Teorii sociologice.

Metode i tehnici de cercetare

sociologic
1. Curs introductiv. Concepte de baz

http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm
Sociologia si profesiunea de sociolog se bucura de inalta pretuire
in lumea intreaga. Nu exista in lume universitate demna de
numele ei care sa nu aiba un departament de Sociologie. Nu
exista profesiune conforma civilizatiei stiintifice contemporane
care sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiar
sensibilitate sociologica.
Sociologii efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si
evolutiei umanitatii si relatia dintre activitatea umana si mediul
social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele
cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor
acumulate la definirea politicilor economice si sociale
corespunzatoare anumitor categorii de populatie si regiuni.
2

http://www.filosofie.ugal.ro/APROFESII/sociolog.htm
Mediu de activitate. Sociologul lucreaza atat in birouri si
cabinete, in spatiu inchis si ventilat, luminat, cat si pe teren,
pentru culegerea datelor necesare cercetarilor sale: in public, in
mijlocul diferitelor grupuri si categorii de persoane, fiind expus
actiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii de
munca, influentat de specificul actiunilor si faptelor la care ia
parte.

ntrebri la care sociologii (i astrologii) au

rspuns...

Cine va ctiga urmtoarele alegeri?

A crescut nivelul srciei n Romnia n ultimii ani?
Care sunt cauzele absenteismului colar?
Care este profilul cumprtorilor de maini SH?
Ce efecte are Facebook asupra utilizatorilor?
Etc.

Obiectivele cursului

S ne familiarizm cu logica cercetrii sociologice

S fim capabili s construim designul unei cercetri
sociologice
S putem analiza datele obinute n urma unei cercetri
sociologice
S evalum critic analize sociologice

Structura cursului (provizorie)

1. Curs introductiv
2-3. Designul unui proiect de cercetare(conceptualizare/
operaionalizare i msurare)
4. Testarea cauzalitii
5-6. Eantionare (metode neprobabiliste+metode probabiliste)
7-8. Chestionarul (tipuri de chestionar, tipuri de ntrebri etc)
9. Analiza datelor de chestionar
10. Experimentul/cercetarea evaluativ
11-12. Interviul/interviul de grup
13. Observaia
14. Analiza de coninut/studiul de caz
6

La ce s ne ateptm?
Nota la aceast materie va fi calculat pe baza unui examen ce
va avea dou componente:

50% din nota final - un proiect de cercetare sociologic pe
tem la prima vedere

50% din nota final un test din bibliografia de la curs i
Suportul de curs (slide-urile ppt).

http://cursuri.sas.unibuc.ro/vlad.grigoras/

Familiarizare cu logica cercetrii

sociologice

Afirmaii despre realitate

Tinerii petrec din ce n ce mai mult timp la televizor.

Televizorul ne face violeni.
Oamenii sunt din ce n ce mai sraci.
Jocurile pe calculator ne tmpesc.
Nu este bine s speli duminica.
Vaccinurile opionale pentru copii sunt periculoase.
Romii sunt hoi.
Tinerii nu mai au respect fa de profesori.

Cum tim care este realitatea?

Tradiia
Autoritatea (mass-mediei, politicienilor, prinilor, profesorilor
etc.)
Investigaia proprie
o Suprageneralizarea
o Observaii selective (ignorm situaiile ce nu se potrivesc
modelului)
o Observaii imprecise
o Raionamentele ilogice

10

Discriminarea la locul de munc

O astfel de situaie care perturb viaa a numeroi indivizi i
totodat, o problem social deosebit de grav, o constituie
discriminarea la locul de munc, nerespectarea egalitii anselor
dintre femei si brbai. Acest subiect delicat apare tot mai
frecvent, att n presa de specialitate, ct i n mass-media. Fiind
un subiect att de controversat, hruirea sexual trezeste din ce
n ce mai mult interesul populaiei i atrage atenia asupra
drepturilor pe care aceasta le are referitoare la egalitatea de
anse, cat si asupra reglementarilor care pedepsesc aceasta
infractionalitate.

11

Discriminarea la locul de munc

O astfel de situatie care perturba viata a numerosi indivizi si
totodat, o problema sociala deosebit de grava, o constituie
discriminarea la locul de munca, nerespectarea egalitatii sanselor
dintre femei si barbati. Acest subiect delicat apare tot mai
frecvent, atat in presa de specialitate, cat si in mass-media. Fiind
un subiect atat de controversat, hartuirea sexuala trezeste din ce
in ce mai mult interesul populatiei si atrage atentia asupra
drepturilor pe care aceasta le are referitoare la egalitatea de
sanse, cat si asupra reglementarilor care pedepsesc aceasta
infractionalitate.

12

mbtrnirea populaiei
Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are
aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,
urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,
guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de
familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a
unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi
drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei
care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,
vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de
subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea
unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in
siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.
13

mbtrnirea populaiei
Fie ca vorbim de Europa sau de America, imbatranirea populatiei are
aceleasi cauze: orientarea femeii spre consolidarea carierei,
urbanizarea si celibatul. Pentru a compensa inlocuirea populatiei,
guvernele trebuie sa incurajeze inevitabil formarea si cultivarea ideii de
familie, implementarea unor politici care sa incurajeze natalitatea si a
unor masuri care sa protejeze femeile insarcinate, in sensul ca vor fi
drastic pedepsiti cei care le vor concedia din campul muncii sau cei
care vor face presiuni pentru ca acestea sa demisioneze. De asemena,
vor trebui luate masuri pentru protejarea copilului, acordarea de
subventii in acord cu nevoile pe care le are un copil, dar si dezvoltarea
unei retele de crese si gradinite speciale unde parintii isi pot lasa in
siguranta copiii cat timp acestia lucreaza.
14

Influena mass-media
Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt
bombardardata de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa
au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de
informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu
existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau
sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu
ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,
intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa
ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult
timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in
vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai
acele informatii de care am avea nevoie.
15

Influena mass-media
Am ales aceasta tema in primul rand pentru ca personal ma simt
bombardardata de mass-media. Mijloacele de comunicare in masa
au o uriasa forta de influentare asupra noastra, a consumatorilor de
informatie. Indiferent unde ne-am afla este aproape imposibil sa nu
existe un televizor aprins in jurul nostru, sa nu se auda vreun radio sau
sa nu zarim vreun ziar sau vreo revista. Cu siguranta ca acest lucru nu
ar trebui sa ne mire avand in vedere ca traim in secolul 21 si ca tuturor,
intr-o diferita masura, ne place senzationalul. Insa ceea ce ar trebui sa
ne dea de gandit este faptul ca mass-media ne ocupa mult prea mult
timp pe zi ce trece, iar acesta nu este un lucru tocmai pozitiv, avand in
vedere ca, in ultimi ani cel putin, mass-media nu ne furnizeza tocmai
acele informatii de care am avea nevoie.
16

Cauze si efecte ale consumului de droguri in

randul adolescentilor
Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare de
adolescenti consuma acele substante toxice numite droguri,
cu toate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxice
este o realitate si trebuie tratata ca atare.
Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iar
altele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi ca
aceasta dependenta are o agregare familiala; persoanele
depresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitie
aparte pentru a deveni dependente de droguri.
Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva,
agresivitate, povara singuratatii sau povara psihologica a
responsabilitatilor, socializarea, alungarea temporara a
stresului, curajul de a spune ceva.
17

Cauze si efecte ale consumului de droguri in

randul adolescentilor
Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare de
adolescenti consuma acele substante toxice numite droguri, cu
toate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxice este
o realitate si trebuie tratata ca atare.
Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iar
altele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi ca
aceasta dependenta are o agregare familiala; persoanele
depresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitie
aparte pentru a deveni dependente de droguri.
Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva, agresivitate,
povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor,
socializarea, alungarea temporara a stresului, curajul de a spune
ceva.
18

Cauze si efecte ale consumului de droguri in

randul adolescentilor
Am ales aceasta tema deoarece un numar tot mai mare de
adolescenti consuma acele substante toxice numite droguri, cu
toate ca acest lucru este periculos si ilegal. Abuzul de toxice este
o realitate si trebuie tratata ca atare.
Nu se stie exact de ce unele persoane devin dependente, iar
altele nu dezvolta niciodata aceasta adictie. Exista dovezi ca
aceasta dependenta are o agregare familiala; persoanele
depresive sau cu alte afectiuni psihiatrice au o predispozitie
aparte pentru a deveni dependente de droguri.
Cauze ale consumului de toxice: teama fata de ceva, agresivitate,
povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor,
socializarea, alungarea temporara a stresului, curajul de a spune
ceva.
19

http://www.theguardian.com/society/2014/sep
/23/fathers-education-child-success-school
Fathers education level strongest factor in childs success at school study
A fathers level of education is the strongest factor determining a childs
future success at school, creating a self-reinforcing cycle of poverty and lack
of achievement passed down from parents to children in Britain, according to
research.
The report from the Office for National Statistics claims that children are
seven and a half times less likely to be successful at school if their father
failed to achieve, compared with children with highly educated fathers.
A mothers education level was important to a lesser degree, with a child
approximately three times as likely to have a low educational outcome if their
mother had a low level of education.
The ONS research found that low levels of education are the most significant
reason for the persistence of poverty in the UK, with those with a low level of
educational attainment being almost five times as likely to be in poverty as
20
those with a high level of education.

Concluzii: Logica cercetrii sociologice

Teoria social analizeaz ceea ce este, nu ceea ce ar trebui s

fie.
Suntem interesai de regularitile sociale.
Logica este de tip probabilist.
Nivelul analizei este agregat nu individual.

21

Imaginaia sociologic
Sociologia ar trebui s i concentreze atenia asupra forelor
sociale ce i afecteaz pe indivizi.
Poate c cea mai fertil distincie cu care opereaz imaginaia
sociologic este cea dintre necazurile persoanele generate de
mediu i conflictele publice ale structurii sociale. Aceast
distincie constituie un instrument esenial al imaginaiei
sociologice i o trstur caracteristic a tuturor lucrrilor clasice
n tiina social.(Mills, Wright. Pg 37)

22

Despre omaj
S lum n considerare, din acest punct de vedere omajul. Dac
ntr-un ora de 100.000 de locuitori exist un singur omer, acest
lucru este necazul lui personal i pentru rezolvarea acestui caz
inem seama de caracterul omului, de calificarea sa, ca i de
ocaziile imediate ce se pot ivi. Dar cnd ntr-o ar cu 50.000.000
de salariai, 15.000.000 sunt omeri aceasta este o situaie
conflictual, i nu putem spera s gsim soluia n sfera ocaziilor
ce i se ivesc fiecrui individ n parte. Att expunerea corect a
problemei ct i sfera soluiilor posibile ne impun s studiem
instituiile economice i politice ale societii, nu numai situaia
personal i caracterul unui eantion de indivizi. (Mills, pg 38)

23

Rata omajului
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1994

1996

1998

2000

Total

2002

2004

Masculin

2006

2008

2010

2012

Feminin
24

ntrebare pe Facebook
Why is everyone my age getting married? Do they still believe
that 22-december-end-of-the-world-shit? I see no other good
reason.
I'm more inclined to take 30 as the new 20, so I don't bother
with sealing my fate, just yet... (XXX)
Urmeaza in curand si la mine pasul asta de care zici tu, si-ti pot
spune motivul meu: din dragoste, dragoste reala si sincera. Nu e
ceva ce poti explica prea bine in cuvinte, ideea este ca o simti
atunci cand trebuie sa vina si pasul asta:)
Cum ne alegem partenerii?
25

Vrsta medie la prima cstorie

29.0
28.0

28.3

28.5

28.6

25.0

25.2

25.3

2004

2005

2006

27.7
27.2

27.3

27.0
26.0
25.0
24.0
23.0
2000

23.9

24.1

2001

2002

24.4

2003

So

2007

Soie
26

Tipuri de studii

Exploratorii
Descriptive
Explicative
Evaluative

27

Paradigme n tiinele sociale

Paradigm cadru de observare i nelegere ce modeleaz ceea
ce vedem i modul cum nelegem realitatea.
Sociologia - tiin pluriparadigmatic:

Exist mai multe modaliti de analiz i explicare a lucrurilor.

Diversitate de perspective cu informaii complementare.

Preferina pentru metodologia calitativ/cantitativ reflect
perspectiva diferit privind realitatea social.

28

O analiz a corupiei din sistemul medical

Perspectiv empirist
Perspectiv funcionalist
Perspectiva etnometodologic
Perspectiva actorului raional

29

De ce migreaz indivizii?
rile cu o larg zestre de for de munc prin comparaie cu
capitalul deinut au un nivel de echilibru al salariilor sczut, n
vreme ce rile cu for de munc puin prin comparaie cu
capitalul se caracterizeaz prin venituri ridicate, conform relaiei
dintre cerere i ofert. Ca urmare a acestui fapt din zonele/rile
cu venituri sczute indivizii se mut spre zonele cu venituri
ridicate. (Massey, 1990:433). Printr-un proces de echilibrare
asemntor sistemului vaselor comunicante, n rile srace din
punct de vedere al capitalului scade rezerva de munc i cresc
salariile, pe cnd n rile bogate crete fora de munc i scad
veniturile.(Massey: 1990: 433).
30

De ce migreaz indivizii?
Vorbind de comportament strategic se opteaz n general pentru
o analiz de tip rational choice, ce presupune pe de o parte c
actorii sunt motivai de scopuri sau dorine ce exprim
preferinele lor i pe de alt parte c indivizii acioneaz n
anumite condiii i pe baza informaiei pe care o au despre
aceste condiii. Actorii sunt conectai la resurse prin doar dou
relaii: controlul lor asupra resurselor i interesul lor n resurse.
Actorii au un singur principiu al aciunii, acela de a aciona astfel
nct s-i maximeze realizarea intereselor. (Coleman, James,
1994:37)

31

De ce migreaz indivizii?
Orice parte dat a comportamentului uman poate fi vzut ca
produsul final a dou mecanisme ce filtreaz succesiv. Primul
este definit de un set de constrngeri structurale ce micoreaz
setul de cursuri abstracte de aciune i l reduce la subsetul mai
mic de aciuni fezabile. Constrngerile sunt asumate ca fiind date
i nu n controlul agenilorcel de-al doilea proces de filtrare
este mecanismul care difereniaz ce component a setului
fezabil s fie realizat. Teoriile aciunii raionale afirm c
mecanismul este alegerea deliberat i intenional n scopul de
a maximiza o anumit funcie obiectiv, fie ea una real (precum
profitul) sau una pur imaginar (precum funcia de utilitate ce
reprezint preferinele) (Elster, Jon, 1974:113).
32