PNIVERSITATE A DIN JAI

enaa.

-1

PliBq IN

GALME

*I IN

VULCANII DE GLOD DIN ROMANIA

de

N. Covr.ACHEscu

TEZ A
Suslinura la

Decembrie 1905 inaintea Facultlii de Shinty) pentru

oblinerea gradului de Doctor in tiinlele fizko-chimice.,

Imprimati eu spesele Fondatiunei Carol I."

--

,`Abe/-1
t.

IA

TIPOGRAFIA EDITOARE DACIA" ILIESCU, GROSSU & COMP.

0S

www.dacoromanica.ro

PNIVERS IT ATEA DIN JASI

ena
1

Gfl

RIL

MINH IN SIR,
*I IN

VULCANII DE GLOD DIN ROMANIA

DE

N. CCSTACHESC

TEZ

Sustinula la . . Decembrie 1905 inainlea gFacullalii de $1iinte) pentru

obtinera gradului de Doctor in .tiintele fizicochimice.1

:imprimai cu speselc fondaliunei Carol 1."

I .A.
I
TIPOGRAFIA EDITOARE DACIA" ILIESCIT, GROSSU & COMP.

1 9 ID s

NcADENI1r,

SA_ B1BLIOTECA 7.

.F.401 tatifflt *
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE

TIINTI DIN IA$1

Profesori : Paul Birjor

V. Balureanu

,
77

7/

If
71

77

77

7,
77

77

77

71

Docent

Morphologia animal&
Mineralogia
Dr. L. C. Cosmovici Zoologia si Fisiologia animal&
C. Climescu
Geometria analitin
IV. Culianu
Astronomia, Geodesia
V. Costin
Geometria descriptiv&
D. Hurnmzescu
Caldura .si Electricitatea
A. Mdnescu
Calcul diferential si Integral
Mecanica rational5 (supl.)
An. Obregia
Chimia 1,rganicri.
P. Poni
Chimia mineral&
A. Popovici
Botanica
I. D. Ralet
Algebra superioara, Teoria
functiilor
I. G. Stravolca
Fisica rnolecularA, Acustica si
Optica
I. Simionescu
Geologia i Paleontologia
St. D. Popescu
Geografia general&
77

D. Pompei

Conferentiari : P. Stoenescu-Dundre

Matematici

COMISIUNEA EXAMINATOARE :

petru Poqi, Presedinte

Obregia

J. Stravolca 1Membri

www.dacoromanica.ro

Yain,M1/12ti gO-A,..94

c-Af Y.-0/M
,-vedlt
rinaglib ;lb' iectifiopai?,/d.

www.dacoromanica.ro

I.

INTRODUCERE
Sarea gemh din zacamintele Romaniei i din alte locuri cuprinde in masa sa gazuri incluse. Acest lucru se observa upr dizolvind sarea in apa ; se vad in acest caz bule
de gaz dezvoltindu-se pe rnsura, ce sarea se dizolvh si in
unele cazuri cand cantitatea de gaz cuprinsa in sare este
mai mare, se produc decrepitatiuni cari arath ch gazurile
sunt tinute sub presiune. Deasemenea pulberizind sau incalzind sarea iarasi se produc decrepitatiuni, adese ori in
destul de tari, rezultate prin dislocarea cristalilor din cauza
presiunei mari a gazurilor sau si a tensiunei vaporilor de
apa in cazul incalzirei sarei.
Mara, de aceasta masivele de sare cuprind in unele
locuri goale acumulatiuni insemnate de gazuri, care se dezvolth in mine cand prin sapare se fac deschideri care ajung
ia acela locuri sau prin crapaturi produse in stinca sarei.
Gazuri, une-ori inflamabile se ghsesc apoi in genere
in paturile salifere ; in sondaje, facute in diverse scopuri, se
intirnpla de multe oil c strabatind paturi salifere, au loc
dezvoltari de gazuri cari se pot aprinde.
Prezenta gazurilor in sare a fost semnalath de mult
timp ; Gueltard intr'un rnemoriu asupra minei de sare de
la Wieliczka (Wm. de l'Acad. 17(i2, p. 512) atrage atentiunea asupra faptului ca in galerii se produc adese ori acumulatiani de gazuri inflamabile. Marcel de Serres (Essai
sur ies manufactures de l'Empire d'Autriche T. 2. p. 374)

www.dacoromanica.ro

spune ca Hidrogenul IV tradeaza presenta in minele de sare

prin aprinderile partiale ce se intimpla une ori.

Acest fapt este general, aproape in toate minele de

sare si din terenurile salifere se deszvolta gazuri inflamabile. Asa Eaton aminteste trei locuri la sudul canalului Erie
unde ies din pamint gazuri combustibile provenind dintr'un
bane de sare, sub care se afl un strat de carbuni. (Silliman'a
Journ. V. 15. p. 237). Deasemenea in Ohio la Rocky Hill in
un sondaj de sare la o adansime de 197 picioare, sonda
cobori in un loc gol s'i mai multe oare fu asvirlita earrt
apa sarat . si un gaz inflamabil. (Edimb. Journ. Vol. X pag.
186). In regiunea Marietta (Ohio) gazul inflamabil este un

tovaras constant al apelor sarate din sondajele pentru sare

si chiar constitue un semn de sondaj reusit. In China in
districtele Young-Hian, Wei-Yuan-Hian si Y-Thung-Kiao,
dupa indicatiile lui imbert care a descris In detaliu modul
de extractiune al sarei, se gsesc locuri unde cu apele sarate ies la suprafa ta. gazuri combustibile cari captate in
unele locuri servese la incalzirea caldarilor de evaporare a
apelor sarate.
J. Dumas (An. Ch. Ph. [2-a] 43. 316. (1830) (id. Pog.
Ann. 18. 602) obtinind o bucat a. de sare decrepitanta, tri-

misa de Bond, mascara aproximativ cantitatea de gaz cu.

prinsa intr'insa si gaseste ca, 1c ,5 de sare cuprinde Oc ,7
gaz; cavitatile fiind asa de mici, ca nu pot fi observate cu
ochii liberi, deduce din aceasta c gazurile sunt tinute sub
mare presiune. Dumas presupune ca gazul inflamabil ar fi
Hidrogen, care poate ar cuprinde s'i Metan, Imo, nu afirma
cu siguranta aceasta, de oare ce n'a analizat gazul cules.
Aspectul nebulos al sarei l'a Meat sa creada, c este
datorit incluziunilor gazoase, insa, a observat a si fragmentele perfect transparente cuprind gazuri.
Mai tirziu H. Rose (An. Ch. Ph. [2-a] 73, 331, 1840)
avind o cantitate mai mare din aceiasi sare, a repetat determinarile facute de Dumas si a gasit ca volume egale din
diferite prOuni de sare nu cuprind aceiasi cantitate de
gaz, dar in medie gazul cules este egal aproape cu jumatate din volumnl sarei din care a fost extras.

www.dacoromanica.ro

Arzind gazul cu oxigen a obtinut aproape compositia

metanului.
Inclusinaile gazoase find microscopice, Rose presupune
c. gazurile ar fi condensate In sare sub forma licida sau
chiar solida.

Din cele ce preced urmeaza deci ca presenta hidrogenului In gazurile sarei este numai o presupunere dedusa
din faptul ca aceste gazuri sunt inflamabile. far& o cercetare
mai de aproape.
Rose cel intai constata, ca aceste gazuri sunt compuse
aproape in totalitate din metan.
Intaia analisa cornplecta o gasim facuta asupra gazurilor sarei decrepitante de la Wieliczka (Knistersalz) de
R. Bunsen (An. Ch. Ph. [3 a] 38, 215, 1853). El a cules
gazul, disolvind sarea, i facandu-i analisa, gaseste compositia urmatoare :
A zot

Oxigen

Acid carbonic
Metan

10.35
2.98
2 00
84 60
99.93

In introducerea la cartea sa M6thodes gazom6triques"

pag, 16 Bunsen dri, detalii asupra modului cum a cules gazurile din sare, aratand ca a procedat ast-fel : a fiert 15 20

litri de apa, in o cuva pentru a fi purificata de aer si a

mentinut cu o flacara apa aproape in fierbere in tot dmpul operatiunei ; a disolvit sarea, culegand gazurile cu o
leica ce aVea deasupra un tub tras, care cand se umplea cu
gaz era inchis cu lampa.
Dna, facem raportul intro cantitatile de Azot i oxigen gasite de Bunsen in gazul din sare i acelasi raport
pentru aerul atrnoqeric si aerul disolvit in apa gasim :
In ner

In gazul sArei
AZ'
---= 3.47
0

Az
0

= 8 76

In aerul din nph

Az
0

= 1.85

www.dacoromanica.ro

Aceasta analiga arata deci ca raportul intre aceste

gazuri este sensibil acelasi ca si in atmosfera noastra.
Mai observ inca in analisa lui Bunsen si lipsa Hidrogenului, care fusese constatata si de H. Rose.
Mai tarziu, prin anul 18,59, Reichard! (Arch. Ph. 103
347) (B. 12, 557) culegind gazurile care se desvolta in mare

cantitate in regiunea carnalitei din mina de la Stassfurt,

din apele care se aduna in unele locuri din mina, la suprafata sarei, le-a facut analisa si a obtinut rezultatul urmator :
II

I
Metan
Hidrogen
Azot
Oxigen

8,26
2,48
69,33
20,93
100,00

8.46
3 07
70,77
17,70
100,00

vol.
71

17

II

Reichard spune c aceste gazuri sunt amestecate cu

aer atmosferic, explicand prin aceasta prezenta oxigenului
in cantitate asa de mare. Observam in aceasta analiza Inca
lipsa anhidridei carbonice.
Intru-ce priveste origina acestor gazuri, Reichrdt ad-

mite ct ele provin din descompunerea materiilor organice.

0 analisa a gazurilor care se desvolta in mina de la Wicliczka a fost facuta mai tarziu de L. Pebal (A. 118, 27, 1861).

El a lipit cu pflnint

crlpatura din un parete al

rninei prin care esia un gaz inflamabil i introducand tubuii de sticla, a absorbit gaz printr'insele timp indelnngat.
Cand a socotit ca gazul ee se dezvolta, a thlocuit, tot aerul
din tuburi, atunci le inchidea cu lampa. Analisand acel gaz
dupa metodele lui Bunson gaseste rezultatul urtn'ttor:
Anhidrida carbonica
Oxigeh
Azot
Metah

www.dacoromanica.ro

1,18
12,90
65,97
20 43
100,00

Gaza esia eu resiune rnicA, cAct 1 robabil avea esiri

si in alte pArti ; Pebal explicA prin aceasta presnta oxigenului, Ca fiind difus d.n aerul atm0sferic ; eliminandu-1
irnpreunA cu cantitatea corespunzatoare de Azot, atunci
compositia tie sus devine
I

AnhidridA carbonica
Azot
Metan

3,06
43.', 6
5B 18

100,00

In I rivinta originei acestui gaz Pebed se exprimA astabsent-t Ridrogenului caracterizeazA

fel : compositia lui
acest amestee ca provenind din descompunerea materiilor
orbanice.
FAcind o comparatie intro acest resultat i acel obtdnut d Bunsen, observa cA cei 10"' 35 de Azot. dupll cornpositia aerului, cer 2'e 74 de oxigen si Bunsen a gAsit 24'98.
i

Din aceastA concordantt deduce cA oxigenul ar proveni din

aer, si scotindu-i imprcunA cu cantitatea corespuir/Atoare

de Azot, atunci rezu tatul analisei lui Bunsen ar fi Metan

aproape curat. Face in sfarsit 0 cemparariune intre acest
onz SI nn altul, analisat tot de Bunsen, al vulcanilor de
glod de h Bulguak in Krimea, de care se deosobeste numai i rin 0 micA cantitate d Anhidrida carbonicA.
Dui A cum vedem, .Pebal pune la indoialA existenta o
xig nulni in uceste guuri ; insA nu se vode motivul pen lru
care este indreptAtit a scoate tot oxigenul ea provenind din

aer, c ci ar fi po-ibil ca parte din oxigen sA fi existind in

gazurile sarei, ia restul IDAnA la cantitatea g)sitA sA provinA din aer.
In realitate insa existA o nesigurant1 asupra rezulta-

telor acestor analise si ea provine din causa nesigurantei

de a fi analisat gazurile asa cum existA ele in sare, toc
rnai din caul modului de a le culege.
It. studiul situ asui ra minelor de sure gema de la
StassfurV, F. Bischof (An. Ch. Ph. [4 a] 5. 295, 1865) s'a
ocupat si de g inutile care stint cuprinse in sare.

www.dacoromanica.ro

10 --

In sarea gemd, Oseste 3Xe gaz pentru un kgr. de

Bare, iar in sdrile de Potasiu i Magneziu 8e la 1 kilogram.
Analisind gazul gseste compositia urmtoare :
Hidrogen carbonat
Acid carbonic
Aer atmosferic

85 v.
3
12

100.

Nu specified anume cum a cules gazul, dar dupd modul -cum dd. rezultatul se vede cl gazul a fost amestecat
cu aer. In adevar cantitatea de Oxigen i Azot gsitA ei
care se sumeazd la 12/o, in rezultat o dit ca aer atmosferic.

Gazurile din regiunea de la Stassfart au fost cercetate mai cu deanidnuntul de Precht (B. 12.558. 1879). De
aceastd data Hidrogenul a fost determinat Si gdsit in cantitate predominanta, ; inainte fusese semnalat de Reichardt
in mici cantitati in aceiasi regiune'a sarei de la Strassfurt.
In paturile carnalitei, Clorura de Magneziu absorbind
apa, din atmosferse formeazd la suprafata ei o solutie
prin care se dezvoltd gazurile ce ies din paturile dedesupt;
Precht umplind sticle cu apd, a cubes gazurile care se
desvoltau, prin dezlocuirea apei dintr'insele, asa fel a acest mod de a opera prezintd o oarecare sigurantd cd in
gazul cules nu a Warns aer atmosferie. Analiza gazului a
dat rezultatul urmdtor :
Hidrogen
93.053 vol.
0.778
Metan
Azot
5.804
Anhidridd carbonicd 0.180
0.185 ,
Oxigen
urme
Oxid de Cdrbune
17

7)

Toomo

Procedind in alt mod, adecd lutInd sarea brad si

disolvand-o cu vapori de apd, obtine un gaz rau mirositor,
(10/0 din volumul sarei intrebuintata) avind compozitia
urmtoare :

www.dacoromanica.ro

11

Hidrogen
Hidrocarburi

3 8 vol.

25
25.7
Anhidrida carbonica

Rezulta dar o mare diferintit de compozitie dupa modul cum a fost extras gazul.
Precht admite pentru hidro arburele existente in aceste gazuri ca ar proveni din descompunerea materilor or-

ganice, inn in ce privete Hidrogenul admite a a rezultat

din o reactiune chirnica ce ar fi avut loc intre Clorura feroasa i apa, in modul urmator :
6 FeCl2+3H20=2 Fe2C16+Fe208+ 6H,

In spiijinul acestei ipoteze Precht citeaza faptul a in

regiunea carnalitei se gt.Iseste sesquioxid de fer anhidm si
incti in ap cantitate cit explicarea data de dinsul ar fi posibM.Ramineau insa doua puncte de lamurit incit, i anume : unde a gasit apa, clorura feroasa asupra careia sa
lucreze 4 ce a devenit clorura feria produsa prin reactia
intimidate.

Revenind mai tirziu asnpra acestei chestiuni (B. 13.

2326) spune cit intro sarurile de la SLassfurt s'a gasit sarea numita Douglasita care are compositia urmatoare :
[2(KCI, H20) Fe Cid ; clorura feroasa din aceasta sare ar fi
intrat in reactia admisti de dinsul ett a produs Hidrogenul.

In ce priveste transformarile ce a suferit dolma feria, care nu a putut fi gasita, Precht admite ca, ea a lucrat asupra hidratului do Magneziu produc nd sesquioxid
hidratat de fer i c:orura de mangneziu. AceastA din urma
cu clorura de potasiu a produs carnalita.

Examinind acesto doua analise a lui Precht precum

i acea a lui Reichardt, care culesese gazurile tot din disolutia de clorura de magneziu, obsesv,un o prea mare diferinta intre cantitatea de hidrogen dupa modul cum P. fost
cules gazul ; aceasta ne ar conduce la cuedinta ca ar fi posibil ca acel hidrogen O. se formeze acum prin vr'o reac-

www.dacoromanica.ro

Id
tiune complicata intro solutia concentran de clorura de

magneziu si saret din regiunea carmlitei.

In tot cazul este neexpheabil ce a devenit acea mare
cantitate de hidrogen, daca el se afl in sare, cand a lost
extras disolvind sarea cu vapor' de apa.
Tot Precht (Z. f. angev. Ch. 1891, p. 856) semnalean
presenta hidrogenului sulfurat In cantitati insemnate in o
mina la Leopo'dshaller.
Dupa descoperirea argonului in aerul atmosfetic, s'a
eantat daca el nu se afla si in gazurile provenind de la
admcime, din Omint.
Pentru aceasta P. Phillips Bedson si Saville Shaw
(Cheim. News. 72, 48 ; C. 1895, H. 477) au inc,e, eat daca,
gazurile cuprinse in depositele de sare de la Tees la Middlesborough (Anglia) cuprind Argon.--Ei au cules gazul
care se desvolta din apele sarate ce sunt scoase la suprafata dtn sondajele Mcute pentru extractiunea sarei si au
gasit c este format exculusiv din Azot.In acest Azot au
gasit 1.240 Argon. Din causa ca i Azotul din atmosfera
are Argon in aceiasi proportie, autorii trag conclusia c si
in timpul depunerii sarii raportul Argonului la Azot in aer
era acelasi c'i i acum.Compositia gazului ce ramane disolvat in apele sarate insa n'a fost cercetata.
Prof. R. Nasini si Dcct. I?. Salvadori (Gaz. 30, 281
1300) cu ocazia studiului Mcut asupra apelor sarate-iodice
de la Salsornaggiore, luind ape pentru analise, au cules i
probe dm gazurile cornbustibile ce se desvolta din puturile
facute pentru captarea acelor ape. DP asemenea au cules probe i din gazurile pe care apele le tin in disolutie.
Facind analisele acestor diferite probe de gaz au obtinut
rezuliatele urmatoare :

www.dacoromanica.ro

13

In 100 de gaz :
Gaz din
Putt') Salinei Patti) 3 ins gazoinetru

Gazul disol-

vat in ape

-7

Metan

77 39

73,85

67,86

44,45

Etan

15 60

14,78

21,29

8.59

1,80

1,30

0,85

0,95

0,93

41,24

0,41

0,42

0,33

9,66

8,65

4,44

Olefine

Acid mt.
Oxigen

Azot

5 21

Gazurile din diferitele puturi sunt colectate in un gazometru de unde sunt distribuite pentru iluminare. Deci
gazul din coloana treia, trebue privit ca un amestec din
toate gazurile ce se desvota in diversele puturi. Acest gaz
din gazometru mai fusese analisat in 1893 de D. Gibertint
si A. P;ccinini (Gaz 2:1 Vol. 2, 559). Ei obtinusera rezultatul urmator :
Anhidrida carbonica
Olefine
Oxigen

Oxid de carbune
Metan
Azot

2,55
0,44
0,79
0,34
90,78
4.96
99,86

F. A. Fiirer in o monografie complecta asupra S:.lrei

tratind despre cornpositia sarei, aminteste si de gazurile
cuprinse inteinsa. Astfel de sarea decrepitanta de la Wieliczka (pag 27) spune ca are gazuri alcatuitt din hidrogen,
1)

Salzberghau uml Salinenkundr, 1900. Braunschweig.

www.dacoromanica.ro

14

Oxid de carbune Si Hidrocarburi. Nu vad la care analise se

rapoarta. de oare -ce Rose, Bunsen si Pebal cari au examinat aceste gazuri, nici unul nu semnaleaza presenta Hidrogenniui si a Oxidului de carbune. Mai del arte la pag.
28 vorbind In general despre gazurile cuprinse in sare,
enumera : hidrocarburi, hidrogen sulfurat, hidrogen, Azot
si anhidrida carbonica. In alta parte ocupindu-se de atmosfera salinelor i despre modul de a aera galeriile, spune :
eruptiuni periculoase de grisou se intimpl rare-ori. La Wie-

liczka se intimpla adesa mici aprinderi fart consecinte; o

eruptie violenta de gaz a avut loc in anul 1828, si gaznrile au ars saptamani intreg;. De asemenea o explosie s'a
intimplat in salina Akna-Szlatnia In Ungaria la 28 August
1896. Mai departe scrie : origina hidrocarbarilor din sare
este substanta organic& care a ajuns in timpul formarei
depositelor de sare sau mai tirziu Intr'insa i s'a descom pus."

Relatiunile, care in multe locuri au fost observate intre

zacamintele de petrol si de sane. fac ca s nu aparrt surprinzatoare aparitiunea hidrocarburilor in sare."
La Inceputul acestei introduceri am spus c i sarea

din Romania are intr'insa gazuri. Acest fapt a tost obser-

vat de toti acei cari s'au ocupat cu studiul grei. 0 cercetare ins& mai de aproape a acestor gazuri, o gsim abia

in 1894 in lucrarea D lui Dr. Istrati asupra mei, in titulata : Rarea din Sarnifele Romdniei". Bucuresti C. Gbl,
1894. Credem necesar sl reproducem in Intregime partile

relative la aceasta chestiune din importanta lucrare a D-lui

Dr. Istrati, (pag. 71 si urmatoarele) Sarea noastra chiar

pulverisata, insa nu tocmai fin, fiind aruncata in apa produce mici decrepitatiuni, cari sun t cu atit mai accentuate,
cu cit bucatile sunt mai mari. Calitatea 1-a de la Slanis,
varietatea zisa puturoasa, aruncata in bloc mare in a pa,
produce decrepitatiuni atit de puterrAce 0 pot fi auzite
de la distanta de citi-va metri.
Aceste decrepitatiuni sunt datorite gazelor hidrocarbonate ce se afla in sarea noastra. A ceasta nu e ceva spe.
cial niur al gisementelor noastre de sare, caci : carburele

www.dacoromanica.ro

15

de hidrogen insotesc adese-ori gisementele de clorur de

sodiu. Se semnaleaza presenta lor simultanee in Alpi, Carpati, Rusia Asiatica. Persia. Himalaia. China, Nordul Africei, America de Nord, Canada, Anzii Bolivieni i Peruvieni.
(Fremy. Encycl. Ch. V f. 1-a 356). S'ar putea chiar admite
ca norma, ca mai in totdeauna gisementele de sare, ceice
se prezinta Ia noi in mod absolut, tradeaza in vecinatatea
lor prezenta petroleului. Gazebo ce sunt In sare, sunt in
genere alcatuite din hidrocarburi, astfel intr'un kgr. de sare
de la Stassfurt, se gAsen 37e (1e gaz. Compozitia acestuia
e urmatoarea : 1)
Metan

850/0
3

Anhidrida carboniza
aer

12

Nu tiu ce se intalege in aceasta analiza prin 120

aer ; cand pare aproape cert, c atmostera din timpii, cand
aceste depozite de sare s'au format, difera cu totul de cea
actuala. In ce priveste gazele din sarea noastra, ele au fost
semnalte in mai multe rinduri de catra inginerii de mine,
fara ca sa pot gasi undeva vre o indicatiune relativa la
la compozitia lor chimica.
Relatiunea lor u prezenta petroleului in vecintate,
cand ele se all in cantitate mare, pare sigura si am avut
chiar un caz nenorocit la 9 Mai 1878, in salina de la Targul-Ocna, cand prin inaintarea cu una din galerii s'a dat
peste o spartura in masivul srirei, prin care a eit o cantitate enorma de grisou, producand o exploziune, ce a costat
viata la zece oameni i o temperatura atit do inalta, in
cit sarea, dupa cum am vazut singur doua luni mai in
urma, era topita pe o lungirne de mai multi metri, formand
o bolta lucie cu oare care stalaclite de sare topita la partea superioara.
Chiar in saiinele de la Slanic, gasim -ca aceste gaze
I) Imerarea cif. png

1175.

www.dacoromanica.ro

ID

se prezinta in cantitate mare. In aceste saline, clupa inditiunile capatate de la dl. inginer Vines se intimpla adeseori, ea in partile din mina, unde se extrage sarea decalitatea 1-a, numit puturoasa, adesea candse sparg
blocurile mari, fiind in apropiere
se produc micr aprinderi de gaze,

lampa

lucratorilor,
faxil nici un efect

vatamator.

Cum vom vedea mai in urma, chiar spargerea acestor blocuri mari, pentru a se forma formalii (blOcuri de 50
60 kgr.) se face cu o trprinta extrema, sparge...ea rezultand din loviturile xterne ajutate de tensiunea din launtru
a gazelor, earl sunt la presiune de mai multe atmosfere
cari fac ca textura rnasivului sa nu fie tocmai compact,
ci din contra, sa se farame cu usurinta, de uncle si numi-

rea ce i se da de sare aseddiald.

De asemenea si in salinele de la Doftana, clupa indicatiunile date de d inginer Josef Popescn. la 1 Martie 1886,
la frontul de taiere proaspat al galeriei Rosetti i la 80 Agust_ 1886 strapungindu se galeria Cantacuzino, la extremitatea nordica a acestor galerii s'au ivit gaze, earl au ars
in cazul al 2 lea, producind ,o min explozie, aproape doua
saptamini.
cAin lost singur in decursul lunei Ianuarie la Doftana
si la Slanic si pnin bunatatea d-lor ingineri diriginO, am capatat blocuri de 50-60 kgr., recent taiate, cu cari u fricut determinarile urrnatoare:
S/dnic.

Cal. I mirositoare. Sare intrebuintata 7.650; goz obtinut 831eJ deci avetn 117ec,23 pentru kgr. de sure.
cAceasta cantitate de gaz este enorma i ei se datoresc addle exploziuni, and ele comprimate fiind, formeaza
oare-cari adunaturi mai serioase, peste care se da in momentul spargerei blocurilor.
cOdoarei acestor gaze se duioreTte mirosul disphicut
de petrol al acestei sari, cire, de altmiuterea e de o pu'Wale perfectd.
Aceste gaze fac, ca spArtura sarei acesteia sti se faca,
;7

www.dacoromanica.ro

17 cu usurinta, presentind cate-odata larnele de 1 21 grosime,

pe o suprafata de 50 60 C. p., ceia ce ar fi imposibil de

obtinut cu celelalte calitati de sare.

Sainie
Calitatea I nemirositoare
Sare intrebuintata 8 kgr. 210 gr.
Gaze obtinute 1800,5.
pentru kgr. de sare.
leci avem 2106

Calitatea II-a
Sare intrebuintata 8 kgr. 450 gr.
Gaze gasite 96" .
cPia ce ne da 11,3606 pentru kgr.

Doitiana
Calitatea I

Sare intrebuintata 9 kgr. 900 gr.

Gaze 2100.

'eia ce ne da 21,2100 pentru kgr.

Calitatea II-a
Sare in trebuin tabl 14 kg. 410 gr.
Gaze gasite 430".
Ceia ce ne dt 29,8406 pentru kgr.
Cali tatea III-a

Sarea in trebuintata 9 kgr. 450.

Gaze 250
Ceia ce ne da 26,45 pentru kgr.

Regret ca nix am putut sa-mi dau seam i despre

-mtitatea de gaze ce se afla in sarea de la Tirgul-Ocna si
Omele marl, neavind pentru aceasta sarea necesara, dar
11P -ind dup`i qtarea fizin a sftrei din acesfe mine, de sig ir t ele sP vor afla din punctill de vedere al con tinutu_
i lor in gaze, dadi, nu inferioare, dar cel unlit pe acelasi
p.cio cu s'irea de la Doftana.
0

www.dacoromanica.ro

18 Din aceste date se poate cu usurinta constata, ce

sarea noastra este una din cele mai avute in gaze i ca
de acestea este 1egath i proprietatea, ce o au unele dintre

ele de a fi mirositoare, de regula aducind aminte pun odoarea lor pe acea a petrolului .1i a marei.

Studiul complect al acestor gaze din toate rninele

noastrP, din punctul de vedere tiintific, fapt ce presinta
un interes foarte mare, va fi terminat mai tirziul) din cauze independento de vointa mea, dar tin totu0 a indica
re aceste gaze presinta, particularitati foarte curioase, pe
care cred necesare ale indica. Ele contin hidrocarburi saturate in mare cantitate i hidrocarburi nesaturate, ce se
absorb prin brom, variind cu deosebire pentru mina Doftana papa la 25/s din volumul total.
Aceste gaze nu contin nici urine de anhidricla cau bonic i lucrul e eu atit mai curios, cu cit pe linga hidrocarburi, ele mai contin Azot i Oxigen l pe acesta in cantitate destul de mare.

Este foarte curios de asemenea a observa, ct oxigenul variaza foarte mult, in raport en mina de sare de
undo s'au extras aceste gaze.
Iata rezultatele obtinute :
Oxigen liber in cc. la suta de gaze :
Calitatea II
Calilatea I
mirositoare nernirosiloare
Slanic .
6,2
Doftana
10
10,0

('alitatea III

19,6

Mai departe in locul in care trateaza despre mirosul

Sarei (pag. 76) Dl. Dr. Istrati scrie ca a disolvit cantitati
mai marl de sare de la Slanic i Doftana pentru a cauta I rtiuni Heide mai putin volatile, dar rezultatul a fost negritiv.
1)

In urma unei mtelegeri verbale, re a avut lor Intre D-I

P. Poni i D-I Dr. Istrati, domnia-sa a arreptat en InHitit amabilitate

de a se urmari mai denude, in hiboratorul d-lui Profesor P. Poni,

studiul arestei chestiuni.

www.dacoromanica.ro

19 -De asemenea in solutiile sarate obtinute, a cercetat

presenta aminelor, constatind absenta lor.
La pag. 77 explica mirosul de petrol al sarei, mai cu
beama dupa ce este sfarimata, prin presenta in sare a foarte
mid cantitati de petrol licid : ...prin pulberizare se elibereaza
mai toate gazele volatile din sare ; totusi sarea remasa
pulberizata pastreaza Inca putin, si in cazurile defavorabile
rlestul de accentuat, odoarea de petrol ; in ce priveste Calitatea 3-a de la OcneleMari, aceasta odoare era chiar
fetida".
Resulta dar, ca sarea noastra contine adese-ori, urme
mai putin volatile, cari fac ca ea chiar pulberizata srt aiba
43 hare de petrol "
Asupra chestiunei existentei petrolului in sare D-nii

Dr. L Mrazec si Dr. W. Teisseyre se exprimit astfel : 9

(pag. 29),. Dad( hidrocarburile gazoase sunt abundente in
bare, petroleul din contra este rar.Se cunosc oare-cari
urme de petrol in intercalatiunile argiloase mar` mari ale
minelor.--Chiar. la Doftana a fost un isvor care dedea mai
multi litri pe zi. In puturile i sondajele de la Tintea, Brdcoiu,
Opariti i Resca (Malu Rosu) s'a intilnit in partea superioara a zricarnintalui de sare, un strat de sare farirnicioasa
sau argiloasri impregnata de petrol.Aci ca i la Doftana
petroleul provine din straturile bituminoase ale invelifului
masivulai. In rezurnat, nu s'a putut prina astrt-zi sa se
conbtate intr'nn mod sigur existentl primara a petroleului
in s.tre." (Comp. si pag. 32, al. 3 a).
Duprt propunerea D -lui Prof. P. Poni am cautat sa
fac malisa gaZurilor din sare. Prirnul lucru propus a fost
de a obtinea compositia pe cIt posibil de exacta a acestor
gaz in i din cit mai multe probe.
Din studiile geologice a zacrtmintelor de sare si petrol
din Romania, rezulta crt existrt inti e dinsele o strinsa legrt1) Apercu gologique sur les formations saliferes et los gi7,emenls de sel en Ronmanie.- Moniteur des intrels pkroliferos

Roumains. 1902. F, 45 51.

www.dacoromanica.ro

00

tuM de dMributie, si unele si altele ocupind o serie de

linil ce formeaza o zona aproape paralel a. cu creasta Carpatilor.

Apoi petrolul si sarea, se prezint in general in conditiuni de zticere analoage, ocupand adesa aceleasi anticlinale, petrolul aflandu-se totdeauna in partile mai inferioare
ale anticlinalelor.
Prin urmare era interesant, ca din momentul ce voin
cunoaste exact compositia gazurilor din sare, s6, vedem clan
inteadevr sunt sau nu gazuri de petrol si deci daca existA
vr'o legatura intre hidrocarburile din sare si acele ale pe.
trolului.

In privinta acestei chestiuni H. Hoefer, in cartea sa::

,Das Erdal und seine Verwandte (1888), discutind parerile emise asupra originei petrolului, aminteste si de parerea unora cad au sustinut ctt petrolul a luat nastere din
inclusiile gazoase cuprinse in sare, fiind tazati pe lucrarilelui Dumas, Rose si Bischof ; el respinge aceasta p4cere prin.
insusi lucrarile celor citati, aratind a ei n'au admis nici

enuntat asa ceva.

Tot relativ la legatura ce ar exista intre hidrocarburile petrolului si a sL.ei, H. Winkelin lucrarea sa, Naplea
Ind awe Fundslellen," enumerind ipotesele asupra originei
petrolului, citeaza si parerea Prof. 0. Fraas care sustineipotesa originei organica. (Din organismele marine). Peling6, probele pe care Fraas le aduce pent u sprijinul ipotesei sustinutit de dinsul, adaugti si inclusiunile gazoasedin sare, exprimindu se astfel : Asa numita sare plesni .
toare de la Wieliczka are inclusiuni microscopice de hidrocarburi si ofera o probA evidentA pentru forrnarea sirnultanee a hidrocarhurelor si a Wei"
Din datele obtinute prin analisa gasurilor din wer
mai presupuneam in fine cil ar fi posibil s cApIttm oarecare indicatiuni relativ la conditiunile in care sarea s'a
depus.

In cele ce urmeazi voi arata rezultatele obtinute.

www.dacoromanica.ro

II.

METODELE
1)

Procurarea probelor de gaz. Se vede

din

introducerea precedenta nesiguranta ce o arata insusi autorii

c itati, asupra unora din 1 ezultatele analizelor, din cauza ca

probele de gaz au fost amestecate cu aer atmosferic sau

alterate in alt mod Aceasta pro vine din causa greutatilor
.ce Intirnpinam in practica, cind voim sa scoatem gazurile din
sare. Am cautat pe cit mi-a fost posibil sti, obtin probele

de gaz pentru analis asa cum se gaseste in sare.

Din procedeele ce s'ar putea intrebuinta pentru ex tractia lor din sare si anume : 1) prin disolvirea saei in apa
si culegerea gazului ce se desvoltit ; 2) prin Incalzirea sarei
inteun curent de gaz, care in urma se poate usor absorbi cu

un reactiv, asa ca sa avem ca rest gazurile ce au esit din

sare ; 3) prin atacarea cu acid sulfuric si apoi absorbtiunea
acidului clorhidric format sau 4) prin macinarea sarei si culegerea gazurilor desvoltate, am intrebuintat pe intaiul si
pe al patrulea. Procedeul al doilea si al treilea presinta in-

.conveniente. Asa de ex. In al doilea lucrand in un curent

de anhidrida, carbonica, la incalzire, se poate produce hidro-

gen si oxid de carbune prin actiunea reductitoare a Ferului si silicatilor de Fer asupra anhidridei carbonice si a apei
.conform reactiunilor :

SFe+41120=Fe804+4H2
.3Fe+ 4CO2=Fe304+4C0 (A. Gautier C. r. 132. 58. 189).

www.dacoromanica.ro

22

De a eeinenea, Iiiittner a aratat a oxidul de carbune

ce se gaseste in gazurile scoase din minerale prin acest
procedeu rezulta 1nc i prin reducerea anhidridei carbonic&
prin hidrogen. (K. Rattner Z. f. anorg. Ch. 43 8).
Pentru toate varietatile de sare cite le-am clutat am
intrebuintat procedeul disolvirei, recomendat de Bunsen (loc.
cit.) Sarea in bucati de cite-va kgr. se disolvea in apa, iar
gazurile ce se desvoltau erau culese.
Voesc sa fac cite-va observatiuni asupra acestui mod

de a opera. Trehue s curatim intai apa complect de gazurile pe care ea le tine in disolutie, pentruca aceste s.
irn altereze gazurile strei in momentul disolvirei ; acea*ta
o facem ferbind apa pana cind vaporii ce ies prin ferbei &
condensindu-se nu mai lasa nici o urma de gaz. In cazul
cind lucram cu apa ordinara, trebue sa. fim atenti asupra
compositiei apei i s evitam apele ce cuprind bicarbonati,
carbonati alcalini si sari magneziene in mare cantitate. Cu
aseminea ape cand ajungem s le cur4m do gazuri, ajungla o concentratie asa in cit la fierbere continua sa produn
anhidrida carbonica. Am constatat aceasta In o serie de d terminari facute eu apa ordinara ce o avem aid in Universitate. Am sa reproduc cite-va determinari facute tocrnai in
scopul de a verifica acest lucru.
Sarea de la Slanic, varietatea neagra cu dungi galbene .
care cuprinde o mare cantitate de gazuri incluse, am disolvit-o in aceleasi conditiuni in apti, ordinara si in aph distilata, dupa ce am alungat mai intai prin ferbere si din urn
si din alta gazurile disolvite.

Am cules gazurile desvoltate pe care le am analiat

prin absorbtie in conditiuni identice.
Iath rezultatele call le-am obtinut :

www.dacoromanica.ro

03
Gazul eules disolvind sarea in apft ordinartt :
Tub de
corectie

Giz luat

WO KOH

am

S04112 f.

Tub dp
corectie

II

Mtn.

BIM

124.4

620.6

127.5

617.5

138.7

606.3

a cor.

H'

+8 5 745.0 17,4 120.7 I 624 8

Phosphor

a cor.

rum.

1)1111.

Gaz luat

duprt KOH

17

S04112 f.

11

Phosphor

7.8

758.8 16 7

759,7

7.0

38.9

719.9

43 .3

715.5

46.8

712.0

17

60.3

698.5

Gazul eules disolvind sarea In apit

Tub de

corectie

Gaz luat

dupA KOH

SO4H2 f.

Phosphor

a cor

+16.0 760.5 11.7

- -

+15.0

- -

7.8

752.7

80

752.5

12.0

748.5

27.6

732.9

www.dacoromanica.ro

C)4

Facind calculele avem :

Disolvind snrea In apA ordinnrii

Disolvind 4aren in apA distilat41.

Anhidrida carbonica 0.590 0.6100

Oleflne
Oxigen

0.49
1.79
2.87

0.48
1.87
2.96

0.020
0.53
2.07
2.62

t.

Am constatat In urma Si prin alte analise facute asupra altor portiuni din aceasta, sare, ca intradevr anhidrida carbonica lipseste.

Ea nu a putut sa proving prin urmare, in cazul cind

aril lucrat cu apa ordmara, de cit dintr'o reactiune a slri
lor disolvite in acea apa.
Am constatat ca intr'adevar apa cuprinde bicarbonati
si sari magnesiene.
Vedem dar ce influenta exercit natura apei, care o
intrebuintam ca s disolvina sarea, asupra compositiei gazului pe care II culegem.
Din cele aratate mai inainte, evident a nu rezulta

ca toate apele ordinare sunt rele ; asa pentru colectarile

de gaz facute la Saline, am intrebuintat apa isvoarelor veeine masivului de sare si am obtinut rezultate bune, cati
nu difera mult de aceie obtinute In laborator lucrind cn
apa distilata. Se stie ca in practica intimpinam oare-cari
difIcultati

entru a obtinea o apa complect lipsita de gazuri.

Daca reusim relativ usor, operind in mic, cu baloane cu

gitul strimt si lung, care sunt astupate prin ventile ce na
mai permit intrarea inapoi a aerului, ci numai esirea afara
a vaporilor, in mare si in vase deschise operatia merge
mai greu. In general din ori-ce cantitate de apa am pleca,
operatia este terminata chid dupg o ferbere puternica ai
continua apa se reduce la o treime din volumul seu. In
momentul introducerei sarei de disolvit nu trebue de cit _sa

micsuram ferberea, cautind a mentinea temperatura cit e

posibil aproape de ebulitie In tot timpul colectarii gazurilor.
0 serie de determinri comparative miau aratat influ-

www.dacoromanica.ro

05

enta mare ce o are modul cum vom opera asupra cantitAtei de caz culese i asupra compositiei lui.
Un bloc din o varietate de sare de T.-Ocna a fost
sfarmat in trei buctIV ;i disolvit simultan in urmAtoarele
conditiuni :

Oxigen Ant

1) In ap distilat rece :
43,ce96 gaz de compositia : 24,15 75,(s5
1 kgr. sare
2) In apa distilata fiart :
1 kgr. sare
16,25 gaz de compositia : 12,58 87,41
3) In apA distilat fiarth. si mentinntrt in ferbere :
1 kgr. sare
4,ce42 gaz de compositia
7,69 92,31

Sarea find rupta din acela0 bloc, se vede ce influent1

exercita metoda intrebu-intatA pentru culegerea gazurilor.
Am operat uniform in toate determinrile. Apa era
feart a. in o cuv6, d ) fer, (cptufit cu plumb In interior, de
45 litri continut) pn cind volumul ei se reducea la 15-16
litri. Se introduceau atunci bucati de sare 3 4 kgr. 0 se
mentinea apa aproape in terbere In tot timpul cit dura
solvirea, stingind focul numai sub ' partea din cuytt uncle
ste sarea. Deasupra srei se afla o leiclt de metal, al carei capItt intra in tubul de sticla colector.
Pentru a opera pe sare proaspAt scoastt din mitA si

aceasta din causa presupunerei c. sarea chiar In blocuri

mad, prin .edere, isi perde gazurile, am cules probe de
igazuri, in modul sus aratat, chiar pe loc la salinele noastre,

3perind ast-fel cu blocuri de sare ce erau taiate in momentul intrebuintrei.

In urmA am putut sA constat c6, sarea prin edere,

pierde gazurile numai cind este starmatA mrunt si din
contra foarte putin cind este pastrata In blocuri mari.- -Ea
nu prezinta, deci o permeabilltate pentru gazuri, asa cum
s'ar ptirea. BucAti de sare de Slnic, varietatea zis plesnitoare. au dat sensibil acelea0 cantitati de gazuri pe kgr.
Thud disolvite la intervale de 3, 6 qi 8 fun! 1u0 scoaterea
din mitA.

www.dacoromanica.ro

26 Cind am cubes gazurile in saline, leica do deasupra

sArei era legata prin un tub scurt de cauciuc cu un tubde sticla inchis la nn cap i tras la mijloc ; cind acest
tub se umplea cu gaz atunci era inchis cu lampa In partea
subtiata.Operind in acest mode nu este posibil de a m
sura cantitatea de gaz desvolta0, caci o portiune din gaz
se pierde, reminind in partea de dedesupt a locului nod e

s'a inchis sticla.

In culegerile de gaz Mcute in laborator, unde din o
cantitate cintarita de sare trebuia sa culeg tot gazul des-

voltat, pentru a-1 msura, am intrebuintat un dispositiv

care permite totodata si de a trece tot gazul cubes in an
gazometru cu mercur.In gazometru gazul fiind inchis prin
o colona de mercur, se poate pastra indefin:t, fara ca sa
se altereze.Iata dispozitivul care l'am intrebuintat si care
este reprezentat in figura alaturata : 0 cuva de metal (A),

de 4:5 litri capacitate in care fierbe apa, pana cind volumul

seu se reduce In lb din volumul primitiv. 0 leica de

metal sau de sticla (B), ce are fixat deasupra un tub
de sticla scurt si de un diametru mare (C). Acest tub
(colector) este terminat la partea superioartt prin un mic tub.

www.dacoromanica.ro

27

capilar care este inchis cu un tub de cauciuc strins cu o

penqa (D).Gazometrul cu mercur (E), in care voim sa
trecem si O. pastrami gazul, este legat cu Lubul colector,
(C) prin tubul capilar cu leica, si robinet (F'). (Hempel). WI
si modul cum m'am servit de acest dispositiv : cind apa
era curatita de gazuri, atunci introducearn in apa o bucara.
de sare taiata, cut ferestreul, apoi cu o perie, alungam toate

bulele de aer aderente la 8uprafata stirei. Prin aspiratie

umpleam cu apa leica si tubul colector. Apoi introduceam
bucata de sare sub leica ; sarea disolvindu-se, gazurile desvoltate se adunau in tubul colector (C). In tirnpul operatiei
se agita vertical din cind in cind leica, pentru a alunga solutia sarata formata in jurul bucatei de sal e sub leica.
Thin un tub subtire de sticl, umpleam cu mercur capatul

tubului de cauciuc remas desert, deasupra pensei (D).

Apoi introduce= in tubul de cauciuc tubul capilar (F); mercu-

rul ce era in tub se ridica in tubul capilar pang, la rarnura.

hterala, alungind aerul din aceasta parte a tubului capilar.
Deschideam robinetul de sub leica superioara ti prin ridicarea nivelei gazometrului, alungam cu mercur tot aerul
din gazometru si din capilarul F.--Cind merourul umple
aproape leica, inchidem robinetul si lasam nivela in jos.
Dupa ce bucat a de sare s'a solvit complect, trecem
gazul din tubul colector in gazornetru. Pentru aceasta,
s-obor nivela jos si deschid pensele (G) si (D).Gazul trece
in gazometru iar apa din cuva, so ridica pin leica, in tubul colector pana la ramura laterala a capilarulai ; in acest
moment, inchid pensa D, pentru a opri apa S. tread', mai
departe si deschid robinetul de sub leica. Mercurul din leica,
curge prin capilarul (F) in gazometru ; cind tot gazul din
capilar a fo.3t alungat astfel de mercur in gazometru, inchidem robinetul si pensa (G). Acum gazul retnine inchis
in gazometru prin o colona, de mercur ce se atilt in capiIan sub pensa (G); de aici gazal poate fi scos in total saa
in parte, transvasat in buretele de 1-11:1SUrA, etc.

Pentru a verifica acest procedeu, am cautat sa scot

gazuri, din sarea care ouprinde cantitati mai mari si pe

www.dacoromanica.ro

28 alta cale pentru oa sa fac analise comparative. Am introbuintat procedeul mecanic, anume, prin macinarea sarei sub
mercur.
Aici mice alteratie a gazului este exclustl. Dispositi-

Vul de care m'am servit se compune din o teava de fer

iA). (fig.)- lunga de

25 *in.

cu un diametru intereior 4,5e4n.

.aceasta teava este inchisa la fund cu o bucata de fier masiva (B). La partea superioara eft are un tub lateral ()Mc)

(c)

la care se poate lipi cu mastic un robinet cu inchidere hermentica cu mercur (C). La partea inferioara, teava are pe
Un diametru, douit teturi in pareti, de 1c.ni' in inaltime
%cm. grosime.(a--b); in -aceasta thtura intra o lama de
(itel tare, cu doi dint't (c), care este ascutita %pe muchile
id) i (e). Aparatul are Inca o cutie de fer (D) cu paretii
grosi, resistenti si bine incheieti, pentru ca sa poata tinea
mercur. Iata, cum utilisam acest sfredel.In cutia D pu-

www.dacoromanica.ro

-29 nem un bloc prismatic de sare (E) tAiat cu ferestreul dupa,

dimensiile cutiei, avind numai o inAltime ceva rnai mia de-

cit cutia.Turnam apoi rnercur in cutie, frecind bine partea superioara a sArei, pentru a produce aderenta si punem deasupra sfredelul A, in Tositie vertical. La tubul
lateral (C) legam o pornp n. cu care facem vidul in teava (A);
prin aceasta mercuml Ce ridic On5, ce se umple toat4
teava si tubul lateral, in acest moment inchidem robinetul
(C). LuArn apoi aparatul. cu totul si-1 punem pe o masina.
de sfredelit ferul, fixind partea superloaa- a sfredelului de
capMal mobil al masinei.
FixArn apoi cutia pe tabla de sustMere a masinei i.
incepem a invirti incet ; sfredelul este invtirtit prin trans misiunile de la partea superioar i inainteaza in jos incet,.
in mod automat. Cutia irnpreun6. cu blocul de sare remin.
fixe. Pentru a micsura frictiunea, diametrul lamei de otel
care taie este superior cu vr'o 3
diarnetrului tevei A. Dintii d j e macina din sare, iar pulberea produsa este raxlicatA in sus, de catre mercur, in interioruJ tevei. Oprim invirtirea un moment si adaptAm iar4si in, C pornpa de vid..
Pentru ca sA scoatern afara, gazul care 5e adnnase la partea superioar6., cleschidem putin robinetul C. Aceasta o facern ca o mAsun de precautiune, intai, dacn, ar fi rmaspe twin, bule de aer aderente, ele sa fie indepartate si a}
doilea, pentru ca primele bale de gaz din sare care provin
de la fata superioara a sarei st fie i dinsele inlaturate ;
cautlim stt culegem gaz numai din miezul srei.
Dup ce ne-am asigurat apoi de modal de inchidere
a robinetului C, desfacem pompa i invirtind sfredelul mi
tocrnai repale, inaintam in sare de o lungime pe care o masurarn.

In operatiile ce am facut, inaintam in bloc de 50min

macinind intr'o singura operatiune aproximativ 20 gr. sare.
Operind astfel cu sarea care cuprinde peste 1002e gaz pekgr., puteam scoate din. o singura data 20 25'4. gaz. Mercurul care cade jos din tavit in cutia D in timpul .operatiei,.
curge prin urr tub lateral f intr'un flacon pus alaturea..

www.dacoromanica.ro

30

Odata operatia terminata pentru ca sa scoatem gazul

din teava A, sau intrebuintam o pompa Toepfler simpit, sau

utilizam bureta Hempel care are la partea superioara un

robinet Greiner, verificat prin vidul produs cu scoborirea
nivelei. Unul din tuburile superioare ale buretei ii legam
prin un capilar cu tubul C, facind legaturile ava ca sa se
atinga capetele tuburilor de sticla.
Tuburile de legatura le fixam cu cauciuc gros de gaz
i le umplem complect cu mercur. Scoborim nivela buretei

in jos, insa, nu atita ca sa, se produca sus spatiu vid, i

apoi deschidem robinetul C. Gazul trace in bureta, catre
sfirit incepe a trece si mercur aducind Inca bule de gaz
din praful de sare care Amine in tub si in fine cind in buret curge mercur far& bule de gaz, inchidem robinetul C
ei pe acel al buretei. Gazul find astfel trecut in bureta,
poate fi masurat i pastrat intr'insa.
Dad& in A ar fi o cantitate mai mare de gaz, pe care
n'arn putea-o extrage dintr'o singura datA, atunci dupa ce
am inchis robinetul C, lee= cu un tub celalalt capat superior al buretei cu un gazometru. Trecem apoi gazul extras, din bureta in gazometru, prin ridicarea nivelei : schim.barn in fine positia robinetului Grenier i reincepem scoaterea gazului din teava A, ea mai inainte.
Acest dispositiv s'ar putea intrebninta i pentru scoaterea gazurilor din unele rod, cad au o cantitate ceva nyti
mare de gaz, el presinta cite-va avantaje asupra sfredelului
inchis la fund, care te bate cu cincanul, pentru a sfar rna
rocile, ca sa se scoata gazurile. (Hempel. loc. cit.). In adevar cu dispositivul descris mai inainte avem mai mare siguranta la umplerea sfredelului cu mercur, ca nu ramine
aer aderent de teava, caci umplerea se face prin radicarea
Inceata a mercurului intr'un spatiu vid. Operatia macinarei

se face cu uprinti. In fine gazul se scoate din teava mai

uor i mai complect. Cind cantitatea de gaz cuprins'l in
sane este foarte mica, de ex. sub 1(3c pe kgr., acest procedeu nn mai este practic din cauza micei cantitati (la sare

ce macina intr'o operatie. Din aceasta causa l'am intrebu

www.dacoromanica.ro

31 --

intat numai pentru varieta tile ce cuprind cantitati mail de

gaz. In procedeul disolvirei, puteam (lucrind cu 2 cuve) extra ge gaz din 7-8 kgr. de sane pe zi. In cazurile in cari
cantitatea de gaz suficienta pentru o analis, nu o puteam

scoate de cit din 50-70 kgr., este evident ca nu'mi mai

era posibil de a scoate gazul prin macinare.
Analizele gazurilor extrase prin macinarea sarei le voi
cla in capitolul urinator, unde voi face mentiunea c gazurile au iost scoase pe aceasta cale.
2. Metodele de analisi. Pentru analisa prin absorbtie

am intrebuintat aparatul lui W. Hempel, pentru analise

exacte, urmind in totul indicatiile date de in Gasanalitische
Methoden. Ed. 1900. Cu acest aparat intisuratorile de gaz
se fac la volum constant, la presiune i temperatura VW.

Pentru analisele pin explosie, a resturilor de gaz, am

intrebaintqt metodi, eudiornetrica, caci la apiratul Hempel
nu aye= bule asa mari ca sa pot dilua gazurile atita in
cit sa execut explosiile la limita.
Hidrogenul a fost cautat pnin tubul cu Paladin ; am
omis corectia volurnului de aer din tub, alungind acel aer
pnin un curent de anhidrida carbonica dupli cum recomanda
E. (Traefe (Thum. f. Gasbeleuchtung u Wasserversorgung
15. 6.524 ; Monit. Quesn. 28).
Pentru cite-va din gazurile din care dig- uneam de cantitati mai mari, am determinat densitatea intrebuintind metoda lui Bunsen, pin repegiunea de scurgere. Am intrebnintat pentru acesta un aparat cu 2 semne facute pe exteriorul tabului si in care ilotorul este suprimat.
In restui ile de gaz, din sarea de la Tirgul-Ocna am
cautat Argonul. Am ars Azotul prin descarcari electiice.
Voi di cate-va detalii asupra modului cum am operat mai
ileparte, pentru a criuta Argonul, in capitolul urmator, unde
sunt analisele gazurilor din sarea de la Tirgul-Ocna.

www.dacoromanica.ro

32

--

8. Obseryntil. a) Valorile date de Hidrogen, in cornbustiile prin explosie, pentru contractiune (C) i anhidrida
carbonica (A), satisfac relatia lui FouquO 2C-3V=A cecaracterizeaza un amestec de hidrocarburi metanice. (C. r.
67. 1045. 1868). In adevar un volum de Hidrogen da :

C=1.5 si CO2=0 ; facind A=0 in relatia de sus, ea devine o identitafe. Prin urmare presenta Hidrogenului intr'un
amestec de hidrocarburi de forma Ca 1124 +2 nu impedicei
aceastd relatie de a fi satisjacutd si rezulta c Hidrogenul

se comporta ca o hidrocarbura de forma Cn 1.12n +2 ii

care n.o.
Relatia de sus este o dreapta limitata prin numarul
C

C'

hidrocarburilor gazoase existente la segmentul AB ; punc-

tele A i B avind drept cordonate : A (CO2=1, 0=2) cores

punzind metanului si B (CO2= 5-

si 0=4) corespunzind pentacoo nului tertiar. Aceasta dreapta

0
tae axa ordonatelor in punctul C', care corespuunde Hidrogenulai (0=1.5, CO2=0).
Urmeaza de aid ca presenta Hidrogenului in un amestec gazos face cazul nedeterminat, chiar atunci cind din
valorile obtinute prin explozie pentru contractiune i anhidridit carbonica, ar fi complecta determinare, de ex. cind
am obtinea 0=2v i CO2=v caz care ar corespunde metanului curat.
Dan insa ar fl i Hidrogen, atunci aceleasi valori ar

putea fi date de un amestec de 500/0 Hidrogen i 500,0

Etan, caz amintit de Bunsen ; pentru a avea determinare
ar trebui ca pun reactinni calitative s aflam presenta Hidrogenului si a Etanului, ceia ce nu putem sa facem.
Urrneaza dar ca inainte de a face analisele prin exylosie a resturilor do gaz neabsorbite prin reactivi, este necesar de a elimina intai Hidrogenul. Se deterrnina prin
explosie une ori Hidrogenul irnpreuna cu o hidrocarbura, de
ex. cu Metanul, dar nurnai atunci cind avern indicatiuni pe

www.dacoromanica.ro

33

alte cai, ca nu exista o alta hidrocarbura de cit acea pre. supusa.Aceste indicatiuni le putem-avea sau din modul
le nastere al gazului de analisat sau din determinarea
unora din proprietatile lor fisice.
b).--De ordinar analisele prin explosie se executa, asu-

pra unui amestec de hydrocarbure ce nu mai pot fl absorbite de reactivi, la care cele mai de multe ori se ai Azotul.
Presenta Azotului, impedica intfadevar relatia lui
Fouqu de a rnai fi satisfacuta. Totusi o putem Inca utilisa
pentru determinarea partei combustibile, respectiv a cantitatei de Azot cuprinsa. Astfel ea a fost utilizata. de Nasini i Salvadori (Relazione sull'analisi dei gaz combustibili
di Salsomaggiore. Gaz. 1900 XXX 281) pentru a calcula
daug

din valoarea contractiunei tC) si a anhidridei carbonice (CO2)

cantitatea de Azot cuprins i deci a controla valorile ce
le obtineau prin determinriri directe.
In cazul prezentei Azotului relatiile stabilite de Fouqu(- devin :

V=v+Az (1

v=x+x+y-hz-V7H--7.

(2)

in general

a=H x=CI-14 y= HO ...

C=--39 /.+2x+4,5 yd-3z+

etc.

7447.

CO4=x+2y+3z-F4T+5X

(3)

(4)

De unde :
2C

CO2=-3x--1-3x-F3y-1-3z+3743%.3v

v=--

2C

CO2

(5)

Introducand (5) in (1) avern :

Az=V

2 C -0O2

(6)

Cu aceasta putem determiva partea combustibild respectiv Azotul in un amestec gazos supus explosiei.
c). Intr'un articol recent asupra acestei cheotiuni (Jour.
nql fur Gasbeleuchtung und Wagserversorgung XLVI
3

www.dacoromanica.ro

34

p. 524) ') Graefe discutirld modal de calcul pe basa datelor

oferite de explosie, basat pe faptul ca un amestec de
C n-1 112 ( n 1)+2 i C n +1 112( n + 1)+2 se comporta exact ca C11 11211 +2 ajunge la conclusia ca este imposibila
determinarea a 3 parafine impreuna. Dovedeste aceasta prin
cate.va exemple. Se face recurs in asemenea cazuri spre a
afla natura bydrocarburelor (calitativ cel putin) la proprietatile fisice, difusiune, absorptie. condensare etc. El enunta
conclusia ca : numai in cased ctind avem 2 parafine amestecate putem sci le determindm pren aceasta metodd".
Sa consideram doua amestecuri gazoase din cat's 2
parafine .si pentru mai multa simplicitate s le (-onsiderAm
Inca libere si de Azot :
C4111 o

70,0 --I- 30,0

C .
CO2

245
280

C2116

C8I-18

+ 90
+ 90

=
=
=

.,.... ==
15,0 + 85,0

100.v
335
370

C4 E110

C .

37,5 297,5

CO2 30,0 + 340

100v
335
870

Aceste doua arnestecuri din cite 2 parafine vor da in

explosie aceleasi date ; aceasta din causa tocmai a principiului pe care se sprijina Graefe pentru a arata imposibilitatea determinarei a 3 parafine. Pentru ca o deLerminare
SA fie justa in acest eaz trebue absolut sa avem indinth
calitative usupra naturei hidrocarburelor chiar cind avem
numai doua amestecate. Neposedind reactinni chimice cali
tative usor de efectuat, recurgern Ia deterrninarile constantelor fisice recomendate Inca de mult de R. Bunsen. UrmeazI dar ca pentru portiunea combustibila a restului neabsorbit, avem comp:ecta, nedeterminare, gall de cazul cind
eliminind hidrogenul, atunci direct sunt determinate cazuri e
particulare cind CO2=v i C-2v care corespunde metanului
precum si cind CO2=5v i C----4v care corespuncle ; enta-

nului tertian
1) Montt. Quesn. 196. 28.

www.dacoromanica.ro

III

ANALISELE
Shinic (Prahova)

In salina de la Sltnic gasim sarea cea mai bogata in

gazuri intrecind cu mult asa numita Knistersalz" de la
Wieliczka, precum i toate varietatile gsite pana acum
la noi. In eneral am observat c sarea bogata In gazuri nu este si cea mai avuta in materii streine, cu toate
ea se gsqte adesa-ori hi vecinatatea unui strat de sare
pamintoasa. Aafel sarea neaga de la Slanic are foarte putine gazuri fatti cu sarea alba plesnitoare, care de altfel
este foarte curath.
Straturile de sare, in urma depunerei thr, au suferit
inflexiuni aa ca de mune ori acum sunt oblice si altele
tau chiar vertical ; aceasta face ca s distingem cu greutate intr'o serie de paturi care este superioara si care inferioara. Totusi am putut observa faptul aratat mai sus,
destul de bine in galeria No. 1 ; acolo sarea neap% cu bande
galbene, care cuprinde o mare cantitate de gazuri, repausena direct pe un strat de sane p5mintoasa, rare se pierde
bub planul exploatarei actuale. In galeria No. 3, unde se
gasete sarea alba plesfiitoare, cea mai avuta in gazuri, am

www.dacoromanica.ro

36

putut constata numai vecinatatea ei cu stratul de sare p4mintoasL 0 pturA foarte sulAire de sare curata le desparte.
N'am putut vedea daca sarea pAmintoasA este superioarA,
celei plesnitoare san Myers, din causa inflexiunei straturilor.
Figura alAturat6, reprezinM o poqiune din pilretele su-

dic al galeriei No. 3, in locul unde se gsete sarea alba

plesnitoare. Dupa modul cu sunt dispuse pAturile, vedein
cri in punctul A sarea p4mintoaM, preced i pare a fi superioar phturei de sare cu gazuri multe, pe cand din contra

.....Z..,

6111

,.\.s.\

a=sare praiffiltoas4; bsate alha eurath; o.=.-sarea eu gazuri,

in B sarea Omintoasn, succedA td pare a fi in ferioara stratului de sare alb5,-p1esnitoare.

Acest lucru se observri 5i in alte locuri din mina, uncle
straturile sunt re3turnate astfel in cit par a fi in o positiune inversii do cum s'au depus.
Din aceastil, rnin6 am luat cinci varietAti de sare, deosebindu-le dupa caracterele fisice.

1) Stirem albri-pIesnitoare care are cele mai multe

gazuri si totu.i este foarte curata; aceasta sare impreunA cu
varieta tea alba, Mr, gazuri constituese calitatea intMa.
Proba a fost luata din galeria No. 3.

www.dacoromanica.ro

31

Ea are aspectul nebulos, de acea in salinA mai este

numitA Inca sare albdiumuri,,, spre a fl deosebit de sarea
alba (tot de calitatea I-a) care este perfect transparent0.
Gaz miles la salina

Analisa prin absorptie :

Tub de

corectie

a . or.

1108

18,9

740,6

18,8

740,7

28,2

731,3

37,6

721,9

..

mm.

nun.

mm

+17.0 759.5

Gaz luat
dupa KOH
))

.11

S04112 1.

+19.5

Phosphor

+20.5

- -

MM.

De uncle rezult :
A nhidridri, carbonia

Hidrocarburi nesaturate
Oxigen

0.00 0
1 26
1.26 ,,

2.52

Rest 97.48

Note. Pentru usurinta comparatiunei rezultatele finale ale analiselor sunt resumate la sfirsit Intr'un tab& sinoptie.
Preseurtarile Intrebuintate In eursul analiselor sunt : H=presiunea barometric& ; H. presiunea redusa la zero ; t==temperatura t
-acor=valoarea eetita pe tubul barometric al aparatului Hempel. coreetata ea Tubul de corectie ; 11 diferinta Intre H si aeor ; Ve volumul din eudiometru coreetat; b0 eolona de mereur ridicata In eudi.ometru redusa la zero ; Vn=volum normal : C si C'=contraetiune ;
C0.1=anhidrida earbonica formata In explosie; v-,--partea combustibila
din resturile de gaz.

www.dacoromanica.ro

- 38

Restul acesta d6 gaz a fost supus analisei eudiome trice si a dat rezultatul urmator :

Ho].

Ve

bo

log. Ve

Ig
coin
(Ho.ho.h) (1+at)760 Vn

21,15 757,82 636,07 11,3 1,32531 2,04828 7,10160 2,987

Gaz luat

Cu oxigen 34,66 757,81 572,09 11,4 1,53983 2,24469 7,10144 7,691

71,77 757,70 397,11 11,6 1,85594 2,54457 7,10111 31,74

Cu aer

dupa Expl. 64,76 757,82 430,37 11,3 1,81131 2,50168 7,10160 25,98

- -

5,76

dupa KOH 60,61 759,28 450,11 11,6 1,78254 2,47565 7,10114 22,88
CO2

- -

3,10

Calculind cantitatea de Azot avern :

2 C=11,52
3 10

8.42=3 v de unde v=2,80 si Azot=0,18

Calculind raportul contractiunei si a anhidridei carbonice produse la volum v, avem :
C

=2,05

-.1.10
v
CO2

-Pentru cazul chid v ar fi metan curat, aceste raporturi ar fi 2,00 resp. 1,00.
Cantitatea de anhidrida carbonica formata, raportata
la volumul v, d o cifra mai mare de cit acea pe care o
produce metanul singur ; rezulta de aici c exista si o hidrocarbura superioara metanului.- Dupa valoarea apropiata
de 2,00 a raportului contractiunei la volumul v, acea hidrocarbura poate fi etanul ; facind calculul pentru acest
caz, avem :

www.dacoromanica.ro

:39

C= 2x4 2 5 y. 5.76
CO3=x+ 2y= 3.10

x=rnetan
y=etan
Inlocuind valoarea lui x :
6.20 --5.76=1.5 y

y=0.30
x=2.50
v=2.80

C114=81 77/0
02116=9 81

Az=5 90

Az=0.1S
V=2.98

97 48

In cit avem rezultatul total la 100 :

81.77'0

Metan

Etan

9.81
1.26
1.26
Oxigen
5.90
Azot
100.00
Olefine

Pentru ca sa vAd gradul de exactitate a acestor determinari, am

facut doua analise de aer si am obtinut resultatele urmatoare:
I

Aer luat

Ve

Ho

ho

lg. Ye.

1g

colg

(110-b0-h) (1-1-a1)760

40,648 748,97 518,85 25,0 1,60903 2,24691 7,08117 8,652

Cu hidrog. 50,988 748,46 496,86 25,1 1,70747 2,35776 7,08102

dupa expl.
C

Vu

14,004

40,678 747,83 548,61 25,4 1,60936 2,24329 7,08059 8,575

www.dacoromanica.ro

5,429

40 Resulta.: Oxigen 0/0 =20.91.

II

Ho

Ve

bo

1g. Ye'

lg
(I10-1i0-h)

calg
(I-Fal)760 Vu

ser luat

39,94 749,07 594,1

Cu hidi og.

48,86 749,11 504,11 11,5 1 68895 2,37084 -3,10129

dupa, expl.

37,96 745,19 559,06 10,9 1.57933 2,24650 3,10221 8,473

11,8 1 60141 2,277951 -3-,10083 9,554

6.017

De uncle resu1t6, : Oxigen 0/0 =20,98.

Media acestor douA determinAri este : 20,945/o. Se

stie c6, cifra medie, admis5. de Bunsen este 20,960 AceastA
valoare am intrebuintat o in calculele analiselor.
Gazul cules In laborator prin disolvire

Saxe disolvit 7,490 kgr., Gaz cules 829ee ,0 1 kgr.

sare cuprinde 110c0 ,68 D=0 58049.
Analisa prin absorptie :
Tub de
coreetie

Gaz luat

dull, KOH

4 3.0 767.0 15.2

''-7-

S04118 f.

Phosphor

- -

- - -

aeor

40.7

726.3

40 7

726.3

47.7

719.3

56.5

710.5

de unde result :
Hidrocarburi nesaturate 0.96/o
Oxigen

1.21

2.17

www.dacoromanica.ro

14,490

Rest. 97.88

- 41

--

Analisa restului neabsorbit :

Hu

Ve

bo

1g Ve

(lio-t-h)

colg

Vu

1 -Fat)760

iaz luat

28,576 767,73 436,45116,7 1 45600 2,50124 3;09343 11,237

Cu Oxigen 69,317 767,54 395.28116,6 1,84084 2,55413 5.09358 30,800

188,7

766,71 274,55 16,1 2.27577 2,67991 3,09433112.209

dupa, Expl. 162,2

766,12 301,63 16,8 2,21005 2,65345 5;09328 90,528

u aer

- -

21.681

dupA KOH 146,3 764,62 317,78 15,2 2,16524 2,63747 5;09568 79,138

- -

002
C

CO

=2 03

x=9.924

11,390

N=0.580

2=1.06

y=0.733

v=10 657

Ceia ce do. ca rezultat total :

Metan

86.39/o

Etan
6 39
Hidrocarburi nesaturate 0.96
Oxigen
121
Azot
5 05 ,
100.00

Dan. facem raportul Azotului la Oxigen in aceste data

analise, obtinem valorile :
I
Az

4 68

II
. 4 17

aer

aerul din apg

. . 3 76 . . . 1,85
0 '
'
'
Valoarea raportului dintre Azot si Oxigen este diferitit
pentru gazul din sare, de aceea pe care a obtinem pentru
aerul atmosferic qi pentru aerul disolvit in ap11.
. .

www.dacoromanica.ro

42

Cantitatea de azot, in raport cu aceea de Oxigen, este

mai mare pentru gazul din sare.
Gazul extras In mod mecanic sub mercur.
In capitolul precedent am aratat in detaliu, cum a
fost extras acest gaz ; el poate fi privit ca pastrind exact
compositia pe care o are in sare.
Dupa modul cum am operat nu am putut determina exact

cantitatea de gaz cuprinsa in un kilogram de sare.In mod

aproximativ, din 20 gr. sare macinata am obtinut 25-2600
gaz, ceia ce da aproape aceiasi can titate care fusese obtinun, si priri disolvire, adica peste 10003 pentru kilogramul
de sare.
Analisa prin absorbtiune
Tub dp
eoreetie

Gaz luat

ao

+18,0 753.7 15.7

dup6. KOH
7)

SO4H2 f.

1)

Phosphor

+18,5 753,5 15.8

H'

205.9

547.8

206 1

547.6

209.1

544.6

212.8

540.9

De unde resulta :
Anhidrida carbonica
0.030/0
Hidrocarburi nesaturate 0.54
Oxigen

0 . 67 I,
1.24 ,,

Rest 98.76

Cantitatea de anhidrida c Arbonica este asa de mica in

cit cade sub limita erorilor de experienta si deci poate fi
negligiata.

ObservMn aiei o diferinta In minus pentru cantitatea

de oxigen, fata cu aceea gasita, tot in aceasta sare in analisele precedente, care au fost facute asupra gazului scos
prin disolvirea OA in apa.

www.dacoromanica.ro

43
Analisa restului :
Ho

Ye

Gaz luat

bo

lg. Vc

lg
colg
(Ho-bo-h) a-Pal-1760 Vo

22,694 751,52 637,42 16,8 1,35591 2,00131 7,09103 2,827

Cu Oxigen 35,688 751,56 572,04 16,0 1,55252 2,22008 7,09448 7,363

Cu aer

73,078 751,52 385,03 16,3 1,86379 2,54741 7,09403 32,006

dupa expl.

67,208 751,75 414,06 16,1 1,82742 2,51064 T,09433 27,064

4,942

dupa KOH 63,198 757,52 133,80 16,2 1,80070 2,49137 7,09118 1,24,336

- -

- -

CO2

2,728

Cu Hidrog. 77,772 757,68 362,63 15,7 1,89082 2,58180 7,09493 36,945

dupa expl.
C'

62,458 757,83 437,20 16,1 1,79558 2,48715 7,09433 23,827

- -

- - -

13,118

De unde rezulta 0=2,07 CO

v2=111 v=2,385 N=0,442
v

N determinat direct = 0,486

calculat din C si 002 = 0.442
)7

0,044 dif. 0,ee 04

2.827

In total avem:
Anhidrida carbonica
HidrocarbuTi nesaturate
Metan

Etan
Oxigen

Azot

x=2,043
y=0,342
N=0.442

0,03
0,54
71.37
11,94
0,67
15,44
99,99

www.dacoromanica.ro

- 44 t

2. Saren nengra en dungi gnlbene. Proba aceasta de sare a lost 1uat6, din galeria No. 1. Ea cuprinde
gazuri in abundentA, de i nu in cantitate zia de mare ca
varietaLea precedentl.
Gazul cules la Wing..

Analisa prin absorbtie :

Tub do
coreetje

ii

aeo

214.2

550.8

214.5

550 5

225.0

540.0

237.7

527.3

mm.

mm.

Gaz luat

duNt KOH

1)

SO4H2 f.

,,

Phosphor

-2 0

765.0 12,7

- - -

De unde rezult :
0 05 o

CO,

Hidrocarburi nesaturate 1.90

2.30
4.25

Oxigen

,.

Rest 95 75

Analisa restului :
Ye.

Hu

bo

ig

ig (Ye)

(Ho-bo-h)

colg

0+0, GO

vu

Gaz luat

17,77 766,80 650.16 12,1 1,24969 2,02580 5,10037 2,37

Cu oxigen

33,16 766,64 577,55 12,6 1,52061 2,25095 5,09961

Cu aer

68,36 765,92 411,65 12,0 1,83480 2,53626 3,10052 29,62

dupa expl.

63,86 765,25 434,73 11,7 1,80528 2,50552 -8,10099 25,81

7,43

Contractia

dupA KOH

61,60 760,98 443,22 11,6 1,78958 2,48795 7,10114 23,91

CO 2

- -

www.dacoromanica.ro

3,81

1,90

45

v=1.90
aceasta da :

CO2

=2.00

CH4

1.00 N=0.47
1,90
0,47
2,-37

Metan

76.560 0

Hidrocarburi nesaturate
Anhidrida carbonica

1.90
0,05
2,30
19,19

Oxigen
Azot

loom
Cantitatea de anhidrida carbonica este neglijabila.Si
in aceasta analisa observam a raportul Azotului la Oxigen

este mai mare de cit acela care se gasqte pentru aerul

atmosferic i pentru aerul disolvit in apa.

Gaz cules in laborator ftrin disolvire. Sure disolvita:

12 kgr. 580.Gaz cules 1185,e'06.-1 kgr. sare cuprinde

Avind o cantitate mai mare din acest
gaz. am cautat sa vad dacia mirosul ce-1 are aceasta sare
nu este datorit unor midi cantitati do vapoare do hidrocarburi mai superioale. Pentru aceasta, o cantitate do gaz
masuratri, a fost racita sub presiune ; a fost analizata mainto i dupa recire si am obtinut in ambele cazuri aceleai
rezultate. Prin urmare gazul, prin recire, nu a pierdut nimic din partile care-1 compun.
De asemenea nu s'a putut observa nici urme de licid
pe suprafata mercurului, dupa cum nu s'a observat nimic
nici Ia suprafata apei din cuva in can. se disolvea sarea.
Resultateie au tost iarasi negative in incercaiile de absorbtie
94,e20 D=0.6575.

cu alcohol absolut.

www.dacoromanica.ro

7 46
Analisa crin absorbtie :
Tub de
I

+16 0

Gaz luat

Dup6, KOH

eoreetie

760,5

S041-12 f.

11

, Phosphor +15,0
De unde resultA :
CO2

0.02 o

Hidr. nesat.

0.53
2 07
2 62

Oxigen

aeor.

7,8

752,7

8,0

752,5

--

12,0

748 5

27.6

732,9

11.7

Rest neabsorbit: 97.38

Cantitatea de anhidrid6, carbonia este absolut neg'ijabila ; aici ca si in analisele precedente ea este datorita
metodei tratarii gazului prin reactivi licizi.- De si reacti-

vul a fost prealabil saturat cu gazul care avea sa. fie analisat totusi metoda este intru atita de sensibila in cif influenta de si foarte mica a solubilitatei se resimte in resultat.
Analiea restului :
Ve

Ho

bo

ig Ve

Ig

co

(Ho.bo-h) (1.-1-al)7 .0

Vit

Gaz luat

20,96

Cu oxigen

34,56 747,53 578,66

Cu aer

64,76 748.09 428,04 13,8 1,81131 2 48671 3,09478 24 71

dup6, expl.

58,96 749,46 456,75 16,1 1.77056 2,44573 5,09433 20,45

Contractie

746,3 646,75 15.8 1,32139 1,93566 ..3-,09478 2,25

15 5 1.53857 2 19254 -3:09523 6,70

4.26

dupa KOH 55 26 753,83 474 88 16 2 1,74241 2,42372 709118 18 21

CO2

- -

www.dacoromanica.ro

224

47 de unde rezult :
C

v=2,093 Metan ---1.946

Etan =0.147

Azot =0.157

=2 03

CO

v2=-1.07

0 altrt ana1in, a aceluiasi rest a dat rezultatul ur-

urntor :
Ho

Ve

bo

log.(Ve)

lg.
colg
(110-b.-h) (1-4-a0760

Vn

T z luat
C

25,76 752,43 624,18 17,0 1,41095 2,05644 7,09298 3,63

oxigen

41,96 751,71 542,40 17,2 1,62284 2,28959 7,09268 10,12

aer

77,34 731,43 368,12 17,1 1.88840 2,56690 7,09283 35,33.

i A explosie 69,21 751,25 407,38 16,1 1,84017 2 51875 7,09433 28,40

ntractie
Dup. KOH

6,93

64 16 756,20 432,85 15,6 1 80726 2,49136 7,09508 24,76

CO2

v=3,40

C
-=2,03
v

CO 2

1.067

Metan=3.16

=84.78 o

Elan =0.24
Azot =0.23

= 6.43
= 6.17

Comparind aceste 2 raporturi cu acele din analisa precedent6, se vede usor concordanta intre dinsele. Resultatul
total este urrnVorul :

www.dacoromanica.ro

3,64

48 Metan
tan

84 23
6.36
Olefine
0.63
AnhidridA carbonicA
0.02
Oxigen
2.07
Azot
6.79
100 00

00

)7

Pentru a vedea dacA hidrocarburile nesaturate cuprind

termini superiori din serie, s'a facut asupra gazului din aceasn. sare analise, fall a mai ab iorbi hidrocarburile nesaturate prin acid sulfuric fum.
Dup absorbtiunea anhidridei carbonice i a oxigendlui
.restut a fost supus direct analisei prin explosie. In acest
caz ne mai find posibil de a calcula partea combustibilri,
(v) cu ajutorul relatiei lui FouquO, c4ci nu se mai poate a plica, s'a determinat Azotul direct. Lucrind asupra a dourt
portiuni de gaz rest, sirnultan cu dourt, eudiornetre, s'a obtinut rezuli atele urm3toare :
Ve

Ho

ho

)g Ve

Ig
eolg
(U,-bo-h) (1-Fat)760

Sc

Gaz luat 121,840 760,37 640,29 16,5 1,33923 0 C2576 7,09873 2 87'
C .1 oxirn 34,888 760,36 374 57 16,6 1,34267 2,23484 7,093-8 7.4:
aer

69,770 760,41 399,64 17,0 1,b4367 2,33951 7,09298 29,9:

dupa expl.

63,208 760 72 433,65 16,9 1,80077 2,49518 7,09313 24,49

C11

---

- - -

3,43

dup't KOH 58,588 766,12 436,49 16,8 1,76780 2,47039 7,09328 21,47
CO2

- -

3,04

C i Hidrog. 74,568 763,98 377,43 16,6 1,87255 2 57344 7,09858 34,64(

dupA, expl.
C

62,733 763,93 436,06 16,7 1,79733 2,49920 7,09343 24,36

www.dacoromanica.ro

10 07

49
C

llo

IVe

Gaz luat

CO2

= 1'89

bo

= 1,05
1

N = 0,306
lg

1g V

colg

(Ho-bo-bo)1(1-Fat)760

Vn

27,876 760,37 434,48 16,5 1,44523 2,49401 7,09373

10,789

Cu oxigen 68,296 760,26 393,78 16,6 1,83439 2,54718 7,09358

29,864

Cu aer

190,80' 760,41 269,72 17,0 2,28058 2,67785 7,09298 112,570

dupa, expl. 165,90 760,72 269,05 16,9 2,21985 2,65354 7,09313

- - -

dupa, KOH 149,50 766,12 312,71 16,8 2,17464 2,64263 7,09328

CO2

92,580
19,990

81,386
11,194

Cn hidrog. 213,80 765,98 247,40 16,6 2,33001 2,70288 7.09358 133,800

dup expl. 159,80 765,93 302,14 16,7 2,20358 2,65286 7,09343

C'
C

89,098
44,702

= 1.85

CO2=1.04
N=1.113
V
Vacind raportul intre contractie i anhidridA carbonia
V

produse de un volum in seria saturata, si a olefinelor :

c
c
CO2
2

CI-14

1.25
1.00

C2H6
C8H8

..... .

CO2

1.00

C2H4
C8H6
.

0.83
.

FAcind acel* raport in arialisele precedente avern :

Olefine absorbite

Olefine

peabsorbite

Ia

II-a

Ia

II-a

1.90

1.90

1.78

1.78

A ceste raporturi aratri, concordanta analiselor intre ele;

apoi aratA, Modul cum a influentat pre-enta olefinelor mapra datelor explosiunilor ; comparind datele de mai sus yedem c presenta olefinelor superioare este exclusit
4-

www.dacoromanica.ro

- 50
Gaz extras in mod meeanie sub mereur.
Analisa prin absorbtie
Tub cor.

.H

759.8

14,1

aror.

H'

nun

+9 0

Gaz haat

dupa KOH

226.1

533,7

226.1

533,7

228.8

531,0

--

246.9

512 9

S04112 f.

Phosphor
de uncle resultA:
17

Olefine
Ox igen

0.500/0

3.39 ,
Best 96.11

3.89

.A nahsa restului:
Ve

ilo

I
I

h.

lg. Ve

Ig

(H0-1113-h)

vole
(lro-1-070

Vn

Gaz luat

24,660 747.41 630,52 16,5 1,39023 2,01250 TO9373 3,137

Cu oxigen

34,498 747.33 580,20 17,1 1,53779 2,18361 709283 6.520

Cu aer

66,778 747,39 118.25 17,5 1.82463 2,49730 3.0922325,951

dupa expl. 61,348 747,50 445.57 17,4 1.7877 2,45809 100238121,790

C

---

4,161

dui)/ K011 57.338 754.59 465 58 16,6 1,75844 2.43925 109358 19,555

- -

CO9

2,235

Cu hidrog. 73 858 754.98 383 51 16,6 1,86840 2,55316 5,09358 32,745

dupli expl.

62,868 754.85 438,14 16,8 1.79842 2 480683,0932823,571

C'

v=2..029,

----2.05
v

9,174

CO*
1 108.
=1.10 N calculat
v
N gaeitdirect 1.130

CF081 dif.

www.dacoromanica.ro

51 -Daca comparam aceste raporturi cu acele obtinute in

analisa aceluiai gaz, extras insa prin disolvirea sarei in
apa, vedem ca diferinta intro dinsele este mica.
De unde resulta :
Metan

1.823
0.206
1.108
3.137

Etan
Azot

0 alta combustie facuta pentru control asupra restului a dat

Ve

Ho

bo

lg Ve

1g

eolg

(110-bo-b)

"

Gaz luat

31,776 747,41 433,98 16,5 1,50210 2,17634 T,09373

11,808

Cu oxigen

65,030 717,33 400,43 17,1 1,81311 2,52164 7,09283

26,766

Cu aer

187,80 747,39 276,27 17,5 2,27370 2,65919 T, 09223

105,95

'dupa expl.

167,80 747,50 296,82 17,4 2,22479 2,63938 3,09238

90,480

dupa KOH 153,90 754,59 311,02 16,6 2,18724 2,63297 U,09358

- - ^

CO2

15,470
81,996

8,481

224,09 754,98 239,92 16,6 2,35042 2,69984 Z09358 139,262

1Cu hidrog.

clupa expl. 169,20 754,85 295,55 16 8 2,22840 2,64842 3,093281 93,347

C'

v=7,485

-.2
06
v
'

- - -

CO2

45,915

C i CO2 4,323
=1'13 N det. din
4,104 (dif. Ow04
direct
fl

7,1

www.dacoromanica.ro

522

Resultatul este urmAtorul :

Metan

55.86/0

Etan
6.31
Hi drocarburi nesatur. 0.50
Oxigen
3.39
Azot
33.94

100,00

Acelai fapt observni

ca si la varietatea de sare

precedent6.; raportul intre Azot i Oxigen este mai mare

pentru gazul extras prin macinare.
3. Sarca Neagrai. Proba aceasta de sare a fost.
luata, din galeria No. 2, din dreapta gurei de extractie.
S'a disolvit 20 kgr. 730 gr. cules 96c0 ; 1 kgr. de sare cuprinde 4oc34 gaz.

Analisa prin absorbtie :

Tub (le
coreetie

Gaz luat

aco.

+23.0

S04112 f.

Phosphor +27,0

=
747,2

22,4

724,8

22,4

724,8

44,5

702,7

16,0

63,0

684,2

15.4

- - -

745,2

De unde resulta :
Olefine
Oxigen

mm,

DupA KOH
)7

3.01 o

2.55
5 59

www.dacoromanica.ro

il est

94.41

53 -Anallsa restului :
Ho

Ve

az luat

lg Ve

bo

tg
cob.
(110.b0-h) (1-Fat)760

Vn

26,672 754,91 620,26 15,5 1,42605 2,08472 7,09523 4,036

a oxigen 38,368 753,47 560,42 17,5 1,58397 2,25083 7,09223 8,453

a aer

69,748 753,02 405,97 16,3 1,84353 2,52278 7,09403 28,863

apA expl. 59,518 752,79 454,68 15,7 1,77464 2,45458 7,09493 21,094

- - - - - -

ontractie

7,769

up6, KOH 53,168 751 53 486,29 14,6 1,72565 2,40288 7,09658 16,792
0

4,302

a hidrog. 75,788 749,93 373,77 14,6 1,87960 2,56083 7,09658 34,436

apa, expl. 74,998 747,46 378,21 15,3 1,87505 2,55183 7,09553 33,298

ontractie

v=3 745

-q------2,07

CO2

=1.14

N det. din C i 002 0.291

direct 0.280
If
)7

dif. 0.e.011

De unde resulto. :
Metan

74.57/2
13.03
3.04
2.55 ,
6.80 ,
99.99 ,,

Etan
Olefine
Oxigen

Azot

Raportul 5Az=2,66.
4.

Sarea alba cu bande negre.- Proba aceasta

a fost 1uat6. din galeria No. 3 in capatul de est, ling, coltul ce face cu galeria N. 2. Cuprinde foarte putine gazuri.

www.dacoromanica.ro

1,138

54 Gaz cules in sating

Analisa prin absorbtie .

Tub de
eoreetie

Gaz luat

dupA KOH

+18.0 753.4 15.4

S04112 f.

- -

Phosphor

19.5 753.0 16.0

aeor

H'

26.8

726.6

27.5

725.9

35.1

718.3

41.0

712.4

de unde resulta :
0.09Vo
1.04 ,,
0.81
1.94

CO2

Olefine
Oxigen

Rest. 98.06

Analisa restului :
Vc

Gaz luat

Ho

bo

ig Vc

lg
wig
(Ho-bo-h) (1+at)760 Va

20,313 753,78 650,55 16,6 1,30777 1,95022 7,09358 2 24

Cu Oxigen 33,948 753,33 582,19 16,2 1,53081 2,19708 7,09418

6,63

Cu aer

68,148 752,89 411,00 15,7 1,83345 2,51668 7,09493 27,86

dup6, expl.

62,938 752,73 436,23 17,0 1,79892 2,48012 7,09298 23,55

Contractie

- - - - - - - -

4,31'

dupa. KOH 59,858 751,55 450,80 16,9 1,77712 2,45700 7,09313 21,24
CO2

2,30

Cu Hidrog. 74,268 752,36 380,11 16,8 1,87080 2,55389 7,09328

32,95

du0 expl. 58,538 753,25 458,35 18,5 1,76743 2,44569 7,09073

20,13

Contractie

1 2,82

- - -

www.dacoromanica.ro

5:3

v=2,106

c =2,04 002 =1

N det. din C si COI 0.14

09

0.19

direct
dif.

Din care rezulta:

Metan
Etan

0 05

83 13 0 0
8,77 ,
1.04 ),
0.09 ,
0 81 ,
6.15

Olefine

Anhidrida carbonica
Oxigpn
Azot

99.99

5. Sorest nib& C I-a. Proba a fost luta tot din galeria No. 3 din extremitatea de est, alaterea do locul unde
fusese luata proba precedenta. Aceasta este varietatea de
sare, cea mai curata si mai frumoasa ce se gaseste actualininte in minele ce se exploateaza. Solvit 12 kgr. 990, gaz
cules, 10,8 ; deci 1 kgr. sare cuprinde 0*" 14 gaz.
Analiva prin absorbtie :
'I hb (h.

corwlie

mm.

Gaz luat

mm.

215,4

541.3

210,9

557,1

195,1

Phosphor

A nhidrida carbonica
Oxigen

mm.

mm.

H'

+23.5 752 2 16,8 536,8

dup. KOH

De unde rezultrt

a nr.

2.08Jo

7,33
9.41

www.dacoromanica.ro

Rest 90.59

56
Analisa restului :
Ve

Gaz luat

110

bo

lg.

Ve.

1g

eolg

11-1040-W (I-Falpo

Vn

17,843 745,801663,41 16,6 1,25146 1,83461 Z09358 1,512

Cu oxigen 27,968 744,74 612,41 17,1 1,44666 2,07122 3,09283 4,080

Cu aer

47,868 741,49 512.23 16,8 1,68004 2,33248 3,09328

dupit expl 1) 46,888 745 74 518,11

Contractie

14,6 1,67106 2.33294 3,09658 12,606

Dup6, valoarea obtinut6, pentru conti actie se vede ca

portiunea combustibil din acest rest Pste foarte mia Socotind drept metan, avem o cantitate de V 075 in cantitetea de gaz supus la explosie; se stie ca determharile in
aceste cazuri, trebuesc acute pe cantitAti mult mai marl_
de gaz de dit acea singura de care dispuneam.
Da tele precedente duc la o proportie de 4,49/o Metan.
Tinind seama de raportul Etanului la Metan gAsit in analisele precedente se vede c chiar in cazul in care am admite existenta lui i aici, ar fi in cantitti foarte miei, nedosabile. Results tul total este :
Metan
CO2

Oxigen

Azot

12,756

4.49 Vo
2.08
7 33
86.10
100 00

Se vede Ca acest gaz difera in compositia sa de cele

de pin6, acum, aci de unde celelalte erau alatuite in cea
mai mare parte din metan, in acesta din contra metanul
este in cantitate de tot mia si partea principalA este A1) Explo,ia. a fost produsa eu gaz de OA.

www.dacoromanica.ro

0,150

57

zotul. Este de observat Inca presenta anhidridei carbonice.

Din salina Sl6nic aceste 5 varietati de sare au fost calltate. R amine Inca inainte de a trece mai departe, pentru

o mai usoara orientare, de a arata corespondenta kr cu

varietatile comerciale asa cum se clasifica in salina.
Sarea alba. fumurie (plesnitoare, maliliata) (
purl
) calitatea I-a
cu bande negro
Sarea vinata-neagra
(
(
II-a
cu bande galbene
In fine se mai extrage si sarea pamintoasd, ce cuprinde ochiurile de sare, aceasta se leapada servind la urn11

1)

11

)7

plerea ocnelor vPchi.

Ocnele-Mari (Vr ken).

In magi vul de sare de la Ocnele Mari paturile sunt in
genere mai subtiri si foarte neregulat dispune, din causa
miscarilor ultenoare co au suferit. Cu greutate s'ar putea
urmari patunle de la un parete la celalalt. Se extrage o
singura calitate (vinata) si care este aleasa de partile mai
argiioase, earl sunt aruncate in Ocnele-vechi. Se gaseste
ins in unele locuri, de si in portiuni mai mici, o sare alba,
indestul de curata, apoi o sare vinata ce presinta parti
galbii. De asemenea in unele paturi se gasesc nodule de
de argila si de remarcat, afara de particularitatea acestui
masiv de a avea intercalatiile de sulfat de calciu sunt iuca
.T.i bucatile de lemn carbonisat destul de numeroase ce se
gasesc aici.Bucati de carbuid se gasesc in toate salinele,
aici ins in special sunt numeroase si adesea de dirnensiuni
indestul de marl. Sarea din jurul acestor bucati de carbuni
este colorata pu tin in galban si presinta un miros fetid.
Acestor portiuui din sare se datoreste mirosul greu ce se
observa in aceasta salina. -Un asemenea bloc de sare care
cuprindea o bucata mare de carbune, urn lea laboratorul

de un miros fetid, greu de suportat, si a fost tiuuta in o

gura de tiraj aproape un an pana ce a rerdut complect
mirosul greu.Arn ales din aceasta salina 3 varietati ce

www.dacoromanica.ro

5S

se gsesc, de i iii cotriert salina nu da. de cit o singura,

-calitate.

1. Sarea albra-vinaltii.Sare vinhttt care are portiuni de sare albh. Proba a fost luath din Galeria No. 3 a
proape de intretAerea ei cu galeria transversalh care ar
veni a 4-a.
Gaz miles la sali4.

Analisa prin absorbtie :

Tub de
.

acor.

H'

-"M

mm.

mm.

Gaz luat

+18.5 759.5 17,5 340.3

419.2

duph KOH

341.8

417.7

341.8

417.7

391.3

386.2

SO4H2 f.
77

Phosphor

De unde rezulth :
Anhidridh carbonich 0 350
0.00
11.80

Olefine
Oxigen

1115

Rest 87 85

Analisa restului neabsorbit :

ve

Gaz luat

Ho

bo

22,9971756,58 635,91 17,4

lg

Ig* Nye'

(Ho-bo-h)(1-f-col)760
og

Vii

09238

3,01

1,36167 2 02481

Cu oxigen 30,328 755,11 599.05 18,0 1,48184 2,14832 5,09148 5,26

d. scintee 29,838 758,61 601,45 17,1 1,47477 2,15427 7,09283

5,27

duph expl.') 29,768 758,57 601.51 17,4 1,47375 2,15311 7,09238 5,23
Contractie
1)

Explozia faentA eu gaz de pill.

www.dacoromanica.ro

0,03

59
Din valoarea obtinuta, pentru contractiune, rezult& ca.
acest rest este alcAtuit In totul din Azot. Asa a resultatul total este :

Anhidria. carbonia 0.35/0

Oxigen

11.80
87.85
100.00

Azot

1)

Gaz cults in laborator prin disolvire. Sare disolvitA:

46 kgr. 170 gaz cules 5,000.-1 kgr. sare cuprinde 0,001 gaz.
Analisa prin absorbtie.
Tub de
eoreetle

aeor.

H'
,

Gaz luat

+15,0

761,0

17.0

dup6, KOH
SO 4 112

---

f.

Phosphor

,)

163,7

597,3

163,7

597,3

167,1

593,9

239,1

521,9

De unde result :
Olefine 0.56 1)/0
Oxigen 12,05 ,
12.61

Rest 87.39

Analisa restului neabsorbit :

1)

Raportul

Az

in

acest gaz este :

-=---7.4t

www.dacoromanica.ro

60 Ve

Gaz luat

Hu

bo

Ig Ve

lg
(11,-10-h)

colg

(1

+at)760

Vn

39,876 756,58 423,54 17,4 1,60071 2,50277 5,09238 15,699

Cu Oxigen 54,512 755,11 408.44 18,0 1,73649 2,52024 5-09148 22,295

dupa scint 53,797 758,61 409,20 17,1 1,73076 2,52492 5,09283 22,310
dupaexpl.') 58,185 758,57 409,78 17,4 1,72579 2,52875 5,09238 21,976
Contractie

- - -

0,334

dupa KOH 53,2871754,93 409,76 17,7 1,72662 2,51865 5,09193 21,740

CO2

v---0,144

=2'32

0,236

CO2=1
v

'

De unde resulta:

lletan

0.28 00
Etan
0.51 ,.
Hidrocarbuii nesaturate 0.56
Oxigen

Azot

12.05
86.60
100 00

Rap.

=7.18

2. Sarea vtniitii rarii. Sare vinatA care are cristalii

mari i se sfarma cva mai upr de cit cea vinata cornpacta.Proba a fost 1uata din galeria No. 2.
1) Cu gaL de pila.

www.dacoromanica.ro

61
Gazul miles la salina.

Analisa prin absorbtie :

Tub de

aeo

eoreetie

Gaz luat

18,2

755.8 18.4

203.1

552.7

203 1

552.7

SO4H2 f.

203.1

552.7

Phosphor

244.8

511,0

dup KOH
17

H'

De unde resulta. :
Oxigen

7.54 00
7.54

Analisa restului neabsorbit :

Ye

Ho

bo

log.(Ve)

Rest 92.46

lg.
coIg
(Ho-bo-h) (1-Fat)760

Vn

Gaz luat

28,418 749,31 608,05 20,6 1,45359 2,09064 7,08762 4,284

Cu oxigen

34,678 748,91 576,86 20,6 1,54005 2,18752 7,08762 6,534

d. seintee') 34,858 747,49 575,85 20 8 1,54230 2,18574 7,08732 6,536

dupa exp1.2) 34.348 746,49 578,64 20,8 1,53590 2,17487 3,08732 6,282

Contractie

0,254

Dupa, KOH 34,349 742,40 C77,40 21,7 1 53591 2,16346 7,08599 6,101

0,181

CO2

v=0 109

=2 33
.

Ca3=1.66
v

I) N'a explo hit ; 2) Cu gaz it pita.

www.dacoromanica.ro

62

Metan

0.79/o
1.55
Etan
7.54 ,
Oxigen
90.12
Azot
100.00

Gaz cules In laborator

Sare disolvitA 76 kgr. 520. Gaz cules 18,60; 1 kgr.

sare cuprinde 0,23 gaz.
Analisa prin absorbtie :
Tub de
corectie

acor

H"
..

mm.

mm

Gaz luat

20.0

755.5

18,5

dupA KOH
n

S04112 1.

Phosphor

286.8

488,7

266.8

488,7

266.8

488,7

302.3

453,2,

De uncle resulth. :

Oxigen 7.26 /0

Rest. 92,74

7.26

Analisa restului:
Vc

Gaz hiat

Hu

bo

Ig (Vc)

lg
(Hcrbo-h)

colg

(t+at)760

Vn

45,576 749,31 417.13 20,6 1,65873 2,49711 7,08762 17,517

Cu oxigen 63,191 748,91 399,59 20,6 1,80065 2,52005 7,08762 25,605

dupaexp1.1) 63,191 746,49 399,58 20,8 1,80065 2,51672 7,08732 25,392

Contractie

0,213

}) Co gaz de pHs.

www.dacoromanica.ro

- 63 De unde resulta:
0,56 0/0

Metall
Oxigen

7,26 g
92,18 t
100,00

Azot
3.

bares vluati-gfilbie.-Proba a fost limn, din

Galeria No. 2 din partea de est. Sare disolvita 32 kgr. 950

Gaz cules 9,ec0 ; 1 kgr. sare cuprinde 0,ce27 gaz.
Analisa prin absorbtie :
Tub de

acor.

11,

21,5

180.6

566,9

182,3

565,2

183,1

564,4

Phosphor
236,6
De unde resulta
Anhidrida, carbonica 0.29Vo

510,9

eoreetie

mm.

-2,0

Gaz luat
dupa KOH
S041-12 I.

747,5

hidror. nesaturate
Oxigen

Analisa restuluf :

0,14
9 43
9,86 ,

Rest 90.14

Ve

Ho

1g V.

ilg(Ho-bo-b (i+call760

Vn

iaz luat

34,928 744,17 575,13 21,9 1,54317 2,17464 T 08570 6,390

u oxigen

41,188 744,13 543,93 22,2 r,61477 2,25600 7,08526 9,037

I. scintee 41,198 744,13 543,83 22,2 1,61487 2,25624 7,08526 9,044

. exp1.1
Contractie

40,968 744,13 545,04 22,1 1,61244 2,25363 A708541 8,943

- - -

1) Cu gaz de pint.

www.dacoromanica.ro

0,101

64

Sono find aceast n. contractie vedem ca portiunea de

gaz, combustibil, in rest, este foarte micA.--Ea ar cores-

punde la 0,05 Metan.Prin urrnare compositia la 0/0 este:

Metan

0.700/0

Hidrocarburi nesat.
CO2

Oxigen

Azot

0.14
0.29
9.43
89,44
100.00

Aceste gazuri cuprinse in Sarea de la Ocnele-Mari

sunt deci amestecuri formate esential din Azot si Oxigen
si cri can tita.ti foarte mid de hidrocarburi.

Datana. (Prahova)
Salina din Doftana fiind inchis, extractiunea sarei
este suspendat6,.Din aceast causA. nu mi-a fost posibil
de a alege sare si a culege gazuri pe loc in salin5..ObVnind mai tirziu, prin bun4-vointa d-lui Director general al
Regiei Monopolurilor statului, doti b1o3uri de sare, unul de
sare vinAtt compacta si altul de sare friabilg. vergata, am
putut face urmrttoarele determinri.
1. Sare vingsla compaelii. Sare disolvit 22
kgr. 200 Gaz cubes 27,5cc. 1 kgr. sare cuprinde 1,23c gaz.
Analisa prin absorbtie :
Tub do
corectie

756.7

24 4

ator

H'

um.

min.

Gaz luat
dup4 KOH
7)

S041-II f.

il

Phosphor

+5 0

--

- - -

www.dacoromanica.ro

11 3

746.4

20 5

736.2

28.7

728.0

126.2

630 5 )

65
De unde resultb, :

Anhidridl carbonia
1.23/o
Hidrocarburi nasturate 1.10
Oxigen

13.08
15.41

Rest----84.59

Analisa resului neabsorbit :

Vc

az luat

Ho

1)0

lg
colg
log. Ve (Ho-)o-h)
(i-Fat)760

Vn

54,757 753,27 408,56 24,9 1,73843 2,50691 7,08132 21,216

a oxigen 78,483 753,16 384,05 25,0 1,89477 2,52852 7,08117 32,694

lapAexo1.') 77,466 752,41 385,92 25,4 1,88911 2,53449 7,08059 31,930

ontractie

0,764

u0 KOH 77,058 748,95 386,33 25,2 1,88682 2,52993 7,08088 31,451

0,479

CO2

v=0.349

=2118

COo

=1.37

N=20,86

De unde resultA, :
Metan

0 87 A

Etan

0.51
1.10

Olefine

,
13.08 ,

AnhidridA carbonia 1.23

Oxigen
Azot

83.19
99.98

yl

2. Sare friabila vergatii. Sare disolvitA 8 kgr.

300 Gaz cules 32"5. 1 kgr. sare cuprinde 3,0c91 gaz.

1) Cu gaz de pila.
5

www.dacoromanica.ro

66

Analisa prin absorbtie :

Tub de

eoreetid

H'

aeor.
web

+ii.d

Gaz luat

dupa. KOH
SO4H2 f,
1,

754,0

Phosphor

--

25

20,4

733,6

2d.4

'783,6

24,6

729,4

162,3

591,7

De unde resulta :

Udine

0,57/0
18.77
19 34

Oxigen

Rest 80,06

Aceasta este varietatea de sare in care s'a gAsit cea

mai mars cantitate de oxigen. In analisa 12cuta, de D 1.
Dr. Istrati asupra srei din aceast6. Barra, cu 10 ani mai
in urm6.5 gb.sete de asemenea tot la Doftana cel mai mult

oxigen.Nu putein precisa identitatea varietatilor de sare

dar i 13 sa a g,sit peritru o calitats indicata ca a 3 -a,
19,6/0 oxigen.

Analisa restului :
Ho

Ve

b,

Ig
colg
(Ho-bo-h)(1.-Fat)760
1

Ig Ve

VII

Gaz luat

38,818 752,98 557,43 24,8 1.58903 2 23623 8;08147 8 067

Cu oxirn

44,388 752,76 529,23 25,0 1,64727 2,30...98 1,08117 10.701

d. scintee 44,388 752,76

d. expl.')
Contractie

529523 25,0 1,64727 2,30098

,08117 10,701

44,358 752,25 529,22 25,1 1,64797 2529960 5;08102 10,636

1

1) Co gaz de pita.

www.dacoromanica.ro

0,045

67

Dup6, valoarea contractiunei se vede ca nu cuprinde

de cit urme asa de putine de hidrocarburi in cit nu mai
pot fi dosate exact.
Resulta dar :
Hidrocarburi saturate
urme
Hidrocaiburi nesaturate
Oxigen

Azot

0.57
18.77
80.66
100.00

0/0

Tirgul-Ocna (Bactiu)
Din aceasta salina am luat probe din cele trei varietati de sare ce se exploateaza si anumet sarea alb, vris-

tat

0i

neagra. CA

i sarea de la Ocnele Mari cuprinde foarte

putine gazuri. Am incercat pe loc in salina diferite probe

luate din diverse parti si am consfatat ca sarea este aproape lipsita de gazuri.
Ceva mai mult gaz cuprinde sarea din galeria Carol
in directia regiunei unde a avat loc eruptia de grisou, care
a explodat in anul 1873, dar paturile vecine acelui loc au
ramas la partea superioara a minei, cad de atunci s'a sco-

bora cu extractia in jos mult, asa ca cu totul din alte paturi se tae acum.
In lunginle galeria Carol n'a mai fost inaintata, ci s'a
oprit extractia astupindu se galeria, in dirEctiunea din care

a avut loc eruptia de grisou, prin un zid mare de bloctiri

de sare. Aceasta m'a impedecat de a lua probe de sare
chiar din acel loc.
1. Slire alibi's. Este compacta i foarte curata. Proba
a fost luat din galeria Candescu, extremitatea de N-W,
singurul loe de uncle se extrage. Sarea disolvita 18 kgr.
100. Gaz cules 13,e' 0 1 kgr. sane cuprinde 0,c371 gaz.

www.dacoromanica.ro

- 68 -Gaz rules In laborator

Analisa prin absorbtie :
Tub de

coreetio

Reor

21.3

- 58.0

699.5

58.2

699.3

58.2

699.3

129.3

628.5

H.

Gaz luat

+2,0

757.5

dupl KOH

-7

dupa SO4H2 f.

dupa Phosphor
De unde result :

Anhidrid6, carbonica

0.03 O/0

Olefine
Oxigen

0.00 c
10.12
10.15

Analisa restului neabsorbit :

Ye

Gaz luat

Ho

bo

log.(Ve)

Rest 89.85

1-110-b) (1-1.c-760

Vn

36,918 750,58 564,61 21,6 1,56723 2,22217 7,08614 7,508

Cu oxigen 42,108 750,66 538,19 21,8 1,62437 2,28567 3,08585 9,906

d. scintee

42,288 749,52 537,06 22,1 1,62622 2,28483 7,08541 9,919

dupa explM 41,848 749,32 539,26 22,1 1,62167 2,27939 Z08541 9,693
Contractie

1,226

Dupo, KOH 41,568 748,59 540,85 21,6 1,61876 2,27544 7,08614 9,557

CO2

v=--0.105

1r

..._

COB

.71--

I) Cu gaz de pill'.

www.dacoromanica.ro

N----7403

0,136

-- 69 Resulta, :

Metan

Hidrocarburi nesat.
CO2

Oxigen

Azot

0.88Vo
0.37
0.03
10.12
88,59
99.99 ,,

Gaz eules in Wing.

Analisa prin absorbtie :

Tub de

corectie

Gaz luat

dup KOH

+8.0 751.6 21.4

S041:12 f.

, Phosphor
de unde result6.:

Olefine
Oxigen

0.08/2
13.41
13.49 ,

Analisa restului :
Vc

Ho

110

acor

H'

171.0

577.6

174.0

577.6

174.5

577.1

252.0

499.6

Rest. 86.51
ig Ve

eolg
igtHo.bo-b (1-Fat)760

Vn

Gaz luat

28,588 742,30 606,04 20,8 1,45618 2,07184 5:08732 4,124

Cu oxigen

36,058 742,10 568,27

20,8 1,55700 2,19190 7,08732 6,858

(1. scintee 36,098 741,81 568,38 20,8 1,55748 2,19098 3;08732 6,848
(1. exp1.1)

ContracVe

35,368 745,71 572,07

20,7 1,54861 2,19167 5;08747 6,726

- - - - -

1) Cu gaz de pilii.

www.dacoromanica.ro

0,122

70

Contractiune4 calculat dup4 restul din analisa precedent5, ar trebui O. fie 0,124 si acea gsittl, acum e 0,122 ;
de alt a. parte cantitatea de anhidridl carbonicA ar fi representatA prin cite-va sutimi de c. c. din causa cantita.tei
mici de gaz luate.
Resultat :
Metan

1,27 010
0,08
13,41

Olefine
Oxigen

Azot

85,24
100,00

2. balms neagrit. Proba a fost luato. din galeri4 Carol. Sare disolvit6, : 9.80% gaz cules 12,0.-1 kgr. sare cuprinde 1,0022 gaz.

Analisa prin absorbtie :

Tub de
coreetie

li

;IPPF,

H'

30,6

722,7

3%6

722,7

34,4

718,0

102,0

651,3

mm.

+4.0

Gaz luat
Dup4 KOH

041-lp 4

Phosphor

753,3

20.8

- -

ar-

De unde result6 :
Olefine
Oxigen

0.52 o

9.35
9.87

Rest 90.13

www.dacoromanica.ro

- '1 1 Arialisa restului :

Ho

Ve

Gaz luat

r bo

ig' Vc.

1g
colg
(Ho.bo-b) (1-Fal)760

Va

35,938 749,88 571,07 20,8 1,55555 2,20559 7,0 8 7 3 2 7 , 0 5 4

u oxigen 41,788 749,96 541,05 21,0 1M2105 2,27971 T, 08703 9,723

dupa expl.

36,188 749,93 568,95 21,2 1,55856 2,21021 8,08673 7,170

Contractie

12,553

upA KOH 33,158 749,03 585.27 21,2 1,52058 2.16149 7, 0 8 6 7 3 5 , 8 7 2

1,298

CO2

y=1,269

=2 01

CO2=1.02

Result:
16 21 U0

Metan

Hidrocarbari nesatarato 0.52

9.35

Oxigen

Azot

734-

99 99

3. Sare insirstata. Proba 1uat din Galeria CAndescu.

Sare disp1Vit6, 25 kgr. 830. Gaz cubes 13,000 ; 1 kgr.
sare cuprinde 0,00 50 gaz.
Analisa prin absorbtie :
.

Tub de

coreetie

Gaz juat

S041-1g P.

Phosphor

0,0

--

aeo

H'
min.

nini

dupa. KOH
n

746 8

21,8

144

732,7

11.1

732 7

21.0

725,8

74.2

672,6

www.dacoromanica.ro

72 -De unde result, :

Hi drocarburi nesaturate 0.94 /0

7.26
8.20

Oxigen

Rest. 91,80

Analisa restului :
Ve

Gaz luat

Ho

bo

lg. Vc. 1(10.1f.-4,)

eolg

1(1+0 760

v
'n

35,368 748,60 574,07 20,7 1,54861 2,19415 7,08747 6,761

Cu oxigen 41,368 748,56 543,75 21,0 1,61666 2,26025 3,08703 9,203

dupa. expl.') 38,368 748,55 558,98 21,1 1,58937 2,23289 -3,08688 8,012

--

Contractie

1,191

dup KOH 36,138 751,10 570,40 20,6 1,55796 2,21128 3,08762 7,192
CO2

0,820

v=0.521

2'28

CO2

1,57

N =6,243

De unde resulth:
Metan

Etan
Hidrocarburi nesaturate
Oxigen
Azot

3.00 o

4.07 ,
0.94
7.26
84.73 ,
100.00

Cautarea Argonului. Resturile de Azot ce au remas

din analisele gazurilor de la Tg.-Ocna reunite, precurn i
gazul scos prin disolvirea ind a unei marl cantiti de Bare,
au fost autate dac . nu cuprind i Argon. In adevr dac
Azotul cuprins in sare provine in total din Azotul disolvit in
apa mrei, ar trebui sg. cuprindA mici cantitti de Argon.
1) Cu gaz de pila.

www.dacoromanica.ro

73 Argonul avind o solubilitate de P/o, trebue sa se gaseasca

in Azotul din apa kii chiar a fost gasit In disolutie in apa
de mare.
Din contra daca cantitatile relativ mari de Azot ce
cuprind gazurile sarei ar proveni aproape in totalitate din
materia organica atuncd ar trebui sa lipseasca Argonul, cad
se tie ca incercarile facute de a gasi Argon in azotul substantelor organice au adus la rezultat negativ.
Era prin urmare interesant din acest punct de vedere
de a sti daca exista sau nu Argonul in gazurile sarei. Din
aceasta vom putea sti Inca daca sarea cristalizind a prins
sub forma de inclusiuri numai gazurile pe cai e apa lagunelor le tinea in disolutie, sau a inclus planctonul acelor lagune i in urma, gall de contactul aerului, s'au format aceste gazuri.
Voi reveni in capitolul urmator asupra acestei chestiuni, raminind acum sa dau numai rezultatul experientei.
Restul de Azot (1961 fi fost ars prin descarcari
electrice pana la un volum mic (1,cv5) ; acesta a fost diluat
din nou cu oxigen i apoi ars mai departe pana cind scaderea de volum a incetat. In acest amestec am mai trecut
scinteia Inca qapte oare, pentru a fi sigur ca tot azotul a
fost ars.
Restul mic de gaz era diluat cu oxigen, mai mult de
cit in raportul 1 : 2, pentru a avea un volum mai mare
asa a electrozii sa nu stee implintati In licoarea de hidrat.
Dupa absorbtiunea Oxigenului, gazul a -lost trecut peste
mercur i uscat mai intai cu o perla de clorura de calciu
topita

Pentru a introduce acest mic rest de gaz in tubul

Plucker am intrebuintat dispositivul urmator :
La o pompa Alvergniat am legat uu tub lung de Edda,

in forma de T ; de ramura laterala a acestuia era lipit cu

lampa un tub Plucker cu electrozi de Aluminiu. De cealalta ramura a tubului in forma de T, s'a legat tubul lui
Hempel, impreuna cu robinetul final inchis cu mercur.

www.dacoromanica.ro

74

Toate legaturile dintre tuburi au fost puse, pentru siguranta, sub mercur.
Intai s'a suflat in tot aTaratul un curent de a er us cat ; in intervalul acesta tubul Plucker a fost lnolzit putin.

Ond aerul uscat a circulat 9i prin pompa s'a twat

mercur uscat i s'a, pus pompa in functiune.
Ajungind vidul complect, s'a dat drumul gazului sa
treaca in spaVul vid de deasui ra robinetului, unde era anhidrida fosforictt.

Porepa functionind neintrerupt, dupa, o oara s'a dat

drurnul gazului in aparat.
Cind presiunea interioara era de 1mm.,57 cu o lampa s'a
inchis tubul Plucker sl s'a desfacut de aparat.

In urrna acest tub a fost examinat la spectroscop

s'a constatat ca lipseste Argonul.
fiestul mic de gaz din tub era constituit;din Ilidrogen
si din urme de Azot.
Acest rest de gaz, inainte de a fi trecut in tubul Plucker, ar fi trebult ars prin oxid de cupru la ros ; insa can
titatea prea mica de gaz in raport cu volumul total al 4paratulul na'a impiedecat de a face aceasta.
Presenta hidrogenului ca impuritate a fost observata
si de Nasini, Anderlini i Salvadori, eind au cantat gazurile ran in gazurile sufionilor boraciferi din Toscana.
Este insa interesant faptul ce am constatat si anume
ca : in gazurile sarei de la Tirgul-Ocna, care relativ cuprind cel mai mult Azot, lipseste Argonul.

Meledic (Buzeu)
Masivul de sare Meledic-Lopatari apare descoperit de
invelisul protector, in albia piraului Slanic intre Basceni ti
Lopatari. Din causa actiunelor de erosiune in partea superioara a malului de nord, a piraului Sianic se vede stinca
alba de sare.
In cite-va locuri se observa bine ca piraul Slanic chiar
pin taiat albia in stinca sarei. Acest masiv a fost studiat

www.dacoromanica.ro

75

de d-nii Mrazec

Teisseyre (in L. cit. p. 21, 221 24, etc).

Studin acestui masiy a fost contInuat, mai tirziu de

catre Regia Monopolurilor, prin diferite sondaje facute in
scopul de a deschide o mina de exploatare.
Tot in acest scop s'a inceput construirea unui tunel
id stinca sarei care in timpul cind l'arn vazut inaintase cu
12 metri in interior.
Am luat 2 probe de sare din aceasta localitate una
rupta din exterionil masivului din un punct undo sarea apare alba i curat, spalata de ploi, alta proba din tunel.
Pentru a ti compositiunea acestor probe am facut analisa
lor cbimica ; Intru ce privete gazurile cuprinse, a fost clhtaf numai sarea din tunel.
Proba de sare din exteriorul masivului:

Este alba cu bande vinete, friabi1, en cristalii marl.

Are compositia.
NaCI
SO4Ca

99,433 0/0
0,056 r

Materii insolubile

0,214 A
0,109 ,
99,812

-APtt

Proba de sare din tunel.

Neagra, materie argiloasa multa, cuprinzind nodule de
j holovani mar1 de prundig, Sarea

argila curata precum

se observa in cristali mici diseminati in masa de argila.

Are compositia :
NaCI

86,756 (10

S040a
Materii insolubile
Apa

0199 I
10,696 ,
1,356 ,

99179r
Mai tirziu, cind tpuelult care ee luora, luaiptaEle Inca
mult in interiorul masivului, am obtinut prin buna-vointa
www.dacoromanica.ro

- 76 d-lui inginer conductor al 1ucrariIor DI. A. Deganu, o can -

titate mai mare din sarea ce se extrgea i care am ctiutat-o In privinta gazurilor continute.
Sare disolvith, 7,200 Kgr.- Gaz cules 123,0'.-1 Kgr.
sare cuprinde 17,08cc gaz.
Analisa prin absorbtie :
Tub (19

acor.

11'

752,1

21,8

16.6

735,5

21,1

731,1

39,0

713,1

65,2

686,9

coreetie

Gaz luat

+9.0

dupA KOH
SO4H2 f.

Phosphor
De unde resulta, :

Anhidrid6, carbonicA

Hidroc. nesaturate
Oxigen

0.59Vo
2.44
3.56 ,
6,59

Rest 93.41

Analisa reatului :
Vc

Gaz luat

Ho

bo

1g Ve

1g

cola

(Ho-bo-b) (1 +at)760

22,825 748,33 634,00 22,1 1,35841 1,97566 7,08541

VII

2,62

Cu oxigen 34,418 748,28 575,68 22,5 1,53678 2,18281 7,08482 6,3-

Cu aer

67,298 748,45 ,410,90 22,7 1,82800 2,50111 7,08453 25,92

dupA expl. 62,178 748,88 436,22 22,5 1,79363 2,46598 7,08482 22,10.

Contractie

- - -

3,81

dupA KOH 58,368 753 63 455,25 21,9 1,76617 2,44535 7,08570 19,82
CO2

2,27

Cu hidrog. 74,468 753,61 375,48 22,1 1,87197 2,55431 5,08541 32,48

dupA expl. 61,318 753,81 440,43 22,1 1,78758 2,46776 7,08541 21,91

Contractie

www.dacoromanica.ro

1,10,57

v=1.786 Cv =2.13

002
v

77 -

1.27

Azot gasit direct 0.853

calculat 0.841
30

dif.=.0.ce 012

De unde .resulta :
46.08/2
17.42
0.59
2.44
3.56
29.91 ,
100.00

Metan

Etan
CO2

Hidrocarburi nesaturate
Oxigen

Azot

Alta analisa :
Tub de
corectie

Gaz luat
dupa KOH
n
33

SO4H2 f.

Phosphor

751.0

22.4

acor

mm.

+11.3

H'
ill ITI.

- - - -- - - -

Anhidrida carbonica
Hidrocarbure nesaturate
Oxigen

22 8

728 2

26 5

724.5

42.4

708.6

67.7

683 3

0 50 0/2

2.18 ,

3 47 ,
6.15 Rest-93.85.

Aceasta analisa confirma cifrele obtinute pentru anhidrida carbon'ca si oxigen.

www.dacoromanica.ro

78
Ho

Ve

Gaz luat

ho

lg
eolg
(Ho-bo-h) (1 +0)760

1g Ve

24,825 756,05 620,61 22,5 1,39489 2,06,137 7,08482

vu

3,4

Cu oxigen

39,568 756,73 546 29 22,6 1,59736 2,27885 3,08467

9,1

Cu aer

71,938 756 62 386,11 22,7 1,85696 2,54407 3,08438

30,5

dupa expl. 65,918 756,19 415,86 23,0 1,81900 2150438 3,08409

25,r.

Contractie

d. KOH ')

5,0

59,818 766,69 444,65 23,0 1,77683 2,49281 3,08409

- - -

CO2

22,5

2,9 r

Cu hidrog. 78,168 754,631355,57 23,5 1,89303 2 57695 3,08336

35 7"

dupa, expl. 62,068 754,10i 434,73 23 81

02 34

2,47341 3,08292

ContracVe

v=2 35'7
9

=2 13
)

002
V

=1 26

Azot gsit direct

;)

calculat

1,165
1,119

Comparind aceste raporturi cu acele din analisa precedenta se vede concordanta lor ; totodata observain ca eroa-

rea produsa prin cetirea volumului de gaz umed, dupa

introducerea bulei de hidrat de potasiu, este foarte mica.

In aceasta analisa, dupa, scoaterea bulei de hidrat do

potasiu, s'a uscat gazul i facind cetirea volumului, astfel,
ajungem la acelas rezultat.
Bunsen a stabilit 0,, dupa introducerea bulei de
hidrat de potasiu, cauLind sa saturam volumnl de gaz remas, nu putern ajunge h saturatie complecta, de oare-ce

avem tensiunea pe care o produce solutia de hidrat de

potasiu i nu acea produsa de apa. Prin urmare cetind vo-

lumul umed se face o mica eroare. Pentru a vedea ce

influenta poate avea aceasta eroare. am facut analisa pre.
cedenta in modal aratat.
Pentru a putea fi urrnarite mai cu usurinta rezultatele analizelor de pana aici, voi rezuma in tabloul ce urmeaza numai rezultatele finale :

2 (i: SO 1;:c : 1:0 fil:11111 1*(iod g87u1.

www.dacoromanica.ro

13,41

--- 79

bazurile yulcaullor de glod i a citor-ya

isyoare naturale de gaz.
Urmariud chestinnea de a sti daca exista vr'o relatiune intro gazurile din sare i acele care se desvolta in
mod natural prin crepaturi din terenurile petrolifere, am
facut analiza citor-va probe de gaz culese din isvoarele de
gaz di la Ltinci (Bunn), Ocne:e-Mari (Vilcea), Prectitn pi
din Vulcaii de glod (Buzeu).
La noi se cunose multe isvoare naturale de gaz ; prin
crepattiri nU sondaje in salifer se desvolta cantitati abundente de gaz infiarnabil. Cind ace-te gazuri gasesc drum
liber ptin crnpaturi, atnuci se de8Voltfi, amestecindn-se la
esire cu aerul si formind isvoarele naturale de gaz; cind

in drum] br intilnesc ape saratei atunci h conditiuni anumite se ivesc la suprafatA impreun5, cu aceste ape si
cu glodul iidipt de dinsele, constituind vulcanii de glad,
cum este cazul In Buzeu.
Stud ul acestor vulcard de Wed a fost Mout de Gr.
Cobaleescu (Studii geologice i paleontologice asupra unor

tarimuri tertiare a Romaniei pag. 73 si urmatoarele).

Ain luat probe de gaz din vulcanii de la Policiori si
acei de la Berea, ; in timpul cind i.arn vazut manifestau
o slab ). acUvitate, conurde emu aproape urcate din cauzi
marilor ctIduri, iar glzuri ieseau putine la intervale rani

Vulcanif de glod de la Policiorf (Buzeu)

Probele de gaz au lost culese in tuburi de sticla, subtiate
la amindoua. capetele. Ele erau fixate cu unul din capete de
o !erica prin un tub de cauciue, iar telalt cPpat iiwliis prin
un tub de cauciuc strins cu o pens).
Tuburile au fast umplute,...prin aspiratie cu apa, chiar
din vulcani, prin urmare saturatri lie gaz.
Gazul care se desvolta se ridica si deslocuia apa din

www.dacoromanica.ro

- 80
tub. Cind tubul se umplea cu gaz, era inchis cu lampa

la.

ambele capete.

Analisa prin absorbtie :

Tub de
corectle

+24,5

Gaz luat

748,0

acor.

H'

115,9 632,1mm.

12,

dupa KOH

169,3 578,7

SO4H2 f.

+27,0

Phosphor

169,6 578,4
178,8 569,2

13,2

Anhidrida, carbonin
8.44/0
Hidrocarburi nesaturate 0.04
1.45

Oxigen

9.93

Rest 90.07

Analiza restului de gaz neabsorbit :

Vc

Ho

bo

1g

ve

1g

colg

(Ho-bo-b) (1 + at)760

Vo

Gaz luat

18,69 754,21 658,14 14,7 1,27161 1,92226 5;09643

Cu Oxigen

34,28 752,40 579,40 13,2 1,53504 2,20868 5-09870 6,95

Cu aer

68,19 752,40 409,58 13,1 1,83372 2,52059 3,09885 28,39

dup expl.

63,73 753,60 431,42 14,7 1,80434 2,49097 3,09643 24,64

Con tractie
dupA KOH
CO2

- - - - - -

1,95

3,74

61,06 751,99 444,65 12,5 1,78576 2,47208 3,09976 22,78

v=1,875

=1'99

C22

=0'99

www.dacoromanica.ro

Azot=0,076

1,86

81

Resulta :

lietan

86.55%
Hidrocarburi nesatur. 0,04
Anhidrida carbonica 8.44 ,
Oxigen
Azot

1.45
3.51 ,
99,99

Singura deosebire ce exista intre compositia acestui

gaz i a celor din sare este cantitatea relativ mare de anhidrida carbonica ce se gaseste in gazurile din vulcani, pe

cind din contra ea lipsqte aproape cu totul in gazurie

sarei.

Tulcanil de glod de la Berea (Buzeu)

Gazul a fost cules prin deslocuirea aerului din tuburi,
de oarece in conul vulcanilor era foarte putina apa amestecata cu glod, care aspirata in tuburi impedica topirea
stidei.
Analisa prin absorbtie :
Tub de
coreekie

acor.

26.0

742.9

47.8

721.1

50.1

718.8

74.5

694.4

MM.

In M.

Gaz luat

dupa. KOH

SO4H2 f.
17

Phosphor

+15.0 768.9 15,7

- - -

De unde rezulta :
Anhidrida carbonica,

2.93/o

Hidrocarburi nesaturate 0.31

Oxigen

3.08
6.52

Rest = 93.48
6

www.dacoromanica.ro

n
Analisa restului de gaz neabsorbit :
Ho

Vc

Gaz luat

Ig ve

bo

oilog-bo-h) 1(1.-oaitg)760

23,505 750,7Q 637,98 17,6 1,37116 1,99038 3,09208 2,

Cu Oxigen 35,668 750,8 576,45 16,7 1,55227 2,20487 3,09343

Cu aer

6'418

7,0

750,45 416,80 16,9 1,82942 2,50422 5;09313 26,7

d. explosie 62,398 748,93 442,41 17,1 1,79516 2,46539 T,092i3 22,5

Contractie

4,1

dupa. KOH 59,688 746.11 455,85 17,3 1,77588 2,44023 7,09253 20,3

CO2

Cu Hidrog. 71,618 746,19 396,51 17,6 1,85502 2,52467

2,2

09208 29,6

d. explosie 55,288 746,19 476,78 17,5 1,74263 2,40574 3,09223 17,4g

Contractie

v=2,033

12

c =2,04

CO

2=1,08

Azot gasit direct CO2- 0.764

-0.809

calc.

dif.=0.043

Din care rezulta:

Metan

Etan
Hidrocarburi nesaturate
A nhidrida carbonica
Oxigen
Azot

61.11 /0
5 75
0.31 )7
2.93
3.28
26,61
99,99
17

Acest gaz se aseamana mai malt cu gazurile din sare

de eft cel precedent, caci cuprinde i o mica cantitate de

www.dacoromanica.ro

83
.etan. Ca i gazul de la Policiori se deosebete de gavirile din sare numai prin presenta anhidridel carbonice.
ncind alte doug combustiuni asupra restului de gaz
remas neabsorbit, am obtinut urmatoarele resultate :

Pentra up volym.
Contractie

Anhidrida carbonia
Azot gasit direct
calculat

diferint

1.43
0,77
0,33
0,303
0,027

1.447
0 744
0,297

0,340

0,043

Focurile nestinse de la Lund (Buzeu)

Spre West de Lopatari, incepind de la o distanta de
un kilometru se gasesc crapaturi in pamint prin care ese
un gaz inflamabil ; aceste deschideri se gAsesc pe o mare
distanta., ins6, cele mai mad se afl 5. in apropiere de locali-

tatea Lunci.Ele aunt de mult cunoscute sub numele de

foul) ile nestinse."
In vecin6.tatea unei asernenea crapAturi, situat sub
dealul numit Lunca Jaristei, intaia care se ghsete in dru-

mul spre Lunci, s'a sapat un put de petrol, care are un

debit mic, ins b. din care se desvoltli o cantitate mare de
gazuri.Nivelul petrolului in put era numai la citi-va metri
adincime i presinta aspectul unui licid in fierbere, din
causa gazurilor ce se desvoltau.
Probele de gaz, luate de la focurile nestinse, au fost
culese prin deslocuirea apei cu care fusese mai inti urnplute tuburile de sticla.

www.dacoromanica.ro

- 84
I.

Analisa prin absorbtie:

Tub de

corectie

H'

aeon

in.m.

+10,0 761.1 11.7

Gaz luat
dupa KOH
77

SO4H2 f.

Phosphor

48.3

712.8

89.8

671.3

---

97.5

663.6

97.5

663 6

AnhidridA carbonica

5 82/2

Hidrocarburi nesaturate 1.08

Rest. 93.10

6 90
Hu

Vc

bo

1g

Ig (Ve)

colg

(110-b0-h) (1-1-a1)760

VO

Gaz luat

20,36 760,89 650,14 12,3 1,30878 2,00039 8,10007 '2 56

Cu oxigen

35,06 760,89 375,92 12,2 1,54481 2,24150 73;10022

Cu aer

68,56 761,03 408 07 12,0 1,83607 2,53466 3,1005 2 29,59

d. explosie

62,36 761 53 438 88 13.6 1,79491 2,49283 3,09809 24

Contractie

7,70

5,28

dup6, KOH 58,48 760,10 4:57 80 13,1 1,76701 2,46399 '-,09885 21,37

10

CO2

v = 2.08

v--=2,542

_
CO,

=1.13

N=0.024

Result
Me tan

Etan
Oiefino
CO2

Azot

77,75 /0
14,47 1,
1,08
5 82

0.87
99.99

www.dacoromanica.ro

..

2,94

85 IL 0 a1ta proba de gaz a dat resultatul urmtor :

H

neo.

If

760.6

15

88

682,6

125

645,6

Tub cor.
m.rn

+12 7

Gaz luat

SO4H2 f.

7)

Phosphor

- -

dupa KOH

- - -

132

638,6

135.9

634.7

Ve

Ho

bo

Ig V..

1g

colg

(Ho-bo-ho)1(1-Eat)76U

Vn

Gaz luat

19,47 767,35 655,74 16,5 1,28937 1,98958 7,09373

2,359

Cu oxigen

34,36 766,58 579,63 17,9 1,53605 2,23474 7,09163

7,285

Cu aer

67,81 765,80 412,29 18,6 1,83129 2,52824 7,09058

28,190

d, explosie

61,74 765,80 441,60 18,5 1,79057 2,48893 3,09073

23,455

Contractie

dupa KOH
CO2

4,735

58,50 761,20 459,50 17,9 1,76716 2,45703 7,09163

20,693
2,762

Cu hidrog.

74,26 761,20 381,93 18,0 1,87075 2,56099 709148

33,360

dupa expl.

59,13 761,03 456,01 17,6 1,77181 2,46224 7,09208

21,200

C'

v=2.236

=2,11

.CO2

=1.23
.

12,160

Azot gsit direct 0.116

calculat
0.123
dif. =0.c 007

www.dacoromanica.ro

86
Resulta :
67.40
20.73
1.02
5.42
0.57
4.84
09.98

Metan

Etan
Olefine

002
Oxigen
Azot

0/0

Aceasta proba difera de cea precedenta prin aceia ca,

cuprinde o mare cantitate de Oxigen i in proportie ceva
mai mult Etan i Azot.

Gazul de la Oenele-Mari (Vilcea),

Pe swaua Ocnele-MariRiureni cam la 3X km. spre
sud de la salina, in antul drept al fjoselei se afla mici deschideri prin care se desvolta un gaz inflamabil. In at-4
curge putina apa ce provine de la un isvor situat ceva mai
la Nord. Oprind apa, am cules din gazul ce se desvolta.
Regiunea aceasta este foarte bogata in gazuri. Astfel
in sondajele facute pentru petrol la Govora, Gatomti, Pauseti-Otaseu, BunWi, Stoeneti, etc. aproape in toate locurie au avut loc eruptiuni maH de gazuri, petrol Insa s'a,
gasit foarte putin din care causa chiar toate incercarile aa
fost parasite. Numai din Govora se extrage Inca putin i

servqte brut la iluminarea

Tub de

coreetie
mm.

mm.

a or.
mm.

H'
mm.

Gaz luat

+12.6 767.6 10,5

92,4

675,2

dupa KOH

+13.9 767.5 11 0

92,9

674,7

S04112

+16.8 966.9 11.5

94,4

673,2

Phosphor

+19.1 765.0

U 103 8

663,8

www.dacoromanica.ro

87

0.07 Vo
0 22 ,
1.39 ,

CO2

Oleflue

Oxigen

Rest 98.31

1.68

Analisi restului neabsorbit:

t

bo

Ig
colg
(Ho-bo-h) (11-n0760
..

Ig Ve

Vn

az luat

4.490, 751,51 237,40 12,3 0,65225 2,70195 7,10007

2,846

u Oxigen

7,938,I 749,81 209,50 14,0 0,89971 2,72296 709749

5,250

u aer
.

35,5461749,91

73,35 12,3 1,55101 2,82341 7,10007 29,819

explosie 29,874 749,97 98,12 11,8 1,47529 2,80723 7,10083 24,174

Contractie

5,645

upa. KOH 27,382 748,73 113,15 14,7 1,43746 2,79454 7,09640 21,302

CO2

v=2,806

=2,01

C0

= 1 02

Azot=0,04

Resulth, :

Metan
Olefine
CO2

Oxigen

Azot

96.93V2
0.22
0.07
1.39
1,38
99.99

Acest gaz cuprinde 970/2 Metan i o cantitate neglijabiln, de anhidrida carbon ia.
Pentru a putea mai uor face comparatiune intre aceste gazuri .11 acele din sare, voi da i aici inteun tablou
resultatele finale.

www.dacoromanica.ro

2,872

- 88
Tab Ion comparativ
Vukani de glod
Localitatea Polkiori

Isvoare o e gaz

Berea
1

Metan

86,55

Etan

OeneleMari

Lou. He
11

61,11

77,75

67,40

5,75

14,47

20,73

96,93

Olefine

0 04

0 31

1,08

1,02

(122

CO2

8,44

2,93

5,82

5,42

0,07

Oxigen

1,45

3,28

0,57

1,39

Azot

3,51

26,61

4,84

1,38

0,87

Se vede a exist o mare asemanare intre gazurile

vulcanilor de glod si acele ale izvoarelor de gaz.

www.dacoromanica.ro

IV

CONCLUSIUNI
.Daca privim in general rezultatele obtinute in analiszle gazurilpr din sare, vedera mai intai o mare diversitate atit in modul lor -de distribuVe cit i in compositia lor.
Astfel eantitatea de gaz cuprinsa in sare, socotita in medie
pe kilogram, difera nu numai de la o varietate la alta, ci
chiar pentru acei4 varietate de la un loc la altul. DifeTenta este foarte mare rind comparam cantitatile de gazuri
cuprinse in doua varietati deosebite ; astfel varietatea de
sare-alba mirositoare de la Slanic cuprinde 110 86c gaz pe
kgr., pe cind varietatea alba nemirositoare cuprinde abia
0,14e" gaz pe kilogramul de sare.
S'ar parea c. cantitatea do gazuri din sare este in legatura en cantitatea de materii argiloase i anume, cu cit
sarea cuprinde mai multa argila i materii streine, ea atit
ea contine i gazuri in cantitate mai mare. Lucrul acesta
de i pare a 1fi adevarat pentru a nele cazuri, tottii nu este
In mod absolut exact i ca exemplu citam tot sarea de la
Slanic, cea mai bogata in gazuri, care insa este foarte cu.
rata, aproape nu cuprinde de loc materii insolubile. Prin
urmare nu este nici o relatie intre cantitatea de gaz i cea
de materii argiloaselcuprinse in sare:
Iata cum ne patem explica faptul precedent, in ipoteza c aceste gazuri au luat mWere din fauna microscopica a lagunelor din care se depunea sarea').

1). Pentru modul de formare al siirei, am avut in vedere leoria lui Och-tenius, It ct& toate interprettirile co urmeaza, au fost fa-

cute pe ham acelei teorii.

www.dacoromanica.ro

- 90
In laguna in care se depunea sarea, fauna marina, era.
adus de apa de mare ce trecea uneori peste hare ; ma-

teria pamintoasa, restutile vegetate, nesipurile etc. erau luate de pe termuri, unele aduse de torente altele de vinturi.
Deci apa lagunei era tine oti bogat a. in materii pamintoase iar alte-ori avea o mare eantitate de materii organice si de saruri pe care apa marei le tine in disolu0e.
Prin urmare daca in momentul formarei unei paturi desare,
apa lagunei se incarca cu materii argiloase, atunci acea patura de sare va avea multe materii insolubile Si foarte putine gazuri.
Din contra daca in loc de materii streine insolubile,
ar fi intrat in laguna, apa ae mare ce a adus o fauna mai
mutt sau mai putin bogata, atunci acea patura, de sare, care
urma sa se formeze, va cuprinde o cantitate mai mare sau
mai mica, de gazuri, dar far& a cuprinde materii streine.
In fine s'a putut intimpla cazul in care ambele aceste
modificari sa aiba loc in acelasi interval de timp, in acest
caz sarea va cuprinde i gazuri i substante streine. Dupa

starea asia atit de variata a paturilor de sare din acelas

masiv, se pare ca, in adevar aceste schimbari in compositia apei ce a depus sarea, au avut loc in realitate.
Prin urmare fluctuatiunile in bogatia faunei lagunei
near explica i variatiunea mare in cantitatile de gazuri
a divereelor paturi de sare depuse succesiv, precum i faptul existentet- in sare a acestor gazuri in mod independent
de materille argiloase ce se geese inteinsa. Ipotesa ca gazurile din sare provin din planctonul marin, ne explica prin
urmare de ce gasim paturi de sail) yecine, unele cuprinzind
o cantitate mare de gazuri, iar altele find lipsite aproape
cu totul. Planctonul adus de apa marei in lagune, era distrus in momentul cind apa capata o concentratie ce nu mai
permitea viata si depunerea lui incepea din acest moment.
Patura de ..sare format:a-anterior, fiind lipsita de aubstanta
organica nu va cuprinde gazuri si din contra patura urmatoare, care s'a format imediat in urma, cuprinzind resturile fitunei distruse, va avea gazuri.

www.dacoromanica.ro

91 Apa lagunelor In care s'a depus sarea, fara indoialA

ca cuprinde i gazuri In disolup. Aceste gazuri cu multa
prObabilitate, erau alcatuite din zot, Oxiggn i Anhidrida
carbonica, cari de sigur ca existau In atmosfera. Ui meaza

sa ne intrebam daca, sarea cristalizind, a retinut din gazurile pe care apa le avea In disolutie. In general cind un
corp cristalizeaza retine sub forma de inclusiuni microscopine, urme din licidul in care a cristalizat sau gazuri pe
care acel licid le tinea in disolutie.
Prin urmare gi sarea in timpul cristalizarei a putut
sa retina. in inclusiuni, gazurile disolvite in apa in care ea .
s'a depus.
Existenta nxigenului in gazurile sarei, ne indreptatete
sa admitem acest lucru. Presenta sa nu o putem expliza
altfel, de cit prin faptul a el provine din gazurile disolvite
in apa.
In ce privete cantitatile de gazuri pe care sarea le a
retinut din gazurile disolvite in apa, doua fapte ne fac sa
admitem ca ele sant foarte !hid :
1). In gazurile ce se gasesc in cantirati mai mari in
sare, (gazurile hidrocarbonate) am gsit o cantitate foarte
mica de Oxigen, iar anhidrida carbonic& lipsqte cu totul ;
2). Gazurile care cuprind mai mult oxigen i au pe
ling& dinsul gi patina anhidrida carbOnina, se gasesc in goneral in sare in cantitati foarte midi. Aa de ex. Sarea alb&
nemirositoare de la Statile cuprinde 0,14ec de gaz in medie
pe kgr, , cea vinatagalbie de la Ocnele-Mari 0,270 gaz pe
kgr. de sa re.

Am putea presupune ca apa din care se depunea sarea a continut in diferite intervale de timp, cantitati deosebite de gaz in disolutie i aceasta din causa schimbarei
conditiunilor exterioare.

Insa E ste greu sa ne inchipuim ca s'au putut intimpla

variatiuni ap de marl in conditi,unile exterioare, in special de temperatura, in cit sa se produca schimbari aga de
insem nate In compositia i cantitatea gazurilor disolvite in apa.

Gazurile sarei presinta o mare variatiune in privinta

compositiunei Ion.

www.dacoromanica.ro

9)Dupa natura gazului, ce formeaza partea principala

in amestec, le-ain putea deosebi in doua grtrpe :
'
Intaia, in care amestecul gazos este alcatuit in total
aproape din hidrocarburi (gazurFe hidrocarbonate) i a doua
in care gazul este format aproape in intregime din Azot.
Azotul it gasirn in toate gazurile cautate. In acele ce
apartin grupei intaia, (gazurile scoase din sarea de Slanic
alba-mitositoare, neagra cu slungi galbii, neagra, alba cu
bande negre, Meledic neagra) Azotul variaza intre 5.05
29.9g/0 ; iar in acele din grupa a doua, (cuprinzind restul varietati,lor de sare cautate) ajunge pana la 92.18jo. Un toyang constant al .Azotului este Oxigenul, pe acesta iar 11
gsim in toate gazurile sarei, dar in proportii mici. Astfel
in gazurile grupei intaia, cantitatea de Oxigen variaza de la
0,6th' la 3,5cv it), in gazurile grupei a doua 11 gasim in cantitati mai mari : '7,2 18,7Vo.
Nu exista .un raport constant intre cantitatea de Azot
acea de Oxigen cuprinsa in sare.Am aratat in urma
care-i valoarea acestui raporc pentru aerul atmosferic (3.76)

pentru aerul disolvit in apa (1.85).In nici un caz nu

am obtinut un raport egal cu aceste ; iata raporturile obtinute pentru toate varietnle de sale :
pi

Slink
albil-plesn iloare neagrA dungi-gAlbii

a b c
4.6 4 2 23.0

3 2 10.0

83

neagrA albi bande-negre alba

2.6

7.6

Ocuele-Inari
albi-vinatA

vinAta-rarA

7.4

7.2

11 9

12 6

vinAtA-galbie

9.4

TirguiVena
atm

6.3

8.7

neagra

vri-itatA

78

11.6

www.dacoromanica.ro

11.7

-- 93
Do Huila
vergatft-friabilA

vithita-compacta

4.2

6.3

Me ledie
neagrA

8.4

Din acest tablou observam ca raportul Azotului la

Oxigen este mai mare, pentru aceiasi gaz, in cazul cind a
fost extras prin macinarea Orel.
Nestabilitatea acestui raport se explica prin aceea ca
gazurile srei provin in totalitate aproape din materia organica i numai in o foarte mica parte din gazurile tinute de
apa in disolutie.
Aceasta ne explica si lipsa anhidridei carbonice, care
n'a fost gasita de cit in 2-3 probe si In cantitati micL
Fapt caracteristic Inca este ca in gazurile In care metanul este in cantitate predominanta, anhidrida carbonica
lipseste cu totul. Asa sarea alba de Slanic care cuprinde
peste 800/0 Metan, nu are de loc anhidrida carbonica. de
asernenea acea neagra, neagra cu dungi galbii, cea alba cu
bande negre si din contra sarea alba in care Metanul este
redus la 4.49010 gasim ca cuprinde 2 08Vo anhidrida car.
bonica. De asemenea in gazul din sarea vinata-cornpacta
de la Doftana, care este format din 83.190/0 Azot, are nunumai 0,87Vo Metan, iar6si gasim 1,23/0 anhidrida carbonic.1.

In ipoteza ca aceste gazuri ar proveni numai din gazurile tinute de apa de mai e in disolutie, lipsa anhidridei
carbonice este neexplicabila.In adevar pentru timpul de
fata slim care este comprisitia gazului disolvit in apa de
mare ; astfel dupa o analiza mai recenta : (E. Ruppin Z. f.
an. Ch. 38, 117, 1904) apa de mare cu 210oo stiruri, tine
in disolutie gaz de compositia urrnatoare :
Anhidrida carbonica 40,ce38
Azot
11, 68
Oxigen
5, 92

www.dacoromanica.ro

94

Oricit am admite ca prin sehimbarea concentratiei, a

temperaturei, a compositiei atmosferei chiar, ar varia a conga compositie, nu IT0111 ajunge evident la lipsa totala a
anhidridei Carbonica.

Tot ipotoza originei organice explica lipsa Argonului.

Acesta a fost gsit de Ph. Bedson i Saville Shav(loc cit.)
in gazurile- desvoltate din apele sarate, care sint scoase la

suprafajd,la Tees (Anglia).Ei au gsit a acele gazuri

aunt alcatuite aproape in total din Azot i In Azotul separat, au gasit 1,24/0 Argon.
In Azotul cuprins in sarea de la Tirgul-Oena, In care
am cautat Argonul, am constatat cu ajutorul spectroscopului ca lipsete.Resultik dar ca avem a face cu Azot provenind din substanta organica.
Mai departe rezultatele analizelor arata ea aproape
toate gazurile din sare cuprind Metan, insa cum am vazut
in proportiuni foarte vadat&
Pe linga Metan gasim mai totdeauna mid cantitati de
Etan .1 foarte putine olefine inferioare ; In nici un caz mi
am gasit hidrocarburi superioare.

Am cautat sa vad daca sarea cuprinde hidrocarburi

licide, sau dna, gazurile au vapori de hidrocarburi.Am incercat a reci i comprima gazul, dar resultatul a fost negaily.- -Incercarile Monte cu amestec nitrant, cu alcohol
absolut iari10 au fost Para. rezultat. Am disolvit cantitati
ceva mai mari de sare in apa la temperatura ordinara, fail
a observa la suprafata apei nici cea mai mica ulna de hidrocarbura.

2. Gazul vulcanilor de glad i a isvoarelor de gaz

sunt formate din aceleai elemante ca i gazurile din sare.
Asamanarea este snare cind le cornparam cu gazurile sarei
puse in grupa intaia (hidrocarbonate).
0 singura deosebire gasim Intre dinsele kzi anume : In
gazurile vulcanilor de glod, anhidrida carbonica intra in pro
portie Insemnata ; de asemenea in gazul de la Lund ea se
gase,ste in cantitate de 5/o.

www.dacoromanica.ro

95

In aceste gazuri Metanul formeaza partea principal.

Th vulcanii de glod de la Policiori si de la Berca lipseste
bidrogenuI sulfurat ; acest gaz se ghseste uneori in mici
proportiuni in vulcanii de glod, alteori lipseste.Astfel in

o analisa recenta, facuta asupra gazului unui vulcan de

glod de la Psorohoma, A. Dambergis (C. II. 1432, 1904)
a obtinut rezultatul urmator :
Metan

Anhidrida carbouica
Hidrogen sulfurat

94.2 0/0
49 ,
0.9

100,0

Hebei gaseste ca, gazurile vulcanilor de glod din pe-

ninsula Taman cuprind Hidrogen sulfurat (An. Ch. Ph [6]

2. 373,1834). .Aceste gazuri au compositia urmatoare :
Metan
Etan
CO

Aer

79.16Jo

13.76
5.08 ,
2.00 ,
100,00 ,

Hebel considera aerul ca accidental.

N'am putut controla acest rezultat dupa memoriul

original al liii Hebel, ci numai dupa citatul de sus Mout de

Markownikow i Ogloblin; dar s'ar putea ca oxidul de

carbune sa fie trecut in rezultatul analisei in locul anhidridei carbonice, prin o eroare de imprimat. Aceasta o pre
supunem bazat pe faptul ca, in toate analizele facute asupra
gazurilor din vulcanii -de glod s'a gsit anhidrida carbonica.
Daca existenta oxidului de carbune ar fi sigura, atunci
gazurile vulcanilor de glod de la Policiori i Berca ar diferi
de acesta prin lipsa oxidului de carbuue i presenta anhidridei carbonice in loc.

Rezultatele analiselor facute asupra gazurilor ce se

desvolta din crapaturi naturale In pamint nu presinta nici

www.dacoromanica.ro

- 96
o particularitate deosebita ; ele sunt in totul analoage cu
rezultatele obtinute in analizele izvoarelor de gaz din dife -

rite regiuni pe pamint.Pentru a se putea face o comparatie upara intre dinsele voi reproduce cite-va analizs de
asemenea gazuri :
Fintina arzatoare din comuna Gua, 410 leghe spre sud
de Grenoble (Baoult) ;
Metan

98.81
Anhidrida carbonica 0.58
0.10
Oxigen
0.48
Azot
99.97

Izvoarele de gaz de la Kane i Murrysville (America

de Nord) (C. Philips).
Cn Hm

Anhidrida carbonica
Oxigen

Azot

90.01
0.20

97.70
0.28

urine
9.79

urme
2.02

Gazul de la Bloomfield (N--Y) (Wurtz) :

Metan

82 41
2.94
AnhidridA carbonica 10,11
Oxigen
0,23
4,31
Azot
100,00
E tan

Italia centrala regiunea Apeninilor (Fouqu i Gorceix).

Ei an cere.etat 24 probe de gaz i in toate au gasit :

Metan, Anhidrida carbonica i Azot ; oxigenul ei 11 considera ca accidental. Gazul de la Sassuno are compositia urmlItoare

www.dacoromanica.ro

o
Metan

80,60

17,87
Etan
Anhidrida. carbonica 1,14

Azot

0,39
100,00

0 mare anathgie in compositie presint5 gazurile hidro-

carbonate din sarea de la noi, cu acele ce se desvolta din

apele sarate de la Salsomaggiore (11Tasini i Salvadori loc.
cit), voi reproduce doua pentru compamtiune :

Slanic

Salsomaggiore
Gaz colectut in
gazometrii

Metan

Etan
Olefine
CO2

Oxigen
Azot

67,86
21 29
0 85
0 93
0,42
8,65

Sure alba

Putul 3 his
73 85
11,78
1,30
0,41
9,66

plesnitoare

86,39
6,39
0,96

71,37
11,94
0,54
0 03
0,67
15,44

1,21
5,05

Cu acest- ne putern da seamA curn stau gazurile s!ei fata de a vulcanilor de glod si a izvoarelor de gaz de
la noi si din alte parti.
3). In ce priveste origina gazurilor din sare se pot
face urrnraoarele ipoteze :

1) a, ele au provenit exclusiv din gazurile tinute in

disolu tie in apa in care se depunea sarea ;
2) cti ele au luat nastere prin fputrefactia substantei
vegetale depuse, printr'un proces analog cu acel ce se intiimpla in fundul baltilor ;
3) in fine ct ele provin din descompunerea afarti de
contactul aerului a faunei marine.
in intaiul caz ar trebui s cautam de uncle a luat in
disolutie apa metanul i etanul; am putea presupune
dupa depunerea unei ptituri de argila in care a avut loc o
descompunere a substantei animale sau vegetale, s'all pr07

www.dacoromanica.ro

dus hidrocarburile care desvoltindu se au saturat apa lagu-

nelor. Insti in acest caz ar trebui ea paturile cele mai avute in gazuri sa fie numai acele vecine pAturilor ptuninioase, ceia ce nu se verificA in toate cazurile.--Am urmanit aceasta pe cit mi-a fost posibil si nu am gasit ca se
realizeaza de cit in cite-va locuri.
Ar trebui Inca sa avem oare-care regularitate in cornpositia gazurilor, ctici sarea s'a depus intre anumite limite
de concentratie.Ar mai trebui Inca, in mod constant sa
gasim anbidrida. carbonica i urine de Argon. Compositia
gazurilor, modul lor de distributie si celelalte spuse in urma
exclud prima ipoteza.
A (lona presupunere este iarasi exclusa, caci ar trebui sa gasim cantitatile cele mai mad do gazuri in primul
loc tocmai in paturile argiloase, ceia ce nu se adeveieste.
Nu se admite ca a avut loc o fermentare (putrefactie) din
din causa salinitatei apelor.paca s'ar fi intimplat o pUtrefactie ca in fundul baltilor adica, dedublarea celulosei in
metan i anhidrida carbonica, nu se poate explica presenta
Etanului si lipsa anhidridei carbonice in gazurile sarei.
De pe termuri au fost aduse de ape in lagune resturi
vegetale ; se stie insa ce transformari au suferit acestea.
Cilisim adese ori bucati de lemn carbonizat, transformat in
lignit. Aceasta ne arata ca in sare n'au existat conditiile

pentru o transformare mai profunda a lor.Ramine dar,

numai ultima ipoteza i anume ca : origina gazurilor din
sare este substanta organiea adica fauna mierescopica, adusa din mare peste barele lagunelor, in apa ce depunea
sarea.---Aceasta fauna distrusa prin salinitate, s'a depus
irnpreung cu materiile argiloase, sau fart% dinsele cind ele au
lipsit. Resturile acestei faune au fost prinse in sarea ce
so depunea ; apoi prin un proces de descompunere afara do

contactul aerului, s'au transformat in hidrocarburile care le

gasim acum.
Prin urmare, s'ar fi intimplat un proces analog cu aoeht al forrnrei petrolului in substantele argiloam si calcare.
In sane insa n'au existat conditiile de a se produce

www.dacoromanica.ro

99 -hidrocarburi mai condensate, superioare, caci in acest caz

ar trebui s gsini in inclusiuni hidrocarburi Beide, ceia co
pane acum n'a tost cu putinta. In argile din contra se pare
Ca au existat conditiile de formare i de migratiune a hidrocarburelor lkide, pe cind in sare au lipsit.
Gazurile in saw, de ordinar, sunt prinse in inclusiuni
microscopice, alte ori in spatii vizibile i sunt pastrate sub
mare presiune. Aceasta chiar a Mout pe unii sa presupuna
ca ar 11 condensate in stare licida. Acest fapt ne arata irn posibilitatea infiltrtirei sem migratiunei lor in inasa proprin
zisa a sarei.
Vine le marl do gazuri hidrocarbonate, care fac eruptiile de grisou pot fi datorite infiltratiunei gazurilor din paturile permeabile vecine, in crapaturile mari ale masivului ;
lucrul acesta insa poate fi stabilit exact, nurnai studiind prtturile care sunt in contact cu masivul de sare.

4).Acum dupa ce am vzut care-i compositia i modul de distributie a gazurilor din sare, analogiile si deose
birile lor cu gazurile vulcanilor de glod si a izvoarelor de
gaz, in fine origina, modul de formare i cum sunt pastrate
in sare, inainte de a termina, 'Amine sa atingem urrnatoarele doua chestiuni : relatiunea gazurilor sarei cu gazurile
petroleului i existenta petroleului in sare.
Prin gaz de petrol se intalege, hidrocarburile gazoase
care se desvolta intr'un teren recunoscut ca petrolifer (fie
ca petrolul este vizibil sau nu), sau aunt retitmte in disolutie In petrolul insusi.
Nu se vor considera ca atare, isvoarele de gaz care
au o alta, origine, bine stabilita geologic, precum aunt acele
ce isvoresc din depositele de huila, din turbiere, din marnele salifere In regiuni stabilite ca nepetrolifere etc.
Din numeroasele analise facute Ora acum asupra gazurilor de petrol s'a vazut ca compositia lor variaza mull.
Unele, care de obiceiu se desvolta din crltpaturile pamintului produse In mod natural, sunt alcatuite aproape din

www.dacoromanica.ro

100

Metan curat, alte ori cu putin Etan, altele si care sunt a

cele ce se desvolt din sondajele pentru petrol, sunt formate din Metan amesteeat cu gazurile superioare.
Afara de dnalisele isvoarelor de gaz citate in urma,
pentru complectare, mai adaogim cite-va care ne vor arata
toctnai aceste variatiuni in compositia gazurilor do petrol..

F. Fouqu a &tit in gazurile putuilor de petrol din

America de Nord Metan, Etan, Propan cu rnici can titAti de
anhidridri iarbonic i Azot. (C. r. 67 1045 1868).
Pelonze

[4] 1.

i cahours au Visit si Butanul (An. Ch. Ph.

1).

P. Poni a Visit in petrolul din Rominia, Etanul, Propanul, Butanul i Pentanul tertiar (An. Acad. Rom (2) 23.
1900).

F. Fouqu (loc. cit ), studiind comparativ gazurile de

petrol din America si Italia ajunge la urmatoarele resultate:
in America se gasesc toate trecerile intre emanatiunile gazoase a puturilor petrolifere i acele ale vulcaniloi.
Astfel la Pioncer-Run gaseste gazul cel mai carburat
cu o compositie elernentara ce se apropie de C3I-18. Apoi
acele din Fredonia si de la Petrolia, ce sunt un amestec de
Metan si Etan. In fine gazul de la Roger's Gulch si Burning Spring care's Metan curat.
In Italia studiind compositia a numeroase izvoare de
gaz din Apenini (C. r. 69. 946. 1869) le gaseste formate aproape exclusiv din Metan.
In America s'a constat c sursele de petrol cele mai
abundente erau acele care desvol tau gazurile cele mai car-

burate, asa ca din examenul unui gaz provenind din un

izvor natural sau foraj artezian, putem deduce dinainte cu
oare-care probabilitate, care va fi bogatia in petrol a zaca
mintului explorat.- -Sart, gazurile din Apenini sunt sarace
in crtrbune ; singur acel de la Sassuno cuptinde si Etan.
Este deci probabil ca nici-odatd exploatarile din Apenini
nu vor da o bogalie ca acele din Amrrica de Nord,Concluzia lui Fouqu inct n'a fost desmintita de practica. Dupa
putinele indicaii ce avem, aceasta s'ar aplica i regiunilor

www.dacoromanica.ro

101

petrolifere din Romania. Chestiunea insa cere un studiu

deosebit, caci din punct de vedere practic prezinta un mare
in teres.

In rezumat dar gazurile de petrol pot fi separate in

don grupe : intaia in care sunt alcatuite aproape exclusiv
din Metan si care ar corespunde zacamintelor sarace in petrol, si a doua grupa, acele in care ar predomina hidrocarburile gazoase mai condensate si care ar indica conditiuni
mai favorabile pentru formarea petrolului in cantitati marl.
Gazurile din sare, dupa compositda lor, se asamana

cu gazurile de petrol din grupa intia. Aceasta ar arata

ell in sare, cum am mai spus, n'au existat conditiunile favorabile pentru formarea hidrocarburelor mai superioare.
Alta relatiune, intre gazurile sarei si a petrolului, nu
poate fi de cit ca au pntut rezulta si unele i altele din
aceiasi fauna microscopica marina care, aici trecind in laguna a produs gazurile din sare, dincolo depunindu-se in
argila, a prodns cantittile enorme de gaz din paturile saWere si cind conditiile au fost favorabile au proclus petrolul.

Relativ la existenta petrolului in sane, ramine sa reaniintim ca toate incercarile de a-I gasi au remas frt rezultat, precum i faptul ca in sare nu se gAsesc de cit gazuri sarace in carbune, cari arata ca. au lipsit conditiile de
formare a hidrocarburilor superioare ; aceste doua fapte
conduc la neexistenla primarei a peirolului in sare.Dac6,
petrolul ar fi existind i s'ar fi format in sare, este greu
de inchipuit cum sa nu gasim in hidrocarburile din sare si
gazuri mai carburate.
Urmeaza, ca, in cazurile in care petrolul a curs in saline, el provenea cum a i fost stabilit pentru cite-va
locuri care D nii L. Mrazec si W. Teisseyre (loc. cit.), din
straturile invelisului masivului pnin infiltrare In crapaturile

produse in stinca sarei, sau in paturile argiloase mai perm eabile.

Laboratorul de Chiinie minerala

al Universitalel din .3*

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Pe ifingA tratatele i lucrArile citate in text, s'a consultat incb urmrttoarele izvoare in relatiune cu chestiunea
studialti.
C. Winkler. Lehrbuch der Technischen Gasanalyse
III A. 1902.
J. Ogier. ALlyse des Gaz, Encyclopedie chimique
(M. Fremy) T. 33.
K V. Charitshkof. Etude du naphte et des gaz de
B6relei (Journ. soc. Rus. 36, 321, 2 fasc.) (Bull. [3-a) 34, 348).
Ch. St. Claire Devi lle et F. Leblanc. La composition

chimique des gaz rejks par les dvents volcaniques de

l'Italie rn6ridionale. (An. Ch. Ph. [3-a] 52, 5 63 (1858).
M. de Serres. Sur 1 t cause de la coloration en rouge
des sels gemmes. (C. r. 10, 322 i 477)
H. Moiss1n. Sur la pr(isence de l'argon, de l'oxyde
de carbone et des carbures d'hydrogne dans les gaz des
fumerolles du mont Pel6 a la Martinique (C. r. 135, 1085).
K HiWner. tber die in Mineralien geltisten Gase
(Z. f. anorg. Ch. 43, 8).
C. Ochsenius. Steinol in Rumanien (C. 1897, I, 517);
Erdol und Salz (C. 1897 I, 518) (Ch. ag. 21, 57).
K. V. Charitshkof. Analyse eines brennbaren Gases,
das in Kaspischen Meer dem Meeresboden entstrOmt (C.
1903, I, 193).

J. Thomson. Die in einigen Griinlandischen Mineralien enthaltenen Gase (C. 1904, II, 147).

www.dacoromanica.ro

104 --

M. Bamberger. Gas einer Quells in Perchtoldsdorf

bei Wien (C. 1895 II 660).
Burton. Ein aus Rohpetroleum gewonnenes radioactives Gos (C. 1904, II, 874).
M. V. Brenkelevee. Gas einer Quelle in Enkhnizen
(Nordholland) (C. 1897, I, 257),
W- Hemfiel. Tiber die Analyse der Gase durch Verbrennung (C. 1902 II 542).
L. Meyer. Uber die Berechnung der Gasanalysen (A.
226, 115).

Weiser Erdgas (C. 1903, I, 598 .

Analyse
des naturlichen Gases von Heatfield
Dixon.
Sussex (C. 1908, I, 935).
A. Gautier. Prorluits gazeux dOgagOs, par la chaleur,
des roches igt.es. (Bul. [3] 25, 402).
A propo i'e la composition des gaz de fumerolles du
mont Pel. (C. r. 136 16, 20).
Dawson. Nuturlgas in East Sussex (C. 1901 I, 273).
Stefani

Hewitt.
1,

NatUrlich. Gas bei d. Heatfieldstation (C. 1901

273).

F. Clowes n. Biggs. Die Luslichkeit d. attnosphitrisch.

Sanerstoff in Meerwasser von verschiedenen Salzgelialt (C.
1901 I. 1636)
Lorie. Brunengase in den Niederlanden (C. 1901, II 500).

www.dacoromanica.ro

Chestiuni propuse de Facultate

1).

Stereochirrtia Yaotului.

2). propagarea unei mi;cari vibratoare.

VAzut si autorizat imprirnarea

Decan

p. Bujor.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro