Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Luceafarul de Mihai Eminescu
Luceafarul de Mihai Eminescu
Luceafrul
A fost odat ca-n poveti,
A fost ca niciodat.
Din rude mari mprteti,
O prea frumoas fat.
i era una la prini
i mndr-n toate cele,
Cum e Fecioara ntre sfini
i luna ntre stele.
Din umbra falnicelor boli
Ea pasul i-l ndreapt
Lng fereastr, unde-n col
Luceafrul ateapt.
Privea n zare cum pe mri
Rsare i strluce,
Pe mictoarele crri
Corbii negre duce.
l vede azi, l vede mini,
Astfel dorina-i gata;
El iar, privind de sptmni,
i cade draga fat.
Cum ea pe coate-i rzima
Visnd ale ei tmple,
De dorul lui i inima
i sufletu-i se mple.
i ct de viu s-aprinde el
n oriicare sar,
Spre umbra negrului castel
Cnd ea o s-i apar.
...
i pas cu pas pe urma ei
Alunec-n odaie,
esnd cu recile-i scntei
O mreaj de vpaie.
i cnd n pat se-ntinde drept
Copila s se culce,
I-atinge minile pe piept,
I-nchide geana dulce;
i din oglind lumini
Pe trupu-i se revars,
Pe ochii mari, btnd nchii
Pe faa ei ntoars.
Ea l privea cu un surs,
El tremura-n oglind,
Cci o urma adnc n vis
De suflet s se prind.
Iar ea vorbind cu el n somn,
Oftnd din greu suspin:
- O, dulce-al nopii mele domn,
De ce nu vii tu? Vin!
Cobori n jos, luceafr blnd,
Alunecnd pe-o raz,
Ptrunde-n cas i n gnd
i viaa-mi lumineaz!
El asculta tremurtor,
Se aprindea mai tare
i s-arunca fulgertor,
Se cufunda n mare;
i apa unde-au fost czut
n cercuri se rotete,
i din adnc necunoscut
Un mndru tnr crete.
n codri i pe dealuri,
Cluzind singurti
De mictoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
n mri din tot naltul:
- Ce-i pas ie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Trind n cercul vostru strmt
Norocul v petrece,
Ci eu n lumea mea m simt
Nemuritor i rece.