ligii exista un curent popular. El trebuia s fie de
urgent captat. n momentul nfiintrii Legiunii nu exista nici un curent
popular pentru noi. Ci numai oameni rzleti, izolati, rspnditi prin sate si
orase. Eu nu puteam s ncep cu nfiintare de comitete judetene. Pentru c
nu aveam oameni. Nici nu puteam lua un om s-l pun seful unui judet.
Dac el nu are dect putere dea fi seful numai al unui stisor, va fi
incapabil s organizeze un judet. Seful unei miscri trebuie s tin seama
cu cea mai mare strictete de realitate. Or, singura mea realitate era omul
singur". Un biet tran srac care plnge ntr-un sat, un nenorocit muncitor
bolnav, un intelectual dezrdcinat. Si atunci, fiecruia dintre acestia i-am
dat posibilitatea de a aduna n jurul lui un grup, dup puteri, al crui sef
devenea. Cuibul cu seful lui.
Nu-l numeam eu sef de cuib. Puterile lui l numeau, l ridicau: nu devenea
sef dac voiam" eu, ci dac el putea aduna, convinge si conduce un grup.
Cu timpul am ajuns, spre deosebire de celelalte organizatii (nude adesea
se fac sefi pe baza cadourilor) s am un sir de mici comandanti, nu
fcuti", ci nscuti", zcnd n ei calitti de conductor. De aceea, un sef
de cuib legionar este o realitate pe care te poti sprijini. Reteaua acestor
sefi de cuib formeaz scheletul ntregii miscri legionare. Stlpul
organizatiei legionare este seful de cuib. Cnd se nmultesc aceste cuiburi
se grupeaz sub comand: pe comune, plsi, judete, provincii.
Cum mi-am fcut pe ceilalti sefi? Nu am numit: seful satului, plsii,
judetului. Le-am spus:
Cuceriti, organizati. Si ct veti putea organiza, peste att se va ntinde
sefia voastr.
Eu n consfinteam n situatiile n care puterea, calittile si aptitudinile lor i
ridicau.
Am pornit de la seful de cuib si ncet am ajuns la seful de sat, plas, oras,
judet si abia la 1934, adic dup sapte ani la seful de regiune.
Sistemul cuibului mai prezint urmtoarele avantaje:
a. Face s activeze; pune n functiune ntreg organismul unei miscri. n
celelalte organizatii, unde exist comitete si membri, pe comune sau
judete, lucreaz numai ctiva din comitet. Restul: o mie, dou mii, zece mii
stau. n sistemul cuibului, prim marea initiativ pe care o au sefii de
cuiburi, n cadrul normelor prescrise si prin obligatia fiecrui cuib de a-si
nscrie n trecutul su o ct mai glorioas pagin si cum nu exist nimeni
n afar de cuib, toat lumea, absolut toat lumea munceste.

b. Rezolv toate problemele. Sunt o se rie nesfrsit de lucruri pe care un

om e prea putin a le putea face, iar o ntreag organizatie e prea mare
pentru a se putea ocupa de ele. Exemplu: facerea unei mic fntni ntr-un
sat, repararea unui podet etc. Un om nu poate singur; o organizatie nu
sepoate ocupa de ele; cuibul ns, din sase, opt sau zece oameni este
unitatea cea mai potrivit pentru a le putea executa.
c. Este usor transformabil. Dintr-o unitate de lupt ntr-o unitate de munc
sau dintr-una de munc ntr-una de lupt.
d. Creaz un mare numr de cadre. Oameni specializati n arta conducerii.
e. Localizeaz efectul unei defectiuni sau trdri.
f. n sfrsit, este cel mai bun loc unde se poate face educatia. Pentru c n
cuib sunt oameni de aceeasi vrst, de acelasi sex, de aceeasi putere de
ntelegere, de aceeasi constitutie sufleteasc. Aici sunt toti prieteni. Omul
care n-ar putea s-si destinuiasc necazurile, sufletul n fata unui copil
(fie din jen, fie pentru a nu-l face prtas prea de timpuriu al greuttilor si
grijilor vietii) aici n cuib, ntre prieteni, poate. Dup cum poate primi o
observatie sau chiar o pedeaps.
Cuibul este o mic familie legionar avnd la baz dragostea.
n Crticica Sefului de Cuib", i-am fixat acestei familii sase legi dup
care trebuie s se conduc (pag. 4, pct.3) (Nu se conduce deci dup
vointa, bunul plac al sefului; aceasta ar fi dictatur. Ci dup legi).
1.LEGEA DISCIPLINEI: Fii disciplinat, legionar, cci numai asa vei
nvinge. Urmeaz-ti seful si la bine si la greu.
2.LEGEA MUNCII: Munceste, munceste n fiecare zi. Munceste cu
drag.Rsplata muncii s-ti fie, nu cstigul, ci multumirea c ai pus o
crmid la nltarea Legiunii si la nflorirea Romniei.
3.LEGEA TCERI: Vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste cnd
trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieste. Las-i pe altii s
vorbeasc.
4.LEGEA EDUCAtIEI: Trebuie s devii altul . Un erou. n cuib, f-ti
toat scoala. Cunoaste bine Legiunea.
5.LEGEA AJUTORULUI RECIPROC: Ajut-ti fratele czut n
nenorocire. Nu-l lsa.
6.LEGEA ONOAREI:Mergi numai pe cile indicate de onoare. Lupt si
nu fi niciodat misel. Las pentru altii cile infamiei. Dect s nvingi
printr-o infamie, mai bine s cazi luptnd pe drumul onoarei.
***
Dar accentuez nc o dat, iubiti legionari, si v atrag luarea aminte
asupra unui lucru esential: sedinta unui cuib este incomplet dac veti
proceda rece: Ce ati mai executat?", Ce mai avem de executat?", S
facem cutare lucru", La revedere".
Lsati loc liber sufletului. Lsati-i un loc n cadrul sedintei. Procedati cu
cldur. Dati posibilitatea s-si descarce fiecare sufletul, greuttile,
suprrile, necazurile, pe care viata i le-a pus n spate. S-si
mprtseasc bucuriile. S fie cuibul vostru un loc de mngiere si de
mprtsire de bucurii. O sedint atunc i a fost bun, cnd omul se

ntoarce descrcat de poverile sufletului si ncrcat de credint n neamul

su. Dac n Crticica Sefului de Cuib" n-am atras suficient atentia
asupra acestui lucru, completez acum.
***
Tot n legtur cu activitatea de educatie n cadrul cuibului, extrag din
Crticica Sefului de Cuib", punctul 53: Rugciunea ca element decisiv
al victoriei. Apelul la strmosi:
Legionarul crede n Dumnezeu si se roag pentru biruinta Legiunii
S nu se uite c noi, poporul romn, stm ici pe acest pmnt prin voia
lui Dumnezeu si binecuvntarea Bisericii Crestine. n jurul altarelor
bisericilor s-au adunat laolalt de mii de ori, n vremuri de bejenie si
restriste ntreaga suflare romneasc de pe acest pmnt, cu femei, copii
si btrni, cu con stiinta limpede a ultimului refugiu posibil. Si astzi stm
gata s ne adunm poporul romn n jurul altarelor ca n vremurile de
mari primejdii, pentru ca ngenuncheati s cptm binecuvntarea lui
Dumnezeu.
Rzboaiele s-au cstigat de ctre acei care au stiut s atraga din vzduh,
din ceruri, fortele misterioase ale lumii nevzute si s-si asigure concursul
acestor forte. Fortele acestea misterioase sunt sufletele mortilor, sufletele
strmosilor nostri, care au fost si odat legati de glia, de brazdel e noastre,
care au murit pentru aprarea acestui pmnt si care sunt si azi legati de
el prin amintirea traiului lor de aici si prin noi, copiii, nepotii si strnepotii
lor. Dar mai presus de sufletul mortilor st Dumnezeu.
Odat aceste forte atrase, ele vin n balanta ta, te apr, ti dau curaj,
voint si toate elementelenecesare victoriei si te fac s nvingi. Introduc
panic si groaz n dusmani, le paralizeaz activitatea. n ultima analiz,
biruintele nu depind de pregtirea material, de fortele ma teriale ale
beligerantilor, ci de puterea lor de a-si asigura concursul puterilor
spirituale. Astfel se explic din istoria noastr biruintele miraculoase
ale unor puteri materialiceste cu desvrsire inferioare.
Cum se poate asigura concursul acestor forte?
1.Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale si
2.Prin apelul fervent, insistent la ele. Cheam-le, atrage-le cu puterea
sufletului tu si ele vor veni. Puterea de atractie este cu att mai mare, cu
ct apelul, rugciunea se face n comun de ct mai multi.
De aceea, n sedintele cuibului, care se tin n toat tara Smbt seara,
se vor face rugciuni si se vor ndemna toti legionarii ca a doua zi,
Duminic, s mearg la biseric.
Patronul nostru este Sfntul Arhanghel Mihail. Icoana lui trebuie s-o
avemn casele noastre si n vremuri grele s cerem ajutorul Lui si el nu ne
va lsa niciodat."
***
Aceste cuiburi sunt grupate apoi n unitti, fie dup criteriul vrstei si
sexului (frtii de cruce, tineri pn la 19 ani si frtiori de cruce, pn la 14
ani, cettui, fete si doamne, viitori legionari, legionari ), fie dup criterii
administrative (sat, oras, judet) cu sefii respectivi care ndrum
activitatea, asigurndu-i unitatea. Toate acestea sunt tratate n Crticica
Sefului de Cuib".
Acest sistem de cuib ar putea avea un dezavantaj. S-ar prea c sfarm,

macin unitatea . Aceasta se nltur ns, prin dragoste si prin doza de

mare disciplin care se toarn n educatia legionar.
LEGMNTUL PRIMILOR LEGIONARI
Se apropia ziua de 8 noiembrie 1927, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Acum urma s depunem primul legmnt. Am cutat si am gsit o form
care s poat fi expresia fidel a caracterului miscrii noastre, a legturii
noastre cu pmntul, cu cerul si cu mortii.Am adunat cte o cantitate mic
detrn din toate locurile glorioase, ncepnd de acum 2000 de ani, ale
pmntului romnesc, am amestecat-o si am umplut apoi cu ea niste mici
pungulite fcute din piele si legate cu snur, pe care legionarii le vor primi
cu ocazia legmntului si le vor purta la piept.
Iat descrierea acestei solemnitti, extras din numrul 8, noiembrie
1927 al revistei Pmntul Strmosesc":
n dimineata zilei de 8 noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul nostru
toti legionarii din Iasi si ctiva care s-au ostenit a veni din alte prti. Nu
multi la numr, dar puternici prin credinta noastr neclintit n Dumnezeu
si n sprijinul Su, puternici prin hotrrea si ncptnarea noastr de a
sta neclintiti n mijlocul oricrei vijelii, puternici prin dezlegarea noastr
complet de tot ce este pmntesc, fapt ce se manifest prin dorinta,
plcerea de a rupe n chip vitejesc cu pmntul, servind cauza neamului
romnesc si cauza crucii.
Aceasta era starea sufleteasc a celor careasteptau cu nerbdare ceasul
legmntului, pentru ca s formeze voiosi cel dinti val de asalt al Leigunii
si oricine si poate nchipui c nu putea fi alt stare, atunci cnd n mijlocul
nostru, mbrcati n haine albe ca n ceasurile de urgie, se adunaser uniti:
Ion I. Mota, Ilie Grneat, Radu Mironovici si Corneliu Georgescu. Cei care,
strbtnd seria nchisorilor, au purtat pe umerii lor toat greutatea
miscrii nationale de cinci ani ncoace.
Rugciunea
La ora 10 am plecat toti n costum national cu cciul, cu zvastic mare
n dreptul inimii, n coloan de mars, n directia Bisericii Sf. Spiridon. Acolo
s-a oficiat o rugciune pentru pomenirea sufletelor lui Stefan Voievod,
Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vod, Horia, Closca si Crisan,
Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand si pentru pomenireatuturor
voievozilor si ostasilor care au czut pe cmpul btliei contra nvlirilor
vrjmase.
Solemnitatea depunerii legmntului
n mars, cntnd imnul Legiunii, ne-am ntors la cmin. Acolo a avut loc
pioasa solemnitate a legmntului celor dinti legionari.
Pmntul strmosesc
Aceast solemnitate a nceput prin amestecul trnii adus de pe
mormntul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu trna din Moldova, de la
Rzboieni, unde Stefan cel Mare a avut cea mai grea btlie a sa si din
toate locurile unde sngele strmosilor s-a amestecat n crunte btlii cu
trna, sfintind-o. Cnd se desfcea pachetul cu trn, nainte de a se
turna pe mas, se citea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau a
trimis-o".
Au depus legmntul urmtorii:

Corneliu Zelea-Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneat, Corneliu Georgescu,

Radu Mironovici, Hristache Solomon, care a prezidat aceast solemnitate,
G. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru
Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghit Antonescu, Emil
Eremiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa,
Butnaru, Budeiu, I. Tnsache, Stefan Budeci, Traian Cotig si Mihail
Stelescu, elev de liceu.
O NOU BTLIE
n numrul de la 1 decembrie 1927, am deschis o nou lupt pentru a se
cumpra o camionet cu care s ne putem deplasa. Am ntrebuintat
acelasi sistem al ncordrii generale. Legionarii au nceput a face serbri, a
organiza conferinte, coruri de Crciun, a contribui cu putinul lor.
S-a distins Frtia de Cruce Vrancea" din Focsani care a adunat cu ocazia
unei srbtori date sub patronajul d-lui General Macridescu, suma de
50.000 lei. Atunci i-am schimbat numele din Vrancea" n Victoria", asa
cum se numeste si azi.
La 19 februarie 1928, adic n dou luni si jumtate, btlia a fost
cstigat. Am cumprat din Bucuresti o camionet nou cu suma de lei
240.000, din care am achitat 100.000 lei, iar restul de 140.000 lei, urmnd
a-i achita n 12 rate lunare.
Am plecat cu Cprioara", cum o botezaser bietii, din Bucuresti spre Iasi,
cu Stefan Nicolau, care o conducea, Banea, Bordeianu si Mironovici. La Iasi
a fost o adevrat bucurie. Legionarii si prietenii ne-au asteptat la intrarea
n oras.
Pentru achitarea ratelor am format un comitet de 100, ai c rui membri s
contribuie cu cte 100 lei lunar, timp de un an. n timp de dou luni acest
comitet a ajuns pn la 50 de membri solvabili, majoritatea oameni sraci,
mici functionari, muncitori sau trani, care rupnd din punga lor, lunar
cte 100 lei, fc eau un adevrat sacrificiu.
Fetele din Cettuia de la Iasi si cu deosebire Cettuia Iulia Hajdeu" din
Galati ncep s lucreze lucruri de mn si s le vnd pentru a strnge
bani.
PROBLEME DE ORDIN MATERIAL
Miscarea, pentru micile ei nevoi, mergea bine din punct de vedere
material. Din munca si contributia oamenilor sraci se strngea aproape
ct trebuia ca s putem tri si actiona. Absolut toate sumele ncasate sunt
trecute n revista Pmntul Strmosesc".
Revista e plin de cei ce ddeau cte 10 lei, 5 lei. Sunt rari acei care
ddeau cte 50-60 lei. Iar bancherii nostri erau acei care puteau contribui
cu cte 100 lei lunar, membrii comitetului de 100. Iat s lum la
ntmplare din acest comitet:
Nr.16. Nicolae Voinea din Panciu (O familie de cinci copii care se hrnesc
dintr-un hectar de vie).
Nr.17. D. Popescu (Sublocotenent pensionar).
Nr.18. Ion Blnaru (fost student pn ieri, acum inginer cu 4.000 lei lunar).
Nr.19. Ion Butnaru (functionar c. f. r.).
Nr.20. Nistor M. Tilinca (vnztor la o cooperativ).
Nr.21. Corneliu Georgescu (ajutor de la printi).
Nr.22. Radu Mironovici (ajutor de la printi).

Nr.23. Ionescu M. Traian (inginer silvic).

Din ngrdirile pe care si le puneau n cheltuielile pentru mas si haine, se
strngea att ct organizatia, ntrebuintnd cu chibzuint, s poat tri si
s se dezvolte normal.
Presa jidneasc ns striga: Din ce bani si cumpr acesti domni
camionete? (Jidanul totdeauna de rea credint, fcuse din una mai multe)
Cine finanteaz aceast miscare? O, Domnilor! N-a finantat-o nimeni. Ci
numai credinta fr margini a romnilor, n majoritate sraci lipiti
pmntului.
Nu numai c nu eram finantati de capitalisti, dar sftuiesc pe oricine
conduce o miscare bazat pe sntate, s refuze orice tentativ de
finantare, dac voieste s nu-si omoare miscarea. Pentru c o miscare este
astfel constituit nct s produc singur din credinta si jertfa membrilor
ei, exact att ct i trebuie pentru ca s poat tri si s se poat dezvolta.
Pentru o normal si sntoas dezvoltare, o miscare nu are drept s
consume dect att ct poate produce ea si nu poate produce dect n
msura capacittii de credint si deci de jertf a membrilor ei. Nu produce
suficient? Nu v st deschis calea finantrii, ci aceea a intensificrii
credintei. E chiar un indiciu, a nu produce suficient, este o dovad a
putinttii credintei. Nu produce nimic? Organizatia e moart sau se va
prbusi n curnd. Lipsit de credint, ea va fi nvins de cei ce o au.
Un sef care admite finantarea miscrii sale din afara organizatiei, este ca
si omul care-si nvat organismul s triasc din medicamente. n msura
n care administrezi unui organism medicamente, n aceeasi msur l
condamni s nu mai reactioneze singur.
Si mai mult, n momentul n care i-ai ridicat medicamentele, moare. E la
discretia farmacistului! Tot astfel o miscare este la discretia celor care o
finanteaz. Acestia ar putea, la un moment dat s nceteze finantarea si
miscarea nenvtat a tri prin sine, moare. O miscare, ca si un om de
altfel, poate avea nevoie, uneori, de o cantitate mare de bani. Se poate
mprumuta, pentru ca s plteasc cu timpul.
Deci, domnilor sefi de miscri (vorbesc pentru cei ce vor veni dup noi), s
respingeti pe binevoitorii care se vor oferi s v finanteze miscarea,
binenteles, dac vor mai fi n viitor de acestia. n Romnia cred c nu. Nici
astzi aproape nu mai sunt. Toti acei ce au posibilitti de finantare si
finanteaz, sunt bancherii jidani, marii bogtasi jidani, marii cerealisti
jidani, marii industriasi jidani, marii comercianti jidani. Ei finanteaz
partidele politice pentru a extermina pe romni n tara lor.
S finanteze (acest cuvnt sun a bancher, a prad, a nedreptate, a
necuviint) nu va mai fi nimeni. Nici romnii, si cu att mai putin jidanii.
Pentru c aceast cast a bancherilor si a oamenilor de afaceri, a
mbogtitilor prin lovituri, aceste psri de prad care pndesc deasupra
societtii omenesti, vor fi nimicite. Oameni cu dare de mn, oameni
bogati, pn la limita bunei cuviinte, v or fi. Ei nu vor avea posibilitti de
finantare, ci vor putea numai s ajute, din prinosul lor, o miscare. Aceast
obligatie de a ajuta, de a-si ajuta neamul n grele momente, o au toti
romnii si vor avea-o n veacul veacurilor. Ajutorul lor este si va fi bine
primit totdeauna.
***

Situatia mea ns, material si a camarazilor mei, era din ce n ce mai

grea, mai apstoare.
Eu czusem pe capul bietului meu socru, care si asa, abia putea ntretine,
din mica sa leaf, pe cei cinci copii ai lui. Locuiam ntr-o camer, iar n
celelalte dou, sapte suflete. ntelegnd ns situatia n care m gseam,
datorit marii lui iubiri pentru cauza romneasc, nu mi-a spus niciodat
nimic, desi vedeam c pe zi ce merge, se ncovoia tot mai mult sub povara
greuttilor.
Atunci ne-am sftuit ca eu s rmn a m ocupa de miscare, iar Mota si
ceilalti trei camarazi vcresteni s fac avocatur, pentru a se putea
ntretine pe ei si a m ajuta si pe mine.
n scurt timp vor ncepe, dar se vor izbi de greutti imense. Priveam n
urm. Intrati acum 10 ani la Universitate, luptasem, rnd pe rnd, alturi
de toate seriile de studenti. Si, rnd pe rnd, toti se aranjaser, si
creaser cte o mic situatie din care puteau tri, numai noi rmsesem
singuri, ca niste nebuni rtciti n mijlocul valurilor lumii.
Desi elemente de valoare, ei abia si vor cstiga o biat pine. Avocati la
Calea Ferat, la Primrie sau Stat, ei nu vor putea intra. Acolo sunt locuri
numai pentru cei ce si prsesc linia de lupt si trec n linia partidelor
politice. ncurajare pentru lipsa de caracter. De la jidani, procese nu vor
lua, pentru c asa le va dicta onoarea lor. Romnii i vor ocoli. Nu vor intra
n birourile lor dect cei sraci.
Era greu drumul. Ostracizati n tara noastr si pusi aproape n
imposibilitate de a tri.
VARA LUI 1928
Am continuat tot timpul iernii cu organizarea de cuiburi, n primvar am
nceput iar crmidria de la Ungheni si grdinria de la D-na Ghica. n
aceste dou locuri munceam, fcnd crmizi sau grdinrit. Vroiam s
facem un alt cmin, pentru c n acesta nu eram siguri c vom mai putea
rmne, deoarece se intentase proces contra noastr, ca s fim dati afar.
n aceast munc grea ne nfrteam tot mai mult, ne simteam mai
aproape de toti cei ce muncesc, din ce n ce mai departe de toti acei care
triesc din munca altora.
Munca ne completa educatia noastr mai mult dect prelegerile unui
profesor universitar. Acolo ne nvtam s nvingem greuttile. Ne oteleam
vointa. Ne ntream trupurile si ne deprindeam cu viata aspr si sever, n
care nici o plcere nu-si mai avea loc n afar de aceea a multumirii
sufletesti. Acolo a venit Frtia de Cruce" de la Galati cu tocu, Savin,
Costea si celelalte frtii.
Radu Mironovici a nvtat s conduc bine camioneta si, ajutat de
Eremeiu, fcea curse ducnd pasageri de la Iasi la Mnstirea Vratic,
Agapia si Neamt. Totusi, din cauza verii, care totdeauna e mai srac, am
fost nevoit s m mprumut de la Banca Albina" din Husi, ipotecnd casa
tatlui meu, cu suma de lei 110.000,pe care am mprtit-o, o parte la
crmidrie, o parte la plata ratelor camionetei si o parte la publicatii
legionare. Neputnd-o achita nici pn astzi, ea s-a ridicat la suma de
300.000 lei.
Tot n acea var, ne-am apucat si de comert, ca s putem cstiga un ban
pentru Legiune.

Jidanii detin comertul cu zarzavaturi aproape pe toate pietele trgurilor din

Moldova.
Trei echipe de legionari (studenti) au fost nsrcinate cu comertul cu
zarzavat. Aceste echipe cumprau marf de pe piata Iasiului, ncrcnd
300-400 kg n camionet si cdeau ca o pacoste asupra jidanilor, scznd
preturile la jumtate.
***
La 1 august 1928 se mplinea un an de la aparitia revistei noastre. Iat ce
scriam atunci pe pagina I-a:
La 1 august Pmntul Strmosesc mplineste un an de aparitie
regulat. Nu-i mult. Cteva zile n urm, ntre 13-30 iulie, orasul
Carcassonne (cetate) din Franta si-a srbtorit 2000 de ani de existent.
Vom fi avnd si noi vreo 2000 de ani n fat! Dar timpul cel mai greu este
anul I, atunci cnd trebuie s destelenesti, s tragi ntia brazd. n aceste
zile de nceput, multe greutti au venit peste noi, dar revista noastr
uneori mai bogat, alteori mai srac, totdeauna ns mare a rezistat pe
pozitii, nvingndu-le.
Cnd, acum un an, plecnd fr nici un ban, n cel mai critic moment al
miscrii nationale, am pus pe copert icoana Sfntului Arhanghel Mihail,
am stiut c revista noastr va birui."
N LUPT CU MIZERIA
Spre toamn, greuttile materiale personale au nceput s m ncovoaie.
Nu mai aveam ghete, nu aveam haine, nici eu nici sotia mea, care la purta
pe cele de la 1924. De la tatl meu nu mai puteam astepta nimic,
deoarece mai avea n afar de mine nc sase copii, toti n scoli, iar luptele
pe care le dduse l lsaser ncrcat de dator ii. Din leafa sa nu-i mai
rmneau dect cteva mii de lei, din care cu greu si putea duce o familie
numeroas.
Atunci mi-am ncordat puterile si m-am hotrt s m apuc si eu de
avocatur, cu gndul de a m ocupa totodat si de miscare. Mi-am deschis
birou de avocatur la Ungheni, unde am lucrat cu secretarul meu, Ernest
Comnescu. De acolo am parvenit s-mi realizez un mic, foarte mic cstig,
cu care s-mi pot acoperi lipsurile si putinele pretentii ale vietii mele si ale
sotiei. Trecuser acum sase anide cnd mi limitasem viata la un strict
necesar pentru existent.
De 6 ani nu mai intrasem la teatru, la cinematografe, la berrii, la baluri, la
petreceri. Iar acum cnd scriu sunt 14 ani de cnd nu am mai fost la
vreuna din ele. Nu-mi pare ru. Dar mi pare ru c dup o asemenea viat
de restrictii, s-au gsit suflete care s m atace pe temeiul c as fi dus si
duc nc o viat larg.
n aceast srcie de ani de zile, ca si n grelele
ncercri prin care m-a dus soarta, am avut un sprijin
permanent n sotia mea, care m-a ngrijit cu credint,
s-a mprtsit cu suferinte nenumrate, a dus lipsuri
si a ndurat uneori chiar foamea, pentru a m ajuta
s lupt mai departe. i voi purta totdeauna
recunostint.
PROFESORUL GVNESCUL PRIMESTE
SCUSORUL CU TRN

Este un suflet care ne urmreste de aproape.Pas cu pas. Se intereseaz de

noi.Poate ne studiaz. Este vorba de impuntoarea figur a btrnului
profesor de Pedagogie de la Universitatea din Iasi: Ion Gvnescul.
Profesor universitar din anul 1880. Odat ne-a spus: tare as dori s am si
eu un scusor cu trn!
La 10 decembrie 1928, l-am invitat la noi acas si acolo, n mijlocul
grupului de legionari, i-am predat scusorul cu trn ca dar din partea
noastr.
Btrnul cu prul si sprncenele albe a fcut ochii mari, ca ntr-un moment
de mare gravitate.
Si dup o clip de tcere:
Domnilor, nu sunt vrednic s primesc acest sfnt talisman, dect n
genunchi.
l ia. Se aseaz ncet n genunchi si se roag. Dup el ngenunchem si noi
n jurul lui.
***
n ac east toamn a anului 1928, dup asalturile ndrjite ale nationaltrnistilor, care au amenintat cu violent" si revolutie", Partidul Liberal
s-a prbusit. National-trnistii, dup 8 ani de lupte, nvingeau. Dar n
curnd vor fi o deceptie pentru toat tara. Vor ncepe s fure, la fel ca si
liberalii. Vor ncepe s fac afaceri scandaloase", la fel ca si liberalii. Vor
ncepe a teroriza" cu jandarmii si chiar mpusca pe adversari sau pe cei
ce-si vor manifesta nemultumirile, la fel ca si liberalii. si vor crea
bancherii lor, la fel ca si liberalii.
Dar mai ales vor fi sub sugestia necontenit a finantei internationale
creia vor ncepe s-i cedeze, rnd pe rnd, contra unor mprumuturi pe
ani, pe zeci de ani, bogtie dup bogtie romneasc.
3-4 IANUARIE 1929
Pentru aceste zile convocasem la Iasi o adunare. Prima adunare a sefilor
de cuib. Au venit ntre 40-50. Sedintele s-au tinut n casele Generalului Ion
Tarnoschi, care, acum, ntr-o emotionant sedint. plngnd, a primit
scusorul cu trn n care era si sngele soldatilor si ofiterilor si.
-Tare as vrea s-mi dea Dumnezeu zile ca s vd si eu ceasul mntuirii
romnesti. Dar nu cred s pot ajunge pn atunci, ne spunea el.
Au mai depus, cu acest prilej, legmntul, o serie de legionari, n frunte cu
Spiru Peceli, invalid de rzboi, Gheorghe Potolea, invalid n sarja de la
Prunaru, Nicolae Voinea si altii.
Din discutiile pe care le-am avut si din rapoartele pe care le fceau fiecare
din cei prezenti, reprezentnd toate tinuturile, ne-am putut convinge c
sistemul cuibului", nentrebuintat la noi pn atunci, poate prinde foarte
bine. Desigur, c sunt greutti si nendemnri inerente oricrui nceput.
Dar mi-a fost suficient c ntr-un an, fr alt scoal, ci numai prin
ndemnurile si lmuriri le date prin revist, n toate regiunile ca si n toate
straturile sociale, s-au nfiintat cuiburi rzlete care functioneaz. Mi-am zis:
Sistemul" a reusit la examen. El este rodnic.
Pentru mine, sedinta de la 3-4 ianuarie a fost o verificare a propriilor mele
msuri de organizare. Nu ne rmnea dect s mergem cu statornicie pe
aceast cale.

Am constatat cu acest prilej c miscarea prinde cu deosebire n rndurile

tineretului. C sistemul de educatie dinamic, educatie odat cu actiunea,
este mult superior celui static. Vom continua deci, ca si pn acum, acest
sistem, nc un an, fr a ncerca s lum contact cu masele. Fr a ne
gndi la vreo actiune electoral.
Tot atunci s-a constituit Senatul Legiunii . Un for compus din btrni peste
50 de ani, intelectuali, tran sau muncitori, care au trit o viat de mare
corectitudine, au dat dovad de credint n viitorul legionar si de
ntelepciune. Ei vor fi convocati n momente grele, ori de cte ori se va
simti nevoie de sfatul lor. Nu sunt alesi. Sunt indicati de seful Legiunii si
cooptati de Senat. Este cea mai nalt treapt de onoare la care poate
aspira un legionar.
Au format Senatul: Hristache Solomon, General Doctor Macridescu,
General Ion Tarnoschi, Spiru Peceli, Colonel Paul Cambureanu, Ion
Butnaru . Tot aici n acest senat si va avea locul su, peste cteva luni,
ilustrul profesor universitar Traian Brileanu, acela care mai trziu, peste 5
ani, n revista sa nsemnri Sociologice", va explica n cea mai nalt
form stiintific fenomenul legionar.
SPRE MASELE POPULARE

LA MOTI
Motii triesc nc n muntii din mijlocul Ardealului. Vechi ca si muntii, ei si duc viata de-a
lungul secolelor avnd ntreaga lor istorie strbtur de dou fire de foc: srcia sunt
singurii romni si poate singurii oameni de pe pmnt care n-au cunoscut n toat istoria lor o
zi de bine si de belsug si lupta pentru libertate . Toat viata lor a fost o lupt pentru libertate.
Ei ne-au dat pe Horia, Closca si Crisan si au sustinut revolutia de la 1784; ei ne-au dat pe
Avram Iancu si au luptat si la 1848. n muntii lor, istoria cunoaste peste 40 de rscoale contra
stpnirii unguresti; toate necate pn la sfrsit n sngele lor. Dar drzenia nu le-a fost
nduplecat niciodat. n ultimul timp glasul de tribun al lui A mos Frncu si acela al
Cpitanului Emil Siancu ei nsisi moti rsun n pustiu ca un strigt de alarm. n munti
sunt mine de aur. Rnd pe rnd s-au mbogtit si se mbogtesc exploatatorii, dar ei au rmas
mereu fr haine si fr pine:
Muntii nostri aur poart,
Noi cersim din poart-n poart"
Stnca sur e goal. Pe ea nu creste nimic. Nici gru, nici porumb. Singura avutie e aurul din
mna exploatatorilor si singura posibilitate de trai st n lemnul din pdure. O mie de ani a
tinut calvarul stpnirii strine. O mei de ani de rbdare cu gndul c va veni odat Romnia
Mare, care-i va scpa, care se va ocupa, n sfrsit, de soarta lor si de soarta copiilor lor. Care
va repara lunga si omortoarea nedreptate, care va veni s le rsplteasc rbdareamilenar si
suferinta si luptele. Numai cei ce n-au mam nu stiu ce-i mngierea. Numai cei ce n-au
patrie nu cunosc nici mngierea, nici rsplata. Patria plteste totdeauna pe copiii ei, pe cei ce
au asteptat dreptatea ei si au crezut n ea, pe cei ce au luptat si suferit pentru dnsa. Cum nu-i
va rsplti si pe moti pentru nemsurata lor rbdare, suferint si vitejie? Dar dup rzboi

fiecare om si mai ales fiecare om politics-a ocupat de el", de persoana lui. De situatia lui
material, electoral, politic. Asa c pe moti i-a uitat. Cine se ocup numai de el", nu se mai
poate ocupa si de altii". Si pe cine l mpresoar grijile prezentului, nu se mai poate situa cu
gndurile si simtirea n istorie, pentru ca, lucrnd n numele patriei, s aib grij de a nfptui
marile reparatii si rsplti istorice pe care aceasta le datoreaz vitejilor ei. Si nu numai c au
fost uitati, dar au fost lsati prad tuturor samsarilor jidani care, n fug dup cstig, s-au
infiltrat n muntii lor, unde niciodat piciorul strinilor n-a putut s-i ncalce si le-au luat
singura lor posibilitate de viat. Si-au ridicat fierstraiele pn n creierii muntilor, doborndule pdurea si lsndu-le numai stnca goal.
O, Iancule, de ce nu-nvii
S-ti vezi tu muntii ti pustii!"
l cheam n cntecul lor de jale pe Iancu, eroul lor, s-si vad muntii goi si codrii rasi" de
cetele de jidnasi". Sub stpnirea Romniei Mari, n zilele mult asteptatei izbnzi a
neamului. n adevr, ce tragedie nfiortoare s rezisti zece veacuri contra tuturor mpilrilor
si s mor ide foame si de mizerie n Romnia Mare, pe care tu ai asteptat-o timp de un
mileniu! Pe ea ai asteptat-o. Ea ti-a fost singurul sprijin moral ce te-a mentinut. Acum cade si
aceast sperant. N-a avut pine, dar a trit n ndejde. Romnia Mare, pentru aceast
populatie, nu a fost o nviorare si un triumf, o ncoronare, dup o mie de ani de suferint, cu
mari rsplti din partea neamului ntreg. Pentru acesta era nevoie de sufletul lui Stefan cel
Mare, nu de sufletul de pigmeu al politicianului romn. Pentru ei, Romnia Mare a fost o
prbusire n dezndejdea mortii. Acesti politicieni pteaz obrazul natiei noastre. Cci un
neam, pe deasupra oricror interese, si are obligatiile morale de ndeplinit. Dac nu si le
ndeplineste, rmne ptat.
***
nduiosat de scrisoarea unui nvttor din Bistra, de lng Cmpeni, m-am suit n tren s merg
la fata locului. S vd si eu ce e acolo. Purtat de un tren mic, urcam cu inima strns pe vile
glorioase ale Muntilor Apuseni, pe unde jucase moartea n zeci de lupte si pe unde umbl
duhurile lui Horia si Iancu. ntr-o gar m apropii de un tran. Un mot. Pe hainele lui erau cel
putin 20 de petice cusute. Expresie a unei srcii neasemuite. Avea de vnzare cercuri de lemn
pentru vase, fcute de el. Le vindea pentru un pret de nimic. Cu ochii afundati n cap si cu
obrajii supti. O figur blajin. Privirea i era sfioas si nefixat de vreun gnd. Pentru cine
cunoaste, citeste n acesti ochi durerea si descoper pe omul flmnd. Omul chinuit de foame.
n acesti ochi blajini care inspirau mil, nu era nici o preocupare. Nici un interes pentru viat.
Cum o duceti pe aici? l ntreb eu.
Bine! Bine, multumesc.
Dar se face porumb, cartofi?
Da, se face.
Aveti de toate, hran?
Da, avem avem

Va s zic, n-o duceti ru?

Nu! Nu!
M-a msurat de cteva ori cu ochii, s-a artat foarte putin dispus la vorb, cci cine stie pe ce
meleaguride dezndejde i zbura mintea si n nobletea mostenit a rasei, nu voia s se plng
n fata unui om strin.
***
n sfrsit, am ajuns la Bistra. M-am dus la nvttorul din sat care-mi scrisese. am stat o zi.
Am intrat prin casele srace ale motilor. O spuz de copii asteptau zgribuliti cte 2-3
sptmni, cte o lun si mai bine, pe printii lor plecati cu calul si cruta s le aduc cte un
sac de mlai, n schimbul cercurilor de lemn si ciuberelor pe care le lucreaz si pe care apoi le
vnd la sute de kilometri, n regiunile unde Dumnezeu a fost mai darnic. ntr-un an, motul,
cteva luni st acas si restul timpului dup mlai, pentru copiii si. mi spune nvttorul:
Nici n timpul stpnirii unguresti nu s-au putut aseza strini aici. Acum ns, iat s-a stabilit
o cherestea a unei societti jidnesti din Oradea, care a pus mna pe pduri si le taie. Toat
viata srac si-o ntretineau motii din munca lemnului, fcnd cercuri si ciubere. De acum,
nici de acestea nu vor mai avea parte. Sunt condamnati la moarte. De foame si de nevoi, se
duc si muncesc la jidani, tindu-si ei singuri copacii din pdure, pentru 20 de lei pe zi. Att i
rmne motului din toat bogtia care se scurge la vale n trenuri lungi. Si cnd se va termina
lemnul din pdure, se termin si cu noi. Dar este ceva si mai trist. Noi am trit sute de ani
viat de virtute. Jidanii ne-au aduscu ei pcatele desfrului. Sunt peste 30 de jidani la aceast
fabric. Si smbt seara, cnd fac pltile,opresc pe fetele si femeile motilor, si bat joc de ele
si fac orgii pn dimineata. Boli morale si fizice na macin stele alturi de srcie si mizerie.
Si nu poti zice nimic. Nu poti ncerca nici o actiune, deoarece acesti jidani sunt n raporturi de
asa strns prietenie cu toti politicienii, nct sunt stpni atotputernici. Autorittile unt la
discretia lor, de la jandarmi si pn sus. Iar dac ncerci s spui ceva, esti acuzat imediat, c
ndemni la ur" , pe o parte de cetteni n contra celorlalti cetteni; c tulburi armonia
social"si buna nfrtire"n care totdeauna au trit romnii cu populatia pasnic evreiasc" .
C nu suntem crestini" , cci Iisus Hristos a zis: s iubesti pe aproapele tu" si chiar pe cel
care face ru etc. O vorb dac spui, esti arestat ca dusman al sigurantei statului"si ca atttor
la rzboi civil" . Esti insultat si chiar btut. Sunt stpni pe autoritti si trebuie s taci si s
privesti la tot dezastrul neamului tu. Mei bine ne-ar lua Dumnezeu vederile, ca s nu mai
vedem cu ochii nostri si s nu mai stim nimic.
***
Mie mi se urca sngele n cap si iar mi trecea prin mine s pun mna pe arm, s m ridic n
munti si s trag cu nemiluita n cetele de dusmani si de vnduti, dac autoritti si legi n
Romnia Mare pot patrona asemenea crime n contra natiunii romne, a onoarei si a viitorului
ei si dac aceste legi si autoritti vndute i-au nchis orice spe rant de dreptate si de mntuire
romneasc. M-am ntors la Iasi cu sufletul chinuit , ncrcat de povara pe care tot neamul
acesta o poart asupra lui. Ce grozav este nstrinarea clasei conductoare a unui popor, a
clasei lui politice si culturale. Literatii si scriitorii si gsesc subiect de tratat n toate
nimicurile. Crti peste crti apar. Sunt pline vitrinele librriilor de ele. Ce va zice viitorul
despre acestia, dac pentru o tragedie istoric precum aceea a motilor, petrecut sub ochii lor,
ein-au gsit nici un cuvnt care s fie n acelasi timp si un semnal de alarm pentru poporul

ametit de toat literatura scandaloas care-l adoarme si-i ntunec drumul viitorului si al
vietii? Cum va trebui s priveasc neamul pe acesti scriitori si literati, a cror misiune, ce mai
sfnt, este tocmai aceea de a denunta primejdiile care-i amenint fiinta fizic sau moral si
de a-i lumina cile viitorului? Si cum va trebui s fie privit aceast clas politic de oratori"
n parlament si pe la toate rspn tiile drumurilor, dezertoare de la obligatiile ei elementare, de
a veghea asupra vietii si onoarei neamului?
***
Cobornd cu micul tren de la Bistra spre Turda, n aceeasi ncpere a vagonului s-a urcat si
directorul fabricii din Bistra. Un jidan gras pe care abia l mai tineau hainele si care ddea
impresia unei vieti trite n abundent. Nu cred c unul ca acesta, mcar o singur dat n
viata lui, s fi cunoscut ce este foamea. n statia urmtoare s-a mai urcat un tnr cam de
seama mea. Din primele momente am nteles c sunt cunoscuti si prieteni si se afl n foarte
bune raporturi, si c acel tnr e romn. Jidanul si-a turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a
scos niste bucti de cozonac dintr-un pachet. A nceput s mnnce. Observam la el o poft de
lup. S-a repezit la mncare nainte de a-l invita pe cunoscutul su. Imediat ns, l-a invitat.
Acesta a primit o felie de cozonac si o ceasc de cafea cu lapte si a nceput a mnca putin cam
sfios, artndu-se recunosctor si respectuos fat de bogta sul jidan pentru atentia" pe care
i-o artase. Era pe la cinci dimineata. nc nu se luminase bine. Vineri, nainte de Pasti.
Vinerea Patimilor. M ntrebam ndurerat: Oare cine va fi fiind canalia aceasta de tnr
romn, care n aceast zi, cnd toat lumea crestin tine post negru, mnnc alturi de jidan,
alturi de clul romnilor, cozonac? Din discutiile ntre aflu c acesta era un inginer silvic.
Jidanul avea o poft de vorb nemsurat. Tot timpul vorbea si glumea. La un moment dat,
scoate un pate fon, aseaz rnd pe rnd plcile si-l pune s cnte. Tot ce-si poate imagina
mintea mai necuviincios. Eu stau ntr-un colt de vagon. Ascult fr a spune nici un cuvnt. M
uit pe geam. ncepe s se lumineze. Pe soseaua de alturi coboar, tcuti si tristi,motii,
mergnd fiecare pe lng capul calului su. Se duc la trg la Turda, cu cte un sac de mangal
n crut, la 60 de kilometri s-l vnd si s cumpere, nu haine noi, nu jucrii, ci cteva
kilograme de mlai, pentru ca s duc de Pasti copiilor. Aceas ta e toat bucuria pe care le-o
pot face.
***
Geme inima n mine de durere si de ngrijorare. Nu e de ajuns c acesti jefuitori le iau pinea.
Le pngresc, le plmuiesc, n aceast Vineri a Patimilor, srcia si credinta. Trec cntnd si
batjocorind pe drumurile acestea de ptimire milenar, pe care din respect pentru suferint si
durere omeneasc, nici un om din lume nu poate psi dect n cea mai adnc tcere si bun
cuviint, descoperit n fata poporului flmnd si rupt, care pseste rar, sub condamnarea
soartei nemiloase. Cnd s-a luminat de ziu, patru ochi si-au ntlnit privirile. Ai mei si ai
tnrului. Am nteles c m cunoscuse. ncurcat, nu-si mai gsea cumptul. l recunoscusem si
eu. Fusese student nationalist crestin la 1923. l vzusem n primele rnduri ale unui grup
studentesc, manifestnd si cntnd:
Si vom strivi jidanii sub clcie,
Sau vom muri cu gloria etc."

Mi-am zis plin de amrciune: Dac toti tinerii care lupt, vor ajunge mine asa, atunci
neamul acesta al nostru trebuie s piar: prin cucerire jidneasc, prin potop, prin cutremur
sau prin dinamit nu intereseaz, dar trebuie s piar.
VARA LUI 1929
Am petrecut-o n dou marsuri. Cu tinerii din frtiile de cruce din Galati si Focsani si cu
legionarii. Voiam s-i duc pe drumurile de attea ori bttorite demine, s triesc ct mai mult
cu ei, s-i observ. s-i studiez, s vad si ei frumusetile trii acesteia. De data aceasta, ca si n
toate marsurile pe care le voi face, voi cuta s dezvolt n tinerii legionari, n primul rnd,
vointa. Prin marsuri lungi, ncrcati de poveri, executate prin ploaie, vnt, cldur tropical
sau noroaie si n cadent si aliniere, cu ore ntregi de interdictie a vorbirii. Prin viat aspr,
dormind n pdure si mncnd simplu. Prin obligatia de a fi severi cu ei nsisi, n toate
privintele, ncepnd de la tinut si gesturi. Prin crearea de obstacole pe care ei erau obligati a
le nvinge, escaladnd stnci, trecnd ape. Urmream s fac din ei oameni de voint, care s
priveasc drept si s se comporte cu brbtie fat de orice greutate. De aceea nu permiteam
niciodat ocolirea unui obstacol, ci numai depsirea lui. n locul omului slab si nvins, care se
apleac mereu la toate btile de vnt, om care covrseste, ca numr, n politic, ca si n
celelalte ocupatii trebuie s crem neamului acesta un nvingtor. Neaplecat si nenduplecat.
Prin instructia ntrunit, voi cuta, n al doilea rnd, s dezvolt constiinta de corp, de unitate.
Un duh al unittii. Am observat c instructia ntrunit are o mare influent asupra intelectului
si psihicului unui om, punndu-i n ordine si n cadent mintea dezordonat si simtirea
anarhic. Prin aplicarea de pedepse, voi cuta s dezvolt, n sfrsit, simtul responsabilittii.
Curajul de a-si asuma fiecare rspunderea faptelor sale. Pentru c nimic nu e mai dezgusttor
dect omul care minte si fuge de rspundere. Am pedepsit regulat, fr exceptie, pentru orice
abatere. La Vatra Dornei am pedepsit un tnr, pentru c a provocat un conflict ntr-un parc.
La Dorna Coznesti s-a ntmplat ceva mai grav, nu ca efect, ci ca dezvluire de constructie
sufleteasc. Patru tineri s-au dus la o crcium jidoveasc, au cerut sarmale, pine, vin si dup
ce au mncat bine, s-au sculat si, n loc de plat, unul dintre ei a sco s revolverul, eroic si a
amenintat pe jidan c l mpusc de c spune ceva, sub cuvnt c sunt din grupul lui Corneliu
Codreanu. L-am pedepsit. Tnrul, dac-l voi lsa asa, se va nenoroci el, nu jidanul cruia i-a
furat o cutei de sardele. De altfel n lumea legionar pedeapsa nu poate da nastere la suprare.
Pentru c toti suntem supusi greselii. Pedeapsa nseamn n conceptia noastr, obligatia pe
care o are omul e onoare de a repara greseala sa. Odat aceasta ispsit, omul este liber de
povara ei, ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Aceast pedeaps, n cele mai multe cazuri,
este o munc. Nu pentru c munca ar avea un caracter de osnd, ci pentru c d o posibilitate
de a repare, printr-un bine, rul pe care l-ai fcut. De aceea totdeauna legionar ul va primi si
va executa cu senintate o pedeaps.
HOTRREA DE A PSI N MASE
8 NOIEMBRIE1929
Trecuser mai bine de doi ani de cnd Legiunea luase fiint. Cuiburile se nmultiser pe toat
ntinderea trii. Se simtea acum nevoia de a accentua, prin ntrebuintarea si stimularea acestor
mici forte, miscarea nceput. Singura cale legal care putea s ne duc la msuri de stat
pentru rezolvarea problemei jidnesti, era calea politic. Ea presupune contactul cu masele
populare. Bun sau ru, acesta era dru mul pe care legea ni-l punea la dispozitie si pe care, mai
devreme sau mai trziu, trebuia s psim. Cu Lefter si cu Potolea am fixat prima ntrunire

public legionar la Tg. Beresti din nordul judetului Covurlui, pentru data de 15 Decembrie.
Hotrrea amluat-o nc de la 8 noiembrie, cnd o nou serie de legionari, veniti din diferite
prti ale trii cu ocazia srbtoririi patronului Legiunii, si depuneau jurmntul. n acelasi
timp l-am trimis pe Totu n judetul Turda, pentru ca, mpreun cu Amos Horatiu Pop, s
intensifice si acolo propaganda legionar, pregtind o ntrunire.
15 DECEMBRIE 1929
La 14 decembrie seara, eram n Beresti. La gara m-a asteptat Lefter, Potolea, Tnase Antohi si
altii. Trgul era un adevrat viespar de jidnime; cas ngrmdit lng cas, dughean lng
dughean. Singura strad trece prin mijlocul trgusorului. Noroiul pn la glezne. Pe margini,
niste trotuare de scndur. Am fost gzduiti la Potolea. A doua zi dimineata, m ntmpin la
us maiorul de jandarmi si procurorul, veniti de la Galati s-mi pun n vedere c nu pot s tin
ntrunirea. Le-am spus:
Ceea ce pretindeti dvs. nu e nici drept nici legal. n tara aceasta toat lumea are dreptul s
tin ntruniri: nemti, unguri, turci, ttari, bulgari, jidani. Numai eu s nu am acest drept?
Msura Dvs. este samavolnic. Este n afara legii si nu m voi supune. Voi tine ntrunirea cu
orice pret.
n sfrsit, dup mai mult discutie, mi s-a aprobat s tin ntrunirea, dar s nu fac dezordini.
Ce era s fac? Ce dezordine? S sparg casele la oameni? Era prima mea ntrunire public. Nu
aveam tot interesul ca ea s decurg n cea mai perfect ordine, pentru a nu-mi pierde dreptul
de a le tine pe celelalte? La ora fixat pentru ntrunire, s-a adunat un numr foarte mic de
oameni. Abia vreo sut. De la ei am aflat c lumea ar fi voit s vin mult, dar a fost oprit de
jandarmi prin sate. Toat ntrunirea a durat cinci minute. Un minut a vorbit Lefter, unul
Potolea si restul eu. Am spus:
Am venit s tin o ntrunire. Dar autorittile mi opresc oamenii cu forta. n contra tuturor
ordinelor, voi tine zece ntruniri! S mi se aduc un cal si voi merge clare din sat n sat, prin
toat plasa Horincii!
Calul era de altfel singura posibilitate de locomotiune prin noroaiele acelea. Peste dou ore mi
s-a adus un cal si am plecat. Dup mine, pe jos, venea Lefter cu nc vreo patru legionari. Am
ajuns n primul sat, la Meria. Acolo, n curtea bisericii, n cteva minute, lumea s-a adunat
toat: brbati, femei si copii. Le-am vorbit putine cuvinte si nu am desfsurat nici un program
politic:
S ne unim cu totii, brbati si femei, s ne croim nou si neamului nostru alt soart. Se
apropie ceasul de nviere si mntuire romneasc. Cel ce va crede, cel ce va lupta si suferi, va
fi rspltit si binecuvntat de neamul acesta. Vremuri noi bat la portile noastre! O lume, cu
sufletul sterp si uscat, moare si alta se naste: a acelora cu sufletul prin de credint. n lumea
aceasta nou, fiecare si va avea locul su, nu dup scoal, nu dup inteligent, nu dup
stiinta, ci n primul rnd dup credinta sa si dup caracterul su.
Am plecat mai departe. Dup vreo patru kilometri, am ajuns n sat, la Slivna. Se nserase.
Oamenii m-au asteptat ns, n drum, cu lumnrile aprinse. n capul satului mi-a iesit nainte
un cuib de legionari n frunte cu Todosiu. Am vorbit si aici. Pe urm am plecat mai departe,
spre satul Comnesti, condus de cuibul de legionari din Slivna. Pe drumuri pe care nu mai
fusesem niciodat. Si aici, de asemenea, oamenii m-au asteptat cu felinare si lumnri, iar

flcii, cntnd. Oamenii m primeau cu bucurie, fr deosebire de partide politice. Nu ne

cunoscusem, dar parc eram prieteni de cnd lumea. Dusmniile se topiser. Eram o singur
ap, un singur suflet, un singur neam. A doua zi dimineata, am plecat mai departe. De ast
dat, nu mai eram singur. Trei clreti m ntrebaser dac m pot nsoti si am pornit
mpreun. n marginea satului vecin, Gnesti, Ne-am oprit la Dumitru Cristian. Om de vreo
40 de ani, cu o figur de haiducsi uittura de sub sprncene. Nationalist si lupttor din timpul
miscrilor studentesti, el si-a deshmat caii de la crut, si-a pus seaua pe unul si a pornit cu
noi. n curnd numrul nostru s-a mrit cu Dumitru si Vasile Popa, cu Hasan si Chiculit. Tot
mergnd din sat n sat, numrul clretilor a ajuns la douzeci. Eram toti tineri ntre 25 si 30
de ani. Numai ctiva aveau ntre 35 si 40 de ani, iar cel mai btrn era mos Chiculit din
Cavadinesti, de vreo 45 de ani. Cnd ne-am fcut mai multi, am simtit nevoia de un semn
distinctiv, de o uniform. Dar pentru c nu aveam posibilitti, ne-am pus cu totii, la cciuli,
pene de curcan. Si asa intram prin sate cntnd. Trecnd n cntec si n trapul cailor, pe
coamele dealurilor de lng Prut, pe unde de attea ori trecuser si luptaser strmosii nostri,
se pare c eram umbrele acelora care apraser pe vremuri pmntul Moldovei. Viii de acum
si mortii de atunci, eram acelasi suflet, aceeasi mare unitate, purtat de vnturi pe creste de
dealuri: a romnismu lui. Vestea c sosesc s-a ntins din om n om, prin toate satele. Lumea ne
astepta pretutindeni. Pe cine ntlneam pe drum, ne ntmpina cu ntrebarea:
Domnisorule, cnd veniti si pe la noi prin sat? Ieri v-a asteptat lumea pn noaptea trziu.
n sate,cnd cntam sau vorbeam oamenilor, simteam c ptrund n cele adncuri sufletesti
nedefinite, acolo unde politicienii, cu programele lor de mprumut, nu putuser s pogoare.
Aici, n aceste adncuri, am nfipt rdcinile miscrii legionare. Ele nu vor mai putea fi scoase
de nimeni. Joi, era zi de trg la Beresti. La ora 10 dimineata, am aprut pe creasta de deasupra
trgului, 50 de clreti. De acolo, n coloan de mars, cntnd, am cobort n trg. Lumea ne-a
primit cu mare nsufletire. Din casele crestinilor ieseau romnii si ne turnau cldri cu ap n
cale, dup vechiul obicei, ca s ne mearg n plin pe drumul nostru.Ne-am dus din nou n
curtea lui Nicu Blan, unde ar fi trebuit s aib loc prima ntrunire. acum eram peste trei mii
de oameni. N-am tinut ntrunire. Am dat clretilor, unora dintre ei, cte o amintire de la
mine. Lui Nicu Bogatu i-am dat tabachera mea, fcut n nchisoarea de la Vcresti; lui mos
Chirculit i-am dat o zvastic. Pe Lefter si Potolea i-am numit n Consiliul suprem al Legiunii,
iar pe Nicu Blan, n statul major la Covurluiului. Pe Dumitru Cristian, seful legionarilor de
pe valea Horincii. Valea aceasta a Hornicii, cu locurile si cu oamenii ei, mi-a rmas drag.
Dup Focsani, aici va fi al doilea stlp al miscrii legionare.
N ARDEAL, LA LUDOSUL DE MURES
Vineri, nainte de Crciun, seara la ora 5, am plecat cu camioneta spre Ludos. Eram patru:
Radu Mironovici, care conducea, Emil Eremeiu, un alt cunoscut si eu. Un ger grozav oprise
trenurile pe drum. n noaptea aceea am ndurat un frig ngrozitor. Desi umpluserm camioneta
cu paie si intraserm pn la bru n ele. Am fcut drumul Iasi Piatra Neamt Valea
Bistritei. La ora 4 dimineata, eram pe crestele Muntilor Carpati.
La 11 seara, n ajunul Crciunului, dup mai mult de 24 de ore de mers, am ajuns la Ludosul
de Mures. Aici ne-am odihnit bine la Amos. A doua zi, ne-am dus la biseric, apoi am vizitat
orselul. E mai mare dect Tg Beresti si situat la vreo 40 km nord de Turda, capitala judetului.
Si acesta e plin de j idnime, fr ns a ajunge procentul de la Beresti. Si aici Iuda, asezat la
Trg, si-a ntins pnza ca un pianjen peste ntreg tinutul romnesc. n aceast plas vor fi
prinsi bietii trani, vor fi nvrtiti si ametiti si apoi supti de tot avutul lor.

n dimineata zilei a doua de Crciun, am pornit. nti camioneta cu 10 legionari, iar dup ea,
eu cu vreo 20 de clreti: Amos, Nichita, Colceriu, profesorul Matei si altii, toti cu pene de
curcan la cciuli. Pe sosea ne ntlnea lumea si nestiind despre ce este vorba, ne privea cu
nedumerire. Dar noi mergeam parc investiti cu cea mai puternic autoritate, cci simteam c
venim n numele neamului romnesc, din porunca lui si pentru dnsul. n Gheta, Gligoresti,
n Gura Ariesului, oamenii s-au adunat tot asa de multi ca si pe Valea Horincii. Nici lor nu leam dus nici un program politic. Le-am spus numai c venim din Moldova ca s chemm la
nviere sufletul necjit al romnilor; cci o mie de ani de robie, de nedreptate si de mormnt
ne-au fost de ajuns. Rom nia Mare s-a fcut cu mult jertf, dar parc stpnirea strin si
vechea nedreptate se prelungesc nc si dincoace de nfptuirea acestei Romnii. Zece ani de
guvernri romnesti n-au reusit s ne vindece de rnile care ne dor si nici n-au reparat nedre
pttile seculare.Ele ne-au dat o unitate de form dar sufletul romnesc ni l-au frnt n attea
bucti, cte partide sunt. nvierea neamului acesta clocoteste sub pmnt si va izbucni n
curnd, luminnd cu lumina ei ntreg viitorul si ntreg trecutul nostru ntunecat. Cel ce va
crede, va fi biruitor! Din nou simteam cum m cobor n adncuri. Desi la sute de kilometri
distant, desi n regiuni desprtite de secole prin granite, si acolo am gsit acelasi suflet, exact
acelasi ca pe Valea Horincii de lng Prut. Acelasi suflet al neamului , peste care am nteles c
n-a putut fi tras niciodat vreun fel de frontier. El a curs de la un capt la altul al neamului,
de la Nistru pn la Tisa, fr ca s-i pese de frontierele asezate de mna omeneasc, ca si apa
care n adncuri curge pe sub pmnt, fr ca s tin seama de gardurile pe care oamenii le-au
fcut la suprafat. Acolo, n adnc, nu am gsit partide, nici vrajb, nici ciocniri de interese,
nici oarba neunire", nici luptele ntre frati, ci unitate si armonie.
A treia zi de Crciun am plecat din nou. Ne-am oprit la o biseric si am fcut o rugciune
pentru Mihai Viteazul, pentru Horia si ai lui si pentru Iancu, ca s stie si ei c noi psim astzi
pe pmntul pe care trupurile lor au fost chinuite si sfrtecate pentru neam. Era ziua Sfntului
Stefan. Am aprins o lumnare pentru sufletul lui Stefan cel Mare, prin care neamul nostru s-a
ridicat la cea mai mare nltime a lui si pe care au l socot la nltimea lui Napoleon, a lui
Cezar si Alexandru Macedon . Pe oriunde vor merge pasii mei, prin orice lupte voi intra, dac
deasupra mea voi simti umbra Sfntului Arhanghel Mihail si dedesubt umbrele celor 20 de
morti dragi ai familiei si miscrii legionare, n dreapta simt sufletul lui Stefan cel Mare si
spada sa.
N BASARABIA
La 20 ianuarie, am trimis pe Totu, Crnganu, Eremeiu, nsotiti de o echip cu camioneta, n
jud. Tecuci; iar eu, la 25 ianuarie 1930, eram din nou pe Valea Horincii, n mijlocul clretilor.
La 26 seara, dup ce am trecut prin Rogojeni, intrm n Oancea. n ambele sate suntem primiti
cu dragoste si cu ndejdi de multimea adunat. Suntem gzduiti n Oancea la familia Antachi.
A doua zi, luni, trg la Cahul. S trecem n Basarabia. Aici jidanii sunt multi si mai
provocatori. Aici, ca si n celelalte trguri basarabene, jidnimea e comunist, dar nu pentru
iubirea de oameni", ci numai din ur pentru statul romn, pe care numai prin triumful
comunismului l-ar putea vedea dobort la pmnt si pus sub clciul totalei stpniri jidnesti.
Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de a stpni si exploata popoarele
crestine n virtutea poporului ales", care st la baza religiei jidnesti.
Seara, am fcut niste cruci albe din pnz, de 20 cm pe care le-am pus pe piepturile
clretilor. Mi s-a dat o cruce de lemn pe care o voi purta n mn.

A doua zi, la ora 10 dimineata, n fruntea a 30 de clreti, trec Prutul, mergnd cu crucea n
mn n contra puterii pgne care sugruma Basarabia crestin. Dup patru kilometri intrm
n oras. Crestinii ies din case si vin dup noi. Nu ne cunosc, dar ne vd cu cruci albe pe piept
si cu pene la cciul. Trecem pe strzi cntnd: Scoal, scoal, mi romne". Ne oprim n
piat. ntr-o clip se adun n jurul nostru peste 7000 de trani. Nimeni dintre ei nu stie cine
suntem si ce voim. Dar toti presimt c venim spre mntuirea lor. ncep s le vorbesc n aceeasi
limb ca pe Valea Hornicii si n Turda. Dar dup dou minute politaiul Popov si autorittile
strbat pn la mine si m opresc:
-N-ai voie s tii ntrunire n piata public
-Poporul romn are voie oriunde n casa lui.
Autorittile strigau s nu vorbesc; oamenii, s vorbesc.
Oameni buni le spun eu asa este; legile ne opresc s tinem adunri n piat public. S
mergem la marginea orasului sau ntr-o curte a cuiva. Fac semn clretilor si pornim spre
marginea orasului. Un cordon de sergenti opreste multimea. Peste cteva minute mi apare n
fat un detasament de soldati cu baioneta la arm. n frunte un colonel, Colonelul Cornea.
Scoate revolverul si mi-l pune n fat:
Stai, c te-mpusc!
M opresc.
Domnule colonel, de ce s m mpusti, cci nu am fcut nici un ru. Am si eu revolver, dar
n-am venit s m bat cu nimeni si mai cu seam cu armata romn. Toate argumentrile mele
au fost zadarnice. Am stat acolo timp de aproape o or, suportnd toate insultele si batjocurile
posibile. As fi putut s rspund la fel si s m lupt. Mi-a trebuit ns o rbdare de fier ca s nu
cad ntr-o situatie si mai trist, aceea de a m lupta eu, nationalist romn, cu armata trii mele,
n fata jidanilor comunisti.
Colonelul a nceput s trag cu sabia n noi si n cai, iar soldatii s ne mpung cu baionetele.
A venit prefectul. am desclecat si am plecat cu el la Prefectur. A fost un om civilizat. A venit
si colonelul. I-am spus:
Eu am respect pentru gradul Dvs., de aceea nu v-am rspuns. Dar nu-i nimic. Lunea viitoare
ne ntlnim din nou n acelasi loc.
Am plecat. Un sergent mi-a dat calul. Cristian si Chiculit m asteptau, fr cai, la poart. Siau adus si ei caii, am nclecat si am pornit napoi pe unde venisem, alungati din urm de
politisti si ntovrsiti de privirile batjocoritoare ale jidanilor. La marginea orasului, am gsit
si pe ceilalti clreti amrti si deprimati de nfrngerea avut. Mai de parte, ctiva trani s-au
furisat din oras, s ne ntrebe cine suntem.
Mergeti si spuneti oamenilor c lunea viitoare venim din nou. Toat crestintatea din judet
s vin la Cahul.
Suferisem o nfrngere. Acum nu mai puteam cnta, ne ntorceam fr s mai vorbim unul cu
altul. Ajunsi la Oancea, am fcut 10 afise de mn prin care anuntam c luni, 10 februarie,

vom veni din nou la Cahul. Acestea le-am trimis prin clreti n mai multe puncte ale
judetului. Ne-am ntors la Gnesti, acas la Cristian, unde a m ajuns pa la 12 noaptea, dup un
drum greu, prin ntuneric de nu vedeam la doi pasi nainte, btuti n fat de lapovit, iar n
spate de amintirea nfrngerii. Am dormit la Cristian. A doua zi dimineata, am plecat la
Beresti. Acolo am scris un ordin ctrelegionarii din Valea Horincii, Galati, Iasi, Bucuresti,
Focsani si Turda, prin care le spuneam c am fot nfrnti la Cahul si c este, pentru noi toti, o
problem de onoare de a ne rentoarce acolo si de a nvinge. C sunt chemati n numr ct mai
mare. L ocul de adunare, la Oancea, nude trebuie s fie prezenti cel trziu duminic seara, 2
februarie. n acelasi timp, am anuntat si echipa Totu, Crnganu, Eremeiu, care se afla n
judetul Tecuci. Am scris de asemenea o scrisoare tatlui meu pe care-l rugam svin s ne
ajute. Legionarii mi-au strns bani si am plecat la Bucuresti. Acolo m-am prezentat d-lui
Ioanitescu, subsecretar de stat la Interne. I-am povestit cele ntmplate la Cahul si i-am cerut
permisiunea de a tine o nou ntrunire cerere legal lundu-mi angajamentul desfsurrii
n cea mai perfect ordine a acestei ntruniri. Cu conditia de a nu fi provocati de autoritti.
Dup mai multe lmuriri pe care mi le-a cerut, mi s-a aprobat ntrunirea. Nu aveam nevoie de
aprobare. Nu cere legea acest l ucru. Dar eu am vrut s m pun la adpost de orice interpretare
tendentioas. Duminic dimineata am fost din nou la Oancea. Lefter s-a dus la Cahul, pentru
a fixa cu autorittile locul de adunare. n oras era o mare fierbere. Autorittile primeau vesti
c tranii se ndreapt cu miile din toate prtile judetului, pentru a veni la adunare la Cahul.
n cursul zilei, au sosit dou camioane din Focsani, cu Hristache Solomon si Blnaru. Au sosit
de la Turda: Moga si Nichita; de la Iasi: grupul de legionari cu Banea, Ifrim si printele Isihie:
din Galati: Stelescu cu frtia, un delegat al studentilor legionari din Bucuresti si Pralea cu
cuiburile din Foltesti. apoi pe jos, cu crute si clri, berestenii si legionarii din Valea
Horincii. A sosit si tatl meu. Seara eram peste 300 de legionari care au fost ncartiruiti n
Oancea. Si nc mai soseau. Fiindu-mi team ca nu cumva s ni se desfac podul de pontoane
de peste Prut, fcndu-ne astfel imposibil trecerea, am dispus ca n timpul noptii, un grup de
30 de legionari s ocupe ambele capete ale podului. Luni dimineata, la ora 8, am trimis
nainte un grup de 50de legionari sub comanda lui Potolea ca s intre n oras pentru a face
politia adunrii. ntre timp s-au fcut interventii pentru a ne opri ntrunirea. Era o
imposibilitate. La ora 10 ne-am ncolonat si am pornit:
n linia I-a , clreti n numr de 100, cu drapel, toti cu pene la cciul. Multi n cmsi verzi.
Fiecare avea pe piept o cruce alb fcut din pnz. Aveam nftisarea unor cruciati, care
mergeau n numele crucii, n contra unor puteri pgne, s scape pe romni.
n linia a II-a , veneau pedestrii n coloan de mars, cu drapelul lor, peste 10 la numr.
n linia a III-a , urmau vreo 80 de crute, ncrcate cu cte 4-5 si 6 oameni, n majoritate
locuitori din Oancea, de asemenea cu drapelul lor.
Totul avea aspect de nceput de btlie. Cnd am ajuns la marginea orasului, o mare de capete
descoperite ne-au primit fr urale si fr muzici, ntr-o impresionant tcere de biseric. Am
trecut clri prin mijlocul acestei trnimi. O parte plngea.
***
Trnimea aceasta din ntreaga Basarabie, nici ea nu a simtit nimic n bine dup unire. Cci
iesind de sub stpnirea ruseasc, a intrat sub stpnirea jidanilor. A fost pur si simplu lsat
prad jidanilor. De 12 ani este exploatat si supt de ctre comunistii jidani, cum nici cel mai

tiranic regim cunoscut n istorie n-a exploatat vreo societate omeneasc. Orasele si trgurile
sunt adevrate colonii de lipitorinfipte n trupul istovit al trnimii. Si culme a nerusinrii,
tocmai aceste lipitori s-au transformat n lupttori mpotriva exploatrii poporului, n contra
terorii care apas poporul. Acestia sunt comunisti din Basarabia si din Romnia. Si mai mult:
aceste lipitori pline de sngele supt al romnilor ntretin, n presa lor n frunte cu Adevrul"
si Dimineata" urmtorul limbaj:
-Noi am trit si trim (lipitorile!) n cea mai bun frtie si armonie cu poporul romn. Numai
niste dusmani ai poporului, dusmani ai trii, niste extremisti de dreapta,vor s strice aceast
armonie.
***
Erau pe locul ntrunirii peste 20.000 de trani. Desigur, cea mai mare adunare de oameni pe
care o vzuse de la nceputul fiintei sale acest oras. Fr manifeste, fr ziare si fr
propagand. ntrunirea s-a tinut ntr-o mare solemnitate. De o parte, erau asezati n linie
clretii: de alt parte, coloana legionarilor pedestri. trnimea a ascultat descoperit. Nici un
cuvnt, nici un gest n-a tulburat aceast solemnitate. De ast dat colonelul Cornea n-a mai
aprut la ntlnirea dat. Am spus acestei trnimi basarabene, pe care o vedeam c asteapt
un cuvnt de mngiere si pe care n-o adunasem eu aici, n numrul acesta covrsitor, ci
marile ei dureri:
C noi nu vom lsa-o uitat n robia jidneasc n care zace astzi. C ea va deveni liber,
stpn pe rodul muncii ei, stpn pe pmntul ei, stpn pe tara ei. C zorile zilei celei noi
a neamului se arat. C n lupta nceput, ea s dea numai credint credint pn la moarte
si va primi, n schimb, dreptate si mrire.
Au vorbit apoi: Lefter, Potolea, Banea, Ifrim, preot Isihie, Victor Moga, Trziu, Hristache
Solomon. La urm a vorbit timp de dou ore tatl meu, desvrsit ca limb popular, stil si
adncime. Apoi am sftuit trnimea s se mprstie prin sate, n cea mai perfect liniste si
ordine, atrgnd atentia c noi am face cel mai mare serviciu jidanilor dac aceast
impuntoare adunare s-ar sfrsi printr-o ct de mic dezordine. Lumea voia s ne duc cu ea.
Din toate prtile ni se striga:
Dumnezeu s v ajute!
Urmriti de dragostea acestor trani, am plecat la Oancea, de unde ne-am desprtit. Din acest
moment al adunrii de la Cahul, tatl meu a intrat n miscarea legionar. Lumea s-a mprstiat
n cea mai perfect ordine. triumful nostru era mare, mai ales prin linistea si ordinea n care se
desfsurase si se terminase totul. Jidanii din Cahul avea ns nevoie cu orice pret de scandal,
de tulburare si dezordine. Pentru ca s ne compromit actiunea si s poat determina msuri n
contra ei din partea guvernului. Vznd ns c oamenii se ndrept linistiti ctre case, doi
jidani, desigur pusi de rabin, au spart geamurile unui magazin, propriu lor magazin. Ar fi iesit
de aici, n presa din Srindar: Dimineata" si Adevrul": Mari devastri la Cahul, Ct pierde
tara n fata strinttii! etc., dac autorittile si oamenii nostri ni i-ar fi surprins asupra faptului
si n-ar fi fost dusi la politie. Am dat acest caz de mic important n sine, dar de o imens
important pentru cei care vor s nteleag si s cunoasc sistemele de lupt diavolesti ale
jidanilor. Ei sunt n stare s dea foc unui oras ntreg, pentru ca, aruncnd propria lor fapt n
spatele adversarului, s compromit o actiune, care altfel ar duce la rezolvarea complet a
problemei jidnesti. Atrag deci atentia legionarilor, s nu se lase provocati, cci noi, numai

prin cea mai perfect ordine vom triumfa. Dezordinea nu nseamn conflictul nostru cu jidanii
, ci nsemneaz conflictul nostru cu statul . Or, jidanii de aici vor s ne mping n permanent
conflict cu statul . Deoarece statul fiind mai puternic, noi, atrasi sau mpinsi n lupt cu statul,
vom fi mcinati; iar ei vor rmne mai departe ca niste privitori impartiali.
***
La Iasi, m astepta n poart cinele meu Fragu, pe care-l aveam de la 1924, martor la toate
ncercrile si luptele prin care trecusem de atunci ncoace. Aici mi-am rezolvat chestiunile
curente de organizare, corespondenta cu cuiburile, pe care mi le prezenta n regul Banea,
seful corespondentei legionare. Banea ncepuse a prinde bine felul meu de a vedea, n timp de
doi an de corespondent, nct putea rezolva foarte multe chestiuni singur, n aceast perioad
n care veneam rar la Iasi.
DIN NOU N BASARABIA
N-am putut rmne acas dect o sptmn, deoarece tranii din Basarabia au trimis delegati,
scrisori si telegrame dup mine. Ei s-au legat cu atta ndejde de miscare aceasta, cu atta
sfintenie, cum nu-si poate cineva imagina. n dou sptmni de la prima intrare n Cahul,
vestea despre legionari s-a dus ca fulgerul prin toat masa crestin a Basarabiei de jos. Din sat
n sat, pn la marginea Nistrului. Vestea unui nceput de mntuire din sclavia jidneasc a
aprins inimile bietilor trani.
si legaser pn atunci ndejdea de Partidul trnesc, creznd c ei, tranii, cnd va veni la
putere acest partid al lor, vor cpta dreptate. Dup 8 ani de chinuri, de lupte, de ndejdi n
acest partid, au descoperit ceva ngrozitorpentru sufletul lor: c au fost trdati, nselati: c n
dosul numelui de partid trnesc se ascund interesele jidnimii. Partidul La tranul romn cu
perciunii de jupn". Asa n botezase profesorul Cuza. Te cuprindea jalea s fi vzut aceast
strivire de credint n inimile trnimii, n momentul n care, dup 8 ani, a nteles c buna ei
credint fusese nselat.
Iat-ne deci din nou la Beresti si apoi cu masina pe malul Prutului, la Rogojeni, unde m
asteptau peste 200 de clreti sub conducerea lui Stefan Moraru si a lui Mos Cosa. Adunati de
prin toate satele din jur.
-S mergem pn la Nistru, spuse unul.
-Da! Vom merge, i rspund.
Acum mi ncolteste pentru prima oar gndul s fac o expeditie n stil mare cuprinznd toat
Basarabia de sud, de la Tighina pn la Cetatea Alb. ntors la Iasi, m munceste mereu acest
gnd: cum as putea face s strbat Basarabia pn la Nistru? O singur problem e grea: cum
as putea proceda ca s nu ne opreasc autorittile, s nu ne batem cu statul, cu armata? Atunci
m gndesc s lansez o nou organizatie national, pentru combaterea comunismului jidnesc,
n care s intre si Legiunea Arhanghelul Mihail" si oricare alte organizatii de tineri, peste
deosebire de partide. n modul acesta socoteam c ne puteam strecura n Basarabia. Ce nume
s-i dm acestei organizatii? Discut cu legionarii n sala cminului. Unii spun: Falanga
anticomunist", altii, alte denumiri. Crnganu spune: GARDA DE FIER".
Acesta s fie!

Acum pregteam aceast actiune anticomunist, nu antimuncitoreasc. Pentru c eu, cnd zic
comunisti, nteleg jidani. Pentru a obtine autorizatia intrrii n Basarabia, nlturnd astfel
conflictele cu autorittile, peste cteva zile m-am prezentat n audient la Dl. Vaida Voevod,
pe atunci Ministru de Interne. De la Ionel Brtianu, era al doilea om politic de talie mare pe
care-l vedeam. M-a retinut trei ore. Am nteles c era gresit informat si asupra noastr si
asupra problemei jidnesti, pe care nu o cunostea n adevrata ei lumin. Pe noi ne credea
niste tineri zvpiati, care vrem s rezolvm problema jidneasc prin spargeri de geamuri. Iam explicat atunci cum vedem noi problema jidneasc. Cum ea este o problem de viat si
de moarte pentru romni. Cum numrul lor e coplesitor si inadmisibil; cum au desfiintat clasa
de mijloc, orasele romnesti. I-am spus proportia dintre crestini si jidani la Blti, Chisinu,
Cernuti, Iasi; pericolul pe care-l reprezint n scoli, amenintnd cu nstrinarea clasei
conductoare romnesti si cu falsificarea culturii noastre. I-am explicat si modul cum vedem
noi rezolvarea. A nteles din primul moment despre ce este vorba. Dar, desi unui om de
valoarea sa nu-i trebuie mult ca s nteleag esenta lucrurilor, totusi, eu cred c el nu va putea
niciodat complet, pentru c as e n firea lucrurilor: ochii de la 1890 nu mai vd la fel u cei de
la 1930. Sunt chemri, suntndemnuri, sunt porunci mute, pe care numai tineretul le aude si le
ntelege pentru c numai lui i se adreseaz. Fiecare generatie cu ei n lume. De aceea, poate,
nu avea suficient ncredere n noi.
Am obtinut aprobarea marsului n Basarabia, dup ce binenteles, mi-am luat angajamentul c
se va pstra cea mai perfect ordine. Peste cteva zile am fcut un manifest ctre tot tineretul
trii.
FRMNTRI N MARAMURES
ntre timp ncep mari frmntri n Maramures. Un alt colt de tar romneasc, peste care
moartea si ntinsese aripa. Acolo, jidnimea a cuprins satele. A pus stpnire pe pmnturi, pe
munti, pe stnile din munti. Romnii, ajunsi n stare de sclavie, se retrag tot mai mult n fata
nvlirii iudaice si se sting ncet, ncet, lsnd mosiile lo r mostenite de la Dragos Vod n
minile nvlitorilor. Nici un guvern nu se mai intereseaz de ei, nici o lege nu-i apr.
***
La nceputul lui iunie 1930, la poarta casei mele de la Iasi, se opreste o crut cu doi cai. Din
ea se coboar doi preoti, un tran si un tnr. i primesc nuntru. Se recomand preot ortodox
Ion Dumitrescu, preot unit Andrei Berinde si tranul Nicoar.
Venim cu cruta din Maramures. De dou sptmni suntem pe drum: suntem amndoi
preoti n Borsa, unul unit si altul ortodox. Nu mai putem de mila nenorocitilor de romni din
Maramures. Am fcut memorii peste memorii. Le-am adresat pe unde ne-a tiat capul:
Parlament, Guvern, Ministri, Regent. De nicieri, nici un rspuns. Nu stim ce s mai facem.
Am venit cu cruta pn aici, la Iasi, s rugm studentimea romn s nu ne lase. Vorbim n
numele a mii de trani din Maramures, care au ajuns la disperare. Suntem preotii lor. Nu
putem nchide ochii la ceea ce vedem. Ne moare neamul. Si ni se frnge inima de mil.
I-am gzduit cteva zile si le-am spus:
Singura solutie pe care o vd este s-i organizm si s ncercm a le ridica moralul. Ei s
stie c nu duc singuri lupta; c noi i sprijinim; c luptm pentru ei si c soarta lor depinde de
biruinta noastr. n urm le-am trimis, pentru organizare, pe Totu si Eremeiu. Iar mai trziu pe

Savin si pe Dumitrescu-Zpad. Mii de trani din Borsa si din toate vile se nrolau n
organizatie. Jidanii si-au dat seama de primejdia unei renasteri romnesti si au nceput a
provoca. Vznd c sistemul nu le reuseste, atunci au recurs la un mijloc infernal. Au dat foc
Borsei, aruncnd vina asupra romnilor. Ziarele jidnesti au nceput imediat s tipe. S cear
msuri energice contra romnilor, care vor s fac pogromuri. Preotii amndoi au fost atacati
de jidani, batjocoriti, loviti si mai apoi alungati mai multi kilometri si btuti cu pietre. La
urm au fost arestati ca agitatori si nchisi amndoi n temnita din Sighetul Marmatiei. De
asemenea au fost arestati: Savin si Dumitrescu-Zpad si ct eva zeci de trani fruntasi. Totu
si Eremeiu au fost si arestati la Dorna si nchisi n arestul de la Cmpulung. Adevrul" si
Dimineata" ncep o adevrat canonad de minciuni si infamii puse n sarcina preotilor si a
arestatilor. Toate protestele noastre: telegramele, memoriile etc., n-au nici un rezultat, din
cauza tipetelor, larmei si presiunilor jidnesti.
MARSUL N BASARABIA
20 IULIE 1930
n vederea marsului pe care urma s-l facem, dau un ordin de mars" pe care-l public n
Pmntul Strmosesc". Extrag din el:
1. Mergem s trecem Prutul n sunetul vechiului imn al unirii romnesti Hai s dm mn cu
mn cei cu inima romn". Mergem s facem o vizit satelor ntre Prut si Nistru, s le ducem
cntecele noastre si s legm frtie de legionari cu urmasii lui Stefan cel Mare si Sfnt.
2. Durata marsului, o lun.
3. Formatie pe 7 coloane puternice, la interval de 20 km.
4. Trecerea Prutului prin 7 puncte. Coloana din dreapta cu directia si obiectivul de atins:
Cetatea Alb, coloana din stnga, directia si obiectivul: Tighina.
5. Modul de naintare, marsul pe jos de la Prut pn la Nistru.
6. Data plecrii, 20 iulie, dimineata. Trecerea Prutului la ora ce se va anunta.
..
n momentul n care jidnimea a luat cunostint de faptul c noi voim s intrm n Basarabia
pentru a trezi constiinta romnilor, presa jidneasc a pornit n contra noastr un uragan de
atacuri. Calomnii, minciuni, attri, s-au abtut fr ncetare timp de o lun peste noi.
Aceste atacuri s-au ndreptat deopotriv si n contra d-lui Vaida. Jidanii cereau ca dl. Vaida s
fie imediat debarcat de la Ministerul de Interne, mai mult, dat peste bord", pentru ndrzneala
de a fi aprobat ca noi, tinerii romni, s intrm n Basarabia pentru a duce un cuvnt romnesc
de bine, demngiere, de ndejde, printilor si fratilor nostri de peste Prut. Basarabia e dat
economiceste si politiceste n stpnirea absolut a jidanilor. Orice ncercare de dezrobire
romneasc, orice atingere a acestei negre stpniri, este considerat ca o crim. Sub
presiunea atacurilor si uneltirilor presei jidnesti, marsul n Basarabia a fost interzis, tocmai n
ziua n care legionarii porniser din toate prtile spre Prut. Am fcut atunci urmtorul protest
pe care l-am lansat n capital:

LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL

GARDA DE FIER"
UN APEL SI UN AVERTISMENT
ROMNI DIN CAPITAL,
Marsul Grzii de Fier, care trebuia s aib loc n Basarabia a fost oprit. Inamicii unei
Romnii sntoase si puternice au triumfat. Jidnasii din Srindar, de la Lupta, Adevrul,
Dimineata, acesti otrvitori ai sufletului romnesc, de o lun de zile amenint, de o lun de
zile insult, de o lun de zile ne plmuiesc sufletele, aici la noi acas. Din cpusi nfipte n
snul cestei natii, s-au transformat n monopolizatorii ntelegerii intereselor superioare ale
patriei si cenzuratorii nepoftiti ai tuturor actelor de guvernmnt. La Turda au cerut
guvernului s opreasc demonstratia, sub motiv c se aprinde Ardealul; la Cahul , c se ncepe
revolutia n Basarabia; la Galati, c se vor naste mceluri si pogromuri. Pretutindeni au rmas
niste provocatori ordinari, Legiunea pstrnd o ordine si o disciplin desvrsite. Astzi ne
ndreptam spre Nistru, pentru ca s ntoarcem Basarabia cu fata spre Bucuresti. Dar, acestor
mercenari ai comunismului, nu el convine aceasta. Basarabia trebuie s rmn prad
bolsevismului si s priveasc spre Moscova, pentru ca ei s continue a teroriza cu provincia
dintre Prut si Nistru ntreaga politic a Romniei.
ROMNI,
Politicianismul venal si pervers, acest putregai care ne infecteaz viata, i secundeaz, din
calcul meschin de interes electoral si dintr-un njositor spirit de servilism, n opera lor de
dezmembrare a trii si nstrinare a pmntului nostru strmosesc. Spirit si calcul care au dat
Romnia, de 50 de ani ncoace, pe mna veneticilor de peste hotare.
Priviti! se misc astzi mucenicii din Maramures si Bucovina! si plng pe drumuri amarul
de robie n care i-a aruncat ticlosia tuturor conductorilor de tar; nu pentru c i-ar fi uitat, ci
pentru c i-au vndut. Nu vi se pare cel putin straniu, c nu s-a gsit un singur glas n aceast
tar, care s vin cu un cuvnt de mngiere pentru ei? Si nu vi se pare cel putin o nerusinare,
a reduce toat chestiunea din Maramures la instigatorii" Nicolae Totu si Eremeiu? Ei sunt
vinovatii? Dar politicianismul care a nselat n fiecare zi, de 12 ani, nu este vinovat? Dar
sutele de mii de venetici, jidani, care au venit peste capul lor ca lcustele, s le ia pmntul
rmas de la strmosi si s-i robeasc, acestia nu sunt instigatori si provocatori? Dar domnii
din Srindar care necinstesc mndria noastr de stpnitori n tara aceasta, acestia nu sunt
provocatori?
ROMNI,
Iat un exemplu tipic din care se poate vedea adevrata cauz a dezordinilor" din Bucovina
si Maramures. "Universul" din 17 iulie 1930 public urmtoarea statistic: la Cernuti: copii
n vrst de scoal, curs primar: 12.277 din care romni (bieti si fete) 3.378 iar restul de
8.825 strini. Ce dovad de coplesire a elementului romnesc din nordul trii mai doriti?
Unde voiti s fug din fata acestei nvale uriase si ucigtoare sufletul neamului romnesc? i
brfiti si i loviti si-i ofensati, c s-ar ridica pentru pine si situatie economic proast", cnd
n realitate ei se nalt cuteztor, s apere fiinta romnismului la granita de nord. Pentru ce nu
s-a gsit nici un brbat politic s-i spuie Majesttii Sale adevrul:

MRIA TA,
Nenorocitii acestia nu cer pine. Cer dreptate! Cer eliberarea suflatului romnesc care trage s
moar, nbusit n Maramures si Bucovina. Cer msuri n contra sutelor de mii de jidani,
ghiftuiti, rotunzi si albi va viermii, care-i sfideaz n fiecare zi n srcia lor, sub protectia
tuturor autorittilor romnesti.
Desigur, stiu ei bine, domnilor ziaristi, c nu prin manifestri violente vor putea rezolva o
asemenea problem: dar ajunsi la limita de pe urm a rbdrii, ei vor s impun o conducere
romneasc Romniei; s forteze legiferarea romneasc: legi de protectie a elementului
romnesc n Romnia.
DOMNILOR DIN SRINDAR,
Poate voiti ca prin insultele nencetate cu care rniti sufletele romnesti, s m vedeti ntr-o
bun zi n fruntea sfintilor rsculati din Maramures? S stiti c n clipa aceea v-a sunat ceasul
si v-a sunat si scndura!
n orice caz, dac legile vi se par insuficiente ca s v poat domoli, eu v declar c am
destul putere pentru ca s v pun la locul vostru si s v fac s ntelegeti n ce tar triti.
Dac nu v linistiti, voi chema n contra voastr tot ce este viu n tara asta, hotrt s lupt prin
toate armele pe care mi le va pune la dispozitie mintea.
ROMNI,
O Romnie nou nu poate iesi din culisele partidelor, dup cum Romnia Maren-a iesit din
calculele politicienilor, ci de pe cmpiile de la Mrsesti si din fundul vilor btute de
grindina de otel.
O Romnie nou nu poate iesi dect din lupt. Din jertfa fiilor si. De aceea, nu
politicianismului m adresez astzi. Ci tie, soldat. nalt-te! Istoria te cheam din nou Asa
cum esti. Cu mna rupt. Cu piciorul frnt. Cu pieptul ciuruit . Lsati-i pe neputinciosi si pe
imbecili s tremure. Voi, dati lupta cu brbtie. n curnd, Garda de Fierv va chema la o mare
ntrunire n Bucuresti ntru aprarea maramuresenilor, copiii lui Dragos Vod si a
bucovinenilor , fiii lui Stefan cel Mare si Sfnt. Scrieti pe steagurile voastre: Strinii ne-au
coplesit. Presa nstrinat ne otrveste. Politicianismul ne omoar. Sunati din trmbite alarma.
Sunati din toate puterile.
n clipa cnd dusmanii ne coplesesc si politicienii ne vnd, romni, strigati cu nfrigurare ca
pe potecile muntilor, n ceasurile de furtun: PATRIA! PATRIA! PATRIA!
Corneliu Zelea Codreanu
Seful Legiunii"
ATENTATUL CONTRA MINISTRULUI ANGHELESCU
IULIE 1930

n seara zilei n care afisasem manifestul, m gseam la Centrul Studentesc. Stteam de vorb
cu ctiva studenti. si face aparitia si tnrul Beza. La un moment dat si scoate insigna
organizatiei Vlad Tepes" si o arunc:
De astzi nainte, nu mai am nimic cu Vlad Tepes", mi dau demisia.
Pe mine, gestul nu m-a impresion at. nti, pentru c Liga Vlad Tepes" mi s-a prut ceva
neserios si cu att mai mult tineretul Vlad Tepes", despre a crui existent m-am ndoit chiar
din primul moment. O demisie din acest tineret m lsa complet rece. Dup mai multe minute,
tnrul intervine din nou n discutie, spunnd c ar voi s devin legionar, dac eu n-as avea
vreo obiectiune. I-am dat un rspuns vag, care s ocoleasc un refuz. Dogma legionar mi
impune rezerv la orice nou cerere de intrare n Legiune si cu att mai mult n c azul de fat.
Cu cteva sptmni nainte, l mai vzusem pe Beza la un mic restaurant, unde m ntreba
dac n-ar fi bune s-l mpuste pe Stere. Nu l-am luat n serios nici atunci. La plecare m-a
invitat s dorm la el. Am refuzat. M-am culcat le medicinisti. A doua zi pe la 12, aud strignd
pe vnztorii de gazete: Atentatul contra ministrului Anghelescu". Cine? Beza. Cum? A tras
cteva focuri fr s-si ating victima dect superficial. De ce? Nu stiam. M interesez. Aud:
conflict ntre macedoneni si Anghelescu pe tema Legii Dobrogei noi", prin care se ncalc
interesele romnilor din Dobrogea. Pe Anghelescu nu l-am cunoscut niciodat, dup cum nu-l
cunosc si nu l-am vzut nici pn n ziua de astzi. Peste dou zile sunt chemat la instructie.
n buzunaru l lui Beza s-au gsit manifeste de ale Grzii de Fier". Explic judectorului de
instructie si dau o declaratie. Nu am nici o cunostint si nici o legtur. Nu cunosc nici mcar
mobilul care l-a ndemnat. Mi se d drumul. M gndesc: cum poate cdea npast a pe om.
Dac as fi primit invitatia lui Beza de a dormi la el? Deveneam autor moral. Orice argument
expus de mine ntru aprare ar fi fost de necrezut. Mai ales c faptul coincidea cu oprirea
marsului n Basarabia.
A doua zi, spre marea mea surprindere, citesc n Dimineata" cu titlul pe jumtate de pagin:
Corneliu Codreanu nfiereaz fapta lui Beza. Rmn uluit. M duc la judectorul de instructie
si-i spun:
-Domnule judector, sunt foarte mirat c a putut iesi, de aici, de la dvs., dintr-o instructie
secret, o informatie inexact. Eu nu am nfierat fapta lui Beza. Nu am eu chemarea de a
nfiera fapta lui Beza!
-Nu am dat nici o informatie. Sunt inventie de ale presei.
Dar pot s fiu eu clcat n picioare de presa jidneasc? Chiar dac am cunoscut pe cineva
numai cteva minute, chiar dac nu am avut nici un fel de legtur cu el, nimeni nu m poate
forta s ca s m reped ca o canalie asupra lui , ntr-un asemenea caz si s-l nfierez. Nu vreau.
Poate s-o fac toat lumea, afar de mine, pentru c nici nu stiu despre ce este vorba si pentru
c trecutul meu, n care am fost pus n aceeasi situatie de a trage, mi-a luat dreptul de a nfiera
pe altii. Voi face un nou avertisment.
n aceeasi zi am tiprit un manifest pe care l-am mprstiat n capital:
AL II-LEA AVERTISMENT
Deoarece presa a ndrznit din nou s mistifice adevrul, sustinnd c eu as fi nfierat"
gestul lui Beza, tin s dau urmtoarele lmuriri: Dac Dl. Ministru Anghelescu o fi avnd

motive de a fi suprat, cred c cel putin tot attea motive are si tnrul Beza, att n fata
justitiei ct si n fata sufletului romnesc.
Declar c nu nteleg s iau aprarea celui dinti, nfiernd pe cel de-al doilea, ci c voi apra
pe tnrul Beza si cauza lui cu toat cldura sufletului meu si cu toat puterea. Iar voi, din
Srindar, nscrieti n rbojul rfuielilor apropiate al doilea avertisment."
Corneliu Zelea Codreanu
n urma acestor dou avertismente raporturile mele cu Dl. Vaida s-au rupt. Dl. Vaida s-a
suprat pe mine. Eu nu puteam ns proceda dect asa cum mi dicta constiinta.
Chemat din nou la instructie, am fost arestat. Iat-m, asadar, din nou n dub spre Vcresti.
n aceeasi dub mai erau nc sapte tineri cu care fac cunostint: Papanace, Caranica, Pihu,
Mamali, Anton Ciumetti, Ficata si Ghetea. Fcuser un manifest de solidarizare cu Beza. Am
psit din nou pe sub aceleasi porti, ca si acum 7 ani n urm, cu ceilalti 5 camarazi si printr-o
ntmplare am fost dus n aceeasi celul n care sttusem atunci. A doua zi, am intrat n fabric
siam vzut icoana Sfntului Arhanghel Mihail,de la care am pornit acum 7 ani, cnd eram
copil.
***
Aici, n nchisoare am cunoscut bine pe acesti tineri aromni, plecati din Muntii Pindului.
Cultur aleas, o nalt sntate moral, buni patrioti. Constructie de lupttori si de viteji.
Oameni de jertf. Aici am cunoscut ndeaproape marea tragedie a macedo-romnilor, aceast
ramur romneasc, ce de mii de ani, singur, izolat n muntii ei, si apr, cu arma n mn,
limba, nationalitatea si libertatea. Atunci l-am cunoscut pe Sterie Ciumetti, pe care
Dumnezeu l-a ales, pentru sufletul su bun si curat ca roua, s fie, prin tragica sa moarte si
chinuire, cel mai mare martir al miscrii legionare, la Romniei legionare. Aici gndurile si
inimile noastre s-au nfrtit pentru totdeauna. Vom lupta mpreun pentru neamul nostru ntreg
din Pind si pn dincolo de Nistru. Nici plngeri, nici petitii, nici interventii pe la toate
guvernele, surde pentru romnii de peste hotare sau de aici, ci numai o natie rom neasc
puternic si stpn va putea rezolva toate probleme romnesti de pretutindeni. Atunci, acesti
romni, rzletiti n lumea larg, vor fi adusi n tar.Cci este nevoie de sngele lor al tuturor
aici, unde romnimea se lupt cu moartea. Si e bine s se stie c n aceast lupt, au putut
exista guverne care au deschis larg portile trile pentru miile de jidani si care n acelasi timp,
au interzis intrarea n tar a romnilor de peste hotare.
***
Toate fortele oculte erau n joc pentru ca, presnd asupra justitiei, s obtin condamnarea mea.
Noua mea arestare si ncarcerare la Vcresti a creat o stare de mare satisfactie n rndurile
jidnimii. Sunt atacat si insultat n toate foile de orice jidnas obraznic. M atac si foile
romnesti din slujba partidelor, pentru ca s plac jidanilor.
***
Mise fixeaz termenul de judecat. ncep aceleasi pregtiri. Astept ca Nelu Ionescu, care m
apr n toate procesele ncepnd de la 1920, s vin la Iasi. La rugmintile studentilor s-au
mai nscris n aprarea mea si dl. Mihail Mora. Procesul meu este, ca totdeauna, un asalt

iudaic pentru a se obtine o condamnare. O ct de mic condamnare, cer jidanii de la

Adevrul". Numai ca s poat spune c miscarea condus de mine este anarhic, uznd de
mijloace ilegale de actiune. Misun jidanii pe slile Ministerului de Justitie cu tot felul de
interventii. n fata lor magistratura romn st dreapt si nenduplecat. Sunt achitat.
Procurorul face ns apel. Sunt retinut mai departe la Vcresti. Presiunile si interventiile
puterii iudaice se mresc. Sunt dus din nou la judecat. Procurorul Praporgescu, la judecarea
apelului, pentru a face pe placul acestei puteri, m-a asezat n box cu escrocii, hotii de cai si
pungasii de buzunare. Trei ore i-au judecat pe acestia, ncare timp am fost obiectul privirilor
ironice si sfidtoare a zeci de jidani. La urm abia s-al luat procesul meu. Am fost din nou
aprat de d-nii Mihail Mora si Nelu Ionescu. Procesul s-a terminat cu o nou achitare. Dup
aproape o lun si jumtate de nchisoare, am fost eliberat. Am plecat acas.
***
Dup acestea, cu Nelu Ionescu, Grneat, Mota si Ibrileanu, am pornit cu camioneta la
Sighetul Marmatiei s ne interesm de soarta celor doi preoti care se aflau nchisi ntr-o
mizerie nspimnttoare. Nu venea nimeni s-i vad, s le aduc de mncare. Preotul
Dumitrescu avea sotia bolnav si doi copii mici. O cas, fr pine, fr bani, fr
medicamente, din mila oamenilor. Soart de preoti crestini, ridicati ntru aprarea crucii, a
bisericii si a neamul ui lor! La fel de trist era si soarta celorlalti 10 trani fruntasi arestati.
Afar, jidnimea triumfa. Se strngeau bani n tar si strintate. Guvernul ddea bani pentru
nenorocitii de jidani" de la Borsa, pentru ca s-si fac case noi din piatr, cu etaj, n timp ce
bietii trani romni mnnc pine din fin de lemn amestecat cu rumegtur de ovz.
Eu, care am vzut atunci acest Maramures romnesc, gemnd si zbtndu-se n ghearele
mortii, nu pot dect s ndemn pe toti oamenii politici, pe toti membrii nvtmntului, pe toti
preotii, pe studenti, ca si pe elevii de scoal, ca si pe toti procurorii umanittii, care vin s ne
cenzureze viata politic:
Mergeti cu totii si vizitati Maramuresul. Puneti arbitru pe orice om din lumea ntreag, s
rspund dac e admisibil ca n tara Romneasc, s se petreac cu romnii ce se petrece n
Maramures.
Dup patru luni de zile, preotii au fost transportati n nchisoarea din Satu Mare. Acolo s-a
judecat procesul lor, n care mai erau implicati 50 de trani si trnci cu copii n brate, si 20 de
jidani. Au pledat n procesul acesta profesorul Ctuneanu, Ion Mota, un avocat din localitate si
eu, pentru romni, si patru avocati jidani pentru cei 20 de acuzati ai lor. Dup opt zile cu totii
au fost achitati, deoa rece tot ce li se pusese n sarcin nu era adevrat.
DIZOLVAREA LEGIUNII ARHANGHELUL MIHAIL SI GRZII DE FIER
11 IANUARIE 1931
ntre timp, dl. Vaida, sub presiunea atacurilor jidnesti, a fost scos de la Ministerul de Interne
si tot prin aceeasi presiune, nlocuit cu dl. Mihalache, care prin manifestrile din ultimul timp
lsa s se ntrevadc nu se va sfii s ntrebuinteze fat de noi metode de mn tare". Acest
moment sosise.

Tnrul Dumitrescu-Zpad, care fusese arestat la Sighet, exasperat de minciunile, atacurile,

injuriile presei jidnesti, fr s ntrebe pe nimeni, fr s spun un singur cuvnt cuiva, ia un
revolver pe care-l gseste la ntmplare, pleac la Bucuresti, intr n cabinet la Socor si trage
un foc de revolver n acesta. Revolveru l era ns stricat. La al doilea glonte s-a defectat. Era
n timpul srbtorilor Crciunului, dup un an de zile, n care timp nu sttusem acas nici o
lun. Voiam s fac srbtorile n familie. Eram la Focsani, pregtindu-m s plec spre cas,
cnd citesc n ziare cele ntmplate la Bucuresti. Am fost imediat chemat la judectorul de
instructie, Papadopol. S-a dovedit c nu aveam nici un amestec n cele ntmplate. Mi s-a dat
drumul.
Am plecat din nou la Focsani, unde din ordinul d-lui Mihalache si fr ni ci un motiv, am fost
nconjurat de politie, n cas la Hristache Solomon si timp de 8 zile n-am putut iesi afar.
Domnul Mihalache dizolvase Garda de Fier si Legiunea, printr-un jurnal al Consiliului de
ministri. S-au fcut perchezitii la toate organizatiile, s-au ridicat scriptele, s-au sigilat sediile.
Acas la Iasi precum si la Husi mi s-au rscolit pn si pernele si saltelele.
Pentru a cincea oar mi se rvsea casa, lundu-mi-se tot ce era n legtur cu miscarea, pn
la cele mai mici nsemnri pe care le aveam. Saci ntregi, plini de acte, scrisori, hrtii, au fost
ridicate din casele noastre si duse la Bucuresti. Dar ce puteau s gseasc la noi ilegal sau
compromittor? Noi lucram la lumina zilei si tot ce aveam de spus, spuneam n gura mare.
Credinta noastr ne-o mrturiseam tare n fata lumii ntregi.
De la Focsani, la 9 ianuarie, am fost dus de agenti la Bucuresti si acolo, dup un interogator
de 12 ore, arestat si trimis iar la Vcresti. Au mai fost adusi a doua zi legionarii din judetele
ncare lucrasem cel mai mult: Lefter, de la Cahul; Banea, de la Iasi; Stelescu, de la Galati;
Amos Pop, din Turda; Totu si Dnil.
O nou lovitur aspr dat n moalele capului, unei organizatii romnesti, care nu fcuse
nimic ilegal, ci numai ncercases-si ridice fruntea n contra hidrei iudaice. O nou ncercare
a neamului acesta de a se ridica, prin tineretul su, din robie, se prbusea sub loviturile unui
romn, Ministru de Interne, n aplauzele unanime ale jidnimii din tar si din strintate. Si de
aceast dat, furia pentru nimicirea noastr s-a pornit necruttoare. Nici un mijloc n-a fost
crutat pentru a ne distruge. Nici o infamie. Si nu eram vinovati cu nimic. Ptrundeau pn la
noi foile jidnesti care ne atacau cu violent, btndu-si joc de noi si de adevr; iar noi nu
puteam face nimic. Nu puteam rspunde nimic. Cu bratele ncrucisate ntre patru pereti de
nchisoare, priveam cum merg asupra noastr insulte si acuzatii peste acuzatii, care de care
mai grozave.
*
Pentru a arta msura infamiei presei jidovesti din acea vreme, este suficient ca din multiplele
ncercri fcute cu intentia de a ridica n contra-ne opinia public si de a forta condamnarea
noastr, s redau urmtorul fals ordinar svrsit de ziarul Dimineata" si apoi reprodus si
comentat de celelalte. Atrag atentiunea c niciodat n-am conceput, scris si isclit un
asemenea ordin. Nu-mi apartine nici un cuvnt. El este pe de-a-ntregul nscocit de jidnime.
l reproduc n ntregime astfel cum a aprut cu comentariile ziarului dimineata:
UN DOCUMENT EDIFICATOR

n legtur cu scopurile si mijloacele uzitate de organizatia Arhanghelul Mihail , suntem n

msur s publicm un document senzational emanat de la legiunea din Iasi. Este vorba de o
circular trimis la Cmpulung si Ludosul Mare de ctre Legiunea Arhanghelul Mihail din
capitala Moldovei:
Legiunea Arhanghelul Mihail
Sediul Iasi (Rpa Galben)
Cminul Cultural Crestin
245/930 ad circulandum
Copie
Pentru rspunsuri adresati Corneliu Zelea Codreanu Str. Florilor 20, Iasi
prin cifru
Ctre
Batalionul II Cmpulung
Batalionul III Ludosul de Mures
Avem onoare a v aduce la cunostint urmtoarele:
Lund n considerare c autorittile civile ct si cele militare au slbit n vigilenta lor prin
faptul c noi am intervenit pe lng unele personagii suspuse att la Ministerul Internelor,
ct si din (e vorba de o alt autoritate nalt N.R.) trebuie ca s dublm forte mari de
propagand si instigatii abuznd de aceast ocazie, care nu suntem siguri c ntr-o bun zi din
nou se va ntoarce c ontra noastr. Prin urmare fr nici o ezitare si pierdere de timp, veti face
urmtoarele:
1.Veti ntocmi tablouri de companii si plutoane de toti legionarii care au depus jurmntul.
Aceste tablouri le veti nainta Legiunii pn la 1 noiembrie cor. care se vor centraliza apoi pe
regiuni.
2.Batalionul II. va convoca la Cmpulung pe principalii conductori: Robota, Popescu,
Serban, Despa, iar absolut n secret pe comisarul Nubert, Vatra Dornei si pe seful postului
Poiana Stampii, Pduraru Gheorghe. Le veti comunica c Legiunea a luat dispozitiuni n
schimbarea planului de lucru. De acum se va lucra prin conspiratii absolut n secret, nu veti
mai tine ntruniri publice si nici propagand veti lua contact mutual cu toti legionarii sefi de
cuiburi punndu-le nvedere s mentin aceeasi stare de revolt ntre trnime. Lovitura
decisiv se va da n toamna aceasta cu ocazia schimbrii guvernului Mironescu.
3.Bat. III, veti convoca pe dl. Profesor Matei, Moga Victor, Moga Tnase si comandantul
plutonului din Grindeni din Urca, veti chema doar pe comerciantul Moldovan. n secret se
va chema serg.-instr. Jandarm Constantin, de la postul Ludos comunicndu-le (ca la Bat. II).

4.De 2 ori pe sptmn veti scoate tineretul legionar la exercitii pe teren (islaz) sau alte
locuri pregtindu-l si explicndu-i mretul nostru scop, mbrbrndu-l.
5.Seful marelui stat major pe lng Bat. III va termina ct mai repede posibil cu lucrrile ce a
fost nsrcinat verbal si cu ord. secr. nr. 7/1930 n cazul c ecrazitul nu a fost ndeajuns veti
cere din nou persoanei cunoscute.
6.Prin corespondent veti ncunostiinta si pe d. dr. Iosif Ghizdaru de la Sighisoara despre cele
de mai sus, trimitndu-i si un raport detaliat asupra activittii de la Ludos la Sighisoara va
lua fiint Bat. IV sub conducerea d-lui dr. Ghizdaru.
7.Acest ordin l veti arde imediat dup primire. Fiti prudenti, o armat de spioni jidani s-au
pus n urmrirea actiunii noastre nu stati de vorb si nu primiti pe nimeni care nu are
semntura mea. Sus inimile, triasc Legiunea si cu Dumnezeu nainte!
Iasi. 7 octombrie 1930.
Comand. Leg.
(ss) Corneliu Zelea Codreanu
Seful stat Major si secretar
(ss) Grneat
Reiese clar din aceast circular c legiunea Arhanghelul Mihaila pregtit actiuni criminale
apropiindu-si pentru aceasta pe unii dintre functionarii publici. Desi tardiv, autorittile sunt
deci datoare s identifice pe absolut toti functionarii publici care s-au pus n serviciul
criminalei actiuni a legiunii Arhanghelul Mihailsi s aplice sanctiunile cele mai severe."
**
mi ddeam seama c situatia era grea. Organizatia dizolvat, sediile sigilate, perchezitii prin
toate prtile. Opinia public zpcit complet n fata tipetelor jidanilor si nmrmurit de
acuzatiile pe care acestia ni le azvrleau, nclina s cread de adevrate toate aceste odioase
nscenri. Pe deasupra, n nchisoare, mizerie, frig, umezeal, lips de aer si de lumin, lips
de asternut. Trebuia o mare interventie ca s putem cpta niste paie pentru a pune n saltele si
niste rogojini pentru a acoperi igrasia de pe pereti. 1931 ncepuse n nchisoare sub ploaie de
minciuni, de insulte si de lovituri ale jidanilor. I-am dus, si de rndul acesta, pe noii camarazi
care m ntovrseau n noua mea ncercare, s vad icoana si toate locurile pline de amintiri
pentru mine. Era desigur greu si pentru ei. Dar, rspunderea lor nu era dect pentru ei si cu
mult mai mic. tinta care trebuia sfrmat si nimicit eram eu. Simteam cum din nou se
adun nori negri deasupra noastr, cum din nou si cu mai mult ndrjire se prvleste asupra
noastr o lume dusman, care vrea s ne piard. Singurul sprijin, n mijlocul acestor infernale
uneltiri si uriase asalturi, l-am gsit numai n Dumnezeu. ncepem s postim, post negru, toate
vinerile. Iar n fiecare noapte la ora 12,s citim Acatistul Maicii Domnului. Afar, legionarii
din capital n frunte cu Andrei Ionescu, Ion Belgea, Iordache, Doru Belimace, Victor
Chirulescu, Cotig, Horia Sima, Nicolae Petrascu, Iancu Caranica, Virgil Rculescu, Sandu
Valeriu, fac sfortri uriase pentru a lumina opinia public derutat de presa Srindarului. Si n
acelasi timp devotatul si neclintitul Fnic Anastasescu nelipsit de la toate ncercrile prin

care am trecut caut s ne mbuntteasc starea material din nchisoare. Iat vina ce mi se
punea n sarcin, prin:
MANDATUL DE ARESTARE NR. 194
Avnd n vedere actele de procedur penal adresate contra lui Corneliu Zelea Codreanu,
avocat din Iasi, n etate de 31 ani, prevenit c a comis faptul c a ncercata ntreprinde o
actiune mpotriva formei de guvernmnt statornicit prin Constitutie si a ncercat a face
agitatiuni din care putea rezulta un pericol pentru siguranta public prin organizarea unei
asociatiuni Legiunea Arhanghelul Mihail Garda de Fier, avnd ca scop ntronarea unui
regim dictatorial , ce urma s fie impus la un moment voit de el, prin mijloace violente , n
care sens partizanii erau pregtiti si ndemnati, prin instructie quasi-militar, ordine, directive
si cuvntri, precum si prin publicatiuni. afise, embleme, discursuri n ntrunirile organizate
sau ntrunirile publice.
Avnd n vedere c acest fapt e prevzut de art. 11 aliniatul II din legea pentru reprimarea
unor noi infractiuni n contra linistii publice, cu nchisoare de la 6 luni, pn la 5 ani si cu
amend de la 10.000, la 100.000 lei si cu interdictiune corectional.
Considernd c din cercetrile fcute rezult sarcini si indicii grave de culpabilitate, contra lui
Corneliu Zelea Codreanu si c pentru a mpiedica pe numitul s nu comunice cu informatorii
si martorii ce urmeaz a fi audiati, cum si n interesul sigurantei publice, este n interesul
instructiunii, ca numitul inculpat, pn la noi dispozitiuni, s fie detinut n casa de opreal;
Ascultnd si concluziunile D-lui Procuror Al. Procop Dumitrescu si dispozitiunile art. 93
procedur penal;
Pentru aceste motive:
Mandm tuturor angajatilor fortei publice ca confirmndu-se legii s aresteze si s conduc la
casa de arest de la Vcresti, pe Corneliu Zelea Codreanu
Dat n cabinetul nostru astzi 30 ianuarie 1931.
Judector de Instructie Stefan Mihescu
(Dosar nr.10-1931)"
PROCESUL
VINERI, 27 FEBRUARIE 1931
Ploaia aceasta de acuzatii a durat nencetat 57 de zile, rspndindu-se zilnic, n milioane de
foi, n sate si orase. Nici o posibilitate de rspuns. De nicieri, nici o raz de ndejde. Nimeni
n-are putint s ne ia aprarea si s denunte complotul jidnesc pentru condamnarea si
ngroparea noastr si a miscrii. Privim cum autorittile, procurorii, siguranta si acest domn,
Mihalache, Ministru de Interne, care desi cu totii stiau din cercetrile pe care le fcuser c nu
suntem vinovati cu nimic, c nu s-a gsit nici un depozit de munitii, arme, dinamite etc., cu
toate acestea se complceau n aceast situatie de infamie, lsnd prad insultei si batjocoririi
jidnesti niste oameni arestati, care nu se puteau apra. Fiind n joc Siguranta Statului, ar fi
avut elementara datorie s linisteasc opinia public, dnd un comunicat, prin care s fi spus

c nu este adevrat, c Siguranta Statului ar fi descoperit depozite de munitii etc. si c tara ar

fi fost n ajunul unui rzboi civil. n mijlocul acestei situatii, ni se fixeaz procesul pentru
vineri, 27 februarie. O parte din avocati sunt de prere s se amne procesul, din cauza
atmosferei ncrcate si s punem martori, cel putin din lumea organelor de sigurant, care s
fie fortate, sub jurmnt, s declare adevrul. Refuzm propunerea. Ne judecm fr nici un
martor. Prezideaz dl. Consilier Buicliu, ajutat de d-nii judectori G. Solomonescu si I.
Cotsin, Procuror, dl. Procop Dumitrescu. Ne apr profesorul Nolic Antonescu, d-nii Mihail
Mora, Nelu Ionescu, Vasiliu-Cluj, Mota, Grneat, Corneliu Georgescu, Ibrileanu.
Lumea si magistratii asteapt s vad aprnd dovezile n contra noastr, bombele si
depozitele de munitii, dinamite, ecrazite si arme. Nimic, absolut nimic. ntr-o jumtate de or
dup interogatoriul nostru, toat aceast fars infam s-a prbusit. n sfrsit, am putut s
vorbim, necati de indignare, care 2 lu ni, ceas cu ceas, se concentrase n noi. Tot barajul acela
de minciuni se frngea n fata adevrului. Toate lanturile cu care ne legaser, cdeau. Am fost
aprati n mod strlucit de avocatii nostri.
Procesul a continuat si a doua zi. Pronuntarea s-a amnat cteva zile. La termenul fixat, am
fost dusi din nou la Tribunal, unde ni s-a citit sentinta de achitare cu unanimitate (sentinta
penal nr. 800)
***
Iat n ce termeni a caracterizat sentinta de achitarea actiunea pentru care Legiunea
Arhanghelul Mihail" fusese tradus n fata judectii, dup ce mai nainte fusese dizolvat:
Avnd n vedere c din cele artate de Dl. prim-procuror se constat n fapt din dosar, c n
adevr se recrutau aderenti numai printre oameni hotrti, brbati, femei si copii, printre
plugari, elevi; c se vorbeste de cuiburi de legionari sau vulturi albi" de pild; c e vorba de
un stagiu, jurmnt sau legmnt, de 5 legi fundamentale, dintre care una e a secretului; c
legiunea este organizat militreste cu o uniform, cu un c entiron, cu o esarf, cu programe
de educatie fizic si instructie militar, exercitii de semnalizare si cunoastere a alfabetului
Morse etc. Nu se constat ns c cei ce recrutau si cei recrutati au ntreprins vreo actiune
mpotriva actualei forme de guvernmnt statornicit prin Constitutie si nici nu au ntreprins
vreo actiune din care s rezulte vreun pericol pentru Siguranta Statului. C simplul fapt al
constituirii ntr-o asemenea organizatie nu poate constitui o infractiune, chiar dac n
conceptia u nora ea ar prezenta un pericol, cnd, atta vreme ct organizarea n-a fost ocult,
autoritatea administrativ ar fi putut interveni, fie oprind-o, fie dizolvnd-o. Chiar n ipoteza
n care s-ar stabili c organizatia a copiat modelul fascist ca form de al ctuire, nc prin asta
membrii ei nu pot fi considerati pasibili de pedeapsa pe care o prevede textul pentru care sunt
trimisi n judecat fiindc, n starea static, o organizatie, oricare ar fi forma ei, nu prezint
nici un pericol pentru Siguranta Stat ului, ea putnd face obiectul preocuprilor unor msuri
preventive a autorittilor administrative, nu ns a unor msuri represive care au intervenit
numai atunci cnd se trece la actiune (afar de cazul cnd legea nu prohib direct forma de
organizare). Ori nu se poate spune c, din mprejurarea c ctiva legionari au mers prin
comune pentru a cpta aderenti, ndrumnd poporul s se organizeze, s aib ncredere n
miscarea legiunii etc., se poate scoate un indiciu c ei intentionau s pericliteze Siguranta
Statului propaganda fiind un mijloc de formarea si remprosptarea cadrelor unei organizatii
politice cum era aceasta si nici c njghebarea de asa-zise cuiburi, de ctre elevii de liceu
formatiuni care nu fceau parte din organizatia propriu zis nu d nota pericolului pentru
Siguranta Statului dac se are n vedere c n programul organizatiei era trezirea constiintei

nationale cu precepte de educatie fizic si moral care cadreaz cu un program scolar, att
timp ct lipsesc agitatiunile.
Considernd c nu se poate imputa inculpatilor c urmreau prin actiunea lor schimbarea
actualei forme de guvernmnt, pentru c din dosar si e netgduit si de reprezentantul
Ministerului public, c att inculpatul Corneliu Z. Codreanu ct si ceilalti precum sitoti
componentii organizatieipropovduiau un brat tare, n locul partidelor parazite, dar
recunosteau autoritatea regelui, de care se vorbeste cu tot respectul cuvenit si ai cror
colaboratori, spun foarte des n manifestrile lor, vor s ajung. Ori atta vreme ct era vorba
de o colaborare cu capul statului, nu poate fi vorba de o rsturnare a formei de guvernmnt la
care guvernul n-ar fi consimtit.
.
Avnd n vedere c pentru aceste consideratiuni actiunea subversiv (care de altfel nu se
dovedeste de nicieri a fi o actiune subversiv) de care sunt acuzati inculpatii nu poate fi
ncadrat n dispoz. art. 11.
.
Considernd c marsul n Basarabia pus la cale de organizatie n-a avut loc, cci nici n-ar fi
avut loc dac autorittile n-ar fi consimtit; consimtmnt pe care de altfel inculpatii pretind c
l-au avut dar c le-a fost retras mai trziu.
C n asemenea mprejurri e de prisos s se mai retin sustinerile inculpatilor c ei aveau de
scop, n prim rnd o punere la ncercare a rezistentei legionarilor si n al doilea rnd trezirea
constiintei nationale n populatia impregnat de elemente strine.
Avnd n vedere c s-a mai sustinut c toate actele inculpatilor au a fi privite n lumina
antecedentelor lor.
.
Avnd n ved ere c nici ca dat n dozarea punibilittii unor infractori nu pot fi citate, actele
inculpatilor Corneliu Zelea Codreanu, Dnil etc. ct timp nu se stabileste existenta faptului
pentru care sunt dati n judecat, fiindc, antecedentele intereseaz pentruproportionarea
pedepsei, nu pentru intervenirea ei.
C astfel fiind, inculpatii nu sunt vinovati de faptele ce lise imput si prin urmare urmeaz a fi
achitati".
.
**
Ne rentoarcem bucurosi la nchisoare. Acolo ne facem bagajele si asteptm s plecm. S ne
vin ordinul de punere n libertate. Asteptm, 8 seara, 9, 10 ,11, tresrim la fiecare pas care se
aude prin curte. adormim cu bagajele fcute. A doua zi asteptm iar. Abia a trei zi auzim c
procurorul a fcut apel si c, pn la noua judecat, vom rmne arestati.

n sfrsit, iar ncep s treac zilele greu.

*
Pentru vineri, 27 martie 1931, ni se fixeaz noul termen la Curtea de Apel. Zilele trec din ce n
ce mai greu. n sfrsit, iat-ne din nou n dub spre Palatul de Justitie. Ne judecm. Suntem la
Curtea de Apel, Sectia a II-a. Prezideaz dl. Ernest Ceaur Aslan. Aceiasi aprtori si fac
datoria, combtnd cu acelasi succes teza procurorului Gic Ionescu, care depseste
rechizitoriul su, prin iesiri insulttoare si pline de ur. Pronun tarea se amn cteva zile.
napoi la Vcresti. Asteptm. Rechemati, ni se comunic o nou achitare, cu unanimitate.
Suntem eliberati dup 87 zile de nchisoare. Suntem gsiti nevinovati. Oare cine va pedepsi pe
insulttorii nostri? Oare cine ne va rzbuna toate nedrepttile, loviturile si toate suferintele
ndurate?
Dar procurorul face recurs. Mai trziu se judec si acesta la Casatie. Suntem din nou achitati,
cu unanimitate.
***
Iat-ne cu dou hotrri: una a d-lui Mihalache, prin care Legiunea Arhanghelului Mihail" si
Garda de Fier" sunt dizolvate ca organizatii subversive si periculoase pentru existenta
statului romn, alta a ntregii justitii romnesti: Tribunal, Curte de Apel si Casatie, n
unanimitate, dup care, tinerii acestia n-au nici o vin,Legiunea si Garda nu sunt periculoase
ntru nimic, nici ordinii publice, nici Sigurantei Statului. Cu toate acestea, sediile noastre
rmn sigilate pe mai departe. Jidnimea, care a fost din nou nfrnt, tace si pregteste din
umbr alte minciuni, alte atacuri, alte infamii.
Doamne! Doamne! Cum nu vede neamul acesta c noi, copiii lui, suntem lsati prad
loviturilor dusmane care curg asupra noastr, una dup alta!
Doamne! Doamne! Oare cnd se va trezi el si va ntelege toat urgisirea si cabala ndreptat
contra lui, cu vrjmsie, pentru a-l adormi si rpune!
MISCAREA LEGIONAR N PRIMELE ALEGERI
IUNIE 1931
n aprilie cade guvernul national-trnesc. Vine guvernul Iorga-Argetoianu. Legiunea fiind
dizolvat, mi nscriu miscarea la comisia electoral central sub o nou denumire: Gruparea
Corneliu Z. Codreanu", alegndu-mi semn electoral:
Noua denumire, se ntelege, nu prinde n mase. Popor, pres, dusmani, guvern, tot Garda de
Fier" continu a-i zice. S lum parte la alegeri. S nu ni mai spun c de ce nu ne punem n
rnd cu lumea, de ce nu uzm de cile legale. La 1 iunie sunt alegerile. Cu mari sfortri
materiale, cu mprumuturi, reusim s ne punem candidaturi n judete. ncepe propaganda. Cea
mai legal si cea mai delicat. n judetele n care candideaz Ministrul de Rzboi si Primul
Ministru al trii, noi nu candidm. Pentru acest motiv, din putinul ct avem, rupem Focsanii si
Rdutii. n schimb, asupra noastr se reped: guvern, autoritti, btusi. Ni se opreste
propaganda. La urm ni se mai fur si din voturi. Totusi, obtinem, dup o lupt grea, 34.000

de voturi. Se prezint pe linia ntia Cahulul cu aproape 5.000 de voturi, Turda cu 4.000,
Covurluiul cu cele trei sectii: Beresti, Gnesti, Oancea cu aproape 4.000, Ismail cu 6.000 etc.
De al15 decembrie 1929, de cnd am plecat la prima ntrunire la Beresti si pn acum, n iunie
1931, am dus-o ntr-o lupt si nchisoare continu. Pe acas nu stiu dac, adunnd zi cu zi, am
stat dou luni.
LUPTA DE LA NEAMT
31 AUGUST 1931
Dup 20 de zile, aflu c s-a declarat vacant un loc de parlamentar la jud. Neamt si c n
curnd vor fi alegeri. Studiez situatia si iau hotrrea de a intra n lupt. Avusesem n acest
judet, la alegerile trecute, 1.200 de voturi. Acum se prezentau n alegeri liberalii, nationaltrnistii n cartel cu averescanii, georgistii etc. Presa voia s dea o semnificatie deosebit
acestor alegeri, pentru c lupta va fi ncordat si rezultatul ei va fi succesiunea la guvern. Se
observ concentrri de forte. Lumea ncepe a face chiar pronosticuri. Unii dau victoria
liberalilor, altii national-trnistilor. n toiul luptei, unii vor face pariuri. Se nteleg de la sine,
c de noi nici nu se vorbea. Pe capul nostru nu se gndea nimeni s pun pariuri.
La 25 iulie, dau si eu ordin de concentrare. Dar noi suntem sleiti. Nu avem nici cu ce plti
lista. Ne ajut familia Iesanu pentru plata listei si tiprirea de manifeste. Pe la 30 iulie, sunt n
Piatra Neamt si astept sosirea echipelor. Vine fiecare cum poate. Pe jos, cu trenul, cu cruta.
Acum ncep s intre mai n serios n lupt elementele crescute n frtii, care formeaz echipe
sub comanda legionarilor mai vechi. Dup hart, dau fiecrei echipe cte un sector. Numrul
lupttorilor nostri se ridic la un total de 100. Ei pleac pe jos, cu o credint nesfrsit, desi nu
cunosc pe nimeni si nu stiu nici ce vor mnca, nici unde vor dormi. Dumnezeu le va purta de
grij, iar nevoia i va nvta. La Brosteni pleac echipa Bnic, profesor Matei, Cosma, la care
se vor aduga cmpulungenii; la Rpciuni, echipa tocu; la Bicaz, echipa Crnganu; la Tg.
Neamt, Victor Silaghi, Jorjoaia, Stelescu; la Blttesti, Banea, Ventonic, Ifrim, Mihail David;
la Roznov, Popovici; la Buhusi, Pduraru cu Romascanii, Hristache Solomon si inginerul
Blnaru; la Crcoani, Doru Belimace si Rtoiu; la Rzboeni, Valeriu Stefnescu, familia
Mihai Crciun si Stelian Teodorescu. Alturi de acestia, prof. Ion Z. Codreanu tinea ntruniri
n diverse puncte ale judetului. Pe alocuri erau si cuiburi de legionari sub conducerea
urmtorilor: Herghelegiu, Trt, Platon, Loghin, David, Nut, Mihai Bicleanu, Ungureanu,
Olaru V. Ambrozie, Macovei etc.
Echipele au nceput s munceasc pe la oameni cu ziua pentru a cpta de mncare. n scurt
timp, ele au nceput s fie iubite de trani. National-trnistii au venit cu masini multe. Numai
din partea lor sosesc n judet si pleac n propagand sapte fosti ministri. De asemenea, de la
liberali. Din toate categoriile sociale, preotii se poart cel mai slab. n judetele unde se
strmb crucile de pe biserici, n fata stpnirii politicianiste, atee si jidnite, ntr-o lupt n
care eram singurii care veneam n numele crucii, cu pieptul deschis n fata monstrului pgn,
preotii din judet, cu o exceptie de vreo 3-4, au fost n contra noastr. n ultima sptmn,
trebuia s-mi organizez fortele n vederea btliei finale. Aveam acum 6 sectii puternice si 10
slabe. n discutia pe care am avut-o cu sefii de echipe, acestia sustineau c odat ce avem 6
sectii puternice, putem s ne ridicm echipele de acolo si s le ntrim pe cele slabe. Era o
prere gresit care ne putea duce la pierderea btliei. Am procedat exact contrar, concentrnd
forte n punctele mele puternice; iar la celelalte lsnd numai mici echipe de hrtuial.
Adversarii, toti s-au grupat gresit. Ei s-au concentrat n punctele tari ale mele. nct noi am dat
btlia n punctele noastre cele mai tari, iar ei n punctelelor cele mai slabe. Au fost nimiciti.

Eu am luat n aceste 6 puncte cte 1.000 de voturi de sectie, iar ei cte 200, maximum 300. n
acelasi timp, sectiile lor tari, rmnnd fr bun aprare, au fost njumttite de echipele
noastre. n ziua de votare, ncepnd de dimineat, am strbtut cu o masin puternic, nsotit
de Totu, 15 sectii devotare din 16. Noaptea, laora 12, s-a aflat rezultatul, ntr-un mare
entuziasm al maselor trnesti si al echipelor de legionari si ntr-o nemaipomenit deprimare a
politicienilor si a jidanilor. Garda: 11.300 voturi; liberalii: 7.000; national-trnistii cu
averescanii: 6.000; cei lalti, mult mai putin. Si astfel, n prima lupt, n cmp deschis cu
fortele coalizateale politicienilor, legionarii, desi ntr-un numr redus si dispunnd de mijloace
incomparabil mai mici, izbutesc s cstige victoria, mprstiind panic n toti adversarii.
DEMOCRATIA MPOTRIVA NEAMULUI
N PARLAMENT
n urma acestei alegeri, am intrat n Parlament. Singur, n mijlocul unei lumi dusmnoase.
Fr experienta acestei vieti parlamentar, fr talentul oratoriei democratice, care cuprinde
mult fraz goal, dar pompoas, strlucitoare, gesturi pregtite n oglind si o bun doz de
obrznicie. nsusiri cu care poti strbate, te poti ridica, dar pe care Dumnezeu n-a vrut s mi le
dea si mie. Probabil, pentru a-mi tia orice tentatie care m-ar fi ndemnat s mnalt prin ele.
Nu am depsit niciodat, tot timpul ct am stat n Parlament, legile bunei cuviinte si a
respectului pentru cei mai btrni, fie chiar cei mai mari adversari ai mei. N-am batjocorit, nam luat parte la njurturi, n-am rs de nimeni si n-am ofensat pe cineva. Asa c nu m-am
putut integra vietii de acolo.Am rmas un izolat, nu numai datorit faptului c eram singur
fat de ceilalti, ci un izolat fat de viata aceea. ntr-o sear trziu, cnd sedinta era pe sfrsite
si bncile aproape goale, mi s-a dat cuvntul. Am cutat s art c tara aceasta este cotropit
de jidnime. C acolo unde este cotropirea cea mai mare, acolo este si cea mai
nspimnttoare mizerie omeneasc: Maramuresul. C nceputul existentei jidanilor pe
pmntul nostru, coincide cu nceputul mortii romnilor. C n msura n care numrul lor va
creste, noi vom muri. C, n sfrsit, conductorii natiei romnesti, oamenii veacului
democratiei si ai partidelor, n aceast lupt si-au trdat neamul lor, punndu-se n slujba marii
finante nationale sau internationale jidnesti. Art c n portofoliul Bncii Marmorosch Blank,
acest cuib iudaic de uneltire si de corupere, sunt trecuti o bun parte din oamenii politici,
oameni pe care aceast banc i mprumutase" cu bani: dl. Bra ndsch, subsecretar de stat
111.000 lei; Banca trneasc a d-lui Davilla 4.677.000; dl. Iunian 407.000 lei; dl. Madgearu
401.000 lei; dl. Filipescu 1.265.000 lei; dl. Rducanu 3.450.000; Banca Rducanu 10.000.000
lei; dl. Pangal (seful masoneriei de rit sc otian) 3.800.000 lei; dl. Titulescu 19.000.000 lei. Toti
fruntasi ai vietii publice romnesti. n afar de acestia mai sunt si altii. Sunt multi. Sunt toti,
dar n-am putut pune mna pe list. Fiind ntrerupt de unul din ei:
Sunt bani mprumutati. O s plteasc.
Rspund:
Or plti sau nu, nu stiu, dar eu v spun un singur lucru: exist obligatia pe care o are cineva
cnd mprumut bani de la o asemenea finant, de a o satisface cnd este la guvern, de a o
satisface cnd este n opozitie si, n orice caz, de a nu lovi n ea cnd trebuie s fie lovit.
Citesc apoi o list din care art, fr posibilitate de replic, cum de la rzboi si pn acum
statul romn a fost defraudat cu cca. 50 miliarde lei, sub conducerea democratiei, a prea
cinstitei si prea perfectei forme de guvernare a poporului" prin el nsusi. Conducerea

democratiei" avnd la baz ideea controlului" permanent al poporului n care poporul,

marele controlor, este prdat, n timp de 15 ani de guvernare cu fabuloasa sum de 50 miliarde
lei. Fac apoi observatiuni critice asupra democratiei. La urm formulez 7 cereri:
1. Cer introducere pedepsei cu moartea pentru manipulatorii fraudulosi ai banului public.
M ntrerupe dl. Ispir, profesor la Facultatea de Teologie:
D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purttor al ideii crestine. ti aduc aminte c
sustinerea acestei idei este anticrestin.
Rspund:
Domnule Profesor, cnd este chestiunea s aleg ntre moartea trii mele si aceea a tlharului,
eu prefer moartea tlharului. Cred c sunt mai bun crestin dac nu voi permite tlharului s-mi
duc tara le pieire.
2. Cerem revizuirea si confiscarea averilor celor care si-au furat tara.
1.Cerem tragerea la rspundere penal a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi c au
lucrat n contra trii, fie sprijinind afaceri incorecte, fie n alt mod.
2.Cerem mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliile de
administratie ale diferitelor bnci sau ntreprinderi.
3.Cerem alungarea cetelor de exploatatori nemilosi care au venit pe pmntul acesta s
exploateze bogtiile solului si munca bratelor noastre.
4.Cerem declararea teritoriului Romniei ca proprietatea inalienabil si imprescriptibil a
neamului romnesc.
5.Cerem trimiterea la munc a tuturor agentilor electorali si stabilirea unui comandament
unic, cruia s i se supun, ntr-u singur gnd, toat suflarea romneasc.
***
Acestea sunt cele dinti ncercri de formulare public a ctorva msuri politice pe care el
socoteam mai urgente. Ele nu sunt rodul unei cugetri ndelungate, a unei frmntri
ideologice, ci rezultatul unor gnduri momentane asupra a ceea ce are nevoie neamul
romnesc, acum, imediat.
Peste 6 luni au aprut cteva miscri destul de populare, avnd n program numai cele trei
puncte initiale: 1. Pedeapsa cu moartea, 2. Revizuirea averilor, 3. Oprirea oamenilor politici
de a intra n consilii ceea ce nseamn c le-au mai observat si altii ca necesare.
CTEVA OBSERVATIUNI ASUPRA DEMOCRATIEI
Voiesc ca n paginile ce urmeaz s fac cteva nsemnri trase din
experienta zilnic n asa fel nct s poat fi ntelese de orice legionar
tnr sau muncitor.

Trim n hainele, n formele democratiei. Sunt oare bune? nc nu stim. Un

lucru ns l vedem. l stim precis. C o parte din natiunile cele mai mari si
mai civilizate din Europa au aruncat aceste haine si s-au mbrcat n altele
noi. Oare s le fi aruncat de bune? Alte natiuni fac toate sfortrile s le
arunce si s le schimbe si ele. De ce? S fi nnebunit oare toate natiunile?
Si s fi rmas numai politicienii romnicei mai ntelepti oameni din lume?
Pare c nu-mi vine s cred. Cei ce le-au schimbat sau cei ce vor s le
schimbe, desigur c vor fi avnd fiecare motivele lor.
Dar de ce s ne ocupm noi de motivele altora? S ne ocupm mai bine de
motivele care ne-ar face pe noi, romnii, s ne schimbm aceste haine ale
democratiei. Dac nu avem motive, dac pentru noi sunt bune, atunci noi
le pstrm, chiar dac toat Europa le-ar arunca. Iat ns c nici pentru
noi nu sunt bune, pentru c:
1. Democratia sfarm unitatea neamului romnesc, mprstiindu-l n
partide, nvrjbindu-l si expunndu-l dezbinat n fata blocului unit al puterii
iudaice, ntr-un moment greu al istoriei sale. Numai acest argument este
att de grav pentru existenta noastr, nct ar fi un suficient motiv ca
aceast democratie s fie schimbat, cu orice ne-ar putea garanta
unitatea, deci viata. Cci dezbinarea noastr nseamn moartea.
2. Democratia transform milioanele de jidani n cetteni romni.
Fcndu-i egali cu romnii. Dndu-le aceleasi drepturi n stat. Egalitate? Pe
ce baz? Noi suntem aici de mii de ani. Cu plugul si cu arma. Cu munca si
cu sngele nostru. De unde egalitate cu cel ce de abia de 100, de 10 sau
de 5 ani, aici? Privind trecutul, noi am creat statul acesta. Privind vi itorul,
noi romnii, avem rspunderea istoric ntreag a existentei Romniei
Mari. Ei n-au nici una. Ce rspundere pot avea jidanii n fata istoriei pentru
disparitia statului romn?
Prin urmare: nici egalitate n munc, jertf si lupt la crearea statului si
nici egalitate de rspundere pentru viitorul lui. Egalitate? Dup o veche
maxim, egalitate nseamn a trata inegal lucrurile inegale. Pe ca baz cer
jidanii tratament egal, drepturi politice egale cu ale romnilor?
3. Democratia este incapabil de continuitate n efort.
Pentru c mprtit n partide care guverneaz, cte un an, doi sau trei,
este incapabil de a concepe si realiza un plan de lung durat.Un partid
anuleaz planurile si eforturile celuilalt. Ce s-a conceput si cldit de unul
azi, se drm n ziua urmtore de altul. ntr-o tar n care este nevoie de
constructie, al crei moment istoric este nssi constructia, acest
dezavantaj al democratiei este o primejdie. Ca ntr-o gospodrie n care sar schimba n fiecare an stpnii, venind fiecare cu alte planuri, stricnd ce
au fcut unii si apucndu-se de alte lucruri care si ele s fie stricate de cei
ce vor veni mine.
4. Democratia pune n imposibilitate pe omul politic de a-si face datoria
ctre neam.

Omul politic de cea mai mare bu nvoint devine n democratie sclavul

partizanilor si, ntruct, ori le satisface poftele personale, ori acestia i
distrug gruparea. Omul politic trieste sub tirania si permanenta
amenintare a agentului electoral. El e pus n situatia de a alege: ori
desfiintarea muncii sale de o viat, ori satisfacerea partizanilor. Si atunci
omul politic le satisface poftele. Dar nu din buzunarul su, ci din
buzunarultrii. Creaz posturi, functii, misiuni, comisiuni, sinecure, toate
puse n sarcina bugetului trii,care apas tot mai mult pe spinarea, din ce
n ce mai istovit, a poporului.
5. Democratia este incapabil de autoritate. Pentru c i lipseste puterea
sanctiunii. Un partid nu ia msuri n contra partizanilor lui, trind din
afaceri scandaloase de milioan e, din hotie si prad, de fric s nu-i piard.
Nici mpotriva adversarilor, defrica acestora s nu-i demaste propriile
afaceri si incorectitudini.
6. Democratia este n slujba marii finante. Din cauza sistemului costisitor si
a concurentei dintre diferite grupri, democratia cere s fie alimentat cu
bani multi. Ca o consecint fireasc ajunge sluga marii finante
internationale jidnesti care o subjug, pltind-o.
n modul acesta soarta unui neam este dat pe mna unei caste de
bancheri.
ELECTIUNE, SELECTIUNE SI EREDITATE
Poporul nu se conduce dup vointa lui: democratia. Nici dup vointa unei
persoane: dictatura. Ci dup legi . Nu e vorba de legile fcute de oameni.
Sunt norme, legi naturale de viat si norme, legi naturale de moarte.
Legile vietii si legile mortii. O natiune merge la viat sau la moarte dup
cum respect pe una sau pe alta din aceste legi.
*
Rmne un lucru de stabilit. Cine, din mijlocul unei natiuni, poate
ntelege sau intui aceste norme? Poporul? Multimea? Cred c i se cere prea
mult. Multime nu ntelege nici alte legi mai mrunte. Nu numai c nu le
poate prinde ea din vzduh, dar trebuie s i se explice mult vreme, s i
se repete n mod insistent, s fie chiar pedepsit, pentru a le putea
ntelege.
Iat cteva legi imediat necesare vietii ei, pe care le ntelege cu greu: c
n caz de boal infectioas, trebuie izolarea bolnavului si dezinfectie
general; c n cas e nevoie s intre soarele, deci trebuie ferestre mari;
c vitele, dac sunt ngrijite si hrnite mai bine, dau mai mult pentru hrana
omului etc.
Dac multimea nu poate ntelege sau ntelege cu greu cteva legi
imediat necesare vietii ei, cum si poate imagina cineva c multimea, care
n democratie trebuie s se conduc pe ea, va putea ntelege cele mai
dificile legi naturale, va putea intui cele mai fine si mai imperceptibile
norme de conducere omeneasc, norme care o depsesc pe ea, viata ei,

necesittile vietii ei, care nu i se aplic direct ei, ci care se aplic unei
entitti superioare ei: natiunea?
Dac pentru a face cineva pine trebuie s fie specializat, dac pentru a
face ghete, pentru a face pluguri, pentru a face agricultur, pentru a
conduce un tramvai, trebuie specializare; pentru cea mai grea conducere,
aceea a unei natiuni, nu trebuie o specializare? Nu trebui esc anumite
nsusiri?
Concluzia: un popor nu se conduce prin el nsusi, ci prin elita lui. Adic
prin acea categorie de oameni nscuti din snul su cu anumite aptitudini
si specialitti.
Dup cum albinele si cresc regina", tot astfel un popor trebuie s-si
creasc elita lui. La fel multimea, n nevoile ei, apeleaz la elita ei, la
nteleptii satului.
*
Cine alege aceast elit? Multimea?
Pentru orice idei" sau pentru orice candidat la guvernare, se pot capta
oameni. Se pot cstiga voturi. De aceea, nu depinde de ntelegerea de
ctre popor a acelor idei", legi" sau oameni", ci de cu totul altceva: de
miestria oamenilor n a capta bunvointa multimii.
Multimea e cea mai capricioas si cea mai nestabil n preri. De la
rzboi ncoace aceeasi multime a fost rnd pe rnd: averescan, liberal,
nationalist, national-trnist, iorghist etc. Ridicnd n slav pe fiecare,
ca dup un an s-l scuipe, recunoscndu-si prin aceasta propria greseal,
rtcire si incapacitate. Criteriul ei de alegere este: S ma i ncercm si
pe altii". Deci alegerea se face nu dup studiere si cunoastere, ci la noroc
si la ntmplare.
Dou idei contrarii. Una cuprinde adevrul si cealalt minciuna. Se caut
adevrul. Adevrul nu poate fi dect unul. Se pune la vot. Una ntruneste
10.000 de voturi, alta 10.050. Este oare posibil ca 50 de voturi n plus sau
n minus s determine adevrul sau s-l nege? Adevrul nu depinde nici de
majoritate, nici de minoritate, el si are legile sale si triumf, dup cum s-a
vzut, mpotriva tuturormajorittilor, chiar zdrobitoare.
Gsirea adevrului nu poate fi ncredintat majorittilor, dup cum n
geometrie teoria lui Pitagora nu are a fi pus la votul multimii, pentru ca
aceasta s-i hotrasc adevrul sau s i-l nege. Si dup cum chimistul,
care voieste s obtin amoniac, nu are a se adresa multimii pentru a
decide prin votul ei cantittile de azot si de hidrogen. Si dup cum un
agronom, care a studiat ani de zile agricultura si legile ei, nu are a se
prezenta dup aceea la vot n fata unei mul timi spre a se convinge, prin
rezultatul votului, de valoarea lor.
*

Poate poporul s-si aleag elita? De ce nu-si aleg atunci soldatii pe cel
mai bun general? Pentru ca s poat alege, acest juriu colectiv, ar trebui
s cunoasc bine:
a.Legile strategie, tacticii, organizrii etc.
b.ntruct persoana X se conformeaz prin aptitudinisi stiint acestor
legi.
Fr aceste cunostinte nu poate nimeni s aleag.
Multimea, dac voieste s-si aleag elita, este neaprat necesar s
cunoasc legile de conducere ale organismului national si ntruct
candidatii se conformeaz prin aptitudini si stiint acestor legi.
Multimea ns nu poate cunoaste nici aceste legi si nici oamenii. Iat de
ce credem c o elit nu poate fi aleas de multime.
A ncerca alegerea acestei elite, este ca si cum am avea pretentia de a
determina, prin vot si majoritti, poetii din snul unei natii, scriitorii,
mecanicii, aviatorii sau atletii.
Democratia, asadar bazat pe principiul electiunii, alegndu-si ea elita,
svrseste o fundamental eroare din care decurge ntreaga stare de
nenorocire, turburare si mizerie a satelor. Ne gsim la un punct capital.
Deoarece de la aceast eroare de conceptia democratic pleac, am putea
spune, toate celelalte erori.
Multimile fiind chemate s-si leag elita,acestea nu numai c nu sunt n
stare s-si descopere si s-si aleag elita, dar mai mult, aleg afar de mici
exceptii, tot ce este mai ru n snul unei natiuni.
Deci nu numai c democratia nltur elita national, dar o nlocuieste cu
ce este mai ru n mijlocul natiei. Democratia va alege: pe oameni fr nici
un fel de scrupul, deci fr moral. Pe cei care vor plti mai bine, deci pe
cei cu mai mult putere de coruptie. Pe scamatori, sarlatani, demagogi,
care vor iesi mai bine la concursul de scamatorie , sarlatanie, demagogie,
din timpul perioadei electorale. Printre ei se vor strecura si ctiva oameni
de treab, oameni politici chiar, de bun credint. Vor fi sclavii celor dinti.
Adevrata elit a unei natii va fi nfrnt, nlturat, pentru c ea va
refuza s concureze pe aceste teme. Ea se va retrage si va sta ascuns.
De aici, consecinte funeste pentru stat.
Cnd un stat este condus de o asa zis elit", format din tot ce are el
mai ru, mai nesntos, mai stricat, este oare admisibil ca cineva s se
mai ntrebe de ce statul se ruineaz?
Iat cauza tuturor celorlalte rele: imoralitate, coruptie, desfru, n toat
tara, jaf si prad n averea statului, exploatare pn la snge a poporului,
srcie si mizerie n casele acestuia, lipsa simtului de mplinire a datoriilor
n toate functiile, dezordine si dezorganizare n stat, nvala strinilor cu
bani din toate prtile, ca la magazinele czute n faliment, care-si desfac
mrfurile pe nimic. tara se vinde la licitatie: Care d mai mult?" Pn n
cele din urm, aici ne va duce democratia.
n Romnia, de la rzboi ncoace n special, democratia ne-a creat, prin
acest sistem de alegeri, o elit national" de romno-jidani, avnd la
baz: nu vitejie, nici iubire de tar, nici jertf, ci vnzarea de tar,

satisfacerea interesului personal, mita, traficul de influent, mbogtirea

prin exploatare si furt, hotia, lasitatea, adic doborrea adversarului prin
intrig.
Aceast elit national" dac va continua s ne conduc va duce la
desfiintarea statului national romn.
Deci, n ultim analiz, problema care se pune astzi poporului romn si
de care depind toate celelalte, este nlocuirea acestei elite cu o elit
national, avnd la baz: virtutea, iubirea si jertfa pentru tar, dreptatea si
dragostea pentru popor, cinstea, munca, ordinea, disciplina, mijloacele
loiale si onoarea.
**
Cine s fac aceast nlocuire? Cine s fixeze noua elit la locul ei?
Rspund: oricine n afar de multime. Admit oricare alt sistem n afara
democratiei", care vd c m omoar sigur pe mine, poporul romn.
Noua elit romneasc si orice elit din lume trebuie s aib la baz
principiul selectiunii sociale. Adic n mod natural se selectioneaz din
corpul natiunii, adic din marea mas sntoas a trnimii si
muncitorimii, permanent legat de pmnt si de tar, o categorie de
oameni cu anumite nsusiri, pe care apoi si le cultiv. Ea devine elita
national. Aceasta trebuie s conduc o natiune.
*
Cnd poate fi sau cnd trebuie consultat o multime? n fata marilor
hotrri care o angajeaz. Pentru a-si spune cuvntul, dac poate, dac nu
poate, dac e pregtit sufleteste sau nu. I se arat crarea si i se cere s
rspund dac se simte n stare s mearg pe ea. Este consultat asupra
sortii sale. Aceasta nseamn consultarea popor ului. Nu nseamn
alegerea elitei de ctre popor.
*
Dar repet ntrebarea: cine fixeaz pe fiecare a locul su, n cadru elitei si
cine cntreste pe fiecare? Cine constat selectiunea si d consacrare
membrilor elitei noi? Rspund: elita precedent. Aceasta nu alege, nu
numeste ci consacr pe fiecare la locul pe care s-a ridicat singur prin
capacitatea si valoarea lui moral. Consacrarea o face seful elitei,
consultndu-si elita.
Deci o elit national, trebuie s aib grij de a-si lsa o elit
mostenitoare . O elit nlocuitoare. Dar nu bazat pe principiul eredittii, ci
numai pe principiul selectiunii sociale aplicat cu cea mai mare strictete.
Principiul eredittii nu este suficient n sine.
Dup principiul selectiunii sociale, primenit necontenit cu elemente din
adncurile natiei, o elit se pstreaz totdeauna viguroas. Greseala
istoric a fost n aceea c acolo unde s-a creat o elit bazat pe principiul
selectiunii, aceasta a prsit de a doua zi principiul care i-a dat nastere,
nlocuindu-l cu prin cipiul eredittii si consacrnd sistemul nedrept si

condamnat al privilegiilor din nastere. Ca o protestare mpotriva acestei

greseli, pentru nlturarea unei elite degenerate si pentru abolirea
privilegiilor din nastere, s-a nscut democratia.
Prsirea principiului selectiunii a dus la o elit fals si degenerat, iar
aceasta a dus la rtcirea democratiei.
***
Principiul selectiunii nltur deopotriv si principiul electiunii si principiul
eredittii. Ele nu pot sta mpreun. ntre ele este un conflict, pentru c din
dou una: ori exist un anumit principiu al selectiunii si atunci nu are ce
cuta prerea si votul multimii, ori alegem noi oamenii si atunci nu mai
functioneaz selectiunea.
De asemenea, dac ne servim de selectiunea social, nu are ce cuta
ereditatea. Aceste dou principii nu pot merge mpreun dect dac
mostenitorul corespunde legilor selectiunii.
*
Dar dac o natiune nu are o adevrat elit, prima care s-o poat fixa pe
a doua? Rspund printr-o singur fraz, care cuprinde un adevr
indiscutabil: n cazul acesta elita se naste din rzboi cu elita degenerat
sau fals. Tot pe principiul selectiunii.
***
Asadar, n rezumat, rolul unei elite este:
a.De a conduce o natiune dup legile vietii unui neam.
b.De a-si lsa o elit mostenitoare bazat nu pe principiul eredittii, ci pe
acela al selectiunii, cci ea cunoaste legile vietii si poate judeca ntru ct
persoanele se conformeaz prin aptitudini si stiint acestor legi.
Ca un grdinar care si va conduce grdina sa si va avea grij ca nainte de
a muri s-si lase mostenitor, nlocuitor. Cci el este singurul care poate s
spun cine dintre toti cei cu care lucrat este cel mai bun pentru a-i lua
locul si continua opera sa.
Pe ce trebuie s se ntemeieze o elit:
a.Curtenia sufleteasc.
b.Capacita tea de munc si de creatie.
c.Vitejia.
d.Viat aspr si rzboire permanent cu greuttile asezate n calea
neamului.
e.Srcie, adic renuntarea voluntar de a acumula averi.
f.Credinta n Dumnezeu.
g.Dragostea.
***

Am fost ntrebat dac activitatea noastr de pn acum se afl pe linia

Bisericii Crestine. Rspund: Facem o mare deosebire ntre linia pe care
mergem noi si linia Bisericii Crestine. Linia Bisericii este cu mii de metri
deasupra noastr. Ea atinge perfectiunea si sublimul. Nu putem cobor
aceast linie pentru a explica faptele noastre.
Noi, prin actiunea noastr, prin toate faptele si gndurile noastre,
tindemctre aceast linie, ne ridicm spre ea, att ct ne permite
greutatea pcatelor crnii si condamnarea la care am fost sortiti prin
pcatul originar. Rmne de vzut ct am putut, prin sfortrile noastre
pmntesti, a ne nlta ctre aceast linie.
INDIVID, COLECTIVITATE NATIONAL, NATIUNE
Drepturile omului" nu sunt mrginite numai de drepturile altui om, ci si de
alte drepturi. Pentru c exist trei entitti distincte:
1.Individul.
2.Colectivitatea national actual, adic totalitatea indivizilor din aceeasi
natie, trind ntr-un stat, la un moment dat.
3.Natiunea, acea entitate istoric trind peste veacuri cu rdcinile
nfipte n negura vremii si cu un viitor infinit.
O nou mare eroare a democratiei bazat pe drepturile omului" este
aceea de a nu recunoaste si a nu se interesa dect de una din aceste trei
entitti: individul . Pe a doua o neglijeaz sau si bate joc de ea, iar pe a
treia o neag. Toate trei si au drepturile si datoriile lor. Dreptul de a tri. Si
datoria de a nu periclita dreptul la viat al celorlalte dou. Democratia nu
se ocup dect de asigurarea dreptului individului. De aceea asistm n
democratie la o rsturnare formidabil. Individul crede c poate s
mpieteze cu drepturile sale nelimitate asupra drepturilor colectivittii
ntregi, pe care poate s o ncalce si s o jupoaie. De aceea asistm, n
democratie, la acest tablou sfsietor, la aceast anarhie, n care individul
nu voieste s recunoasc nimic deasupra interesului su personal. La
rndul ei, colectivitatea national are o tendint permanent de a sacrifica
viitorul drepturile natiunii pentru interesele ei prezente.
De aceea asistm la nemiloasa exploatare sau chiar nstrinare a
pdurilor, a minelor, a petrolului, uitnd c n urma noastr sunt sute de
generatii romnesti, copiii copiilor nostri, care asteapt s triasc si ei,
ducnd mai departe viata neamului. Aceast rsturnare, aceast rupere de
raporturi creia democratia i-a dat nastere, constituie o adevrat anarhie,
o desfiintare a ordinii naturale si este una din cauzele principale a strii de
tulburare a societtii de astzi. Armonia nu se poate restabili dect prin
rentronarea ordinii naturale. Indiv idul trebuie subordonat entittii
superioare, colectivitatea national, iar aceasta trebuie subordonat
natiunii. Drepturile omului" nu mai sunt nemrginite, ele sunt mrginite
de drepturile colectivittii nationale, iar drepturile acesteia sunt
mrginitede drepturile natiunii.
***

n sfrsit, s-ar prea c n democratie cel putin individul, ncrcat de attea

drepturi, trieste minunat. n realitate ns si aici st tragedia final a
democratiei individul nu are nici un drept, cci ne ntrebm: unde este
libertatea ntrunirilor, unde este libertatea scrisului, unde este libertatea
constiintei. El trieste sub teroare, tare de asediu, cenzur, cu mii de
arestati si cu oameni ucisi pentru credinta lor, ce pa vremea celor mai
tirani conductori de popoare. Unde este dreptul multimii suverane" de a
decide soarta sa, cnd ntrunirile sunt interzise, iar de la vot zeci de mii e
oameni sunt opriti, maltratati, amenintati cu moartea, omorti. Veti
zice:da, dar acestia vor s schimbe constitutia, s restrng liberttile, s
ntroneze alt form de stat!
ntreb: poate sustine democratia c un popor nu e liber si nu-si poate
decide singur soarta sa de a-si schimba constitutia, de a-si schimba forma
statului, cum vrea el, de a tri n liberttile mari sau mici pe care le vrea
el?
Aici e tragedia final.
n realitate, n democratie omul nu are nici un drept. El ns nu si le-a
pierdut nici n folosul colectivittii nationale, nici n acela al natiunii, ci n
folosul unei caste politico-financiare de bancheri si agenti electorali.
n sfrsit, ultima binefacere pentru individ. Democratia masonic, printr-o
perfidie neasemuit se transform n apostol al pcii pe pmnt. Dar n
acelasi timp proclam rzboiul dintre oameni si Dumnezeu. Pace ntre
oameni" si rzboire contra lui Dumnezeu.
Perfidia const n aceea c ntrebuinteaz cuvintele Mntuitorului: Pace
ntre oameni", transformndu-se apoi n apostol al pcii", iar pe El
condamnndu-L siartndu-L ca vrjmas al omenirii. Si n fine, perfidia
const n aceea c prefcndu-se a voi s apere viata oamenilor, n
realitate nu-i duc dect la pierderea vietii. Prefcndu-se c vor s-i apere
de moartea prin care, nu fac altceva dect ating diavolescul scop, acela de
a-i condamna la moarte vesnic.
NEAMUL
Cnd zicem neamul romnesc, ntelegem nu numai pe toti romnii trind
pe acelasi teritoriu, avnd acelasi trecut si acelasi viitor, acelasi port,
aceeasi limb, aceleasi interese prezente.
Cnd zicem neamul romnesc, ntelegem: toti romnii vii si morti, care
au trit de la nceputul istoriei pe acest pmnt si care vor mai tri si n
viitor.
Neamul cuprinde:
1.Toti romnii afltori, n prezent, n viat.
2.Toate sufletele mortilor si mormintele strmosilor.
3.Toti cei ce se vor naste romni.
Un popor ajunge la constiinta de sine cnd ajunge la constiinta acestui
ntreg, nu numai la acea a intereselor sale.

Neamul are:
1.Un patrimoniu fizic, biologic:carnea si sngele.
2.Un patrimoniu material : pmntul trii si bogtiile lui.
3.Un patrimoniu spiritual, care cuprinde:
a.Conceptia lui despre Dumnezeu , lume si viat. Aceast conceptie
formeaz un domeniu, o proprietate spiritual. Frontierele acestui domeniu
sunt fixate de marginile strlucirii conceptiei lui. Exist o tar a spiritului
national, tara viziunilor lui, obtinute prin revelatie si prin proprie sfortare.
b.Onoarea luice strluceste n msura n care neamul s-a putut conforma,
n existenta sa istoric, normelor izvorte din conceptia lui despre
Dumnezeu, lume si viat.
c.Cultura lui:rodul vietii lui, nscut din propriile sfortri n domeniul
gndirii si artei.Aceast cultur nu este international. Ea este expresia
geniului national, a sngelui. Cultura este international ca strlucire, dar
national ca origine. Fcea cineva o frumoas comparatie: si pinea si
grul pot fiinternationale ca articole de consumatie, dar vor purta
pretutindeni pecetea pmntului n care s-au nscut.
Toate aceste trei patrimonii si au importanta lor. Pe toate un neam
trebuie s si le apere. Dar cea mai mare nsemntate o are patrimoniul su
spiritual, pentru c numai el poart pecetea eternittii, numai el strbate
peste toate veacurile. Grecii antici nu triesc prin fizicul lor, orict de
atletic din el n-a mai rmas dect cenus si nici prin bogtiile
materiale, dac le-ar fi avut, ci prin cultura lor.
Un neam trieste n vesnicie prin conceptia, onoare si cultura lui. De
aceea conductorilor natiilor trebuie s judece si s actioneze nu numai
dup interesele fizice sau materiale ale neamului, ci tinnd seama de linia
lui de onoare istoric, de interesele eterne. Prin urmare, nu pine cu orice
pret, ci onoare cu orice pret.
TELUL FINAL AL NEAMULUI
Este viata?
Dac este viata, atunci nu intereseaz mijloacele pe care neamurile le
ntrebuinteaz spre a si-o asigura. Toate sunt bune, chiar si cele mai rele.
Se pune deci problema: dup ce se conduc natiile n raport cu alte natiuni?
Dup animalul din ele? Dup tigrul din ele? Dup legea pestilor din mare
sau a fiarelor din pdure?
Telul final nu este viata. Ci nvierea. nvierea neamurilo r n numele
Mntuitorului Iisus Hristos. Creatia, cultura, nu-i dect un mijloc, nu un
scop, cum s-a crezut, pentru a obtine aceast nviere. Este rodul talentului
pe care Dumnezeu l-a sdit n neamul nostru, de care trebuie s
rspundem. Va veni o vreme c nd toate neamurile pmntului von nvia,
cu toti mortii si cu toti regii si mpratii lor.Avnd fiecare neam locul su
naintea tronului lui Dumnezeu. Acest moment final , nvierea din morti",
este telul cel mai nalt si mai sublim ctre care se poate nlta un neam.
Neamul este deci o entitate care si prelungeste viata si dincolo de

pmnt. Neamurile sunt realitti si n lumea cealalt, nu numai pe lumea

aceasta.
Sfntul Ioan, povestind ceea ce vede dincolo de pmnturi, spune:
Cetatea n-are trebuin t nici de soare, nici de lun ca s-o lumineze; cci o
lumineaz slava lui Dumnezeu si lumintoru lei este mielul. Neamurile vor
umblan lumina ei si mpratii pmntului si vor aduce slava si cinstea lor
n ea.
(Apocalips, 21, 23-34)"
Si n alt parte:
Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slvi numele tu? Cci numai
Tu esti sfnt si toate neamurile vor veni si se vor nchina naintea Ta,
pentru c judectii Tale au fost artate.
(Apocalips, 15, 4)"
Nou, romnilor, neamului nostru, ca orisicrui neam din lume,
Dumnezeu ne-a sdit o misiune. Dumnezeu ne-a hotrt un destin istoric.
Cea dinti lege pe care un neam trebuie s-o urmeze este aceea de a
merge pe linia acestui destin, mplinindu-si misiunea ncredintat. Neamul
nostru n-a dezarmat si n-a dezertat de la misiune., orict de grea si de
lung i-a fost calea Golgotei lui. Si acum ni se ridic n fat obstacole nalte
ca muntii. Fi-vom noi, oare, generatia debil si las, care s lsm din
minile noastre, sub presiunea amenintrilor, linia destinului
romnesc si s prsim misiunea noastr ca neam n lume?
MONARHIA SI LEGILE MONARHIEI
n fruntea neamurilor, deasupra elitei, se afl monarhia. Resping
republica.
n istorie s-au vzut monarhi buni, foarte buni, slabi sau ri. Unii s-au
bucurat de onoruri si dragostea popoarelor pn la sfrsitul vietii, altora li
s-a tiat capul. N-au fost, deci, toti monarhii buni. Monarhia ns, a fost
totdeauna bun. Nu trebuie s se confunde omul cu institutia, trgndu-se
concluzii false.
Pot fi preotii ri, dar pentru aceasta, nu putem trage concluzia c trebuie
s desfiintm Biserica si s ucidem pe Dumnezeu cu pietre.
Sunt, desigur, si monarhi slabi sau ri, dar nu putem renunta la
monarhie.
n agricultur avem un an bun si un an ru, sau unul bun si doi ri; cu
toate acestea, lumii nu i-a trecut nc prin gnd s se lase de agricultur.
***
Un monarh face ce vrea? Atunci, cnd e mare si cnd e mic? Cnd e bun
si cnd e ru?

Un monarh nu face ce vrea. Un monarh e mic, atunci cnd face ce vrea

si e mare, atunci cnd face ce trebuie. Exist o linie e vietii neamului. Un
monarh e mare si bun, atunci cnd se mentine pe aceast linie. E mic sau
ru, n msura n care se ndeprteaz de aceast linie a vietii neamului
sau i se opune. Iat legea monarhiei. Sunt si alte linii care pot ispiti un
monarh: linia intereselor personale, linia intereselor unei clase, linia
intereselor unui grup, linia intereselor strine (dinuntru sau din afara
hotarelor).
El trebuie s le nlture pe toate si s urmeze linia neamului.
Stefan cel Mare, de o jumtate de mie de ani, strluceste n istorie si
romnii nu-l mai uit, pentru c s-a confundat perfect cu linia de viat a
neamului.
Regele Ferdinand, mpotriva oricror legturi si interese, s-a plasat pe
linia neamului, a ndurat cu el, a fcut jertf alturi de el, a izbndit cu el.
Prin aceasta , el este mare si nemuritor.
LUPTA DE LA TUTOVA
17 APRILIE 1932
Dup alegerile de la Neamt nu trecuser dect patru luni si tnra oaste
legionar a intrat ntr-o nou lupt. La nceputul lui ianuarie 1932 s-a
declarat vacant un loc de deputat la Tutova. Am studiat situatia. Aici, al
alegerile generale, avusesem numai 500 de voturi. Judetul era slab; dar
era bine ncadrat de Covurlui, Cahul si Tecuci, nct puteam s fac usor
deplasri de legionari.
Mi s-a prut c am putea obtine victoria. M-am gndit la importanta si
rsunetul pe care le-ar avea o nou biruint. Dou victorii consecutive a
celei mai tinere organizatii mpotriva tuturor partidelor politice i-ar fi mrit
considerabil prestigiul n ochii trii. Am luat hotrrea s candideze tatl
meu, fiindu-mi cel mai necesar n miscare, att n Parlament ct si n afar,
pentru organizare si propagand. Alegerile s-au fixat pentru 17 martie.
La 9 ianuarie am lansat un manifest n ntreg jud etul. La 10 ianuarie a
sosit tatl meu cu o prim echip. Au venit apoi echipele din Iasi, Tecuci,
Beresti si Cahul.
n primele trei sptmni, rapiditatea si eroismul micilor forte legionare au
determinat un curent de simpatie pentru noi n ntreg judetul. Pe o iarn
grea, cu zpezi mari, cu ger, partidele nu se puteau deplasa. Ele asteptau
o vreme mai bun. n acest timp ns, peste dealuri, prin zpad pn la
bru, prin viscol, legionarii strbteau din sat n sat.
Pe la nceputul lui februarie, luptaa nceput s devin grea. n fata noastr
se ridica coalitia liberal-trnist-lupist-cuzist cu o nversunare pe care
noi nu o mai cunoscusem pn atunci. Guvernul a trecut la msuri de
adevrat teroare. Presa jidoveasc ne atac cu vehement.

Simteam nevoia de a mai ntri fortele. Am trimis ultimele rezerve de la

Iasi sub comanda lui Totu. Altele nu mai aveam dect
la Bucuresti. Cu acestea ns, se punea o problem
grea pentru noi, aceea a transportului. N-aveam bani.
Am chemat atunci legionarii si l e-am propus o msur
eroic: s porneasc pe jos de la Bucuresti la Brlad, o
distant de aproape 300 km, explicndu-le c cest
mars va nsemna pentru victorie mai mult dect
100.000 de manifeste. El va constitui, sigur, un mare
discurs eroic, adresat de legionari romnilor din
Tutova.
Legionarii au primit propunerea cu entuziasm. Peste o
sptmn o echip de circa douzecisicinci, sub comanda lui Stelescu,
ajutat de Caratnase si Doru Belimace, a plecat pe jos de la Bucuresti la
Tutova. Dup un mars greu de 10 zile, prin viscol, au ajuns la Brlad,
primiti cu nsufletire de ntreaga populatie. Dar prigoana s-a ntetit pn la
ultima ncordare posibil. A fost adus n judet colonelul de jandarmi Ignat,
cu forta mari, avnd ordinul din partea ministrului deinterne, dl.
Argetoianu, ca legionarii s fie scosi pe targ din ntreg judetul. Mici echipe
era imposibil s mai poat nainta. Am fcut atunci dou echipe puternice,
sub comanda lui Victor Silaghi si Stelescu, care, sustinndu-se una pe alta,
s poat n ainta pe linia Puesti-Dragomiresti, nsotind pe tatl meu. O alt
echip mai mic am trimis-o n directia Bcani. Aceste dou directii mai
rmseser nebtute. Ele constituiau jumtatea de nord-este a judetului.
Sudul, cealalt jumtate, fusese bine lucrat de tatl meu, de dl. D.
Popescu, seful judetean, de Victor Silaghi, de Teodor Tilea si Ion Antoniu,
cu primele echipe.
Cele dou echipe din nord au naintat, luptnd pe un mare viscol, peste 40
km, avnd si ctiva rniti, pe tocu si altii. n nordul judetului ele au fost
ntmpinate de mari forte de jandarmi. Echipele s-au baricadat atunci n
podul unei case pustii, unde au rezistat fr foc, hran si ap timp de 48
de ore. n cele din urm s-au putut retrage, dup un mars greu de o
noapte, pe care l-auexecutat n conditiuni cu adevrat eroice si numai
datorit ncptnrii lui Victor Silaghi, care a mbrbtat legionarii
zdrobiti de oboseal, de frig si de foame, ndemnndu-i s mearg pn la
ultima rezistent posibil. Acest copil orfan, fiul preotul ui romn Silaghi
din Careii Mari, ucis de unguri la 1918 n conditiuni tragice, a luptat cu
adevrat vitejie.
La sfrsit, echipele acestea au fost nconjurate de forte mari si aduse n
Brlad. Tatl meu a fost arestat si nchis n arestul unui regiment.
Echipa a treia a fost decimat complet n lupta de la Bcani. Aici, nainte
de a intra n sat, pe nserate, a fost atacat de un mare numr de
jandarmi. Seful echipei, legionarul Popescu Lascr, lovit n cap cu arma, a
czut primul n nesimtire ntr-un lacde snge. Ceilalti legionari au refuzat
s se retrag. au atacat cu piepturile goale, fr nimic n mn, ncercnd
s intre n sat. Rnd pe rnd, au czut toti n nesimtire. Ultimul a atacat

singur. A czut n genunchi sub lovituri, s-a nltat, a atacatdin nou. S-a
prbusit alturi de camarazii lui. ntreaga echip a czut n nesimtire ntrun lac de snge. De acolo au fost trti prin zpad de jandarmi distant
de doi kilometri, pn la postul din sat. La ora 1 noaptea, un clret a adus
vestea n Br lad a celor ntmplate seara la Bcani. Echipa de ieseni, sub
conducerea lui Totu, care sosise la 12 noaptea la Brlad, a pornit imediat
pe jos, n ajutorul camarazilor rniti. Dup o lupt de la ora 3 jumtate la 5
dimineata, n care timp jandarmii au tras toate
cartusele pe care le aveau, legionarii au ocupat postul de jandarmi, gsind
nuntru nc n nesimtire, trntiti la pmnt, pe legionarii czuti n lupta
de Bcani. Ei i-au ridicat si transportat la spitalul din Brlad.
***
Lucrurile n-au rmas ns aici. Jidnimea a pornit o urias campanie de
pres, atacndu-ne cu un cinism si o nedreptate revolttoare. Un val de
minciuni, insulte, calomnii s-a abtut asupra noastr. Toate gruprile
politice se coalizaser spre a ne scoate din lupt.
A DOUA DIZOLVARE A GRZII
MARTIE 1932
Izbiti de jandarmi, atacati de presa jidoveasc, peste capul nostru cade o
nou dizolvare a Grzii, hotrre dat printr-o simpl decizie ministerial.
Desi ne gseam n cadrul celei mai perfecte legalitti, guvernul IorgaArgetoianu, clcnd Constitutia si legile, ne dizolv n mod arbitrar. Sediile
din nou au fost ocupate si sigilate. Tipografia de la Iasi nchis. Atacati de
pres, suntem pusi n imposibilitate de a ne apra, toate publicatiile
noastre fiind suspendate. n Parlament ncerc s vorbesc, dar sunt
mpiedicat de zgomotele majorittii, care nu-mi permite s m apr.
Candidatura totusi n-au putut-o opri.
Echipa de la Bucuresti a fost evacuat. Rnd pe rnd si celelalte. Echipa
iesenilor, n numr de 30, sub conducerea lui Totu, fiind dus la gar
pentru aceeasi operatie de evacuare, rupe cordoanele si ocup sala de
asteptare, unde se baricadeaz si rezist 24 de ore, pn cnd este
atacat cu gaze. Pn la sfrsit ns, este suit n tren si evacuat.
n oras nu mai rmn dect Ibrileanu, Nutu, Esanu si tatl meu arestat.
Prigoana ncepe asupra satelor. trani, nvttori si preoti, sunt arestati si
btuti; casele lor clcate. alegerile se amn cu o lun, pentru 17 aprilie.
Tatl meu este eliberat. Intervin n lupt, prezentndu-se n oras, btrnii,
n frunte cu Hristache Solomon, Cornel Cambureanu, Ventonic, Ifrim, Pr.
Isihie, Peceli, Potolea etc. i mpart pe la diferite sectiuni. Se strecoar
noaptea, fiecare la postul su. Echipele din judetele vecine ptrund d in

nou n Tutova prin diferite puncte. Echipa Gh. Costea trece Brladul, prin
ap pn la gt, toate intrrile fiind pzite. Ea se prezint ud la sectiile de
votare.
n dimineata de 17 aprilie ncepe votarea. Continu ziua si noaptea. La 18
aprilie, ora 5 dimineata, se anunt victoria legionar: 5.600 voturi; liberalii:
5.200; trnistii: 4.000; celelalte grupri: sub 2.000; cuzistii: 500 voturi.
Aceast a doua biruint legionar, n contra coalitiei tuturor politicienilor
romni, obtinut prin ndrjirea si vointa de fier a legionarilor, prin
eroismul si sngele lor, nfruntnd obstacole, insulte, lovituri si prigoniri, a
strnit un entuziasm de nedescris n toat tara.
NOI ALEGERI GENERALE
IULIE 1932
Tatl meu a fost validat n ultima zi a sesiunii parlamentare. Odihna
noastr n-a durat dect o sptmn, deoarece guvernul Iorga a czut. S-a
constituit un guvern national-trnist n frunte cu dl. Vaida.
Intrm ntr-o nou lupt, sleiti de puteri fiziceste si materialiceste. Suntem
n iunie 1932. De la 15 decembrie 1929, suntem ntr-o lupt permanent:
decembrie 1929 aprilie 1930, campaniile din Covurlui, Cahul, Turda,
Tecuci. Vara lui 1930, pregtire asi interzicerea marsului n Basarabia. Sunt
nchis pn n toamn. n octombrie si noiembrie suntem nMaramures.
Iarna lui 1931 ne gseste n nchisoare. Primvara lui 1931, lupt n
alegerile generale. Vara lui 1931, alegerile de la Neamt.Iarna lui 1932,
alegerile de la Tutova. Iar acum intrm din nou n alegeri generale.
Cu toate aceste lupte, am con tinuat organizarea si n restul trii. Anul
trecut avusesem liste n 17 judete, acum aveam n 36.
Toate partidele ncep aceleasi certuri pline de intrigi pentru fixarea
cadidaturilor. Ele au tinut o sptmn. Eu fixez singur, ntr-o singur
noapte, toate candidaturile n 36 de judete. ntre legionari, nimeni nu se
bate pe locuri. Ei cer s fie pusi ultimii pe list.
Problema grea este ns problema material. O mare parte din judete si
sustin singure cheltuielile, din contributia legionarilor. Altele ns nu pot.
mi trebuiesc 50.000 lei numai pentru taxe. Umblu nucit pn n ultima zi.
ncerc la unul, la altul nimic.
M duc la dl. Nichifor Crainic, directorul Calendarului", creznd c poate
are el. Nici el nu avea. Cu foaia sa, aprut de cinci luni, ne sustine lupta,
urmrind pas cu pas vitejia echipelor legionare, dar sprijin material nu ne
poate da. n sfrsit, mprumut prin Pihu si Caranica, care, alergnd pe la
toti macedonenii, gsesc suma necesar. Cteva judete le sustin Focsanii
cu Hristache Solomon.

Campania ncepe. O nou prigoan se abate asupra noastr. Rspnditi pe

un front mare, suntem putini si atacati pretutindeni cu violent. La Tighina
sunt rniti legionarii Savin si Popescu. La Brlad, zeci de nvttori si preoti
sunt trti n beciuri si maltratati din ordinul D-lui Georgescu-Brlad. La
Vaslui, micile echipe sunt rnite. La podul Iloaiei si n ntreg judetul Iasi, la
fel.
La Focsani, btrnul Hristache Solomon, cu inginerul Blnaru si alti zece
sunt atacati din ordinul avocatului Neagu, de bandele narmate ale
national-trnistilor, n comuna Vulturul. Cad legionarii la pmnt, rniti de
ciomege si de cutite. Rmne n picioare singur, ca un munte, Hristache
Solomon, de obrazul cruia nu se atinsese nimeni pn atunci. Se apr
cundrjire, dar pn la urm, cade n mijlocul drumului, rpus de lovituri.
Acolo jos, este btut cu ciomegele n cap de fiarele acestea care fceau
necontenit caz, pe atunci ca si acum, de legalitate, mijloace civilizate,
libertate etc.
Garda obtine 70.000 de voturi, dublndu-si numrul fat de anul trecut. Se
prezint cel mai bine judetele Cahul si Neamt, Covurlui si Tutova unde
candidase tatl meu. Apoi vin: Cmpulung cu Mota, Turda, Focsani, Ismail,
Tighina. Avem dreptul la cinci locuri. Urmeaz optrile . Eu rmn la Cahul,
pentru a intra n Parlament Nutu Esanu. Hotrsc ca tatl meu s rmn
la Brlad, pentru a lsa s intre n Parlament, Stelescu, care are numai 25
de ani si e student. Voiam s dau tineretului o ncurajare si un imbold.
ncrederea si dragostea pe care i le-am artat nu mi-au fost ns rspltite.
PENTRU A DOUA OAR N PARLAMENT
Tot timpul, n Parlament, am luptat contra guvernului si a msurilor sale pe
care eu le-am socotit contra intereselor neamului romnesc, cum am
luptat de altfel si mpotriva celorlalte guverne, care s-au perindat la crma
statului.De la toate aceste guverne, tara aceasta nu avea nimic de
asteptat. Nimic din viitorul sntos al acestui neam nu se furea acolo.
Toate msurile si legile nu erau dect niste pale ative, care s lungeasc
de azi pe mine existenta amar si trist a trii.
Cnd la Grivita au fost mpuscati muncitorii romni, din ordinul Ministerului
de Interne, scrbit pn n adncul inimii de atitudinea comunizantilor din
Partidul National-trnesc, care aplaudau msura guvernului, m-am ridicat
la tribun si am simtit de a mea datorie s vorbesc dup cum urmeaz:
E ru c nenorocitii de muncitori au iesit n strad, dar e mai ru si de ei
si de neamul nostru, dac n fata nedrepttii strigtoare la cer, n-ar iesi, ci
si-ar pleca capul resemnati n jug, lsnd tara pe mna unor politicieni
exploatatori.

Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: D-le presedinte, d-lor deputati, n numele

gruprii din care fac parte cer ca, alturi de ancheta pe care este normal
s o fac autorittile n drept, s se fac si o anchet parlamentar,
compus din reprezentanti ai diferitelor grupri politice din acest
Parlament. Cer acest lucru, pentru c m ndoiesc de exactitatea
afirmatiunilor fcute de d-l Ministru de Interne; m ndoiesc pentru un
motiv bine determinat. La 24 ianuarie, atunci cnd studentimea romn,
nationalist si crestin, mergea s depun o cruce la mormntul eroului
necunoscut, Siguranta Statului a dat informatia, ntr-o foaie din capital,
cacea actiune a fost pus la cale si subventionat de Moscova.
Dac tot asa de verosimil este si informatia pe cared-voastr o aveti n
afacerea de la Grivita, atunci nteleg foarte bine , ct dreptate aveti ca s
luati msuri de asemenea natur, ca cele pe care le-asi luat ieri si azi.
(Aplauze pe bncile Grzii de Fier" si ale Partidului trnesc Dr. Lupu)
n al doilea rnd, tin s afirm c mie, ca si tuturor oamenilor de bun simt
din aceast tar, nu ne este fric de comunism sau de bolsevism. Nou ne
este fric de altceva, de faptul c oamenii de la aceste ateliere nu au ce
mnca; le este foame. (Aplauze pe bncile Grzii de Fier" si ale Partidului
trnesc Dr. Lupu)
Unii din acei muncitori au 1.000 lei pe lun si au 5, 6, 7 copii.
Dl. Dr. N. Lupu:Asa este.
Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: Avnd cinci, sase, sapte copii, aceast leaf
nu le ajunge nici mcar pentru pinea de toate zilele. Mie, n al doilea
rnd, mi-e fric si de altceva: de setea de dreptate.
Dl. Dr. N. Lupu: Foarte bine.
Dl. Corneli u I. Zelea Codreanu: Atunci, d-voastr va trebui s satisfaceti
acestea dou: foamea si setea de dreptate, (Aplauze pe bncile Grzii de
Fier" si ale Partidului trnesc Dr. Lupu) si va fi ordine deplin n aceast
tar."
(Sedinta de joi, 16 februarie 1933,
M.O. 41 din 23 februarie 1933)
Una din greuttile care apas activittile parlamentarului este aceea a
miilor de cereri de interventie pe la ministere. Era o adevrat
condamnare a noastr de ctre multimea alegtorilor. Pentru c, pe de o
parte, ne pierdeam ntregul nostru timp, umblnd toat ziua pentru
rezolvarea acestor petitii. Este periculos pentru viata unei organizatii acest
sistem, pentru c ti paralizeaz ntreaga activitate. Pierzi lupta ntreag,
trebuie s renunti la soarta unei natii pent ru ca s-ti servesti partizanii. De
la un timp, am observat c printre cei ce veneau cu astfel de cereri nu era
ns nici un legionar. toti erau, fie milogi de meserie, fie adversari trimisi

anume pentru a ne paraliza. Pe de alt parte, acest sistem ne pun ea n

situatia penibil de a merge si a ne ruga la oamenii n contra crora
luptam. De aceea, personal am refuzat s fac acest serviciu de interventie.
Tot timpul ct am stat n Parlament, n-am cerut nici unui ministru nimic.
O alt categorie o formau aceia care veneau s ne cear bani. Din sutele,
cti se perindau n fiecare zi, nici unul nu era legionar. Unii erau ntradevr bolnavi sau czuti n vreo nenorocire, altii ns si fcuser din
acest sistem o adevrat meserie.
n sfrsit, gruparea noastr era o mic organizatie n devenire, n mars, n
lupt permanent. Aceasta ne cerea, n special mie,necontenit atentie
asupra tuturor miscrilor adversarului; pretindea descoperirea si pararea
planurilor dusmane, cucerirea si organizarea de noi pozitii,cu alte cuvinte,
o supraveghere permanent, de zi si noapte, acmpului de lupt din
ntreaga tar. nainte de toate venea ns supravegherea educatiei
legionare pentru a nu ne vedea transformati pe nesimtite, ntr-o categorie
politic de infectie moral, din care s nu mai putem iesi si n care spiritul
legionar s moar.
Parlamentul mi rpea timpul necesar conducerii.
CUM SE PREZENTA ORGANIZATIA LEGIONAR N 1932-1933
n toamna lui 1932 si iarna lui 1933, legionarii au fost lsati n refacere.
Trei ani si jumtate de lupte trecuser. Acesti tineri si meritau acum
odihna.
De aproape doi ani m stabilisem la Bucuresti. La Iasi, rmsese n locul
meu Banea, ajutat de Totu, Crnganu, Tasc, Stelian Teodorescu, pentru
chestiunile studentesti, tipografie, cmin etc. Grupul studentesc legionar
se mrise. Cuprindea acum ai mult de jumtate din numrul studentilor
lupttori. La Cluj, era un nceput sntos de organizare cu Bnic Dobre, la
Cernuti de asemenea, cu Lauric, se dezvolta bine un nceput de viat
legionar, sub ndrumarea spiritual a profesorului Traian Brileanu, n
jurul cruia se strng prof. Toppa si altii. n ntreaga Bucovin, curentul si
organizatia legionar cresteau sub buna si priceputa comand a vechiului
si distinsului nationalist Vasile Iasinschi. La Chisinu lucrau Tudorache si
Sergiu Florescu; la Oradea Mare, Iosif Bozntan.
Tinrii crescuti n Frtiile de Cruce, se ridicau la Universitate, gata formati.
La Bucuresti apruse un ziar nationalist de mare curaj si
linie superioar, Calendarul", sub directia d-lui Nichifor
Crainic si cu colaborarea unui mnunchi de intelectuali,
n frunte cu profesorul Dragos Protopopescu. Aceast
foaie tia,cu brbtie, drum nou si larg n lumea
intelectualittii romnesti, pe linia crestin si nationa

list. n special articolele D-lui Crainic erau adevrate lovituri de tun care
fceau ravagii n lumea antiromneasc.
n miscarea studenteasc a capitalei, legionarii aveau primul loc. La
Presedintia centrului era Traina Cotig cu un comitet legionar.
nmijlocul tinerilor intelectuali din capital se simtea un reviriment. n
constiinta lor ncep s se pun marile probleme de viat ale acestui neam.
Un grup talentat, strns n jurul tinerei reviste Axa", avnd n frunte pe
Polihroniade, Vojen, Constant,intr n rndurile legionare. Si alti tineri
eminenti ca prof. Vasile Cristescu, Vasile Marin, prof. Vladimir Dumitrescu,
ing. Virgil Ionescu, prof. Radu Gyr, avocatul Popov, pictorii Basarab si
Zlotescu, toti de mare talent si plini de suflet, lucreaz pe linia ideologic
legionar.
Macedonenii se apropie tot mai mult de noi
printr-un tineret sntos, curat ca lacrima si
viteaz. Ne gndim totusi, c nu e bine ca masa
macedonenilor din Cadrilater s fie ncadrat
n Gard, deoarece, abia venit de peste
hotare, am expune-o la prea multe asupriri.
Tineretul universitar ns se nroleaz n
ntregime.
n fruntea tineretului macedonean se gseau
trei elemente de o aleas cultur: Papanace,
Caranica si Sterie Cuimetti.
Cu cei doi dinti m sftuiam deseori, avnd amndoi o admirabil
judecat, pus n valoare de o curtenie si sinceritate ireprosabil, de o
mare dragoste si vitejie.
Nu cred, ca de la 1931, s fi fost o singur zi n care s nu m fi ntlnit cu
ei. n acest timp de prigonire, ceasuri ntregi discutam mpreun; lovitur
dup lovitur, nedreptate dup nedreptate, miselie dup miselie. Fiecare
veste despre o nou schingiuire legionar, era un cutit mplntat n inimile
noastre. Durerea pentru toti legionarii maltratati ne chinuia sufletele si mai
ales, imposibilitatea de a ntrezri un mijloc de a capta dreptatea.
Sterie Ciumetti trieste zi si noapte cu mine. E un tnr de o mare
corectitudine si de o credint de cine. El devine casierul central al Grzii.
Toate zilele cte le va mai avea nu se va gndi dect la Gard, nu se va
frmnta si nu va actiona dect pentru Gard, nu va tri viata lui dect
pentru ea.
n diferite puncte ale trii apar elemente de valoare: Dr. Pantelimon,
Printele Ionescu Duminic, Dr. Augustin Bidian la Sibiu, Preotul
Georgescu-Edineti, duhovnicul studentimii, vechi lupttor, Cpitanul Ciulei
la Bacu, Aristotel Gheorghiu de asemenea vechi, cu comanda la Rmnicu
Srat; la Brila, Ion Iliescu, Seitan la Constanta, Preotul Doar si Victor

Brbulescu la Vlcea, profesorii Vintan, Ghenadie si Duma la Timisoara. Si

vechii legionari: profesorii Nicolae Petrascu, Horia Sima, avocatul Iosif
Costea, Colhon si altii, care au acum posturi de comand n diferite prti
ale trii.
Bucurestii se mpart n sectoare si ncepe organizarea. La Verde si Albastru
sunt dou elemente de valoare: Nicolae Constantinescu si Doru Belimace.
Dou caractere tari: dou minti. Doru Belimace, unul dintre cei mai distinsi
studenti a Faculttii de Litere. Nicolae Constantinescu cu o aleas cultur
economic, student al Academiei Comerciale. Ambii n curnd se vor
dovedi a avea impuntoare calitti de credint si vitejie legionar.
Tot acum se nfiinteaz cel dinti grad legionar , prin urmtorul ordin de zi
din 10 decembrie 1932:
A) Se nfiinteaz cel dinti grad superior n ierarhia legionar purtnd
denumirea de Comandant legionar.
Avnd n vedere jertfa, munca, eroismul, credinta, capacitatea si vechimea
se nainteaz n grad urmtorii legionari n ordinea alfabetului:
Banea Ion, doctorand n Medicin; Belgea Ion; Blnaru Ion, inginer;
Dumitrescu Ion, preot; Ionescu Andrei; Silaghi Victor, avocat; Stelescu
Mihail, deputat; Totu Nicolae, student; Traian Cotig, student; Tnase
Antohi, meserias.
B) Toti legionarii, seria 1927 si 1928, cu legmntul depus, rmasi n
cadrele active ale Legiunii, se nainteaz n gradul de Comandant legionar
ajutor. Semnat: Corneliu Zelea Codreanu
Ceilalti mai n vrst au fost naintati n Senatul Legiunii si n Consiliul
Superior Legionar.
OFENSIVA CALOMNIILOR
MISCARE ANARHIC SI TERORIST"
Miscarea legionar creste vznd cu ochii n special n rndul tineretului
din scoli si universitti si n rndurile tranilor din toate provinciile
romnesti. Se dezvolt mai greu la orase, unde elementul romnesc este
sau functionar la stat, n imposibilitate de a se manifesta, sau robit
economiceste de jidani.
Aceeasi prigoan surd, pe care am cunoscut-o de cnd am deschis lupta
n 1922, ne urmreste crescnd, pe noi, pe toti lupttorii si familiile
noastre. Dac esti tnr cu studii, nu vei cpta niciodat functiune la stat
de ct cu pretul vnzrii constiintei si credintei tale. Sute de tineri caut s
fie ademeniti cu bani, promisiuni, onoruri, functiuni. Statul a ajuns o scoal
a trdrii, sunt ucisi oamenii de caracter, iar trda rea este rspltit din

belsug. Dac esti comerciant romn, singur n mijlocul jidovimii si crezi n

Legiune, ncepnd de la sergentul de strad si pn la primar si prefect,
toti ti sunt dusmani. Te urmresc zi si noapte. ti pun impozite mari ca
jidovil or; contraventiile vor curge una dup alta, lovitur dup lovitur,
pn te vor nimici.
Dac esti tran, te vor duce, cu minile legate, din post n post, pe jos,
zeci de kilometri, btndu-te n fiecare zi, la fiecare sectie de jandarmi. Te
vor tine nemncat cte 4-5 zile, se vor uita pretutindeni ca niste fiare la
tine si fiecare si va trage peste obraji cte o palm. Dac esti muncitor, te
vor da afar ca pe o crp, din orice fabric, din orice ntreprindere.
Pentru c n tara aceasta, un om cu credintele noastre trebuie s moar de
foame, el si toti copiii lui. Suntem cu totii considerati ca niste dusmani ai
neamului si ai trii.
Noi nea-m ncadrat ns n cea mai perfect ordine si legalitate. Pentru ca
s nu ni se poat spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare.
Lozinca guvernelor va fi: Nu v putem distruge pentru c nu ati clcat
legile? Nu-i nimic, le clcm noi si v distrugem! Nu vreti s fiti ilegali,
suntem noi ilegali" . nct n modul acesta am intrat ntr-un sistem cu
adevrat talmudic: pe de o parte, acuzati prin pres si prin toate oficinele
politice, de ilegalitate", iar pe de alt parte, stnd n cadru perfect al legii,
suntem mcinati de cele mai odioase si ilegale sisteme, de ctre toti
reprezentantii guvernelor si ai statulu i, aflati n cea mai flagrant
ilegalitate.
Trti n fata tribunalelor, hotrri dup hotrri judectoresti n toat tara
confirm linia de legalitate si ordine a miscrii. Nici o hotrre n contra
noastr. Totusi, argumentul lor de baz, al politicienilor si al presei
jidovesti, rmne invariabil: miscare de dezordine", de anarhie", de
nclcare a legilor", terorist".
Presa jidoveasc att mereu pe politicieni n contra noastr, pentru ca
acestia s se repead s ne sfrtece, s ne desfiinteze.
N SLUJBA STRINILOR"
De un timp, nemaistiind ce s ne pun n sarcin, presa jidneasc ne
acuz c lum bani de la Mussolini. C facem pe nationalistii, dar c n
realitate scopul nostru este de a stoarce de bani pe oricine ntlnim n
cale. Acum l-am gsit pe Mussolini si l stoarcem pe el.
Rnd pe rnd, aflm uimiti c:
Suntem n slujba ungurilor care se desteapt";
..

Suntem n slujba Moscovei";

Primim bani de la jidani".

Pn si aceast acuzare ridicol nu ne-a fost crutat. Iat din ziarul
jidnesc Politica", din 10 august 1934, un pasaj semnificativ dintr-u articol
intitulat: Max Auschnitt si Garda de Fier":
Si la noi deci, fenomenul s-a verificat ntocmai si este lucru stiut de toat
lumea, c cea mai nsemnat miscare a fascismului romnesc, Garda de
Fier, a fost creat si sustinut de marii capitalisti. Si aici vine senzatia de
loc senzational: jidanul Max Auschnitt a sprijinit si finantat direct Garda
de Fier. Lucrul acesta l-au afirmat doi oameni destul de seriosi sicu
rspundere, dl. ministru Victor Iamandi si cunoscutul publicist Scarlat
Calimachi.
Dup explicatiile de mai sus, faptul apare ca foarte normal.
Cine nu stie c si Hitler a fost finantat de marii capitalisti evrei din
Germania?"
SUNTEM N SOLDA HITLERISTILOR"
n ultima vreme, n Germania, a nvins Adolf Hitler, n lupt cu hidra iudeomasonic din toat lumea. Poporul german, cu o extraordinar hotrre si
unitate, se lupt si pune la pmnt putere aiudaic.
Minciun dup minciun, ntrebuinteaz jidovii n presa lor, cutnd s
zpceasc mintile oamenilor: 1. Adolf Hitler e un zugrav, un prost, un
incapabil. Cine se ia dup el ntr-o tar civilizat ca Germania!?
Dar Adolf Hitler pseste nainte.
2. Adolf Hitler nu va nvinge pentru c se vor opune comunistii germani.
Dar Adolf Hitler se apropie de putere.
3. Hitlerismul s-a rupt n dou, n trei. Mari nemultumiri n snul partidului
etc.
Dar lui Adolf Hitler nu-i pas.
4. Adolf Hitler a nnebunit. A plecat n munti etc.
Dar Adolf Hitler e sntossi se apropie tot mai mult de biruint.

5. Dac va nvinge, de a doua zi e revolutie n Germania. Comunismul va

izbucni n revolt general si Hitler va cdea.
Dar Hitler vine la putere si revolutia visat de jidani nu are loc. El merge
din majoritti n unanimitti nentlnite n istorie.
6. Toate trile vor boicota economiceste Germania si hitlerismul va cdea.
Dar Adolf Hitler pseste biruitor nainte.
7. Dictatur", teroare hitlerist" n toat Germania. Votul e smuls prin
teroare.
Dar poporul german merge din entuziasm n entuziasm.
8. Hitler vine s ne ia Ardealul. Iar noi, toti nationalistii romni, care vrem
s scpm de pacostea jidneasc, suntem, nici mai mult nici mai putin,
hitleristi", adic vrem s dm Ardealul nemtilor.
Noi ns rspundem: presupunem c Hitler vrea s ne fac rzboi si s ne
ia Ardealul. Noi, romnii, tocmai pentru ca s ne putem apra Ardealul
contra nemtilor, trebuie s scpm de jidani. S rezolvm si noi problema
jidoveasc. S ne ntrim pozitia neamului nostru stors dejidovime, supt de
vlag si pus n imposibilitate de a se apra. Cu jidovimea care ne otrveste
sufleteste si ne suge sngele, nu vom avea nici arme, nici suflet, nici carne
pe noi.
9. n sfrsit, noi primim bani", suntem stipendiati, suntem n solda"
hitleristilor.
Rspundem: A. C. Cuza lupt mpotriva jidanilor de la 1890, iar noi de la
1919, 1920, 1921, 1922, cnd nici nu auzisem de Adolf Hitler. Serpi
veninosi!
FABRICA DE BANCNOTE FALSE DE LA RSINARI
N-a trecut mult si o nou campanie jidano-politicianist se porneste
mpotriva noastr. Nevoindu-se multumii cu banii de la Mussolini si Hitler,
de la Moscova si de la Max Auschnitt, adversarii nostri ne-au gsit o nou
surs financiar n fabrica de bancnote false de la Rsinari. Senzationala
descoperire a umplut coloanele ziarelor politicianiste si jidnesti.
Dm mai jos, din presa vremii, cteva pasaje menite s ilustreze sistemul
de perfidii prin care se ncerca anularea noastr n constiinta natiei.
Ziarul Patria" din 22 iulie public:
GARDA DE FIER SI FABRICA DE FALSIFICAT BANI DE LA RSINARI

SURSA FONDURILOR DE PROPAGAND

Cluj 21. La Rsinari, comun situat n apropierea Sibiului s-a fcut o
senzational descoperire, de natur a prezenta o ntreag organizatie
politic n cea mai urt lumin si mpotriva creia, guvernul, care are
acum n mn cele mai zdrobitoare dovezi, va trebui s procedeze cu
toat strsnicia.
O fabric de bani falsi a Grzii de Fier
Anume n comuna Rsinari s-a descoperit una din multele fabrici de
falsificat monede. Din cercetrile ntreprinse s-a constatat ns, spre
stupoarea tuturor c de ast dat nu este vorba de o simpl band de
tigani sau de descreierati, care nfrunt rigorile legii n ndejdea unei
grabnice mbogtiri, ci de nssi Garda de Fier, organizatiapolitic a D-lui
Corneliu Zelea Codreau care, n ultimul timp s-a dedat la cea mai
desntat campanie mpotriva guvernului si n general a tuturor partidelor
politice din Romnia.
Garda de Fier si propaganda la sate
Pentru cei care cunosc ns activitatea mai de aproape a Grzii de Fier, cu
cetele de gardisti care cutreierau tara de la un capt la altul, lucrul pare
foarte natural. Cci n asemenea mprejurri trebuiesc n primul rnd bani.
Ori se stie c propagandistii Grzii de Fier dispuneau n ultimul t imp de
numeroase fonduri, care le permiteau deplasarea lor la sate precum si
scoaterea de ziare si narmarea membrilor ei devotati cu toate cele
necesare pentru completarea sistemului a la Hitler.
Cum s-a descoperit falsificarea
Ministerul de Interne era d e mult informat c unii din fruntasii ardeleni ai
Grzii de Fier si n special cei de la Brasov si Sibiu, dispun de mari fonduri
pe care le repartizau apoi organizatiilor din ntreaga tar. Exista la nceput
bnuiala c banii sunt furnizati de cine stie ceorganizatii similare din
strintate ns n urma supravegherilor s-a constatat c aceasta este o
bnuial nentemeiat. Descoperirea fabricii de bani de la Rsinari a pus
ns organele politienesti pe o nou cale, iar rezultatul cercetrilor a fost
dintr e cele mai surprinztoare.
Sibiul subventioneaz ntreaga organizatie
Imediat autorittile din capital au delegat pe dl. judector de instructie I.
Stnescu din capital s fac cuvenitele cercetri. D-sa nsotit deD.
Prim.Procuror Radu Pascu si procuror Mardarie au plecat la Sibiu, fcnd o
prim descindere la locuinta d-lui avocat Bidianu, seful organizatiei
gardiste, unde au descoperit un senzational material compromittor din
care reiese c fabrica de bani de la Rsinari servea exclusiv scopurilor po
litice si subversive ale Grzii de Fier. Printre corespondenta confiscat s-au

descoperit scrisori ale diferitelor organizatii si n special ale organizatiei de

la Iasi n care domnul Banea cerea o sum mai mare de bani, pentru a
cumpra o camionet si a intensifica propaganda n Moldova.
Organele politienesti au operat o serie de arestri si au ridicat ntreg
materialul compromittor dimpreun cu aparatele care serveau la
falsificarea banilor. Cercetrile continu cu mult asiduitate si se caut a
stabili ce legtur era ntre fabric si organizatiile gardiste si mai ales
cantitate de fonduri repartizare acestora.
Valoarea moral a Grzii de Fier
Faptul c organizatia Grzii de Fier care reusise s-si creeze nuclee n
ntreaga tar a fost att de rusinos prins cu mta n sac a fcut o
impresie profund n ntreaga tar si o adevrat consternare n fata
partizanilor politici. Se stie c agitatia la tar se fcea n numele drepttii,
a cinstei, a onoarei, respectului fat de legile trii etc., tot attea lu cruri
care se dovedesc c la Garda de Fier, erau numai vorbe goale si c de fapt
ea urmrea doar puterea, fr s fie cu nici un scrupul fat de mijloacele
ntrebuintate n lupt.
Fat de aceste descoperiri guvernul pare dispus s opereze cu toat
strsnicia. Astfel Domnul subsecretar de stat V. V. Tilea a declarat ntr-un
cerc intim, c fat de gravitatea faptelor comise de unii membrii, Grzile
de Fier vor trebui s fie neaprat desfiintate."
n Chemarea Romnilor", din 6 august 1933:
DRAGOSTE DE BANISI FALSIFICAREA DE BANI
Gazetele au vestit n zilele trecute cum c trepdusi ai Grzii de Fier au
fost prinsi de autoritti falsificnd bani. Stim c acestsoi de oameni au
nceput n vremea din urm s umble prin toate satele noastre fgduind
tot felul de lucruri poporului si cernd pedeapsa cu moartea pentru
rufctori. Suntem tineri care am asteptat o bun bucat de vreme s ne
putem lmuri asupra rosturilor si scopurilor pe care le urmresc.
Propovduind cu aprindere, dragoste de tar, bun orndui re a ei si
strpire a strinilor, am crezut un timp c ei sunt de bun credint. Cnd
am auzit din gazete c s-au apucat s lucreze n paguba trii, falsificnd
bani, nu putem dect s vedem c ne-am nselat si am ajuns s-i
cunoastem.Ei fac parte din ce ata jefuitorilor de meserie ai trii si pentru
greaua nclcare a legii pe care au fcut-o, noi n-am sftui guvernul dect
s-i judece dup felul cum cer ei judecarea unor astfel de fapte: pedeapsa
cu moartea. La furci cu falsificatorii de bani!"
n Dreptatea", din 22 iulie 1933, oficiosul Partidului National-trnesc:
GARDA DE FALSIFICATORI

Dac trebuia o prob definitiv pentru clasarea indivizilor care alctuiesc

asa zisa arip nationalist de dreapta a politicii noastre, iat o avem n
urmtorul caz al falsificatorilor de bani de la Rsinari.
n tot locul si totdeauna partidele extremei drepte, extrem dreapt care n
fond se compune din bande de huligani si btusi, au uzat de cele mai
abominabile, mai njositoare, mai incalificabile procedee n opera
propagandistic a multimilor naive.
Pentru c n conceptia" (sic) si doctrina" (sic) dreptei scopul, care se
reduce la nsfcarea puterii, scuz murdria mijloacelor.
Nu poate exista noblete n procedee, n tactic, n metod si n
comportare, acolo unde nu exist noblete n ideal, n scop, n obiectivele
urmrite. Cine-ar putea afirma c ascunde o frm de noblete n, hai s
zicem, idealul extremismului de dreapta? Cultul fortei brutale n dispretul
birjeresc al elementarelor drepturi, nu va constit ui niciodat un ideal si o
superioritate! Altul este idealul ale crei raze nclzesc sufletul omenirii: un
ideal de justitie, de pace si munc constructiv, pentru ridicare tot mai sus
pe scar intelectual a colectivittilor nationale si prin aceasta a omenirii
ntregi.
Nu acesta este idealul extremismului de dreapta, mbrtisat de cele mai
inferioare exemplare omenesti cu nfumurate gnduri de puteri
dictatoriale. Extremismul de dreapta nlocuieste inteligenta cu forta
pumnului (care nu distinge pe un intelectual de-un borfas de rnd),
dreptatea cu arbitrariul, nobilul ideal al pcii si conlucrrii dintre stat si
popoare cu dogma obtuz a urii dintre natiuni.
Extremismul de dreapta nu poate fi aprobat de nici un intelectual. Dac a
reusit s prind ctiva oameni, aceasta a fcut-o n numele unei credinte
odios exploatate: credinta nationalist.
Asa a procedat asociatia de conspiratori zis Garda de Fier . Ea pretinde c
activeaz n numele nationalismului.
n numele nationalismului? Aceast ipocrizie trebuie demascat n fata
opiniei publice. Nationalismul pentru a fi servit nu are nevoie de organizatii
oculte, de asociatii secrete si mai ales n-are nevoie de metode ca cele
practicate de Garda de Fier. Nationalismul este o credint care se apr la
lumina zilei, deschis, cinstit, sincer.
n nici un caz nu servesti nationalismul prin ordine secrete ctre cuiburi
(?!?), ctre batalioane" invizibile si celule" oculte. Si mai ales prin
falsificare de bani ca niste infractori de rnd.
Garda de Fier nu este dec t o mn de aventurieri, grupati clandestin
pentru cucerirea puterii de stat prin cea mai desntat si mincinoas
demagogie. Asta, n numele ideii nationaliste.

n numele ideii nationaliste? Crezul acesta care e al tuturor fiilor acestui

pmnt nu admite asemenea mijloace ca cele uzate de Garda de Fier. Nu
admite falsificare de bani.
Descoperirea bandei de la Rsinari pune n adevrata ei lumin Garda de
Fier.
Lumea se ntreab: de unde au oamenii acestia bani? Attia bani pentru
propagand? Pentru organizare si pentru cumprarea de constiinte? Pentru
cltorii, pentru ntretinere, pentru masini? De unde?
Descoperirea de la Rsinari indic sursa: falsificare de bani!
Asa lucreaz Garda de Fier. Pionierii Grzii de Fier sunt indivizi care cad
sub legile cod ului penal. Vor s fac partid politic prin falsificare de bani.
Ce autoritate moral mai au pentru a cere aprobarea maselor? Si nc n
numele ideii nationaliste.
Garda de Fiereste o gard de falsificatori. Si o gard de falsificatori nu
poate vorbi n numele nationalismului!"
Si n sfrsit, pentru a nu prelungi peste msur citarea, dm din Patria",
smbt, 22 iulie, 1933:
GARDISTII" SI FALSIFICATORII
Descoperirea de la Rsinari a avut o latur cu adevrat senzational. Ea
trece peste faptul divers, bagatelizat si cotidian, punnd ntr-o amploare si
o cruditate sngeroas toat descompunerea, disolutia si elasticitate
moral a celor care pretind c regenereaz masele prea credule, n
cutare de un nou crez. Si spunem: cu adevrat senzational pent ru c
dac ziarele ne-au obisnuit, ultimul timp, s aflm c n diverse colturi ale
trii apar mici monetrii clandestine, niciodat patronii ingeniosi si putin
cavaleri ai acestei institutii inflationiste certate cu codul, nu s-au dovedit a
fi ncadrati ntr-o mai rsrit situatie social. La Rsinari eroii nu mai sunt
tigani n goan dup cotcrie, nici simpli certati ai justitiei porniti dup
usoar si meschin lovitur, nici unul din acei eroi care nteleg estetic
gustul unei aventuri fructuoase n riscuri grele. Ci este vorba de seful
notati bine seful Grzii de Fier din Sibiu. Citm dup un ziar obiectiv si
care nu de putine ori a luat sub dezinteresata-i protectie miscarea
prozelitilor codrenisti:
Autorittile din Sibiu, perchezitionnd casa d-lui avocat Bidian, seful
organizatiei Grzii de Fier din oras, au descoperit un material senzational
din care reiese c fabrica de monede false de la Rsinari era creat pentru
a sustine Grzile de Fier. ntre alte documente s-a gsit o scrisoare a
presedin telui organizatiei din Sibiu. d. Banea, care de la Iasi, cere bani

pentru o camionet si pentru a intensifica propaganda pentru Grzile de

Fier."
Este clar, nu? O monetrie pentru sustinerea unui partid ce se proclam
regenerator al politicii si al moravurilor! Dup cunoscutele ipostaze de
agitatori fr scrupule, de scandalagii si btusi, nc una tot att de putin
onorabil, dar poate si mai culpabil: de falsificatori. Cine ar putea
pretinde c este aici un semn curios si grav al vremii; iar un iubitorde
jocuri de cuvinte, ar gsi c pentru un gardist fie el chiar si de fier este
exagerat s se fac falsificator. Oricum ar fi cazul de la Rsinari, este
extrem de grav. El arunc si o vie lumin asupra resurselor cu care acesti
aventurieri se pozeaz c nd n btusi, cnd n martiri, si ntretin o
agitat si ambulatorie existent. Chiar n ceste coloane ntrebam uimiti si
curiosi de unde au domnii acestia bani? S o mrturisim sincer, nu
asteptam ca rspunsul s vie att de prompt, att de nfiortor, si tocmai
de la Rsinari!"Dr.
Trei sptmni a durat aceast odioas campanie.
n zadar au umblat disperati pe la ziare, ca s obtin vreo dezmintire, cei
trei legionari de elit: Caranica, Sterie Ciumetti si Papanace, care de la
1931, datorit calittilor lor de clar judecat si de mare sinceritate, triau
zilnic cu mine, mprtsindu-se de aceeasi chinuitoare grij si ajutndu-mi,
pas cu pas, la greaua sarcin a conducerii unei organizatii, pe cmpul de
lupt. Zadarnice sfortri, pentru c toate aceste infamii care se aruncau
contra noastr erau comandate.
Ele nu vor avea dect un singur efect: de a acumula n suflet nedreptate
peste nedreptate, calomnie peste calomnie, lovitur peste lovitur, durere
peste durere. Tineretul acesta le-a rbdat toate, a nbusit toate n sufletul
su. Acum ns, dup attia ani, dac as voi s dau un sfat lumii, as striga:
Feriti-v de cei ce rabd!
ECHIPA MORTII
Dar n fata obstacolelor, loviturilor, uneltirilor, prigoanelor, care ne
asaltau de pretutindeni, noi, avnd sentimentul acesta grozav al
singurttii, al nici unui ajutor la care s putem alerga, opuneam:
hotrrea mortii.
Echipa mortii" este expresia acestor stri de suflet ale tineretului
legionar din ntreaga tar. Ea nsemneaz hotrrea acestui tineret de a
primi moartea . Hotrrea lui de a merge nainte, trecnd prin moarte.
***
La nceputul lui mai 1933, se formeaz o echip din: preotul Ion
Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petru Tocu,
Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei,

Iovin, Traian Clime, Iosif Bozntan, Gogu Serafim, Isac Mihai, profesor
Papuc, Rdoiu
nainte de a pleca s strbat o jumtate din tar, ei si iau denumirea de
Echipa mortii". De la Iasi a sosit Cprioara. Vor merge cu ea. Au de
parcurs: Bucuresti - Pitesti - Rmnicu Vlcea - Trgu Jiu - Turnu Severin Oravita - Resita.
Pn aici vor fi nsotiti si de preotul Duminic Ionescu. Apoi Timisoara Arad si napoi la Bucuresti. n fata lor st cea mai mare expeditie
legionar. Pleac cu 3.000 de lei n buzunar pentru benzin si ncolo cu ce
le va mai da Dumnezeu si oamenii din cale. Merg cu legile trii n mn.
Vor pstra legalitatea, dar se vor apra n contra msurilor ilegale.
La Tg. Jiu, la Turnu Severin, la Bozovici sunt u rmriti si atacati de politie si
jandarmi. Ei se aseaz n genunchi n fata revolverelor, cu piepturile
deschise, acoperind rotile masinii.
La Oravita sunt asteptati cu mitraliere la marginea orasului si arestati.
Dup o zi, procurorul Popovici le d drumul, negsindu-le nici o vin.
Pentru c ei nu fac nimic, nu vorbesc nimic, nu tin ntruniri. Merg si cnt.
Att.
Lumea ns ntelege. i primeste cu flori. Le d mncare si benzin pentru
masin. Pe unde trec ei rmne o dr de entuziasm.
La Resita le ies eu nainte.
Aici trebuia s tinem ntrunire public. Eram n drepturile noastre.
Parlamentar, care avusesem list n judetul Caras, unde obtinusem 2.000
de voturi, veneam si luam contact cu alegtorii nostri, pentru a le face
dare de seam asupra activittii noastre n Parlament. E legal. E perfect
legal. Dar fat de noi, legile nu mai exist.
Nici n vreme de rzboi, Resita n-a vzut atta armat. Ea este adus din
orasele vecine, ocup orselul si-l nconjoar de jur mprejur.
mi dau seama c guvernul mi ntindea o curs.
El ar fi voit ca eu s ncerc o iesire necugetat; s-mi pierd calmul pentru a
prilejui un motiv de reprimare:
Iat pentru ce oprim pe acesti domni. Iat pentru ce trebuie desfiintati.
Pe unde trec, rscoal populatia n contra msurilor noastre de ordine, n
contra armatei, a autorittilor. Vor s fac revolutie.
O asemenea greseal din partea noastr ar fi fost exploatat si de guvern
si de presa jidneasc. De aceea nu le-am dat acest prilej. Si necnd n
mine toat revolta, am ocolit orice ciocnire. Izbnda lor ar fi fost tocmai n
aceast ciocnire. Am preferat s renunt la ntrunire.

***
Echipa a plecat mai departe, a trecut prin Timis-Torontal si a intrat n
judetul Arad. Aici, n satul Chier, jandarmii mpreun cu jidanii au rsculat
pe trani, strignd c au trecut bandele rosii din Ungaria.
Tranii, narmati cu furci, cu topoare si ciomege, s-au npustit asupra
legionarilor. Acestia n-au mai avut timp s explice cine sunt. Loviturile i-au
umplut de snge. Lui Ciumetti i s-a rupt mna dreapt, cznd n marginea
drumului n nesimtire. Alturi de el zcea Adochitei. Toti au fost rniti. Apoi
au fost arestati, transportati la Arad si introdusi n celule separate, n
arestul din acest oras.
Dati n judecat pentru rebeliune, procesul a avut loc peste 10 zile. Au
pledat avocatii din Arad, Mota, Vasile Marin, eu. Au fost achitati cu totii.
Populatia romneasc a Aradului le-a fcut o cald manifestatie de
simpatie. n urma acestui fapt, am luat hotrrea s-i nsotesc. O parte au
plecat cu masina, iar eu, nsotit de patru dintre ei si de tranul Frtil, am
plecat pe jos, strbtnd toate satele, pn n munti, la mormntul lui
Avram Iancu, o distant de 140 km. tranii m-au primit pretutindeni cu
bucurie.
De la Tebea, ne-am desprtit. Ei si-au continuat drumul n Hunedoara, iar
eu am plecat la Teius.
LA TEIUS
Aici, tatl meu urma s tin o conferint.
Am ajuns seara si l-am gsit plin de snge, n casa unui tran. Un mare
numr de jandarmi se introdusese n sal, lovind lumea cu paturile de
arm. Pe tatl meu l-au lovit n cap.
Legalitate! O, Legalitate!
Un parlamentar romn, cu imunitti si drepturi garantate merge s tin o
conferint si reprezentantii fortei publice ptrund n sal si-i sfarm capul
cu paturile de arm. trani, nvttori si preoti sunt cu totii indignati. Am
hotrt atunci ca n acelasi loc, peste dou sptmni, s tinem o adunare
de protestare.
Aici au sosit n ajunul ntrunirii Echipa mortii" cu camioneta, legionari din
Cluj si din Bucuresti, dar ntrunirea nu s-a putut tine.
Un regiment de infanterie si un batalion de jandarmi au nconjurat Teiusul,
oprind intrarea tranilor.

Acelasi lucru ca si la Resita. Am cutat s ocolesc conflictul, dispunnd ca

tatl meu si legionarii prezenti s prseasc localitatea unde am rmas
singur. Cci prezenta unui numr orict de mic putea da nastere la
conflict, pe cnd prezenta unui singur om n fata attor forte nu putea fi
prilej de rscoal. Si nici o glorie pentru cei multi dac s-ar fi npustit
asupra lui.
Totusi, tranii din Mihalt si din jur au ncercat s treac cu forta podul
ocupat de armat.
Podul acesta, noi, tranii din Mihalt l-am cucerit n lupte grele din mna
ungurilor care l ocupaser. Astzi nu admitem ca jandarmii romni s ne
opreasc trecerea pe el, spuneau acesti viteji si ndrtnici trani din
Mihalt.
S-a ncins o lupt care a durat peste dou ore. S-au tras salve de focuri. Un
tran a fost ucis, iar din Echipa mortii", Tocu, Constantinescu si Adochitei
au fost pentru a doua oar grav rniti.
n cursul zilei au fost adusi n Teius ntreaga Echip a mortii" si alti
studenti ntr-un numr total de 50. Li s-a spus c vor fi evacuati, dar c
neavnd bilete de tren trebuie s mearg la Alba Iulia pentru a le lua de
acolo. Aici ns, n loc de bilete, s-au trezit cu totii, fr mandate de
arestare, introdusi n vestita temnit a lui Horea si ncarcerati.
Toate protestele lor au fost inutile. n zadar au demonstrat c detinerea lor
este n afar de orice lege; c nici un detinut nu poate fi introdus n
nchisoare fr mandat de arestare; c autoritatea care i-a introdus acolo
calc legile n picioare. La ora 2 noaptea au spart poarta nchisorii, s-au
ncolonat si au plecat toti acas la procuror. I-au raportat cele petrecute.
Acolo, n curte, au rmas pn dimineata, cnd, mpreun cu procurorul, sau ntors la arest. De ast dat, li s-au lansat mandate de arestare,
pentru c au fortat poarta nchisorii".
A urmat procesul n care au fost achitati, deoarece fr mandat de
arestare ei se aflau detinuti prin clcarea legii. Ei s-au conformat
dispozitiilor legale, anuntnd procurorul.
nc o dat s-a dovedit n fata justitie c provocatorii la dezordine nu sunt
legionarii, ci nssi autorittile, care n loc s apere legile, le calc cu un
suveran dispret.
Echipa mortii", dup dou luni de zile, s-a rentors la Bucuresti. Luptele ei,
suferinta la care a fost supus, nedrepttile, procesele, rnile ei, au
rscolit sufletul ntregului Ardeal.
Acum, n acest moment, putem spune c miscare legionar s-a ntins n
toat tara, cu toat opunerea autorittilor, cu toat prigonirea. De acum
ne vom opri. Vom ncepe s adncim educatia legionar, prin viata n

tabere de munc. Pe cine va putea supra aceast tcut activitate, mai

ales c ea depsea cadrul politic?
DIGUL DE LA VISANI
10 IULIE 1933
nc din timpul iernii, farmacistul Aristotel Gheorghiu, seful legionar al
Rmnicului Srat, mi-a naintat un raport n care mi descria situatia din
satul Visani, unde Buzul se revars n fiecare an, nimicind ogoarele
bietilor oameni pe o ntindere de cteva mii de hectare. Si mi spunea c ei
ne roag, satul ntreg, s-i ajutm. S ridicm un dig de aprare. Am
aprobat. Am luat toate msurile necesare. Am trimis ingineri specialisti.
Ne-am fcut planuri. Am dat ordin ca l egionarii din ntreaga regiune s se
prezinte n ziuade 10 iunie 1933 la Visani, cnd urma s se deschid
tabra de munc. Iat ordinul pe care l-am dat cu acea ocazie:
CTRE TOTI SEFII DE CUIBURI SI DE UNITTI LEGIONARE DIN TAR
CAMARAZI:
Niciodat nu s-a pus problema luminii mai mult dect n clipa n care
omul si-a pierdut vederea.
Tot astfel, n lume, problema constructiei se pune mai puternic n clipa n
care omenirea are constiinta clar c totul n jurul ei se ruineaz.
Cnd toate se ndreapt ncet ctre paragin, sufletul omenesc se
ndreapt n sens contrar, porneste la contraatac, care se manifest prin
setea formidabil de a cldi din temelie, de a nlta prin munc, de a
construi.
n Europa nu s-a pus niciodat aceast problem a constructiei ca astzi,
cnd epoca rzboiului ne-a lsat o ruin si cnd epoca de dup rzboi ne
las mai multe ruine, n fiecare zi cte o ruin.
La noi n tar, dup 15 ani de discursuri pe la rspntii, discursuri umflate
dar sterile, de pe urma crora n-au rmas dect ruine, sufletul nostru fuge
de vorbe si caut directie faptei.
Voim si noi s construim: de la un pod rupt pn la o sosea si pn la
captarea unei cderi de ap si transformarea ei n fort motric, de la
constructia unei gospodrii trnesti noi, pn al aceea a unui sat
romnesc nou, a unui oras, a unui stat romnesc nou.
Aceasta este chemarea istoric a generatiei noastre: pe ruinele de astzi
s cldim o tar nou, o tar mndr.

n tara de astzi, poporul romn nu-si poate mplini misiunea lui n lume:
creator de cultur si civilizatie proprie n rsritul Europei.
LEGIONARI
Aceste adevruri m-au ndemnat s v chem n mijlocul trii, pe malul
Buzului, pentru a nlta cu propriile voastre brate acel dig urias, care s
v poarte numele de-a lungul deceniilor. V-am chemat pentru ca s
spuneti romnilor c voi sunteti aceia care veti nlta Romnia cea nou.
Romnia cea nou nu poate iesi: nici de la jocul crtilor din cluburi, nici din
cafenele, nici din cabareturi si nici din clciele roase pe strzile oraselor
n plimbri si desftri ale diferitilor Don Juani.
Ea va iesi din eroismul muncii noastre.
LMURIRI SI INDICATII
1.Digul se va nlta n apropierea satului Visani (sudul judetului Rmnicu
Srat), la 6 km nord de statia Furei, linia Buzu-Brila.
2.Locul ntlnirii: satul Visani. Toate echipele seopresc n acest sat unde
vor intra sub comand local.
3.Data sosiri n satul Visani: 8 si 9 iulie 1933.
4.Lucrarea se va face n dou etape de cte 30 zile.
Prima etap:
10 iulie 10 august 1933.
A doua etap:
10 august 10 septembrie 1933.
Ambele echipe vor avea efectivul de cte 500. Comanda general o va
avea Comandantul legionar din Judetul Rmnicu Srat, Aristotel
Gheorghiu, care se va ocupa cu:
aprovizionarea
ncartiruirea
uneltele de lucru
si cu toate chestiunile ce privesc lucrarea n mare.
Sub comanda lui vor fi: 1. Seful santierului, legionar pe care-l voi fixa
personal la nceperea lucrului, 2. Seful cartiruirei si aprovizionrii si 3.
Comandantul legionar al echipei. mpreun vor stabili toate serviciile
(aprovizionare etc.) de care se va simti nevoia.

Prima echip va fi format din: Brila, Buzu, Rmnicu Srat, Focsani,

Tecuci, capital, Ploiesti, Ialomita, Dmbovita, Muscel, Arges, Vlasca,
Oltenia.
Basarabia se va prezenta n ziua d e 15 iulie, adic cu 5 zile ntrziere.
Basarabenii vor pleca pe jos din Chisinu, strbtnd Grdiste, Comrat,
Congaz, Cahul, Colibasi, Reni, Galati. La acest grup se vor afilia legionarii
din Cahul, Tighina, Isamil si Cetatea Alb.
F. d. C. din toat tara vor sosi cu prima echip.
A doua echip: restul trii.
Legionarii vor cuta s aib asupra lor: haine de lucru, schimburi de
rezerv, un hrlet, o ptur.
Marsul celorlalte echipe se va face pe jos sau cu trenul, beneficiind de 75%
reducere ca excursionisti n grup.
Cinci legionari brileni de isprav vor sosi cu cinci zile nainte, adic n ziua
de 5 iulie pentru aranjarea situatiei si a primirii legionarilor. Ei vor fi numiti
de ctre Comandantul legionar brilean Ion Iliescu si vor lua contact
imediat cu comandantul legionar din Rmnicu Srat, Aristotel Gheorghiu.
Cartierul General unde urmeaz a se anunta plecrile si sosirile: Aristotel
Gheorghiu, farmacist, Rmnicu Srat.
RECOMAND:
a) ordine deplin pe tot parcursul drumului. Dac veti fi provocati, v este
interzis a rspunde. Trebuieste scopul atins: ajungerea la destinatie.
Doresc ca toate localittile prin care veti trece, sate sau orase, s rmn
impresionate de disciplina, corectitudinea, atitudinea plin de demnitate si
bun cuviint, n toate ocaziile, a legionarilor.
Comandantii echipelor au ntreaga rspundere.
b) n satul Visani si jur, v atrag atentiunea c va trebui s aveti o purtare
exemplar din toate punctele de vedere: prietenoas cu oamenii si mai
ales eroic n directia rbdrii si a muncii.
c) n cazul cnd elemente dubioase se vor strecura printre legionari, la
prima ncercare de a iesi din fgasul cel drept, cor fi trimisi acas si mi se
va raporta mie personal.
De altfel, fiecare sef este rspunztor de oamenii lui.

d) Eu voi sosi dup ntrunirea de la Suceava, luni dimineata, n ziua de 10

iulie.
n zorii zilei, nainte de nceperea lucrului, veti face slujba religioas cu toti
preotii din jur.
CAMARAZI
Sunteti n ajun de a nscrie o nou pagin n istoria btliilor legionare.
Tara v va privi din nou ca pe niste eroi, asa cum v-a mai privit de atta
ori, asa acum v-a privit de attea ori.
ndreptati-v deci, cu inima plin de avnt spre cmpul unde v asteapt o
munc grea, dar prin care voi veti face o nou jertf, deci un nou pas ctre
victoria noastr, ctre Romnia Legionar.
V astept deci, pe toti, pe noul nostru cmp de lupt".
Bucuresti, 23/VI. 1933
Corneliu Zelea Codreanu
Seful Legiunii
**
La 10 iulie, peste 200 de tineri legionari s-au adunat la Visani, venind pe
jos de la Galati, Focsani, Bucuresti, Buzu, Tecuci, Iasi, Brile, sub
comanda lui Stelian Teodorescu, Nicolae Constantinescu, Pvlut, Doru
Belimace, Stoenescu si Brum.
Dar, n loc de a fi primiti cu bucurie, n loc de a li se da ceva de mncare si
un loc de odihn, asa obositi si flmnzi cum au sosit, au fost nconjurati
de mai multe companii de jandarmi, atacati cu o brutalitate de fiar
slbatic si culcati la pmnt sub lovituri.
Jandarmi erau n asa fel instruiti de ofiteri, din ordinul Ministerului de
Interne, unde Dl. Armand Clinescu, dup propriile sale declaratii, avea un
rol precumpnitor n msurile de oprimare si de schingiuire a noastr,
nct loveau n acesti copii cu ura cu care ar fi lovit n cei mai mari
dusmani ai neamului romnesc.
Printre cei rniti si umiliti pn la ultima limit de umilire au fost legionarii:
Stelian Teodorescu, Brum, Doru Belimace, preot Ion Dumitrescu,
Stoenescu, Pvlut, iar Nicolae Constantincescu a fost pentru a patra
oar grav rnit n interval de dou luni.
Vestea acestei nemaipomenite cruzimi mpotriva unor tineri care mergeau
s fac un bine si a tuturor ofenselor la care fuseser expusi, s-a ntins ca

un giulgiu negru peste inimile strivite si pine de ngrijorare ale tineretului

ntreg, care pentru credinta si dragostea lui de neam se simtea vndut
strinului dusman de ctre politicienii trii sale. Am nteles atunci c toate
cile ne sunt nchise si c de acum trebuie s ne pregtim de moarte.
O stare de apsare general n care simteam c se rup toate resorturile
rbdrii si stpnirii de sine. Mi-am dat seama c totul crap n jurul meu
si c dac, pe deasupra acestora ar mai veni o singur palm, ea ar duce
la nenorociri ireparabile. mi venea s strig din adncul sufletului: Nu mai
putem rbda!
n acea st atmosfer apstoare, m-am adresat Primului Ministru cu
urmtoarea scrisoare publicat n ziarul Calendarul" din 20 iulie 1933:
PRIGOANA MPOTRIVA GRZII DE FIER"
SCRISOAREA DOMNULUI DEPUTAT CORNELIU Z. CODREANU CTRE
D. PRIM MINISTRU AL.VAIDA
D . Corneliu Zelea Codreanu a trimis d-lui Al. Vaida urmtoarea scrisoare:
Domnule Prim Ministru
n urma incidentelor de la Visani, de o gravitate care-mi sngereaz inima,
m-am hotrt s v scriu rndurile ce urmeaz. Nu m determin la
aceasta nici impulsivitate momentan si nici dorinta dea a-mi vedea
publicat scrisoare prin ziare pentru ca s aplaude prietenii sau pentru ca
s-mi ndeplinesc usor, dup cum se obisnuieste, obligatiunea formal de
protest mpotriva infamiei petrecute la Rmnicu Srat.
M ndeamn s v adresez scrisoarea, constiinta frmntat c aceast
cale pe care ne-ati introdus cu atta usurint pentru orice om de onoare,
este calea nenorocirilor fatale, nenorociri care nu mai pot fi evitate astzi.
Domnule Prim Ministru.
Martirajul n ostru de zece ani trecuti, n propria noastr tar pentru
credintele noastre romnesti si crestine, nu vi-l voi putea aici descrie n
cteva rnduri.
V voi spune numai c de zece ani au obosit guvernele Romniei Mari,
lovindu-ne. A fost guvernarea liberal si ne-a strivit sub lovituri. A venit d.
Goga si ne-a strivit si el n 1926. A venit d. Mihalache si si-a fcut si el o
glorie pe lng stpni strini de a ne lovi barbar, de a ne extermina. A
venit guvernul Iorga-Argetoianu care din nou a lovit n noipn cnd a
obosit. n sfrsit, ati venit D-voastr, continund cu loviturile.
Dintre toti acestia, nimeni nu s-a ntrebat, Domnule Prim Ministru, dac
mai putem suporta nesfrsitele chinuri fizice si morale care de multe ori

tindeau s depseasc puterile noastre de rezistent. n tot acest timp leam suportat pe toate cu mult trie. Suntem plini de rni, dar niciodat nu
ne-am plecat capul.
Le-am suportat, pentru c orict de grele ne-ar fi fost chinurile, ni se
respecta sentimentul demnittii omenesti din noi si onoarea noastr. n
ultimul timp ns, sub guvernarea D-voastr, persecutiile si chinurile
noastre au intrat n faza cea mai grea.
Cele ce s-au ntmplat la Teius, cnd tatl meu a fost lovit si umplut de
snge si cele ce s-au ntmplat mai ales la Visani sunt incomparabil mai
grave dect toate suferintele noastre de pn azi. Ele atac nssi onoarea
noastr.
Nu v voi face un expozeu prea larg.
Domnia Voastr v reamintiti desigur c acum dou luni, cnd am venit s
v ntreb cu ce am gresit noi pentru ca s meritm prigoana care abia
ncepea, mi-ati spus:
Pentru ce nu ncepeti ceva constructiv?
Domnule Prim Ministru, v-am rspuns, am luat hotrrea ca s fac un
dig pe malul Buzului. Aveti ceva de obiectat?
Nu. Foarte bine. Foarte frumos.
Am i ntrodus petitie cu o lun de zile nainte la Ministerul Lucrrilor
Publice; am vorbit cu cei mai distinsi ingineri cunosctori n materie si la
10 iulie trebuia s nceap lucrul.
Nu era numai o recreatie tinereasc"; era chemare tineretii noastre n
slujba marilor nevoi de fapt sntoas. Era o educatie a o mie de tineri n
directia constructiv. Era un ndemn pentru alte zeci de mii de tineri. Era o
scoal pentru marile mase populare care stau ani ntregi cu podurile rupte,
cu drumurile stricate, asteptnd s vie statul ca s el fac, atunci cnd
numai ntr-o singur zi munca lor comun le-ar putea repara.Era un
ndemn pentru toat tara si un ndreptar pentru acei care si pot imagina
c o Romnie puternic ar putea iesi din mila altora si nu din munca
noastr a tuturora.
n vederea lucrului am trimis nainte cu cteva zile trei tineri distinsi la
Visani ca s se ocupe de ncartiruire si aprovizionare. Dar ei au fost ridicati
n ziua de 8 iulie, transportati la Rmnicu Srat, iar apoi legati cu lanturi de
mini, unul de altul, si trimisi acas ca cei din urm borfasi, n aceast
situatie de batjocorire provocatoare a demnittii lor de oameni.
Alti doi tineri studenti de la Universitatea din Bucuresti gsiti n orasul
Rmnicu Srat, unde veniser cu atta dor de munc, au fost prinsi, dusi
la politie, insultati n mod trivial, plmuiti de politaiul orasului si de doi
comisari fratii Ionescu apoi legati cu minile la spate si condusi n
aceast situatie la gar, prin mijlocul orasului si apoi cu trenul acas.

n sfrsit, n ziua de luni, 10 iulie, au sosit n Visani 200 de tineri, studenti

n majoritate.
Acolo, n loc de bratele deschise pentru nunele lor intentii, s-au pomenit cu
prefectul judetului, procurorul, colonelul de jandarmi Ignat, generalul
Cepleanu, locotenent de jandarmi Fotea, mai multe sute de jandarmi cu
armele ntinse, o companie de infanterie cu mitralierele aranjate pentru
tragere si cu somatiunea de a prsi imediat localitatea pe un ton de
insulttoare agresivitate cu nimic justiifcat.
n fata acestei situatii si a tuturor amenintrilor, cei 200 de tineri s-au
culcat la pmnt, n noroiul care era de dou palme, n cea mai umil
pozitie si au nceput s cnte: Cu noi este Dumnezeu".
La un moment dat, jandarmii au primit ordin s sar asupra lor. Au srit
mai multe sute si i-au clcat n picioare, strivindu-le piepturile si capetele
cu bocancii, tinerii ndurnd ntr-o tcere de martiri tot acest calvar, fr
nici o mpotrivire.
n fruntea celor care loveau era procurorul Rachieru, colo nelul Ignat, care,
cu mna lui, a smuls prul din capul studentului Brum si locotenentul
Fotea, care a lovit cu pumnii n obrajii nevinovati ai bietilor copii. La urm,
s-au adus frnghii si toti cei 200 au fost legati cu minile la spate n mod
barbar si tinuti n aceast situatie, n ploaie, o jumtate de zi.
ntre timp a sosit preotul Dumitrescu, pe care procurorul l-a ntmpinat cu
vorbele: Ce-i cu tine, m?
Sunt preot. Am venit s fac slujb de nceperea lucrului.
Nu esti preot, esti mgar, i rspunde procurorul. Legati-l imediat cu
minile la spate.
Preotul a fost si el legat cu minile la spate si apoi, mpreun cu toti
ceilalti, n aceast situatie de umilint, au fost transportati la Rmnicu
Srat si nchisi la Legiunea de Jandarmi, unde au fost din nou insultati si
chinuiti oribil de procuror, jandarmi si politisti.
Unii au fost scosi lesinati din camerele acelea de chin sau din pivnitele n
care erau aruncati si apoi btuti cu rncile.
Dup patru zile de chinuri, au fost pusi n libertate, negsindu-li-se nici o
vin.
Altii, prinsi pe drum nspre Visani, au fost nchisi la Buzu si Brila, de unde
au fost trimisi, de asemenea cu minile legate, acas. Mai sunt 15 care
pn astzi, smbt, n-au sosit nc. Vin pe jos de la Buzu la Bucuresti,
din post n post, de patru zile, nemncati, insultati si plmuiti.
Domnule Prim Ministru

Aceasta nu este o ntmplare izolat, ci ordinul guvernului s-a ntins n

toate prtile.
De dou sptmni, fr nici o vin si dovad neclintit de aceasta sunt
toate hotrrile justitiei suntem loviti si insultati la fiecare pas: la
Bucuresti, la Arad, la Teius, la Piatra Neamt si la Suceava.
Domnule Prim Ministru
V atrag atentiunea n modul cel mai cuviincios, c noi, care cunoastem
istoria si care stim jertfele fcute de fiecare popor atunci cnd dorea s-si
rscumpere o soart mai bun, noi, tineretul de azi al Romniei nu
refuzm aceast jertf. Nu suntem lasii care s fugim de jertfe cuvenit
unei alte Romnii.
Dar, iarsi v atrag atentiunea, c eu am fcut acestor tineri scoala
sentimentului demnittii omenesti, scoala onoarei.
Noi stim s murim dup cum v vom dovedi. Putem fi nchisi. Ne pot
putrezi oasele n fundul nchisorilor. Putem fi mpuscati, dar nu putem fi
plmuiti, nu putem fi njurati si nu putem fi legati cu minile la spate.
Noi nu ne aducem aminte ca neamul nostru n trista dar mndra noastr
istorie romneasc s fi primit vreodat a fi dezonorati. Sunt pline
cmpurile noastre de morti, dar nu de lasi. Azi suntem oameni liberi, cu
constiinta clar a drepturilor noastre. Sclavi nu suntem si nici n-am fost.
Moartea o primim, dar umilinta nu.
Fiti sigur, Domnule Prim Ministru, c aceste zile pline de umilint si de
nedemnitate nu le putem tri.
Dup zece ani de chinuri fiti, V rog, ncredintat, c avem suficient fort
moral s gsim o iesire onorabil din viata pe care nu o putem suporta
fr onoare si fr demnitate.
Primiti, V rog, sentimentele mele."
Corneliu Zelea Codreanu
Totusi, chinurile acestui tineret nu se vor sfrsi. Ni se ntunec zrile
naintea ochilor. Alte chinuri, mai mari, ni se pregtesc. nc nu se
terminase bine schingiuirea de la Visani, cnd am auzit c I. G. Duca, seful
Partidului Liberal, a plecat la Paris. Citim cutremurati n ziarele pariziene,
declaratiile fcut e de acesta: Garda de Fier" este n solda hitleristilor,
guvernul Vaida e slab pentru c nu ne distruge si c el, I. G. Duca si cu
partidul su si iau angajamentul de a ne pregti moartea, de a ne
extermina. n tar, Viitorul", oficiosul partidului, seva npusti asupra
noastr, pe baza acelorasi argumente: miscare anarhic", miscare
subversiv", miscare n solda hitleristilor" si n contra guvernului Vaida, pe

care l va acuza de slbiciune", de tolerant", fat de miscarea noastr,

de cochetrie"cu miscarea noastr: anarhic" si vndut hitleristilor".
Zilele acestea vom cobor ca neam pe scara celei mai mari umiliri
romnesti. Doi brbati de stat romni, I. G. Duca si N. Titulescu vor aranja
cu fata politic a trustului bancherilor jidani de la Paris, interesati pe de o
parte la exploatarea nemiloas a bogtiilor trii si, pe de alt parte, n a
asigura o ct mai fericit situatie coreligionarilor lor din Romnia, venirea
la putere a Partidului Liberal.
Aceasta, cu conditia formal cu angajamentul de exterminare prin orice
mijloace a miscrii legionare. Bancherilor strini nu le convine o natie
romneasc legionar, tnr, puternic, mndr si care s-i scuipe afar
din tar cu toate capitalurile lor de prad.
Si astfel, ca o mplinire a suferintelor de peste zece ani, ni se pregteste,
fr a fi cu nimic vinovati, cununa mortii.
***
S-mi fie permis ca la captul acestui sir de lupte s-mi ndrept gndul
ctre mama mea, al crei suflet m-a urmrit an cu an si ceas cu ceas,
tremurnd la fiecare lovitur pe care o primeam si tresrind la fiecare
primejdie n care soarta m arunca.
Perchezitii peste perchezitii, cu procurori si comisari brutali si necuviinciosi
i-au tulburat n fiecare an linistea casei, de pe deasupra creia a disprut
de mult orice raz de bucurie si de liniste. Rsplat din partea unui neam,
njosit de politicienii si, pentru o mam care, n cea mai amar privatiune
si-a crescut sapte copii n dragostea de tar.
Fie aceste cteva cuvinte un omagiu pentru toate mamele ai cror copii au
luptat, au suferit sau au czut pentru neamul romnesc.
CAMARAZI,
Cu aceste ultime povestiri, care ncheie volumul de fat, tineretea mea si a
multora dintre voi s-a terminat. Pe crrile ei, de acum, nu vom mai trece
niciodat.
Dac acesti 14 ani ai tineretii noastre n-au fost prea plini de petreceri si
bucurii, o mare multumire mi lumineaz acum constiinta: o Romnie
legionar si-a nfipt, ca un pom, rdcinile n carnea inimii noastre. Ea
creste din dureri si din jertf si ochii nostri plini de nesat, o privesc
nflorind; luminnd zrile si veacurile cu strlucirea si mretia ei. Aceast
mretie rsplteste din belsug nu numai micile noastre jertfe, dar orice
chin omenesc, fie el ct de ngrozitor.
DRAGI CAMARAZI,

Vou celor ce ati fost loviti, huliti sau martirizati, v pot aduce vestea, care
doresc s treac dincolo de valoarea subred a unei fraze oratorice
ocazionale: n curnd vom birui.
n fata coloanelor noastre vor cdea toti asupritorii nostri. S iertati pe cei
ce v-au lovit din porniri personale. Pe cei ce v-au chinuit pentru credinta
voastr n neamul romnesc, nu-i veti ierta. S nu confundati dreptul si
datoria crestin de a ierta pe cei ce v-au fcut vou ru, cu dreptul si
datoria neamului de a pedepsi pe cei ce l-au trdat si pe cei ce si-au
asumat rspunderea de a i se mpotrivi. S nu uitati c sbiile pe care leati ncins sunt ale neamului. n numele lui le purtati. n numele lui, deci,
veti pedepsi cu ele: neierttori si necruttori.
Astfel si numai astfel veti pregti un viitor sntos acestei natii.
Carmen Sylva, 5 aprilie 1936.
***
Al doilea volum va cuprinde: continuarea istoricului miscrii legionare,
prigoana, procesul, trdarea precum si consideratiuni asupra problemelor
sociale si statale n Romnia si asupra omului nou: legionarul.
DESTINUL SCRIERILOR LEGIONARE
n Crticica Sefului de Cuib", tiprit din nou n toamna anului 1940, am
semnat un Cuvnt nainte", n care spuneam c cei rmasi n viat nu ne
vom abate de la nvttura Cpitanului. Ca semn nendoielnic al
nezdruncinatei noastre hotrri de a nu altera bazele doctrinare sau de
organizare ale Legiunii, am stabilit c formula salutului Triasc Legiunea
si Cpitanul" se pstreaz neatins.
Prin aceast enuntare voiam s spun legionarilor c Corneliu Zelea
Codreanu nu pate fi ndeprtat din preocuprile noastre zilnice,
venerndu-l numai ca figur istoric, cum se ntmpl cu toti marii brbati
care au svrsit fapte de seam n viata unui neam. Cpitanul nu e o
realitate a trecutului; el si afir m prezenta constant n actiunile noastre.
El ne inspir n fiecare moment al propriilor noastre deciziuni, el ne
admonesteaz cnd facem lucruri neconforme cu conceptia lui si el ne
bucur si ne aprob cnd actionm n stilul lui. Cu Cpitanul ntretinemun
permanent dialog. El interpreteaz mai bine ca noi nsine vrerea natiunii.
n fond, el conduce miscarea sau dac miscarea s-ar conduce altminteri de
cum gndeste el, nu mai e miscare. El este si energia care mprospteaz
permanent energiile noastre sl bite de lupte, privatiuni, deceptii si
nchisori.
Cpitanul n-a murit si nu poate muri! Desi el nu mai e cu trupul ntre noi,
nu e mai putin viu ntre noi. E o chestiune pe care oamenii strini de
universul nostru legionar nu o pricep. Cpitanul e viu n mijlocul nostru nu

n sens speculativ si teoretic, nu pentru a ntrebuinta un anumit fel de a

vorbi n raport cu cei dispruti, nu ca imagine, simbol sau expresie, ci viu
pe plan sufletesc n sens concret, viu ca fort spiritual care ne domin si
ne cople seste, ne smulge din apatie si ne antreneaz n lupt.
Cpitanul nu are nevoie de un cult" pentru a-i ntretine amintirea; el si
ntretine cultul din propria lui energie si, pe deasupra, ne mai d si nou
puteri ca s putem rezista tuturor suferintelor si prigoanelor. Cnd suntem
obositi, el ne nvioreaz, cnd suntem chinuiti, el ne mngie si cnd
suntem ncoltiti de dusman, el ne d putere s rezistm. El a creat un
exemplu de demnitate omeneasc, de just interpretare a relatiilor dintre
individ, neamsi Dumnezeu, care se actualizeaz cu o putere elementar n
propriile noastre suflete. El e steaua polar care cluzeste lumea noastr.
El e aluatul pe care trebuie s-l punem n fiecare frmnttur de a
noastr, dac vrem ca actiunile ce le svrsim s dea roade legionare.
Cpitanul nu e omul care a trit ntre anii 1899 si 1938, nu e un capitol
nchis de istorie, ci o realitate hic et nun", care si manifest prezenta
activ n Legiune. El e izvorul de lumin care pune n miscare moleculele
sufletuluinostru pentru a reconstrui zi de zi organismul legionar n
suferint din cauza loviturilor si prigoanelor. Asa se explic de ce si
scrierile legionare, fie ale Cpitanului, fie acelora care i-au interpretat cu
fidelitate gndurile, au fost persecutate siarse pe rug la rnd cu trupurile
martirilor nostri. Cuvintele Cpitanului au inspirat tot atta groaz
dusmanului ca si lupttorul viu, prin marea lor putere de convingere si
propagare. Scrierile legionare sunt o dinamit spiritual, pentru c se
conjug p ermanent cu aceast miraculoas prezent a Cpitanului n
mijlocul neamului nostru. Cine citeste un rnd de-al Cpitanului simte cum
i se nclzeste sufletul si cum se transfigureaz sub influenta cuvintelor lui
rscolitoare. De aceea ura tuturor regimuril or s-a manifestat cu egal
nversunare si mpotriva oricrui semn care ar putea perpetua imaginea
lumii legionare ntre noile generatii. Cu o consecvent feroce au confiscat
si distrus crtile legionare, mrtisoarele, cmsile verzi si orice mrturie
rmas de la martirii nostri. Nici parastasele nu mai erau ngduite, nici
botezurile cu numele de Corneliu, considerndu-se subversive. O perfect
continuitate leag regimul antonescian de regimul carlist si regimul
comunist de primele dou, n privinta felului cum au tratat opera
scriitorilor legionari.
Ne aducem aminte cei care am trecut prin prigoana carlist ce soart au
avut crtile legionare. A poseda un rnd de la Cpitan echivala cu un
atentat contra Sigurantei Statului si era aspru pedepsit. Crtile confiscate
n timpul descinderilor au fost prefcute n cenus. Statul Infamiei si al
Crimei, patronat de Regele Carol si pzit de aparatul politienesc al lui
Armand Clinescu, vedea n orice pagin lsat de la un legionar un
inamic de temut, capabil s apr ind din nou n suflete flacra credintei
legionare, pe care ei o voiau nmormntat pentru totdeauna sub lespedea
de la Jilava.
Dar n-a fost asa! Dup doborrea regimului carlist, cartea legionar a iesit
triumftoare la lumin. Scrierile legionare au fost imprimate n totalitatea

lor n cele cinci luni de libertate de care s-a bucurat poporul romn sub
regimul national-legionar. O avalans de lucrri legionare au inundat
atunci toate satele si orasele Romniei. Din nou slova de foc a Cpitanului
a ptrunspn n cele mai ndeprtate ctune ale trii; asigurnd unitatea
si continuitatea ntre generatia creatoare a miscrii si tineretul care n acel
scurt rstimp s-a ncadrat cu zecile de mii n Legiune. Citite cu nfrigurare
si durere, ntr-o perioad n c are ntreaga natiune vibra de elan, aceste
crti au constituit hrana spiritual a neamului nostru n grelele ncercri ce
au urmat. Presimtind parc scurtul rgaz de libertate de care ne vom
bucura, Petrascu, secretarul general al miscrii si Vasile Posteu c, seful
serviciului de propagand, ntr-un ritm halucinant au multiplicat si
rspndit toate lucrrile mari si mici, rmase de la Cpitan si de la ceilalti
condeieri ai Legiunii.
Aceast epoc de libertate national pentru poporul romn ntr-adevr nu
a dinuit mult. Dusmanii stteau la pnd si, profitnd de orgoliul
bolnvicios al Generalului, s-au reconstituit n spatele lui si l-au mpins la
nelegitimul act a atentatului contra Statului National Legionar. Odat cu
ncarcerarea a mii de legionari si as upra scrierilor legionare s-a abtut o
nou prigoan. Literatura legionar a fost decretat subversiv si urmrit
cu sete de organele regimului. Din nou, posesiunea unei crti legionare
expunea la grave pedepse pe posesorul ei. Din nou, numele Cpitanuluinu
mai era ngduit s apar n publicatii, dect pentru a fi insultat. Generalul
Antonescu, obsedat de sngele nevinovat ce l-a vrsat n ianuarie, vedea
n orice manifestare legionar o amenintare pentru regimul su tiranic.
Furai distructiv a lui Antonescu nu s-a mrginit la tar. Cum o parte din
cpeteniile legionare se refugiaser n strintate, era de presupus c vor
ncerca s publice texte legionare n aceste tri. Pentru a mpiedica
imprimarea si difuzarea de crti legionare n Europa, Antonescu a
intervenit la guvernul german, solicitndu-l ca n toate trile n care si
exercit dominatia sau numai influenta. s interzic publicarea lor cu
ajutorul cenzurii sau prin mijloace diplomatice.
Mussert, seful Partidului National-Socialist Olandez, citise cartea
Cpitanului n editia german, si prndu-i-se de mare interes, a dat
dispozitie s fie tradus n olandez si publicat. Cnd cartea trebuia s ia
drumul tipografiei, un ordin de la Berlin interzice publicarea ei.
n Spania, Radu Ghenea traduse se cartea Cpitanului si gsise si o editur
s o publice. Aflndu-se la Bucuresti, Antonescu face presiuni la Madrid,
att prin reprezentantul su, ct si via Berlin, prin ambasada german, ca
s se suspende tiprirea crtii, iar dac a aprut ntre timp,s fie
confiscat. Guvernul spaniol a avut demnitatea s nu se supun acestor
presiuni.
Dl. Mihail Sturdza, n timpul surghiunului su din Danemarca, a scris o
carte asupra responsabilittilor rzboiului, La Bete sans Nom", destinat
n mare parte publicului francez. Cea mai mare parte a acestor crti a fost

confiscat de politia german nainte de a ajunge la Paris, pentru a face pe

placul lui Antonescu.
n comunitatea legionar de la Rostock, foarte putine lucrri au putut fi
reproduse. Am stat permanent sub teama unei reactii a Gestapo-ului, care
putea fi alarmat de la Bucuresti. La Rostock s-au multiplicat Crticica
Sefului de Cuib", nsemnrile de la Jilava", o brosur despre Grigore Pihu,
scris de Papanace, iar Nicolae Petrascu a scris Din Viata Legionar". S-au
scos apoi trei numere din revista Axa", condus de Paul Costin Deleanu.
Aceasta e tot ce s-a putut publica n patru ani de surghiun n Germania.
Foarte putin n raport cu marile posibilitti de le-ar fi avut acest grup
puternic de peste 400 legionari.
Dup 23 august 1944, ni s-a restituit n Germania libertatea de ane afirma
pe plan publicistic. Profesorul Sixt, care conducea sectiunea cultural din
Ministerul de Externe, ne oferise toate mijloacele ca s tiprim crti, dar
numeroasele probleme care ne asaltau la Viena, frontul, refugiatii, armata
national si apoi retragerea n interiorul Austriei, ne-au mpiedicat s dm
drumul la vechile lucrri, asa cum am fi dorit, si la altele noi care se
gseau n cartoane. De abia am putut scoate numere din Cuvntul" si am
multiplicat strictul necesar pentru organizatie, Crticica Sefului de Cuib"
si Cartea de Cntece".
n cursul anilor de nesigurant care au urmat ndat dup rzboi, s-au
pierdut multe crti legionare din putinele care mai rmseser n
posesiunea camarazilor, si, n afar de aceasta, s-au pierdut manuscrise
pretioase, ca de pild dou volume de amintiri ale lui Corneliu Georgescu,
un manuscris al meu cu povestirea prigoanei din 1938 si multe caiete cu
nsemnri apartinnd altor legionari.
n tar s-au repetat scenele de vandalism, dup invazia armatei bolsevice.
Crtile care mai scpaser din reteaua perchezitiilor antonesciene au fost
confiscate de politia noului regim si arse. Represiunea vestigiilor de viat
legionar a mers att de departe sub comunisti, nct numai pronuntarea
numelui de legionar ntr-un cerc de cunoscuti expunea pe imprudent la
pedepse foarte grave. Obsesia lui Carol, obsesia lui Antonescu, a devenit
acum obsesia comunistilor. n timp ce n gazetele, reviste le si lucrrile
istorice oficiale ale partidului, numele Cpitanului si toate evenimentele
relationate cu miscarea sunt supuse celor mai grosolane deformri, nu se
ngduie nici cea mai nevinovat manifestare legionar, nici aceea de a
afirma n public numele organizatiei.
Fcnd o parantez necesar, constatm c comportamentul comunistilor,
de cnd sunt la putere, contrasteaz violent cu ceea ce se ntmpla n
Romnia vechiului regim referitor la scrierilor lor. Comunistii erau prigoniti,
partidul lor interzis, foile lor de propagand confiscate, dar nu s-a pomenit
s se extind prigoana la lucrrile lor doctrinare clasice. Gseai pe Marx n
orice bibliotec, filosofia lui era dezbtut de la catedr, iar n librrii
puteai s-ti procuri o multime de operecare priveau revolutia din
octombrie si tot ce a urmat dup aceea. Nu ideile comuniste erau interzise

n Romnia, ci organizatia care voia s le dea circulatie revolutionar si

politic. Sub regimul actual nu e ngduit s se manifeste nici o idee care
a r contrazice sistemul de gndire marxist si, chiar mai putin dect att,
care nu ar deriva din structura lui. De ce acesta discriminare? Dac
sistemul comunist reprezint un progres n istoria omenirii, ce mai au ei cu
niste oameni care au murit demult, da r ale cror scrieri sunt indispensabil
s fie cunoscute de cercettorii acelui trecut?
n Europa occidental, nesupus dominatiei comuniste, legionarii gsesc o
alt situatie. Pentru ntia oar se bucur de libertatea de a-si manifesta
gndurile si de a publica scrierile lor. Trebuie s aducem acest omagiu
occidentului democratic, recunoscnd c libertatea de constiint si de
expresie n aceste tri e o realitate constitutiv a vietii publice. Sub
presupusa protectoare a Grzii de Fier, Germania national - socialist,
crtile noastre nu au putut s apar n nici o tar european afar de
Spania.
Miscare foloseste acest climat de libertate pentru a reimprima crtile
legionare, afltoare doar n cteva exemplare si amenintate s dispar.
ncepnd cu anul 1951 se formeaz la Salzburg o echip de tipografi
legionari care se pun pe treab cu elan si n decurs de trei anisvrsesc
minunea de a reproduce aproape toate textele legionare clasice. Primul
gnd pentru realizarea acestei lucrri memorabile i apartine lu i Traian
Golea. Rsfoind printre hrtiile aflate n locuinta din Ignatz Harrerstrasse
75 din Salzburg, unde n afar de el mai mprtseau acelasi acoperis si
alti legionari, a dat peste niste pagini btute la masin n copie si prinse cu
o caps. Uitndu- se mai bine, a vzut c aceste pagini formau o brosur,
Din Lumea Legionar", a lui Victor Puiu Grcineanu. nftisarea brosurii
era jalnic. Atunci si-a dat seama de dezastrul crtilor legionare si de
iminenta primejdie ca si putinele exemplare ce se maigsesc n strintate
s dispar sau s se perpetueze sub aceast form lamentabil. Un
sentiment de mil, unit cu o adnc veneratie pentru scriitorii martiri ai
Legiunii, l-a determinat s se apuce s studieze chestiunea reproducerii n
mas a crtilorlegionare. A vorbit cu Traian Borobaru, care nu numai c a
fost entuziasmat de idee, dar i-a si oferit mijloacele materiale ale Legiunii,
pentru a grbi ritmul de scoatere a crtilor. Mii de pagini sunt btute la
masini si apoi trase la multiplicator n ca sa din Ignatz Harrerstrasse 75.
Crtile legionare vd din nou lumina zilei si ptrund din nou n circuitul
culturii nationale. Si din punct de vedere financiar, ntreprinderea a fost un
succes, cci ncasrile realizate din vnzarea crtilor n exil au dep sit
cheltuielile. Aceast isprav prodigioas poart numele de Colectia Omul
Nou", voind s se arate si prin numele ei c echipa de la Salzburg, cnd a
dat aceast btlie de nsemntate decisiv pentru perpetuarea
patrimoniului spiritual si cultural almiscrii, a fost nsufletit de viziunea
omului nou".
Se cuvine cu acest prilej s pomenim si pe acei camarazi care au colaborat
la aceast lucrare, muncind cu drag ori de cte ori aveau un moment liber,
noaptea, duminicile si srbtorile. n primul rnd e Spiridon Neat, care a
si luat conducerea ntreprinderii n anul 1952, dup ce Golea a prsit

orasul Salzburg; apoi Vasile Simian, care s-a specializat n multiplicatul la

masin, Sandu Marin, Victor Voina si Mos Clniceanu, care dup ce
munceau toatziua n ateliere, veneau seara si i ajutau pn noaptea
trziu. Chiar de la nceput, de cnd Golea a nceput actiunea, a fost
prezent si legionarul Vasile Cretu din Banatul srbesc. Nu trebuie uitat nici
ajutorul lui Pitt Moraru, Traian Puiu si al lui Dr.Ioan Fleseriu.
La a XXX-a comemorare a mortii Cpitanului, Colectia Omul Nou" ofer
legionarilor si tuturor romnilor lucrarea de cpetenie a ntemeietorului
miscrii, Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari", n reproducerea
fidel a editiei prime, aprute la Sibiu n anul 1936.S-a reimprimat vechea
lucrare din dorinta de a nu pierde textul princeps, care a devenit o raritate
si e amenintat s dispar. E o nou vrednicie a aceleiasi echipe de
legionari care si-au fcut o datorie de constiint din salvarea patrimoniului
cultural al miscrii.
Fie ca aceast fapt nlttoare s devin pild rodnic pentru toti
legionarii, pentru c, ori de cte ori dusmanii vor cuta s distrug scrierile
naintasilor nostri, ei, cu munca si sacrificiile lor, s refac pierderile
suferite, asigurnd perpetuarea n lume a crtii legionare-martire.
Horia Sima
_________SFRSIT_________