CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA

SURA DE STEP

STUDENT: Ana Maria SPINU

ANUL:I, Master

IAI
2015

CONINUT
INTRODUCERE
I. ORIGINILE RASEI SURA DE STEP
II. EVOLUIA STRUCTURII DE RAS LA SURA DE STEP
III. INSUIRI MORFOLOGICE I DE PRODUCIE ALE TAURINELOR DE RAS
SURA DE STEP
IV. CARACTERIZARE FENOTIPIC I GENETIC A RASEI SURA DE STEP
V. PROGRAMUL DE CONSERVARE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Ageniei

Naionale

pentru

Ameliorare

si

Reproducie

Zootehnie

Prof.Dr.G.K.Constantinescu n baza Hotararii de Guvern nr.1223/1996, subordonata

Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este mandatata ca autoritate nationala a statului
n domeniul ameliorarii si reproductiei animalelor.
Legislaia n care permite demararea cu succes a gestionrii resurselor genetice
animale este urmtoarea:
*Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2005, privind finantarea de la bugetul de
stat a unor masuri pentru conservarea si utilizarea resurselor genetice animale in stare critica,
in pericol de disparitie si a celor vulnerabile;
* Legea nr.137/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
194/2005 privind finantarea de la bugetul de stat a unor masuri pentru conservarea si
utilizarea resurselor genetice animale in stare critica, in pericol de disparitie si a celor
vulnerabile;
* Ordinul nr. 555/2006 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate si a modalitatilor de
plata a programelor de conservare si utilizare a resurselor genetice in stare critica , in pericol
de disparitie si a celor vulnerabile ;
* Ordinului Ministrului nr.563/2002, Hotararii de Guvern nr.1223/1996 si Legii
Zootehniei nr.72/2002 n vederea acordrii codurilor de identificare pentru ferme de selectie,
ferme de reproductie si statii de incubatie
Problema prezervarii resurselor genetice, reprezentate de rasele de taurine indigene,
unicat, cu importanta cultural-istorica, populatii in pericol de dispariie, face obiectul unui
numar de 266 capete de exemplare valoroase - rasa Sura de Stepa in numar de 45 capete i
Bivolul Romanesc n numar de 221 capete1.
Conservarea rasei Sura de Step este politic de stat i reprezint o prioritate n ceast
domeniu2.

1
2

http://www.recolta.eu/arhiva/vacile-din-rasa-sura-de-stepa-si-porcii-bazna-in-pericol-4812.html
http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/SITE%20DIRECTIA%20PATRIMONIU.pdf

I. ORIGINILE RASEI SURA DE STEP

Rasa Sur de step reprezint una din cele mai vechi rase autohtone, care provine din
Bos taurus primigenius i s-a format n condiiile pedoclimatice din Romnia. n trecut,
Bourul era rspndit pe ntreg teritoriul rii noastre, n cele trei principate romneti Transilvania, Moldova i Muntenia. Pn n anul 1850, efectivul de taurine din ara noastr
era format din cele dou rase indigene Sur de step i Mocania, prima fiind rspndit mai
mult n zonele de step i deal iar cealalt n zonele montane, condiiile de mediu avnd o
influen decisiv n formarea acestor rase. Intervenia omului este nensemnat, de-a lungul
secolelor suferind puine modificri n ceea ce privete aspectul morfologic i aptitudinile de
producie. De abia n anul 1892 apare prima lege referitoare la mbuntirea raselor de
animale domestice, care a avut ca efect introducerea unor rase perfecionate.
n acest context, specialiti de seam ca N. Filip, G.K. Constantinescu, A. Cardas, A.T.
Bogdan, D. Simionescu .a., au fost preocupai de rasa Sur de step i de salvarea creterii
animalelor, susinnd cu insisten necesitatea dezvoltrii sectorului zootehnic, promovndul
ca pe o ramur de baz care contribuie la dezvoltarea i a altor ramuri ale agriculturii (t.
Creang, V. Maciuc, 2010).
N.Filip, n studiul Despre animalele domestice din Romnia, analiznd produciile
obinute spunea: dac vaca Moldoveneasc (de step Moldoveneasc) nu d lapte mult,
pricina, dup prerea noastr, nu este rasa, ci condiiile de existen n care se gsete acest
animal. Cel care continu activitatea nceput de N. Filip respectiv G. K. Constantinescu,
scrie despre rasa Sur de step n Tratatul de Zootehnie General i are lucrri publicate
despre Vita romneasc de munte3.
A. Cardas public lucrri de o deosebit valoare care trebuie menionate Asupra originii
taurinelor romneti (1914), Asupra lui Bizon priscus din Romnia (1916), Contribuii la
studiul taurinelor n Basarabia (1925), Pentru meninerea raselor de origine indigen
(1929),4 , Cunoaterea i creterea taurinelor, n 1933, Vita Sur de step n 1937, Rasa
Sur de step i rspndirea celorlalte rase de taurine n Romnia n 1938, Cunoaterea i
creterea bovinelor fascicula 1 i 2 n 1955 etc. De asemenea, printre reprezentanii de

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chromeinstant&rlz=1C1GGGE___RO607RO607&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Rasa+Sur%C4%83+de+step
%C4%83+reprezint%C4%83+una+din+cele+mai+vechi+rase+autohtone
4
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

seam ai domeniul sunt A.T. Bogdan, D. Simionescu .a. care au o activitate bogat,
reprezentat de contribuii originale n tiina i practica zootehnic5.
n prezent, rasa Sur de step este exploatat la S.C.D.C.B. Dancu Iai. Aa cum s-a
menionat, pe teritoriul rii noastre a reprezentat rasa de baz pn dup primul rzboi
mondial cnd structura de ras a nceput s se modifice prin introducerea raselor strine
ameliorare .
Conform datelor furnizate de A.N.A.R.Z., dup 1990 numrul vacilor de ras Sur de step
cuprinse n COP (tab. 2 i fig. 1) a fost de 27 capete n anul 1993 i 44 capete n anul 2008
respectiv 0,016 % i 0,030 % din efectivul total de vaci cuprinse n control. Cea mai mare
pondere a vacilor de ras Sur de step aflate n C.O.P. s-a nregistrat n anul 2006 cu 0,049%
(t. Creang, V. Maciuc, V. Ujic, 2010).
Sub influena condiiilor de mediu variabile din diferite regiuni ale rii, n cadrul rasei
Sur de step s-au difereniat i au evoluat varietile: moldoveneasc, transilvnean,
dobrogean, ialomiean.
Chiar dac aceste varieti au existat i au disprut, pentru o documentare corect vor fi
prezentate n continuare, folosind informaiile tiinifice din literatura de specialitate.
Originea rasei - rasa Sura de stepa s-a format sub influenta exclusiva a conditiilor
naturale, provenind direct din stramosul salbatic Bos Taurus primigenius, avand origine
comuna cu alte rase europene ( Andaluza, Romagnola, Zamorana, Salers, Podolica, Sura
ucraineana de stepa, etc.).
Aceasta rasa, crescuta pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea intr-o arie
geografica foarte intinsa a stat la baza formarii raselor locale ameliorate: Baltata romaneasca,
Bruna, Baltata cu negru romaneasca. A fost raspandita in toata tara cu exceptia zonei
muntoase, intalnindu-se sub diferite forme de varietati ecologice6.
In prezent se intalneste in efective foarte reduse, izolate si metisate, in judetele: Iasi,
Vaslui, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Braila, Galati, Arges, Valcea, Olt. Datorita faptului ca
aceasta rasa a crescut in mediu natural, atat vara cat si iarna, prezinta insusiri exceptionale de
rusticitate, capacitate de adaptare si valorificare a furajelor grosiere, sanatate si rezistentasa
deosebita la boli si intemperii.
Din punct de vedere productiv aceasta rasa nu mai satisface cerintele actuale, dar prin
rolul istoric, economic si genetic pe care ar putea sa-l aiba in viitorul apropiat ca rezerva de
5

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chromeinstant&rlz=1C1GGGE___RO607RO607&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Rasa+Sur%C4%83+de+step
%C4%83+reprezint%C4%83+una+din+cele+mai+vechi+rase+autohtone
6
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

gene valoroase, se impune conservarea acestui izvor biologic ca o prioritate majora datorita
situatiei in care se afla, de rasa pe cale de disparitie.
Formarea si evolutia acestei rase este asemanatoare cu cea a altor rase, fiind in stransa
legatura cu mediul natural.
In ceea ce priveste originea raselor de taurine, in general si a rasei Sura de stepa, in
mod special se cunosc trei teorii : monofiletica, difiletica si polifiletica.
Teoria monofiletica sustine ca, taurinele de astazi provin dintr-o singura forma- Bos
taurus primigenius (Bourul). Aceasta teorie este sustinuta de Bojanus, Herre si Cuver.
Herre (1968) arata ca cel mai vechi reprezentant al taurinelor este Bos planifrons, care
a trait in India, fiind raspandit in Asia; Bos primigenius trochoceros, in Europa si Bos
primigenius in Africa de Nord. Bourul traia si in Europa Centrala si de Est, inclusiv la noi ( a
fost mentionat de Dragos Voda si descris de Dimitrie Cantemir in ,,Descriptio Moldaviae
fiind luat ca simbol al stemei Moldovei). Bourul a fost un animal masiv (125-185 cm), vioi,
puternic, cu trenul anterior puternic dezvoltat, membre solide, par scurt, uniform si de
culoare vanata-cenusie7.
Formarea si raspandirea rasei de taurine Sura de stepa, a avut loc in cadrul general,
de formare prin domesticirea formelor salbatice

a animalelor pe glob. Dupa G.K

Constantinescu, ca rezultat al unor cercetari, s-a ajuns la concluzia ca, domesticirea si

raspandirea animalelor s-a produs in mai multe puncte si nu intr-un singur loc, putandu-se
considera un centru de domesticire asiatico-european, un nucleu indochinez, un alt centru
african si unul american.
Consecintele domesticirii se regasesc in modificarile suferite de animale, care au fost
diverse si foarte variate si care deosebesc animalele domestice de cele salbatice din care au
provenit.
Modificarile intereseaza atat caracterele morfologice, cat si pe cele fiziologice
(conformatia corporala, talia, scheletul, parul, culoarea, sau anumite parti ale corpului cum
sunt : capul, grebanul, coada, etc.).
Culoarea la animalele domestice este una dintre caracteristici care a capatat o foarte
mare variabilitate prin schimbarea felului de viata, prin domesticire fiind mai sensibile si
manifestandu-se prin aparitia de pigmentari la nivelul pielii. Unele teorii spun ca boul salbatic
si calul salbatic au avut initial o singura culoare. Modificarile s-au produs in doua directii
opuse: fie disparitia culorii, fie intensificarea ei. Au aparut frecvent pete albinotice, care au
7

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

alternat cu zone mai intens colorate, rezultand culorile baltate. S-a observat de asemenea ca
nu toate speciile au suferit modificari in aceeasi masura prin domesticire, cele mai evidente
fiind la cal, bou, iepure, etc.
Modificarile fiziologice produse de domesticire constau in micsorarea rezistentei
animalelor, comparativ cu cele salbatice, micsorarea fecunditatii, precum si pierderea agilitatii
caracteristice speciei. Au suferit modificari instinctul de conservare, care a slabit si instinctul
genezic, care a devenit permanent. De altfel, mutatiile sunt procese continuue la animalele
domestice, dar si la cele salbatice, existand si fenomenul invers de salbaticire a animalelor
deja domesticite si care, parasite de om revin la viata salbatica8.
Efectivul de taurine reprezinta 56,3% din totalul bovinelor, detinand ponderea cea mai
mare pe mapamond. Este specia care contribuie la formarea in mare masura la asigurarea
hranei oamenilor cu alimente de origine animala.
Lund ca repere cteva momente reprezentative din evoluia efectivului de taurine din
ara noastr se poate constata c la recensmntul din 1955 aproape jumtate (47 %) din
efectivul de taurine aparinea rasei Sur de step, 32 % rasei Blat romneasc, cte 6 %
reprezentau rasele Brun i Roie dobrogean iar rasa Pinzgau reprezenta 9 %. Astzi, dup
50 de ani, au rmas patru rase de baz: Blat romneasc 37 %, Brun 26 %, Blat cu
negru romneasc 35 % i Pinzgau cu metisi 2 %. Primele trei rase sunt populaii cu status
normal, n timp ce efectivele de Pinzgau si Sura de stepa, au intrat n categoria populaiilor
vulnerabile, datorit reducerii numerice anuale continue.
In Transilvania taurinele de rasa Sura de stepa se gaseau raspandite in centrul si vestul
provinciei, dar in aproape toate provinciile crescatorii practicau incrucisari cu alte rase de
taurine.
In Banat si Bucovina taurinele de rasa Sura de stepa au fost inlocuite complet cu alte
rase.
Diversificarea taurinelor s-a produs atat de mult in decursul vremurilor, incat s-a simtit
nevoia unei sistematizari a raselor existente, trecandu-se la clasificarea lor dupa diverse
criterii.

II. EVOLUIA STRUCTURII DE RAS LA SURA DE STEP

8

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

Datorit cercetrilor efectuate de V. Maciuc i t. Creang ne putem face o imagine cu

privire la evoluia n timp a aefectivelor de sur de step din Romnia.
Numrul de vaci din rasa Sur de step n controlul oficial al produciei n perioada
1993-2008 (dup V. Maciuc i t. Creang 2010)
Anul

Vaci n control

Nr.total

(n)
27
25
21
25
19
15
17
15
13
10
18
23
25
56
35
44

vaci
165045
161313
184003
202738
222753
223648
224094
191130
94519
96563
99371
97036
101870
113792
143839
142007

1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

% din total
0,016
0,015
0,010
0,012
0,008
0,006
0,007
0,007
0,013
0,010
0,018
0,023
0,024
0,049
0,024
0,030

Fig. 1 Numrul vacilor de ras Sur de step cuprinse n COP

Varietatea moldoveneasc a fost tipul cel mai reprezentativ i caracteristic al Surei de
step, cu cea mai mare importan, fiind rspndit pe ntreg arealul Moldovei. Este varietatea
cu dezvoltarea corporal mijlocie9

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

Exteriorul animalelor din aceast varietate este caracteristic raselor primitive, cu multe
defecte n special la membre i uger. Vacile au capul relative lung, ngust, cu profil drept,
expresiv, ncadrndu-se n timpul craniologic primigenius. Capul este prevzut cu coarne care
au forma i dezvoltarea caracteristic, de culoare alb-glbuie la baz i negre la vrf. La tauri
capul exprim bine caracterele sexuale secundare avnd profilul uor convex, cu lrgime mai
mare ntre orbite, coarnele mai scurte i mai groase. Gtul este mai lung, subire i cu
musculatur slab dezvoltat la vaci, iar la tauri este puternic, cu cerbicea foarte dezvoltat
imprimnd foarte bine caracterul de masculinitate. Linia superioar a trunchiului este
sinuoas, avnd grebnul nalt, lung i ngust, slab musculos, cu spinarea i alele nguste, iar
musculatura slab dezvoltat. La nivelul crupei sacrumul este proeminent, direcia crupei fiind
oblic antero-posterior. Crupa este slab musculoas, strmt la ischii care constituie un defect
evident cu implicaii n actul parturiiei. Coada este lung i groas, terminat cu un smoc de
pr abundent i grosier. Vacile au pieptul strmt, cu musculatura slab dezvoltat, coastele slab
arcuite, cu direcie oblic pe coloana vertebral, delimitnd un torace ngust, ns suficient de
adnc. Abdomenul este voluminos i de multe ori cu defectul abdomen de paie. La vaci, dar
n special la tauri, trenul anterior este mai dezvoltat dect cel posterior, animalele avnd o
nfiare mai impuntoare. Ugerul este slab dezvoltat, cu mameloanele uniforme, esurul
glandular redus, pielea ugerului acopeirt de nveli pilos abundent, cu vascularizaia tears.
Membrele sunt puternice, cu articulaii tari, ongloanele foarte rezistente, de culoare neagr,
animalele deplasndu-se cu uurin pe drumuri tari, pietruite i terenuri accidentate.
Aplomburile anterioare ct i cele posterioare prezint unele defecte evidente, cum ar fi:
genunchi de bou, jarete sbiate, coate de vac, panard, strmt din fa i din spate etc.
Culoarea este caracteristic sur cu nuane mai nchise pe cap, gt, membre i flancuri, iar pe
linia superioar i abdomen culoarea este alb-argintiu. Vieii au la natere culoarea glbuierocat uniform pe tot corpul, care se schimb dup nprlire, n jurul vrstei de trei luni
cnd devine sur-cenuie caracteristic rasei. Pielea este groas, dens, rezistent, cu puin
esut conjunctiv subcutanat i slab detaabil, acoperit de pr abundent pe timp de iarn care
nprlete primvara. Animalele din varietatea moldoveneasc au tipul de constituie robustcompact, uneori cu tendina spre grosolan, temperatamentul vioi. Sunt animale cu o mare
rezisten la boli i intemperii, cazurile de
tuberculoz, bruceloz, leucoz fiind rare
(V. Maciuc, t. Creang, V. Ujic, 2010)
Longevitatea

productiv

este

remarcabil, vacile fiind exploatate pn la

11-12 ani, dar sunt i animale care se exploateaz pn la 16-20 de ani sau chiar depesc
aceast vrst. Un exemplu concludent este vaca Maria nscut n 1923 la tamazlcul Popui
Botoani, care n lactaia a 11-a a produs ntr-o lactaie de 296 zile cantitatea de 2849 kg lapte
i 4,94 % grsime. Sunt ns animale cu o precocitate redus chiar i n condiii optime de
hrnire i ntreinere10.
n cadrul acestei varieti se cunoate i tipul bucan care cuprinde animale la fel de
rustice, tardive i rezistente ca i vacile moldoveneti, dar mai bine proporionate, de tip
brevimorf cu talia mai redus cuprins ntre 122 i 133 cm.
Varietatea transilvnean denumit Sur sau Alb de Transilvania a fost rspndit pe
ntreg teritoriul transilvnean pn n preajma anilor 1860-1870 cnd aria ei s-a restrns prin
introducerea raselor amelioratoare Simmental, Schwyz i Pinzgau. Rasa a supravieuit pn la
al doilea rzboi mondial, cnd a disprut fiind ns absorbit n totalitate prin ncrucirile de
absorbie cu rasele amelioratoare.
Este varietatea cu cea mai mare dezvoltare corporal i o conformaie corporal mai
corect dect la varietatea moldoveneasc11.
Culoarea corpului la vaci este sur-cenuie mai deschis la vaci i mai nchis la tauri. O
particularitate a acestei varieti este dezvoltarea mare a coarnelor i forma de caracteristic
ct i aptitudinile de munc mai bune, dar inferioare cele de lapte i carne.
Varietatea dobrogean este cea mai mic la talie i a evoluat sub infleuna vitelor de
munte Isker din Bulgaria de la care prezint multe asemnri. A fost suspus ncrucirii de
absorbie cu rasele roii rezultnd populaia de taurine Roie dobrogean, n prezent absorbit
de rasa Friz.
Varietatea ialomiean a rezultat din ncruciarea vitelor moldoveneti cu cele
transilvnene n esul Dunrii, populaia rezultat fiind foarte heterogen i prezentnd
caractere intermediare ntre formele brahicere i primigene. Sunt animale de talie mic, de
culoare sur uniform, cu prul de corp abundent, cu producii de lapte i carne slabe.
Aa cum am menionat, taurinele din rasa Sur de step au o dezvoltare corporal variabil,
n funcie de varietate respectiv 118-133 cm talia la vaci i 250-550 kg greutatea corporal.
Cercetrile efectuate la staiunea Popui, Botoani, n perioada cnd gzduia aceast ras,
au evideniat o greutate la natere de 29 kg la viele i 27 kg la masculi. Jumtate din greutatea
de adult, vielele ating la mai puin de 12 luni (244 kg); iar turaii la vrsta de 16 - 18 luni

10

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
11

respectiv 387 kg. n primii 5 ani de via femelele i mresc greutatea de la natere de 17 ori
iar masculii de 25 de ori12.
Aadar, prin mbuntirea mediului i n special hrana, rasa Sur de step i poate mri
gradul de precocitate dovad i faptul c dup 4 ani unele dimensiuni nceteaz de a crete
(t. Creang, V. Maciuc, 2010)13
Rasa are aptitudini universale - traciune, lapte, carne. Producia de lapte este variabil
1000-1500 Kg iar n condiii bune de exploatare realizeaz i 2500 kg lapte, cu 4,1-4,6 %
grsime respectiv 65-90 kg grsime total. Cercetrile efectuate de colectivul V. Maciuc, V.
Ujic, M. Pntea pe efectivul existent la S.C.D.C.B. Dancu, Iai (2004, 2009) au evideniat
valori medii ntre 1284,82 kg lapte n lactaia I-a i 2479,71 kg n lactaia a III-a cu 4,25 %
grsime.
Indicii produciei de lapte i de reproducie la vacile de ras Sur de step cuprinse n
Controlul Oficial al Produciei (C.O.P.) sunt prezentai n tab. 3. Producia medie de lapte pe
toate lactaiile a fost de 1881 Kg cu 4,41 % grsime i 3,56 % proteine iar la E.M. (Echivalent
Maturitate) 2224 Kg lapte, cu 4,36 % grsime i 3,52 % proteine.
III. INSUIRI MORFOLOGICE I DE PRODUCIE ALE TAURINELOR DE
RAS SURA DE STEP
Conformatia este cea a tipului de animal de lapte, glanda mamara fiind insa mica si
acoperita cu par dur, destul de lung.
Talia animalele din aceasta este de obicei inalta, fiind mai mare decat inaltimea la ischii.
Capul este alungit, fin, cu profil adesea rectiliniu, cateodata usor convex, mai ales la boi,
acestia avand coarnele mult mai dezvoltate de cat femelele.
Coarnele de obicei lungi au forme variabile, mai frecvent sunt sub forma de lira. In rare
cazuri coarnele sunt indreptate orizontal sau sunt trase spre spate. Urechile sunt proportionale
ca marime si frumos purtate.
Trenul posterior este lung, pieptul putin profund (ascutit), avand o crupa proportionala,
oblica in general, trenul anterior fiind mai dezvoltat decat cel posterior, fesele sunt concave,
iar musculatura din aceasta regiune este putin dezvoltata. La tauri, pe partile superioare
laterale se depune grasime in cantitate mai mare. La animalele bine ingrijite corpul este bine
imbracat in muschi14.
12

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
14
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
13

Culoarea variaza, cateodata este neagra, alba sau intermediara intre cele doua culori,
argintie, gri inchis sau gri deschis, dar aproape in toate cazurile prezinta pe anumite zone de
pe corp, dar mai ales la nivelul urechilor, spatelui, capului, in jurul ochilor, zona dintre urechi
o nuanta mai inchisa pana la negru. Uneori aceste nuante se intind si pe alte regiuni si anume
pe: coaste, partile laterale ale corpului si pe membre. Aceasta situatie este mai frecvent
intalnita la tauri. Coarnele sunt bicolore, la baza sunt albe si cu un punct negru. Narile sunt
negre.
Membrele sunt inalte, osatura si tendoanele sunt bine dezvoltate.
Pielea este destul de groasa, parul este abundent, iar in diverse locuri ( frunte, intre
coarne) creste in smocuri destul de lungi.
Aptitudinile rasei - rasa Sura de stepa prezinta aptitudinile raselor pentru munca,
datorita membrelor lungi, rezistente, cu pasul mare, rapid si cu o vivacitate deosebita, foarte
puternice, rezistente la eforturi prelungite. Pentru aceste motive in Vechiul Regat, munca
campului se facea exclusiv cu boii din aceasta rasa.
Greutatea la nastere este mica, fiind cuprinsa intre 20-25 kg., iar greutatea ca adult
atinge 400- 500 kg., in conditiile unei bune ingrijiri. Astfel, s-au constatat exemplare, care la
nastere au inregistrat o greutate de 28 kg., variatiile fiind intre 22- 41 kg., iar greutatea
maxima a animalelor adulte a fost de 515 kg. ( Statiunea Popauti ), randamentul la sacrificare
fiind de 51,55 % la boi, iar la vaci de

47,23 %, cu media intre 59,8 62,22 %. Viteii bine

ingrijiti se pot dezvolta destul de bine, aproape la nivelul celor din rasele precoce.
Rasa Sura de stepa, prin toate varietatile ei ecologice impuse de factorii de mediu din
diferite zone ale tarii a participat la formarea actualelor rase de taurine din Romania,
constituind un material biologic foarte valoros datorita bunei adaptabilitati si rezistenta
deosebite, precum si capacitatii combinative in incrucisarile cu alte rase15.
In functie de zonele de raspandire, taurinele de rasa Sura de stepa prezinta unele
particularitati morfologice si de productie.
Indicii produciei de lapte i de reproducie la rasa Sur de step,
Lactai
a
1
2
3
4
15

Nr.
lactai
i
3
3
4
1

Grsime

Proteine

(kg)

kg

kg

luni

zile

1315
2476
2103
902

61
112
85
40

4,67
4,53
4,12
4,42

48
92
69
32

3,66
3,74
3,36
3,56

28

Lapte

VP

CI
zile
426
526
428

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf

Toate
Toate
(EM)

11

1881

82

4,41

66

3,56

11

2224

96

4,36

78

3,52

483

Numrul lactaiilor i media produciei de lapte pe lactaii standard, n EM

Anul
de
control
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Grsime

Proteine

Numr

Lapte

G+P

lactaii

(kg)

kg

kg

(kg)

5
1
4
14
16
17
17
11

2592
3192
1660
2282
2155
2434
1949
2224

97
125
71
97
99
119
86
96

3,81
3,91
4,27
4,26
4,62
4,93
4,52
4,36

92
111
56
73
75
88
70
78

3,32
3,47
3,35
3,21
3,50
3,61
3,63
3,52

198
236
127
140
174
207
156
174

Numrul lactaiilor i media produciei de lapte pe lactaii standar, n EM (Echivalent

Maturitate), din perioada 2001-2008 sunt prezentate n tab. 4. Se constat un minim de
producie n anul 2003 de 1660 Kg lapte i un maxim de producie n anul 2002 de 3192 Kg
lapte cu 3,91 % grsime i 3,47 % protein iar grsime plus protein 236 Kg16.
Producia de carne la rasa Sur de step este sczut consecina sporului de cretere,
greutii i carcaselor reduse, randamentului la sacrificare de 45-50 %. n condiii bune de
ngrare se poate obine un spor mediu zilnic de 600 800 g i un randament la sacrificare de
53 -55 %. n tab. 5 i 6 sunt prezentate rezultatele obinute la staiunea Popui. Este cunoscut
faptul c n rile europene, unde rasa Sur a fost selecionat pentru producia de carne i
exploatat corespunztor, rezultatele au fost satisfctoare i chiar bune (V. Maciuc, t.
Creang 2010)17.
Randamentul i indicii de recuperare
Greutatea vie
Randament
Carne
Snge
Piele
Picioare
Stomac plin
16

Tauri

Vaci

Boi

600 kg
60%
360
23
49
8
57

400 kg
47%
188
12
27
5
92

500 kg
52%
260
20
43
9
78

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
17

Intestin
Cap
Pulmon
Inima
Ficat
Splin
Rinichi
Coad esofag
Rect+vezic
Organe genitale

33
15
4
2
5
1
30
1
2
10

35
10
3
1
4
1
9
1
2
10

35
15
4
2
5
1
18
1
2
7

IV. CARACTERIZARE FENOTIPIC I GENETIC A RASEI SURA DE

STEP
Cele mai recente studii asupra nucleului de ras Sur de step din ferma Dancu au fost
efectuate de colectivul coordonat de t. Creang (2008-2009) ntr-un proiect de cercetare
(Cod proiect IDEI: 353/2007) care urmrete monitorizarea i conservarea nucleului de ras
Sur de step din Moldova. Din acest colectiv face parte i Conf. dr. V. Maciuc recunoscut
pentru profesionalismul su n prelucrarea statistic a datelor i estimarea parametrilor
genetici. El a elaborat dou programe de statistic dup modelul R.E.M.L. i are experien de
peste 15 ani n diferite colective de cercetare18.
Importana proteciei i conservrii resurselor genetice animale n toate statele lumii,
rezid din preocuparea permanent a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Agricultur i
Alimentaie, FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) prin ntlniri
anuale cu specialitii nominalizai din fiecare ar i numeroase publicaii elaborate periodic
prin IDAD (Informative for Domestic Animal Diversity) cum ar fi: Lista roie pentru animale
i plante ameninate la scar mondial; Strategia global i managementul resurselor genetice
a animalelor de ferm; Principalele linii directoare pentru dezvoltarea planurilor de gestiune a
resurselor genetice la nivel naional. Avnd n vedere c Romnia este semnatar n 1992 a
Conveniei ONU pentru biodiversitate biologic, i alinierea legislaiei naionale cu cea
internaional, suntem nevoii s revedem strategia conservrii resurselor genetice la nivel
naional.
Agrobiodiversitatea este un element esenial al biodiversitii mondiale. Mai mult de
75 % din producia agricol alimentar mondial, provine de la 25 specii vegetale i animale
domestice. Gestiunea i modificrile Resurselor Genetice n cadrul acestor specii sunt
18

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

indispensabile i vin n ntmpinarea asigurrii securitii alimentare. Presiunea pentru

creterea produciei alimentare, productivitii i durabilitii la nivel mondial este puternic.
Identificarea, obinerea i dezvoltarea ulterioar a materialului genetic vegetal i animal, care
duc la o nalt productivitate i o bun adaptare la condiiile locale, sunt prioriti mondiale i
au condus la o micare fr precedent a materialului genetic de folosin agricol19.
Prin urmare, se impune a se face un recensmnt al resurselor genetice animale n
aceast etap. Numrul speciilor de animale domestice exploatabile n prezent este de
aproximativ 40, din care 14 specii asigur 90 % din producia animal total. Nou din aceste
14 specii (bovine, cabaline, porcine, ovine, caprine, bubaline, psri i curci), reprezentnd
aproximativ 4000 de rase din lumea ntreag, alctuesc cea mai mare parte din numrul total
de mamifere cunoscute pe terra. n urma unei anchete mondiale asupra a 28 de specii de
animale domestice, indic 3882 de rase din care aproximativ 880 nu au un efectiv cunoscut,
sunt n pericol i poate dispare tipul lor genetic. Datorit resurselor financiare reduse i
umane disponibile, nu se poate defini i identifica toate subansamblele acestor rase, care
acoper toat gama diversitii resurselor genetice a animalelor domestice, pentru a furniza
resurse eseniale i suficiente pentru meninerea activitii de cretere.
Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO) are o lung
istorie de participare la gestiunea mondial a resurselor genetice animale i a acceptat
responsabilitatea de dirijor, coordonator al aciunilor concertate ale resurselor genetice a
animalelor domestice i de a reprezenta parteneriat. FAO a lansat n 1995 un Program lrgit
pentru gestiunea resurselor genetice a animalelor de ferm pentru orcine furnizeaz un
mecanism pentru comunicare i cooperare internaional, privind gestiunea resurselor
genetice animale. Elementele tehnice ale Programului mondial al FAO pune accent pe
identificarea, descrierea, dezvoltarea, utilizarea i supravegherea resurselor genetice animale,
conservarea resurselor unice i ameninate, formarea i participarea populaiei la gestiunea
resurselor genetice animale i ameliorarea comunicrii prin dialog i legturi internaionale
pentru gestiunea resurselor genetice animale20.
Sura de step (fig. 2), este o ras neameliorat care provine din forma de origine Bos
taurus primigenius. Formarea rasei este n strns legtur cu mediul natural, la care
cresctorul a contribuit foarte puin (Maciuc, 2010)21.

19

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
21
http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
20

La noi n ar, pn spre jumtatea secolului trecut, rasa a fost preponderent pentru ca
ulterior ponderea ei s nregistreze un declin pronunat. Se cunosc mai multe varieti, care au
primit denumirea dup numele zonei de formare: moldoveneasc, transilvnean, ialomiean
i dobrogean. Varietatea transilvnean se caracterizeaz din punct de vedere morfologic prin
dezvoltare corporal mare, urmat de varietatea moldoveneasc care se situeaz ntre taurinele
de mrime mijlocie, avnd n trecut i cea mai mare rspndire n zona Moldovei.

Rasa Sur de step S.C.D.C.B. Dancu Iai

Cercetrile s-au efectuat pe 30 vaci Sur de step, la care s-au urmrit: indicii
produciei de lapte pe lactaii succesive (primele opt lactaii); indicii dezvoltrii corporale la
taurinele adulte; structura genetic intrapopulaional; heritabilitatea, repetabilitatea,
corelaiile fenotipice i genetice ntre principalele caractere morfoproductive i valoarea de
ameliorare a reproductorilor22.
Pentru procentul de grsime din lapte, modulul populaiei are frecvena relativ de
27,59 % i aparine clasei 4,37 4,68 % grsime. Prin urmare, plus variantele luate n
considerare la ameliorarea populaiei sunt modulul ( 27,59 %) i clasele mai mari dect
modulul (4,69 5,00% respectiv 5,01 5,32% grsime). Cantitatea de grsime are mai multe
clase cu frecvene mari iar plus variantele vor fi stabilite n funcie de mrimea lotului de
prsil necesar pentru ameliorarea populaiei23.

22

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
23

n cazul procentului de protein din lapte, modulul populaiei are fecvena relativ de
26,92 % i aparine clasei 3.54 3.66% protein. Plus variantele sunt cuprinse n clasa modul
i clasele mai mari dect modulul (3.67 3.78% respectiv 3.79 3.91% protein).
n structura genetic a efectivului studiat au fost identificate trei grupe de semisurori
paterne cu mai muli indivizi (tab. 8), cu producii de 1548,22 kg (cod 79009), 1558,11 Kg
(cod 87027) i 1752,33 kg (cod 79005), valori destul de reduse n ce privete cantitatea de
lapte (Maciuc, 2009).

V. PROGRAMUL DE CONSERVARE
Rasa de taurine Sura de stepa este considerata o rasa vulnerabila si in pericol de
disparitie, care datorita faptului ca nu rezista in competitia productiva cu rasele active
inregistreaza continuu scaderi numerice fapt ce le pericliteaza existenta. Din acesta cauza
rasele in curs de disparitie trebuie sa faca obiectul unei conservari pentru fond genetic, actiune
care este suportata in general de stat, organizatii neguvernamentale sau amatori. In mod
normal, acest proces trebuie supervizat de organisme guvernamentale, iar pe plan
international este supervizat de FEZ si FAO24.
Programul romanesc de conservare trebuie sa vizeze concret un plan cu masuri care sa
se refere la :
1) Statusul de risc (situatie normala, vulnerabila, in pericol, disparuta, cu sanse de recuperare
sau nu) al tuturor raselor existente in tara.
2) Rase ce trebuie incluse in programul de conservare subventionata si argumentul
invocat. Ca regula se conserva rasele autohtone unicat ce nu mai sunt active sau conservate in
alta tara, cu importanta biologica, cultural-istorica, etc.
3) Subventia ce trebuie acordata fiecarei rase. Aceasta trebuie sa recupereze diferenta dintre
profitul sau pierderea dat de un individ mediu din rasa respectiva si profitul mediu pe individ,
dat de rasele active.
4) Metoda de conservare si numarul de indivizi pentru care se acorda subventia. In
Romania se practica o conservare in situ- animale vii in conditiile normale de viata,
sau in vivo- prin conservare de embrioni. Literatura indica un numar minim recomandat de
animale pentru diferite specii (Draganescu, 1975-1979). La mamifere se propune o subventie
24

pentru un numar dublu sau triplu de animale care exista in teren. Aceasta subventie trebuie
acordata numai crescatorilor care respecta un anumit program de selectie si imperecheri, fiind
recomandata selectia intrafamiliala, stabilizatoare si incrucisarea interfamiliala25.
Rasele autohtone din fiecare tara sunt in general inrudite cu resursele genetice din
tarile vecine. Rasele importate continuu sau recent sunt conectate la resursele genetice din
tarile exportatoare. Asadar folosirea animalelor este mai mult sau mai putin o problema
interna a fiecarei tari, insa ameliorarea si conservarea eficienta a resurselor genetice cere o
cooperare internationala.
Pe baza cunoasterii inrudirii dintre rasele sale si rasele din alte tari, pentru Romania
este important sa se stabileasca relatii de cooperare in probleme de testare a raselor, de
ameliorare si conservare a lor.
Cooperarea se realizeaza pe mai multe planuri :

cooperarea pentru conservarea raselor in pericol poate mari eficienta conservarii si

scaderea cheltuielilor

cooperarea pentru ameliorarea raselor autohtone

cooperare in problema caracterizarii sistematizarii si nomenclaturii raselor

cooperare cu companii exportatoare de rase, hibrizi si material seminal

Romania este interesata si a actionat pentru cooperarea cu tarile vecine in ameliorarea

raselor in curs de disparitie si sunt discutii pentru o cooperare mai larga pentru a realiza un
management corect al resurselor genetice pe plan national si cu deschidere pentru o cooperare
internationala26. Pentru aceasta este necesar ca :

agentia pentru managementul resurselor genetice si utilizarea acestora sa fie bine

organizata

conservarea resurselor genetice sa primeasca support material, legislativ si moral din

partea coordonatorului national cu deschidere pentru a se alinia la normele
internationale

stabilirea unui sistem de cooperare intre toate institutiile nationale implicate in

conservarea biodiversitatii

25

http://www.u http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdfnivagroiasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
26
http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf

afilierea organizatiilor nationale neguvernamentale privind conservarea resurselor

genetice, la organizatii internationale similare, pentru a beneficia de sprijinul material
si stiintific al acestora.
SCDB Dancu Iasi are un sistem de identificare a animalelor si inregistrare a

ascendentei prin sistemul ICAR ( crotaliere ) si tinerea evidentei datelor privind ascendenta
in registre speciale pentru acest scop27.
Obiectivele urmarite in cadrul programului de conservare a rasei Sura de stepa se
refera la:
- cresterea numerica pana la un nivel considerat optim de 50 cap. matca si totodata
aplicarea unei scheme de imperechere care sa permita evitarea aparitiei derivei genetice. De
asemenea se va urmari ca populatia rezerva de gene Sura de Stepa sa aiba o marime minima si
sa fie genetic stabila. .
- studierea caracterelor cantitative si calitative specifice acestei rase ( polimorfismul
proteinelor , grupe sanguine , caractere de reproductie si productie ) .
- elaborarea de modele de gestionare si de conservare a resurselor genetice la taurinele
amenintate cu disparitia 28;
- constituirea unei rezerve de gene din rasa Sura de stepa care vor putea fi utilizate in
programele viitoare de ameliorare a raselor actuale
Ameliorarea rasei Sura de stepa vizeaza activitati de:

selectie a efectivului existent in vederea mentinerii caracteristicilor morfologice

caracteristice rasei. Din punct de vedere fenotipic nucleul este format din exemplare
care se pot incadra in doua tipuri :

un tip reprezentat de animale zvelte , bine dezvoltate cu conformatie tipica animalelor de

munca , culoarea robei inchisa , greutatea medie la varsta de adult 500kg. , talia 128130 cm ;
al doilea tip reprezentat de animale in roba vanat deschis , talie mica , uscativ , cu
conformatie tipic de lapte , greutatea medie la varsta de adult de 410kg si talia de 120
cm .

27

http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
28
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf

Productia de lapte pe lactatie normala se situeaza intre 1400 2200 kg lapte cu 4,2 5
% grasime si 3,7 4,1 % proteina . Reforma selectiva aplicata (10%) vizeaza eliminarea din
efectiv a exemplarelor care nu corespund fenotipic rasei Sura de Stepa29 .
Durata lactatiei este cuprinsa intre 240 305 zile, durata mai mare fata de Sura
traditionala (150 180 zile). Aceasta durata mai mare a lactatiei este influentata de
modificarea sistemului de exploatare, trecand de la cel extensiv (stabulatie libera la pasune) la
stabulatie permanenta . Varsta primei fatari caracterizeaza nucleul printr-o slaba precocitate de
reproductie data de varsta inaintata a primei fatari, care este in medie de 1360 zile . Intervalul
mediu intre fatari la efectivul analizat este de 414 zile .

reproductie
Pentru insamantarea vacilor si tineretului femel de peste 18 luni se foloseste material

seminal congelat provenit de la 8 tauri30.

Tehnicile de calcul variaz n funcie de algoritmul de optimizare ales, dar toate solicit
la fiecare ciclu de iteraii soluii BLUP, pentru diferite efecte ale modelului. Este necesar un
numr mare de iteraii pn se ajunge la convergen, dar acest lucru nu poate fi evitat dac se
dorete o evaluare eficace. De regul, se accept drept criteriu de convergen o diferen ntre
soluiile rezultate din ultima i penultima iteraie, mai mic de un procent din media valorilor
nregistrate la indicatorul respectiv (Maciuc, 1999). n cazul nostru, convergena final a fost
de 99,99 % iar numrul de iteraii 168731.
Modelul biometric folosit are urmtoarea form:
Jijkl=+Fi+LJ+Ak+eijkl
n care:
Jijkl=performana l a individului k realizat la lactaia j, n ferma i,
=media general,
FI=efectul fermei i (factor fix); i=1.
Lj=efectul rangului de lactatie j (factor fix); j=1.
Aik=efectul genetic aditiv al individului k; (factor aleator).
eijkl=eroarea asociat fiecrei performane msurate.

Este un model mixt deoarece include un factor aleator (animalul) i doi factori fici
(ferma, i rangul lactaiei).
n tabelul de mai jos sunt prezentate valorile coeficienilor de heritabilitate,
repetabilitate i corelaiilor ntre principalele caractere morfoproductive.

29

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
31
http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf
30

Heritabilitatea (h2) i repetabilitatea (R) principalelor caractere morfoproductive, la rasa

Sur de Step
Specificare
Durata gestaiei
Durata lactaiei normale
Cantitatea de lapte
Procentul de grsime
Cantitatea de grsime
nlimea la grebn
Perimetrul toracelui
Greutatea corporal

Heritabilitatea
0,15
0,27
0,30
0,71
0,31
0,37
0,33
0,41

Repetabilitatea
0,17
0,29
0,33
0,73
0,34
-

Din analiza heritabilitii principalelor caractere morfoproductive se pot reine valorile

mijlocii pentru cantitatea de lapte i grsime (h2=0,30, 0,31), ceea ce dovedete o bun
consolidare genetic a nucleului studiat. Acelai aspect rezult i din analiza heritabilitii
taliei i greutii corporale, selecia fenotipic pentru aceste caractere fiind eficient. De
menionat procentul de grsime din lapte care are o influen ereditar mare h2 = 0,71.
Determinarea repetat a performanelor unui individ prelungete timpul de cunoatere
mai exact i, n consecin, timpul pentru luarea deciziei cu privire la reinerea sau
respingerea lui n procesul de selecie. De aceea, pentru a beneficia de aceast certitudine
sporit, fr a mai apela la msurtori repetate n timp n vederea stabilirii difinitive a valorii
animalului, se poate folosi un parametru genetic care d indicaii asupra gradului de
asemnare a valorii caracterelor ntre o msurtoare i alta, parametru genetic denumit
repetabilitate. n neles larg, repetabilitatea se refer la manifestarea fenotipic a aceluiai
caracter n diferite perioade ale vieii individuale32.
CONCLUZII:
n Romnia, rasa Sura de step, uitat mult vreme i considerat lipsit de
importan, datorit potenialului genetic productiv inferior raselor ameliorate, a revenit n
actualitate, acum cnd specialitii abordeaz problema biodiversitii genetice n lumea
animal i urmresc conservarea fondului de gene al raselor rustice, aciune ce este
coordonata de FAO.
Drept consecin, n ultimul timp, se organizeaz tot mai multe dezbateri tiinifice pe
plan intern i internaional, cercetri n vederea salvrii acestei specii.
Cercetrile efectuate au fost un real succes, iar Romnia ar trebui s fac eforturi
sporite n vederea mbuntirii situaiei speciilor pe cale de dispariie.
32

http://www.univagro-iasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2007.pdf

BIBLIOGRAFIE
http://www.consens-cercetare.ro/documents/Raport%20stiintific%20etapa%20I%20%202012/CONSENS2012%20-%20raport%20etapa%201-RST.pdf
www.univagro-iasi.ro/.../Sura_de_Stepa/.../Raport_de_cercetare_pe_anul...

http://www.recolta.eu/arhiva/vacile-din-rasa-sura-de-stepa-si-porcii-bazna-in-pericol4812.html
http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/SITE%20DIRECTIA%20PATRIMONIU.pdf