TEHNOLOGIE DE SUDARE PENTRU CONDUCTE DE OTEL CARBON

1. SCOP: Procedura precizeaza modul in care se efectueaza toate sudurile necesare a se executa
in prefabricarea si montajul conductelor sub presiune, din oteluri GRUPA 1.
2. DOMENIU: Procedura se aplica la toate sudurile necesare a se executa in prefabricarea si
montajul conductelor sub presiune, din oteluri GRUPA 1.
Procedura generala se foloseste in combinatie cu tehnologia de sudura elaborata pe fiecare
produs sau lucrare. Aceste tehnologii includ si specificatia procedurii de sudare (WPS), inclusiv
paginile 1, 2 si 3 din fisa de omologare a procedurii de sudare (WPAR).
5. ATRIBUTII SI RESPOSABILITATI
- seful de lucrare raspunde de aplicarea prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de
ntocmirea nregistrarilor de calitate.
- Responsabilul CQ al subcontractorului urmareste aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a
proiectului de executie si ntocmirea corecta a nregistrarilor de calitate.
- Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe tot timpul executiei conform prevederilor din
Normativul C 56-85 de catre seful de echipa si maistru

3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1 DEFINITII
Responsabil Tehnic cu sudura persoana din cadrul unitatii autorizata de catre ISCIR
INSPECT IT conform prescriptiilor tehnice, colectia ISCIR;
Fisa de omologare a procedurii de sudare fisa cuprinzand toate datele relevante despre sudarea
unei probe necesare pentru omologarea unei proceduri de sudare, precum si toate rezultatele
obtinute in urma examinarii si incercarii probelor sudate;
Materiale pentru sudare materiale consumate la realizarea unei suduri, care include metale de
adaos, fluxuri si gaze de protectie;
Material de baza metal de baza cu compozitie, caracteristici mecanice, tratament termic
etc.,produs si livrat conform unui standard sau unei specificatii cuprinzatoare similare;

Procedura de sudare succesiune specificata de actiuni care trebuie sa fie urmata in cazul
executarii unei suduri, incluzand referirea la materiale, pregatire, preincalzire (daca este
necesara), metoda de sudare si controlul sudarii si tratamentul termic dupa sudare (daca este
relevant) precum si echipamentul necesar care trebuie utilizat;
Verificare serie de operatii care trebuie sa includa examinarile nedistructive, precum si
consemnarea rezultatelor acestora.
3.2 ABREVIERI
WPS specificatia procedurii de sudare
WPAR proces verbal de calificare a procedurii de sudare
SS sef santier
SPL sef punct lucru
RTS responsabil tehnic cu sudura
AC - P - 001 buletin de examinare vizuala a sudurilor
AC - P - 002 tabel privind executia sudurilor
AC - P - 003 schema izometrica

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
Prescriptiile pe care se bazeaza aceasta procedura se aplica in ultima editie, cu ultimile
amendamente si completari. Aceste prescriptii sunt:
4.1

SR EN 287-1 + A1 Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire Partea 1: Oel

4.2

SR EN ISO 15607 Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Reguli generale.

4.3

SR EN 288 2 + A1 Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice Partea 2: Specificaia procedurii de sudare pentru sudarea cu arc electric

4.4

SR EN 288-3 + A1 Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oelurilor

4.5

SR EN 288-9 Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.

Partea 9: Verificarea procedurii de sudare cap la cap pe antier a conductelor de transport
terestru i marin.

4.6

SR EN 719 Coordonarea sudrii sarcini i responsabiliti

4.7

SR EN 25817 mbinri sudate cu arc electric din oel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a
defectelor

4.8

SR EN 29692 Sudare cu arc electric cu electrod nvelit, sudare cu arc electric n mediu de
gaz protector i sudare cu gaze prin topire. Pregtirea pieselor de mbinat de oel.

4.9

API 5L Specification for Line Pipe, Ediia a 43-a - 2004

4.10 API 1104 Welding of Pipelines and Related Facilities, 1999

5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1 MATERIALE DE BAZA
Toate materialele de baza vor fi insotite de certificate de calitate de tip 3.1 conform EN 10204.
Materialele de baza vor fi trecute in tehnologia de sudura elaborata pe fiecare produs sau lucrare.
5.2 MATERIALE DE ADAOS PENTRU SUDARE
Se folosesc numai materiale de adaos insotite de certificate de calitate de tip 3.1 conform EN
10204. Materialele de adaos vor fi trecute in tehnologia de sudura elaborata pe fiecare produs sau
lucrare.
Electrozii cu invelis bazic, inainte de a fi introdusi in etuvele (tolbele) de pastrare uscata a
electrozilor (la 135 C) vor fi uscati timp de doua ore la 300 C in cuptoarele de uscat electrozi.

5.3 CERINTE GENERALE

5.3.1

PREGATIREA CAPETELOR IMBINARILOR

Capetele ce urmeaza a fi sudate intre ele pot fi prelucrate prin aschiere sau cu

flacara

oxiacetilenica, caz in care se va indeparta prin polizare zona influentata termic ( cel putin 1, 5
mm)
Suprafeele ce urmeaz a fi mbinate prin sudare trebuie s fie netede, fr discontinuiti,
ciupituri, zgur, oxizi, grsimi, vopsea sau alte deteriorri ce pot afecta nefavorabil sudarea.

Geometria mbinrii este n concordan cu specificaia procedurii de sudare calificate. nainte de

sudare zona mbinrii va fi curat la luciu metalic prin polizare.
5.3.2

ALINIEREA, CENTRAREA I FIXAREA EVILOR

Pentru evi cu aceeai grosime de perete nealinierea axial nu va depi la exterior i la

interior 1,5 mm, iar pentru tevi cu grosime diferita:

- nealinierea maxim exterioar: 3 mm.
- nealinierea maxim interioar:
- 1 mm pe ntreaga circumferin,
- 2 mm pe o lungime egal cu D,
- 2,5 mm pe o lungime egal cu 1/3 D
unde: D diametrul exterior al evii, mm
Peste aceste valori efective capetele tevii cu grosime mai mare se prelucreaza la o panta de 1 la 3
1
3
La sudare se vor utiliza dispozitive de centrare i fixare. Pentru diametre mari se
recomand utilizarea dispozitivelor interioare de centrare. n acest caz este obligatorie finalizarea
straturilor de rdcin nainte de ndeprtarea dispozitivelor de centrare.
n cazul n care nu se utilizeaz dispozitive de centrare interioare, se pot utiliza i
dispozitive exterioare de centrare.
5.4 CONDIII DE MEDIU
Atunci cnd calitatea mbinrilor sudate poate fi afectat de condiii meteorologice
nefavorabile (vnt puternic, ploaie, lapovi, ninsoare, atmosfer umed, tempetraturi sczute
etc) nu se vor executa operaii de sudare.
La temperaturi ale metalului sub +5C, sau n cazul prezenei umiditii pe suprafaa lui, sudarea
se va executa cu preincalzire la o temperatura suficienta, pana la disparitia totala a fenomenului
de roua.
Zona unde se execut sudurile va fi protejat contra condiiilor meteorologice defavorabile prin
amenajarea de imprejmuiri cu paravane, respectiv corturi, iar pentru sudori se vor amenaja
platforme de lucru uscate.

n cazul n care sudarea se execut deasupra solului sau n an se va asigura pentru sudor
un spaiu liber n jurul rostului de minim 500 mm.
5.5 PRINDEREA IN HAFTURI
Prinderea in hafturi se face de catre sudori autorizati cu parametri de la primul strat. Aceste
hafturi pot fi inglobate in stratul de radacina, ele vor fi dispuse la distante egale, lungimea lor
poate fi de 30mm pina la 50 mm. Ordinea de prindere este recomandata sa se faca diametral
opus.

5.6 SUDAREA
Sudarea trebuie realizat n conformitate cu procedura de sudare calificat si numai de
sudori autorizati.
Numrul trecerilor va fi astfel ales nct sudura final s aib o seciune uniform pe
ntreaga circumferin a evii. n cazul n care se constat abateri, nainte de realizarea stratului
final, se vor executa suduri de compensare n zonele unde seciunea este neuniform.
Supranlarea sudurilor, la interior i la exterior, nu va depi 3 mm.
Limea final la suduri, la suprafaa evii, va fi cu circa 4 mm mai mare dect limea
rostului original.
5.7 IDENTIFICAREA SI MARCAREA SUDURILOR
5.7.1

IDENTIFICARE.

Toate sudurile vor purta marcaje clare executate cu vopsea sau marker permanent pentru
identificarea lor conform schemelor izometrice.
5.7.2

MARCARE

Fiecare sudor care executa o sudura, este obligat sa-si marcheze poansonul de identificare la 50
mm distanta de la sudura, imediat dupa terminarea sudarii. In cazul sudurilor executate de un
singur sudor se va repeta marcajul la fiecare 500-600 mm in tot lungul sudurii executate. In cazul
sudurilor executate de 2 sudori fiecare va marca inceputul si sfarsitul portiuni executate de el, la
mijloc si apoi la fiecare 500-600mm.
5.7.3

CONTROLUL, EXAMINAREA SUDURILOR

Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice
si procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte
(sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea
sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea imbinarilor sudate
etc.).

In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de

urmarirea executiei si fise de masuratori.

In fise se vor trece, pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si
sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.

In mod analog, pentru fiecare imbinare sudata, in fisa se va trece poansonul si numele
maistrului care a supravegheat si controlat executia.

10

Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale
imbinarilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.

11

Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat,

vor fi semnate de catre personalul C.T.C. al uzinei si prezentate la receptia subansamblelor,
odata cu restul documentelor de receptie.

Controlul vizual, examinarile nedistructive se vor executa respectand prevederile procedurilor de

control stipulate in caietul de sarcini.
11.1

ELIMINAREA SI REPARAREA DEFECTELOR DE SUDARE

Daca in timpul ciclului de sudare apar defecte observabile sau in final sudura prezinta defecte,
repararea acestora se poate face de o calitate egala cu cerintele pentru sudarea initiala si se va
executa in aceleasi conditii, dupa indepartarea acestora cu polizorul de inalta turatie.
11.2

PROTECTIA MUNCII

La realizarea lucrarilor de sudare se vor respecta Normele de protectia muncii in vigoare pentru
lucrarile de sudare. Dintre acestea mentionam :
-

echipamentele de sudare vor fi legate la pamant;

cablurile electrice vor avea izolatia in stare perfecta, inadirea lor facandu-se doar cu

papuci corespunzatori;
-

sudorii vor purta echipament individual de protectie :casca, masca, sort, manusi,

jambiere, incaltaminte adecvata;

-

protejarea locurilor de sudare de curenti de aer, vant, ploaie, lapovita si ninsoare;

asigurarea conditiilor corespunzatoare de odihna pentru sudori in cazul in care se

sudeaza la temperaturi scazute (+ 5C).

ANEXA 1
-

SARCINILE INGINERULUI SUDOR

Inginerului sudor ii revin urmatoarele raspunderi si sarcini:

a). - Raspunde buna calitate a lucrarilor de sudura;

b). - Admite la lucru numai sudori autorizati pentru procedeul de sudura si categoria de
material utilizat in executie;
-

c). - Verifica sudorii pe parcursul executiei, ori de cate ori considera ca este necesar;

d). - Verifica permanent starea de functionare a utilajelor si agregatelor de sudare si ia

masuri pentru reglarea si buna lor functionare;
-

e). - Verifica buna functionare a aparatelor de control si executia contactelor la masa;

f). - Se asigura ca materialele de baza si cele de adaos folosite corespund conditiilor

prevazute in Caietul de sarcini si tehnologia de sudare;
g). - Controleaza ca materialele de baza si de adaos sa fie pastrate si uscate conform
prevederilor instructiunilor de folosire si conform Caietului de sarcini;
h). - Ia masurile necesare pentru respectarea intocmai a prevederilor din Caietul de
sarcini, a prescriptiilor din STAS 767/0-88, a normativului C 150-99, a proceselor tehnologice de
executie si a fiselor tehnologice pe care trebuie sa le cunoasca perfect, dand in acest sens
instructiuni si maistrilor sudori;
i). - Verifica pe parcursul executiei respectarea intocmai a desenelor de executie, a
proceselor tehnologice pe faze de executie, a prevederilor din Caietul de sarcini si a standardelor
si normativelor indicate mai sus;
j). - Verifica pe parcursul executiei si la terminarea fiecarui subansamblu sudat,
calitatea lucrarilor de sudare;

k). - Ia masuri de prevenire a eventualelor defecte in cusatura si stabileste procedeele

de remediere a acestora; pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for competent;
l). - Se convinge ca fisele de urmarire a executiei sunt in conformitate cu Caietul de
sarcini, sunt complete si tinute la zi;
m). - Controleaza daca pe piesele debitate sunt notate marca, clasa de calitate a otelului
si numarul lotului conform Caietului de sarcini;
n). - Controleaza, inainte de receptie, fiecare subansamblu sau ansamblu sudat din
punct de vedere calitativ si dimensional si se convinge ca eventualele abateri se incadreaza in
tolerantele admise;
o) - ia masuri ca toate normele si prevederile de protectie a muncii sa fie integral
respectate.

ANEXA 2
-

SARCINILE MAISTRULUI SUDOR

Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un maistru sudor.

Maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor repartizat pentru aceasta lucrare.

Sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer sudor si li se

transmit acestora in scris.
-

Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:

a). - Verificarea calitativa a materialelor (laminate) ce urmeaza a fi sudate;

b). - Verificarea materialului de adaus (flux, sarma, electrozi) privind conditiile de

pastrare a acestora conform prevederilor din norme si din Caietele de sarcini;
-

c). - Verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru sudare;

d). - Verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;

e). - Verificarea reglarii regimului de sudare;

f). - Repartizarea sudorilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si

autorizarii acestora;
-

g). - Verificarea normelor de protectia muncii la sudare;

h). - Verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblurilor sudate;

i). - Pentru indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrul sudor va trebui sa aiba

cunostinte generale de metalurgie, constructii metalice, metode de sudare, metode de verificare a
imbinarilor sudate.
Ei vor fi scolarizati si instruiti de catre un inginer sudor pentru genul de lucrari pe care
urmeaza sa le execute.
-