Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm
Sociologia si profesiunea de sociolog se bucura de inalta pretuire
in lumea intreaga. Nu exista in lume universitate demna de
numele ei care sa nu aiba un departament de Sociologie. Nu
exista profesiune conforma civilizatiei stiintifice contemporane
care sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiar
sensibilitate sociologica.
Sociologii efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si
evolutiei umanitatii si relatia dintre activitatea umana si mediul
social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele
cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor
acumulate la definirea politicilor economice si sociale
corespunzatoare anumitor categorii de populatie si regiuni.
2
http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm
Mediu de activitate. Sociologul lucreaza atat in birouri si
cabinete, in spatiu inchis si ventilat, luminat, cat si pe teren,
pentru culegerea datelor necesare cercetarilor sale: in public, in
mijlocul diferitelor grupuri si categorii de persoane, fiind expus
actiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii de
munca, influentat de specificul actiunilor si faptelor la care ia
parte.
Obiectivele cursului
La ce s ne ateptm?
Nota la aceast materie va fi calculat pe baza unui examen ce
va avea dou componente:
50% din nota final - un proiect de cercetare sociologic pe
tem la prima vedere
50% din nota final un test din bibliografia de la curs i
Suportul de curs (slide-urile ppt).
http://cursuri.sas.unibuc.ro/vlad.grigoras/
Tradiia
Autoritatea (mass-mediei, politicienilor, prinilor, profesorilor
etc.)
Investigaia proprie
o Suprageneralizarea
o Observaii selective (ignorm situaiile ce nu se potrivesc
modelului)
o Observaii imprecise
o Raionamentele ilogice
10
11
12
mbtrnirea populaiei
Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are
aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,
urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,
guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de
familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a
unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi
drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei
care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,
vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de
subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea
unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in
siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.
13
mbtrnirea populaiei
Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are
aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,
urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,
guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de
familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a
unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi
drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei
care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,
vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de
subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea
unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in
siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.
14
Influena mass-media
Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt
bombardardata de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa
au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de
informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu
existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau
sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu
ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,
intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa
ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult
timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in
vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai
acele informatii de care am avea nevoie.
15
Influena mass-media
Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt
bombardardata de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa
au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de
informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu
existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau
sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu
ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,
intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa
ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult
timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in
vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai
acele informatii de care am avea nevoie.
16
http://www.theguardian.com/society/2014/sep
/23/fathers-education-child-success-school
Fathers education level strongest factor in childs success at school study
A fathers level of education is the strongest factor determining a childs
future success at school, creating a self-reinforcing cycle of poverty and lack
of achievement passed down from parents to children in Britain, according to
research.
The report from the Office for National Statistics claims that children are
seven and a half times less likely to be successful at school if their father
failed to achieve, compared with children with highly educated fathers.
A mothers education level was important to a lesser degree, with a child
approximately three times as likely to have a low educational outcome if their
mother had a low level of education.
The ONS research found that low levels of education are the most significant
reason for the persistence of poverty in the UK, with those with a low level of
educational attainment being almost five times as likely to be in poverty as
20
those with a high level of education.
21
Imaginaia sociologic
Sociologia ar trebui s i concentreze atenia asupra forelor
sociale ce i afecteaz pe indivizi.
Poate c cea mai fertil distincie cu care opereaz imaginaia
sociologic este cea dintre necazurile persoanele generate de
mediu i conflictele publice ale structurii sociale. Aceast
distincie constituie un instrument esenial al imaginaiei
sociologice i o trstur caracteristic a tuturor lucrrilor clasice
n tiina social.(Mills, Wright. Pg 37)
22
Despre omaj
S lum n considerare, din acest punct de vedere omajul. Dac
ntr-un ora de 100.000 de locuitori exist un singur omer, acest
lucru este necazul lui personal i pentru rezolvarea acestui caz
inem seama de caracterul omului, de calificarea sa, ca i de
ocaziile imediate ce se pot ivi. Dar cnd ntr-o ar cu 50.000.000
de salariai, 15.000.000 sunt omeri aceasta este o situaie
conflictual, i nu putem spera s gsim soluia n sfera ocaziilor
ce i se ivesc fiecrui individ n parte. Att expunerea corect a
problemei ct i sfera soluiilor posibile ne impun s studiem
instituiile economice i politice ale societii, nu numai situaia
personal i caracterul unui eantion de indivizi. (Mills, pg 38)
23
Rata omajului
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1994
1996
1998
2000
Total
2002
2004
Masculin
2006
2008
2010
2012
Feminin
24
ntrebare pe Facebook
Why is everyone my age getting married? Do they still believe
that 22-december-end-of-the-world-shit? I see no other good
reason.
I'm more inclined to take 30 as the new 20, so I don't bother
with sealing my fate, just yet... (XXX)
Urmeaza in curand si la mine pasul asta de care zici tu, si-ti pot
spune motivul meu: din dragoste, dragoste reala si sincera. Nu e
ceva ce poti explica prea bine in cuvinte, ideea este ca o simti
atunci cand trebuie sa vina si pasul asta:)
Cum ne alegem partenerii?
25
28.3
28.5
28.6
25.0
25.2
25.3
2004
2005
2006
27.7
27.2
27.3
27.0
26.0
25.0
24.0
23.0
2000
23.9
24.1
2001
2002
24.4
2003
So
2007
Soie
26
Tipuri de studii
Exploratorii
Descriptive
Explicative
Evaluative
27
28
Perspectiv empirist
Perspectiv funcionalist
Perspectiva etnometodologic
Perspectiva actorului raional
29
De ce migreaz indivizii?
rile cu o larg zestre de for de munc prin comparaie cu
capitalul deinut au un nivel de echilibru al salariilor sczut, n
vreme ce rile cu for de munc puin prin comparaie cu
capitalul se caracterizeaz prin venituri ridicate, conform relaiei
dintre cerere i ofert. Ca urmare a acestui fapt din zonele/rile
cu venituri sczute indivizii se mut spre zonele cu venituri
ridicate. (Massey, 1990:433). Printr-un proces de echilibrare
asemntor sistemului vaselor comunicante, n rile srace din
punct de vedere al capitalului scade rezerva de munc i cresc
salariile, pe cnd n rile bogate crete fora de munc i scad
veniturile.(Massey: 1990: 433).
30
De ce migreaz indivizii?
Vorbind de comportament strategic se opteaz n general pentru
o analiz de tip rational choice, ce presupune pe de o parte c
actorii sunt motivai de scopuri sau dorine ce exprim
preferinele lor i pe de alt parte c indivizii acioneaz n
anumite condiii i pe baza informaiei pe care o au despre
aceste condiii. Actorii sunt conectai la resurse prin doar dou
relaii: controlul lor asupra resurselor i interesul lor n resurse.
Actorii au un singur principiu al aciunii, acela de a aciona astfel
nct s-i maximeze realizarea intereselor. (Coleman, James,
1994:37)
31
De ce migreaz indivizii?
Orice parte dat a comportamentului uman poate fi vzut ca
produsul final a dou mecanisme ce filtreaz succesiv. Primul
este definit de un set de constrngeri structurale ce micoreaz
setul de cursuri abstracte de aciune i l reduce la subsetul mai
mic de aciuni fezabile. Constrngerile sunt asumate ca fiind date
i nu n controlul agenilorcel de-al doilea proces de filtrare
este mecanismul care difereniaz ce component a setului
fezabil s fie realizat. Teoriile aciunii raionale afirm c
mecanismul este alegerea deliberat i intenional n scopul de
a maximiza o anumit funcie obiectiv, fie ea una real (precum
profitul) sau una pur imaginar (precum funcia de utilitate ce
reprezint preferinele) (Elster, Jon, 1974:113).
32