Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marea Unire din 1918 a creat posibiliti reale pentru folosirea unui potenial
economic divers creat prin reunirea tuturor bogiilor in trupul armonios al rii.
Romania ntregit in hotarele sale fireti, avea o suprafa de 295.049 km2 fa de
137.000 km2, nainte de 1918 i circa 18.052.000 locuitori fa de circa 8.000.000
locuitori, nainte de unire, fiind a opta ar din Europa, dup numrul populaiei.
Constituirea statului naional unitar roman a marcat nceputul unei noi etape in
evoluia economica a Romniei, etapa caracterizat prin creterea mai rapida a
forelor de producie, ndeosebi a celor din industrie prin lrgirea limitelor pieei
naionale si sporirea puterii ei de absorbie. Unirea a dus la ntrirea potenialului
economic al tarii, a creat condiiile necesare fructificrii la scara naionala a
bogiilor solului si subsolului, a accentuat rolul industriei in ansamblul economiei,
potenialul industrial crescnd mai mult dect dublu.
n peisajul industrial al tarii au aprut ramuri si subramuri industriale
nedezvoltate nainte sau inexistente (industria siderurgica sau industria metalelor
preioase etc.). Pe ansamblul industriei, fora motrice a crescut cu 235%, cele mai
importante progrese nregistrndu-se in industria electrica (429,4%), chimica
(320,9%) si alimentara (204%). Reeaua cailor ferate s-a mrit de la 4.300 km la
circa 11.000 km. A crescut considerabil suprafaa arabila a Romniei, de la 6,6
milioane ha la 14,6 milioane precum si patrimoniul silvic al tarii. Suprafaa acoperita
cu pduri a sporit de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha.
de rzboi au fost distruse bunuri materiale pentru care a muncit din greu poporul
nostru timp de 16 ani.
Aceste nsemnate pierderi materiale au fcut ca procesul refacerii economiei
s se desfoare lent i s se prelungeasc pn in 1923.
Dup anul 1924 in economia rii se va realiza o serie de progrese. Va spori
numrul ntreprinderilor industriale i al muncitorilor, va creste capitalul investit i
fora motric, se va mbunti nzestrarea tehnica a ntreprinderilor, iar producia
va creste nsemnat, comparativ cu perioada anterioara, producia vegetala si
animal se va ameliora sensibil. Toate acestea vor imprima ca trstur esenial a
perioadei avntul industrial si va influenta pozitiv dezvoltarea ntregii economii
naionale, inclusiv relaiile comerciale externe ale tarii. Avntul economic de dup
1924 a fost influenat si de condiiile economice externe favorabile. ntre acestea
menionm ndeosebi cererea mereu n cretere pe piaa mondiala de produse
romneti ca petrol, lemn si cereale, precum i meninerea preurilor la materii
prime si combustibil pn in 1929, la un nivel relativ ridicat.
Romania, fcnd parte din sistemul mondial al economiei capitaliste, a fost i
ea lovita de criza economica dintre 1929-1933. Ca i n celelalte ri capitaliste, n
Romania criza a cuprins toate ramurile de activitate: industria, agricultura,
comerul, finanele, circulaia monetar, sistemul bancar, cu toate consecinele sale
nefaste. Declanat mai puternic la mijlocul anului 1929 n industrie, criza a fost
agravat de o serie de factori interni i externi.
n rndul factorilor interni care au dus la agravarea crizei, menionm in
primul rnd, predominarea in economia Romniei a unei agriculturi ramase in urma,
care ocupa 78% din populaia activa a tarii si in care se menineau nc rmie
feudale. Singur, acest lucru era de natura s agraveze criza, n condiiile decalajului
dintre preurile produselor industriale i cele agrare, n favoarea primelor.
Implementarea crizei industriale cu cea agrara, care nceput nc din 1928, a
contribuit i mai mult la agravarea crizei. Puternica scdere a preurilor produselor
agricole a avut consecine deosebit de grave pentru economia naional. Existena
unui volum mare de mprumuturi fcute de rnime la bnci i cmtari nainte de
declanarea crizei si care trebuiau pltite n condiiile preturilor sczute in care
ranii i valorificau produsele, a constituit un alt factor de agravare al crizei.
Un al doilea factor intern, care i-a adus contribuia la agravarea crizei
economice in Romania, l-a constituit nivelul sczut de trai al populaiei, nivelul
cobort al salariilor muncitorilor si al ctigurilor rnimii muncitoare, ceea ce s-a
repercutat in reducerea considerabila a puterii de cumprare si a pieei interne in
perioada crizei.
ntre factorii care au agravat criza din Romnia a fost i scderea catastrofala
a preurilor produselor romneti ce se exportau, in timp ce preurile produselor
importate de ara noastr s-au meninut la un nivel relativ ridicat. nrutirea
condiiilor comerului exterior al Romniei s-a resimit, ca urmare a structurii sale