Statiune balneoclimaterica

Numele statiunii : Busteni

Judetul : Prahova
Altitudinea : 880-920 m
Caracterizare : este o statiune climatica, permanenta
Asezare :
Statiune balneoclimaterica in nord-vestul judetului Prahova, la poalele muntilor Bucegi, asezata
pe valea Prahovei este situata la o distanta de 75 km de Ploiesti si 135 km de Bucuresti.
Statiunea este denumita si "Poarta Bucegilor", datorita pozitiei sale, de aici deschizandu-se
numeroase cai de acces in munte, cele mai deosebite atractii fiind Piatra Arsa, Jepii Mari, Jepii
Mici, Caraiman - monumentul ridicat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial si
Costila - renumita si paradisul alpinistilor.
Principalele inaltimi depasesc frecvent 1700-2000 m, fiind reprezentate prin: Muntii Baiului
vf. Baiului (1826 m ), vf. Baiului Mare (1895 m); Muntii Bucegi Muntele Obarsia (2005 m);
Piciorul Babelor cu vf. Baba Mare (2292 m), Muntele Cocora 92169 m), Muntele Laptici (2180
m), Piatra Arsa (2101 m), vf. Jepii Mari (2071 m).
Cai de acces: Feroviare: gara Buteni, pe linia Bucureti Nord Braov;
Rutiere: DN 1 (E 15) de la Bucureti sau de la Braov.
Climatul: Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede; climatul
predominant este cel alpin si montan. Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, de
interes pentru dezvoltarea turismului:
- durata de stralucire a soarelui de 1900 ore in medie pe an;
- temperatura medie multi anuala de -4 - 5 grade C la altitudini inalte, iar in statiune de 6 grade C;
- numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 200 pentru vf. Omu (2507 m) si de 80 in statiune;
grosimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30-40 cm in prima decada a lunii februarie, iar
durata stratului de zapada oscileaza intre 120-140 zile pe culmile montane din apropierea statiunii, iar
in statiune de 90-100zile;
- vanturile relative puternice la altitudinile de peste 1700 m;
-precipitaii abundente de 800-200 mm/an;
- fenomenul de producere a avalanselor este frecvent pe anumite areale din apropierea statiunii; astfel,
se produc avalanse sub vf. Costila, Obarsia, Morarului, Barna Mare si Mica de pe Caraiman, pe
versantii Vaii Cerbului, in bazinul superior al Urlatoarei, Jepilor, toate din Muntii Bucegi; in Muntii
Baiului pantele prelungi ale culmilor secundare nu favorizeaza producerea lor.
Factori naturali de cura: climat de culoar montan, tonic-stimulent, izvoare cu apa minerala, clorurata,
biocarbonata, sodica, calcica, magneziana, hipotona (fond balnear de rezerva).
Indicatii terapeutice: nevroza astenic: stri de debilitate, surmenaj fizic i intelectual, convalescen
cu stare general bun; hipertiroidie benign; rahitismul i tulburrile de cretere la copii.

Instalatii de tratament :
- instalaii pentru bi de plante la cad;
- instalaii pentru bi cu bule la cad;
- instalaii de electroterapie;
- masaj.
Cazare: Cazare este asigurat n hotelurile, precum i n vile de diferite categorii, la cabane i n locuine
particulare.
Vile 66
Case - 53
Pensiuni - 45
Case de vacanta - 7
Casute - 2
Cabane - 2
Apartamente regim hotelier 2
Hoteluri - 2
Agrement:
Statiunea Busteni face legatura cu Platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabina din tara si
dispune de numeroase partii de schi cu diferite grade de dificultate, atat pentru incepatori cat si pentru
cei mai experimentati.
Partia Kalinderu - este astzi una dintre cele mai moderne din ar. Lungimea partiei, destinat
agrementului, concursurilor i compeitiilor sportive, este de 1.500 de metri, cu o pant medie de 37%
i o lime de 40 de metri.
Sfinxul i Babele stncile modelate de vnt n Masivul Bucegi (2.200 m altitudine, pe Platoul
Bucegilor; se poate apela la transportul pe cablu n condiii deosebite de siguran);
Crucea de pe Vrful Caraiman (2.284 m altitudine), construit ntre 1926 i 1928 la iniiativa Reginei
Maria, n memoria eroilor czui n btliile de pe Valea Prahovei din timpul primului rzboi mondial,
acest impresionant monument avnd o nlime total de 48 metri;
Casa Memorial Cezar Petrescu muzeu construit n anul 1918, adpostete biblioteca personal a
scriitorului (mai mult de 10.300 de volume);
Biserica Domneasc (Biserica Regelui), construit de Regele Carol I i Regina Elisabeta n anul
1889;

Teodorescu Anca-Gabriela
ECTS, Anul III, Grupa 5252 A