Din

tradiiile
noastre
Izvorul neamului meu e ranul romn
Portul romnesc are ca trstur esenial unitatea n
varietate. Fondul etnografic i folcloric din Bucovina pune n
eviden talentul i sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor
acestei zone. Bogia elementelor etnografice este evident, se
pstreaz i astzi vechile ocupaii i obiceiuri, precum i un
port popular autentic, lucrat cu o nentrecut miestrie artistic,
exprimat n alctuirea modelelor i mbinarea culorilor.
n comuna Mnstirea Humorului, ct i n satele din
apropiere, portul popular s-s pstrat foarte bine. n zilele de
srbtoare, la bisric sau cu alte ocazii, stenii se mbrac cu
haine specifice portului popular.

Pliant realizat de prof.nv. Rotundu Otilia

i colectivul clasei pregtitoare i I de la
coala Gimnazial Mnstirea Humorului,
Structura Krystyna Bochenek Poiana Micului,
Jud. Suceava

Mnstirea Humorului

PORTUL POPULAR BUCOVINEAN

Portul popular brbtesc

Portul popular femeiesc

Costumul gospodarului este format din pantaloni albi (iari) lungi,

pentru a fi mpturii de mai multe ori, fiind o bun protecie mpotriva
umiditii, o cma alb care prezint n general o broderie geometric n
negru sau maro i o vest (bundi) cu pielea alb n afar i cu blana spre
interior. Acest din urm obiect de vestimentaie este decorat cu motive florale
sau geometrice i adaosuri din blan de jder. De asemenea, brbaii poart
curele, mpletite sau confecionate din piele. Uneori, centura din piele este
purtat deasupra celei mpletite. Limea curelei depinde de nlimea la care
se afl satul cu ct e mai nalt satul, cu ct centura e mai lat. Viitoarea
nevast tia, cosea i broda costumul celui care urma s i fie so, n timpul
logodnei de un an.

Gospodinele poart o vest asemntoare, dar decoraia este mai

colorat. Cmaa femeii este bogat mpodobit cu motive florale i
geometrice. n legtur cu acest fapt, s-a spus c mpodobirea n ntregime
a cmilor bucovinene evoc decoraia bisericilor descrise.
Femeile se mai mbrac i cu o fust dintr-o singur croial (catrine),
care se leag de jur mprejur, deasupra cmii lungi pn la genunchi,
legat cu o lat centur mpletit.
Exist anumite haine pentru anotimpurile reci, pentru toamn i
iarn. Sumanul, folosit toamna, este confecionat dintr-o hain din ln
deas. Cojocul este o hain lung pn la genunchi, cu blana ntoars n
interior i pielea n afar, decorat cu flori brodate.