HORIA NESTORESCU-BLCESTI, 33

Contributia la recunoasterea internationala

a Marii Uniri

Sunt putini aceia care, n crtile de istorie, fac o legtur direct sau cel putin
colateral ntre Francmasonerie si evolutia unor evenimente marcante din viata
politic a societtii romnesti. Pare un subiect tabu. Nu de putine ori am citit
biografii, de altfel remarcabile, ale unor ilustre personalitti, dar n care nu apare
nici o referire despre apartenenta acestora la francmasonerie. Ca s nu mai vorbim
despre influenta pe care principiile francmasonice le-au avut asupra vietii si
activittii persoanei respective. Am asistat la srbtorirea academic a centenarului
Ion Ghica - printe al francmasoneriei pasoptiste - si nici un vorbitor n-a amintit
de
apartenenta
sa
la
francmasonerie.
Pornind de la aceste considerente, ne-am oprit asupra unui moment si asupra unei
personalitti de exceptie din istoria contemporan a Romniei. Pentru Alexandru
Vaida-Voevod, intrarea n francmasonerie nu a fost un scop, ci un mijloc de a-si
servi
tara
prin
orice
mijloace.
Ne aflm ntr-unul din cele mai importante momente ale istoriei contemporane a
Romniei si anume acela al furirii statului national unitar. Prbusirea marilor
imperii la sfrsitul primului rzboi mondial a pus diplomatia romneasc n fata
unor probleme greu de depsit. Intransigenta primului ministru Ionel I.C.Brtianu
la Conferinta de Pace de la Paris din 1919, n ceea ce priveste trasarea granitelor
Romniei, a fcut ca delegatia romn s se afle ntr-o situatie deosebit de dificil.
Este cert c Marile Puteri ncepuser s-si piard rbdarea n fata politicii lui
Brtianu de "afirmare si trgnare" cum a numit-o diplomatul V.V.Tillea ntr-o
lucrare.
Despre actiunea lui Alexandru Vaida-Voevod de a adera la francmasonerie s-a scris
si se va mai scrie mult. Un fapt este ns cert. A fost un consens politic aprobat de
primul-ministru I.C. Brtianu ca o solutie la rezolvarea crizei intervenite n
relatiile Romniei cu Marile Puteri europene. Constatarea noastr se bazeaz n
primul rnd pe mrturia lui Vaida-Voevod din 1930 - este drept, fcut ntr-un
anume context istoric -, dar a crei autenticitate nu poate fi pus la ndoial. n

sprijinul acestei idei vine, fr ndoial, si scrisoarea pe care Ionel I.C.Brtianu i-a
adresat-o lui Iuliu Maniu, n care este relatat discutia despre Ordinul masonic
dintre el si Vaida-Voevod. De altfel, nsusi Alexandru Vaida-Voevod i va mprtsi
lui Iuliu Maniu intentiile sale referitoare la aderarea la Ordinul masonic. VaidaVoevod considera c, n lume, existau dou mari puteri: Biserica Catolic si
Francmasoneria.
ntmplarea a fcut ca un impresionant lot de documente referitoare la initierea n
francmasonerie a lui Alexandru Vaida-Voevod si a celorlalti membri ai delegatiei
ardelene la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 s se pstreze si astfel s
aflm, pn n cele mai mici detalii, calea urmat de cei 6 romni n cutarea
Luminii. Ele au fost publicate de Mircea-Valer Stanciu n 1992 cu o prefat de Dan
Berindei. N-as trece la analizarea lor fr s amintim cuvintele prefatatorului, cci
ele indic o dat n plus, dac mai era nevoie, c: "Fr documente de acest fel,
istoria modern si contemporan a Romniei risc uneori s nu fie nteleas pe
deplin."
Delegatia ardelean la Conferinta de Pace de la Paris era format din: avocatul si
gazetarul Voicu Nitescu, Mihai Serban - licentiat n agronomie la Halle si doctor n
drept, conferentiar la Universitatea din Iasi -, avocatul ardean Gheorghe Crisan,
inginerul inventator si pionier al aviatiei mondiale Traian Vuia, diplomatul Caius
Brediceanu din Lugoj, consilier la Ministerul Afacerilor Externe al Romniei, si,
nu n cele din urm, Alexandru Vaida-Voevod care, la acea vreme era membru al
Consiliului Dirigent transilvnean, ministru secretar de stat si, practic, dup
plecarea lui Ionel I.C. Brtianu, seful delegatiei romne la Conferinta de Pace.
Desi corespondenta lui Marcel Huart cu Alexandru Vaida-Voevod ii nominalizeaz
numai pe acestia, sunt documente care se refer la 7 profani (scrisoarea lui
Al.Vaida-Voevod ctre Iuliu Maniu) sau chiar opt (Raportul lui Marcel Huart ctre
Consiliul Ordinului). Credem c este vorba, n afara celor mentionati mai sus, de
poetul Ion Pillat, si el membru al delegatiei romne la Conferinta de Pace.
Nu este lipsit de interes, mai putin pentru istoric, dar mai mult pentru lectorul de
astzi, necunosctor n tipicul unui astfel de moment din viata unui om, s
parcurgem
mpreun
fazele
acestui
act.
Cererea de initiere a romnilor dateaz din 14 mai 1919. Fusese adresat Lojii
Ernest Renan. Acad. Dan Berindei presupune c "nasul" romnilor a fost, alturi
de Marcel Huart, avocatul Samuel Silvan Krainik. Intentia era ns mai veche,
fiindc la 8 mai 1919, Alexandru Vaida-Voevod ceruse, conform uzantelor
masonice, n lipsa cazierului judiciar, un certificat din partea Legatiei romne la
Paris, din care rezulta c nu suferise nici o condamnare. Documentul era semnat de
secretarul de legatie, Andrei Popovici. O dat cererea primit, Maestrul venerabil
al Lojii Ernest Renan o transmite, la 24 mai 1919, Consiliului Ordinului, nu fr o

recomandare dintre cele mai clduroase: "Imi permit s v atrag atentia

binevoitoare asupra caracterului exceptional si cu totul special al acestei cereri.
Acesti profani nu sunt dect de putin vreme la Paris. Ei se vor rentoarce dup
ncheierea definitiv a pcii n Romnia, unde anumite societti secrete
functioneaz, dar unde francmasoneria nu exist, si unde, admisi n Ordinul
nostru, ei se vor grbi s constituie unul sau mai multe ateliere afiliate Marelui
Orient al Frantei. Cererea lor este nsotit de certificatul de onorabilitate, cu
caracter oficial, echivalentul cazierului lor judiciar. n plus, nsusi caracterul
misiunii lor diplomatice i pune la adpost de orice suspiciune. Pe de alt parte,
sederea lor provizorie la Paris constituie pentru anchetatori un element de care
trebuie tinut seama, cci nu ne putem gndi n a proceda la alt informare dect la
un interogatoriu ct de profund ct ar fi posibil. n sfrsit, apropierea plecrii lor ar
face poate imposibil initierea lor, dac ar trebui s se respecte strict si n mod
scrupulos termenele impuse de regulamentul general in ceea ce priveste data
depunerii cererii si cea a initierii lor. Dar, dincolo de orice alt consideratie, nu
trebuie avut n vedere perspectiva unei viitoare constituiri n Romnia a unei
obediente atasate Marelui Orient al Frantei? Fr a insista mai mult asupra
nsemnttii acestei achizitii pe care suntem n ajun de a o realiza, v rog deci a
binevoi s autorizati Loja Ernest Renan s scurteze pentru acesti profani procedura
de anchetare naintea initierii si de a primi eventual n acelasi moment sase, sapte
sau opt profani de aceeasi calitate si de a studia, de asemenea, dac este cazul,
mijloacele de a li se conferi rapid si in acord cu Consiliul Ordinului, gradele
succesive
de
companion
si
de
maestru."
Ca s ne dm seama de importanta, nu numai pentru romni, a acestei aderri la
Ordinul masonic, vom spune c Marcel Huart sugera n continuarea raportului su
Consiliului Ordinului de a binevoi s fie reprezentat prin ctiva dintre membrii si
la ceremonia ritual de initiere a acestor profani romni, care, dup initiativa
adoptat cu un an inainte, va fi nsotit de cntece masonice din secolul al XVIIIlea. n fine, cu totul exceptional ni s-a prut ideea Maestrului Venerabil al Lojii
Ernest Renan, Marcel Huart, de a finaliza ceremonia cu muzic romneasc!
Primul pas ctre initiere care ne furnizeaz si o dat cert dateaz din 1 iulie 1919.
Este o scrisoare a Maestrului Venerabil al Lojii Ernest Renan, Marcel Huart, prin
care-i invit pe romni "naintea Comitetului de primire al Lojii". Este n traditia
masonic ca initierea unui profan s fie precedat de cercetarea acestuia de ctre
unii frati din viitoarea lor loj, special nsrcinati cu aceasta, si, drept urmare a
raportului lor, s aib loc o discutie mai ampl. Alexandru Vaida-Voevod si ceilalti
cinci romni au fost convocati, asadar, luni, 7 iulie, la ora 9 seara n celebra cldire
a Marelui Orient al Frantei din rue Cadet nr.16. Se pare c nu toti romnii au putut
fi prezenti n acea zi, cci la 14 iulie 1919, acelasi Maestru Venerabil l ruga pe
Alexandru Vaida-Voevod s-i convoace pentru marti, 22 iulie, la ora 8 si jumtate
seara pe aceia dintre colegii si pe care nc nu-i cunoscuse si a cror auditie era

regulamentar

indispensabil.

Audierea lui Alexandru Vaida-Voevod a avut loc n 28 iulie 1919. A doua zi,
Maestrul Venerabil al lojii Ernest Renan, Marcel Huart, l anunta pe ministrul
romn c, ndat dup audiere, numeroasa adunare i-a fost n ntregime favorabil.
Cu alte cuvinte, a fost votat in unanimitate primirea lor n francmasonerie.
Initierea n tainele francmasoneriei a celor sase membri ai delegatiei ardelene la
Conferinta de Pace de la Paris: Alexandru Vaida-Voevod, Voicu Nitescu, Mihai
Serban, Gheorghe Crisan, Traian Vuia si Caius Brediceanu a avut loc la 4 august
1919.
Am putea s ne oprim aici cu incursiunea noastr n biografia masonic a lui
Alexandru Vaida-Voevod si a celorlalti cinci romni aflati n acel an diplomatic
fierbinte din Capitala Frantei. Astfel, nu numai c am lsa demonstratia la
jumtatea drumului, dar am lipsi-o de adevratul substrat atunci cnd am afirmat
c pentru Alexandru Vaida-Voevod intrarea n francmasonerie nu a fost un scop n
sine,
ci
un
mijloc
de
a
sluji
interesul
national.
La 15 august 1919, Maestrul Venerabil al Lojii Ernest Renan, Marcel Huart, i
sugereaz lui Alexandru Vaida-Voevod s se ntlneasc oficial cu senatorul
Mascurand care prezida Comitetul republican al Comertului, Industriei si
Agriculturii. Acesta primise si alte delegatii strine, prietene ale Frantei. El crede
c aceast ntlnire ar prezenta o oarecare utilitate pentru viitoarele raporturi
comerciale
ntre
Romnia
si
Franta.
ntlnirile membrilor delegatiei romne la Conferinta de Pace de la Paris, proasptt
intrati n confreria universal a francmasoneriei, nu se circumscriu doar n rndul
oamenilor politici sau de afaceri, ci - mai ales - n rndul fratilor. ntmplarea face
ca n septembrie 1919, cnd ei se mai aflau n capitala Frantei, s aib loc
Conventul anual al Marelui Orient. Marcel Huart, Maestrul Venerabil al Lojii
Ernest Renan, fusese ales membru n Consiliul Ordinului, devenind astfel o
persoan si mai important pentru Vaida-Voevod si pentru ceilalti delegati romni.
La 19 septembrie 1919, Marcel Huart trimite francmasonilor romni o invitatie cu
totul exceptional si aparent contrar tuturor regulamentelor. El i invit pe
Alexandru Vaida-Voevod si pe prietenii si, nici mai mult nici mai putin dect la
ceremonia de nchidere a Conventului. Si astzi, si cu att mai mult acum mai bine
de un secol, la un Convent masonic nu ar fi putut participa un ucenic! Semnificativ
este faptul c francmasonii romni reusiser s cstige n lumea masoneriei
franceze un anume prestigiu dac, ucenici fiind, erau invitati s participe la o
asemenea
ceremonie
cu
caracter
simbolic.
Un alt demers al proasptului ales n Consiliul Ordinului al Marelui Orient al

Frantei, Maestrul Venerabil Marcel Huart, este si acela privind punerea n tem a
lui Alexandru Vaida-Voevod - pe care, probabil, n considera un viitor pion al
Marelui Orient al Frantei n Romnia - cu existenta n trecutul mai ndeprtat sau
mai apropiat a unor loji masonice la Bucuresti, Brila si Galati, aflate, nainte de
rzboi,
sub
obedienta
Marelui
Orient
al
Frantei.
La insistentele lui Marcel Huart, cei sapte romni primesc la 23 ianuarie 1920
gradele de companion si maestru. Explicatia comprimrii timpului de asteptare
este elocvent, deoarece fratii romni transilvani vor fi chemati pentru a ntemeia
loji n tara lor cu sprijinul Marelui Orient al Frantei. La acea dat, Alexandru
Vaida-Voevod
era
primul
ministru
al
Romniei
!
Nu vom ncheia aceste rnduri fr a spune cteva cuvinte despre loja care i-a
initiat pe Alexandru Vaida-Voevod si pe ceilalti delegati romni la Conferinta de
Pace din 1919 - aceasta spre a se ntelege c alegerea acestei loji pentru a intra n
francmasonerie nu a fost deloc ntmpltoare. Era un demers care tintea interesul
national al romnilor si nimic nu putea fi neglijat. Loja parizian Ernest Renan
numra peste o sut de membri, dintre care unsprezece erau jurnalisti. Nici putea
exista, astfel, o combinatie mai fericit pentru scopurile delegatiei romne la
Conferinta de Pace de la Paris.