DECLARATIA DE LA TOLEDO 22 IUNIE 2010

REUNIUNEA INFORMALA MINISTERIALA PRIVIND

DEZVOLTAREA URBANA UNIUNEA EUROPEANA
CONTEXT LA NIVEL GLOBAL
-PROBLEME PE TERMEN SCURT SI MEDIU
-CRIZA FINANCIAR ECONOMICA
-CRIZA SOCIALA
-PROBLEME PE TERMEN LUNG
-GLOBALIZAREA
-SCHIMBARILE CLIMATICE
-PRESIUNE ASUPRA RESURSELOR
-MIGRATIILE
-IMBATRANIREA POPULATIEI

TINTE
-COMPETITIVITATE ECONOMICA
-ECO-EFICIENTA
-COEZIUNE SOCIALA
-PROGRES CIVIC
MISIUNE PENTRU DEZVOLTAREA URBANA
-MAI INTELIGENTA
-DURABILA
-INCLUZIVA SOCIAL

AFIRMATII
-RESURSELE SUNT LIMITATE
-NECESITATEA DE A REALIZA MAI MULT CU MAI PUTIN
-ORASELE SUNT LOCURILE IN CARE SE AFLA CELE MAI MULTE
PROVOCARI SI POTENTIALURI
-TREBUIE SA PRIVIM DIMENSIUNEA URBANA INTR-UN CONTEXT
MAI LARG AL COEZIUNII TERITORIALE. RELATIILE DINTRE
ORASE SI RELATIILE URBAN-RURAL SI METROPOLITAN AU
ROL CHEIE

DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI INCONJURATOR

IN ORASE AU LOC CONSUMURILE CELE MAI MARI DE
RESURSE SI PRODUCERE DE REZIDUURI SI EMISII DE GAZE
ESTE NECESARA O REGENERARE VERDE PRIN:
-REDUCEREA NEVOILOR DE TRANSPORT
-PROMOVAREA PROXIMITATII
-MIJLOACE DE TRANSPORT NON-MOTORIZATE
-TRANSPORT PUBLIC EFICIENT
-EFICIENTA ENERGETICA IN CLADIRILE EXISTENTE
-IMBUNATATIREA ADMINISTRARII RESURSELOR MATERIALE SI
A ENERGIEI (CICLUL APEI, CICLUL REZIDUURILOR)
-PROMOVAREA IN ORAS A ENERGIILOR REGENERABILE
-RECICLAREA TERENURILOR
-PROMOVARE CONSUM PRODUSE VERZI DEZVOLTATE PE
PLAN LOCAL
-PROTEJAREA ZONELOR NATURALE, A PEISAJELOR,
PADURILOR
ABORDAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE
-COMBATERE
-ADAPTARE

DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL

ORASELE CONCENTREAZA MAJORITATEA POPULATIEI
EUROPENE
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA LA NIVEL U.E.:
-DEMOGRAFICE
-INCLUZIUNE SI COEZIUNE
-INTEGRARE SI IMIGRANTI
-SOMAJUL
-EDUCATIA
-SARACIA
-PROVOCARILE MULTICULTURALITATII
DIRECTII DE ACTIUNE
-STIMULAREA PIETEI MUNCII
-REDUCEREA ABANDONULUI SCOLAR SI A RISCULUI APARITIEI
SARACIEI
-ASIGURARE EGALITATE DE SANSE IN EDUCATIE PT IMIGRANTI
-IMBUNATATIRE FIZICA A MEDIULUI CONSTRUIT

CALITATI DORITE SI NECESARE PENTRU CRESTERE

-INTELIGENTA- ECONOMIE BAZATA PE:
-CUNOSTINTE
-INOVATIE
-DURABILA-ECONOMIE MAI:
-VERDE
-COMPETITIVA
-FOLOSIREA EFICIENTA A RESURSELOR
-INCLUZIVA- ECONOMIE CARE SA ASIGURE:
-POTENTIAL INALT DE ANGAJARE
-COEZIUNE TERITORIALA SI SOCIALA
CONCEPTUL DE ORAS EUROPEAN TRADITIONAL
CARACTERIZAT PRIN DIVERSITATE, DAR IN CARE CA
ELEMENTE COMUNE SE REGASESC:
-COMPLEXITATE
-CARACTER COMPACT
-DIVERSITATE FUNCTIONALA
-PLURALITATE SOCIALA
-INTEGRARE SOCIALA

CARACTERISTICILE UNEI COMUNITATI DURABILE, UN MEDIU:

-ACTIV
-INCLUZIV SI SIGUR
-BINE ADMINISTRAT
-BINE CONECTAT
-BINE DESERVIT
-SENZITIV DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI
-BINE PROIECTAT SI CONSTRUIT
-ECHITABIL PENTRU TOTI
SA RASPUNDA NEVOILOR LOCUITORILOR PREZENTI SI VIITORI

DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SI AL PLANIFICARII URBANE

ORASELE SI PATRIMONIILE SUNT ELEMENTE CHEIE SI
DEPOZITARELE BOGATEI SI VARIATEI CULTURI SI ISTORII
EUROPENE
-PE LANGA PROTEJAREA PATRIMONIULUI DINTR-O
PERSPECTIVA FIZICA, ESTE NECESARA GARANTAREA
ATRACTIVITATII SI CAPACITATII SALE DE A FI LOCUIT, ASTFEL
INCAT SA SE POATA MENTINE IN TIMP.
-IMBUNATATIREA FUNCTIONALITATII
-ADAPTAREA TIPOLOGIILOR REZIDENTIALE LA NOILE
MODELE FAMILIALE SI DEMOGRAFICE
-STIMULAREA ECO-EFICIENTEI SI A FACILITATILOR
-REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ACCESIBILITATE
-REVALORIZAREA SPATIILOR PUBLICE DETERIORATE SI
CREAREA DE NOI SPATII DESCHISE

HENRI H. STAHL
.ADEVARUL DE LA CARE TREBUIE SA PORNIM ESTE ACELA CA
REALITATEA SATULUI EXISTA CA UN FAPT CAPITAL PENTRU
NOI. SPRE DEOSEBIRE DE ALTE POPOARE, ROMANII SE
CARACTERIZEAZA IN ISTORIA CULTURILOR LUMII PRINTR-UN
FAPT CARE NU-SI GASESTE PERECHEA: ESTE TOCMAI ACELA
DE A FI O TARANIME CREATOARE FOARTE PUTERNICA.
AM IZBUTIT SA ARATAM UNA DIN CELE MAI MARI MANDRII ALE
NEAMULUI ROMANESC, O MANDRIE PE CARE NU O PUTEM
AVEA DECAT NOI SI NICI UN ALT POPOR: ANUME ACEEA CA
REPREZENTAM CEA MAI MARE SI MAI INTINSA CIVILIZATIE
TARANEASCA DIN CATE SE AFLA

HENRI H. STAHL
SATUL, CA FAPTURA SOCIALA TRADITIONALA SI CA DUH AL
LUI, NU NE INTERESEAZA. SOARTA LUI PARE PECETLUITA; DE
PE ACUMA APAR SEMNELE PIEIRII. IATA, DE PILDA,
IGNORANTA VADITA A ORASENILOR FATA DE CE E SATUL.
PENTRU MAJORITATEA LOR, SATUL NICI NU EXISTA CU
TRASATURILE LUI PROPRII, CU INCHEGARE IN FORME
SOCIALE JUSTIFICATE, CU O CULTURA PROPRIE
TRADITIONALA. CI SATUL SE DEFINESTE NEGATIV: E O
ASEZARE NEURBANA: ADICA E CEVA CARE IN FOND E TOT UN
ORAS, INSA NEAJUNS LA UN GRAD DEOSEBIT DE
DEZVOLTARE: O SUMA DE CASE MICI SI SARACACIOASE,
DISPUSE PE ULITI INTORTOCHEATE SI MURDARE. IAR
SATENII, LA RANDUL LOR, SUNT NISTE VIITORI CETATENI
URBANI, CU CONDITIA SA SCAPE DE IMPREJURARILE
VITREGE CARE I-AU TINUT PANA ACUMA INTR-O STARE DE
SEMISALBATICIE (DE TROGLODITI, SPUNEA DE CURAND UN
SCRIITOR SERIOS). TOT CA UN ALT FEL DE IGNORARE,
TREBUIE SA SOCOTIM SI SISTEMATICA IDEALIZARE A
SATELOR,.

PAUL MORAND (1935)

CALEA VICTORIEI SE MANDRESTE CU MARILE SALE EDIFICII:
EA GRESESTE. EXISTA AICI UN PALAT AL P.T.T. SI O CASA DE
DEPUNERI SI CONSEMNATIUNI CU UN STIL ADMINISTRATIV
UN CERC MILITAR CU TERASE BABILONIENE SI CHIAR UN
ZGARIE-NORI, PALATUL TELEFOANELOR AUTOMATE, PE CARE
L-ASI VEDEA DISPARAND FARA NICI UN REGRET. ALTELE IN
SPLENDOAREA LOR OBEZA, BOGATA, INCARCATA DE
ORNAMENTE, TE FAC SA TE GANDESTI LA NISTE CUCOANE
GRASE COAFATE SI INDIAMANTANATE. GERMANII SPUN
DESPRE FEMEILE PREA TATOASE CA <AU LEMNE IN FATA
CASEI>. LA FEL, ACESTE PALATE INDEASA IN CURTILE LOR
BUSTENII NECESARI UNUI CONFORT CALDUT; UNUL DINTRE
ACESTEA, PALATUL CANTACUZINO, SUSTINUT DE CARIATIDE
PREA MARI, ESTE PAZIT DE DOI LEI DE PIATRA AI CAROR
OCHI DAU LUMINI VERZI IN SERILE DE GALA. NOTEZ DE
ASEMENEA PALATUL STURDZA, MINUNAT MODEL DE STIL
LUDOVIC XVI FLAMBOYANT SI ATHENEUL, PANTEONUL
FRUMUSETII, CARE ESTE DE O URATENIE INDIGESTA

PAUL MORAND (1935)

MULTA VREME BUCURESTI SI ROMANIA AU FOST IN
INTARZIERE, INTARZIERE ISTORICA, INTARZIERE
ARTISTICA..DAR ASTAZI, CIVILIZATIA NU MAI MERGE CU
GREU .; EA RECUPEREAZA DINTR-UN FOC TIMPUL PIERDUT,
INSA NUMAI LA BUCURESTI; EA NU S-A ATINS INCA DE ARTA
TARANEASCA; ACEASTA NU ARE NIMIC COLECTIV, ESTE
INDIVIDUALA RAMANAND ANONIMA; EA OGLINDESTE
LINISTEA SUFLETEASCA A SCHIMNICILOR SI A CIOBANILOR
SIMPLI, CONTEMPLATORI AI STELELOR. EA A CREAT SI VA MAI
CREA OBIECTE CARE STIU SA MOARA, DAR IN FORME CARE
DAINUIESC. ADORABILE CASE TARANESTI DIN OLTENIA SAU
DIN BUCOVINA, ALBE CA RUFELE PROASPAT SPALATE. AU
ELE CINCI MIIDE ANI, SA ZICEM? IN REALITATE DURATA LOR
NU DEPASESTE VIATA UNUI OM; IN LIPSA PIETREI, ELE SUNT
FACUTE DIN NOROI SI DIN PAIE TOCATE: DAR,TURNATE SI
RETURNATE INTR-UN TIPAR ETERN,ACELA AL CREDINTEI SI
AL TRADITIEI, ELE INFRUNTA SECOLELE MAI BINE DECAT O
FAC PALATELE DIN BUCURESTI

PAUL MORAND (1935)

BUCURESTIUL NU ESTE CA LONDRA, VIENA SAU PARISUL,
UN ORAS MARE INCONJURAT DE UN COLIER DE ORASE MICI
ASEZATE PE TERITORIUL PRIMULUI; L-AM NUMI MAI DEGRABA
UN FENOMEN FIZIC DESCRESCATOR, O CULOARE VIE CARE
SE DEGRADEAZA PANA LA ALB, UN VAL CARE SLABESTE SI
PIERE. CASELE FOARTE APROPIATE SI FOARTE INALTE IN
CENTRU MERG SPRE PERIFERIE DEPARTANDU-SE INTRE ELE
SI DEVENIND TREPTAT TOT MAI SCUNDE PANA LA A SE TOPI
IN COCIOABE SI A SE SFARSI IN PAMANT CA BORDEIE
PENTRU TIGANI. ORASUL EUROPEAN DISPARE SI ASIA
INCEPE. DRUMUL DEVINE CARARE, PRAFUL AURESTE
CASELE; FARA TRANZITIE, ORIZONTUL SE DESCHIDE SPRE
INFINIT, SPRE IRAN, SPRE GOBI, SPRE TIBETDE CATE ORI
NU M-AM OPRIT IN MIJLOCUL ACESTOR DRUMURI LARGI,
INTREBANDU-MA:<DE CE OARE ESTE ASA DE FRUMOS? CUM
SA REDAU ACEASTA POEZIE DEZOLATA?>

PAUL MORAND (1935)

NU ATI REGASIT AICI URBANSMUL NOSTRU FRANCEZ,
BULEVARDELE NOASTRE RECTILINII, PIETELE NOASTRE
ASEMANATOARE CU SALOANELE DE ADUNARI PENTRU
OAMENII EDUCATI IN CARE MONUMENTELE SUNT CA NISTE
MOBILE DE FAMILIE AL CAROR ARANJAMENT NU A FOST
DERANJAT DE SECOLE. INTALNESTI ZGARIE-NORI, ALATURI
DE DEZOLAREA RUINATOARE A ORIENTULUI. ACESTI FII AI
ROMEI NU AU MOSTENIT RIGIDITATEA ROMANA; LA EI NIMIC
NU ESTE DREPT, TOTUL ESTE CAS, POLITICA SI STRAZILE,
HAINELE SI AUTOMOBILELE; TROTUARELE SE RASUCESC,
SOSELELE SE RIDICA PRECUM DALELE JUDECATII DE APOI;
CONSTRUIRILE SI PRABUSIRILE SE SUCCED IN CARTIERELE
INERTE SAU PREA MULT LAUDATE.

PAUL MORAND (1935)

LECTIA PE CARE NE-O DA BUCURESTIUL NU ESTE O LECTIE
DE ARTA CI O LECTIE DE VIATA; EL TE INVATA SA TE ADAPTEZI
LA ORICE, CHIAR LA IMPOSIBIL. LEGAT DE ACEASTA, EL
INCARNEAZA BINE SUFLETUL UNUI POPOR CU RABDARE
INFINITA, SUBLIMA CA SI CEA A ANIMALELOR, AL CARUI
OPTIMISM INDULGENT A INVENTAT ACEST DICTON:<MARE
ESTE GRADINA LUI DUMNEZEU>. CAPITALA A UNEI TARI
TRAGICE IN CARE ADESEA TOTUL SFARSESTE IN COMIC,
BUCURESTI S-A LASAT IN VOIA EVENIMENTELOR FARA ACEA
RIGIDITATE, IN CONSECINTA ACEA FRAGILITATE PE CARE O
DA MANIA. IATA DE CE, TRAVERSAND CURBA SINUOASA A
UNUI DESTIN PICARESC, BUCURESTI A RAMAS VESEL.

MIRCEA ELIADE

ORICE CULTURA AUTENTICA ESTE POLARA; ADICA SE

INFATISEAZA PRIN CREATII SPIRITUALE ANTINOMICE SI
COMPLEMENTARE..TENSIUNEA INTRE, SA SPUNEM ,
POLUL EMINESCIAN SI POLUL CARAGIALENESC ESTE
CONTINUA DE-A LUNGUL ISTORIEI CULTURII ROMANE
MODERNE. EMINESCIENII REPROSEAZA CARAGIALIENILOR
COSMOPOLITISMUL LOR, LIPSA LOR DE RADACINI IN
PLAMADA AUTENTIC ROMANEASCA, (ULTIMUL OCUPANT
FANARIOT , IL NUMEA N. DAVIDESCU PE CARAGIALE),
EXCESUL DE SPIRIT CRITIC, COMPLEXUL DE INFERIORITATE
FATA DE CIVILIZATIA OCCIDENTALA, ABSENTA
SENTIMENTULUI NATURII IN OPERA LOR, APLECAREA SPRE
IRONIE, ZEFLEMEA SI SCEPTICISM, VALORIFICAREA
REALISTA SI NEGATIVA A FEMEII SI A DRAGOSTEI,
MINIMALIZAREA PEISAGIULUI RURAL SI RIDICULIZAREA
OBICEIURILOR PATRIARHALE ETC.

MIRCEA ELIADE
CARAGIALIENII,

DIMPOTRIVA, REPROSEAZA
EMINESCIENILOR CONSERVATORISMUL ACESTORA,
VIZIUNEA LOR ROMANTICA A ISTORIEI, VALORIFICAREA
EXAGERATA A UNUI TRECUT SI UNOR TRADITII NU
TOTDEAUNA VREDNICE DE LAUDA, APLECAREA CATRE
EMFAZA SI BETIA DE CUVINTE, PSEUDO-EROISMUL,
MISTAGOGIA SI PATRIOTISMUL LOR RAU INTELES,
PROVINCIALISMUL LOR SPIRITUAL SI CULTURAL,.DE DOUA
GENERATII SE DISCUTA IN ROMANIA DACA LITERATURA
NOASTRA TREBUIE SA FIE SPECIFIC NATIONALA SAU
UNIVERSALA, UITANDU-SE CA TOATE OPERELE CU
ADEVARAT UNIVERSALE REPREZINTA TOTODATA GENIUL
SPECIFIC AL UNUI POPOR, UITANDU-SE BUNAOARA CA
LITERATURA RUSA SAU SCANDINAVA S-AU IMPUS
PRETUTINDENI, DE LA SFARSITUL SECOLULUI TRECUT
INCOACE, TOCMAI PENTRU CA REPREZINTA VALORI
UNIVERSAL UMANE INTR-O HAINA SPECIFICA POPORULUI SI
CULTURII RUSE SAU SCANDINAVE

MIRCEA ELIADE
VOM REGASI SI IN TRADITIA NOASTRA POPULARA ACEEASI
POLARITATE ANTINOMICA SI COMPLEMENTARA PE CARE AM
INTAMPINAT-O PE DIVERSE PLANURI SI DIN PERSPECTIVE
VARIATE- IN TRDITIA NOASTRA CULTA. MAREA MAJORITATE A
POPARULUI NOSTRU ALCATUIND-O POPULATIA AGRARA.S-A
INRADACINAT LA NOI CREDINTA CA,TOT ASA CULTURA
POPULARA ROMANA ESTE PRIN EXCELENTA CREATIA
PLUGARILOR. OVID DENSUSIANU A ATRAS, INSA, ATENTIA CA
O BUNA PARTE DIN POEZIA POPULARA ROMANEASCA ESTE
DE INSPIRATIE SI DE STRUCTURA PASTORALA.

MIRCEA ELIADE
.CULTURA SE SUBSTITUIE POLITICULUI. CACI
INDELETNICIREA DE A CASTIGA PENTRU NEAM O SOARTA
OPTIMA, ASIGURANDU-I IN PRIMUL RAND INDEPENDENTA SI
DEZVOLTAREA SA FIREASCA, NU VA MAI PUTEA FI EXECUTATA
PE TEMEIUL ELEMENTELOR POLITICE, ECONOMICE SAU
MILITARE ALE NATIUNII- CI APROAPE EXCLUSIV PE TEMEIUL
REALITATII SALE SPIRITUALE. UN NEAM CREATOR DE VALORI
CULTURALE VA PUTEA SUPRAVIETUI SI PROPASI IN NOILE
RANDURI POLITICE ALE LUMII DE MAINE- IN TIMP CE UN NEAM
STERP SAU DE MEDIOCRE CAPACITATI CREATOARE ISI VA
PIERDE CU VREMEA AUTONOMIA SI, CA ATARE, PANA LA
URMA, PROPRIA SA FIINTA.

IRINA NICOLAU
PRIN FORTA LUCRURILOR, TREC DE CINCI ORI PE
SAPTAMANA PRIN SALILE MUZEULUI TARANULUI ROMAN SI
SIMT CUM LUCRURILE IESITE DIN MANA ACELUI TARAN IMI
FAC BINE LA SUFLET SI LA CAP. POTI SA CREZI SAU SA NU
CREZI CA IN LUMEA SATULUI VECHI S-A NASCUT NEMURIREA.
MI SE PARE DE ORDINUL EVIDENTEI INSA FAPTUL CA
NEMURIREA, DACA SE VA FI NASCUT ACOLO, A MURIT.
SATUL ACTUAL, PESTRIT SI SCHIZOFRENIC, A DEVENIT INTRE
TIMP MURITOR.