UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS DIN GALATI

FACULTATEA TRANSFRONTALIER DE TIINE

UMANISTICE, ECONOMICE I INGINERETI
SPECIALIZAREA: MODELARE I SIMULARE N INGINERIA
MECANIC

REFERAT

TERMOCENTRALE

Masterand: Burlacu
ndrumtor: SL.dr.ing.

Alina

Eugen Rusu

2011-2012
1

CUPRINS:
Surse de energie
Noiuni generale
Clasificare
Funcionare
Descriere
Schema clasic a unei termocentrale bazat pe crbune
Termocentrala sursa de poluare
Metode de reducere a emisiilor poluante
Principalele termocentrale din Romnia
Bibliografie

SURSE DE ENERGIE
Principalele surse de energie de pe planeta noastr sunt: combustibilii
fosili(crbunii, petrolul, gazele naturale), fora apelor curgtoare i energia
atomic. Mai puin folosite n acest sens sunt lumina soarelui, vntul, fora valurilor
i a curenilor marini.
Industria energiei electrice a aprut n a doua jumtate a secolului XIX-lea,
la nceput pe baza valorificrii energiei apelor(prima central electric a fost o
hidrocentral) i a combustibililor minerali fosili(prin termocentrale). Ulterior, au
aprut i centralele atomice, geotermice, termomarine, solare, eoliene, pe baz de
biomas etc.
La ora actual, numai trei tipuri asigur ntreaga producie mondial(circa
99%): termocentrale, atomocentrale i hidrocentrale.
Termocentralele
- se construiesc rapid i cu costuri mici, folosind ca materie prim
combustibilii fosili;
- cei mai mari productori de
energie electric (Canada,
Combustibili fosili pe Glob
Frana, Brazilia) au n mare
parte,
o
producie
5%
termoenergetic; alte ri
crbuni
care utilizeaz combustibilii
20%
35%
fosili sunt cele din Orientul
petrol
Mijlociu, Africa de Nord,
gaze naturale
40%
Golful Mexic i Europa
altele
Central-Nordic (Germania,
Polonia, Cehia pe baz de
crbune);
n diagrama alturat este artat care sunt cei mai utilizai i care sunt cei
mai puin utilizai combustibili fosili.
Cele mai rspndite ci de producere a energiei electrice sunt prin
intermediul hirdrocentralelor, termocentralelor i a atomocentralelor.
Producia de energie electric pe tipuri, i pe ri n anul 1993
-milioane kWhARA
Total
Termo
Hirdo
Nuclear
51180
315098
36082
Austria
37600
37582
18
Belarus
72259
27639
1156
43456
Belgia
462263
51296
72522
338445
Frana
537134
357176
21115
158804
Germania
117682
422
117260
Norvegia
132750
129180
3570
Polonia
3

600000
500000
400000
Total
300000
200000
100000

Termo
Hirdo
Nuclear

Aa cum se observ din tabel, unele ri se bazeaza aproape exclusiv pe una

din cele trei variante. Astfel, n Frana, 73.2% din producia de energie e realizat
cu ajutorul atomocentralelor. n Polonia, 97.3% e realizat termic (n
termocentrale). n Norvegia, din total, 99.64% e din hidrocentrale. Romnia are
76.98% e obinut din termocentrale, restul n hidrocentrale (n anul 1994).
Centrala atomic de la Cernavod a fost nchis din nou n noaptea dinspre 26 spre
27 mai 2001. n 1997, Canada, Mexic i Statele Unite au globalizat 86% din
consumul de energie si 80% din producia de energie din cele dou americi (de sud
i de nord). Aproximativ 57% din energia produs n America e termic (crbuni,
petrol, gaze naturale); 25% de hidrocentrale, 16% nuclear iar geotermal i alte
surse neconvenionale 2%. n 1997 energia generat n America a totalizat circa
1.083 gigawai, aproximativ o treime din totalul mondial. California conduce
ntreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale
nepoluante: vnt, soare i surse geotermale. n 1992, California deinea mai mult
de jumtate din energia geotermal obinut, peste 80% din energia eolian i 99%
din capacitatea energiei solare obinute la nivel global. i totui, acestea trei
mpreun reprezint mai puin de 6% din energia total generat de California.
Potenial, SUA ar putea ndruma lumea n dezvoltarea unor surse noi de
energie. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de
inginerie, metale i calculatoare. Aceste
cunotine sunt necesare pentru a beneficia pe
deplin de noile surse energetice din lume.

TERMOCENTRALE
O central termoelectric, sau
termocentral este o central electric care
produce curent electric pe baza conversiei
energiei termice obinut prin arderea

Termocentrala Mohave pe crbune, de 1580 MW,

lng Laughlin, Nevada

combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de

turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere intern.
Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (crbune, deeuri sau
biomas), lichizi (pcur) sau gazoi (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transform energia
termic provenit din alte surse, cum ar fi energia nuclear, solar sau geotermal,
ns constructia acestora difer ntructva de cea a centralelor care se bazeaz pe
ardere.

Clasificare
Dup destinaie, termocentralele se clasific n:
Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric,
cldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaz prin
faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensaie sau cu
turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baz un
ciclu combinat abur-gaz.
Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att
curent electric, ct i cldur, care iarna predomin. Aceste centrale se
caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu
contrapresiune.

Funcionare
De obicei termocentralele funcioneaz pe baza unui ciclu Clausius-Rankine.
Sursa termic, cazanul, nclzete i vaporizeaz apa. Aburul produs se destinde
ntr-o turbin cu abur producnd lucru mecanic. Apoi, aburul este condensat ntrun condensator. Apa condensat este pompat din nou n cazan i ciclul se reia.
Turbina antreneaz un generator de curent alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic n energie electric, de obicei la tensiunea de 6000 V i
frecvena de 50 Hz n Europa, respectiv 60 Hz n America de Nord i mare parte
din America de Sud.

1. Turn de rcire
2. Pompa circuitului de
rcire al condensatorului
3. Linie electric de nalt
tensiune
4. Transformator ridictor
de tensiune
5. Generator
electric de curent alternativ
6. Turbin cu abur de joas
presiune
7. Pomp de joas presiune
8. Condensator
9. Turbin cu abur de
medie presiune

10. Ventile de reglare

ale turbinei
11. Turbin cu abur de
nalt presiune
12. Degazor
13. Prenclzitor de
joas presiune (PJP)
14. Band de
alimentare cu crbune
15. Buncr de crbune,
eventual cu turn de
uscare

19. Supranclzitor
20. Ventilator de aer
21. Supranclzitor
intermediar
22. Priza
de aer necesar arderii
23. Economizor
24. Prenclzitor de aer

25. Electrofiltru pentru

cenu
26. Exhaustor (ventilator
17. Tamburul cazanului
de gaze arse)
16. Moar de crbune

18. Evacuarea cenuii

27. Co de fum

Modaliti de producere a energiei electrice

Exist numeroase modaliti de producere a energiei. Dintre acestea le
amintesc pe cele alternative:
- Energia solar intens mediatizat ca o surs de
energie nepoluant i gratuit, aceasta e departe de a
furniza suficient putere electric.
- Energia eolian principalele caracteristici:
energie puin, nu e constant
- Energia mareelor
- Energia geotermal
Viaa modern nu poate fi conceput fr
energie electric. Astfel, cea mai mare parte a
descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate
dac nu ar fi existat energia electric. Aceasta e
folosit pretutindeni. Presupunnd c, brusc, am fi
lipsii de energie, iat ce s-ar ntmpla:
lipsa luminii electrice
cderea sistemelor informatice
probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu
sistem de aprindere etc.); cele care vor rmne, vor putea fi folosite doar n
timpul zilei la capacitate maxim (lipsa luminii pentru faruri)
6

 un gol imens n domeniul comunicrii (telefoane de orice fel, aparate radio,

TV, internet)

TERMOCENTRALA SURSA DE POLUARE

Inainte de a vedea cu ce polueaza o
termocentrala o sa incerc sa va explic pe scurt
cum functioneaza aceasta.
Termocentralele funcioneaza pe baza
unui ciclu Clasius-Rankine.
Ciclul Clausius-Rankine este un ciclu
din care se obtine energie electric din energie
chimica, prin intermediul energiei termice
(furnizate de combustibili fosili in cazul
termocentralelor).
Ciclul Clausius-Rankine are 4 pasi de
functionare (este format din doua izobare + doua adiabate)
Ciclul in cazul unei termocentrale este:
De la 1-2 = destindere teoretica in turbina cu abur
De la 2-3 = condensarea amesteculuiin condensator
De la 3-4 = ridicarea presiuni apei(adiabatic) in pompa
De la 4-5 = incalzire izobara a apei in cazan
De la 5-6 = vaporizarea apei in supraincalzitorul cazanului

Sau mai pe intelesul tuturor: sursa termica (carbunele care arde), incalzeste
cazanul si vaporizeaza apa. Aburul produs se destinde intr-o turbina cu abur
producand lucru mecanic => convertit in energie electrica de catre generatorul
atasat de turbina de obicei la tensiunea de 6000 V si frecvena de 50 Hz. Apoi,
aburul este condensat intr-uncondensator. Apa condensata este pompata din nou in
cazan si ciclul se reia.

Principalii factori poluani la termocentralele alimentate cu

carbune sunt:
- Zgura si cenusa zburatoare, denumite generic praf,
- SO2,
- NOX,
- CO2,
- Metale grele in concentraii foarte mici,
- Poluare termica a emisarului. Apa evacuata este cu 8-10oC mai calda,
- Poluarea fonica,
- Poluarea radioactiva.

Poluarea cu zgura si cenusa - Cenusa depozitata poate fi antrenata de

curentul de aer, avand efect de poluare a aerului si a solului cu pulberi, in timpul
verii, in perioadele cu umiditate redusa si cu vanturi puternice.
Poluarea este mai mare in cazul cenusei de huila deoarece are granulatia si
greutatea specifica mult mai mica fata de cenusa de lignit
8

Poluarea cu SO2 - Evacuarea gazelor arse si a poluanilor se face prin

cosuri de fum, dar difuzia poluanilor nu are loc imediat ce acestia parasesc cosul
ci pe distane de la cateva zeci de metri pana la cateva sute de kilometri, funcie de
puterea de emisie a sursei.
Cele mai la indemana procedee de
reducere a emisiilor de SO2 de la
termocentralele funcionand pe carbune
sunt:
- epurarea combustibililor in faza de
precombustie (pentru a reduce coninutul
de S);
- schimbarea combustibilului (in faza de
precombustie) cu combustibil superior,
pentru a reduce coninutul de sulf, sau
arderea unor combustibili nesulfurosi.
Poluarea fonica - Instalaiile si echipamentele din depozitul de carbune care
produc poluare fonica sunt staia de sortare-concasare, benzile transportoare,
masinile cu roi cu cupe.
Poluarea radioactiva - Se stie ca, prin ardere, combustibilii solizi si, cu
precadere, carbunele energetic prezinta un anumit grad de radioactivitate, care insa
nu reprezinta un pericol radiologic pentru personalul de exploatare din cadrul
termocentralei.

Metode de reducere a emisiilor poluante

- Pentru praf: electrofiltre cu performane superioare, filtre cu saci,
evacuare zgura si cenusa in fluid dens.
- Pentru SO2 realizare instalaii de desulfurare.
- Pentru NOx modernizare cazane si arzatoare.
- Pentru CO2: reducerea consumurilor prin cresterea eficienei,
captarea CO2, descoperirea unor alte tehnologii.
- Pentru apa funcionarea in circuit inchis.
ENERGIE CURAT DIN CRBUNE
Tot
mai
multe
companii anun construcia
de termocentrale care nu
emit CO2 n atmosfer. Cu
ajutorul noilor tehnologii
vor fi exploatate cantiti
imense de crbune, iar
emisiile de dioxid de carbon
vor fi reduse substanial.
9

Prima termocentral din lume pe crbune curat a fost pus n funciune

deja n Brandenburg, Germania, pe platforma industrial Schwarze Pumpe, dar are
o capacitate redus i funcioneaz pe baz de lignit.
Australienii au ns dou noi proiecte, unul de 400 de megawai, iar cellalt
de 530 de megawai, menite s produc energie din crbune pe scar industrial.
Japonezii plnuiesc i ei s construiasc o termocentral pe crbune cu
emisii de carbon zero, ce presupune o putere de 170 de megawai. Americanii au
planuri i mai mari. Ei vor construi pn n 2010, n statul Indiana, cea mai mare
termocentral pe crbune din lume, dotat cu cel mai performant sistem de captare
i stocare a dioxidului de carbon n straturi geologice profunde.
Prin tehnologiile folosite vor fi exploatate cantiti imense de crbune, iar
emisiile de CO2 vor fi cu mult mai mici dect cele rezultate n urma exploatrii
tradiionale.

Oxigen pentru arderea combustibilului

Opiunea tehnologic aleas pentru realizarea acestui proces a fost
oxicombustia, adic utilizarea oxigenului pur n locul aerului pentru a arde
combustibilul.
Oxicombustia permite creterea net a concentraiei de CO2 n aburul
rezultat (pn la 95%). Aceast metod faciliteaz considerabil procesul de captare
a dioxidului de carbon n vederea lichefierii gazului cu efect de ser i a stocrii
acestuia pe termen lung n subteran.

n europa nu exist nc legislaie

Realizarea pe scar larg a termocentralelor pe crbune curat ntmpin
deocamdat numeroase obstacole.
n Europa nu exist un cadru legislativ pentru captarea, transportul i
stocarea geologic a dioxidului de carbon, dar Comisia European lucreaz la
adoptarea unei legi n acest sens. n plus, exist nc incertitudini cu privire la locul
unde va fi stocat gazul cu efect de ser.
Aproximativ 60% din emisiile de CO2 la nivel global provin de la centralele
electrice, de la rafinrii, de la instalaiile de procesare a gazelor i de la instalaiile
industriale. Gazele evacuate prin courile de fum conin, n proporie de
aproximativ 15%, dioxid de carbon diluat.

TERMOCENTRALE ECO
Includerea biomasei in compozitia combustibilului utilizat de centralele
termoelectrice va duce atat la reducerea noxelor, cat si la realizarea de economii,
prin vanzarea certificatelor de emisie de CO2, bani care apoi sa fie investiti tot n
instalatii de mediu.

10

Arderea mixta a biomasei impreuna cu carbunele este o solutie de reducere a

costurilor de producere a
energiei electrice produsa
din
surse termo,
in
contextul reducerii cu
20% de catre Comisia
Europeana a cotelor de
certificate de dioxid de
carbon pentru perioada
2008-2012.
Ca
urmare
a
anuntului
facut
de
institutia
europeana,
producatorii de energie
din
zona termo au
precizat ca masura va
duce la o crestere a
pretului la certificatele de
emisie de pe piata si in
acelasi timp la obligativitatea producatorilor de a achizitiona mai multe astfel de
certificate de pe piata. Atat cresterea pretului pe certificat, cat si scaderea
numarului de certificate alocat fiecarui producator vor duce la cresterea pretului pe
MWh de energie electrica si deci se va reflecta in preturile la consumator.
Prof. univ. dr Magdalena Matei, sefa catedrei de energetica industriala din
cadrul Universitatii Valahia din Targoviste, sustine ca se pot face importante
economii in privinta certificatelor de emisie de dioxid de carbon, daca se trece la
arderea mixta, lignit-biomasa.

Mai curat
Rezultatele studiului Reducerea emisiilor de CO2 prin utilizarea biomasei
la cazanele de abur alimentate cu carbune arata ca folosirea in diverse proportii a
biomasei duce la reducerea cantitatilor dioxidului de carbon emise cu pana la 50%.
Astfel, pentru varianta cea mai buna a mixului de combustibil, cu 45% lignit,
5% pacura si 50% biomasa, se emite in atmosfera cantitatea cea mai mica de
dioxid de carbon, si anume 1,183 milioane tone pentru o incarcare a cazanului de
95% si de 0,87 milioane tone la un grad de umplere de 70%.
Comparativ cu situatia in care se ardea doar lignitul simplu, sunt emise in
atmosfera cu 1,212 milioane tone mai putin pentru situatia cu 95% umplere si cu
0,89 milioane tone pentru varianta cu 70% sarcina a cazanului. Trecerea la
combustibil mixt are si un alt avantaj, tot in beneficiul producatorilor. Astfel, daca
producatorii opteaza pentru aceasta solutie, ei nu vor mai fi nevoiti sa cumpere
certificatele de emisie necesare si deci vor mentine un cost pe MWh competitiv in
lupta cu noile termocentrale ce se vor construi la Constanta, Borzesti, Doicesti,
11

Galati si Braila. Un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de

carbon aruncat in atmosfera.

Economii
Prin amestecul de biomasa in mixul de ardere se obtin si economii din
certificatele de emisie. Cum in ultima perioada pretul unui astfel de certificat a
variat intre 10 si 30 de euro, studiul calculeaza si sumele de bani care pot intra in
conturile producatorilor de energie ce trec la aceasta solutie. Astfel, pentru varianta
de incarcare de 95%, la un pret de 10 euro pe certificat, economia facuta este de
12,1 milioane de euro pe an.
La 22 euro pe certificat se obtin 26,6 milioane de euro, iar pentru 30 de euro
pe certificat se acumuleaza 36,3 milioane de euro anual. In varianta cu 70% grad
de incarcare a cazanului se economisesc mai putini bani, dar sumele raman
importante. In cazul in care pretul unui certificat va fi de 22 euro pe certificat
producatorii raman cu 19 milioane euro in cont.

TERMOCENTRALE CU APA DE MARE

Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre. In
adancurile lipsite de oxigen, productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nicio
clipa, o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare
valoare energetica.
Daca ar fi extras, prin arderea lui
intr-o termocentrala, s-ar putea genera
cel putin 4.000 de megawati, obtinanduse in plus cantitati imense de sulf
coloidal si apa grea.
Hidrogenul sulfurat dizolvat in
apele marii are o putere calorica mai
mare decat metanul si se aprinde imediat
ce intra in contact cu oxigenul
atmosferic.
Din
acest
motiv,
daca
un cutremur l-ar elibera din adancuri,
Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer
de o explozie colosala. Exploatarea
acestui gaz poate asigura independenta energetica a Romaniei si ar curata apele
marii de o substanta care ucide vietuitoarele.
Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul
care se extrage din mare, dar este ars pe loc, la capatul unei conducte, cat mai
departe de platforma
Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii
Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani
Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea
apei grele. Prin aprinderea acestei substante, Marea Neagra ar putea fi detonata.
12

Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat, spun specialistii
romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice si Izotopice din Ramnicu Valcea. Acest gaz solubil in apa arde usor in
contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a
gazului metan.
Cercetatorii au estimat, inca de acum cateva decenii, ca pungile de hidrogen
sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Pe langa faptul ca viata
subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani, in cazul unui cutremur major,
cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si
in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu, provocand o explozie echivalenta cu a
unei bombe atomice.

Ceausescu planuia o centrala

Avertizat de expertii militari, fostul lider comunist hotarase construirea unei
termocentrale langa Navodari. Aceasta urma sa utilizeze hidrogenul sulfurat adus
la mal cu ajutorul unei conducte de captare montate in groapa de mare adancime a
Marii Negre situata la est de Constanta, la aproximativ 250 de kilometri de mal.
Ca sa-l descurajeze pe Ceausescu, rusii au contrazis analizele chimistilor
romani si au pretins ca apa de mare nu contine destul hidrogen sulfurat, iar
termocentrala ar fi nerentabila.
Verificarile facute de cercetatorul francez Jacques-Yves Cousteau au
confirmat insa faptul ca, sub un strat gros de 200 de metri de apa de mare
obisnuita, Marea Neagra e plina de
hidrogen sulfurat.
Proportia minima estimata de
Cousteau a fost de 42 de centimetri
cubi la litru, dar el a avertizat ca
speciile de bacterii anaerobe care
produc acest gaz sunt foarte
productive
si
concentratia
zacamantului creste continuu.
Francezul
a
recomandat
exploatarea gazului, fie pentru
producerea apei grele, fie pentru
generarea de electricitate prin arderea lui intr-o termocentrala, daca nu in alt scop,
macar pentru salvarea vietuitoarelor marine.
Prezenta hidrogenului sulfurat dizolvat in apa provoaca disparitia
organismelor vii.

Americanii confirma structura apei

In august 2007, cunoscutul profesor Robert Ballard si o echipa de specialisti
de la Institutul de Explorari Oceanice al Universitatii din Delaware au verificat si
au confirmat concentratia apelor de adancime din Marea Neagra.
13

Devenit celebru dupa ce a descoperit epava Titanicului, Ballard a constatat si

el faptul ca 90% din apa Marii Negre este lipsita de oxigen si prezinta importante
concentratii de hidrogen sulfurat dizolvat. El spune ca
stratul de apa proaspata de la suprafata preseaza ca un capac
peste apa toxica, imbibata cu hidrogen sulfurat si apa grea,
improprie vietii.
Testele s-au desfasurat in Ucraina, in largul portului
Sevastopol, cu ajutorul unei sonde subacvatice. Doerri,
un submarinrobotizat dotat cu senzori de ultima generatie
care pot analiza compozitia apei de mare, a desfasurat mai
multe operatiuni de verificare, care in total au durat peste 14
ore, a precizat New Scientist.
Apa din adancurile Marii Negre contine importante
cantitati de hidrogen sulfurat.

Efecte biologice
Unele celule din organismele mamiferelor produc cu
intentie hidrogen sulfurat, pe care il elibereaza in cantitati
mici in sange. El actioneaza ca un vasodilatator si este
necesar creierului in cadrul activitatii de memorare.
Efectul benefic al usturoiului deriva din catabolizarea polisulfurilor din
componenta sa, care se transforma treptat in hidrogen sulfurat.
Daca celulele produc un exces de hidrogen sulfurat, activitatea creierului
este paralizata, unul dintre efecte fiind inducerea hibernarii. Hidrogenul sulfurat
adaugat treptat in aer scade dramatic metabolismul si reduce temperatura corpului.

Cercetatorii romani recomanda investitii urgente in domeniu

Fizicianul Silviu Dragomirescu, cel care a inaintat o cerere de brevet pentru
o instalatie de extragere a hidrogenului sulfurat si a apei grele din Marea Neagra
inca din 1981, a trimis din nou, in anul 1999, intreaga documentatie oficialitatilor
romane. Institutul National de Geologie si Geoecologie Marina a raspuns doar ca
este oportuna initierea unor cercetari complexe geologice in acest caz.
Studiile au fost reluate abia in anul 2004, de o echipa de la Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din Ramnicu
Valcea. Directorul stiintific al acestei institutii, Vasile Stanciu, propunea prin 2005
o noua solutie, de ardere in situ, adica in adancuri, a hidrogenului sulfurat cu
ajutorul unei pile de combustie cu ardere galvanica.

Concurenta nu sta pe ganduri

Institutul a recomandat insistent autoritatilor exploatarea zacamantului,
subliniind ca producerea de energie electrica ar elimina toxicitatea apei pentru
vietuitoarele marine si ar reduce riscul unei explozii in caz de cutremur.

14

Energia alternativa bazata pe arderea hidrogenului sulfurat e o idee tentanta

pentru toate tarile din jur. Bulgaria si Turcia s-au aratat interesate, iar Ucraina deja
initiaza cercetari si propune impartirea Marii Negre.
Dragomirescu spune ca exploatarea apei de adancime si aducerea ei la mal,
pentru dezvoltarea unei termocentrale care va produce cam 4.000 de megawati, nu
este complicata. Apa de adancime are o presiune de peste 200 de atmosfere si prin
simpla instalare a unei conducte, solutia-zacamant ar iesi singura la suprafata,
conform principiului vaselor comunicante, exact ca petrolul, sustine fizicianul.
50 de ani - de independenta energetica ar obtine Romania prin exploatarea
hidrogenului sulfurat din Marea Neagra.
Petrolistii de pe platformele marine au la ei masti de gaze, pentru a evita
intoxicarea cu hidrogen.

Curiozitati de laborator
Hidrogenul sulfurat (H2S) si apa (H2O) sunt
asemanatoare din punctul de vedere al legaturilor
chimice (covalente), sulful si oxigenul fiind in aceeasi
grupa a Tabelului Elementelor.
In timp ce apa intretine viata, hidrogenul
sulfurat este un gaz toxic.Hidrogenul sulfurat e un gaz
cu un puternic miros de oua clocite, dar sulful este
un cristal galben inodor.
Intre hidrogenul sulfurat si apa obisnuita pot
avea loc schimburi izotopice in mai multi pasi, care
duc la obtinerea apei grele, cunoscuta pentru
capacitatea de a modera reactiile nucleare.
H2S se formeaza in timpul procesului de
descompunere a organismelor moarte, sub actiunea
bacteriilor anaerobe. Cantitati din acest gaz apar si in timpul eruptiilor vulcanice,
prin hidroliza sulfurilor metalice.

ISTORIC, ENERGIA ELECTRIC N ROMNIA

In Romania, istoria producerii i folosirii electricitii incepe n secolul 19,
prin realizarea n anul 1873 la Iai a unui iluminat electric temporar. Ptrunderea
energiei electrice n ara noastr s-a produs gradat n funcie de posibilitile
economice i sociale. Anul 1882 - marcheaz nceputul electrificrii n Romnia, n
paralel cu rile dezvoltate.
In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce
asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe
Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in
functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul
incintei acesteia.
Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la
dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta
15

zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de
importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere
energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al
iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai
tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP),
precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi
concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune
la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la
doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a
functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de
utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al
colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate
Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala
electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost
inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare
Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia
de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.
Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova
in 1959.
Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a
zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV
Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene
de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au
mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti.
In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii
Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a
fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele
electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate
Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV
Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost
racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere
Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata
dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963,
toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in
administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE
Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din
centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din
cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica
aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400kv.

16

Principalele termocentrale din Romnia:

Centrala

Puterea
Puteri unitare (MW la punerea n
inst. (MW) funciune)

Perioada punerii
n funciune

TURCENI

2310

7x330

1978/1987

ROVINARI

1720

2x200+4x330

1972/1979

DEVA-MINTIA 1260

6x210

1969/1980

ISALNITA

1035

3x50+1x55 + 2x100+2x315

1965/1976

BRAILA

960

3x210+1x330

1973/1979

BRAZI

910

6X50+2X105+2X200

1961/1986

LUDUS
IERNUT

800

4x100+2x200

1963/1967

BORZESTI

655

3x25+2x50+1x60+1x210

1955/1969

BUCURESTI
SUD

550

2x50+2x100+2x125

1965/1975

GALATI

535

2x60+1x100+3x105

1969/1980

CRAIOVA II

300

2x150

In ultimii ani multe grupuri energetice au fost inchise si valorificate ca deseuri de

fier vechi. Au fost efectuate insa modernizari la principalele centrale din Sistemul
Energetic, in special grupurile energetice de la Turceni, Rovinari si Isalnita.

Complexul Energetic Turceni

Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentral din Romnia
i asigur, cu o putere instalat de 2.310 MW, circa 10% din consumul anual de
electricitate al Romniei. mpreun cu celelalte dou complexuri energetice din
Oltenia (CE Rovinari i CE Craiova), acoper circa o treime din producia de
electricitate a Romniei, fiind, dup Hidroelectrica i Nuclearelectrica, productorii
celei mai ieftine energii din ar. Complexul Energetic Turceni include
Termocentrala Turceni, Carierele Jil Sud i Jil Nord, puse n funciune n anul
1977, i Mina Tehomir, pus n funciune n anul 1978.
Producia, n TWh:
Anul
TWh

2009
5,7

2008
7,6

2007
6,7

2006
6,8

2005
5,6

2004
5,6

2003
6,7

Numr de angajai n 2009: 3.957

Cifra de afaceri n 2008: 360,3 milioane euro,
Venitul net n 2008: 28 milioane euro.
17

Deoarece produce practic exclusiv curent electric, termocentrala este de tip

central termoelectric (CTE). Complexul energetic include i partea pentru
producia lignitului, extras din bazinul carbonifer al Olteniei, folosit drept
combustibil, astfel c este posibil confuzia dintre sigla CET i tipul CET de
termocentrale (central electric de termoficare, a crei produs principal este
cldura).
Este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalat (mai
exist una asemntoare n China). Centrala are 7 grupuri de cte 330 MW putere
instalat.
Dup anul 1990 uzinele electrice Turceni i Rovinari au fost retehnologizate,
o importan deosebit fiind acordat proteciei mediului inconjurtor. n acest
sens, n anul 2005 Parlamentul Romniei a adoptat Legea nr. 257 pentru ratificarea
Acordului de mprumut dintre Romnia i Banca Japoniei pentru Cooperare
Internaional privind Proiectul de reducere a polurii la Termocentrala Turceni,
semnat la Bucureti la 31 martie 2005.
Complexul Turceni va realiza, pn n 2013, investiii de aproape 800
milioane de euro, majoritatea banilor fiind destinai investiiilor obligatorii de
mediu, iar pn n 2013 societatea se va conforma cerinelor de reducere a
emisiilor, aa cum a stabilit cu Uniunea European.
Din 2010 in complexul turceni functioneaza 5 grupuri a cate 330 MW
fiecare.

CONSTRUCIA TERMOCENTRALEI DE LA GALAI AR

PUTEA NCEPE N 2012

18

Prefectura Galati a validat hotararea Consiliului Local privind aprobarea

Planului Urbanistic Zonal in vederea construirii unei centrale termoenergetice
apartinand Enel Productie SRL, a declarat, vineri, viceprimarul Nicusor
Ciumacenco.
Potrivit acestuia, constructia are toate avizele, urmand sa primeasca
autorizatia de construire din partea Primariei Galati si va fi ridicata in intravilanul
municipiului, in Zona Libera.
Termocentrala se va construi pe 38,6 hectare, iar valoarea totala a investitiei
este estimata la 1,2 - 1,3 miliarde euro, aproximativ jumatate dintre bani fiind
alocati pentru ridicarea constructiei.
Centrala electrica va avea o capacitate de 900 MW, va functiona cu carbune
si va asigura cateva mii de locuri de munca in faza de constructie si aproximativ
200 de locuri de munca in timpul functionarii.
Ciumacenco a spus ca lucrarile la noua termocentrala vor incepe la sfarsitul
anului 2012 - inceputul lui 2013 si se vor finaliza in trei - patru ani.
Constructia termocentralei de la Galati de 400MW, ce va fi dezvoltata de
Grupul CEZ din Cehia si Termoelectrica, ar putea incepe in vara lui 2012, a
declarat, luni, in cadrul unei intalniri cu presa, directorul general al CEZ Romania,
Jan Veskrna.
"Memorandumul de Intelegere a expirat in 2009. Am reinceput discutiile cu
Termoelectrica. Avem pareri diferite privind valoarea activelor cu care
Termoelectrica va participa la societatea mixta", a precizat CEO-ul CEZ Romania.
In cadrul proiectului, CEZ va fi actionar majoritar.
Grupul CEZ din Cehia, impreuna cu Electrocentrale Galati si Termoelectrica
au semnat la 20 noiembrie 2008 Memorandumul de Intelegere pentru proiectul
termocentralei de la Galati, de pana in 400 MW, proiect estimat la circa 400
milioane euro.
De asemenea, Termoelectrica si consortiul format din E.ON Kraftwerke
GmbH si Enel au semnat, la 18 iunie 2008, Memorandumul de Intelegere pentru
construirea termocentralei de tip greenfield de la Braila, ale carei costuri se ridica
la aproape un miliard euro. In cadrul societatii mixte, Termoelectrica va contribui
cu activele curente de la centrala Braila, iar consortiul format din E.ON si Enel va
contribui cu banii necesari investitiei. Aceasta unitate noua de productie pe baza de
huila va avea o capacitate de 800 MW.
In afara de aceste doua termocentrale, Termoelectrica mai are in plan
construirea a alte doua termocentrale, la Borzesti si Doicesti.
Grupul CEZ din Cehia este unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori de energie din Europa. In Romania, grupul este prezent din 2005, prin
compania CEZ Romania, care include CEZ Distributie (distribuitor de energie
electrica in judetele Arges, Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea si Teleorman), CEZ
Trade (care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de energie electrica pe piata en
gros), CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Pe sectorul de distributie si vanzari, CEZ
detine in Romania o cota de piata de 17%.
19

In Europa, CEZ are aproape sapte milioane de clienti si un portofoliu al

capacitatii instalate de peste 14.300 MW. Capitalizarea sa pe piata este de peste 30
miliarde euro. Actiunile sale sunt tranzactionate la bursele din Praga si Varsovia.
Grupul CEZ activeaza in 11 tari din Europa Centrala si de Sud Est.

Tendine la nivel mondial (GENI)

nfiinat de ctre Peter Meisen, care este i Directorul Executiv al acestui
institut, GENI (Global Energy Network Institute) reprezint un institut la nivel
mondial, non-profit ce are ca scop gsirea de soluii pentru problemele enegetice
globale. n acest sens institutul are n vedere realizarea unui proiect la scar
mondial ce presupune conectarea tuturor reelelor de energie deja existente,
realizndu-se astfel o reea mondial. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul
1 la nivel planetar, n urma unui studiu efectuat la nivel global.

20

BIBLIOGRAFIE
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Complexul_Energetic_Turceni
3. http://www.energie-gratis.ro/termocentrale.php
4. http://www.ziare.com/articole/termocentrale
5. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/noile-termocentrale-aleromaniei-238937.html
6. http://www.mediafax.ro/tags/termocentrale
7. http://www.paginiaurii.ro/cauta/Termocentrale.html
8. http://galateni.net/forum/topic/74-enel-construieste-o-mega-termocentrala/

21