Universitatea tefan cel Mare ,Suceava

Facultatea de Istorie i Geografie

Specializarea :Geografia Turismului
Anul :II
Student :DIMITRIU ANDREEA
Disciplina:BIOGEOGRAFIE

Plante de leac
<<Pentru fiecare boal a crescut o mic
plant>>
(Preotul Kneipp)

Fig .1.Omagul

Introducere.
Plantele medicinale sunt specii vegetale,

cultivate sau spontane, care prin compoziia lor

chimic au proprieti farmaceutice i sunt
folosite n terapeutica uman i veterinar.
Plantele medicinale sunt armele esentiale ale
medicinii naturiste. Datorit efectelor medicinale
pe care unele plante s-au dovedit a le avea,
oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau
macar ameliora diverse afectiuni. Natura se afla
intr-o continua schimbare, unele specii dispar,
altele se nasc si unele strabat timpul.

Culegerea plantelor
Premisa culegerii este cunoaterea plantelor

medicinale.Cele mai bune efecte lecuitoare au

ierburile proaspt culese.
La FLORI- culegerea este la nceputul
perioadei de nflorire
La FRUNZE- nainte i dup perioada de
nflorire
RDCINILE- sunt scoase din pmnt la
nceputul primverii sau toamna
FRUCTELE- se culeg in perioada coacerii

Fig.2.Culegerea plantelor

Uscarea plantelor
Plantele nu se spal nainte de a fi puse la

uscat ,dar se taie mrunt.Ceea ce s-a cules se

aeaz afnat pe buci de crp sau hrtie
netiprit i se usuc la umbr sau n ncperi
aerisite ,clduroase(poduri) ct se poate de
repede.

Fig.3.Uscarea plantelor

Moduri de preparare
Prepararea ceaiului:oprire sau infuzie,extract

rece,tinctur,sucul prospt ,terciul de

plante,compresele cu aburi din
plante,prepararea alifiilor i a uleilor ,bile de
plante i compresele suedeze.

Plante medicinale
Afin

Aloe
Alun
Anason
Angelica
Anghinare
Ardei iute
Armurariu
Arnica
Banutei
Boz
Brad
Broccoli
Brusture
Busuioc
Camfor
Cardamon
Cartof
Castravete
Catina rosie
Ceai
Ceapa
Cereale
Cerentel
Chimen negru
Chimion
Cicoare
Cimbru
Cires
Ciubotica cucului
Coacaze negre
Coacaze rosii
Coada calului
Coada soricelului
Coriandru
Crusin
Cuisoare
Dafin
Dovleac
Dud
Echinaceea
Eucalipt
Fag
Fenicul
Floarea soarelui
Fragute
Frasin
Galbenele
Ghimpe
Grapefruit
Grau
Gutui
Hamei
Hrean
Ienupar
Isop
Lamaie
Lemn cainesc
Lemn dulce
Leurda
Leustean
Levantica
Lumanarica

Mac
Macies
Macris
Macrisul iepurelui
Mac de gradina
Maghiran
Mar
Marar
Marul lupului
Masline
Matraguna
Menta
Mesteacan
Morcov
Mure
Musetel
Mustar negru
Nalba
Napraznic
Nuc
Nucsoara
Obligeana
Orz
Ovaz
Paducel
Palamida
Papadie
Par
Patlagina
Patrunjel
Pedicuta
Pelin
Pepene galben
Pepene rosu
Piersic
Pin
Piper negru
Plamanarica
Podbal
Portocal
Porumb
Prun
Pufulita
Rapita
Revent
Ricin
Ridiche
Rosie
Rostopasca
Salcam
Salvie
Sanziene
Scortisoara
Sfecla rosie
Smirna
Soc
Soia
Spanz
Sparanghel
Stejar
Stevie
Struguri
Sulfina
Sunatoare
Tarhon
Tataneasa
Tei
Telina
Traista ciobanului
Trei frati patati
Troscot
Urzica
Urzica moarta
Usturoi
Valeriana
Varza
Vasc
Visin
Volbura
Zmeura

5 plante medicinale puternice

Rostopasca, o plant medicinal foarte important
Rostopasca este o plant cu multiple proprieti curative,

recunoscut i folosit pentru efectele sale vindectoare

nc din antichitate. La doze mari ntreaga plant este
toxica, dar la dozele corecte ea are numeroase utilizri
terapeutice. Rostopasca este folosit n combaterea
negilor, bataturilor,ca adjuvant n tratarea tuberculozei
pielii, tratarea ranilor, fistulelor, psoriazisului i fortific
prul.
Alte beneficii ale plantei de rostopasc includ: stimularea
digestiei, creterea asimilrii unor substane precum
vitaminele i mineralele, restabilirea tranzitului

Fig.4.Rostopasc

Glbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa

culoare galben a florilor pe care acestea le produc.

Glbenelele prezint numeroase beneficii, spre exemplu:
Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer
duodenal, colecistita, icter infectios, ulceratii canceroase,
inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat,
cicatrizant intern, dismenoree si alte tulburari ale ciclului
menstrual, reglandu-l, previne SPM (sindromul
premenstrual) si durerile din timpul menstruatiei etc.
Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri,
degeraturi, rani purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase
ale sanilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze,
osteoporoza, negi, veruci, dermatite etc.

Glbenelele, plantelemedicinalecu proprieti minune

Fig.5.Glbenele

Urzica, planta medicinala

mai putin utilizata
Urzica este curativa incepand de la radacina, continuand cu tulpina si frunzele si

terminand cu florile. Urzica prezinta numeroase beneficii:

Actioneaza bactericid limitand sau inlaturand multiplicarea bacteriilor.
Are efect benefic in bronsite si astm. Fluidifica secretiile bronhice si favorizeaza
eliminarea lor prin expectoratie. Combate tusea.
Stimuleaza metabolismul si secretia bilei, cea pancreatica, gastrica si intestinala.
Stimuleaza totodata peristaltismul intestinal si digestia.
Combate diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv.
Vitaminizeaza, remineralizeaza si echilibreaza sistemul de aparare al organismului.
Elimina starea de anemie.
Actioneaza impotriva viermilor intestinali.
Activeaza procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor si
trombocitelor; fluidifica sangele.
Scade glucoza in sange.
Activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea, cicatrizand ranile.
Influenteaza favorabil reumatismul si guta.
Este tonic capilar si combate matreata.

Fig.6.Urzica

Salvia, plant medicinal

tmduitoare
"Cine

are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi

proverb chinezesc. Beneficiile salviei sunt numeroase, in Roma antica a fost
considerata planta sacra.
Iata cateva dintre cele mai importante afectiuni in care salvia isi aduce
beneficiile tamaduitoare:rinita, sinuzita, bronsita, astmul, bolile respiratorii cu
secretii abundente si alte afectiuni ale aparatului respirator (raceli etc.)
tumori la nivelul tubului digestiv, cancer de colon, indigestie, balonare si alte
dereglari digestive si alte tranzitului intestinal (colite de fermentatie, diaree si
alte infectii ale tubului digestiv)
tulburari ale ciclului menstrual, dureri din timpul menstruatiei, sangerari
abundente, menstruatie neregulata, anumite tipuri de infertilitate feminina
astenie, anxietate, depresie
diabet zaharat de dip II
tulburari datorate menopauzei
transpiratii excesive
epuizare fizica si intelectuala
accelereaza vindecarea ranilor si a dermatitelor
in cosmetica: reda sanatatea si rezistenta parului si ii confera stralucire, curata
intes porii dilatati, fiind utilizata si in tratarea punctelor negre.

Fig.7.Salvia

Aloe Vera, o planta medicinala

deosebita
Aloe vera a ramas pana in zilele noastre un leac de

incredere care rezista cu stoicism in fata produselor

avansate pe care cercetatorii le descopera zi de zi prin
tehnologii moderne. In uz extern aloe vera poate fi
utilizata pentru arsuri si rani usoare, herpes genital si
labial, psoriazis, arsuri solare, practic pentru orice
buba, pentru combaterea vergeturilor etc.
In uz intern aloe poate fi folosita pentru a trata
gastritele, ulcerul si colita ulcerativa, constipatia,
stimuleaza sistemul imunitar (este studiata in
tratamentul adjuvant al unor boli precum SIDA),
accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza
vilozitatile intestinale si detoxifica organismul etc.

Fig.8.Aloe Vera

7 plante medicinale... ucigtoare

Aloe vera

Poate provoca, n unele cazuri, inflamaia intestinului gros. De aceea, persoanele cu

afeciuni ale ficatului, rinichilor i vezicii biliare vor folosi cu pruden aceast plant
(pruden = numai cu acordul medicului curant).
Echinacea
Este interzis in cazuri de mbolnviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoz,
scleroz multipl, colagenoz.
Teiul
Supradozate, folosite sub form de in ceai but pe o durat mai mare de o lun de zile,
de dou ori pe an, florile de tei antreneaz complicaii cardiace.
Armurariul
Trebuie evitat categorice n cazuri de tromboflebit, hipertensiune i coagulabilitatea
sngelui crescut.
Barba ursului
n caz de supradozare apar dureri de rinichi (n partea de jos a spatelui). Trebuie folosit
cu moderaie de ctre persoanele cu hipertensiune, cu boli de inim i de rinichi..
Cimbriorul
n cantiti foarte mari, stimuleaz hiperfuncia glandei tiroide. Este contraindicat
femeilor nsrcinate, dar i n cazuri de ulcer stomacal i duodenal, pielonefrit, hepatit,
aterioscleroz coronarian i cerebral, fibrilaie atrial.
Ctina alb
Este contraindicat n cazuri de colecistit acut, pancreatit, diaree cronic. La
brbai, ctina alb poate provoaca prostatit adenomatoas, iar la femei mastopatie,
din cauza coninutului de fitohormoni. n caz de astm bronic si in alte cazuri rare, betacarotenul, coninut n cantiti mari n ctina alb, poate declana reacii alergice.

Plantele care alung durerea i

duhurile rele
Clocoticiul

are proprieti sedative i antiinflamatoare i este folosit n caz de

cistit i anexit, mpotriva durerilor abdominale, a migrenelor i durerilor de
cap. Seminele de clocotici au acelai gust i arom ca fisticul.
Pelinul este una din cele mai puternice plante mpotriva demonilor i nu numai
la noi ci n ntreaga Europ. Despre pelin se mai crede c apra de friguri. Pe
vremuri, oamenii purtau pelinul la gt n timpul epidemiilor, ca s nu fie atini de
boli. Ca plant de leac, pelinul este bun mpotriva viermilor intestinali, cte un
ceai pe zi, timp de doua sptmni.
Cicoarea ferete de duhuri rele, dar i de dureri de ale dac suferindul se
ncinge cu ea de Snziene. Cicoarea, bogat n insulina, se recomand
diabeticilor ca un bun hipoglicemic, consumat n salate, infuzie ori rdcina, n
loc de cafea.
Busuiocul, plant magic si liturgic, legat n jurul mijlocului, apr de farmece,
femeilor le aduce noroc n dragoste i le ajut s-i afle ursitul n vis. Ca plant
de leac, busuiocul se recomand n boli digestive i hepatobiliare sub form de
infuzie, o linguri de plant la o can de ap clocotita. Cu o infuzie mai
puternic de busuioc se pot face inhalaii n caz de sinuzit ori nas infundat.

Fig.9. Clocoticiul

Fig.10.Cicoarea

Urechelnia cic ar face minuni n caz de trsnet. Stenii o puneau pe

cas, n cutii, mai ales vara, cand simeau c se apropie furtuna. Sub form
de
suc,
se
recomand
n
bolile
de
urechi.
Omagul este o plant toxica i tocmai de aceea se credea c apr omul
de cel necurat. Femeile purtau bru de omag ca sa fie ferite de iele. Ca
leac, omagul se folosete sub stricta recomandare si supraveghere a
medicului. Este bun, sub form de tinctiur, mpotriva nevralgiilor i a
durerilor
provocate
de
cancer,
fiind
un
sedativ
puternic.

O plant vrjit este i buruiana-znelor. Crete pe lng drum i are o

floare de culoare violet, cu cinci petale zimate. I se mai spune apa

sfintelor sau ciocul berzei iar babele o fierb i cu apa aceea i spal pe
cei luai de iele sau de oimane. Se spune c la scurt timp dup scalda
ritualic, bolnavii atini de aceast ciudat boal, asemntoare bolii
zburtotului, se vindec.

i totusi, pn a ajunge ca plantele s ne apere de rele i de iele, s ne

amintim de un proverb de al nostru, nscut din nelepciunea popular:

Paza bun trece primejdia rea.

Fig.11.Omagul

Fig.12.Urechelnia

Avantajele tratamentelor naturiste

- accesibile: plantele medicinale i remediile naturale

sunt uor de procurat
- ieftine: pretul de raft este foarte mic.
- aciunea blnd: curele dureaz cteva luni, nu
agreseaz n nici un fel organismul
- efecte de durata: odat instalate, efectele
administrrii se resimt pe perioade lungi de timp
- lipsa efectelor adverse: datorit aciunii sinergice
a substanelor bioactive din plante, respectnd dozele
adecvate.
- tratare holistic: fiina uman este privit ca un
ntreg, plantele acionnd la toate nivelele fizic i
psiho-emoional.
- asociere: plantele de leac pot fi folosite n paralel cu
medicamente alopate, cu condiia ca efectul celor dou
categorii s nu fie antagonist.

Concluzie
Sntatea e maide predecat orice bogie,

dar ajungem s o preuim abia la suferin.

Trim
ntr- un secol n care e tot mai greu s
ne mpcm cu noi nine, cu lumea, cu natura.
i de aici, att de multe conflicte, att de multe
boli. Exist ns leac pentru fiecare. Dar nu
ntotdeauna soluia e n medicamentele de
sintez chimic. Sau nu ntotdeauna acestea
sunt suficiente. Natura are reete de tot felul,
potrivite
fiecrei
afeciuni.
Cndva,
ele
vindecau fr aparatura sofisticat de acum.
Erau leacuri bune. Plantele au rmas aceleai,
dar nu le mai folosim.