Castel din Pnet Pnet, Mures

Castelul nu mai exista astazi desi el este el este in arhivele Direciei Monumentelor
Istorice.
Dac v aflai cumva n comuna Pnet cu scopul de a v pierde nielu timp prin zon, nu
ntrebai de castel. Nu de alta, dar n-are rost. ntr-adevr, construcia cu pricina figureaz de
vreme ndelungat pe lista monumentelor istorice, dar asta n-are a face cu realitatea.
Localitatea e chiar artoas i are o mulime de puncte de atracie: biserica ortodox,
veche de sute de ani, sediul primriei care lucete mai abitir dect un sediu de banc, chiar i
bodega comunal care a deschis pe timp de var o ditamai terasa cu umbrelue i televizor.
Castelul, n schimb, lipsete cu desvrire. De ct timp, nimeni n-are habar. Poate de
vreo sut de ani, ncearc o estimare primarul Mihaly Bartha. Oamenii privesc tmp cnd i
ntrebi. Ridic din umeri i nu pricep nimic. Asemenea dihnii de cldiri au vzut doar n filme,
nicidecum pe plaiurile lor. Mult mai argoi se arat a fi btrnii. Pentru ei, simplul fapt c un
strin i prinde cu lecia nenvat, i scoate din mini: Fugi domle de-aici, i arde de glume?
Noi aici ne-am nscut i am crescut, dar de aa ceva n-am auzit... Iar dac niciunul din noi nu
are habar, nseamn c ceea ce caui dumneata nu exist!
i totui, conacul din Pnet a existat. Satul apare n registre oficiale nc din anul 1332,
sub forma unei ceti cu zece pori. n acest aezmnt, un rol deosebit de important l-au jucat
de-a lungul timpului, dou familii nobiliare: Alardy i Bethlen. Mai trziu, ntreaga moie a ajuns
n posesia principalului judector regesc Gaspar Janos, a crui vduv a donat n anul 1630
casa, moara i o parte din domeniu lui Gyrgy Bethlen.
Se povestete c dup primul rzboi mondial, schimbarea economic a zdruncinat att de
mult starea material a familiei Bethlen nct aceasta a pierdut practic tot ce avea. Aa a intrat
n posesia ntregii averi economistul ef, Farkas I. Despre conacul nobiliar, scrierile vremii
noteaz c era pe ct de mic, pe att de cochet. Aici exista, lucru total neobinuit n acele
vremuri, un loc special pentru fumat. Se spune c la conac se fuma cu pasiune, dar cu toate
acestea nimeni n-ar fi ndrznit s o fac n alt parte dect n locul special amenajat. i pentru
ca plcerea tutunului s fie savurat la maxim, meteri din sat lucrau cu mare migal cozi de
pip, din lemn de piper. Acum, de toate n-a mai rmas nici amintirea.
Sursa: Ziarul de Mures
Castelele Apafi Tometi, Harghita
Dateaza din secolul XVII si apartine familiei Apafi din Transilvania.
Este este parial ruinat.
Castelele Apafi - Dumbrveni, Salaj
Localitatea Dumbraveni au fost atestata documentar in 1374. Multa vreme a fost domeniu
al familiei Apafi. In secolul XVII localitatea a fost colonizata cu armeni care au dezvoltat o
intensa activitate comerciala si edilitara.
Castelul Apafi din Dumbraveni a fost construit in sec. al XVI-lea in stilul Renasterii, de
familia Apafi, din care s-a ridicat principele Transilvaniei Mihail Apafi (1681 - 1690). A suferit
interventii succesive, pastrandu-se planimetria si unele detalii decorative.
La 1552 puternicul feudal Grigore Apaffy, care pe atunci era prefect al judetului Dobica si
loctiitorul maresalului curtii din Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpara toate mosiile
existente in Dumbraveni si construieste castelul cetate de aici. In acest timp se formeaza
domeniul cetatii Dumbraveni. La 1590 Nicolae Apaffy, prefectul comitatului Cetatea de Balta
(Tirnava) isi muta sediul oficial la castelul din Dumbraveni. Din acest moment domeniul cetatii
Dumbraveni capata tot mai mult functia domeniului din Cetatea de Balta. Dupa ce Mihai Apaffy
infringe incercarile adversarilor de al rasturna, se instaleaza o lunga vrema la domnie, iar tirgul
Dumbraveni prin aceasta devine resedinta domneasca.
Castelul Alexius i Georgius Bethlen - Snmiclu, Alba
Castelul Bethlen, construit intre anii 1668 si 1683, este o constructie reprezentativa pentru
Renasterea tarzie din Transilvania.

Edificiul, proiectat de M. Bethlen, care a studiat arhitectura in Olanda, are doua niveluri,
inscriindu-se intr-un plan patrulateral. Remarcabila este loggia etajata de pe fatada
sudica. Incinta de aparare, prevazuta cu cinci bastioane, a fost ridicata intre 1692-1699.
Castelul Alexius i Georgius Bethlen din Cri - Cri, Mures
Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1305 si se refera la trecerea
mosiei n posesia unei ramuri a dinastiei Bethlen, numita ulterior ramura de Cris.
Castelul Alexius si Georgius Bethlen a fost construit ntre secolele XIV si XVI, fiind cel mai
frumos exemplar arhitectural al unei constructii destinate apararii si locuirii din Transilvania.
Resedinta nobiliara a fost construita n mai multe etape. Cea mai veche parte e donjonul
cilindric cu cinci niveluri, din care ultimul etaj slujea ca punct de observatie. n 1559, consilierul
principelui, Georgius Bethlen, si sotia sa, Clara de Nagykroly, au construit un nou corp,
continuat de fiul lor Michael, care pastreaza numeroase ancadramente sculptate de usi si
ferestre, galeria cu arcade pe 15 coloane masive de piatra si scara de onoare, sculptate de un
mester scolit n Italia.
Tot din secolul XVI provine si cladirea ce cuprinde intrarea principala. n secolul XVII,
prefectul comitatului, Alexius Bethlen a ntarit castelul cu bastioane nalte, poligonale la colturile
incintei. La constructia acestui castel s-a vazut interesul pentru cultura, stilul si rafinamentul
nobililor Bethlen. Pe lnga confort si siguranta, ei au pus mare pret pe decorarea edificiului. Sali
precum "palatul de aur", "turnul bastion de zi" sau "camera aurita" erau bogat ornamentate cu
blazoane, "tavane curcubeu" picturi, inscriptionari, portrete si tapiserii, iar mobilierul autentic era
pictat si slefuit cu mare maiestrie.
n curtea cetatii se afla o gradina cu flori, iar n jurul complexului se ntindea un mare parc
englezesc. Nu lipsea nici pavilionul pentagonal cu pereti mpodobiti cu imagini pictate.
Farkas Bethlen, eminentul istoriograf, a adus aici chiar si o tipografie pentru editarea cartii sale,
care ulterior a fost mutata la Sighisoara.
Castelul a fost locuit pna la data nationalizarii, 3 martie 1948, toate ncaperile fiind
amenajate conform traditiei familiare. Se spune ca n ziua nationalizarii, n curte au intrat
camioane mari care au carat nentrerupt patru zile si patru nopti, toate obiectele de valoare din
castel. Restul lucrurilor, care nu prezentau interes pentru jefuitori, au fost arse n curte.
ncepnd cu aceasta data, domeniul a ajuns n gestiunea Sfatului Popular din Danes. Astfel a
nceput distrugerea celui mai frumos castel renascentist din Ardeal. Organele de ocrotire a
monumentelor istorice au declansat n anii 1970 si dupa 1990 lucrari de renovare, lucrari ce au
fost ntrerupte n mai putin de doi ani. Acest splendid monument s-a ruinat prin nationalizare,
reavointa unor persoane si lacomia dusa la extrem a altora.
n iunie 2007, dupa ani ntregi de procese, castelul si parcul au fost restituite oficial
mostenitorilor familiei Bethlen, n stare deplorabila. Astazi, nobilul edificiu renaste ncet dar sigur
din propria-i cenusa.
Sursa: Allain Cucu Ziarul de Mures
Castelul Alexius i Georgius Bethlen - Dragu, Salaj
Castelul dateaza din secolele XVIII-XIX
Castelul Alexius i Georgius Bethlen - Mdra, Mures
A fost construit in anul 1517 si a apartinut familiei transilvanene Bethlen.
Castelul Apaffy - Cotiui, Maramures
Castelul Apaffy, vechea fortareata, ridicata la inceputul secolului XV, este singurul castel
care s-a pastrat din Maramuresul istoric.
Acesta avea rol in a asigura protectia ocnelor regale insa astazi nu au mai ramas decat
fundatia castelului si zidurile cetatii din secolele XVIII-XIX.
A fost folosit n trecut de conducerea minei de sare si n prezent este coal.
Castelul Apor - Turia, Covasna

Dateaza din sec. XVI, a fost modificat ulterior in 1693 si 1820

Castelul Apor - Abu, Mures
Castelul a fost construit n secolul XVIII, insa modificat ulterior.
Castelul Banloc - Banloc, Timis
Castelul Banloc (n trecut Castelul familiei Kartsonyi) este un monument istoric din
localitatea Banloc, judeul Timi.
Dei o seam de mrturii sugereaz c Banlocul ar fi fost ntre anii 1552-1716 sediul paei
de la Timioara, despre castelul actual se poate afirma cu certitudine c a fost cldit pe temelii
vechi n anul 1793 de ctre contele Lzr Kartsonyi. Att cldirea ct i parcul au fost decorate
pe ntreg parcursul secolului XIX i pn n primii ani ai sec. XX. Dup Primul Rzboi Mondial
ocupaia srb aduce primele devastri, prefigurnd parc jaful la scar mai mare ce va urma
n anii 1948-1989. Grevat de datorii, ultimul conte Kartsonyi-Keglevich Imre vinde, n anul
1935, ceea ce a rmas din domeniu, inclusiv castelul i parcul, ex-Reginei Elisabeta a Greciei,
sora Regelui Carol al II-lea al Romniei. Aceasta renoveaz ntregul complex, castelul
cunoscnd astfel o ultim perioad de glorie.
n articolul intitulat: "Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stpna de azi, A.S.R.
Principesa Elisabeta", aprut n ziarul "Dacia" din 7 august 1939, printele Ioan B. Mureianu
face cteva consideraii de natur estetic i istoric: "Frumuseea Banlocului o d parcul ce ia
o bun parte din aripa dreapt a satului, sfrindu-i zidurile nconjurtoare - ca de cetate - spre
centru. La rscrucea aleilor vegheaz statui i inscripii lapidare romane, dltuite n primele
decenii dup cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, dup ct m lmurete un studiu
german de paleografie. Printre liniile de brazi, st legat n cercuri i cu rnile cimentate, unul din
cei 100 de acai, adui din America sub Maria Thereza (1740-1780). Castelul i ridic zidurile
cu linie gotic ndulcit, cu vrful de sgeat ascuit, n faa parcului. A fost zidit pe temelii
btrne, n 1783. [...] Sunt adpostite aici o sumedenie de antichiti, tablouri rococo, preioase
picturi n miniatur, sculpturi n marmor, executate de celebri sculptori italieni i o frumoas
colecie de arme. O curiozitate deosebit o prezint colecia de caricaturi, mumia adus din
Egipt i un arc de care se leag o ntreag poveste..."
Elemente din decoraiunile castelului au devenit pentru Prines surs de inspiraie pentru
decorarea Palatului Elisabeta din Bucureti. Grifonul naripat, ntlnit att pe blazonul familiei
Kartsonyi ct i la piesele de mobilier n stil Empire din castel, poate fi vzut i n decoraiunile
palatului din Bucureti n diferite ipostaze. Dup piesele de mobilier de renatere spaniol (o
parte pstrate la Muzeul de Art din Timioara) au fost realizate cpii ce exist i n prezent n
palatul de la oseaua Kisseleff.
Dup anul 1948 ncepe pustiirea. Imediat dup plecarea reginei i alungarea angajailor,
statuile parcului sunt vandalizate cu btele, arhiva i biblioteca - arse. Cldirea castelului a fost,
pe rnd apoi, atribuit Gospodriei Agricole de Stat (1950-1956), Ocolului Silvic (1956-1958),
apoi a devenit Cas de btrni (1958-1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit
orfelinat (1966-1983) i, prin schimb ntre Inspectoratul colar i Leagnul de copii, coal cu
clasele I-X (1983-1991). O parte a parcului este atribuit fermei agricole. n anul 1997 cnd am
vizitat ultima oar Banlocul, printre turmele de vaci costelive i oproanele de paie mucegite,
zreai din loc n loc cte o statuie alb fr brae i cu chipul mutilat, martor tcut al vremurilor
apuse.
Construit pe un plan n form de "U", castelul din Banloc este o cldire masiv, cu ziduri
groase (cca. 1,25 m) din crmid ars, cu faada principal orientat spre sud, iar spre nord cu
dou aripi formnd o curte terasat (curtea de onoare). Realizat n stil Renaissance, pe faada
de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevzut cu blazonul din piatr al familiei
Kartsonyi. Acest nsemn heraldic a fost pstrat i dup ce castelul a devenit propietatea Casei
Regale a Romniei, fiind dat jos dup anul 1948. n fapt, a fost literalmente aruncat n fosa
septic a castelului, unde pri din el mai sunt i acum (n 1997). Acelai nsemn heraldic exista
i pe un mozaic aflat n curtea de onoare a castelului. Tot aici mai era menionat anul
"MDCCLIX". Aticul a czut definitiv la cutremurul din anul 1991, cnd a spart acoperiul i

tavanul salonului de la etaj, fcndu-se buci pe pardoseala camerei.

Comparativ cu simplitatea faadei de sud, faada de nord a castelului (dinspre parc) - n
special cele dou aripi care nchid curtea de onoare - prezint mai multe elemente de
decoraiuni: ferestrele podului de form baroc, altoreliefurile cu tematic bine definit (motive
heraldice i cu tematic inspirat din mitologia greco-roman) ncastrate n zidrie. Pe lng
acestea importante sunt feroneria de secol XVIII ce nchidea curtea de onoare precum i
lampadarele din fier forjat (cte unul pe fiecare col al curii) i care n structura lor decorativ
aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrrile la
demisolul cldirii. Realizate n rezalid acestea creeaz o ruptur n planul faadei i sunt
alctuite dintr-o arhitrav ce se sprijin pe imitaii de coloane dorice. Porile sunt din lemn sunt
prevzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, n zid, exist cte un altorelief cu
tematic diferit pentru fiecare intrare, n funcie de utilitatea pe care pivnia o primea. Intrarea
n pivnia de vin este sugerat de prezena ciorchinelui de strugure pe care un putto (amora) l
druie unui personaj feminin redat n poziie aezat, n timp ce la intrarea n pivnia de lemne
se afl reprezentarea zeului Pan cntnd la syrinx (nai). Dei nu exist mrturii n acest sens,
se pare c desele reprezentri ale zeului Pan (n parc au existat cel puin dou statui ale cror
fragmente se gsesc n prezent la Muzeul Banatului din Timioara) sunt strns legate de
numele localitii: Panloch - Panloc - Banloc nume care s-ar traduce prin "Locul stpnului".
Castelul are pivni, parter, etaj i pod. Sistemul de organizare spaial att la parter ct i la
etaj, este identic i se compune - n centrul tractului principal (sud) - dintr-o sal dominant,
perpendicular cu faada, care trece prin ntregul corp al cldirii. La parter aceast sal s-a
format prin zidirea unei mai vechi intrri boltite, fapt observat n zidria cldirii. n stnga i n
dreapta acestei sli principale, sunt cte 2 odi - n total 5 ncperi - iar n aripile de est i de
vest ale cldirii, alte 3 ncperi deservite de cte un coridor n fiecare arip. n colurile moarte
sunt scrile, iar la capetele nordice ale coridoarelor sunt bile. O caracteristic aparte a
castelului era dat, pe partea de nord, de cele dou ferestre de la pod de inspiraie baroc, dar
care au fost drastic modificate n perioada 1948-1989 prin transformarea lor n dou deschideri
ptrate i lipsite de stil.
Cndva, n secolul XIX, dup cltoria fcut n Egipt de ctre nepotul lui Lzr, Jen
Kartsonyi(1861-1933), faada castelului este ncadrat de dou pori masive, ce prezint din
punct de vedere stilistic o interesant combinaie de elemente inspirate de antichitatea
egiptean i neogoticul englezesc. n parcul din jurul castelului a existat, pn la cutremurul din
anul 1991, o cldire construit n acelai stil neogotic i denumit n vremea contelui maghiar
Camera egiptean, aici fiind adus, printre multe alte obiecte de art, mumia amintit de
printele Mureianu.
n afara porilor amintite mai sus, alte dou pori permiteau accesul n parcul castelului. Din
acestea doar una mai exist n prezent, cealalt fiind demolat n perioada 1948-1989.
Venind de la Deta spre Banloc, la captul unei impresionante alei de aproape 500 de
metri, strjuit de pini - din specia Pinus Nigra - se afla Poarta Andrssy sau Poarta leilor.
Denumirea din urm se datora celor doi grifoni care decorau pilonii principali. Numele porii i al
aleii este inspirat de cel al Carolinei Andrssy, soia contelui Kartsonyi Jen (Eugen) i a fost
adaptat de locuitorii comunei sub denumirea de Drumul Andraului. n prezent poarta mai
exist doar n fotografii i vederi de epoc. A fost demolat prin anii '70 ai secolului trecut i
odat cu ea au disprut i grifonii. O parte din aleea de pini a supravieiuit pn n anul 1997,
oferind o privelite unic prin nlimea de peste 20 de metri a arborilor. Datorit brizei care adie
aproape permanent dinspre dealurile Vreului, o simpl plimbare pe alee devine o experien
greu de redat n cuvinte. Pitit printre pini, o ciuperc din lemn prevzut cu bncue, oferea cndva - adpost n caz de vreme nefavorabil. Aflat n exteriorul parcului propriu-zis, aceast
alee completa intregul ansamblu peisagistic al castelului din Banloc. Dei declarai monument al
naturii (sic!), pinii ce formeaz aleea dispar de la an la an, datorit nepsrii democratice. n
anul de graie 2006 doar plcuri de 2-3 arbori, rsfirate pe o distan de aproximativ 100 de
metri, mai amintesc de fostul "Drum al Andraului".
Situat pe latura de nord a parcului, o poart ce exist i azi, asigura accesul spre i
dinspre gara aflat la aproape 2 km spre nord. "Inventarul general" realizat la data de 27

ianuarie 1948 de "Comisia de inventariere a Administraiei Domeniului Banloc" descrie acest

obiectiv ca fiind o "construcie masiv de crmid ars; tencuit; ornamentat n stil neogotic
englezesc [...]", atribuindu-i (n anul 1948) o vechime de 60 de ani. Proiectul original al porii,
aflat la Arhivele Statului Timioara, pare a demonstra ns, altceva. Deasupra cheii de bolt,
ntr-un plan patrulater, proiectul amintit mai sus prevedea, n basorelief, anul 1903. Att ct
permite calitatea imaginii precum i din relatrile localnicilor, se pare c n realitate s-a optat
pentru un nsemn heraldic, fie blazonul conilor Kartsonyi, fie elemente disparate din blazon,
cel mai uzual dup grifon fiind cel al sirenei ce ine n mn o cruce dubl (de menionat c
ansamblul castelului mai purta i numele de "Sirena"). Dup 1947 poarta a rmas n picioare,
dar basorelieful a fost nivelat aa nct, toate detaliile desenului au disprut. Poarta exista nc
n anul 1997, zidul lateral dreapta fiind aproape demolat. De asemenea, n aceast imagine se
poate observa care era structura zidurilor ce nconjurau parcul pe latura de nord, fotografia fiind
realizat n jurul anului 1914.
Parcul castelului
n Banatul primei jumti a secolului al XIX-lea spiritul socio-artistic predominant este cel
neoclasic. Castelele mpreun cu parcurile ce le nconjoar sunt produsele tiparului clasicist i
demonstreaz, prin dimensiuni i calitate, greutatea economic a zonei precum i capacitatea
de adaptare a acesteia la marile curente artistice ale Europei centrale. Spre deosebire ns de
fastuoasele parcuri ce aveau rolul de a satisface doar apetene estetice, parcurile bnene
sunt substituite funcionalului, comanditarii renunnd la orice ostentaie de modelaj,
preferernd o creativitate adaptat locului respeciv. Se nate astfel ceea ce n limbajul uzual al
secolului al XIX-lea sunt denumite, dei impropriu, grdinile sau parcurile englezeti. Diferite de
la un domeniu la altul, tiparul dup care acestea au fost realizate este comun, dup o formul
consacrat epocii:
Terenul din faa castelului pstreaz tradiia peisagistic a secolului al XVIII-lea cu spaii
florale deschise, amenajate n figuri geometrice i arbescuri perfecte, rondouri trasate cu
compasul. Acest spaiu de onoare este plasat, de regul, n spatele castelului, spre grdin, pe
axul principal al cldirii, cunoscut fiind i sub denumirea de gradina francez. Este urmat de
grdina englez care se detaeaz de planurile geometrice riguros ntocmite, continund parcul
ntr-un amestec pictural de exotism i mitologie, de un naturalism bine controlat mpotriva
oricrei exagerri manieriste.
Castelul estre construit pe baza unui plan neoclasic chiar dac se fac anumite concesii
romantismului prin prezena unui turn crenelat sau a unui pinion n trepte.
Alturarea unei grdini de configuraie romantic.
n zona Banatului aceast schem compoziional este ilustrat de castelele Csekonics
din Jimbolia (n prezent demolat), Nako din Snnicolau Mare, i poate cel mai important ca
suprafa i amenajare, castelul familiei Kartsonyi din Banloc.
Acesta din urm se detaeaz oarecum de celelalte castele datorit unui anumit complex
de mprejurri prin care a trecut de-a lungul timpului. n primul rnd datorit istoriei lui ca
reedin a familiei Kartsonyi timp de 142 de ani, mai apoi ca domeniu regal a fost mereu n
atenia contemporanilor, din aprecierea acestora nelipsind elogii precum parc de toat
frumuseea, amenajat dup toate regulile unui parc romantic. n al doilea rnd pentru faptul c
pn acum - cu excepia unor reconstituiri - nu a fost ntocmit o eviden foarte riguroas,
bazat pe documente care s ateste soarta valoroaselor bunuri adunate n acest castel de-a
lungul deceniilor.
Castelul Bathyanyi - Aled, Bihor
In 1779 imparateasa Maria Tereza doneaza domeniul Alesdului contelui Iosif Batthyany.
In afara de aceasta familie vor mai avea mosii in zona Alesdului si familiile: Bethlen, Zichy
(cei care au construit castelul de vanatoare de la Poiana Florilor), precum si familiile Richter si
Iacob.
Palatul Batthyany a fost construit de contele Iosif Batthyany la inceputul secolului al XIXlea, in anul 1894, in stil baroc.
Astazi este spital.

Castelul Bay - Treznea, Salaj

Bantuite inca de fantoma lui Bay Ferenc, autoritatile locale din comuna Treznea vor sa
rada pur si simplu de pe fata pamantului castelul ce i-a apartinut grofului maghiar considerat
autorul moral al masacrului hortyst ce avut loc in satul cu acelasi nume, in 1940, ignorand
valoarea istorica a monumentului si faptul ca o cladire nu se poate face vinovata de faptele
proprietarului sau. Primaria intentioneaza sa demoleze castelul pentru a dezvolta in perimetrul
respectiv centrul civic la comunei, ce ar urma sa includa, printre altele, sediul institutiei amintite,
un dispensar, locuinte ANL si o baza sportiva moderna.
Castelul cu puntea suspinelor
Construit pe la mijlocul secolului IXX, castelul are in componenta doua corpuri principale,
legate intre ele de o reproducere a celebrei punti a suspinelor din Venetia, unica in Romania,
sunt astazi departe de stralucirea de altadata. Zabrele de fier, asezate in cruce, suplinesc ceea
ce a fost odata usa de la intrarea principala a castelului, in vreme ce pe treptele din fata ei
creste nestingherit, dar parca stingher, un scaiete de o dimensiune impresionanta. O parte din
geamuri sunt batute in scanduri, in vreme ce altele ranjesc hidoase asemeni unor dinti lipsa
dintr-o imensa gura de capcaun. Acelasi personaj de poveste pare a fi muscat serios si din
corpul de cladire din spatele castelului, pe jumatate ruinat si cu acoperisul luat de vant. In fata
castelului, doi molizi gemeni sunt tot ce a ramas din gradina ca din rai, de care satenii mai
batrani isi mai amintesc inca. A disparut ca si cand n-ar fi fost si elesteul din apropiere, unde
familia grofului maghiar se imbaia in zilele toride de vara. In locul lui a rasarit terenul de fotbal
al satului, imprejmuit de un gard de sarma sustinut de stalpi de fier vopsiti in alb. Revenind la
castel, acesta are, in opinia avocatului Calin Harza, un pasionat al constructiilor de acest gen
din Salaj, o structura si o forma legata strict de genealogia familiei ce a locuit in el. Desi atat
batranul Bay cat si sotia acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treapta mai
sus in ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare, ea fiind a
adevaratului nobil. Mai mult decat atat, cel rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost legat
de cel al sotului printr-o punte a suspinelor ce simbolizeaza innobilarea prin casatorie a partii
feminine a familiei.
Batranul Bay era pontos tare
La cei 76 de ani ai sai, Florian Breban e unul din supravietuitori tragediei din 1940 si,
probabil, singurul in viata dintre satenii din Treznea care l-au cunoscut personal pe Bay Ferenc,
pe domeniul caruia a lucrat, pret de cativa ani, ca ingrijitor al oilor mosierului maghiar. Anii si
nenorocirile care au trecut peste el nu i-au infrant spiritul de taran neaos, iar copilaria petrecuta
pe camp, cu oile grofului, si-o aminteste ca si cum ar fi fost ieri. Bunicul a fost purcarul grofului,
tata a lucrat la el ca biris, adica un fel de carutas, iar eu, desi eram doar de vreo 10-11 am, ca
ingrijitor la oi, pentru ca era o treaba mai usoara. Chiar daca eram un copil, pentru munca mea
eram platit corect de batranul Bay, ce era administratorul domeniului. Cei care lucrau pe mosia
lui primeau, in fiecare luna, 100 de kilograme de grau, 25 de kilograme de malai si cate un car
cu lemne, vara cu craci si iarna cu metri steri. Eu primeam jumatate din toate astea. Batranul
Bay era pontos tare si ne platea partea ce ni se cuvenea. Altfel, era cam fricos, mai ales dupa
cele intamplate in 1940, isi aminteste batranul. Detinand mai mult de jumatate din hotarul
satului, familia Bay crestea pe langa castel turme impresionante de vaci, porci si miei si avea
chiar o distilerie unde producea alcool.
Nu mai vreau sa vad castelul acela rapanos
Situat chiar in centrul satului Treznea, castelul este legat ombilical, am putea spune, de
familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit in el pana in 1944, an in care, cu doar cateva saptamani
inainte ca frontul celui de-al doilea razboi mondial sa ajunga in zona, a fost parasit. Groful,
alaturi de fiul si sotia acestuia, de cei doi nepoti, dar si de o parte din animalele pe care le avea
la momentul respectiv s-a retras din fata armatei romane la Curtuiseni, in judetul Bihor, aproape
de granita cu Ungaria, in localitatea natala a nurorii sale. Satenii spun astazi ca se pare ca de
acolo familia Bay a fugit in Elvetia, unde batranul grof ar fi avut o sora.
Dupa venirea comunistilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioada
in care a fost cat de cat intretinut. Dupa 1990 insa, locatia a fost abandonata si lasata in voia

sortii. Actualmente, desi inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este, in
opinia administratiei locale, doar un perimetru infect, ce sta in calea dezvoltarii centrului civic al
nou infiintatei comune Treznea. Castelul este in prezent o ruina, un pericol social si o infectie in
centrul satului. Chiar zilele trecute, un copil ce se juca pe langa el a fost ranit, din fericire doar
usor, de o bucata de tencuiala desprinsa din zidurile sale, iar bani la bugetul local pentru
renovarea lui nu sunt. Existenta in centrul satului a ruinei unui conac ce a apartinut grofului Bay
Ferenc, declarat criminal de razboi pentru atrocitatile din 1940, nu este privita cu ochi buni de
localnicii care au fost martorii acelor crunte momente si nici de urmasii lor. In plus, in planul
urbanistic general, am prevazut construirea in acea zona a centrului civic al comunei. Drept
pentru care am cerut de la Ministerul Culturii declansarea cladirii pentru a putea fi scoasa din
lista monumentelor istorice si pentru a putea apoi sa o demolam. In locul ei vrem sa facem un
sediu nou pentru primarie, un dispensar si locuinte ANL, iar in apropiere o moderna baza
sportiva. Nu mai vreau sa vad castelul acela rapanos, afirma Ionel Stanciu, primarul comunei
Treznea. Edilul nu spune insa de ce s-a ajuns la acest stadiu de degradare, de vreme ce
imobilul este in proprietatea primariei, iar legea spune ca proprietarul este cel ce trebuie sa
asigure intretinerea cladirilor.
Sursa: Magazin Salajean
Castelul Bnffy - Bontida, Cluj
Castelul Bnffy de la Bonida, este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bnffy n
comuna Bonida, judeul Cluj. A fost denumit "Versailles-ul Transilvaniei".
Istoric
Domeniul de la Bonida a fost donat familiei Bnffy de ctre regele Sigismund de
Luxemburg n anul 1387. Se bnuiete c pe acest loc a existat o reedin nobiliar nc din
secolul XIV, iar construcia la castel a nceput n 1437, cnd baronul Banffy a primit din partea
regelui Albert permisiunea de a-i ridica o cetate, i a fost finalizat n 1543. Prima atestare
documentare a castelului dateaz ns din secolul XVII, cnd, potrivit unui raport militar (1680),
exista un sistem de fortificaii care nconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile n structura
ansamblului sunt cel renascentist i cel baroc.
Denes Bnffy (1638-1674), comite de Dbca i Cluj i consilier al principelui Transilvaniei
Mihai Apafi I a fost cel care a iniiat construcia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul
arhitectului italian Agostino Serena. Aceast prim cldire a fost proiectat ca un ansamblu
fortificat, cu bastioane n cele 4 coluri, un turn nalt la intrare i o grdin dispus n sudul
ansamblului.
Motenitorul su, Denes Bnffy II a iniiat recontrucia castelului, ncepnd din 1745 n stil baroc
austriac, dup planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. n prim faz
reconstrucia s-a concentrat asupra curii de onoare din faa cldirii porii, inspirndu-se din
arhitectura baroc vienez au fost create noi cldiri: manejul, grajdul, remiza i locuinele
servitorilor. Tot el a dat o nou form castelului, sub forma a dou aripi aezate n poziia literei
U. Acum va fi creat i parcul de egrement de pe malul Someului (proiectat de Johann Christian
Erass), n acelai stil baroc, cu alei, lac, statui i fntni arteziene.
Urmtorul descendent Bnffy, Jzsef Bnffy, va demola n 1820 turnul de poart, din
materialul rezultat fiind ridicat o moar de ap, pus la dispoziia stenilor. Tot la dispoziia sa,
n 1850 arhitectul Antal Kagerbauer a ridicat o nou arip a cldirii, perpendicular pe latura
sudic a incintei castelului, totodat remodelnd parcul prin redefinirea formelor sobre baroce
cu altele mai libere, romantice, specific englezeti.
Tot n secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus "Metamorfoza" de Ovidiu n
grandioase statui de piatr care decorau poarta.
n anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital
militar. Imobilul a fost serios afectat la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, cnd trupele
germane aflate n retragere, au atacat, jefuit i incendiat ntreg ansamblul. A fost distrus ntreg
mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete i biblioteca. Baronul Nicolae (Mikls)
Bnffy, proprietarul castelului la acel moment i ultimul proprietar al castelului, iniiase o
negociere a Ungariei cu Romnia pentru ca ambele state s schimbe tabra i s ntoarc

armele mpotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o aciune de vendet a

guvernului german la adresa baronului. O parte din statuile parcul baroc de odinioar sunt
pstrate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.
Perioada comunist
ntr-o latur nc funcional a castelului a fost instalat n anii 1950 Cooperativa Agricol
de Producie ("C.A.P.") Bonida. Naionalizarea i lipsa oricrei ntreineri a cldirilor i parcului
au dus la degradarea grav a castelului. Stenii au folosit crmizile castelului drept material de
construcie. Muzeul de Art din Cluj-Napoca a reuit s salveze statuile din parcul odinioar
baroc, depozitndu-le n cadrul instituiei (secia donaii, str. I. C. Brtianu), unde se gsesc i
astzi.
n perioada anilor 60 Direcia Monumentelor Istorice a ncercat reabilitarea castelului, dar din
lips de fonduri nu a putut efectua nici o aciune concret n acest sens. Castelul a fost folosit
mai departe ca depozit de materiale de construcii, iar parcul a devenit treptat n pune,
copacii devenind lemn de foc.
Perioada postcomunist
Dup cderea regimului comunist a nceput restaurarea ansamblului n 1999. Decisiv n
acest sens a fost acordul semnat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia, "Institute of
Historic Building Conservation" din Marea Britanie i Oficiul pentru Protecia Patrimoniului
Cultural din Ungaria. Lucrrile de restaurare s-a fcut sub naltul patronaj al Prinului Charles de
Wales, care a vizitat n mai multe rnduri antierul i au fost premiate cu premiul "Europa
Nostra" de ctre Uniunea European.
n 2007 Principesa Margareta a Romniei i-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului
de Specializare n Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonida.
Familia Bnffy a fost o familie nobiliar din Transilvania. Principalul membru al ei a fost
Mikls Bnffy (18731950), politician, ultimul proprietar al castelului de la Bonida.
O ramur a familiei (cea de Alslendva) a fost ridicat la rangul de baroni n 1660, iar o alt
ramur (cea de Losoncz) a fost ridicat la rangul de coni n 1855.
Castelul Bnffy - Bora , Cluj
Castelul din Bora, judeul Cluj, o fost proprietate a familiei Bnffy, a devenit, n anul
1957, Spital de Boli Psihice Cronice, iar din 2003 a intrat n patrimoniul Consiliului Judeean
Cluj.
Castelul a fost construit n secolul XIX n stil eclectic cu elemente neobaroce i neoclasice. A
fost revendicat de motenitoarea familiei Bnffy, care locuiete n Ungaria. Castelul nu poate fi
de aceea renovat, fiind n curs de retrocedare.
Cldirea are form dreptunghiular, fiind dispus pe nivelul parterului, etajului i arpantei,
cu un turn dreptunghiular n colul de sud-vest. Accesul se face printr-un portic neoclasic
mrginit de 5 coloane dorice, deasupra crora este plasat terasa. Din portic se intr n hol i
ncperile parterului, iar o scar asigur accesul la etaj. La parter se mai gsete n hol
mobilierul original de lemn, decorat cu oglinzi veneiene.
Castelul se afl pe un domeniu ntins din care au mai rmas aleile principale mrginite de
arbori. La sud-vest de castel se afl un mic minument comemorativ dedicat lui Dniel Bnffy (14
mai 1812 - 29 aprilie 1888), ridicat de soia sa Anna Gyrfs i fii si, Desz, Jen i Ern.
Castelul este nscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeului Cluj, elaborat de Ministerul
Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004.
Familia Bnffy a fost o familie nobiliar din Transilvania. Principalul membru al ei a fost
Mikls Bnffy (18731950), politician, ultimul proprietar al castelului de la Bonida.
O ramur a familiei (cea de Alslendva) a fost ridicat la rangul de baroni n 1660, iar o alt
ramur (cea de Losoncz) a fost ridicat la rangul de coni n 1855.
Castelul Bnffy - Nufalu, Salaj
Castelul dateaza din secolul XVIII. In perioada feudala, localitatea Nusfalaul era la rang de
targusor, acesta datorandu-se si prezentei unei manastiri iar apoi a resedintei nobiliare a
familiei Banffy.

Se spune despre Castelul Banffy din Nusfalau ca ar fi fost resedinta principilor

Transilvaniei, Rakoczi Gyorgy si Tokolyi Imre.
Castelul Bnffy - Rscruci, strada Principal nr. 484, Cluj
Castelul Bnffy din Rscruci, a fost construit n secolul XVIII, n stil eclectic.
Pe vremuri, aici se afla unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bnffy.
Exista aici inclusiv un lac, astzi doar un teren mlos. Cronicile familiei Bnffy spun c n
mijlocul acestui parc era amplasat un columbar (porumbar) n stil japonez i c domeniul era
folosit ca reedin domneasc de var. ntre anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspei
i grajdul, iar cldirea actual, realizat n stil eclectic, dateaz din 1809, ridicat fiind pe locul
unei vechi reedine de var[3]. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bnffy, un pasionat al
artei.
Castelul de la Rscruci are o valoare istoric important. Este format din dou corpuri de
cldire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj i arpante nalte) este de inspiraie
roman. Accesul principal al castelului se afl prin dou scri dispuse n partea sudic, urmate
de o teras ncadrat de opt coloane dorice.
Piesa de rezisten rmne salonul de primire sau sufrageria. Aici s-a pstrat un bufet din
lemn cu acelai tip de sculpturi i o vitrin cu o valoare artistic aparte, n secolul XX fiind
expus la o expoziie de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereii mbrcai n lemn, cu
tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate n stilul Renaterii germane, fiind
imprimate forma blazonului i genealogiei familiei Bnffy, precum i numele celor mai
reprezentative personaliti din istoria Ungariei i Transilvaniei. Deasupra unei ui este
sculptat inscripia "Salus intratibus pax exeuntibus".
O alt pies interesant ca valoare artistic n ncpere este soba din teracot verde. Se
pare c aceasta ar fi fost realizat dup modelul renascentist aflat n salonul mpratului Franz
Josef. Pe cele trei laturi din partea superioar ale sobei sunt sculptate scene care zugrvesc
alegerea cpeteniei Arpad, ntemeierea Ungariei i adunarea de la pusztaszer. Cele trei
scene n relief de deasupra brului imortalizeaz pierderea btliei din 1526 de la Mohcs.
La etaj se ajunge prin scara cu balustrad din lemn masiv, dup trecerea prin foaierul cu
lambriuri renascentiste. Sunt dispuse aici nou coloane cu capiteluri care zugrvesc motive
vegetale, uile din lemn masiv, blazonul familiei i diverse alte motive sulpturale.
Din balconul castelului se poate vedea ntreg domeniul Banffy. Terenul de 4,5 ha, din care
881 metri ptrai construii, st nefolosit. Domeniul mpreun cu castelul, urmeaz a fi scos spre
valorificare, coala Special care funcioneaz aici din 1967 fiind desfiinat n anul 2007,
conform unui proiect al Consiliului Judeean Cluj de concesionare a domeniului.
Familia Bnffy a fost o familie nobiliar din Transilvania. Principalul membru al ei a fost
Mikls Bnffy (18731950), politician, ultimul proprietar al castelului de la Bonida.
O ramur a familiei (cea de Alslendva) a fost ridicat la rangul de baroni n 1660, iar o alt
ramur (cea de Losoncz) a fost ridicat la rangul de coni n 1855.
Castelul Bnffy - Urmeni, Bistrita-Nasaud
Localitatea Urmeni apare in documente inca din anul 1329. A apartinand in secolele
urmatoare familiei Bnffy. Castelul impozant a fost construit de familia Bnffy, intre anii 1664
1669.
Castelul Bldy - Geaca, Cluj
Castelul a aparinut familiei Bldy, stabilit n zon n sec. XIX. Akos Bldy (1846-1932),
membru al familiei Bldy a deinut rangul de prefect al Clujului ntre 1888 i 1905, motiv pentru
care s-a mutat aici cu familia, ridicnd castelul.
n 1880 a fost ridicat edificiul, n stil neoclasic, cu elemente de arhitectur popular. Este
frmat din parter, subsol, etaj i aspant dispuse pe un plan dreptunghiular de 17 X 11 metri.
Intrarea este flancat de coloane dorice, care susin terasa cu parapet metalic.
Interiorul cldirii este distrus, scrile spre subsol i etaj fiind ambele nepracticabile.
Cldirea a fost revendicat de ctre urmaii familiei conilor Bldy.

Castelul Bldy - Jibou, Salaj

Castel monument istoric ce a apartinut grofului maghiar Beldy, situat in apropierea
localitatii Jibou. Conform unei hotarari aprobate in cadrul ultimei sedinte de CJ, consilierii au
alocat suma de 2,5 milioane de lei din bugetul judetului pentru achizitionarea imobilului si a
parcului de circa patru hectare de teren care il inconjoara.
Datand de la inceputul secolului XX, castelul Beldy se afla intr-o frumoasa padure de
stejar, la circa 2-3 km de centrul orasului Jibou.
Dupa nationalizarea din 1948 a avut mai multe destinatii: sediul Spitalului raional Jibou,
Caminul de batrani Jibou, iar in prezent este Centrul de Integrare prin Terapii Ocupationale.
Castelul Bldy Ladislau - Budila, Brasov
Construit in 1731 de groful Beldy Ladislau, din caramida, castelul are doua intrari, subsol
si etaj. Declarat monument istoric, castelul se afla in patrimoniul comunei, impreuna cu poarta
veche si parcul dendrologic de trei hectare.
Urmasii lui Beldy Ladislau au locuit la castel pina prin anii 40. Cind au plecat din Romania,
au vindut proprietatea amiralului inginer Barbu Pantazi. Nici el nu s-a bucurat prea mult timp de
castel, l-a pierdut la nationalizare. Dar cit a stat in Budila, a dat receptii invitind lumea buna din
Brasov si Bucuresti, ba chiar a organizat o expozitie de arta. N-a avut urmasi, a emigrat si a
murit in strainatate. Asa ca niciunul din fostii proprietari n-a revendicat castelul. Dupa Pantazi,
aici a functionat o tabara de pionieri si scolari renumita in judet, pina in 1985. Zeci de generatii
de copii s-au zbenguit prin incaperile castelului. S-au construit si anexe, pentru cantina si
dormitoare, in 1953.
Vreo doi ani, in castelul Beldy Ladislau a functionat scoala generala, pina s-a construit cea
noua.
In prezent este sediul Primariei. S-a montat o centrala termica, dar nici vechile sobe de
teracota n-au fost demolate. Ca masura de rezerva, dar si fiindca au citeva sute de ani si sint
adevarate opere de arta. Activitatea functionarilor se deruleaza la parter. La etaj, inca nu se
poate sta. Se lucreaza la amenajarea salii de consiliu, in fostul salon de dans. Dar mai sint inca
multe de facut pentru ca cele 12 incaperi sa fie locuibile. Pina si gardul abia se mai tine in
picioare. Singurul element arhitectonic ramas aproape intact, la fel de frumos si impunator ca
acum 300 de ani, singurul loc mai greu de devastat, e tavanul. Sculptat in lemn, cu arabescuri,
luceste de parca ieri ar fi fost lacuit.
Castelul Bldy-Mikes - Ozun, Covasna
Castelul a fost construit in 1755 dar modificat in secolul XX
Castelul Beldy Pl - Budila, Brasov
A fost construit de unul din cei 4 proprietari din Budila, groful Beldy Pl, n 1751. Astzi se
afl n ruine.
Castelul Bethlen - Aiud, Alba
Castelul Bethlen face parte din fosta Cetate a Aiudului.
Castelul voievodal dateaza din sec. XV - XVI, si a fost modificat in stil renascentist tarziu in
sec. XVII, intre 1668-1683. A aparinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (ntre anii 16121629).
n palat funcioneaz n prezent un muzeu de istorie.
Castelul Bethlen - Ilia, Hunedoara
In secolul al XV-lea, Stefan Bathory, regale poloniei, a construit aici un castel de inspiratie
renascentista in care s-a nascut in 1580 Gabriel Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei (16131629). Astazi acest castel mai poate fi vazut in curttea spitalului din Ilia.
Acest spital este, de fapt, un castel in stil classic tarziu, construit la mijlocul secolului al
19-lea.

Castelul Bethlen - Arcalia, Bistrita-Nasaud

Castelul contelui Bethlen din Arcalia, comuna Sieu-Magherus, este singurul dintre cele 12
castele din judetul Bistrita-Nasaud, care in ultimii ani a avut o soarta mai buna, dupa ce a fost
preluat de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, care l-a transformat in Centru regional
al francofoniei.
Situat la 15 kilometri de municipiul Bistrita, castelul a fost construit in jurul anului 1850 si a
apartinut unei familii de grofi maghiari, care mai avea inca doua castele in Bistrita-Nasaud - cel
de la Beclean si cel din satul Sieu-Cristur.
Castelul Bethlen din Arcalia a fost preluat in 1947 de stat si transformat in magazin satesc,
statiune de masini agricole, apoi in tabara pentru pionieri, iar, din 1963, a fost preluat de
Universitatea Babes-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a functionat Centrul de Cercetari Biologice
si Geologice, constituind, in acelasi timp, o baza pentru practica de vara a studentilor. Cladirea,
care prin stilul mauro-bizantin in care a fost construita este unica in Transilvania, adaposteste
Centrul regional al francofoniei, format dintr-o sala de conferinte, o sala de seminar, o sala de
lectura si biblioteca. Langa castel au fost construite dormitoarele, cu o capacitate de 70 de
locuri, cantina si anexele.
O alta particularitate a cladirii o constituie parcul dendrologic care inconjoara castelul si
unde, pe o suprafata de circa 16 hectare, vizitatorii pot vedea peste 150 de specii de arbori si
arbusti, din diferite colturi ale globului, cum ar fi bradul argintiu, molidul caucazian sau salcamul
japonez.
Castelul a fost revendicat de un cetean maghiar, pretinznd c este urmaul lui Bethlen
Balazs, ultimul proprietar al imobilului, care a fost expropriat n anul 1945.
Castelul Bethlen - Bahnea, Mures
O construcie impresionant, veche de sute de ani se degradeaz sub ochii neputincioi ai
autoritilor. n cele mai frumoase vise ale proprietarilor, construcia ar putea fi refcut abia
peste zece ani. Ca i cum n-ar fi destul, cteva familii de rromi i-au stabilit reedina n cldirea
rmas goal, ntregind lugubrul tabloului. La vederea camerei de fotografiat, noii locatari au
devenit brusc violeni, agresnd reporterul Ziarului de Mure.
Este unul dintre cele mai impresionante edificii transilvnene. Chiar i dup cinci sute de
ani de la construcie, acesta eman nc noblee i impune respect. Castelul Bethlen din
Bahnea are o istorie impresionant, ce rivalizeaz cu scenariile celor mai ndrznee filme i
care sfideaz parc trecerea nverunat a timpului. Cu toate acestea, viitorul se prefigureaz
n cele mai sumbre culori.
Castelanii
Chiar dac figureaz pe site-ul primriei ca fiind un important obiectiv istoric al comunei,
castelul nu poate fi vizitat cu nici un chip de vreun eventual turist, rtcit prin cine tie ce
mprejurare nefericit pe aceste meleaguri. Cldirea este ocupat n mod abuziv de cteva
familii de rromi, lor adugndu-li-se ali civa pierde-var ce-i fac veacul pe terenul de fotbal
din imediata vecintate. n astfel de condiii, importantul obiectiv turistic seamn mai degrab
a peter de tlhari, dect a centru de interes pentru excursionitii iubitori de istorie. Un
exemplu ct se poate de gritor, n ce privete sigurana turitilor ce s-ar aventura aici, l
reprezint reporterul Ziarului de Mure care a fost bruscat de civa indivizi, doar pentru c a
avut tupeul s fotografieze edificiul fr aprobarea lor.
Calul de dar nu se caut la dini
O obinuin destul de bizar, la care subscriu mai toi motenitorii de castele, este aceea
de a se lupta pn n pnzele albe pentru motenireile care le aparin, de a scoate chiriaii cu
paie, cu gunoaie din ele i doar la urm, de a evalua situaia i de a face un plan referitor la
cldirea proaspt redobndit. Cei mai muli se mpotmolesc aici i fie din lips de bani, fie din
lips de idei, renun. Metoda ideal de a scpa de o astfel de ruin, este de a o dona bisericii.
Biserica, dup principiul calul de dar nu se caut la dini, accept imediat donaia cu gndul c
odat i odat, moia tot va folosi la ceva. Ajuns n acest stadiu, pe castelul cu pricina nu-l
ateapt zile prea bune.

Este i situaia domeniului din Bahnea. Ctigat n instan n 2005, acesta a fost donat n
2007 Episcopiei Reformate din Cluj-Napoca. Aici pare s se sfreasc orice speran i s
nceap resemnarea
De la Cluj la Bahnea e cale lung
La o prim estimare, costul lucrrilor de renovare se nvrte n jurul sumei de dou
milioane de euro. Chiar i n cazul accesrii unor fonduri europene, episcopia din Cluj Napoca,
tot ar trebui s scoat din buzunar mcar un million de euro, bani la care, naltele fee
bisericeti nici nu cuteaz s viseze. Pe lng aceasta, cu fiecare zi care trece, cldirea se
degradeaz tot mai mult, agravnd situaia i mai tare.
Singurul lucru pe care-l putem face, este s ncercm s conservm castelul n actualul
stadiu de distrugere. Chiar i aceast investiie minor este peste puterile noastre financiare,
darmite o renovarea din temelii a cldirii. Cred c nici n zece ani de zile nu vom putea face
mai mult dect att, e de prere consilierul tehnic al episcopiei, Adam Mahsay.
n privina chiriailor nepoftii ce s-au aciuiat n castel, consilierul economic, Karoly Veress,
ne-a asigurat c problema i-a gsit rezolvarea de ceva timp:
Am fcut acum cteva sptmni o sesizare la poliia din localitate i din cte tiu eu, cei
care ocupau spaiul n mod ilegal au fost evacuai.
Rmne totui o ntrebare: dac ntr-adevr chiriaii ilegali au fost evacuai, atunci cine
sunt personajele misterioase care colcie prin ntreaga cldire?... S fie fantomele nobililor
Bethlen care bntuie castelul, sau doar noii castelani care au scpat printr-un noroc chior de
ochiul vigilent al autoritilor?... Se vede treaba c, de la Cluj la Bahnea e totui o distan
destul de frumuic
Viitor ncurcat
Aa cum se prefigureaz, viitorul domeniului din Bahnea nu arat deloc bine. Actualii
proprietari nu dispun de nici o lecaie care ar putea fi folosit n vederea renovrii edificiului. n
plus, nici mcar planuri de viitor la nivel teoretic nu se pot luda c au. n timp ce primria
vorbete de un azil pentru btrni ce ar putea s funcioneze aici, acetia se opun din start ideii.
n opinia lor, n castel ar urma s funcioneze ceva cultural. Ce anume, nimeni nu are nici cel
mai mic habar.
n previzibilul caz n care Episcopia Reformat nu va reui s administreze cldirea,
primria localitii ar avea prioritate n cumprarea ei. Primarul Ioan Jors, se leapd ns de
aceast idee, ca de un gnd ru: Localitatea dispune i de coal i de Cmin Cultural i de
dispensar, aa c nu am avea ce s facem cu ea. i chiar dac am avea nevoie de spaiu, cu
banii pe care i-am bga n renovarea castelului, am face alt cldire mult mai modern i mult
mai util.
Vreau o minune
n toate situaiile analizate, soarta moiei Bethlen din Bahnea nu pare s fie prea fericit.
Episcopia Reformat este de mult depit de situaie, iar primria comunei prefer s nu se
bage ntr-o problem din care nu ntrevede nici o ieire. n aceste condiii, singura salvare a
castelului este doar o minune. O minune care s sfideze orice logic i care s fie suficient de
puternic nct s nving greutile sistemului nclcit de la noi.
Istoria impresionantului edificiu
Localitatea Bahnea este atestat documentar din anul 1291, sub numele Bahna. Numele
satului deriv din germanicul bachnem, care nseamn vi.
n anul 1441, n Bahnea se stabilete familia latifundiarului Bethlen. Castelul, apare un
secol mai trziu, n 1545, cnd nobilul Bethlen Farcas i pune piatra de temelie. Construit n stil
renascentist, acestuia i sunt adugate de-a lungul timpului,att aripa estic i cea vestic, ct
i bastionul n opt laturi, asfel nct, astzi edificiul se prezint ca o combinaie fascinant de
stiluri arhitectonice: renascentist, gotic, romantic i baroc.
n 1848, iobagii romni i maghiari de pe moia din Bahnea sunt mproprietrii cu pmnt,
suprafeele alocate fiind calculate dup numrul de zile de munc efectuate i dup suprafaa
de pmnt lucrat n dijm pe moia grofului.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, ntreg domeniul este confiscat i trecut n
proprietatea statului. Aici au funcionat ani la rnd primria, Cminul Cultural, Biblioteca i

depozitul CAP-ului. Dei a avut ntrebuinri dintre cele mai diverse, cldirea a fost destul de
bine ntreinut i, n comparaie cu ruinele celorlalte castele transilvnene, aceasta arat nc
destul de bine. n 2005, proprietatea a fost retrocedat motenitorilor familiei Bethlen, care, n
anul 2007 au donat-o Episcopiei Reformate din Cluj. n prezent, edificiul este fr nici o
ntrebuinare i din acest motiv, se degradeaz rapid.
Sursa: Ziarul de Mures
Castelul Bethlen - Beclean, Bistrita-Nasaud
Castelul contelui Bethlen dateaza din secolul XIX si a apartinut unei familii de grofi
maghiari, care mai avea inca doua castele in Bistrita-Nasaud - cel de la Arcalia si cel din satul
Sieu-Cristur.
Castelul Bethlen - Cristur-ieu, Bistrita-Nasaud
Castelul contelui Bethlen dateaza din secolul XIX si a apartinut unei familii de grofi
maghiari, care mai avea inca doua castele in Bistrita-Nasaud - cel de la Arcalia si cel din satul
Beclean.
Castelul Bethlen - Boiu-Topa, Mures
Situat in comuna Albesti, satul Topa, castelul Bethlen a fost construit in anul 1617 de
Farkas Bethlen, consilierul principelui Gabriel Bethlen, iar stilul renascentist care l-a inclus in
randul celebrelor castele de pe Valea Loirei i-a fost dat in anii 1640-1641 fiului lui Farkas
Bethlen.
Acum, din castelul de la Topa au ramas doar niste ruine, iar hotii de caramida nu se sfiesc
sa le fure si pe acestea.
Oamenii din comuna dau din umeri la fel ca si autoritatile locale care au privit ani la rand,
neputincioase, distrugerea monumentului istoric. "Vor sa distruga istoria Ardealului de pe
timpuri. si intentionat s-o lasat sa se duca tot ce se poate de acolo. Tiganii cu caruta, caramida,
fier-beton, absolut tot, si de ani de zile tot cara. Se fura draga, ca asa scanduri o furat, caramizi,
lemnarie, tigla, care o putut o furat", spun oamenii din sat, care acuza Primaria ca nu si-a dat
interesul sa faca ceva pentru castelul care ar fi putut sa atraga turisti in zona. Iar primarul si
viceprimarul de la Albesti, Aurel Boitos si Nicolae sovrea, confirma si ei starea de fapt existenta
la Topa, fara insa a da vreo solutie pentru reabilitarea castelului. "Ati fost ati vazut la fata locului
ca este o ruina.
Este, poate, si un pericol pentru cei care inca mai sustrag materiale din temelie si din
zidurile ramase", spune viceprimarul Aurel Boitos, in timp ce primarul sovrea este de parere ca
"ar fi nevoie de un investitor nebun, pe care sa nu-l intereseze ce face cu banii pentru
reabilitarea castelului". Totusi, ambii edili de la Albesti sunt de parere ca varianta reabilitarii va fi
in cele din urma exclusa si vor trece la daramarea controlata a ruinelor. "Ne gandim ca, pana la
urma, va trebui sa il daramam", spune Aurel Boitos, care este sustinut de Nicolae sovrea, care
considera ca "cladirea e distrusa aproape in totalitate si ar costa enorm refacerea ei", iar
demolarea controlata ar fi solutia cea mai buna pentru evitarea unor accidente.
Sursa: Adrian A. Giurgea Romania Libera
Castelul Bethlen-Haller - Cetatea de Balta, Alba
Descriere generala
Atestata documentar pentru prima data in 1202-1203 cu numele de villa Cuculensis castri,
localitatea Cetatea de Balta a fost resedinta a comitatului Tarnavei pana in anul 1866, cand
administratia este mutata la Tarnaveni. In sec. XII a existat o asezare cunoscuta ca ''satul cetatii
Tarnavei'', cetate reconstruita in sec. XIV care apoi va fi stapanita de Stefan cel Mare si domnii
ce i-au urmat, timp de 50 ani, dupa care in 1544 a fost aruncata in aer.
Castelul nobiliar Bethlen-Haller, mentionat documentar din secolul XVI, se construieste
intre anii 1570 - 1580 intr-o prima forma, dar infatisarea de astazi o are din anii 1615 - 1624
cand a fost refacut radical de catre Gabriel Bethlen, dupa modelul castelului Chambord din
Franta. Din anul 1769 intra in stapanirea lui Eugen Haller. O noua refacere, in stil baroc, are loc

intre 1769-1773, cand este amenajat si parcul, ansamblul fiind inconjurat cu un zid prevazut cu
o monumentala poarta de acces.
Cetatea de Balta a trait si efervescenta revolutiei de la 1848, cand administratia
comitatului este inlocuita cu tineri din scolile Blajului, iar la 23 noiembrie 1848, Comitetul
National il numeste pe Vasile Moldovan comisar al romanilor pe langa prefectura. La 15
ianuarie 1849, armatele generalului Bem ocupa Cetatea de Balta.
Castelul a fost, de-a lungul timpului, grdini, nchisoare, cantin, carmangerie i secie
de ampanizare.
In a doua jumatate a sec. XX castelul Bethlen-Haller este nationalizat de catre conunisti si
i se aduc niste modificari improprii.
Proprietar actual al castelului Bethlen-Haller din Cetatea de Balt este omul de afaceri
Claudiu Neculescu si se pare ca va ajunge hotel de lux.
Legenda castelului
Dup cum spun legendele, fantoma contelui Haller, ucis n 1927 de oferul su, care avea
o legtur amoroas cu contesa, nc mai bntuie pe holurile lungi ale castelului. Nepotul
ultimului grof Haller a vndut proprietatea cu condiia conservrii sale.
Noii proprietari, care doresc introducerea castelului n circuitul turistic, au neles c
pstrarea tradiiei i a specificului locului este marea avere a zonei. De aceea, ei sprijin
financiar toate formele de cultur popular - festivaluri, concursul Strugurele de aur, cntece i
costume specifice i, n general, tot ce se gsete prin lada de zestre a bunicilor.
Castelul Blomberg - Grdani, Maramures
Situata pe malul drept al Somesului, comuna Gardani si-a plimbat vatra satului in
numeroase locatii de-a lungul timpului. Daca la inceput bastinasii locuiau in poienile padurii, in
clanuri de familii inrudite, dupa 1700 noile locatii preferate erau in Dealul Satului, pe Diuta, pe
Iertas, la Izvor etc. Pe Dealul Satului, localnicii construiesc o biserica de lemn, pe care o vand in
1790, localitatii Arduzel.
In 1780, contele Blomberg primeste ca danie de la imparatul Imperiului Habsburgic, Iosif al
III-lea, un domeniu in Gardani de 500 de hectare teren si 1.500 de hectare de padure. In acelasi
an, a inceput constructia castelului Blomberg, care s-a terminat in 1821. In jurul aestei
proprietati, gardalenii au pus bazele unei noi asezari (Muzeografie Gardani, 2007)
Familia Blomberg paraseste Romania dupa 1945, iar castelul este transformat in scoala.
Din 1957 pana in 1963, pe perioada verii, devine gazda unor tabere scolare republicane.
In 1963, scoala speciala pentru copii cu deficiente mintale de la Costiui este transferata in
fostul castel al baronului Blomberg din Gardani.
Patru decenii mai tarziu, cand casele de copii (inventia regimului comunist) se
desfiinteaza, castelul isi recapata linistea si sobrietatea de altadata.
Aurul de sub podele
Ciurtiu Liviu are 52 de ani si, de aproape trei decenii, de cand s-a angajat la scoala
ajutatoare din Gardani e pasionat de povestea aurului lasat in urma de groful Blomberg.
A auzit povestea de Lelea Marisca si de atunci regreta mereu ca nu putut gasi el comoara:
Era o casa mica langa castel unde o stat Lelea Marisca, asa o chemat-o. Si io am tat intrebat-o
de o suta de ori de aur, ca eram tare curios, de-l aflam eram om pa veci. Cand s-o facut
instalatiile, de s-o bagat caloriferele puteam da de aur ca io am spart tat-tat-tat, da n-o fost sa
fie. Barbatul lui Lelea Marisca era paznic acolo, la castel. Si odata o venit fetele grofului, ori
nepoate, nu stiu ce-o fost. Si batrana o dat de rand ca ar fi oarece acolo, ca ele tare s-o hututat
pa podele, ca si cum acolo ar fi ceva. Se stia ca o ramas aur, ca groful o plecat in fuga. Si
noaptea, s-o dus Lelea Marisca cu lompasu, o desfacut podelele, ca era prins in holz-suruburi si
o gasit un cos de nuiele plin cu tacamuri de aur. Da s-o scapat de i-o dat o lingura de aur la un
muncitor si acela o fi parat-o. Ca avea o casa prapadita si n-avea cum sa aiba linguri de aur.
Apoi o vinit militia si o dus-o si pa ea si pa barbat in Baia Mare la inchisoare si i-o luat tat aurul.
Da ea o apucat de-o ascuns o furculita in strujacul de la pat, si n-o aflat-o nici cu detectorul de
metale. Bugatu-ti bugat, ca pa fundul cosului era un inventar in ungureste a tacamurilor. Si i-o
spus ca mai trebe sa fie una. Ea, smechera, ca n-o fost proasta baba, o zas ca da daca s-o

jucat fata cu ea. O lasat-o sa vina pana acasa, da pa barbat l-o tanut la puscarie. O vinit si o
dus furculita. S-poi s-o ales numai cu o gradina ajutatoare si doua pite. Poate de aflam io aurul,
ma duceau pa mine in puscarie, mai stii?
Sursa: Ioana Lucacel, Mircea Crisan - Gazeta de Maramures
Castelul Bocskai - Aghireu , Cluj
Castelul Gbor Bocskai a fost construit n localitatea Aghireu din judeul Cluj n anul
1572, n stilul Renaterii transilvnene. De plan patrulater, cu turnuri la coluri, cu o ampl curte
interioar, el se particularizeaz prin frumuseea ancadramentelor de piatr.
Actualmente castelul este ruinat.
Castelul Bohu - iria, Arad
Comuna Siria se mndreste cu bogate traditii istorice medievale. Localitatea, atestata
documentar inca din secolul al XIV-lea, a fost resedinta unui cnezat sau voievodat. In secolul
urmator devine resedinta unui vast domeniu, care cuprindea o mare parte din actualele judete
Arad si Hunedoara. Acest domeniu a apartinut o vreme si lui Iancu de Hunedoara.
Deasupra Siriei se vad si acum ruinele cetatii feudale, ridicata probabil in secolul al XIIIlea, la care se poate ajunge pe un drum practicabil ce porneste din centrul comunei. Se pare ca
partea cea mai veche a fost donjon-ul, restul zidurilor fiind adaugate treptat pna in secolul al
XVI lea. La construirea cetatii au fost utilizate si caramizi romane, care poarta insemnele legiunii
a XIII-a Gemina.
Sub dealul cetatii se poate vizita Castelul Bohus, construit in prima jumatate a secolului al
XIX-lea. Acesta este constituit dintr-un singur corp de cladire, cu 30 de camere. Partea
principala are o fatada si terasa prevazute cu coloane dorice, reprezentnd tipul conacului de
cmpie, ridicat in stil neoclasic. In aceasta cladire au fost duse tratative intre generalul Gorgey,
comandantul suprem al armatei revolutionare maghiare din 1848-1849, si generalul Frolov,
imputernicitul tarist, in preajma capitularii neconditionate din 13 august 1849.
Castelul adaposteste in prezent Muzeul memorial Ioan Slavici, marele scriitor romn fiind
nascut la Siria. A fost inaugurat in 1960.
Tot in castelul Bohus se gaseste si o expozitie permanenta consacrata compozitorului
Emil Montia (1887-1965). Nascut la Sicula, cea mai mare parte a vietii sale a petrecut-o in
comuna Siria, traind in casa din strada Spiru Haret nr. 130. Expozitia prezinta o serie de
exponate care oglindesc viata si prodigioasa lui activitate muzicala, inspirata din nesecatul izvor
al creatiei populare. Se poate vedea aici mobilierul camerei de lucru, pianul si violoncelul
compozitorului, ca si diferite editii ale principalelor sale lucrari: "Fata de la Cozia", "Cercel",
"Mostenitorul", "La fantana cu galeata", etc.
Castelul este incadrat de trei monumente artistice: bustul lui Ioan Slavici (1848-1925),
executat de Ioan Tolan, bustul lui Mihai Eminescu (1850-1889), de acelasi sculptor si statuia lui
Ion Russu-Sirianu (1864-1909), opera sculptorului C. Balacescu.
La o mica distanta de castel se ridica monumentul Antoniei Bohus, ce s-a facut cunoscuta
datorita sprijinirii revolutionarilor inchisi dupa 1849, printre care si Eftimie Murgu, si activitatii
duse pentru emanciparea femeilor.
Castelul Bolyai - Buia, Salaj
Castelul din Buia, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Sibiului, a fost
lsat n paragin. n urm cu 30 de ani aici era sediul CAP-ului.
A apartinut unor mari familii nobiliare, principelui Transilvaniei si lui Mihai Viteazul, a
gzduit un dispensar, maternitatea si depozitele CAP-ului. Martor tcut al istoriei, castelul din
Buia este acum n pragul prbusirii. , Aflat ntr-o continu degradare de la mijlocul anilor '70,
castelul nu mai are acum nici o sperant de supravietuire desi, de ani buni, este inclus n Planul
National de Restaurare al Ministerului Culturii si pe listele mai multor ONG-uri, a Consiliului
Judetean sau a Directiei pentru Cultur si Culte Sibiu, ca monument istoric aflat n mare pericol.
Singurii care deplng situatia jalnic a monumentului sunt stenii din Buia, btrnii care au
apucat s vad castelul n toat splendoarea sa.

Btrnul de 600 de ani

Desi acum este catalogat drept monument n "stare de ruin, cu probleme statice
deosebite si n pericol de prbusire", castelul de la Buia s-a aflat, secole de-a rndul, printre
cele mai vechi si impuntoare realizri arhitectonice sibiene.
"Eu consider acest castel drept unul dintre cele mai importante monumente istorice
sibiene si chiar din ntreaga Transilvanie. L-am inclus n fiecare an, ncepnd cu 2001, pe lista
obiectivelor incluse n Planului National de Restaurare dar nu am primit deocamdat nici un
ajutor de la minister. Cred c pentru lucrrile extrem de urgente e nevoie de aproximativ 50.000
de euro. Pentru o restaurare general sunt necesare ns milioane bune", crede Ovidiu
Calborean, consilier n cadrul Directiei pentru Cultur Sibiu. Desi primirea acestor bani aduce
mai mult a utopie, Calborean se declar ncreztor si afirm solutia va fi gsit. Cnd si cum nu
stie ns nimeni.
Cadou pentru Mihai Viteazul
Buia este o veche posesiune nobiliar ce apartinea comitilor de Calvasar, mentionat
pentru prima oar ntr-un document din 1296 . Castelul, pe care l va stpni si Mihai Viteazul, a
fost construit, potrivit cronicilor familiei Bolyai, n cursul secolului al XV-lea.
n secolul urmtor, ajunge n posesia comitelui sasilor Marcus Pemflinger, care l pierde
ns, prin confiscare n 1529, Buia devenind astfel posesiune princiar.
n ianuarie 1597, n cursul unei vizite la Alba Iulia, principele Sigismund Bathory i
druieste ntreg domeniul Buia, ce cuprindea aproximativ 30 de sate situate ntre Trnave si Olt,
lui Mihai Viteazul.
Odat cu trecerea lui Mihai, prin Sibiu, spre Buia, consemnat n 27 ianuarie 1597, domnul
muntean initiaz lucrri de nfrumusetare a castelului. Obtine ulterior un statut superior n
privinta impozitrii si confirmarea stpnirii domniei muntene n cadrele unei imunitti depline.
Dup numai doi ani ns, dup venirea cardinalului Andrei Bathory n fruntea Principatului,
toate posesiunile din Transilvania ale domnului trii Romnesti sunt confiscate. Mihai le
redobndeste n toamna aceluiasi an dup victoria de la selimbr asupra lui Andrei Bathory dar
le pierde din nou dup lupta de la Mirslu.
Mostenirea pierdut
Dup moartea marelui voievod, fiul su Nicolae Ptrascu, cu toate c se considera
mostenitorul de drept al castelului, nu poate intra n stpnirea domeniului. Castelul era cerut, la
14 sptembrie 1602 mpratului Rudolf al II-lea, si de Radu serban, succesorul lui Mihai Viteazul.
Nobilimea maghiar se opune ns si de aceast dat.
Vduva lui Nicolae Ptrascu, Doamna Ana, va ncerca si ea dup moartea fiului lui Mihai
Viteazul (1627), n 1635, s obtin confirmarea dreptului asupra acestor posesiuni. Castelul de
la Buia nu avea s mai intre ns nicodat n stpnirea urmasilor domnului muntean, cu toate
demersurile acestora. "A rmas al ungurilor. Pe ultimul grof maghiar, Bela, l-am cunoscut si eu
prin '29. Dup moartea lui la castel a fost dispensarul si casa de nasteri. Copii mei s-au nscut
acolo n '58 si '59. Mare pcat c s-a ales praful de el", spune cu amrciune Irom Nistor, un
stean de 76 de ani ce a trit toat viata n Buia.
Magazie pentru CAP
n anii '60 dispensarul a fost mutat la scoala maghiar iar castelul vechi de jumtate de
mileniu a fost luat de CAP.
"L-am luat noi, colectivul, si am fcut magazii din camerele alea. Am primit niste bani de
reparatii prin '65, cu care am refcut biserica si am schimbat tiglele. n 1974 ne-am mutat si noi
de la castel si s-a ales praful de tot", povesteste Irom Nistor, fost sef al CAP-ului local.
Nici dup Revolutie situatia nu s-a ameliorat. "Necesar interventie de urgent s...t se impune
un proiect de reabilitare general, restaurri si reconversie", recomanda Consiliul Judetean
Sibiu acum ctiva ani. Timpul a trecut si nu s-a ntmplat nimic.
"Castelul este n administrarea comunei seica Mare dar nu ne-am ocupat de el aproape
deloc. Nu avem fonduri pentru asa ceva. Acum cteva sptmni am discutat cu domnii de la
serviciul de patrimoniu imobil din cadrul Directiei Judetene pentru Cultur dar au ridicat din
umeri. Am nteles c nu mai are rost s ntreb si c ar trebui s o las balt", explic impasul
primarul din seica, Ioan Anghelin.

Desi Ovidiu Calborean, consilier n probleme de Patrimoniu Imobil, din cadrul Directiei
pentru Cultur, este ncreztor n viitorul castelului, declarat monument istoric nc din 1956,
situatia de la fata locului l contrazice. Ruina care a rmas pe locul unde odat era
impuntoarea constructie nu las loc de ndoial.
Dezamgirea stenilor
Cnd vine vorba de "castelul lor" stenii din Buia sunt extrem de interesati. n majoritatea
caselor din sat gsesti date despre istoria edificiului si persoane preocupate de soarta sa.
Btrnii subliniaz n crtile de istorie paragrafele n care e mentionat Castelul Bolyai si au
consemnat n caiete legendele legate de secularul edificiu.
"Sunt n Buia de numai patru ani si mi se pare un monument extraordinar. Nu nteleg cum
a putut ajunge n halul sta. Eu am strns dosare ntregi cu date despre castel, am xeroxat crti
publicate la nceputul secolului si am discutat cu mai multi profesori din Cluj pe tema asta. Am
fost ghid OJT n Cluj 17 ani si nu pot s cred c dintr-un asemenea monument a rmas doar o
ruin", spune revoltat septuagenarul Mircea Horia Santa.
Sursa: sibianulonline.ro
Castelul Bornemisza - Gurghiu, Mures
Fortareata regala din Gurghiu a fost o fortificatie importanta in Transilvania medievala.
Prima datare este din secolul a XVI-lea, cand regina Izabela a cerut restaurarea cladirii.
Castelul din Gurghiu si-a schimbat destul de des proprietarul: Zsigmund Bathori a fost
urmat de Istvan Bocsai, apoi Zsigmund Rakoczi, iar mai tarziu, fortareata si domeniul au ajuns
in proprietatea lui Gabor Bathori, principe al Transilvaniei.
In 1638, pamantul a fost vandut lui Gyorgy Rakoczi I, care avea o mare pasiune pentru
gradini, insa in 1708, cand rebelii maghiari au pierdut batalia impotriva trupelor imperiale
austriece, comandatul militar habsburgic Rabutin a dat ordin ca fortareata sa fie distrusa.
Rascoala lui Rakoczi a contribuit si mai mult la degradarea castelului, cladirea ramanand
nelocuita timp de cativa ani.
Castelul de la Gurghiu, cu parc dendrologic, asa cum il stim astazi a fost ridicat in anul
1731 la baza vestica a dealului din comuna, folosindu-se ca materie prima daramaturile vechii
fortificatii de pe deal. Cladirea principala a fost folosita initial ca pavilion de vanatoare, careia iau mai fost adaugate treptat si alte aripi de catre membrii familiei Bornemisza, care au luat in
arenda domeniul pe o perioada de 99 ani.
A fost proprietatea mai multor familii nobiliare - Rakoczi, Teleki si Bornemisza - iar in 1881
a intrat in posesia Casei de Habsburg, fiind folosit ca si castel de vanatoare de Rudolf de
Habsburg. Acesta s-a sinucis in 1883, iar apoi castelul a intrat in posesia statului.
Castelul a gazduit Scoala Sivica, care insa s-a mutat intr-o noua cladire in anul 1969. Din
aceea perioada castelul gazduieste apartamentele profesorilor si un muzeu. Parcul dendrologic
din jurul castelului are o functie educationala inca din 1893, fiind foarte bine intretinut. Conform
unei relatari din 1971, in acest parc pot fi gasite 29 de familii si aproape 100 de specii exotice
de plante.
Intrucat exista un act de donatie catre scoala din localitate, castelul nu va fi retrocedat.
Castelul Bran
Castelul Bran (n german Trzburg, n maghiar Trcsvr) este un monument istoric i
arhitectonic, situat n Pasul Bran-Rucr, la 30 de kilometri de Braov.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 n
Zvolen confirm sailor din Scaunul Braovului (totaque communitas Saxonum sedis
Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala i cu meterii lor, o nou
cetate de piatr la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceast
ocazie, regele promite braovenilor c, dac ara Romneasc va ajunge "n minile noastre",
atunci vama va fi mutat de la Rucr (Ruffa Arbor) la Bran. Referina din textul documentului din
1377 cu privire la o "nou cetate de piatr", permite deducia c fortificaia de piatr, ce urma s
fie edificat pe acest loc, a fost precedat de o ntritur de grani mai veche. Aceast cetate,
probabil din lemn, va fi fost ridicat de cavalerii teutoni ntre 1211-1225. Ea este atribuit

magistrului Theodorikus. n secolul al XIII-lea teritoriul cetii Bran a fost supus jurisdiciei
comitatului regal de Alba Iulia.
n anul 1395 Sigismund de Luxemburg, mprat german i rege al Ungariei, a folosit
castelul Bran ca baz strategic pentru o incursiune n ara Romneasc, n urma creia l-a
ndeprtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Btrn, vasalul su.
n 1407 Sigismund i acord lui Mircea stpnirea castelelor Bran (fr domeniul aferent)
i Bologa. Branul rmne sub autoritatea rii Romneti pn n 1419.
n anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braovului n cea a coroanei
Ungariei, care a finanat lucrrile de fortificare i de extindere. n 1498 cetatea Branului a fost
nchiriat de regalitatea maghiar ctre scaunul Braovului.
n 1920, Consiliul Orenesc Braov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romniei, n
semn de recunotin fa de contribuia sa la nfptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Regina l-a amenajat i l-a lsat motenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea.
Castelul Bran a fost si unul din locurile favorite ale Reginei Maria, a carei inima, aflata intro caseta de argint, a fost gasita intr-o nisa a edificiului.
Dup expulzarea din ar a familiei regale, n 1948, Castelul Bran a intrat n proprietatea
statului romn, fiind abandonat i devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice n 1956,
fiind parial amenajat ca muzeu de istorie i art feudal. n 1987 a intrat n restaurare, lucrare
terminat n linii mari n 1993.
Dei a intrat n circuitul i folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnndu-se i un
film, Interviu cu un vampir, se pare c Vlad epe nu a locuit niciodat la castel. Recent el a
fost restituit n natur de statul romn lui Dominic de Habsburg i celor dou surori ale sale, n
calitate de motenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani s nu-i
schimbe destinaia de muzeu. Romnia i-a asumat i costurile renovrii i ntreinerii castelului
i are un drept de preempiune pentru achiziia viitoare a castelului.
Citadela are patru turnuri amplasate in cele patru puncte cardinale. Ca si zidurile
castelului,turnurile sunt construite din piatra masiva. Camerele si coridoarele din incinta
Branului formeaza un labirint misterios,iar in curtea interioara se afla o fantana care face
legatura cu ascunzatorile subterane.
Iniial, castelul Bran a fost o cetate de trectoare cu scop militar, patrulater neregulat.
n timp, cetatea a suferit numeroase modificri cum ar fi: adugarea turnului de sud (n 1622
dup planurile principelui Gabriel Bethlen), construcia unui turn dreptunghiular la est, iar ntre
1883 i 1886 acoperiul a fost mbrcat cu igl.[necesit citare]
Cetatea a fost transformata n castel n anul 1920 pe cnd era n proprietatea reginei
Maria, perioad n care s-au realizat cele mai importante lucrri de restaurare.
Castelul Dracula Legenda
In 1897 Bram Stoker a scris o povestire terifianta despre Contele Dracula. Un secol dupa,
inca sunt oameni care cred in ea. Chiar si cercetatorii inceaca sa afle adevarul despre Dracula.
Toti incearca sa elucideze misterul: a fost sau nu un vampir in Transilvania?
Cate dintre aceste povesti extraordinare sunt legende si care adevarate?
Iata legenda despre Dracula:
Povestea lui Stoker este bazata pe viata lui Vlad Tepes (1431 - 1476), un conducator
venerat de romani pentru ca a tinut piept Imperiului Otoman. Cunoscut ca unul dintre cei mai
cranceni dusmani ai turcilor, Vlad a inceput organizarea statului si impunerea legii prin aplicarea
pedepsei cu moartea si prin tragerea in teapa a tuturor celor ce erau considerati inamici: hotii,
preotii vicleni, cersetorii, tradatorii, uzurpatorii saxoni. De fapt el s-a luptat cu oricine incerca sa-l
inlocuiasca pe el sau pe fratele sau vitreg. Istoricii l-au poreclit Vlad Tepes, in timp ce oamenii
spun ca era Contele Dracula deoarece obisnuia sa se semneze cu numele tatalui sau, Dracul.
Castelul Dracula a fost construit la marginea trecatorii Bran, iar in zilele de azi reprezita o
momeala pentru oaspetii de pretutindeni ce vor sa ia parte la legenda Contelui Dracula.
Castelul Brncoveanu - Smbta de Sus, Brasov
Castelul a fost construit la 1800 de un urmas al domnitorului Constantin Brancoveanu, din
ramura refugiata in Transilvania.

Castelul pastreaza o locatie unde primul castel a fost construit la 1708 chiar de catre
Constantin Brancoveanu, satul Sambata din Tara Fagarasului aflandu-se de mai mult timp in
proprietatea personala a voievozilor de la Bucuresti.
Castelul Brukenthal - Avrig, Salaj
Palatul de vara al baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al
Transilvaniei, a fost construit intre 1780 si 1785 dupa modelul palatului Schnbrunn din Viena.
Cladirea in stil baroc are forma de U cu un corp central si 2 aripi laterale. Aici a fost expusa
renumita colectie a baronului Brukenthal formata din 212 tablouri si 129 gravuri, in prezent
gasindu-se la Muzeul Brukenthal. Din pacate, dupa moartea baronului cladirea, avand mai multi
proprietari nepasatori, s-a degradat cu repezeciune.
Astazi doar tavanele decorate amintesc de luxul de altadata. Palatul a detinut si unul dintre
cele mai frumoase parcuri, organizat in terase care coboara spre lunca Oltului. Suprafata de
peste 20 hectare a fost amenajata dupa modelul gradinilor frantuzesti, cu fantani arteziene, o
scara splendida si mai multe alei laterale, vaze, banci, statui de piatra, si o oranjerie, in care se
cultivau curmali, migdali, nucsoara, pepeni si ananas.
Castelul Brukenthal - Micsasa, Salaj
Castel detinut de baronul Brukenthal dateaza din secolul XVIII.
A fost transformat in CAP, in perioada comunista. Lucrarile agricole din acea epoca au dus
la distrugerea castelului, din care a mai ramas un singur turn, care sta sa cada.
Castelul Brukenthal - Smbta de Jos, Brasov
Castelul Brukenthal din incinta hergheliei din Smbta de Jos a fost construit ntre 17501760 n stil baroc de contele Jozef von Brukenthal, fratele lui Samuil von Brukenthal. Castelul
are o construcie solid, zidurile lui ajung la 1.2 m, are 35 de ncperi, n care au fost ridicate
sobe de teracot foarte frumoase, pardoseala este din stejar, iar oamenii povestesc c pe un
perete exist i o fresc frumoas acoperit prin anii 70 cu un strat de zugrveal.
Construirea castelului a durat muli ani, iar terenul ( cca.1700 ha) a fost a fost atribuit n
arend contelui de ctre mprteasa Maria Thereza, pentru o perioad de 99 de ani.
Pentru a-i arta recunotina, Brukenthal a ridicat castelul, nu exist ns dovezi c Maria
Thereza ar fi fost vreodat la Smbta. Localnicii povestesc chiar despre o relaie pasional
ntre cei doi, au aprut de-a lungul timpului multe legende. Unii spun c, mprteasa niciodat
nu a trecut de pragul castelului, alii susin c Maria Thereza i-a petrecut cteva veri la castel,
dar s-a plictisit repede de conte.
In momentul de fata castelul este intr-o stare de degradare continua. Doar ornamentele de
pe pereii ce stau s cad i sobele din ceramic adus de la Viena mai amintesc de ceea ce
cndva a fost un palat ce trebuia s o impresioneze pe mprteasa Austriei. n secolul al XXlea castelul a avut de suferit n urma unui incendiu. Atunci a ars acoperiul iar n anii '40, cei
care l-au reparat, au acoperit celebrele picturi de pe perei.
Tot aici este si herghelia de cai lipitani, cea mai importanta pepiniera de lipitani din
Europa.
Castelul Cantacuzino - Buteni, strada Zamora nr. 1, Prahova
Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 1911 in parcul al carui proprietar a fost Printul
Gheorghe Grigore Cantacuzino ca o replica la ctitoria regelui Carol I - Castelul Peles. Lui
Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al Romaniei intre 1899-1900, 1904-1907, i se mai
zicea si Nababul din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca ar fi putut pava intreaga
curte aferenta castelului cu monedele sale de aur.
Castelul este inconjurat de cascade, grote si fantani arteziene si este in topul primelor
castele din Romania din punct de vedere architectural.
A fost realizat in stil romanesc cu elemente neobrancovenesti si este inconjurat de un parc
imens, cu alei care duc inspre mici grote, cascade si fantani arteziene. Sala de primire
adaposteste o colectie de heraldica unica in Romania, formata din stemele tuturor familiilor

boieresti cu care se inrudea familia Cantacuzino si tablourile in marime naturala ale stramosilor
Cantacuzinilor, pictate pe piele de Cordoba.
Castelul a pastrat imensa loggie de pe latura vestica, cu arcade trilobate si coloane
ornamentate, scarile monumentale, vitraliile si frescele originare. In 1927, sotia printului
construieste in preajma o frumoasa bisericuta de lemn.
In prezent castelul functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca
dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, sa fie repus in circuitul turistic.
Castelul Cernovici - Macea, Arad
Castelul este construit in stil neoclasic, cu un singur nivel si un plan dreptunghiular, in
prima jumatate a secolului al XIX-lea, prezinta o arhitectura sobra. Atat terasa din fata, cat si
cea din spate, sunt strajuite de coloane cu capitele de rezonanta dorica.
Castelul este inconjurat de un parc. Un alt obiectiv important il constituie biserica ortodoxa
(nr. 1085) care dateaza de la mijlocul secolului al XVIII-lea, reconstruita in secolul urmator. In
interior si exterior caracteristicile dominante apartin barocului.
In interior se remarca si icoanele praznicale in stil bizantin donate de ctitorul bisericii in
1759.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea, aici a fost temporar catedrala episcopala unde isi
avea periodic resedinta Nestor Ioanovici, primul episcop roman din Arad (1829 - 1830). Aceasta
poarta hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul".
Castelul Macea a fost construit in doua etape principale, acum avand in intregime forma
literei "L". Prima parte, pana la turnul cel mare, decorata pe frontispiciu cu stema familiei
Cernovici, sculptata in piatra, provine dinainte de 1862, fiind precedata de o cladire datand din
secolul al XVIII-lea. Aripa dreapta, dincolo de turn, s-a ridicat intre 1862 si 1886 cand i s-au
adaugat si cladirile anexe cu care ocazie complexul a primit amprenta secessionului. Incepand
cu 1956-1957, castelul, de proportii impunatoare, a fost restaurat.
Un frumos parc inconjoara castelul pe o suprafata de 17 ha. Creat cu aproximativ 100 de
ani in urma, el reprezinta un adevarat parc dendrologic, prin raritatea speciilor de arbori si
arbusti existenti aici. Dintre acestia amintim doua exemplare din Ginka biloba, numit si "arborele
pagodelor", originar din China de Est, opt exemplare diferite din Taxus baccata (Tisa), patru
exemplare din Juglans nigra (nucul negru) originar din America de Nord, cinsprezece
exemplare din Corila colurna (alunul turcesc), originar din Asia de Vest, etc. Parcul prezinta
importanta si prin gigantismul unor specii de quercinee, platan, tei, s.a., fiind totodata si un
excelent loc de recreere. Intr-un colt al parcului se gaseste si monumentul si mormantul comun
al generalilor I. Damjanics si E. Lahner din armata revolutionara maghiara, executati la Arad la
6 octombrie 1849 din ordinul habsburgilor.
Legaturile lui Petru Cernovici cu cativa lideri ai miscarii nationale sarbe si romanesti cat si
cu o serie de diplomati straini rezidenti la Belgrad, sunt privite cu ochi rai de catre politia
austriaca. Aspectele contrastante ale vietii lui Petru Cernovici, acumulate mai ales in anii de
schimbare a politicii interne a imperiului habsburgic (18601861), ii vor aduce dizgratia
aristocratiei maghiare. In imprejurari pe care nu le cunoastem destul de exact va fi nevoit sa si
vanda cea mai de pret proprietate: mosia de la Macea, situata in nord vestul fostului comitat
Arad (actualmente nord vestul judetului Arad). Noul proprietar, contele Karolyi de "Nagy Karoly"
(Careii mari), intra in posesie in anul 1862. Fiind una din persoanele cele mai de vaza ale
Ungariei, isi va imparti timpul sejurul pre-dilect de vara la Macea si celelalte proprietati ale
sale. In anul 1867 avea sa fie reconfirmat in postul sau de comite suprem in Satmar.
Intre anii 1862 1886 este construita cea de a doua aripa a castelului. Mult mai ampla, cu
elemente eclectice, ea da amprenta intregii constructii, asemanandu se cu modelele in voga
din Franta. Daca tinem seama de faptul ca, initial, parcul a avut 10 ha. atunci cresterea de inca
aproximativ 10 ha (in total 40 de holde) trebuie sa fi avut loc pana in anul 1897 cand este
redactata monografia comitatului Arad. La sfarsitul secolului al XIXlea proprietar era Karolyi
Tibor, fiul lui Gyorgy. Separate de parc cele 100 de hectare de padure plantata (si populata cu
fazani) existau deja in acel moment. Este mai mult decat sigur ca angajarea "cunoscutului
gradinar Prohaska" in anul 1900 determina contopirea parcului cu aceasta padure plantata sub

noul stapan, Karolyi Gyula, fiul lui Tibor. Din motive de ordin familial (casatoria cu rudenia sa
Karolyi Melinda) Karolyi Gyula tinde sa locuiasca mai mult timp aici, mai ales in sezonul cald.
Dorind sa imortalizeze pentru marele public, aspecte din parc si castelul de la Macea, il cheama
pe fotograful Ruhm Odon din Arad, la inceputul sec. XX, sa execute cliseele necesare
reproducerii imaginii negative de pe sticla pe hartie. Una dintre imagini surprinde ochiul de apa
din fata laturii de vest a aripii principale, inainte de bordurarea in ciment a acestuia. Iedera
decoreaza amplu turnul inalt si unul din cele doua turnuri joase, si anume, cel pe terasa caruia
se afla amplasata imensa stema nobiliara (din ceramica) a familiei Karolyi. In perioada relativ
scurta de sedere a cunoscutului gradinar Iosef Prohaska la Macea, este amenajat ochiul de apa
cu o "fantana arteziana, (cu) bazinul de inot; se amenajeaza terenul de tenis, ronduri de flori, se
mareste reteaua de alei si se introduc noi plante ornamentale". Tot in aceasta perioada se
adauga la corpul vechi al castelului o terasa metalica ampla, la care se accede din exterior pe
trepte metalice.
Dupa primul razboi mondial parcul trece printr o perioada de regres. Nu se mai fac
amenajari iar lucrarile de intretinere sunt reduse ca volum. Unul dintre motive il constituie
exproprierea terenului agricol detinut de mosierul Karolyi, cu exceptia parcului si a unei
suprafete de aproximativ 900 iugare cadastrale (in jurul a 500 ha n.n.), ceea ce insemna o
reducere a suprafetei agricole (implicit a veniturilor castelului) cu peste 4/5, daca tinem seama
de datele din anul redactarii monografiei comitatului Arad (1897). n anul 1939 parcul ajunge in
proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici care defriseaza o suprafata de aproximativ 10 ha.
Este inceputul starii de regres a parcului. Ea va continua pana in anul 1968 cand "intreaga
suprafata, fiind declarata parc dendrologic, se iau masuri energice de protectie si reamenajare".
Dupa anul 1990 posibilitatile mentinerii personalului muncitor de intretinere a parcului au
scazut mult. O soarta intrucatva asemanatoare cunoaste castelul. Explicatia este valabila in
ambele cazuri. Ea rezida in posibilitatile financiare ale statului. Prima mare reparatie intreprinsa
pe cheltuiala statului, dateaza din anii 1956 1957, fara a se cunoaste in mod cert natura
interventiilor reparatoare. Procesul de degradare treptata a constructiilor fostei mosii unica
dealtfel, la Macea, nu a fost, pana in prezent, stopat. Faptul, ingrijorator in sine, merita o
reflectare mai atenta decat pana acum. Incepand din 1990, intentia binevoitoare a Universitatii
"Vasile Goldis" din Arad tinde sa se infiripe intru salvarea si valorificarea corespunzatoare a
acestui ansamblu de arhitectura. Valoarea sa de monument (complexul constructiv si parcul
dendrologic) n a fost nici o clipa pusa la indoiala in ultimii 50 de ani. Ansamblul castelului, cu
cele doua corpuri de cladire (castelul propriu-zis, cu cele doua aripi ale sale si casa de
vinatoare din apropiere), cladirile anexa (fosta spalatorie si garajul fostei scoli speciale de copii),
bazinul de inot, gradina cu sere si parcul rezervatie dendrologica, constituie elementele
componente care sunt supuse regimului de protectie. Daca cele doua aripi ale castelului n au
suferit modificari ale structurii constructive, in schimb cladirea pavilionului de vanatoare,
terminata la sfarsitul secolului al XIXlea, a suferit transformari interioare si exterioare
importante. Acestea s-au datorat probabil noului beneficiar postbelic (Cooperativa Agricola de
Productie). Lipsa elementelor si pieselor initiale de mobilier ale ansamblului constructiv nu
impiedica o valorificare cultural instructiva in concordanta cu cerintele ocrotirii patrimoniului.
In apropiere de Simand se gasea locul unei cetati medievale, azi disparute. Aici a incercat
zadarnic in 1552 viteazul comandant al Timisorii sa induplece nobilimea dintre comitatele Arad
si Zarand sa participe la apararea capitalei Banatului impotriva turcilor.
Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor este un castel din Hunedoara, cel mai important
monument de arhitectur gotic din Transilvania.
A fost ridicat n secolul XV de ctre Iancu Hunedoara, pe locul unei vechi ntrituri, pe o
stnc la picioarele creia curge prul Zlati. Este o construcie impuntoare, cu acoperiuri
nalte i divers colorate, cu turnuri i turnulee, ferestre i balcoane mpodobite cu dantelara
pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat i transformat n muzeu.
Fiind una dintre cele mai mari i vestite proprieti ale lui Iancu de Hunedoara, castelul
cunoate n timpul acestuia nsemnate transformri. El devine astfel o somptuoas locuin, nu

numai un punct strategic intrit. Cu trecerea anilor, diverii stpni ai castelului i-au modificat
nfiarea, mbogindu-l cu turnuri, sli i camere de onoare. Galeria i donjonul - ultimul turn
de aprare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rmase neschimbate de pe timpul lui Iancu de
Hunedoara, precum i Turnul Capistrano (dup numele lui Ioan de Capistrano, un vestit clugr
de la curtea castelului) reprezint cteva dintre cele mai semnificative pri ale construciei. Mai
pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare ncpere de recepii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb
care servea drept depozit de bucate i Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe perei (printre
ele se gsesc i portretele domnilor Matei Basarab din ara Romneasc i Vasile Lupu din
Moldova).
Legende
n aripa castelului numit Matia se mai desluete destul de vag, o pictur referitoare la legenda
cu corbul de la care se zice c i trag numele urmaii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).
Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine n cioc un inel de aur.
Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune c Ioan de Hunedoara era fiu
nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara
Hategului, pe nume Elisabeta.
Pentru a o feri de necinste, regele i da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i
totodat si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci cnd va
creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind
pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un
corb, atras de stralucirea inelului l fura ncercnd sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia
un arc si sageteaz corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea
regala, povesteste aceast patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca
simbolul familiei hunedorenilor s fie corbul cu inel de aur n cioc.
De altfel, si numele familiei provine din latinescul "Corvus", care inseamna "Corb", o
pasare care simboliza cu totul altceva n evul mediu, si anume ntelepciunea si longevitatea.
n curtea castelului, alturi de capela zidit tot n timpul lui Iancu de Hunedoara, se afl o
fntn adnc de 30 de metri.
Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care
Ioan de Hunedoara n tinea n castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o
fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si
la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa.
Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis s nu respecte
cuvantul dat de sotul su si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca
ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: "Apa ai, inima nu", ca un
repros pentru promisiune facuta si nerespectata.
De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glsuieste astfel: "Cel ce-a scris-o este
Hassan, prizonier la ghiauri n cetatea de langa biserica". Caracterele vechi arabe continute de
inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziia actuala a inscriptiei este pe unul
dintre contrafortii capelei.
Prima mentiune documetara a asezarii de la Hunedoara dateaza din anul 1278, n
legatura cu lista de decima papala, Hunedoara fiind mentionata printre cele mai importante
asezari din arhidiaconatul de Hunedoara, alaturi de Deva, Hateg sau Santamaria-Orlea.
Anterior, numele de Hunedoara apare n documente (1265, 1276) in legatura cu
arhidiaconatul de Hunedoara, o structura ecleziastica, subordonata episcopiei Transilvaniei, cu
sediul la Alba Iulia.
Actul de donatie din 1409.
O data cu stingerea din viata a familiei Corvin, arhiva acesteia a fost transferata, in
Germania, la Anspach de catre George de Brandenburg, o parte din documente ajungand la
sfarsitul secolului XVIII la Buda in cadrul celebrei Arhivum Camerae. Printre aceste documente
a existat si actul de donatie din 18 octombrie 1409, prin care regele Sigismund de Luxemburg
(1384-1437), doneaza posesiunea regala Hunedoara (lat. possessionem nostram regalem
Hwnyadwar) lui Voicu si familiei sale, aici fiind mentionat si numele lui Ioan, ca si fi al lui Voicu.
In acest fel, Hunedorenii deveneau, alaturi de familia Candea, cele dintai familii romanesti din

comitatul Hunedoarei care aveau proprietati cu drept nobiliar.

Document emis de Ioan de Hunedoara.
O serie de documente cu referire la Hunedoara trateaza probleme referitoare la prima
atestare a cetatii (1443), confirmari de privilegii, linii de mostenire ale cetatii, donatii, acte de
zalogire etc
Proprietarii castelului au fost:
Ioan de Hunedoara (proprietar al castelului ntre 1419 - 1456)
(Johannes de Hunyad), ramane unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai
secolului al XV-lea din Europa. Intra in serviciul regelui Sigismund de Luxembourg. Este numit
ban de Severin, apoi voievod al Transilvaniei. Printre cele mai importante campanii militare
impotriva turcilor se numara Campania cea lunga (intreprinsa in Serbia, Bulgaria si Serbia
Herzegovina), desfasurata intre 1443-1444, la care se adauga celebra batalie de la Varna
(1446), in urma careia regele Vladislav I moare, iar Ioan este numit guvernator al Ungariei. Un
alt moment important pentru cariera militara si politica a lui Ioan de Hunedoara este batalia de
la Kosovo (Serbia)(1448), in urma careia este infrant de turci. Acest personaj ramane in
memoria contemporanilor prin batalia de la Belgrad din 1456, impotriva turcilor, in urma careia il
obliga pe sultanul Muhammad II (cuceritorul Constantinopolului) sa-si abandoneze ofensiva
spre vestul Europei. Ioan de Hunedoara a murit din cauza ciumei dupa aceasta batalie, pe 11
august si a fost inmormantat in catedrala catolica din Alba Iulia.
Ladislau (proprietar al castelului ntre 1456-1457)
Fiul mai mare al lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. Are o scurta cariera
militara concretizata prin obtinerea titlurilor de capitan de Bratislava (1452), ban slavo-croat
(1453) si comite perpetuu al Bistritei. Cade victima a crizei interne de dupa moartea lui Ioan de
Hunedoara.
Matia Corvin (proprietar al castelului ntre 1457-1482)
Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei intre 1458-1490, fiul lui Ioan de
Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau al V-lea si in vremea lui regatul
a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia de la Buda,
devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. Fondeaza celebra Bibliotheca
Corvina si intensifica schimburile intre institutiile universitare. Creaza o puternica armata de
mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste pe Stefan Szapolyai guvernator al
teritoriilor cucerite in Austria.
Ioan Corvin (proprietar al castelului ntre 1482-1504)
Fiul nelegitim al regelui Matia Corvin, principalul candidat la tron in vremea tatalui sau.
Regele Matia Corvin ii doneaza domeniul Hunedoarei, Ioan devenind comite perpetuu de
Hunedoara. A detinut o serie de titluri nobiliare, intre care il mentionam pe cel de ban al
Croatiei, Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara si a urmasilor
sai minori, familia Hunedorenilor se stinge pe linie paterna.
Beatrix de Frangepan (1506)
Sotia lui Ioan Corvin de Hunedoara, recasatorita cu George de Brandenburg.
George de Brandenburg (1506-1526)
Prin casatoria cu vaduva lui Ioan Corvin de Hunedoara, mosteneste vastele proprietati ale
familiei Corvinilor. Marcgraf de Brandenbrug si tutore al regelui Ungariei, a participat activ la
inabusirea rascoalei condusa de Gheorghe Doja. Castelul este pierdut de catre George de
Brandenburg, in urma ocuuparii acestuia de regele Ioan Szapolyai, care al doneaza familiei
Trk.
Enyengy Trk Gaspar si Nicolae
Balint Trk
Ioan si Francisc Trk
Ioan Trk junior
Stefan Trk
Catalina Trk
Gabriel Bethlen (1605, 1613-1629)
Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. A adus cele mai mari

modificari castelului inspirate de moda Renasterii trzii.

Stefan Bethlen (1629)
Stefan si Petru Bethlen (1630-1646)
Stefan Bethlen (1646-1648)
Catalina Bethlen, maritata Zolyomi (1648-1666)
Nicolae si Maria Zolyomi, casatorita dupa sot Brkoczy (1666-1671)
Mihail Apaffy I
Principe al Transilvaniei ncepnd din 1661.
Emeric Tkly
Conte si principe al Ungariei. Ordona ntocmirea de catre Bajoni Janos a unui inventar al
castelului, reper important n ceea ce priveste viata de curte si istoria castelului.
Mihail Apaffy al II-lea
Catalina Apaffy (1713-1724)
Statul austriac (1724-1867)
Statul austro-ungar (1867- 1918)
Statul romn (1918- prezent)
Castelul Csaky Marghita, Bihor
Dateaza din secolul XVIII
Castelul Csky - Almau, nr.316, Salaj
Castelul impreuna cu parcul dumprejurul lui au fost construite intre anii 1815 - 1819 si
apartineau grofului Csaky si familiei acestuia.
Castelul Cserey-Fischer - Tnad, Satu Mare
Castelul Cserey Fischer a fost reconstruit in secolul XVIII, cu o atestare mai exacta din
anul 1771, vechea cladire avand o functie rezidentiala boiereasca.
Cladirea functioneaza ca muzeu din 1978, colectiile sale prezentand istoria orasului
Tasnad: 4 sali expozitionale, grupate pe doua sectii: arheologie si istorie locala; etnografie.
Castelul cu turnurile de colt - Fgra, Brasov
Castelul Fagaras face parte din iar constructia lui incepe in secolul XIV.
Cetatea Fagarasului apare prima data in documente oficiale in anul 1455, insa constructia
ei incepuse inca de la sfarsitul secolului XIV, pe locul unei fortificatii din lemn si pamant din sec
XII-XIII. Prima constructie de piatra realizata a fost turnul rosu realizat in jurul anului 1331 de
catre voievodul transilvaniei, Ladislau Apor. In secolul al XV-lea, cetatii i se mai adauga 4
turnuri de colt, pentru o mai buna aparare. In secolul urmator Stefan Mailat (1528-1541)
transforma cetatea intr-un castel de aparare.
Din secolul al XVII-lea, cetatea devine resedinta princiara a lui Mihai Viteazul, care in anul
1600 daruieste atat cetatea cat si domeniul Fagarasului, sotiei sale, Doamna Stanca. La
mijlocul secolului al XVII-lea, principii Transilvaniei de pe atunci: Gabriel Bethlem (1613-1629) si
apoi Gheorghe Racozi I (1630-1648) au dat forma si dimensiunile actuale ale cetatii.
Destinatiile constructiei de-a lungul timpului au fost de: cetate militara de aparare, resedinta
princiara, cazarma pentru trupele austriece, inchisoare (1948 - 1962).
Castelul Daniel - Tlioara, nr. 215, Covasna
Castelul dateaza din 1669 si a fost modificat in 1884
Castelul Daniel - Vrghi, Covasna
Castelul Daniel a fost construit n sec. XVI, mpletind mai multe stiluri arhitectonice.
A suferit modificari exterioare in anii 1670, 1723, 1850 si 1930.
Momentan este n curs de renovare.
Castelul Dzsa-Bartosi - Trei Sate, Mures

Castelul dateaza din secolul XVIII

Castelul de vntoare - Lpuna, Mures
Castelul Lapusna este situat la o altitudine de 815m, in comunca Ibanesti, sat Lapusna, la
70 km de Targu Mures, intr-o zona muntoasa deosebita. Castelul se afla la 45 de km de
Reghin, in Muntii Gurghiului, pe valea cu acelasi nume.
Constructia castelului a fost realizata in anii 1925-1926. El a apartinut regilor Romaniei
(Ferdinand, Carol al 2-lea si Mihai I) pana in anul 1949.
Dupa nationalizarea din anul 1949, Castelul a fost trecut in proprietatea statului, in
administrarea comunei Ibanesti, in raza administrativa a careia era situat. Acesta, mai ales in
anii in care la conducerea statului s-a aflat Nicolae Ceausescu a functionat sub forma de Casa
Prezidentiala, in functiunea de Castel de Vanatoare, pentru cadrul cu functii inalte din
anturajul conducerii comuniste. Au vanat aici Hrusciov, Tito, Jivcov cu ocazia discutiilor
diplomatice si mai ales cu prilejul chefurilor de dupa.
Castelul Degenfeld - Cuci, Mures
Castelul Degenfeld, impreuna cu parcul dimprejurul lui, dateaza din secolul XIX.
Dupa nationalizare, cladirea a gazduit birourile municipale (in plus, conform altor surse,
exista inca centre veterinare si medicale, o biblioteca si unitati agricole). Conditiile fizice ale
castelului sunt in continua deteriorare, dar spatiile din interior pot fi utilizabile.
Castelul Degenfeld-Schomburg - Balc, Bihor
Castelul Degenfeld - Schomburg din localitatea Balc a fost construit in anul 1896
Castelul Dietrich-Sukowsky - Pancota, Arad
Renumit centru mestesugaresc al sec XIX Pancota, judetul Arad, a fost renumita pentru
targurile sale din secolul al XVIII-lea.
Localitatea Pancota este situata, in judetul Arad, in vestul Romaniei,se afla in extremitatea
nordica a Podgoriei Aradului, prin localitate trece paraul Sodom ce izvoreste din Muntii Highis
aflat le 25 km de Pancota. Traditia locala ne informeaza ca vechea vatra a localitatii era la
poalele Dealului Pelegului la "Ograzile Vechi", dar in urma unui cataclism (inundatii!) satul a
disparut iar locuitorii s-au mutat pe o noua vatra, cea actuala.
In centrul localitatii se afla castelul Dietrich-Sukowsky construit in anul 1840 in stil baroc.
Fatada aripii principale inspre strada este bogat ornamentata, acoperisul din faianta
colorata in forma de solzi iese in evidenta. Castelul are sali spatioase, iar sufrageria, usile din
fier forjat si grilajele de la ferestre sunt admirate de vizitatori.
Mosia castelului a fost al familiei Losonczy, pe urma Gyulay, Rajnld, ajungand in
proprietatea printului modenei, de la care in 1822 a fost cumparat de baronul Dietrich Jzsef, de
la care a mostenit printul Sukowsky Jzsef. La ora actuala adapostste Primaria Pancota.
Castelul din Chendu - Chendu, Mures
A fost construit in secolul XIX.
Castelul din Eremitu - Eremitu, Mures
Castelul nu mai exista astazi desi el figureaza in arhivele Direciei Monumentelor Istorice.
Localnicii sunt uluii s afle c nc mai exist ciudai care se intereseaz de castelul lor.
Nu exist aici aa ceva, i rspund privindu-te cu luare-aminte Doar un nebun ar fi n
stare s caute cai verzi pe perei i castele acolo unde nici urm nu exist. Primarul localitii
ns e mult mai mpciuitor: Probabil o fi existat cndva un castel pe aici, nu zic nu Dac s-ar
face spturi, e posibil s se gseasc i nite resturi de fundaie. Problema e, unde s faci
aceste spturi? C nimeni nu are habar. Chiar nu-mi pot explica ce caut o fantom de castel
pe listele cldirilor-monumente istorice Probabil o fi rmas acolo de cnd lumea, fr s se
tie c ntre timp cldirea nu mai exist.
Sursa: Ziarul de Mures

Castelul din Strem -Strem, Alba

Castelul din localitatea Stremt dateaza din sec. XIII-XVI si apartine fostei Cetati a Diodului.
Astazi au ramas doar ruine.
Castelul Esterhzy - ard, Alba
Dateaza din secolul XVI
Castelul fermecat - Craiova, Parcul Romanescu, Dolj
Castelul fermecat a fost construit ca si cnd ar fi o ruina a unui castel medieval. A fost
construit odata cu Parcul Romanescu din Craiova, loc in care se si gaseste.
Parcul poate fi considerat drept cea mai grandioas realizare arhitectonic a Craiovei din
ultimele veacuri.
La sfritul secolului al XIX-lea, pe cnd era primar al Craiovei, Nicolae Romanescu a avut
iniiativa amenajrii unui mare parc destinat recreerii craiovenilor. Comanda a fost ncredinat
n 1899 arhitectului peisagist francez Emil Redont. La Expoziia Universal de la Paris din 1900,
planurile acestui parc au obinut medalia de aur.
Lucrrile de amenajare au nceput n anul 1901, sub conducerea lui Redont, asistat de ali
doi arhitecti peisagiti francezi, Jules Redont (fratele lui Emil) i Emil Pinard. Dup doi ani,
lucrrile erau finalizate. Inaugurarea parcului s-a fcut n mai 1903, iar serbrile prilejuite de
acest eveniment au durat dou sptmni.
Castelul Foior - Sinaia, Prahova
Cladit odata cu castelul Peles, castelul este fosta casa de vanatoare a regelui si are 42 de
camere decorate in stil elvetian. A fost locuit de Carol al-II-lea.
Castelul Ghiorac - Ghiorac, Bihor
Castelul a aparinut baronului maghiar Tisa. A fost naionalizat de comuniti, actualmente
fiind retrocedat urmilor sai.
Castelul este folosit de Protecia Copilului Bihor ca i cmin-spital pentru copii cu
probleme psihice si fizice . Castelul este cunoscut sub denumirea de Cmin-spital Cighid.
Castelul Gilu - Gilu, Cluj
Castelul de la Gilu, datat secolul XII-XIII, a fost sediul reginei Isabella n secolul XVI.
Conform cronicarului secolului XIII Anonymus Notar, numele localitii Gilu ar proveni de la cel
al voievodului Gelu, ai crui 200 de oteni s-au confruntat aici cu ceata lui Tuhutum. Potrivit
academicianului tefan Pascu numele Gilu, n magh. Gyalu, ar fi transliterarea maghiar a
substantivului "Dealu", n pronunia romnilor ardeleni "Ghialu".
n curtea castelului au fost descoperite ruinele castrului roman.
Castelul Guthman-Valenta - Hoghiz, Brasov
Zona Hoghizului a fost locuit din epoca bronzului. n documentele din 1312 Hoghiz apare
sub numele de Calida Aqua, dup izvoare calde care au fost cunoscute i de romanii care n
apropierea localitii au ridicat un castru.
Numele satului apare n analele papale din 1235, ca fiind un sat catolic, n urma reformei
bisericii au devenit unitarieni, iar n 1722 cnd Bethlen Kata s-a mutat la Hoghiz satul a devenit
calvinist. Bethlen Kata a fost de fapt sora principelui Bethlen Gbor. Ea a construit n 1749
biserica reformat i a fost un mare iubitor al literaturii. Din pcate colecia ei de cri donat
colegiului din Aiud a fost distrus n 1849. Ea este considerat prima doctori a Ardealului. A
sprijinit colile, a fost printre cei care pentru prima data au luptat pentru colarizarea fetelor. n
castelul ei au fost educai 30 de fete pe serie. A donat foarte multe lucruri brodate bisericilor
reformate din Ardeal. A murit n 1759.
Castelul Guthman-Valenta, construit n secolul XVI a fost cumprat si este in curs de
renovarea.

Castelul Gyulay Ferenc - Mintia, Hunedoara

Dateaza din secolul XVII. Castelul lui Gyulay Ferencz a fost retrocedat lui Horvath Toldy.
Castelul Gyulay-Fay-Ocskay - Simeria, Hunedoara
Domeniul Simeria a apartinut familiei Gyulay pana la sfarsitul anilor 1880, ulterior devenind
proprietatea familiei lui Bela Fay. Acesta a fost membru correspondent al Academiei Ungare de
Stiinte si este cel care s-a ocupat de gradina castelului, dezvoltand in mod stiintific un parc
dendrologic. La moartea sa, neavand urmasi, parcul a trecut in proprietatea lui Istvan Ocskay,
care l-a ingrijit cu afectiune si competenta pana in anul 1949. La 1 martie 1949 familia Ocskay a
fost fortata de paraseasca domeniul. Parcul castelului a fost salvat de la devastare prin
infiintarea, in 1954, a Institutului Silvic de Cercetare, care a declarat parcul rezerva
dendrologica.
In zilele noastre, castelul se afla in conditii satisfacatoare, desi decoratiunile interioare au
fost distruse in perioada comunista.
Castelul Haller - Matei, Bistrita-Nasaud
Castelul dateaza din secolul al XVII-lea, construit n stil baroc.
Castelul Haller - Coplean, Cluj
Castelul, cunoscut i sub denumirea de Castelul cu scoici (de la ornamentele aflate
deasupra ferestrelor), a fost construit ntre anii 1725-1771, n stil baroc de ctre guvernatorul
Transilvaniei din perioada 1735-1755, Ioan Haller. A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac,
cldirea format din subsol, parter, etaj i acoperi este situat n mijlocul unui domeniu
dreptunghiular la intrarea cruia este un bastion. Se presupune c pentru ridicarea cldirii s-a
folosit piatr adus din castrul roman de la Ceiu. Joszef Kadar descria castelul n monografia
sa dedicat Comitatului Szolnok-Doboka: "n Coplean, castelul i biserica s-au construit din
pietrele acestui castru, ca i biserica din Vad."
n faza iniial castelul a fost construit n cel mai timpuriu stil baroc transilvnean, ulterior
fiindu-i adugate ornamentaii rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer (17191789), realizator i al statuii Fecioarei Maria din Cluj.
n 1920 castelul a suferit un incendiu, n urma cruia acoperiul baroc a fost distrus n
ntregime.
Castelul a aparinut familiei Haller de Hallerk, pn n 1948 cnd a fost confiscat de
guvernarea comunist i transformat n CAP i spaiu de ateliere. Dup 1989 cldirea a fost
abandonat, iar n prezent este n stare de ruin.
n prezent urmaii familiei Haller au depus cerere de restituire a castelului i a cinci
hectare din fostul parc cu plopi i castani.
Cldirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcat de ase coloane de piatr cu
capiteluri ionice. Coloanele susin o teras de 9,5 metri lunhime i 2,5 lime. Zidurile sunt
masive, cu o grosime de 1 metru.
Incinta cldirii era nconjurat de un zid de piatr din care s-a mai pstrat o mic parte, iar
n partea din stnga a zidului de intrare se afl ruinele turnului circular construit.
Castelul Haller - Grbou, Salaj
Domeniul e construit intre 1718-1778, de asemenea in stil baroc transilvan.
O antecesoare a fostului vicepresedinte al SUA, Al Gore, s-a casatorit cu contele Haller de
Sanpaul, cel care construieste castelul de la Garbou.
Castelul Haller - Hoghiz, Brasov
Datand din anul 1553, acest monument de arhitectura a fost construit pe ruinele unei
manastiri atestata pentru prima data de un document in anul 1311.
A fost ulterior locuir de principele Bethlen Gbor.
Castel construit in primele veacuri ale mileniului nostru este asezat intr-un parc pitoresc,

cu vegetatie luxurianta, dominata de citiva stejari seculari.

Castelul Haller - Mihai Viteazu, Mures
Despre castelul Haller din Mihai Viteazu, majoritatea stenilor habar nu au c exist, dei
acesta se afl chiar la intrarea n sat. Construcia a fost ridicat undeva la jumtatea secolului al
16-lea i timp de patru secole a fost locuit de nobila familie transilvnean Haller. Dup cel deal doilea rzboi mondial acesta a fost naionalizat i pn n 1989, aici a funcionat sediul
C.A.P.-ului.
Castelan fr tire Hazliu este faptul c un ran din localitate a cumprat dup revoluie
ntreaga proprietate, fr s tie ce a cumprat de fapt. A aflat 17 ani mai trziu, cnd era ct
pe ce s nfunde pucria datorit netiinei lui.
Eu am cumprat magazia C.A.P.-ului prin 90 cu 13 milioane de lei. Erau bani grei pe
atunci, c att costa un apartament la ora. Timp de 17 ani m-am servit de cldire, drept
magazie de nutre pentru vite, pn anii trecui, cnd am vrut s o renovez, ca s m mut n ea.
Atunci era s dau de necaz.
Cu ceva bani pui deoparte i cu mult sim gospodresc, omul nostru a nceput s-i
transforme vechea magazie n cas de locuit. A drmat unde era de drmat, a turnat beton,
unde i se prea c pereii sunt mai ubrezi i i-a fcut planul cum s-i compartimenteze
ncperile. Numai c, dup doar cteva zile de munc susinut, a primit pe neateptate vizita
inspectorilor de la Monumente Istorice.
Cnd au vzut ce m-am apucat s fac, s-au luat cu minile de cap. Eu turnam betoane
unde mi se prea mie c e nevoie, n-aveam plan, nici studiu de fezabilitate, nici studiu istoric...
nimic. n timp ce ei mi scriau amend dup amend i m ameninau cu pucria, eu nu
pricepeam nimic. De ce studii istorice trebuie s ai nevoie la ar, ca s-i repari casa? Abia
dup cteva ore de discuii aprinse, am neles cum st treaba i le-am promis c n-o s mai
bat nici un cui. Aa am scpat de pucrie.
n urma acestei panii, bietul om a hotrt s se lepede ct mai repede cu putin de
statutul de castelan. Cu puin noroc, a gsit nite irlandezi interesai, crora le-a vndut ntreg
domeniul. Astzi, castelul este din nou scos la vnzare i de data aceasta, cu acte n regul, ba
pe deasupra i cu un studiu istoric, s tie omul care-l cumpr pe ce d banii.
Cu toate acestea, nimeni nu se ndeas nc, la un statut de castelan. De vin ar fi preul cam
piperat, pe care proprietarii l cer pentru o grmad de ruine i un renume istoric...de care
nimeni habar nu are: 250.000 de euro.
Pn una alta, de saloanele conacului se bucur cele cteva oi i capre ale vechiului
proprietar.
Cnd au cumprat irlandezii cldirea, mi-au spus c nu au bani s plteasc paznic, aa
c m-au rugat pe mine s am grij, s nu se fure nimic de aici, iar eu chiar asta fac a ncropit la
repezeal o scuz, paznicul de ocazie.
Ca s intri n castel, trebuie s fii cu adevrat bine motivat. Din scrile intrrii principale, nau mai rmas dect primele i ultimele dou. n total patru trepte. ntre ele e hul. Pe terasa din
faa uii dai exact de aceeai situaie: pe margine se mai poate merge cu grij, ca barza ntr-un
picior, pentru c n mijloc surptura i dezvluie, ntunecoas i adnc, pivnia boiereasc.
Pe urmele grofilor, de la tanti Florica la mo Culi
sta nu-i castel, mam, aici a fost C.A.P-ul, mi reteaz scurt vorba, tanti Florica. E micu,
mustcioas ca un flcu i aprig nevoie mare. Are puin peste 80 de ani. Ci exact, nici ea
nu tie. ncerc n zadar s o descos despre ultimii grofi care au trit aici. Nu tie i pace bun.
Nu i-am zis c aici a fost C.A.P-ul? Ce m tot ntrebi? i zburlete mustile spre mine. E
greu s o dai la pace cu ea, aa c renun repejor. Cteva case mai sus, locuiete nea Ilie,
fostul brigadier al C.A.P.-ului. E cam de aceeai vrst cu tanti Florica, dar mult mai bucuros de
oaspei.
Pe vremea C.A.P-ului, aici era o frumusee. Toat curtea era o livad binecuvntat cu fel i fel
de pomi, iar aleile erau strjuite de brazi tineri i frumoi.
i nainte de C.A.P? ncerc eu s-l aduc la subiect.
nainte locuia grofoaia cea btrn, singur n tot castelul, dar pn s apuc s m bucur...

Eu doar atta tiu, c-n castel au locuit grofii Haller. Mai multe, poate s-i spun Culi, c
bunicul lui a fost slug la castel.
Mo Culi, are aproape 90 de ani i locuiete chiar n casa pe care bunicul su a
construit-o pe vremea cnd era slug. Nici el nu-i mai amintete prea multe despre castel i
despre ai lui stpni. Bnuiete doar c acetia erau foarte omenoi, de vreme ce i-au druit
bunicului su un loc de cas i l-au ajutat s i-o construiasc, mrea ca o cas de chiabur.
Bunicul meu nu mi-a povestit prea multe despre grofi. Acetia nu stteau tot anul aici, iar cnd
veneau, nu prea ieeau n lume. Din cte mi amintesc, aveau mai multe domenii, iar aici
veneau cnd vroiau linite. De asta nici nu aveau mai multe slugi... Asta era casa btrnei
baronese, mama lui Gbor. (n.r. Gbor Haller)
Era doar o poveste ce mi-o zicea moul mereu. Odat, au venit nite tlhari, s fure de la
conac. Noroc c era el aici, c atunci grofoaia era singur. I-a alungat vitejete mi povestete
mndru mo Culi.
Dar i grofii au fost generoi cu el. Altfel crezi c mai stteam eu n casa asta, n curte de
castel?
Epilog
Dup o zi de alergat prin zloat, de la castel la tanti Florica, de la tanti Florica la
brigadierul C.A.P.-ului i de la el, la mo Culi am aflat n sfrit c, probabil, grofii Haller au
fost oameni buni. La nici 500 de metri de castel, se afl vechiul cimitir al familiei Haller. Sunt
extrem de puini oameni, care tiu de existena acestuia. La cptiul nobililor ce au stpnit
cndva aceste locuri, strjuiesc acum ciulinii, gunoaiele, i o dureroas uitare, n timp ce ruinele
trezesc localnicilor, doar amintirea vremurilor cnd aici nflorea C.A.P.-ul.
Cu secole n urm, castelul boieresc, nconjurat de o grdin de flori, era oaza de linite a
nobililor. Astzi, conacul mai st n picioare doar pentru a adposti o turm de capre i oi, noile
stpne ale domeniului. Concluzia o trage Ion, un fel de cetean turmentat al localitii:
Domle, eu cred c-n cldirea asta ar trebui s se fac un restaurant stesc: aabarul lu
HallerAA, dac vrei... Atunci ai vedea dumneata, c tot satul ar ti de Haller i de castelul lui...
Sursa: Allain Cucu Ziarul de Mures
Castelul Haller - Ogra, Mures
La aproximativ 20 de km de Trgu Mure, n comuna Ogra se afl unul din puinele
castele mureene pe care i-e drag s le priveti. Intrat pe mna unor proprietari care tiu cu ce
se mnnc turismul, acesta nvie ncet, ncet din propria-i ruin. Aici va fi amenajat o
pensiune cum numai prin strintate mai vezi, cu 15 camere decorate n stil antic, cu o cram
amenajat la demisol, bi termale i doc la rul Mure.
Castelul Haller din Ogra are o istorie impresionant. Construit n secolul 16, acesta a fost,
pe rnd, n proprietatea mai multor familii nobiliare. Povetile btrnilor spun c, dup
naionalizare, ultimul stpn al domeniului a fost arestat i obligat s munceasc n rnd cu
restul ranilor pe pmnturile n care el fusese stpn.
Andrs bacsi avea doar 12 ani pe atunci, dar i amintete, de parc ieri s-ar fi ntmplat
totul.
Groful era de treab. Nu exista om care s aib o nevoie i pe care s nu-l ajute. Prinii mei
lucrau amndoi la el i erau foarte mulumii. De fapt, toat lumea l vorbea numai de bine.
Dup rzboi, prin 1946, au venit i nu tiu de ce l-au arestat. Noi ne-am speriat i am fugit, c
eram copii, dar cei care au vzut ne-au povestit c l-au pus la cele mai grele munci. Mare pcat
i-au fcut cu el.
n faa castelului, pe locul unde acum trece drumul erau aezate, destul de ciudat, grajdurile
moiei.
Averea grofilor nimeni n-o tia. Aveau i moar la ru, pmnturile erau tot timpul cultivate,
grajdurile erau pline de vite, plus c mai aveau i alte moii.
Cu toate acestea, n castelul din Ogra, practic nu sttea nimeni. Toat familia Haller locuia
n Snpaul, acolo unde aveau un castel mult mai mare i mai frumos.
Castelul de aici era folosit numai cnd veneau grofii la moie. n rest, grija lui o purtau slugile.
Oamenii munceau de drag la conac i o duceau foarte bine. Dar a venit naionalizarea i s-a

ales praful de tot.

Istoria moiei Ogra
Localitatea Ogra e atestat documentar din anul 1376, cnd aprea sub numele de
Poss.Wgra,Vgra. Aparinnd de-a lungul secolelor domeniului Snpaul, istoricul de motenire
a satului Ogra se leag de proprietarii comunei din apropiere. Astfel, prima proprietar a celor
dou moii a fost familia Szentpli. Dup dispariia acestei familii, n anul 1479, regele Matei
Corvin a donat Snpaul mpreun cu Ogra i cu alte sate lui Korvin Jnos. Nu peste mult timp,
Ogra a intrat n posesia familiei Szengyrgyi, ca apoi, aceasta s fie preluat de familia
Hosszaszi. Mai trziu, proprietarul satului devenea protopopul Barlabsi Jnos. El a fost
urmat de Alrdi Ferenc, apoi de Btori Kristf. Abia n anul 1609 domeniul Snpaul i Ogra a
intrat n posesia familiei Haller.
Edificiu luxos i preoi particulari
Interiorul castelului Haller arta odinioar orbitor de luxos. Camerele erau boltite, iar
ncperile erau decorate cu stucatur i pictur mural. Candelabrele erau aduse din Viena, iar
mobilierul din lemn masiv din Paris. n acest edificiu deosebit exista i o capel romano-catolic
privat n care slujeau clugri franciscani pltii i inui de stpnii castelului.
n secolul 20, dup naionalizare au avut loc schimbri majore n castel, frumuseea
original a fost distrus n favoarea kitch-urilor impuse de noile timpuri. Pictura mural a fost
rzuit aproape complet, pereii au fost zugrvii cu var sau cu hum, acoperiul mpreun cu
tavanul au fost demolate i nlocuite cu unele de o calitate ndoielnic, uile i ferestrele au fost
i ele nlocuite cu altele mult mai potrivite mentalitii vremii. Aici s-au adpostit pe rnd o
coal, un internat, sediul miliiei i Consiliul Popular pn n 1950 cnd cldirea a fost
abandonat. Aa a ajuns n ruin castelul care pe vremuri era curtat de ntreaga nobilime
transilvnean.
Castelul prinde via
Starea actual a edificiului este extrem de promitoare. La nceputul lui 2007, acesta a
fost cumprat de la motenitori de o familie de oameni simpli, dar foarte inimoi. Castelul arta
groaznic, acoperiul se drma, demisolul era plin de ap, iar ferestre i ui nu existau deloc.
Era descuranjant, i amintete capul familiei Csaba Foris.
Cu toate acestea s-au ncpnat s-l cumpere. Vzuser prin alte ri astfel de castele
aa c le-a intrat microbul n snge. Au adunat toate economiile familiei, s-au mprumutat prin
bnci i s-au apucat serios de treab. Dei rezultatele n-au ntrziat s apar, greul abia
ncepe.
Pn-n prezent am fcut doar lucrrile care erau urgente. Am ntocmit toat
documentaia, am schimbat acoperiul i am nceput reparaiile. Merge destul de greu, pentru
c e o cldire istoric i totul trebuie fcut cu dichis. ntregul proiect e estimat undeva la
500.000 de euro, iar noi am investit pn n prezent numai 100.000, aa c suntem la nceput.
n castelul de altdat, va fi amenajat o pensiune de trei margarete. Aici, noul i vechiul
vor trebui s se mpace pentru a oferi vizitatorilor att un castel autentic, ct i o foarte
confortabil pensiune.
Tencuitul cldirii se face cu mortar pe baz de var i nisip, cum era tencuiala original.
Pereii vor fi mbrcai n lambriuri, iar mobila va trebui s fie fcut pe comand doar din lemn
masiv i doar n stilul antic al cldirii. i totui, de aici nu vor lipsi frigiderele n camer,
televizoarele, cablul de internet sau aerul condiionat. E destul de dificil de mpcat cele dou
extreme, astfel nct s nu crem kitch-uri, dar sunt sigur c vom reui.
Statul romn se implic, primria nu prea
Din totalul investiiei de 500.000 de euro, statul romn ar trebui s contribuie cu
aproximativ 200.000. i lucrul acesta chiar pare s se ntmple. Am depus deja toate
documentele necesare primirii fondului nerambursabil i lucrurile ncep s se mite. n 24
ianuarie urmeaz s primim rspunsul.
Un singur lucru a rmas ca pe vremea nobililor Haller: drumul. Desfundat i plin de
noroaie, acesta nu s-a schimbat prea mult n ultima vreme. Primria nu pare s acorde o atenie
special acestui drum:
La noi n comun toat lumea e egal. Dac e s asfaltm drumuri comunale, o s o

facem n limita posibilitilor, dar nu neaparat drumul care trece prin faa castelului. n Ogra
nimeni nu are nici o prioritate fa de ali ceteni a declarat Ioan Mediean, primarul comunei.
Ne facem noi drum
Proprietarii castelului nu sunt deloc deranjai de lipsa de sprijin a primriei. Ne facem noi
singuri drum, direct de la osea. n jurul castelului o s amenajm un foarte frumos parc, o
parcare i o grdin de var. S-ncepem s funcionm, c investiii vom mai face. M gndesc
la nite bi termale, la o ieire la Mure, unde turitii se vor putea plimba cu brcile pe ru.
Avem multe idei, important e s terminm i s ne vin turiti a adugat Csaba Foris.
Sursa: Allain Cucu Ziarul de Mures
Castelul Haller - Snpaul, Mures
Prima dat, n btlia din Snpaul, n 1575, castelul a fost ras aproape n ntregime de pe
suprafaa pmntului.
A fost reconstruit, mai mre ca prima dat, dar, n timpul rscoalei lui Racocsi, castelul a
fost distrus nc o dat.
Un al treilea castel a fost construit, iar ruinele lui dinuie pn n zilele noastre.
n 1945, marurile repetate ale soldailor rui au distrus cldirea att de mult nct familia Haller
a mai putut folosi doar parterul.
n anul 1960, cldirea a fost refcut, de ctre Autoritatea pentru monumente istorice.
Aceasta a fost ultima zvcnire de orgoliu a castelului ce a fermecat generaii de-a rndul, prin
luxul i extravagana lui.
Acum, acesta arat ca ruina unui bloc comunist. Pereii sunt n mare parte drmai, iar
acoperiul e de mult timp dat uitrii.
Au rmas doar hornurile afumate i pe jumtate surpate.
n jur a existat n vremurile bune un an cu ap, destinat aprrii. Acum ns anul e mai
degrab bltoac sttut prin care cresc felurite buruieni.
n ziua n care am vizitat ruina Haller, o echip de muncitori golea harnic o vidanj n
mlatina cu pricina, aa c pe lng lugubrul tabloului, s-a mai adugat i un miros insuportabil.
La doar civa zeci de pai de castel se gsete o alt ruin: fostul depozit de grne. Acesta e
foarte drpnat i foarte periculos, deoarece nu e ngrdit nici mcar cu o panglic. Explicaia
e foarte simpl: Nu sunt bani i oricum vechiul depozit nu se afl pe lista de prioriti.
Istoria tumultoas a castelului
Comuna Snpaul este aezmntul cel mai vechi datat al regiunii: 1332. Primul proprietar
al satului a fost Szentpali Mihaly. Dup ce toi urmaii lui au murit, satul a fost luat de unul din fiii
regelui Matei Corvin.
n 1486 intr n proprietatea moiei familia Szentgyrgy, pentru ca apoi, n 1511, fiii lui
Szentpali, Ferenc i Marton, s fie urmtorii proprietari.
Au urmat alii, pn cnd satul a ajuns n proprietatea familiei Bathory.
n 1609, Gabor Bathory a donat ntreaga proprietate lui Haller Istvan i frailor acestuia:
Gyrgy i Zsigmond.
Familia Haller se trgea din Nrnberg, Germania. n aprilie 1699, acetia i-au luat titlul de
baroni, iar la 15 ianuarie 1719, cel de coni. Familia Haller a fost proprietar n Snpaul pn n
1949, cnd toate proprietile le-au fost confiscate i naionalizate.
Din cte se tiu, reiese c primul castel ar fi fost construit de Alardi Ferenc. Dup
denumirile latineti, se pare c aceasta era o construcie din lemn i piatr.
Btlia din 1575 l-a avariat destul de mult, astfel c un nou castel a fost construit n locul
acestuia.
n 1610, Istvan Haller a nceput construcia, ce a fost terminat de fiul acestuia, Janos
Haller, abia n 1674. Au urmat ani tulburi pentru castelul Haller i pentru locuitorii lui. Drmat i
rezidit nc o dat, castelul a fost n cele din urm naionalizat, n 1949.
Aici au funcionat pe rnd un centru agricol, o coal, un spaiu de depozitare a legumelor
i n sfrit un bloc de locuine. Aa a ajuns n ruin castelul ce odat uimea ntreaga
Transilvanie prin frumuseea i strlucirea lui.
Ruina depozitului de grne nu tulbur pe nimeni

Starea actual a castelului i a depozitului de grne e jalnic.

Trei zile la rnd, reporterii Ziarului de Mure au ncercat n fel i chip s-l contacteze pe
primarul comunei Snpaul, pentru a-i afla poziia vizavi de aceast situaie, dar inexplicabil
acesta nu a fost nicicum de gsit.
Nici reprezentantul Protopopiatului romano-catolic din Trgu-Mure, deintorul fostului
depozit de grne, nu a fost prea ncntat de indiscreia noastr, aa c ne-a nchis pur i
simplu telefonul n nas i de atunci nu a mai putut fi contactat.
Oamenii din sat sunt resemnai i sunt siguri c depozitul de grne al castelului nu va mai
fi vreodat refcut.
Primria i-a mprit banii de renovare cu cei de la ora. (n.r. Protopopiatul romanocatolic) i aici or s mai cnte ciorile mult timp de-acum ncolo, e de prere un localnic.
Nici faptul c ruina nu este mprejmuit cu nimic i c aici oricnd s-ar putea petrece o
tragedie, nu le d prea mari bti de cap oamenilor.
Aa e de mult timp i nu s-a ntmplat niciodat nimic, m linitete, zmbind pe sub
musti, Sandor bacsi.
Scos la vnzare
Nici castelului nu i se prevede o soart mai bun. Parohia romano-catolic nu a putut
dect s nconjoare construcia cu un gard pentru c zidurile surpate s-ar putea drma n orice
clip, aceasta e singura investiie pe care am putut s o facem, ne-a mrturisit preotul Bisericii
catolice din Snpaul, Bertalan Laszlo. Proprietara castelului este n acest moment Arhiepiscopia
romano-catolic Alba-Iulia.
Situaia castelului din Snpaul depete cu mult posibilitile financiare ale
arhiepiscopiei. E adevrat c domnul Laszlo Borbely a declarat c statul romn finaneaz
refacerea acestor cldiri, dar aceasta nu e dect o simpl declaraie. Pn acum nu am fost
ajutai n nici un fel, iar noi nu avem bani nici mcar s ntocmim proiectul. Am tot cutat
parteneri care s ne susin n aceast problem, dar nimeni nu pare dispus s arunce banii pe
fereastr. n momentul de fa am fi dispui s vindem castelul doar la preul terenului de sub
el, dar nici aa nu se nghesuie nimeni a declarat Szasz Janos, directorul financiar a instituiei.
Btrnii vorbesc cu mare drag despre vremea cnd grofii locuiau nc la castel. Prinii
Annei Jen au fost argai la boieri, iar Anna i aduce aminte foarte bine, cum era pe atunci.
Parcul din jurul castelului era extraordinar. Cred c nici grdina botanic din Cluj, nu are attea
plante cte erau aici. Grofii aveau o caleac frumoas, mbrcat toat n plu, cu care se
plimbau. Intrau n curte pe poarta din fa i ieeau pe cea din spate. Nou, copiilor, ne era drag
s-i privim, aa c stteam ore n ir la poart i ne zgiam. Asta era marea noastr plcere.
Despre trinicia deosebit a construciei mi-a povestit un localnic, ce i-a testat ntr-un mod
foarte inedit rezistena. Nu tiu cum au fost zidii pereii, dar sunt att de bine nchegai, nct
nici o crmid nu poi s scoi, fr s o frmi. Am ncercat s fur ntr-o noapte crmizi din
castel i n-am reuit s fac nimic. Parc erau sudate ntre ele. E o construcie pe cinste. tiu c
mai demult exista un tunel secret, subteran, ce pornea din pivni i care ducea pn la
biserica din deal. Probabil o mai exista i acum tunelul, dar nimeni n-a avut curajul s se
avnte ntr-acolo.
Cu toate acestea, oamenii sunt sceptici cu privire la viitor. Janos Bir a vzut cu ochii lui
ultimele zile de glorie ale castelului i e foarte dezamgit de prezent. Am tot sperat c o s-l
refac, acum zece ani, cnd i-au dat jos acoperiul. De atunci ns nu s-a mai micat nici un
pai. Am auzit c au venit bani suficieni de la Bucureti, dar eu nu am vzut pn acum nimic.
Sunt sigur c banii au fost cheltuii n alte scopuri, iar construcia o s se drme puin
cte puin. Probabil acesta e blestemul castelului Haller a concluzionat el gnditor.
Legenda
Legende strvechi vorbesc despre un cumplit blestem ce mai bntuie i astzi castelul
Haller din Snpaul.
Se spune c o vrjitoare iganc, nfuriat de cruzimea grofului Alardi Ferenc ce i-a biciuit
pe nedrept soul, a blestemat familia i castelul contelui la pustiire venic. De atunci, zice-se
c necazurile s-au inut scai de nobilul edificiu i de cei care l-au locuit. De trei ori a fost
construit castelul i de trei ori a ajuns n paragin i pustiire.

Sursa: Allain Cucu Ziarul de Mures

Castelul Huniade - Timisoara, Piaa Huniade, nr.1, Timis
Castelul Huniade sau Castelul Huniazilor este un monument istoric i cea mai veche
cldire din Timioara, construit ntre anii 1443 - 1447 de ctre Iancu de Hunedoara, pe ruinele
unui vechi castel din secolul XIV (construit n timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou).
Astzi adpostete Muzeul Banatului.
Istoric
n contextul frmntrilor politice din Regatul Ungariei al secolului XIV, regele Carol
Robert de Anjou a decis, n urma unei vizite n 1307, s-i stabileasc provizoriu, reedina la
Timioara.
S-a impus astfel necesitatea edificrii unui castel care s fac fa necesitilor regelui.
Construcia a fost realizat probabil de constructori italieni i terminat cel mai probabil n 1315,
pentru c, n 1316, regele era deja stabilit n noul su castel. Acesta a locuit aici pentru aproape
8 ani. Edificiul s-a dezvoltat in jurul unei curti patrulatere cu turnuri cilindidrice de colt. Asezat
fiind pe o insul era legat de oraul fortificat i el de ctre rege printr-o punte mobil. A cunoscut
refaceri importante n timpul comitelui Pippo Spano.
Noul castel
ntre 1441 i 1456, comite de Timioara a fost Iancu de Hunedoara. Acesta i-a stabilit aici
reedina i a dispus edificarea unui nou castel, pe ruinele vechiului palat-castel regal, grav
avariat de un cutremur. O contribuie la edificarea lui a fost adus de arhitectul italian Paolo
Santini de Duccio, aflat n acea perioad n serviciul lui Iancu de Hunedoara. Att castelul ct i
fortificaiile oraului au fost dotate cu turnuri n plan semicircular adaptate artileriei. A servit
drept reedin nobiliar pentru toi regii care pn n 1552 au poposit la Timioara.n perioada
ocupaiei otomane (1552-1716), a servit drept reedin a beglerbegilor Paalcului de
Timioara.
Reconstrucia
Datorit asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost
deteriorat, astfel c dup 1716 s-a impus renovarea lui. ns funcia lui a fost schimbat, fiind
transformat n cazarm de artilerie i depozit militar.
n anul 1849, revoluionarii maghiari, asediind Timioara, au distrus castelul din temelii,
pn la punctul n care a fost nevoie de o reconstruire a edificiului. Lucrrile de reconstrucie i
renovare s-au terminat n 1856. Edificul a fost mult modificat, n special n ceea ce privete
faada.
Stil
n ciuda numeroaselor modificri, castelul i-a pstrat organizarea n jurul unei curi
patrulatere, poziia turnului-donjon i "Sala Cavalerilor", detalii care care se regsesc i la
Castelul Corvinetilor de la Hunedoara. Faada principal a fost refcut ntr-un stil romantic.
Ferestrele, terminate n arc n plin cintru dar cu decoraie neogotic deasupra, au luat locul
orificiilor pentru piesele de artilerie iar faada a fost realizat n crmid aparent. Primul etaj,
construit pe nlimea a dou caturi normale conine dou sli boltite n stil neogotic, una cu trei
nave iar cealalt cu dou ce sunt construite din crmid i susinute de un ir de coloane
masive.
Cldirea se termin n plan vertical printr-un etaj mansard iar din punct de vedere al
plasticii exterioare, n partea superioar a faadei se afl un coronament crenelat.
Turnul castelului este de form rectangular, de mic nlime, cu ferestre mici i decorat
cu creneluri la extremitatea superioar astfel nct acoperiul nu este vizibil. Intrarea principal
a fost modificat i este flancat de doi pilatrii masivi ce au n partea superioar cte o colecie
de arme specifice Evului Mediu care contribuie la aspectul gotic al castelului.
Cele doua capete ale faadei principale sunt prevzute cu rezalituri, ale cror coluri sunt
accentuate printr-o imitaie n tencuial a sistemului constructiv din piatr.
Muzeu
Din 1947, castelul a fost atribuit Muzeului Banatului i gzduiete seciile de istorie i de
tiine ale naturii. Castelul se afl din nou n renovare.

Castelul Huszar - Apalina, Mures

A dost construit in 1720.
In perioada medievala, manastirea benedicta stapanea regiunea, iar in timp, domeniul
Apalina a ajuns in posesia bisericii. Castelul a avut mai multi proprietari de-a lungul anilor, iar in
urma nationalizarii de la 1848, toate cladirile castelului au fost confiscate. Din 1953 au
functionat in cladire birouri si spatii cu destinatie agricola detinute de catre stat, iar mai tarziu,
un internat pentru copii cu probleme de sanatate mintala. In 1989 copiii au fost mutate intr-o
noua cladire construita in gardina castelului.
Mai mult, castelul a fost utilizat drept depozit, astazi cladirea si parcul aferent fiind in ruina.
Momentan adaposteste un centru pentru copii cu nevoi speciale.
Castelul Hye - Iliua, Bistrita-Nasaud
Castelul dateaza din secolul XVIII. Astazi este spital de TBC
Castelul Iulia Hasdeu - Cmpina, Prahova
Castelul "Iulia Hasdeu" este un castel din municipiul Cmpina, Muntenia, Romnia,
construit ntre anii 1893 i 1896.
Muzeu memorial
Primul rzboi mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita reparaii nc
dinaintea morii constructorului su, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1896). Sarcina de
realizare a lucrrilor de restaurare sunt preluate n anul 1924 de ctre Ateneul Popular
"B.P.Hasdeu" din Cmpina. Cel de-al doilea rzboi mondial agraveaz starea construciei pn
n anul 1955, cnd numele su este nscris pe Lista Monumentelor Istorice.
Castelul a fost restaurat ntre anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice lund
decizia s-l transforme n muzeu. Graie profesorului de istorie, Nicolae Simache, cel care a
fondat aproape toate muzeele din judeul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965,
Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu".
Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intr ntr-un lung proces de restaurare i
consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultur Prahova, ale
Consiliului Municipal Cmpina, ale Muzeului de Istorie i Arheologie i ale Fundaiei "Hasdeu",
ritmul lucrrilor a fost grbit. Dup ce n perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrri de
consolidare i restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este
deschis parial i apoi la 25 februarie 1995, el este pus n ntregime la dispoziia publicului
vizitator, dei lucrrile de restaurare nu se sfriser.
Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu,
obiectele familiei Hasdeu, fotografii i documente originale, mobilierul vechi de peste un secol,
manuscrise i colecii ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat,
ediii princeps ale crilor savantului, precum i tablouri valoroase semnate de pictori renumii
precum Sava Henia, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.
De asemenea, n ansamblul expoziiei loc important l ocup preocuprile spiritiste ale lui
B.P.Hasdeu.
Slile castelului
Sala 1 - Salonul de primire al doamnei Iulia Hadeu, soia scriitorului, unde se afl bustul de
marmur al soiei scriitorului;
Sala 2 - Sufrageria, cu portretele familiei pictate n medalioane, pe pereii camerei;
Sala 3 Templul Castelului, cel mai nalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele i un
altar. n mijlocul turnului, unde se urc pe trepte metalice, se afl Statuia lui Iisus, sculptat de
Raphael Casciani. Rzboiul, cutremurele i ignorana uman au afectat de multe ori Castelul,
dar statuia lui Iisus nu a fost niciodat atins.
Sala 4 - Biroul de lucru al lui B.P.Hadeu, n care se afl portretele savantului, al soiei i al
Iuliei.
Sala 5 - Camera cu cale, dedicat Iuliei Hadeu, unde se afl ppua Iuliei, o sculptur, bustul
Iuliei Hadeu, de Ioan Georgescu, din marmur de Carrara, realizat n 1890.

 Sala 6 - Camera obscur, unde aveau loc edinele de spiritism, care are un porumbel de
piatr, o lunet astronomic, un sfenic i o statuet a lui Iisus.
Castelul Jsika - Moldoveneti , Cluj
Castelul dateaza din sec. XVI XIX si este construit n stil baroc. Este utilizat n prezent
de Primrie.
n cursul lucrrilor de plantare realizate n primvara anului 1912 la Moldoveneti, n
grdina Castelului baronului Jsika Gbor, a fost dezvelit accidental un cimitir de nhumaie.
Seciunea Numismatic i Arheologic a Muzeului Naional al Transilvaniei a fost informat de
aceast descoperire i Roska Marton a fost mandatat s efectueze cercetri arheologice.
n cursul spturilor din 1912, Roska a descoperit 57 morminte de inhumaie, care au fost
datate ca fiind din epoca medieval timpurie.
Castelul Jsika - Brnica, Hunedoara
Este un castel construit n stil baroc, undeva ntre anii 1650 i 1700
Castelul Jsika - Surduc, Salaj
Castelul Josika din Surduc dateaza din secolele XVII-XIX.
Castelul Karolyi - Ardud, Satu Mare
In judetul Satu-Mare, se pot vizita ruinele cetatii Ardud (sec.XV) apartinand voievodului
roman Bartolomeu Dragfi, ruda lui Stefan cel Mare.
Pe locul acesteia, Alexandru Karolyi a construit in anul 1630 un castel. In prezent se
pastreaza unul din turnuri, refacut in anul 1896, in stil neogotic.
Castelul Karolyi - Carei, Satu Mare
Istoria Castelului Karolyi din Carei ncepe n anul 1482, cnd Karoly Laszlo construia o
cas ntrit. Construcia a strnit mpotrivirea nobililor din comitatul Stmar, fiind nevoie de
intervenia regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului.
n 1592, datorit deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a ntri
construcia existent. Cldirea veche a fost nconjurat cu ziduri puternice, ntrerupte cu
bastioane, avnd un an exterior ntrit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat.
De asemenea este prezent o garnizoan numeroas i bine narmat. Cetatea a jucat un rol
important de-a lungul sec. XVII, fcnd parte din rndul marilor fortree de aprare a frontierei
vestice a Transilvaniei.
Importana cetii este menionat mai ales dup reconstrucia ei ntre anii 1661-1666.
Importana ei continu i n timpul rzboaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea
mpotriva habsburgilor (1703-1711). Cetatea este asediat de armata principelui, dar dup
cteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conductorul armatei.
n 1705 cetatea este atacat de austrieci i distrus parial, fiind refcut n acelai an.
Deoarece la sfritul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a
hotrt demolarea zidurilor i astuparea anurilor. Pstrnd fundaia i unele ziduri a fost
construit un castel patrulater, cu un singur etaj.
Construcia a fost terminat n anul 1794, era n stil baroc i cuprindea 20 de camere la
parter, 21 la etaj i o capel. Tot n aceast perioad se formeaz parcul cu plante rare i se
construiete un manej pentru 24 de cai. n urma cutremurului din 1834, castelul n bun parte sa drmat, restaurarea fiind fcut abia ntre 1894-1896. Cu aceast ocazie castelul este mult
modificat, adugndu-i-se nc un nivel la faad, trei turnuri mici i patru mari.
Restaurarea s-a fcut n stil neogotic, condus de arhitectul Meining Arthur ajutat de
meteri pricepui din Carei. Elementele de aprare din actuala form a cldirii au doar rol
decorativ (bastionul, anul cu ap). Arhitectura interioar a cldirii, uile, ferestrele, balustrada
scrii interioare precum i obiectele din fier forjat au fost furite de meteri locali. Holul era
destinat primirii oaspeilor, slile de la parter erau folosite ca sufragerii i buctrie n timp ce
ncperile de la etajele I i II erau locuine. n prezent, n castel se afl un muzeu istoric i de

tiinele naturii, aici funcionnd i biblioteca cu peste 80.000 de volume.

Parcul castelului
n jurul castelului n anul 1700 a existat o grdin frumoas, amenajat n stil baroc. n anii
1790 grdinarul Bode Gyorgy amenajeaz n jurul castelului nou o grdin englez. Grdina
avea si o ser cu plante exotice. Forma actual o primeste pe o suprafat de 12 ha, n anul
1890. Lund n considerare plantele rare din grdin (208 specii si subspecii de plante
arborescente),n anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit (platanul urias din fata
castelului cu un diametru de 205 cm,a fost plantat n anul 1810).
Castelul Klnoky - Hoghiz, Brasov
Castelul Kalnoky este un castel neorenascentist datand din secolul XVI. Monument istoric
si de arhitectura, acesta are un parc cu vegetatie luxurianta si stejari seculari.
Castelul Klnoky Miclooara, Covasna
Constructuia castelul Klnoky de la Miclosoara a fost inceputa in anii 1500 ca si conac de
vanatoare al familiei si contine multe elemente renascentiste, precum decoratii pictate pe pereti.
Castelul a fost abandonat timp de 50 de ani si momentan este in curs de renovare.
Familia Klnoky este una din familiile istorice ale Transilvaniei, originile lor ajungand pana
in perioade medievale obscure.
Se crede ca, prin secolul al XIII-lea, un secui cu numele de Kalnoky ar fi salvat viata
regelui Ungariei in timpul unei vinatori, tintind cu sageata ursul care se napustise asupra
suveranului. Monarhul i-ar fi oferit, drept recunostinta, mosia de la Miclosoara/Miklosvar si l-a
innobilat. Ca amintire a evenimentului, stema familiei poarta si acum emblema ursului strapuns
de sageata.
Dincolo de legenda, familia Kalnoky este atestata pentru prima oara documentar in estul
Transilvaniei la 1252, cele doua mosii principale fiind la Miclosoara, conacul de vanatoare si la
Izvorul Crisului, acolo unde se afla si resedinta familiei.
Printre personalitatile familiei se numara si Gustav Kalnoky von Korospatak, diplomat
austro-ungar si ministru de externe timp de 14 ani in guvernul de la Viena. Acesta a trebuit insa
sa paraseasca Ardealul in urma venirii comunismului si fiul sau s-a nascut in exil.
Generatia actuala, a 25-a a familiei mai exact contele Tibor Kalnoky de Korospatak fiul lui
Gustav Kalnoky, a revenit in tara dupa 50 de ani de exil in Occident.
Tibor si-a petrecut tineretea in tari ca Germania, Franta si Olanda. Ca o ironie a sortii,
urmasul "vinatorului" a devenit veterinar, specialist in pasari salbatice.
Tibor Kalnoky ar fi ramas un bun veterinar, muncind in Occident, daca destinul nu ar fi
schimbat totul, permitindu-i sa descopere pamintul stramosilor sai in 1987.
Dupa opt ani de proces cu statul roman, aristocratul si-a recuperat in 1999 doua conace si
mai multe case din Miclosoara. O mostenire pe cit de valoroasa, pe atit de greu de intretinut,
daca aristocratul nu ar fi gasit solutia: turismul rural ecologic.
Castelul Klnoky - Valea Criului, Covasna
Castelul a fost resedinta grofilor Kalnoky.
A fost construit pe locul unui conac renascentist.
Familia Klnoky este una din familiile istorice ale Transilvaniei, originile lor ajungand pana
in perioade medievale obscure.
Se crede ca, prin secolul al XIII-lea, un secui cu numele de Kalnoky ar fi salvat viata
regelui Ungariei in timpul unei vinatori, tintind cu sageata ursul care se napustise asupra
suveranului. Monarhul i-ar fi oferit, drept recunostinta, mosia de la Miclosoara/Miklosvar si l-a
innobilat. Ca amintire a evenimentului, stema familiei poarta si acum emblema ursului strapuns
de sageata.
Dincolo de legenda, familia Kalnoky este atestata pentru prima oara documentar in estul
Transilvaniei la 1252, cele doua mosii principale fiind la Miclosoara, conacul de vanatoare si la
Izvorul Crisului, acolo unde se afla si resedinta familiei.
Printre personalitatile familiei se numara si Gustav Kalnoky von Korospatak, diplomat

austro-ungar si ministru de externe timp de 14 ani in guvernul de la Viena. Acesta a trebuit insa
sa paraseasca Ardealul in urma venirii comunismului si fiul sau s-a nascut in exil.
Generatia actuala, a 25-a a familiei mai exact contele Tibor Kalnoky de Korospatak fiul lui
Gustav Kalnoky, a revenit in tara dupa 50 de ani de exil in Occident.
Tibor si-a petrecut tineretea in tari ca Germania, Franta si Olanda. Ca o ironie a sortii,
urmasul "vinatorului" a devenit veterinar, specialist in pasari salbatice.
Tibor Kalnoky ar fi ramas un bun veterinar, muncind in Occident, daca destinul nu ar fi
schimbat totul, permitindu-i sa descopere pamintul stramosilor sai in 1987.
Dupa opt ani de proces cu statul roman, aristocratul si-a recuperat in 1999 doua conace si
mai multe case din Miclosoara. O mostenire pe cit de valoroasa, pe atit de greu de intretinut,
daca aristocratul nu ar fi gasit solutia: turismul rural ecologic.
Castelul Kvr-Appel - Fantanele, Arad
Dateaza din secolul XIX, 1800 1850
Castelul Kemny - Galda de Jos, Alba
Castelul feudal din Galda de Jos a construit in secolul XVII si a apartinut familiei Kemeny.
Este locul unde au fost nchii cei cinci rani participanti la rzmeria de la Cmpeni n 1782.
n 1784 Cloca a cobort din Mogo i ntregalde cu gndul s atace castelul i s-i elibereze
pe cei nchii, dar armistiiul de la Tibru l-a mpiedicat s fac acest lucru.
Astazi castelul adpostete Centrul de recuperare i reabilitare neuropsihiatric.
Castelul Kemny - Jucu de Sus , Cluj
Castelul Kemny din Jucu de Sus, judeul Cluj a fost construit n secolul XIX.
Istoricul Mihail Macrea din Cluj-Napoca crede c la Jucu de Sus se afla, n epoca roman,
o mare carier de exploatare a pietrei. Arheologii spun c n zon ar putea fi urme ale
germanilor, aezai pe valea Someului Mic. Numele are o origine slav veche: juc nseamn
gndac sau goang. Tudor Slgean, ef al seciei Istoria Transilvaniei la muzeul cu acelai
nume, precizeaz c primele atestri documentare dateaz din secolul XIV. n stnga
Someului se afla Jucu Nobil, reedina familiei Suky, unde a fost atestat, n 1332, cea mai
veche coal steasc din Transilvania. Dincolo de ru se aflau Jucu de Jos i Jucu de Sus,
pri ale vastului domeniu Suky.
De origine german, familia nobiliar Suky s-a aezat n Transilvania n secolul XIII. Un
potir fcut la comanda acesteia, pstrat n tezaurul catedralei din Esztergom (Ungaria) este
considerat de istoricii de art drept cel mai bogat i mai luxos din Transilvania. Ultimii
descendeni ai acestei familii s-au stins n secolul XVIII, posesiunile familiei fiind preluate mai
trziu de membrii familiei Kemny. Pe locul reedinei familiei din Cluj s-a ridicat, n secolul XIX,
Casa Petrechevich-Horvth, astzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei.
Castelul, ridicat n secolul XIX, are forma literei L, cu laturi de 22 i 16 metri. Este format
din subsol, parter, etaj i arpant, cu 2 intrri. Cldirea are dou intrri aflate pe laturile sudice,
intrarea mic fiind ncadrat de un portic cu dou coloane pe care se afl o teras. Legtura
dintre parter i etaj se face pe o scar se piatr. n colul nord-vestic al castelului se afl un
foior de form pentagonal. Din vechiul parc au mai rmas doar civa arbori btrni i un bloc
de piatr nalt de app. 1,5 metri, sculptat cu motive animale.
Cldirea gzduiete coala cu clase I-VIII "George Bariiu".
Castelul Kemny - Sncrai, Alba
Castelul Kemeny face parte din domeniul familiei nobiliare Kemeny din localitatea Sncrai.
A fost construit in anul 1805.
Castelul Kemny-Bnffy - Luncani , Cluj
Castelul a fost construit in secolul XVIII.
Cronologia acestuia:
1268 - prima atestare documentar a locului, prin actul de cumprare al domeniului (Terra

Gerende) de ctre Peter, Jakab i Saul Gerendi (fiii lui Samson Gerendi) de la ceteanul Cute
din cetatea Turda, contra preului de 15 mrci argint.
1270 - fiul Istvan al lui Bela IV (1235-1270) n certificatul de druire a localitilor Aranyoslna
(Luna) i Hadrvet (Hdreni) se refer la Peter i Jakab Gerendi, precum i la Villa Guerend.
1290 - biserica (iniial romano-catolic) Luncani a fost probabil construit de Jakab Gerendi cu
incepere din anii de dup 1268. A fost terminat n anul 1290. O inscripie n piatr din biseric
atest existena bisericii la acea dat.
1332 - Monumenta Vaticana se refer la aceast localitate, numind-o Gerend.
1339 - n testamentul su, Miklos Gerendi (Comes Nicolaus filius Petri nobilis de Gerend)
dispune ca biserica de piatr cu hramul Sf.Elisabeta (Erzsebet a fost prenumele mamei lui
Miklos Gerendi) s fie ingrijit n comun de nepoi.
1378 - domeniul primete despgubiri pentru daunele provocate morii de plutele care
transportau sarea pe Arie.
1529 - n Luncani se ine o Diet a Transilvaniei unde se decide ridicarea nobilimii transilvnene
mpotriva principelui ardelean Ioan al II-lea Sigismund Zpolya (1540-1571).
1597 - pe motiv de trdare, familia Gerendi pierde domeniul i castelul (acestea vor intra ceva
mai trziu n posesia familiilor Jsika i Sarmasghy).
1629 - ncepnd cu anul 1629, an n care consilierul Boldizsr (Baltazar) Kemny - tatl
principelui Ardealului Ioan Kemny (1661-1662) - a preluat o parte a satului de la Bethlen
Gabor, i pn n anul 1861 (anul morii ultimului Kemny, nmormntat n cripta bisericii)
conductorii bisericii au fost reformaii Kemny.
1630 - Boldizsr (Baltazar) Kemny cumpra castelul (i moiile aferente) de la Gabriel Jsika.
1653 i 1661 - dou inventare descriu castelul i domeniul Gerend. n aceast perioad,
acestea aparineau lui Janos Kemny. Ultimul inventar dateaz dup un jaf al ttarilor.
1702 - dou inscripii din subsolul castelului atest desfurarea unor ample lucrri de
construcii.
1824 - se ncheie construirea bastioanelor de la colurile castelului.
1848-1849 - cu prilejul Revoluiei, castelul este devastat.
1857 - au loc alte lucrri de construcie, inclusiv o reparaie capital. O gravur din aceast
perioad prezint castelul n forma sa actual.
1861 - decesul lui Smuel Kemny, ultimul brbat al familiei Kemny. ncepe procesul de
succesiune.1867 - n urma procesului, castelul revine Iosefinei Kun, cstorit cu Wilhelm
Klebelsberg.
Ulterior, este motenit de familiile Zichy i Bnffy.
1918-1919 - cu ocazia evenimentelor care au urmat primului rzboi mondial, castelul este
avariat din nou.
1944 - castelul este ocupat n luna septembrie de trupele ruseti care ncearc s atace trupele
germane aflate dincolo de Arie.
1949 - membrii familiei Bnffy sunt evacuai forat din castel de ctre noile autoriti comuniste.
Ulterior, aici se stabilete sediul C.A.P.-ului. n aceasta perioad, o mare parte din cldirile
anexe sunt demolate.
1990 - Familia tefan (Istvan) Bnffy reintr n posesia castelului i a unor loturi funciare
aferente.
ntreaga avere a fost lsat motenire de tefan Banffy n anul 2003 Asociaiei Voluntare
Castelul Banffy din satul Luncani, com. Luna, jud.Cluj, str.Principal nr.402. n documentul de
transmitere a proprietaii, ncheiat n data de 10 octombrie 2003, baronul tefan Banffy i soia
lui Elisabeta i-au cedat dreptul de proprietate asupra castelului de la Luncani, compus din 44
de camere, alte dou case i un teren de 10 ha situate n aceeai localitate.
n plus, baronul i-a cedat bunurile mobile, respectiv cele 53 de tablouri i cteva zeci de piese
de mobilier de epoc. n schimb, a primit asigurarea existenei pe tot restul vieii i
"nmormntarea cu toat cinstea, dup datinile locale". Castelul pe care tefan Banffy l-a donat
Asociaiei Voluntare a fost transformat intr-un centru pentru copii handicapai. tefan Banffy a
murit n 4 ianuarie 2006 la Cluj-Napoca. El dorea s se nfiineze la Luncani un muzeu al
familiei, cu obiecte care au aparinut strmoilor si.

Castelul Kendeffy - Sntmria-Orlea, Hunedoara

Castelul de la Santamaria Orlea a fost ridicat de familia nobiliara Kendeffy la 1782. Cea
mai bogata familie de nobili de la acea vreme din Transilvania, mai bogata chiar si decat avea
sa fie familia regala, avea nevoie de o resedinta mai mare, mai impunatoare decat castelele pe
care le detinea deja in Tara Hategului. Edificiul a fost nationalizat in 1946 de catre comunisti.
Gabor Kendeffy, ultimul cap al familiei nobiliare, a trait o vreme in cateva camere ale
castelului. S-a incapatanat sa ramana si sa nu plece in strainatate, cum a procedat intreaga
familie pentru a se adaposti de umilintele la care erau supusi burghezii de catre noua
oranduire comunista. Dupa cativa ani a cedat si el umilintelor, dar tot nu a plecat din tara, ci s-a
mutat la Hateg, la cativa kilometri distanta de castel, oras in care a decedat in 1962.
In primele decenii de comunism, castelul din Santamaria a servit drept sediu de IAS.
Crama sa din subsol a fost transformata in depozit de cartofi. Abia in 1967, nomenclaturistii
comunisti au decis ca ar fi mai bine ca edificiul sa serveasca drept castel de vanatoare, in
special pentru oaspetii din strainatate ai partidului. Intre timp, constructia originala a fost
devastata. Crama a fost napadita de mucegaiul incurajat de cartofii depozitati. Obiectele
valoroase si mobilierul din castel disparusera rand pe rand inca din primii ani de comunism. O
parte din acoperisul de sindrila s-a spart. Au aparut gauri in tavan, largi de doi-trei metri.
Comunistii au gasit insa cateva schite vechi ale castelului si l-au reconstruit. Nu au avut insa
nici rabdare si nici oameni interesati ca lucrarea sa fie de cea mai buna calitate.
Proprietatea i-a fost retrocedata lui Pal Van Barany, unuia dintre urmasii familiei nobiliare
Kendeffy, nepot al lui Gabor Kendeffy.
Sursa: Replica Hunedoara
Castelul Kendy-Kemny - Brncoveneti, Mures
Castelul de la Brancovenesti este atestat documentar inca din 1228.
Castelul medieval a fost construit dupa invazia mongola, probabil folosindu-se piatra din
castrul roman. Forma renascentista a castelului a fost creata dupa constructiile din 1537 si
1555, care au fost comandate de Ferenc Kendi. Dupa moartea lui Kendi in 1558, perioada
urmatoare a cunoscut o succedare rapida de proprietari, pana in anul 1648 cand a intrat in
posesia lui Janos Kemeny, si ramane in mainile familiei Kemeny timp de trei sute de ani.
Janos Kemeny, desi nu a fost un literat, a jucat rolul de indrumator al vietii literare
transilvanene dintre cele doua razboaie mondiale. In iunie 1926 a invitat in castelul sau 28
dintre cele mai proeminente personaje literare ale timpului si impreuna au fondat asociatia
Helikon transilvanesc. Din acest moment, timp de douazeci de ani castelul brancovenesc a
devenit centrul intalnirilor literare. Castelul si parcul au fost retrocedate familiei Kemeny, dupa
multi ani au redevenit posesorii proprietatii.
Castelul Brancovenesti este cel mai tipic exemplu de castel medieval transilvanean. Din
anul 2004, cladirea castelului gazduieste copii cu probleme psihice.
Ar putea fi retrocedat urmasilor baronului Kemeny Janos, care a intrat in posesia castelului
in 1663.
Urmasii baronului nu au acceptat sa primeasca despagubiri de la stat si au deschis
actiune in instanta, inainte chiar de modificarea legilor proprietatii.
Castelul Konopi - Conop, sat Odvo, Arad
Castelul Konopi, este situat n Judeul Arad, la 50 de km de municipiul Arad, n localitatea
Odvo, ce ine de comuna Conop.
A aparinut familiei nobiliare de origine maghiar Konopi, a crui ultim urma Baronul
Coloman Knopi (n. 1880 d. 1947), inginer i cercettor agricol (inventator al grului de
Conop), nfiiaz cu drepturi depline pe colaboratorul su Gheorghe Lenghyel, conferindu-i astfel
i titlu de Baron.
Castelul a fost naionalizat n anul 1948, mpreun cu ntreaga moie n suprafa 556 ha
pdure i teren arabil. Conacul s-a rentors n proprietatea familiei Konopi-Lenghyel n anul
2007.

Castelul Kornis - Mnstirea , Cluj

Cldirea principal a castelului a fost construit de ctre Kristf Keresztri intre anii 15731593, n stilul renascentist. n cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu cldiri
secundare pe forma unei incinte patrulatere. Dup ce domeniul devine proprietatea familiei
Kornis, n jurul anului 1673 Gspr Kornis (1641-1683) ridic etajul al II-lea al cldirii principale,
pe latuta sudic.
Fiul su, Zsigmond Kornis renoveaz castelul n 1680. Tot el a reparat castelul, dup ce
acesta fusese deteriorat n timpul revoltei Curuilor de la nceputul secolului XVIII, iar n 1720
adaug dou noi bastioane octogonale n partea nordic, este refcut turnul de la intrarea n
castel, pe latura de vest, turn care mai exist i astzi. n aceast perioad are loc i
redecorarea ncperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refcute lucrrile din lemn ale
ancadramentelor ultimului etaj i scara ornamentat cu motive populare i sunt aduse
decoraiuni din piatr de tuf vulcanic de Dej.
n cel de al doilea rzboi mondial o parte din castel a fost distrus, iar dup naionalizare
coleciile sale au fost arse de comuniti [2]sau au fost furate. Biblioteca din castel coninea
naintea distrugerii peste 9.000 de volume, formate din colecii de cri rare[3]. A fost distrus
acum i imensa colecie de istorie natural. Pavilioanele au cptat destinaii de siloz, cmin i
coal cultural.
Dup 1944 a fost recldit numai o parte a zidriei n perioada 1975-1976, iar capela
Kornis a fost preluat de biserica ortodox. Nu au existat ns lucrri serioase de refacere a
castelului i domeniului, castelul ajungnd astzi n ruine. Castelul a rmas cunoscut i pentru
statuile celor doi inorogi care i pzesc n continuare intrarea.
Intrarea n castel avea i o punte suspendat,veche, care era ridicat in timpul nopii sau
in caz de pericol, poart ncadrat de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar i pe
blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se
considera c o vegheau.
La intersecia diagonalelor incintei se afl o fntn octogonal, nconjurat de stlpi
circulari i arcade. n partea nord-estic a domeniului exist un pavilion ridicat n 1825, dispus
pe dou laturi ale sale cu coloane dorice.
Castelul Kornis-Rkoczi-Bethlen - Iernut, Mures
Castelul Kornis - Rkoczi Bethlen din Iernut a fost construit de Gspr Bogti n anul
1545, fiind astzi unul dintre castelele transilvnene ncadrate din punct de vedere stilistic n
curentul renascentist.
Localitatea Iernut apare atestat documentar n anul 1257, sub numele de Ranoltu. A fost
la nceput o simpl moie de tip feudal, pentru ca mai trziu, n anul 1461, s primeasc statutul
de trg. Pe locul unde se afl astzi castelul de la Iernut, n forma sa actual, exista anterior
anului 1545 o alt reedin nobiliar. Aspectul su a rmas necunoscut, ntruct dup ce va
intra n posesia lui Gspr Bogti va fi reconstruit din temelie.
ntre anii 1583 i 1585 castelul l va avea ca proprietar pe Francisc Kendy. n aceast
perioad este gzduit aici, timp de opt luni, genovezul Franco Sivori, cel care fusese n slujba
domnului rii Romneti, Petru Cercel.
n 1608, castelul este donat de principele Gabriel Bathory lui Kornis Boldizsar ca rsplat
pentru sprijinul acordat n vederea urcrii pe tron.
n 1649, Kornis Francisc renun la castel n favoarea principelui Gheorghe Rakoczi al IIlea, contra sumei de 22.000 de florini. Acesta modific construcia ntre 1650-1660 dup
planurile arhitectului veneian Agostino Serena. Momentul este consemnat printr-o inscripie
care se poate distinge i astzi pe bolarul median al portalului nordic: AUGUSTINUS SERENA
ARCHITECTUS VENETUS OPERA FECIT.
Castelul are un plan patrulater, cu o curte interioar de mici dimensiuni i patru bastioane
masive la fiecare col. Zidurile, cu o grosime de aproape un metru, sunt construite din crmid,
dar n cazul subsolului a fost folosit pe anumite poriuni i piatr. Faadele exterioare au un
aspect sobru, cu foarte puine elemente decorative. Se remarc cele dou portaluri cu

deschideri semicirculare, de pe laturile de nord i sud, prin care se asigur accesul n curtea
castelului. Pe latura nordic, axul median este marcat de un mic balcon sprijinit pe dou
console cu profilatur curbilinie. De asemenea, cteva dintre ferestrele etajului sunt surmontate
de frontoane triunghiulare. La interior, n pofida modificrilor aduse n perioada comunist, cnd
castelul a fost transformat n liceu, slile parterului pstreaz cteva elemente arhitecturale
specifice perioadei renascentiste. Sistemul de acoperire este cel al bolilor n cruce crora li se
asociaz pe alocuri mici console de piatr, decorate cu motive geometrice sau vegetale,
precum i chei de bolt de form floral. Uile care asigurau trecerea dintr-o ncpere n alta i
care au fost zidite ulterior, aveau ancadramente cu profilaturi alctuite din succesiuni de toruri i
scoti i cornie puternic reliefate n partea superioar. Unul dintre cele mai frumoase i mai bine
pstrate ancadramente este cel al ncperii din colul nord-estic, decorat cu pilatri suplii care
susin acelai tip de corni. Tot pe partea interioar a laturii nordice se afl o mic ni
semicircular i alungit, al crui cadru este decorat cu dou flori sculptate n relief.
Printre modificrile fcute de arhitectul Agostino Serena la mijlocul secolului al XVII-lea se
numr i deschiderea unei loggii la nivelul superior al laturii sudice, care a fost ulterior zidit.
Urmele arcadelor semicirculare sunt vizibile ns i astzi, att pe zidul nordic al curii, ct i n
interiorul ncperilor. Galeriile de pe cele trei laturi ale curii interioare, care imit tipologia
loggiei renascentiste au fost adugate ulterior, neaparinnd planului original al castelului.
Complexul arhitectural era ns mai amplu, acesta cuprinznd ziduri de incint, depozite i
alte dependine. Dintre acestea s-a mai pstrat un corp de cldire de mici dimensiuni: cldirea
porii, care prezint elemente arhitecturale specifice stilului baroc: deschiderea gangului,
elementele decorative n form de volut aflate deasupra ferestrelor, forma acoperiului.
Din pcat, astzi cldirea a fost lsat n paragin de autoriti.
Sursa: Gheorghe Andreica, Monografia oraului Iernut pn n 1947, Trgu-Mure, Ed.
Nico, 2007
Castelul Lzr - Lzarea, Harghita
Este una din cele mai impuntoare reedine nobiliare din Ardeal. n turnul porii se gsete o
inscripie cu litere gotice din anul 1532 (Cristus Maria 1532). Cel mai vechi turn de locuit
dateaz din 1450. Trei dintre turnurile din coluri sunt de form rectangular regulat, al
patrulea, cel din nord-vest are apte coluri. Pe latura sudic, n centru se afl bastionul de
poart, nconjurat de perei ornai bogat n stil renascentist, pe care se pot observa urmele
picturilor murale decorative.
Castelul i-a cptat forma final n timpul lui Lzr Istvn (fiul lui Lzr Andrs), care a copilrit
mpreun cu principele Bethlen Gbor, ulterior unul din oamenii de ncredere al acestuia,
judectorul regal al scaunului Ciucului, Gheorghenilor i Casinului, cel care a prezidat adunarea
naional secuiasc din Lutia din anul 1596. Stema lui se gsete pe peretele sudic, pe
bastionul din stnga porii, mpreun cu inscripia "1632", anul ncheierii construciei. n curte
putem vedea o serie de construcii parial n ruin: buctria, locuina personalului de deservire,
cuptorul, cazarma, fntna, atelierul de fierrie, grajdurile.
ntre anii 1590-1594 n acest castel i-a petrecut copilria una din cele mai importante
personaliti transilvane, principele Bethlen Gbor. Castelul a fost devastat n 1707 de trupele
austriece ca represalii pentru sprijinul acordat de contele Lzr Ferenc lupttorilor pentru
libertate. Castelul a fost renovat de Lzr Ferenc. Lui este atribuit i construcia "palatului
mare" (sala cavalerilor), unde se ineau ani la rnd edinele Scaunului. Cu moartea sa se
ncheie perioada de glorie a castelului. Incendiile din 1748 i 1872 au contribuit decisiv la
degradarea construciei, n care au fost oaspei printre altele domnitorii Moldovei Petru Rare
(1527-1538) i Mihnea Vod (1660).
Castelul, ncepnd cu anul 1967 este renovat treptat. S-au terminat lucrrile la cldirea
principal folosit azi ca galerie de art, Sala Cavalerilor (Sala de Consiliu), Bastionul Berzelor,
este n renovare "Casa Femeilor" i "Bastionul cu Brnz". Sala Cavalerilor este mobilat cu
mobilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvnene, lmpi i alte elemente de
dcor din fier forjat, opera meterilor populari din jude. Tavanul pictat din lemn a fost de
asemenea reconstruit.

n cldirea din mijlocul curii, aa zisa "carcer cu coase" erau deinuti participanii la rscoalele
populare de pe domeniile familiei Lzr.
Azi Lzarea este un centru de creaie important pentru artitii plastici din ar. Castelul
gzduiete exponatele donate de ctre artitii participani la taberele de creaie ce se
organizeaz aici. Galeria de Art "Prietenia" (expoziia de pictur) ocup cele opt sli mari ai
bastionului porii si ncperile din "Sala Cavalerilor". Sunt expuse n permanen 150 de picturi
din tezaurul artistic bogat format din donaiile artitilor participani la tabra de creaie, expoziia
fiind astfel o reprezentare bogat a artei plastice contemporane. Sunt prezeni prin operele lor
artiti ca: Aurel Ciupe (Aleea), Bndru Nicolae (sculptura "Lupttorul"), Grigore Patrichi
(Figura), Gal Andrs (Cariera), Liviu Suhar (Carnavalul), Barabs Istvn (Pe cmp), Balla
Jzsef (Pictorul), Dumitrescu Mircea (Coridorul), Blint Kroly (Tinereea - sculptur n
marmur). Aici este expus bustul lui Bethlen Gbor, opera artistului Ferenc Ern.
Sala de aproximativ 300 mp deasupra Slii Cavalerilor gzduiete exponatele de grafic.
Castelul Lzr Imre - Srata, Bistrita-Nasaud
Dateaza din secolul XIX. Astazi este sediu pentru Agenia taberelor i turismului colar
Castelul Lonyai - Medieu Aurit, Satu Mare
Castelul este o realizare de frunte a Renaterii transilvnene, azi ruinat.
Medieul Aurit este cunoscut nc din anul 1271 sub denumirea de Megyes, iar din anul 1273
sub denumirea de Medies. Vestigii valoroase privind istoria strveche i veche a acestor locuri
au fcut ca ea s fie cunoscut nc de la sfritul secolului al XIX- lea, iar cele mai renumite
descoperiri arheologice care se leag de aceast comun sunt cu siguran cuptoarele dacice,
cele mai mari din Romnia. Cercetrile arheologice ncepute aici n anul 1964 au dus la
descoperirea unui adevrat centru meteugresc, constnd din 17 cuptoare pentru ars
ceramica. Ele au fost foarte bine conservate, i se pot vizita n hotarul comunei, la punctul numit
uculeu.
Biserica reformat s-a construit n 1892, n pereii ei fiind zidite i pietrele cioplite din vechea
biseric, construit nc de Susana Bathory, nobila din Seini. n centrul satului se nal biserica
ortodox, construit n 1892 i cea greco-catolic, iar tot aici putem vedea i monumentul
dedicat participanilor din localitate la revoluia din anul 1848. n hotarul de vest al localitii se
ntinde o pdure cu faim istoric, loc de refugiu n vremurile trecute pentru tlhari i curuii lui
II. Rkczi Ferenc.
Cetatea Medie a existat deja n sec. al XIII-lea, fiind menionat (villa Megyes) n 1278 ca i
proprietate a lui Andras, fiul lui Jk din neamul Kaplyon. Ulterior acestuia i-au fost confiscate
toate bunurile i cetatea ajunge n proprietatea voievodului Transilvaniei, Miklos, fiul lui Mricz,
din neamul Pok. Pn la stingerea sa, aceast familie va pstra domeniul Medie.
n 1493 cetatea este ocupat cu fora de cei din familia Bathory, care vor fi stpni peste
domeniul Medieului vreme de un secol, cnd prin succesiune revine familiei Lnyai. Sigismund
Lnyai este cel care va transforma cldirea ntr-un castel renascentist n aprox. 1630, unul
dintre cele mai frumoase edificii din Transilvania contemporan. Ruinele actuale sunt rmiele
acestui mre edificiu, alctuit din 4 aripi de cldiri cu dou etaje, dispuse continuu n jurul unei
curi centrale, prevzut cu bastioane n form de pan (prismatice la coluri).
Castelul avea o faad principal expresiv, dominat central de un turn octogonal situat
deasupra gangului porii i valoroase ancadramente de piatr. Turnul porii de acces se ridica
cu un nivel deasupra celorlalte cldiri. Odinioar toate acestea erau nconjurate de un an de
aprare, umplut cu ap, al crei urme au disprut.
Dup moartea lui Sigismund Lnyai, fiica lui, Anna devine proprietara castelului. Turcii l
asediaz fr succes n 1661, i ca rzbunare incendiaz toate casele din localitate. Dar ce nu
au reuit s ocupe turcii, va fi distrus civa ani mai trziu, n timpul principelui Apafi. Anna
Lnyai organizeaz n 1670 un atentat cu ceilali nobili din zon mpotriva mercenarilor germani
din cetatea Satu Mare, care prdu constant satele din nprejurimi. Acetia ntorcndu-se dintrun raid sunt surprini i masacrai, dar urmrile pentru cei care au plnuit atacul sunt la fel de
severe: Anna Lnyai este condamnat la moarte i confiscare de bunuri.

Castelul a fost aruncat n aer n acelai an. Ce a mai rmas din ea este distrus n 1707, n
timpul revoluiei lui Rakoczi II. Familia Wesselnyi achiziioneaz ruinele n 1732 i o
reconstruiete, dar masivul castel nu va mai avea niciodat mreia din timpul lui Sigismund
Lnyai. Urmtorul proprietar va fi familia Teleki, care o va stpni n secolul XIX, cnd starea
edificiului este deja ntr-o degradare constant. Nu va mai fi restaurat dect n 1941, dar
renovarea din temelii din nefericire nu are un efect de durat, castelul fiind incendiat de trupele
sovietice n 1944.
Astzi castelul - singurul renascentist din judeul Satu Mare - este ruinat i se degradeaz pe zi
ce trece. Si totui, cu toat starea sa de ruin domin i acum imaginea centrului comunei.
Castelul Martha Bibescu - Comarnic, Prahova
Castelul Martha Bibescu ctitorit de Printul George Valentin Bibescu si sotia sa, Martha Bibescu.
Construit in 1934, in orasul Comarnic, cartierul Posada, ca resedinta de odihna a familiei. In
anul 1948 a fost nationalizat si a avut mai multe destinatii.
In prezent este Centru de Restaurare a Patrimoniului Artistic, iar din 1992, intr-un corp nou,
functioneaza Muzeul Cinegetic, singurul de acest fel din tara.
Castelul Martinuzzi - Vinu de Jos, Alba
Un castel din secolul al XVI-lea, aflat nu departe de Alba Iulia, prezentat in lucrarile de istoria
arhitecturii ca fiind cel mai valoros castel renascentist din Romania, a ajuns o ruina. Castelul
Martinuzzi se afla pe teritoriul administrativ al comunei Vintu de Jos, a fost construit la mijlocul
secolului al XVI-lea de catre guvernatorul Transilvaniei de atunci, Gheorghe Martinuzzi, episcop
de Oradea, si a fost folosit drept resedinta a acestuia.
Datand din 1550, castelul, ridicat sub forma de cetate, era inconjurat cu valuri de pamant si
santuri umplute cu apa. Edificiul a fost ridicat pe fundatiile unei constructii mai vechi. Are o
rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul Martinuzzi din ordinul generalului
Castaldo in 1551 si a stat inchis, iar apoi ucis, domnitorul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597).
Castelul era considerat un exemplu tipic de Renastere transilvaneana si a fost ridicat dupa
planurile arhitectului italian Dominico da Bologna.
Primarul comunei Vintu de Jos, Alexandru Danciu, a declarat ca acest castel se afla acum in
proprietatea parohiei reformate. "Castelul este tot in halul dezastruos in care a fost. Am discutat
anul trecut cu doua persoane care au promis bani de la Guvern pentru reabilitarea castelului.
Nu s-a intamplat insa nimic", a spus primarul Danciu. Acesta a completat ca nu va renunta la
reconstructia castelului, motivand ca Martinuzzi este si astazi o personalitate recunoscuta. "si in
America sunt persoane care stiu de Martinuzzi si de castelul de la Vintu de Jos. Am vrut sa fac,
o data cu reabilitarea castelului, si o sala de conferinte in fostul sediu al unei scoli dezafectate
din apropiere. Am si gasit investitorul la care sa concesionez, insa Ministerul Educatiei nu a vrut
sa ma lase sa fac proiectul", a afirmat primarul din Vintu de Jos.
Legendele palatului
In jurul castelului de la Vintu de Jos si al cardinalului Martinuzzi exista numeroase povestiri
interesante. Potrivit cronicarului medieval Wolfgang Lazius, cardinalul Martinuzzi avea o avere
insemnata, provenita in mare parte din confiscarea unei comori descoperite de niste pescari.
Cronicarul mentioneaza ca in anul 1543 un grup de pescari romani a patruns cu luntrile de pe
Mures in apele Streiului si si-a legat ambarcatiunile de un trunchi pravalit in apa. Atunci unul
dintre pescari le-a atras atentia celorlalti asupra unor obiecte sclipitoare ce se zareau pe fundul
raului. Scufundandu-se, acesta a scos de acolo mai multi galbeni. Uimiti de aparitia monedelor,
pescarii au inceput sa cerceteze cu atentie imprejurimile, descoperind o bolta zidita in adancuri
si naruita din cauza radacinilor copacilor crescuti pe malul apei. Patrunzand in interiorul hrubei
din adancuri, ei au scos la suprafata 40.000 de galbeni ce purtau efigia regelui Macedoniei,
Lysimach. Cronicarul noteaza mai departe ca in afara de galbeni mai erau si "sloiuri de aur".
Comoara cardinalului
Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns pana la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat
prinderea pescarilor si confiscarea tezaurului. Se mentioneaza apoi ca organele de ancheta ale
vremii au facut cercetari la fata locului, descoperind in bolta subterana alte cateva mii de

galbeni. Dupa aceea Martinuzzi si-a cumparat o serie de domenii, construind si frumosul castel
de la Vintu de Jos. Vestea despre fabuloasele averi pe care le detinea Martinuzzi a fost una
dintre cauzele ce i-au adus acestuia moartea. Se povesteste ca in luna decembrie a anului
1551 la resedinta cardinalului de la Vintu de Jos a venit in vizita generalul spaniol Castaldo,
omul de incredere al imparatului Ferdinand de Habsburg, si ca, intr-o noapte, un grup de soldati
ce-l insoteau pe general l-au asasinat pe cardinal. Dupa moartea acestuia castelul a fost jefuit,
gasindu-se numai 2.000 de monede de aur din tezaurul descoperit in apele Streiului.
Tezaurul de la Gherla
Un cronicar medieval, Wolfgang Bethlen, arata ca in cetatea Gherlei, unde era un alt domeniu
apartinand cardinalului Martinuzzi, s-a gasit o mare parte din tezaurul confiscat de Martinuzzi.
Din insemnarile mai recente ale profesorului Iacob Marza, care relateaza despre drama
petrecuta in Evul Mediu la castelul din Vintu de Jos, se mai afla ca la Gherla, cu acelasi prilej, sa mai gasit o masa mare de argint cu patru vase aurite, cupe, coliere, inele si "minunate
covoare aduse din tarile straine si o imensa cantitate de pietre pretioase".
Sursa: Dorin Timonea Romania Libera
Castelul Mriaffi - Sngeorgiu de Mure, Mures
Castelul Mriaffi a fost construit in anul 1870 si a apartinut grofului Mriaffi. Este inconjurat de o
gradina cu copaci seculari.
Castelul Mercy - Carani, Timis
In 1716 Banatul este eliberat, dupa ce timp de 200 de ani fusese provincie a Imperiului Otoman.
A fi provincie a Imperiului Otoman insemna ca populatia de origine crestina fuge in mare parte
in regatele vecine (Tara Romaneasca, Transilvania), in locul ei se muta o populatie musulmana,
apar noi orase cu mahalalele (cartierele) lor, se ridica moschei (uneori se refunctionalizeaza
biserici), se construiesc cetati turcesti, etc.
Cand trupele austriece, conduse de printul Eugeniu de Savoya, "elibereaza" Banatul, cucerind
de fapt aceste terenuri de la turci si anexandu-le Imperiului Habsburgic, toate pamanturile intra
in posesiunea Coroanei, pentru ca nu mai exista nici o aristocratie latifundiara: proprietarii de
pamant crestini de dinainte de stapanirea otomana isi pierdusera pamanturile de prea multa
vreme pentru a mai conta, iar proprietarii musulmani fug o data cu schimbarea stapanirii.
Terenurile vor ramane in posesiunea Coroanei pana in 1781 cand, pentru a-si finanta
razboaiele impotriva Imperiului Otoman Imparatul Iosif II scoate la vanzare pamanturile pe care
le detinea in Banat. Acesta etse momentul de aparitie a unei noi aristocratii in Banat.
Pana atunci insa, este randul populatiei otomane sa paraseasca zona, mahalalele sunt
daramate, moscheile la fel, unele orase se intorc la statutul de sate, cetatile turcesti sunt
inlocuite cu fortificatii mai trainice si mai performante, de tip austriac, este sistematizat Timisul si
este asanata Campia Timisului, se fac eforturi pentru a popula tinutul aducand colonisti din alte
colturi ale Imperiului (svabii de astazi), se intocmesc rapoarte - adevarate studii etnografice despre populatia existanta (romani, bulgari, sarbi, tigani, evrei).
In 1718, dupa Pacea de la Passarowitz, cand Imperiul Otoman aceepta sa cedeze teritoriile
cucerite Imperiului Habsburgic, este numit guvernator al Banatului contele Claudius Florimund
de Mercy, nascut in Lorena (acum in Franta) si care s-a remarcat prin faptele sale de vitejie,
reusind sa-si faca drum pana la functa de general de cavalerie. Mercy indeplineste functia de
guvernator al Banatului Timisoarei 11 ani. In 1734, dupa ce este numit maresal, participa la o
expeditie in sudul Italiei si moare in Batalia din Parma. Nu are urmasi, dar isi trece numele
contelui Argenteau, din care va lua nastere familia Mercy-Argenteau. Urmasul celebru al acestei
ramuri, Florimund Mercy d'Argenteau, a fost diplomatul care a pus la cale casatoria dintre Maria
Antionetta si Ludovic XVI, ajungand ulterior unul din cei mai puternici oameni din Franta.
Contele Mercy isi construieste, pe langa palatul din Timisoara, si o resedinta in satul Carani, jud
Timis. Resedinta este construita intre anii 1733-1734, ceea ce inseamna ca este una din cele
mai vechi constructii din Banat. Mesterii au fost de origine italiana, si au facut parte din colonistii
care s-au asezat in Banat, mai precis in preajma castelului, in Carani.
Palatul este asezat in panta. In partea dinspre vale exista un parter destinat probabil unor

functiuni ignobile si un etaj, care pe partea cealalta a cladirii devine parter, gasindu-se la acelasi
nivel de calcare cu gradina. Gradina era amenajata, cel putin initial, in stil baroc. Pe fatada
exista doua usi simetric dispuse fata de axul cladirii. Cele doua intrari nu sunt modificari
ulterioare, intrucat in fata ambelor intrari se gasesc scari de piatra, prinse cu piese metalice
utilizate in secolul XVIII.
Din cateva fotografii facute la sfarsitul secolului al XIX-lea iese in evidenta caracterul
arhitectural turcesc. Se presupune ca in anul 1763, pavilionul a fost supus unei renovari,
deoarece aceasta data a fost gasita incrustata pe o grinda a acoperisului, cu ocazia demolarii in
1901 a vechii constructii, pentru a se ridica cladirile actuale. De asemenea, pe treapta de sus a
uneia dintre scari se gasea o inscriptie, din care acum nu au mai ramas decat trei cifre, 1, 7 si 2.
Nu e greu de inchipuit doua alei care porneau din dreptul celor doua intrari, inconjurand o
fantana arteziana si pierzandu-se in gradina desfasurata in trepte.
Pe fatada opusa, o cursiva de lemn, cu stalpi tot din lemn, poate fi o loggie.
Aici se pot citi mai multe etape de constructie: volumul initial, un paralelipiped dreptunghic,
caruia i s-a adaugat intr-o etapa ulterioara un al doilea volum, sustinut de arce, si sub care
trageau trasurile pentru ca domnii si doamnele sa coboare din trasura si sa urce apoi, pe una
din cele doua scari inguste si contorsionate, spre etaj. O a treia etapa se poate citi in felul cum
arcele au fost astupate, si transformate din arce normale in arce gotice, cu arc frant, ceea ce nu
poate fi decat o intervetie a romanticului secol XIX care cauta sa dea oricarei constructii o
aparenta medievala. Si apoi, inevitabila, amprenta comunismului...
Peste drum de palat erau grajdurile.
Candva, aceasta era o curte animata. Oaspeti veneau, slujitori se grabeau sa duca caii la grajd,
poate se organizau petreceri de vanatoare, existau oameni care aveau grija de caini, femeile
gateau la bucatarie si peste tot erau trupe de soldati. Acum supravietuiesc doar cateva semne
din acest trecut: exista inca gratii si usi de fier nituit lucrate de mesteri austrieci, exista inca niste
fierarii impresionante, niste tiranti metalici tinand peretii pivnitei, niste fragmente colorate de
vitralii din perioada romantic si in varful cladirii, o roza a vanturilor cu initiale echivalente
cuvintelor maghiare pentru punctele cardinale, de pe vremea cand Banatul a intrat in
administratia Ungariei. Si apoi mostenirea secolului XX: tencuiala de CAP, usile, ferestrele,
acoperisul, dezordinea...
Sursa: monumenteuitate.blogspot.com
Castelul Mik - Olteni, Covasna
Castelul Mik a fost construit in 1827 iar anexele acestuia au fost ridicate pana la inceputul sec.
XX.
Castelul Mikes - Budila, Brasov
Castelul Mikes dateaz din secolul al XVIII-lea. Contele Kelemen Mikes a fost cpitan n
comitatul Trei Scaune, dar i scriitor i un amator de art i vntori
Castelul Mikes - Bixad, Covasna
Castelul face parte din cetatea din Bixad. Cercetarile arheologilor sustin ipoteze ca cetatea a
fost construita in sec. al XII-lea si in secolele XIV-XV a intrat in posesia familiei Miko
Ulterior a fost castelul de vanatoare a grofului Mikes Armin, in prezent fiind proprietatea
comunitatii. Institutia poarta numele grofului.
Castelul Mikes - Cisteiu de Mure, Alba
Castelul Mikes din localitatea Cisteiu de Mures dateaza din secolul XVIII -XIX, construit n stil
clasicist. Ansamblul castelului mai cuprinde curia, capela si hambarul.
Cladirea era goala, in ruina si nepazita in anul 1994, fiind intr-o stare avansata de deteriorate. In
ultimii zece ani, tot ce se putea lua, a fost luat (strucutura tavanului, ramele ferestrelor, usile),
astazi ramanad doar fatada.
Castelul Mikes - Svdisla , Cluj

Castelul a fost construit n secolul XIX, n stil neobaroc. n prezent este folosit ca Sanatoriu
TBC.
Castelul Mikes - Zbala, Covasna
Telefon: 0267.375.547
Adrese e-mai pentru organizarea de evenimente: zsolna@zabola.com
Adrese e-mail pentru rezervari: guesthouse@zabola.com
Localitatea Zabala a fost atestata documentar in anul 1567, fiind inregistrata cu 45 de porti.
Aflata la 7 kilometri de Covasna, comuna are, in prezent, in jur de 5 100 de locuitori, iar
principalele sale puncte de atractie sunt biserica datand din secolul al XV lea si Castelul Mikes.
Intins pe 34 de hectare de padure, dintre care doua ocupate de un lac, castelul a devenit un loc
de refugiu si de petrecere a timpului liber, aflat departe de lumea zgomotoasa a marilor
aglomerari urbane.
Castelul Mikes, care acum poarta numele de Zabola Estate, atrage turisti din intreaga lume,
numai in anul 2008, acesta fiind prezentat ca o destinatie de vis in mai multe publicatii
importante, de la New York Magazine si Exit Magazine pana la Harpes Bazaar si pe posturile
de televiziune CNN, MTV si Duna Tv.
Aflata in mijlocul unui superb parc dendrologic, The Machine House, casa in care a locuit
contele Mikes, este acum transformata intr-o resedinta de lux care imbina traditionalul cu
modernul. Contele Armin Mikes a fost unul dintre cei mai bogati din Transilvania, unde detinea
suprafete imense de padure.
Conacul, dateaza din secolul al XVI lea, si in urma cu cativa ani a fost retrocedat urmasilor
contelui Mikes, Gregor si Alexander Roy Chowghury, care l-au transformat intr-o superba
locatie turistica, dupa ce in timpul comunismului aici a fost scoala si mai apoi spital.
Castelul Mikes-Szentkereszty - Zagon, Covasna
Castelul a fost construit in 1632 si a fost modificat pe parcursul secolelor XVIII-XX
Castelul Misici - Lipova, Str. Nicolae Balcescu nr. 21, Arad
Castelul Misici, monument istoric si de arhitectura, construit n secolul al XIX-lea, gzduiete
astzi Muzeul Orenesc Lipova. Acesta a apartinut omului politic Sever Bocu. Este expusa
colectia de arta Eleonora Costescu si Vasile Varga, alcatuita din pictura romaneasca moderna,
pictura din scolile italiana, flamanda, engleza, franceza, maghiara, piese de arta decorativa
(argintarie, portelan, sticla, mobilier).
Dintre cele 8 sali ale muzeului se remarca in special salonul "rosu" si salonul "galben", ambele
avand o tapiserie in culorile amintite. In salonul "rosu" casim un splendid lustru de cristal, ca si
soba de portelan in stil rococo.
Sectia de istorie prezinta o seama de descoperiri arheologice din epoca comunei primitive si a
oranduirii sclavagiste, provenite din aceste parti. Alte doua sali sunt dedicate evului mediu
scotand in evidenta intensa activitate economica a orasului, ca si participarea maselor din
aceste parti la rascoalele din 1514, 1784, si la luptele de eliberare de sub conducerea lui Mihai
Viteazul, care a stapanit si Lipova (1599-1600). Una din sali este repartizata evenimentelor
revolutiei de la 1848-1849. Ultimele trei sali cuprind sectia etnografiei, familiarizand vizitatorul
cu etnografia si arta populara din Valea Muresului.
Castelul Miskolczy -Ciumeghiu, Bihor
Castelul Miskolczy este principalul obiectiv turistic al comunei Miskolczy.
Constructia sa a fost definitvata in 1779, cladirea adapostind un dispensar medical.
Castelul Mocioni - Bata, sat Bulci, Arad
Amplasat ntr-un parc imens, pe malul Muresului, castelul Bulci este una din cele mai impozante
constructii de acest fel. In secolul XIX familia Mocioni detinea un mare numar de resedinte,
castelul din Bulci fiind dea de-a doua ca importanta.
Pe dou din faadele cldirii se afl terase cu blazoanele familiei sculptate n relief, care au

supravieuit distrugerilor de dup al doilea rzboi mondial. Corpul central are o frumoas sal
de arme, cu un splendid emineu, iar n parc se afla o ser. Lnga castel, Antoniu Mocioni de
Foen a zidit o biseric i o coal pentru copiii din sat.
Domeniul Bulci a fost cumprat n 1858 de catre Antoniu Mocioni de Foen de la baronul
Fechtig-Fechtenberg, cel care zidise si castelul. Domeniul i castelul au fost motenite de Zeno
(1842-1905), pltindu-i n schimb fratelui su Victor - care i-a petrecut viaa n strainatate - o
rent anual de 10 000 florini aur.
n timpul ultimilor doi proprietari - Antoniu i fiul su adoptiv Ionel Mocioni-Strcea - castelul din
Bulci a cunoscut o viata intens, aici venind adesea la vnatoare regele Carol al II-lea, al crui
maestru de vnatoare era Antoniu. Dup 1940, au fost amenajate camere speciale pentru
regina mam Elena i regele Mihai I, care n 1943, prin intermediul lui Ionel Mocioni-Strcea, va
achiziiona castelul contelui Huniady de la Savrsin, aflat n apropierea domeniilor
Mocionetilor. Castelul de la Bulci a fost nationalizat si transformat n 1949 n sediu al G.A.S.
din localitate. Ulterior, aici a fost amenajat un preventoriu TBC, destinatie pe care o are si n
prezent.
In momentul de fata, cladirea aminteste vag de prima destinatie. Doar blazonul familiei Mocioni,
aflat chiar deasupra usii de intrare, mai aduce aminte de fostii proprietari.
Castelul Mocioni-Teleki - Birchis, satul Cplna, Arad
Castelul, cu parter si etaj, construit in jurul anului 1860, de catre arhitecti si mesteri italieni, a
fost restaurat in anul 1964, fiind unul din cele mai frumoase monumente de arhitectura din
judetul Arad.
Remarcabila, fatada decorata cu patru coloane de piatra si capiteluri corintice avand in cele trei
spatii cate o usa considerabila, iar deasupra lor cate o fereastra patrata, este prevazuta
deasupra in toata lungimea cu o coronita artistic dantelata.
Usile amintite comunica intre salonul castelului si spatioasa terasa, la care accesul din exterior
este asigurat de doua trepte de marmura in forma de semicerc. Inconjurat de un spatios parc,
castelul are in fata statuia unui cerb.
In castel a trait un timp Alexandru Mocioni (1841-1909), presedintele Partidului National Roman
din Crisana si Banat, ales la Conferinta de la Timisoara din 1869, cunoscut animator al vietii
culturale din Transilvania.
Castelul de la Capalnas, conservat in stare buna, cu un parc de cateva zeci de hectare in jurul
sau, a fost retrocedat urmasilor fostului proprietar. Tot de numele familiei Mocioni se leaga si
castelul de la Bulci. Acesta se afla la marginea satului si se impune prin prezenta si arhitectura.
Ridicat in prima jumatate a secolului al XIX-lea, castelul primeste forma actuala in jurul anului
1860, iar astazi aici functioneaza un sanatoriu.
Sursa: Jurnalul National
Castelul Moskovits - Arpel, Bihor
Dateaza din jurul anului 1850
Castelul Nak - Snnicolaul Mare, Timis
Acum doua secole, cand Banatul se afla sub stapanirea Imperiului Habsburgic, majoritatea
comunelor si oraselelor din tinut aveau cate o familie de nobili care detinea vaste proprietati si
care traiau in lux. In urma acestor grofi, cum erau numiti nobilii, au ramas biserici, case sau
conace.
Sannicolaul Mare este una din putinele localitati unde castelul nobiliar, apartinand candva
familiei Nako, s-a pastrat cat de cat intact. Deocamdata...
Castelul - muzeu, un monument de arhitectura
La sfarsitul secolului al XVIII-lea, in Banat s-au stabilit mai multe familii de macedo-romani si
greci, printre care si fratii Nacu, deveniti Nak dupa ce au trecut la catolicism si s-au
maghiarizat. Acestia au cumparat castelul de la Sannicolau Mare la o licitatie in 1781. Urmasul
lor, Nako Kalman, a inceput constructtia castelului in 1864, care a devenit, in scurt timp, centrul
activitatilor culturale si politice din oras.

Din monografia orasului, scrisa de Ioan Romosan, aflam ca acest castel nu a fost doar un
monument arhitectural, ci si un veritabil muzeu, in care erau expuse obiecte de o valoare
inestimabila, aflate in colectia personala a familiei Nako. Printre acestea se numarau 5.000 de
volume din biblioteca familiei si un altar Cinquecento. In salonul domnesc erau expuse picturi
realizate de Nako Kalman, nascuta Bobdai Gyertyanyfy Berta, o pictorita renumita la acea
vreme, precum si un tablou pictat de Franz Adam, infatisand-o pe sotia lui Nako Kelman
calarind in curtea castelului Schwartzau. Pe langa acestea mai erau expuse picturi ale
maestrilor Lenbach si Schrottsberg din anii 1840 - 1850, precum si dulapuri sculptate si cu
incrustatii din Tarile de Jos, copii ale renumitului tezaur din Sannicolau Mare, o statueta
Carducci din Venetia, poze stil Kecehuber din anii 1830 - 1840, tabloul calaretului lui Blaas si
cateva desene originale ale lui Pettenkofen.
In camera cu trofee vanatoresti erau expuse trofeele nobilului, aduse dupa prima expeditie pe
care o facuse in Africa.
In dormitorul contelui se afla un tablou Lenbach, unul din 1444 al dogelui Maurini Marogenes,
precum si alte picturi ale unor artisti italieni, doua dulapuri din 1688, doua de pe vremea Mariei
Terezia, precum si unul din secolul XV si un dulap de sicristie.
In dormitorul doamnei se afla o valoroasa colectie de portelanuri, mai multe dulapuri incrustate,
picturi realizate de Blaas, de sotia lui Nako, Berta, de Schrottsberg si o caseta veche de bijuterii
foarte valoroasa, continand scrisori originale de la Richard Wagner, Franz Liszt, Istvan
Szechenyi, Ferenc Deak.
Salonul de primire a oaspetilor era impodobit cu obiecte de arta din argint, un giuvaier vechi
german, sculpturi in bronz si dulapuri incrustate, picturi din secolul al XV-lea si un tablou al lui A.
Frigyes. Sufrageria era decorata cu o colectie de portelan antic japonez, picturi de Neugebauer
si Nako Kalman, precum si cateva copii dupa Rembrandt si Tizian, care completau valorile
muzeului. Toate aceste obiecte valoroase s-au pierdut, insa, fara urma dupa anul 1919.
Comunistii au intrat cu cizmele si tractoarele
Despre decaderea castelului-muzeu scria si Cora Irineu, in Scrisorile banatene din aceeasi
monografie: "Bucuria ochilor e castelul care rasare din desimea parcurilor, cu turnul in crenele,
intinzandu-si in departari vaste, istaloage, dependinte, alei, iar domeniile lui latifundiare ocupa
proportii de legenda. Inauntru, mai nimic din bogatia de mobilier a fastuosului Naco.(...) Acuma
sunt goi peretii vasti, tapetati tot in matase verde si cate un camin in marmora si in bronz, ici
colo cate o mobila veche de brocart si palisandru, mai graiesc de frumusetea si bogatia ce-a
domnit pe acolo".
Astazi, grandoarea castelului nu mai traieste decat pe hartie si in amintiri: parchet si ferestre
monumentale, din lemn de nuc, sali pardosite cu mozaic, impodobite cu panoplii si coarne de
cerb, balcoane tivite cu grilajuri ce rasar din zidurile acoperite de iedera, terase ce coboara cu
scari de piatra in parcuri tainice, felinare cu brate de fier si varfuri de halebarde. Dupa primul
razboi mondial, in 1919, cand familia familia Nako s-a mutat in Ungaria, vasta proprietate,
acoperita cu o minunata padure de brad, precum si cele 1.500 de jugare de pamant, pe care se
aflau ferme, gradini, sere de iarna, scoli agronomice, livezi, au fost vandute pe parcele. Castelul
a fost impartit in doua, padurea, devastata, iar mobila a fost imprastiata cu bucata. Acesta a fost
inceputul sfasitului pentru domeniul Nako.
De la vanzarea sa si pana in prezent, castelul a trecut prin mana mai multor "proprietari", multi
dintre ei lasand urme adanci de neglijenta sau de stricaciune in zidurile si in structura cladirii.
Daca la inceputul secolului trecut, castelul a servit drept prima scoala agricola din Romania, in
timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost folosit ca sediu al garzii fasciste, cazarma si
depozit de armament. Intre anii 1949 - 1951 si 1953 - 1955 aici a functionat scoala de tractoristi,
iar apoi din nou, Scoala Agricola. In 1975, castelul a fost preluat de primarie, care a amenajat
aici, muzeul "Bela Bartok", inaugurat in 1981, precum si Casa Pionierilor. Dupa revolutie, aici au
mai functionat o discoteca, o sala de forta si un club de calculatoare, iar acum adaposteste
Casa de cultura si muzeul orasului.
Desi a mai fost renovat de cateva ori pe parcursul secolului trecut, urmele trecutului sunt mult
prea adanci pentru a fi sterse cu fondurile insuficiente ale primariei.
Transformarile castelului

* sediu al primei scoli agricole din Romania, la incepul anilor 1900

* sediu al garzii fasciste in timpul celui de-al doilea razboi mondial
* cazarma si depozit de armament
* scoala de tractoristi si scoala agricola, intre anii 1949 - 1951 si 1953-1955
* Muzeul Bela Bartok", amenajat de Primaria Sannicolau Mare in 1975 si inaugurat in 1981
* Casa Pionierilor si discoteca, in anii 80
* discoteca, o sala de forta si club de calculatoare, dupa revolutie
* Casa de cultura si muzeul orasului, in prezent
Sursa: timpolis.ro - Mara Carpencu Pop
Castelul Nalatzi-Fay - Nlavad, Hunedoara
A fost construit in secolul XIX si a apartine familiei lui Bela Fay.
Castelul Nemes - Budila, Brasov
Castelul Nemes a fost ridicat de unul din cei 4 proprietari din Budila, groful Nemes, n aceeai
perioad cu Castelul Beldy Ladislau, in jurul anului 1730, n apropierea sa. Prezint un etaj n
partea sa central. n apropiere se gsete o construcie din aceeai perioad, cu un pod
pentru cereale i beciuri ntinse
Castelul Nemes - Hghig, Covasna
Dateaza din sec. XVIII-XIX si a apartinut grofilor din familia Nemes.
Castelul Nopcea - Zam, Hunedoara
Prima meniune a unui "Domeniu Zam" dateaz din vremea familiei Nopcea, proprietar a
castelului de aici, cea mai cunoscut figur fiind Baronul de Silvaul de Sus, Vasile Nopcea
(Nopcsa Lszl), care a trit ntre 1794-1884. De origine romn, Vasile Nopcea a ndeplinit
timp de cca 15 ani nalta funcia de comite suprem al comitatului Hunedoara. Castelul de la
Zam era folosit de acesta mai mult ca i castel de "vacan" sau vntoare, din moment ce
domeniul baronului se afla la Silvaul de Sus, lng Haeg. n timpul revoluiei de la 1848-1849,
s-a refugiat de la Deva la Zam din cauza evenimentelor, de unde cere Episcopului Andrei
aguna s se deplaseze n comitatul Hunedoarei pentru a prentmpina izbucnirea unor (alte)
tulburri. Vizita Episcopal are loc, ntr-una din aceste zile, Andrei aguna predicnd i n
biserica din Zam. Baronul ia parte i la Adunarea de la 3/15.5.1848 de pe Cmpul Libertii de
la Blaj alturi de conductorii romni, unde a i fost ales ca vicepreedinte al delegaiei romne,
ce urma s prezinte mpratului la Viena programul de revendicri al romnilor ardeleni. Aceste
evenimente au dus la denigrarea lui de ctre contemporani si maghiari. El apare i ca erou de
roman - "Fa Neagr", baronul-bandit: baron ziua i bandit la drumul mare noaptea, cnd,
ieind din castelul su prin tuneluri subterane, ataca trectorii purtnd o masc pe fa pentru a
nu fi recunoscut - sub penia lui Jkai Mr - care a cules povestea n timpul cltoriilor sale n
Ardeal.
Imaginaia a ntrit aceast poveste prin observaii legate de fenomene stranii: cini care intrau
n tunel la Zam i ieeau dup cteva zile la Silva (la cellalt castel al baronului. ntr-adevr,sau gsit urmele unui posibil "tunel de serviciu", ntre castel (o poart subteran dezgropat cu
ocazia unor lucrri de amenajare, pe vremea cnd castelul devenise spital) i dependina de
peste actualul DN 7.
Blestemul castelului
Asezata pe malul Muresului, localitatea Zam se gaseste in apropierea granitei dintre judetele
Hunedoara si Arad, fiind, la ora actuala, una din cele mai mari comune din tara. Aici, pe vechiul
domeniu al Zamului se gaseste un castel medieval transformat intre timp in spital de psihiatrie.
Pe vremuri castelul a fost in proprietatea mai multor grofi maghiari. Se spune ca nici unul din
proprietarii castelului nu aveau noroc atita vreme cat erau proprietari ai castelului. Si asta pentru
ca la constructia lui ar fi murit o gramada de iobagi. Toader Dumitru, istoric, afirma:
Moartea taranilor iobagi la construirea unor cetati sau castele intarite, nu constituia o noutate
pentru Evul Mediu, in conditiile in care se considera ca orice zidire necesita sacrificii umane.

Asa a fost dintotdeauna in aceasta parte a Europei, prizonierii de razboi si sclavii erau ucisi
pentru a obtine bunavointa zeilor si ocrotirea lor pentru constructiile in cauza. Din cauza acestor
morti silnice, se spune ca blestemele loveau cetatea sau castelul in cauza si proprietarii
acestuia aveau necazuri pana ce constructia era distrusa.
Asa a functionat si blestemul de la Zam, lucru care i-a facut pe toti cei care intrau in posesia
castelului si au aflat despre ce e vorba, sa incerce sa scape de necazuri, vinzindu-l cat mai
repede. Cel mai cunoscut proprietar al domeniului Zam a fost baronul Cernovici, acelasi caruia
Jokai Mor i-a gasit loc in paginile romanului sau, Diamantele negre. O data cu preluarea
castelului, Cernovici a descoperit intr-o firida veche o harta a zonei in care erau reliefate o serie
de tunele, unele din ele pietruite, despre a caror destinatie nu s-a stiut niciodata nimic precis.
Aceste catacombe au dus la pieirea ultimului baron Cernovici.
Banditul Fata Neagra
Cum castelul era situat chiar la jumatatea drumului dintre Arad si Deva, devenise punct de
popas obligatoriu pentru calatorii nobili. Cernovici isi pramea oaspetii cum se cuvenea rangului
fiecaruia, ii trata cum nu se putea mai bine, apoi, dupa ce acestia plecau, le iesea inainte prin
subteranele sale si ii jefuia. Cei care se opuneau erau ucisi pe loc. Nimeni nu stia cine era
misteriosul bandit, intrucat acesta, pe durata atacului purta o masca de catifea neagra pe fata,
motiv pentru care i se mai spusese si Fata Neagra. Autoritatile erau neputincioase in fata
atacurilor venite din partea banditului si ori de cate ori au incercat sa-i intinda o capcana, acesta
disparea brusc, a si cum ar fi fost inghitit de pamant. Totul a durat pana in ziua in care una
dintre victime, barbat de rand nobil, a reusit sa-l zgirie pe fata cu sabia, intr-o tentativa de a-i da
jos masca pe care o purta. Cum intre timp pastratorii ordinei imperiale ajunsesera deja la
concluzia ca banditul era nobil sau cel putin de vita nobila, au fost cercetati toti proprietarii din
imprejurami. Doar asa s-a ajuns la baronul Cernovici, care a fost arestat si apoi spinzurat.
Batrinii spun ca inaintea mortii i s-a oferit groffului viata in schimbul nenumaratelor bogatii pe
care acesta le jefuise, dar banditul a refuzat sa destainuie locul unde ascunsese comoara si a
preferat sa atirne in streang.
Sinucideri bizare
O data cu trecerea castelului in proprietatea statului, acesta a fost transformat in spital de
psihiatrie. Cei care, in perioada anilor `50 au participat la lucrarile de restaurare a castelului isi
amintesc cum pe pereti erau tot soiul de desene stranii, reprezentind persoane care aratau cu
mina in anumite directii sau frinturi de harti din care nimeni in intelegea nimic. Totul a fost
distrus de puterea comunista, inclusiv mare parte din arhiva baronului, care a ajuns pe foc.
Localnicii spun ca de la moartea sa, baronul nu a parasit nici o clipa castelul, intorcandu-se aici
pentru a-si pazi comoara. Doamna R. V., una din infirmierele care au lucrat la castel
povesteste:
Toti cei de acolo eram ingroziti de aparitiile nocturne ale banditului. Personal nu l-am vazut, dar
am avut colege care au fost martore ale aparitiei fantomei, in special in noptile cu luna plina.
De fiecare data banditul incerca sa intre prin fintina veche, motiv pentru care s-a spus ca pe
acolo se putea ajunge la camera cu tezaurul baronului. Si se mai spune ceva despre fantoma.
Se spune ca toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma s-ar fi sinucis. R.V.
Din batrini se vorbea ca nimeni nu va gasi vreodata comoara decat daca ii va spune fantoma
unde a ascuns-o. Asa ca, ani de zile, au incercat o serie de curajosi sa afle locul secret. Numai
ca toti, dar absolut toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma banditului s-au aruncat in Mures
sau in fata trenului. Au scapat doar cei care, intilnindu-se cu banditul, nu l-au intrebat nimic de
comoara.
Cat adevar si cata mistificare este in aceasta poveste, e greu de spus. Se stie ca puterea
gindului si credinta in anumite lucruri fac ca acestea sa existe si in realitate. Asa este si cazul
fantomei de la Zam. Atit grofful cat si viata lui dubla si moartea in streang sunt adevarate.
Castelul Nopcsa - Scel, Hunedoara
Este unul dintre monumentele istorice ale judetului Hunedoara. Toti nobilii vremii i-au calcat
pragul cu doua secole in urma. Acum insa castelul de la Sacel este doar o ruina care asteapta
decizia autoritatilor pentru a putea supravietui. Vechea cladire nobiliara ce a apartinut familiei

Nopcsa se afla in prezent in curtea Scolii Speciale Sacel. Cladirea nu a fost revendicata inca,
iar tot ceea ce s-a facut pentru ea in ultimii ani a fost imprejmuirea cu un gard care sa ii
protejeze pe copiii curiosi care nu ezitau sa caute comorile pe care imaginatia lor bogata le
aflau ascunse printre ruinele castelului.
Sta sa se prabuseasca
Castelul de la Sacel se afla de ctiva ani in administrarea Directiei Judetene de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului Hunedoara, respectiv a Scolii Speciale din Sacel si in patrimoniul
Consiliului Judetean Hunedoara. Fastuoasa cladire care a slujit drept locuinta familiei Nopcsa a
ajuns acum o veritabila ruina. Acoperisul sta sa se prabuseasca in orice moment, zidaria nu e
nici ea mai buna, iar salile in care pe vremuri se intrunea nobilimea la baluri, acum sunt de
nerecunoscut. Cei care cunosc castelul de mai mult timp, respectiv personalul de la scoala din
Sacel, isi aduc aminte de existenta unei sali construita in totalitate din lemn de nuc. "Era o
incapere deosebita, dar acum totul este in paragina", a afirmat Daniela Bustan, directorul Scolii
Speciale Sacel.
Ultima resedinta a familiei Nopcsa
Castelul de la Sacel a fost construit in jurul anului 1800 si se pare ca a fost ultima resedinta a
familiei Nopcsa. Aceasta a fost una dintre cele mai bogate din toata Transilvania, iar istoria ei
este una ct se poate de zbuciumata. Atestarea documentara a celor din clanul Nopcsa a avut
loc in anul 1367. Ei s-au stins dupa aproape 700 de ani de faima, in perioada interbelica, o data
cu moartea lui Franz Nopcsa. Istoria familiei Nopcsa se impleteste cu cea a mai multor familii
nobiliare din Transilvania, printre care si cea a Huniazilor. Numele lor, Nopchia, care inseamna
"noapte", a fost maghiarizat dupa 1701 devenind Nopcsa.
Castelul de la Sacel, fosta proprietate a familiei, aminteste de o lume pierduta in negura
timpului, cu baroni si contese, trasuri si baluri fastuoase. Documentele istorice releva faptul ca
intreaga avere a familiei Nopcsa, printre care se numara si castelul de la Sacel, a fost
confiscata de catre romni dupa incheierea Primului Razboi Mondial. Astfel, cel care avea sa fie
ultimul descendent al renumitei familii, Franz Nopcsa, a plecat de la Sacel in pelerinaj prin
Budapesta si Viena, sfrsind prin a se sinucide.
Elevi - oaspeti ai castelului
Castelul a fost folosit drept internat o lunga perioada de timp, pna in anul 1978 cnd Scoala
Speciala si-a construit propria cladire, unde elevii puteau sa doarma. Apoi, pna prin anii '90, in
incinta castelului inca functionau ateliere si se tineau ore de curs. Cladirea s-a degradat insa in
timp si nu a mai putut fi utilizata. In 1992 a beneficiat de cteva lucrari de reparatii efectuate de
Inspectia Regionala pentru Pesoanele cu Handicap, de care apartinea pe vremuri Scoala
Speciala Sacel.
"Prin anii 2000, niste nemti care voiau sa cumpere castelul au contribuit si ei cu ceva fonduri si
au incercat cteva reparatii minore. Apoi, nu au mai revenit", spune directoarea scolii din Sacel.
Nerevendicat si greu de demolat
Castelul de la Sacel nu a fost pna acum revendicat de nimeni. "Potrivit legislatiei in vigoare,
termenul la care acesta putea fi revendicat a expirat la inceputul anului. Am auzit ca ar fi o
familie de maghiari care ar avea o legatura de rudenie cu Nopcsa, insa nu stim daca locuiesc in
tara sau nu. Oricum, pana in prezent nu au depus nici o cerere de retrocedare", explica
reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara.
Monumentul este intr-o stare precara. Fundatia este foarte subreda, iar structura de rezistenta a
cladirii este grav afectata, sustin acestia. Una dintre solutii ar fi demolarea. Insa nu e atat de
simplu, avand in vedere ca respectiva cladire este monument istoric.
"Fiind inscris pe lista monumentelor istorice, castelul de la Sacel nu poate fi demolat decat cu
aviz din partea Ministerului Culturii si Cultelor", adauga Calin Cornea, inspector patrimoniu la
Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara.
Sursa: Elena Maties Hunedoreanul
Castelul Nopcsa - Zam, Hunedoara
Prima meniune a unui "Domeniu Zam" dateaz din vremea familiei Nopcea, proprietar a
castelului de aici, cea mai cunoscut figur fiind Baronul de Silvaul de Sus, Vasile Nopcea

(Nopcsa Lszl), care a trit ntre 1794-1884. De origine romn, Vasile Nopcea a ndeplinit
timp de cca 15 ani nalta funcia de comite suprem al comitatului Hunedoara. Castelul de la
Zam era folosit de acesta mai mult ca i castel de "vacan" sau vntoare, din moment ce
domeniul baronului se afla la Silvaul de Sus, lng Haeg. n timpul revoluiei de la 1848-1849,
s-a refugiat de la Deva la Zam din cauza evenimentelor, de unde cere Episcopului Andrei
aguna s se deplaseze n comitatul Hunedoarei pentru a prentmpina izbucnirea unor (alte)
tulburri. Vizita Episcopal are loc, ntr-una din aceste zile, Andrei aguna predicnd i n
biserica din Zam. Baronul ia parte i la Adunarea de la 3/15.5.1848 de pe Cmpul Libertii de
la Blaj alturi de conductorii romni, unde a i fost ales ca vicepreedinte al delegaiei romne,
ce urma s prezinte mpratului la Viena programul de revendicri al romnilor ardeleni. Aceste
evenimente au dus la denigrarea lui de ctre contemporani si maghiari. El apare i ca erou de
roman - "Fa Neagr", baronul-bandit: baron ziua i bandit la drumul mare noaptea, cnd,
ieind din castelul su prin tuneluri subterane, ataca trectorii purtnd o masc pe fa pentru a
nu fi recunoscut - sub penia lui Jkai Mr - care a cules povestea n timpul cltoriilor sale n
Ardeal.
Imaginaia a ntrit aceast poveste prin observaii legate de fenomene stranii: cini care intrau
n tunel la Zam i ieeau dup cteva zile la Silva (la cellalt castel al baronului. ntr-adevr,sau gsit urmele unui posibil "tunel de serviciu", ntre castel (o poart subteran dezgropat cu
ocazia unor lucrri de amenajare, pe vremea cnd castelul devenise spital) i dependina de
peste actualul DN 7.
Blestemul castelului
Asezata pe malul Muresului, localitatea Zam se gaseste in apropierea granitei dintre judetele
Hunedoara si Arad, fiind, la ora actuala, una din cele mai mari comune din tara. Aici, pe vechiul
domeniu al Zamului se gaseste un castel medieval transformat intre timp in spital de psihiatrie.
Pe vremuri castelul a fost in proprietatea mai multor grofi maghiari. Se spune ca nici unul din
proprietarii castelului nu aveau noroc atita vreme cat erau proprietari ai castelului. Si asta pentru
ca la constructia lui ar fi murit o gramada de iobagi. Toader Dumitru, istoric, afirma:
Moartea taranilor iobagi la construirea unor cetati sau castele intarite, nu constituia o noutate
pentru Evul Mediu, in conditiile in care se considera ca orice zidire necesita sacrificii umane.
Asa a fost dintotdeauna in aceasta parte a Europei, prizonierii de razboi si sclavii erau ucisi
pentru a obtine bunavointa zeilor si ocrotirea lor pentru constructiile in cauza. Din cauza acestor
morti silnice, se spune ca blestemele loveau cetatea sau castelul in cauza si proprietarii
acestuia aveau necazuri pana ce constructia era distrusa.
Asa a functionat si blestemul de la Zam, lucru care i-a facut pe toti cei care intrau in posesia
castelului si au aflat despre ce e vorba, sa incerce sa scape de necazuri, vinzindu-l cat mai
repede. Cel mai cunoscut proprietar al domeniului Zam a fost baronul Cernovici, acelasi caruia
Jokai Mor i-a gasit loc in paginile romanului sau, Diamantele negre. O data cu preluarea
castelului, Cernovici a descoperit intr-o firida veche o harta a zonei in care erau reliefate o serie
de tunele, unele din ele pietruite, despre a caror destinatie nu s-a stiut niciodata nimic precis.
Aceste catacombe au dus la pieirea ultimului baron Cernovici.
Banditul Fa Neagr
Cum castelul era situat chiar la jumatatea drumului dintre Arad si Deva, devenise punct de
popas obligatoriu pentru calatorii nobili. Cernovici isi pramea oaspetii cum se cuvenea rangului
fiecaruia, ii trata cum nu se putea mai bine, apoi, dupa ce acestia plecau, le iesea inainte prin
subteranele sale si ii jefuia. Cei care se opuneau erau ucisi pe loc. Nimeni nu stia cine era
misteriosul bandit, intrucat acesta, pe durata atacului purta o masca de catifea neagra pe fata,
motiv pentru care i se mai spusese si Fata Neagra. Autoritatile erau neputincioase in fata
atacurilor venite din partea banditului si ori de cate ori au incercat sa-i intinda o capcana, acesta
disparea brusc, a si cum ar fi fost inghitit de pamant. Totul a durat pana in ziua in care una
dintre victime, barbat de rand nobil, a reusit sa-l zgirie pe fata cu sabia, intr-o tentativa de a-i da
jos masca pe care o purta. Cum intre timp pastratorii ordinei imperiale ajunsesera deja la
concluzia ca banditul era nobil sau cel putin de vita nobila, au fost cercetati toti proprietarii din
imprejurami. Doar asa s-a ajuns la baronul Cernovici, care a fost arestat si apoi spinzurat.
Batrinii spun ca inaintea mortii i s-a oferit groffului viata in schimbul nenumaratelor bogatii pe

care acesta le jefuise, dar banditul a refuzat sa destainuie locul unde ascunsese comoara si a
preferat sa atirne in streang.
Sinucideri bizare
O data cu trecerea castelului in proprietatea statului, acesta a fost transformat in spital de
psihiatrie. Cei care, in perioada anilor `50 au participat la lucrarile de restaurare a castelului isi
amintesc cum pe pereti erau tot soiul de desene stranii, reprezentind persoane care aratau cu
mina in anumite directii sau frinturi de harti din care nimeni in intelegea nimic. Totul a fost
distrus de puterea comunista, inclusiv mare parte din arhiva baronului, care a ajuns pe foc.
Localnicii spun ca de la moartea sa, baronul nu a parasit nici o clipa castelul, intorcandu-se aici
pentru a-si pazi comoara. Doamna R. V., una din infirmierele care au lucrat la castel
povesteste:
Toti cei de acolo eram ingroziti de aparitiile nocturne ale banditului. Personal nu l-am vazut, dar
am avut colege care au fost martore ale aparitiei fantomei, in special in noptile cu luna plina.
De fiecare data banditul incerca sa intre prin fintina veche, motiv pentru care s-a spus ca pe
acolo se putea ajunge la camera cu tezaurul baronului. Si se mai spune ceva despre fantoma.
Se spune ca toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma s-ar fi sinucis. R.V.
Din batrini se vorbea ca nimeni nu va gasi vreodata comoara decat daca ii va spune fantoma
unde a ascuns-o. Asa ca, ani de zile, au incercat o serie de curajosi sa afle locul secret. Numai
ca toti, dar absolut toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma banditului s-au aruncat in Mures
sau in fata trenului. Au scapat doar cei care, intilnindu-se cu banditul, nu l-au intrebat nimic de
comoara.
Cat adevar si cata mistificare este in aceasta poveste, e greu de spus. Se stie ca puterea
gindului si credinta in anumite lucruri fac ca acestea sa existe si in realitate. Asa este si cazul
fantomei de la Zam. Atit grofful cat si viata lui dubla si moartea in streang sunt adevarate.
Castelul Pecsi Mihai - icu, Maramures
La cativa metri de la intrarea in satul Ticau (orasul Ulmeni) troneaza fostul conac al familiei
Pecsi. Pe vremuri imobilul era preferatul respectabilei familii, astazi e un morman de ruine.
Castelul a fost construit la inceputul secolului al XIX-lea, de Mihai Pecsi, la vremea aceea
subprefect al Solnocului de Mijloc si mai apoi prefect si deputat in Parlamentul Ungariei. Familia
Pecsi detinea la vremea respectiva proprietati intinse in toata zona Somesului, la Budapesta si
Londra, insa castelul de la Ticau era preferatul familiei.
Batranii din Ulmeni isi amintesc de domnul Pecsi. Voichita Alucai culegea flori de tei din curtea
curiei de la Ticau: cand eram copii, meream la domnul Pecsi sa culegem flori de tei. Avea o
gradina frumoasa, cu parc, pomi. Si parca mai aveau o casa pasta drum de castel si stateau si
acolo.
Sursa: Ioana Lucacel, Mircea Crisan - Gazeta de Maramures
Castelul Pekry - Ozd, Mures
Castelul de la Ozd, a apartinut generalului curut Lorincz Pekry si a fost construit in stil gotic
francez in anul 1682 si refacut in anul 1732. La fel ca cel de la Zau de Campie, castelul de la
Ozd a fost de-a lungul anilor gradinita, scoala, Camin cultural sau sediu C.A.P.
Castelul Pele - Sinaia, Prahova
Castelul Pele este un castel din Sinaia, Romnia, construit ntre 1873 i 1914. Este considerat
unul dintre cele mai frumoase din Romnia i din Europa.
Istoria
Castelul Pele din Sinaia, resedinta de vara a regilor Romaniei, a fost construit la dorina regelui
Carol I al Romniei (1866 - 1914), dupa planurile arhitecilor Johannes Schultz i Karel Liman,
i a fost decorat de celebrii decoratori J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si
Berhard Ludwig din Viena.
Castelul Pele poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din Romnia, avnd
caracter de unicat i este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante

monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati al secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al Romniei n 1866, viziteaz pentru prima dat Sinaia n luna
august a acelui an, rmnnd ncntat de frumuseea respectivelor locuri. Pe vremea aceea,
Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotrte construirea unui
castel ntr-un loc retras i pitoresc: Piatra Ars. Caiva ani mai tarziu, n 1872, el cumpr
terenul (1000 de pogoane), iar lucrrile ncep n 1873, sub conducerea arhitectului Wilhelm von
Doderer. Mai nti, lucrtorii au depus eforturi pentru a stpni elementele capricioase ale
naturii, cum ar fi cursurile subterane de apa sau alunecarile de teren.
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajrilor; n
tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, n detaliu, lucrrile. n 1875 se pune piatra
de temelie a castelului, sub care sunt ngropate cateva zeci de monede de aur de 20 de lei,
primele monede romanesti cu chipul lui Carol I.
n 1883 are loc inaugurarea oficiala a Peleului, pe care domnitorul l-a vazut ca pe un sediu al
noii dinastii. Iar aezarea sa pe Valea Prahovei nu era ntampltoare. Nu departe, la Predeal,
era pe vremea aceea grania Romniei cu Austro Ungaria. nsa, n viitor, dup unirea
Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul se va gsi chiar n inima rii.
Peleul va capta apoi o tot mai mare importan, devenind reedina de vara a familiei regale
romne, care petrecea aici destul de mult vreme, de obicei din mai pana n noiembrie. Aici sau inut importante ntruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroana din 1914 (cand s-a
hotrt neutralitatea Romniei din primul razboi mondial, care tocmai ncepuse) i 1925.
Castelul a gzduit multe personaliti ale vremii, scriitori, muzicieni, dar i regi i regine. Cea
mai important vizit a fost aceea a btrnului mprat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, n
1896. Acesta a facut o mulime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuseea i
bogaia castelului. n 1906 se astepta o noua vizit a mpratului, cu ocazia srbtoririi a 40 de
ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial,
ns vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.
Chiar dupa inaugurarea sa din 1883, Peleul va mai suferi modificri, extinzandu-se mereu. La
forma actual se ajunge abia n 1914 (anul morii regelui Carol I). Castelul are 160 de camere i
mai multe intrri i scri interioare. Turnul central msoar nu mai putin de 66 de metri nalime.
Pe lng Peleul propriu-zis, n zon au mai fost nlate nc dou construcii mai mici,
Peliorul i Foiorul.
Pelesul are si o sala de teatru, cu o mica scena si 60 de locuri, plus loja regala. Castelul avea
dotari foarte moderne pentru epoca in care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticla al
holului de onoare este mobil, putand fi actionat de un motor electric. Inca din 1883, castelul are
incalzire centrala.
Pe lng castel au fost construite Peliorul, Corpul de Gard, Economatul, Casa de Vntoare
Foior, Grajdurile, Uzina Electric, i Vila ipot. Pn la terminarea castelului (1883), Regele
Carol I i Regina Elisabeta, au locuit la casa de vntoare, terminat naintea castelului.
Datorit uzinei electrice proprie Peleul a fost primul castel electrificat din Europa.
Peleul a avut o importan deosebit pentru istoria rii noastre. Aici s-a nascut, n 1893,
viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940), primul rege al dinastiei nscut pe pmnt romnesc i
al doilea botezat n religia ortodox. n 1921, la Foior, s-a nscut fiul su, regele Mihai I. n
1921, are loc la Pele, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care
particip o mulime de personaliti ale vremii, inclusiv primul ministru de atunci, Nicolae Iorga.
Doi ani mai tarziu au loc serbarile semicentenarului castelului Pele (50 de ani de la nceperea
lucrrilor).
Castelul va rmne reedin a familiei regale pn n 1948, cnd este confiscat de regimul
comunist. n 1953, Peleul va deveni muzeu, dar trebuie spus ca el putea fi vizitat, nc de pe
vremea regelui Carol I. n 1990, i Peliorul este deschis publicului spre vizitare.
Un calcul sumar arat c ntre 1875 i 1914 s-au cheltuit la Pele peste 16 milioane de lei-aur.
Este interesant de observat c Ceauescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula
n anii 80 spunea ca soii Ceausescu ar fi dorit s-i stabileasc o reedin de protocol la
Pele.
Cunoscandu-se faptul ca acetia aveau mania de ordona tot felul de demolari i schimbri,

muzeografii i-au speriat spunandu-le ca n interiorul Castelului este o ciuperca ce atac

elementele din lemn i este foarte duntoare omului. n fapt, adevarul este ca o ciuperca
atacase grinzile cladirii din cauza umezelii i a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucrrile
de restaurare, fiind nlocuit structura de rezisten din holul de onoare i din sufrageria de la
parter. Prudeni, soii Ceauescu au petrecut o singura noapte la Castel, dormind n Foior.
Dup Revoluia din decembrie 1989, Castelul Peles si Pelisor au fost reintegrate n circuitul
turistic. n 2006, guvernul romn a anunat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de
Romnia. Imediat dupa re-obinerea titlului de proprietate, au nceput negocierile i Pele-ul a
revenit n proprietatea statului romn ca muzeu istoric. n schimb guvernul romn a acordat 30
de milioane de euro Casei Regale a Romniei.
Muzeul
Castelul a fost declarat muzeu n 1953. n ultimii ani ai regimului comunist, ntre 1975-1990,
Nicolae Ceauescu a ordonat nchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane
acceptate n acest domeniu au fost cele de ntreinere, militare i personalul de paz. ntreaga
zon a fost declarat o zon de interes protocolar.
Cele mai importante sli de vizitat sunt:
Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri si
stauiete. Plafonul mobil din sticla, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem
manual, era un element de surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul
cerului in noptile de vara. A fost finalizat complet abia n 1911, sub ndrumarea lui Karel Liman.
Biblioteca regal i atrage n special pe cei pasionai de cri rare, avnd coperi din piele i
gravate cu litere de aur. Chiar i pentru cei mai putin familiarizai cu universul crilor, exist un
punct de atracie: ua secret, o cale de acces n spatele unui raft cu cari, prin care regele se
putea refugia n diverse ncperi ale Castelului.
Slile de arme, amenajate n perioada anilor 1903 - 1906, adpostesc peste 4000 de piese
europene i orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai pretioase sunt considerate armurile
germane din secolele XVI - XVII i o armur complet pentru cal i cavaler, unic n Romnia.
Sala de muzic a devenit salon de serate muzicale la dorina reginei Elisabeta. Mobilierul de
aici a fost primit n dar de la maharajahul de Kapurtala.
Sala Florentina, denumit i Marele Salon, impresioneaz prin plafonul sculptat n lemn de tei,
aurit, cele doua mari candelabre, i decoraiunile n stilul neorenaterii italiene.
Sala Maur este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avnd elemente hispanomaure, cu o fntn din marmur de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo.
Sala de teatru are 60 de locuri i loja regal, fiind decorat n stilul Ludovic al XIV-lea.
La etajul I se afla Sala de Concerte, amenajata n 1906, n care se gsesc un clavecin executat
la Anvers n 1621, un pian cu coad vertical Bluthner i o orga Rieger cu dou claviaturi.
Apartamentul Imperial a fost amenajat tot n 1906 cu ocazia vizitei mpratului Austro-Ungariei,
Franz Josef I, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Alte sali sunt Sala de Consilii, care seamana cu una dintre salile Primariei din Lucerna, Elveia;
Cabinetul de lucru unde se afla un birou impunator i un pupitru pentru audiene;
Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat la etajul 1 i are
un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea;
Salonul Turcesc care adapostete o colecie de vase turceti i persane n alam i
Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Vitraliile Castelului Pele au fost cumprate i montate ntre 1883 i 1914, cele mai multe fiind
aduse din Elveia si Germania, pise datnd din secolele XV si XVII. De asemenea, Castelul are
apte terase decorate cu statui din piatr, fntni i vase ornamentale din marmur de Carrara.
Dupa Castelul Bran, Peleul este considerat al doilea muzeu din ar cutat de turiti. Numai n
anul 2006 i-au trecut pragul peste 250.000 de vizitatori din ar dar i din SUA, Australia,
Japonia si Noua Zeeland. Importanta Castelului este dat i de msurile de securitate
existente: paza militar, supraveghetori i camere video.
Localizarea
Castelul Pele este situat n Sinaia (la 44 km de Braov i la 122 km de Bucureti) iar pe osea
se alege Drumul european E60 sau DN1. Pe calea ferat exist numeroase curse care din

Ploieti intr pe Valea Prahovei, iar Statiunea Sinaia este una dintre destinaii.
Vizitatorii beneficiaz de un tur extins al spaiilor de la parter i etaj I, cu ghidaj n cinci limbi
strine. n luna noiembrie Castelul Pele este nchis pentru curaenia general.
Castelul Pelior - Sinaia, Prahova
Castelul Pelior este un castel de mici dimensiuni construit n parcul castelului Pele pe valea
Prahovei. Ridicat ntre 1899 i 1902 de arhitectul ceh Karel Liman i decorat de artistul vienez
Bernhardt Ludwig, Castelul Pelior devine, ncepnd cu anul 1903, reedina de var a
principilor motenitori.
Castelul a fost construit din dorina regelui Carol I, ca reedin a pricipilor motenitori
Ferdinand i Maria.
Mobilierul i decoraiunile interioare, realizate n bun msur de ctre Bernhard Ludwig, indic
un spaiu rezidenial (hall, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovaiilor
micrilor artistice de la nceputul secolului al XX-lea.
Pelior are doar 99 de ncperi, fa de Castelul Pele cu 160 de ncperi. ntreaga cas a fost
decorat pentru a fi o reedin princiar, i poart amprenta unei personaliti puternice: a
reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat
dup planurile i desenele reginei cu mobil sculptat n lemn de tei aurit. Tot dup planurile
reginei a fost decorat i biroul ei, iar pereii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini,
motiv drag reginei ntruct era emblema Scoiei, locul natal al ei. Aici au crescut i copii lor:
Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mrioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) i
Nicolae.
Principalele sli sunt:
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil
se dovedete luminatorul mpodobit cu vitralii, element de arhitectur specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului n stilul
neorenaterii germane, se detaeaz biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate
care nfieaz castelele Pele, Pelior i Foior.
Capela integrat apartamentului reginei Maria se afl ntr-un spaiu placat cu marmur de
Ruschia, accesibil printr-o arcad cu coloane, aurit, ce poart o inscripie emblematic. Nota
de reculegere confer vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaz o lumin fascinant.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 n Atelierele de Arte i Meserii de la
Sinaia (coal nfinat de rege), dup planurile i desenele reginei. Sculptate n lemn de tei,
aurite, ele poart n decoraie antrelacul de inspiraie celtic i elementul zoomorf bizantin,
interpretat n maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat ntr-un interior mpodobit cu coloane brncoveneti i un cmin
specific interioarelor romneti, cuprinde un mobilier conceput de regin. Scaunele i masa
pentru coresponden sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul i crucea gamat.
Camera de aur, ncperea pivot a palatului, este nsolit ca decoraie. Pereii din stuc aurit
poart frunze de ciulini, motiv drag reginei ntruct era emblema oraului Nancy, capitala ArtNouveau-lui, dar i legat de Scoia, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice
i bizantine este pus n valoare i de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelior deine o valoroas colecie de art decorativ aparinnd Art-Nouveau-ului,
printre care lucrri ale unor artiti ca E. Galle, fraii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner
etc. O meniune special merit manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria i druit lui
Ferdinand n 1906. Arta plastic poate fi grupat sub genericul "Tinerimea artistic", micare
patronat de regin, ce reunea artiti romni aflai la nceputul carierei.
La Castelul Pelior se afl i alte lucrri ale Reginei Maria, n afar de manuscrisul menionat
anterior, ca de exemplu cteva acuarele reprezentnd crini.
Castelul Perenyi - Turulung, Satu Mare
Numele localitatii care gazduieste castelul s-a schimbat de-a lungul timpului, de la prima
atestare documentara din 1216 cu numele de Terebes; 1315 Terebes; 1321 Turterebes; 1397
Therebes; 1851 Tur-Terebe; Turterebes 1907 (romaneste Turulung, in limba germana

Turterebesch). In 1399 regele Sigismund a daruit localitatea familiei baronilor Perenyi care a
detinut mosia pana in anul 1820.
Incepand din anul 1550 localitatea are si un targ la cererea baronilor Perenyi.
In secolul XIII incepe construirea castelului Perenyi. In anul 1660 castelul a fost devastat de
turci, eveniment descris de turcul Evlia Celebi.
Transformat in anul 1848 in forma actuala, monumentul de arhitectura al baronilor serveste azi
ca scoala.
Castelul Pogny - Pclia, Hunedoara
Castelul a fost construit in secolul XVIII si i-au fost aduse modificari in secolul XIX.
Castelul Pogany a fost revendicat si primit de catre mostenitorii familiei Pogany de la Aiud.
Cladirea este in stare de colaps.
Castelul Purgly - ofronea, Arad
Castelul din Sofronea, judetul Arad a apartinut familie Purglydin anii 1889. Cladirea este
inconjurata de un parc, iar in spatele castelului se afla un strand cu apa termala. In incinta
strandului se afla un bazin cu apa termala a carei temperatura este de aproximativ 30C. Aflat la
doar 7 km de Arad, strandul de la Sofronea este preferat de cetateni pentru calitatile terapeutice
pe care o are apa termala.
Strandul are in componenta sa, pe langa arborii seculari si o pepiniera, unde sunt plantati peste
100 de pomi. De asemenea, Castelul de la Sofronea sau Castelul Purgly (inainte de 1989 a foat
transformat in CAP) de care apartine strandul a fost renovat (pentru renovare au fost folosite
materiale de la Budapesta) iar in vara anului 2007 s-a deschis publicului. Aici se vor putea
desfasura intruniri, simpozioane si nunti.
Castelul se compune dintr-un corp de cladire in partea centrala etajata, langa care se inalta un
donjon de factura medievala imitand renumitul castel de la Hunedoara. In exterior, mai ales la
fatada, castelul este bogat dantelat si prevazut cu o serie de iesinduri si turnulete, ca in
arhitectura feudala. In interior castelul si-a mentinut forma initiala. Prin intrarea principala din
corpul central se ajunge in sala de receptie, unde se remarca tavanul lucrat artistic, prevazut cu
casete de lemn. La parter sufrageria, salonul si sala mare (10 x 7 m) sunt foarte spatioase si cu
ornamentatie specifica. Merita atentie si scara care duce la etaj, ca si alte lucrari in lemn
executate artistic.
Castelul Rkczi - ieu-Mgheru, Bistrita-Nasaud
Dateaza din secolele XVIII-XIX
Castelul Rnov - Rnov, Brasov
Castelul Rnov face parte din Cetatea Rnov, cetate rneasc veche din oraul Rnov.
n partea superioar a rii Brsei, la circa 15 km deprtare sud-vestic de oraul Braov, pe
vechiul drum comercial care lega prin trectoarea Bran btrna cetate a Braovului de
capitala de odinioar a rii Romneti, Cmpulung Muscel, se afl oraul Rnov, menionat
deseori n documentele medievale ca orel-trg.
Fiind o cetate rneasc, ridicat n evul mediu de locuitorii Rnovului cu scopul de a se
adposti i apra n vremurile invaziilor vrjmae, trecutul ei este strns legat de ntreaga
dezvoltare istoric a populaiei respective.
n timpul ederii cavalerilor teutoni n ara Brsei (1211-1225) au fost adui n aceast regiune
primii coloniti sai, dintre care o parte au fost aezai la Rnov alturi de populaia
romneasc btina, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aezri. Din
aceast perioad dateaz i poriunea cea mai veche a cetii.
Datorit relaiilor permanente cu ara Romneasc, oraul Rnov ajunge un important centru
economic i cultural, n anul 1384 fiind ridicat biserica de piatr a obtei romnilor rnoveni,
unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din ara Brsei.
Documentar, denumirea Rnovului apare prima dat n anul 1331 sub forma romno-slav
de Rosnou, iar ulterior sub formele de Ronow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roinov (1377),

Rosarum (1388). Denumirea de Rnov are la baz cuvntul roz care nseamn trandafir, att
n limba latin, ct i n limbile slav i german n epoca medieval trandafirul fiind ales ca
emblem a oraului.
n perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) oraul Braov ajunge cel mai important
centru economic din Transilvania, iar alturi de el Rnovul devine al doilea trg din ara
Brsei, fiind menionat n documentele medievale ca trg avnd juzii i juraii si.
Pe lng viaa agricol, se dezvolt meseriile care se organizeaz n bresle pe ramuri de
producie. La Rnov breasla strungarilor n lemn i a estorilor au desfurat o bogat
activitate, produsele lor, alturi de produsele breslelor braovene, au avut un bogat debueu pe
pieele trgurilor din ara Romneasc. n majoritatea privilegiilor comerciale acordate de
domnii rii Romneti braovenilor la tratative iau parte i delegaii Rnovului.
Importana economic a Rnovului va crete i mai mult dup anul 1427, cnd regele
Sigismund de Luxemburg vizitnd oraul i cetatea, i-a acordat dreptul de a ine trg.
Romnii rnoveni posedau n ara Romneasc diferite proprieti printre care stpnirea
asupra muntelui Baiul, pe care l obinuser de banul Udrite i Toma postelnicul, fapt
confirmat i de Mihai Viteazul care numete Rnovul oraul domniei mele.
Dezvoltarea oraului Rnov a avut mult de suferit din cauza poziiei sale geografice. Drumul
comercial care trecea prin trectoarea Branului era i o important cale de invazie pentru
otirile dumane, acestea ptrunznd in ara Brsei, intlneau ca prim aezare mai
important oraul Rnov pe care deseori l pustiau.
Marea invazie a ttarilor din 1241, cnd ara Brsei a fost pustiit, precum i invaziile care au
urmat, au determinat pe locuitorii Rnovului s se gndeasc la construirea unui sistem de
aprare ct mai puternic.
Aa se explic necesitatea construirii cetii rneti a Rnovului n care populaia a fost
silit de nenumrate ori s se refugieze istoria cetii fiind n mare msur istoria nsi a
oraului.
Cetatea Rnov a fost construit prin efortul colectiv al locuitorilor din aceast aezare ajutai
de cei din comunele nvecinate, Cristian i Vulcan ntr-o perioad cnd principala ocupaie a
acestora era agricultura, din care s-a i numit cetate rneasc.
Prima meniune documentar despre cetatea rneasc a Rnovului dateaz din anul 1335
cnd cu ocazia unei noi nvliri a ttarilor n ara Brsei, a fost pustiit ntregul inut, n afar de
cetatea de pe dealul Tmpa de la Braov i de cetatea Rnovului, care fiind puternic fortificate
au rezistat atacurilor, salvnd viaa locuitorilor refugiai ntre zidurile lor.
nceputurile zidirii cetii au fost stabilite la sfritul sec. al XIII-lea de ctre ranii rnoveni,
nu are un stil arhitectonic pretenios apropiat de construcia caselor obinuite, adaptat cerinelor
de fortificare. Ca material au fost ntrebuinate piatra i crmida. nlimea zidurilor este de
aproximativ 5m, iar limea cea mai mare o prezint zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte
ziduri, n unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca i turnurile erau acoperite cu igl pentru a preveni
incendiile provocate de asediatori.
Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmei dealului
pe care l nconjoar, fapt care imprim zidurilor cetii profilul unei masive centuri zimate.
Complexul cetii rneti a Rnovului cuprinde dou curi: una exterioar, n faa zidului estic
al cetii, mrginit de un zid fortificat i dotat cu un turn ptrat denumit turnul vechi; una
interioar, nconjurat de zidurile i turnurile cetii. Curtea exterioar, situat n partea estec a
cetii, servea pentru adpostirea vitelor, constituind n acelai timp i un avanpost ntrit pentru
aprarea cetii.
Ca i alte monumente istorice, i Cetatea Rnovului are legendele sale. Cea mai interesant
fiind legat de fntana din incinta cetii, adnc de 146 de metri, construit n decurs de 17
ani, ntre ani 1623 - 1640 de doi prizonieri turci, fiind asigurai ca vor fi lsai s plece n caz c
vor reui s termine fntna. Prin aceast fntn locuitorii nu au mai fost obligai s se
alimenteze cu ap din afar, putnd face fa astfel mult timp nvlitorilor.
Castelul regal - Svrin, Arad
Castelul regal de la Svrin este un castel deinut de familia regal Romn situat pe

domeniul de la Svrin, judeul Arad. Pe locul cladirii actuale se gasea in secolul al XVIII-lea
castelul familiei nobiliare Forray.
La 9 iunie 1784 de aici a fost rapit vicecomitele Andrei Forray (senior) de catre haiducii condusi
de Petre Baciu. Seful administratiei comitatului a fost eliberat numai dupa satisfacerea
revendicarilor haiducilor de catre insusi Iosif al II-lea, imparatul de la Viena.
Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Closca si Crisan, carora li
s-au alaturat iobagii de pe domeniu, care au refuzat sa se opuna rasculatilor.
Refacuta la inceputul secolului al XIX-lea, in stil neoclasic si prevazut cu etaj si un frumos
balcon, cladirea castelului a suferit in cursul deceniilor multiple transformari interioare si
exterioare. Castelul este inconjurat de un splendit parc prevazut cu lac si debarcader.
Dup ce a fost confiscate de comunisti n 1948, la fel ca toate celelalte prorientati regale,
Domeniul Regal de la Savarsin, a revenit in posesia Majestatii Sale Regele la 1 iunie 2001.
Alteta Sa Regala Principesa Margareta conduce actiunile de restaurare a parcului si a casei in
acelasi stil creat in 1943 de Regina-mama Elena.
Castelul Rhdey - Sngiorgiu de Pdure, Mures
In Sngeorgiu de Pdure se afl unul din cele 26 de castele medievale cu care judeul Mures sar putea mndri n condiii normale. Vestea bun ar fi c edificiul este nc funcional i destul
de bine ntreinut. Vestea cea rea este c istoria deosebit de interesant a localitii nu este
promovat n nici un fel de ctre nimeni. Vizitatorilor ocazionali nu le este atras atenia cu
nimic despre faptul c aici este nmormntat Claudine Rhdey, cea care este str-str-str
bunica reginei Angliei. Dei ar avea condiii ideale de dezvoltare, turismul este nul n localitate.
Cndva a existat aici un mic muzeu plin de obiecte nepreuite care atestau trecutul glorios
Sngeorgiului de Pdure. Acum, valoroasele obiecte sunt mprtiate pe unde nimeni nu mai
are habar, iar n locul micului muzeu funcioneaz filiala local a UDMR.
Localitatea Sngeorgiu de Pdure, are o istorie foarte bogat. Cu dou mii de ani n urm, aici
era o veche aezare rural roman. Prima atestare documentar din anul 1333 vorbete despre
o aezare nfloritoare, numit Sancto Georgia.
n secolul 14, n comun s-a construit o biseric n stil gotic despre care nu se gsesc prea
multe date n scrierile istorice, dar se presupune c a fost construit n onoarea Sfntului
Gheorghe.
Sngeorgiu de Pdure sub stpnirea conilor Rhdey
La nceputul secolului 19, Sngeorgiu de Pdure i ntreg inutul din jurul su a intrat n posesia
conilor Rhdey care, nc din 1647 au pus mna pe castelul din centrul satului, cea mai
frumoas i renumit cldire din zon. Strmoii lor erau nrudii cu mai toate marile familii
ncoronate ale Europei.
Castelul nobililor a fost construit n secolul 18 i a fost renovat n 1759 i 1809, cnd a cptat
actuala nfiare neobaroc. Pe acelai loc se mai afla odat un alt castel, care era legat de
biserica de peste drum printr-un balcon. Edificiul cel nou era mai mare cu un etaj dect cel
vechi, avea saloane mari, boltite i foarte multe picturi murale, care din fericire s-au pstrat
destul de bine. Dup naionalizare cldirea a fost modificat, castelul a fost micorat, pe tavan
au fost puse grinzi de lemn, iar din parcul gandios care n vremurile de glorie putea concura cu
marile grdini franzuzeti, a rmas doar o grdin mic i chinuit.
Claudine
Jnos Rhdey i-a schimbat avuiile din Ungaria cu fratele su Istvn i s-a stabilit n Sngorgiu
de Pdure. n 1812, la 1 septembrie, n castelul nconjurat de grdini i pduri se ntea
Claudine Rhdey, fiica unui urma de-a lui Jnos, Lszlo Rhdey i a baronesei gnes Inczedi.
De mic, fetia a primit o educaie aleas, fiind nconjurat de guvernante i fel de fel de
profesori de limbi strine i muzic. Dup ce a mplinit 15 ani, graioasa adolescent a nceput
s frecventeze Curtea Imperial a Vienei, unde participa la frenetica via monden a capitalei
austriece. Cronicile vremii o descriu drept o frumusee rpitoare, aa c prezena ei nu a rmas
neobservat de prinii i conii nelipsii de la curtea regal.
La un bal, Claudine l-a cunoscut pe ducele Alexander de Wurttemberg, care i-a furat inima
definitiv. Cei doi s-au ndrgostit la prima vedere i s-au hotrt s se cstoreasc. Btrnul

grof Ferenc Rhdey s-a opus cu ncpnare, datorit diferenei de rang nobiliar care exista
ntre cei doi. Abia n 1935, dup moartea grofului, Alexander i Claudina au ajuns n faa
altarului. Csnicia lor a fost mplinit i binecuvntat prin naterea celor trei copii: Claudia,
Ferenc i Amalia.
O moarte prematura
n 1841, contesa care locuia acum n Austria pe domeniul soului ei, era nsrcinat pentru a
patra oar. Dei nc tnr i plin de via, Claudine s-a stins nainte s apuce s-i druiasc
soului ei cel de-al patrulea motenitor. Istoria consemneaz dou versiuni diferite ale aceleiai
mori. Prima vorbete despre un nefericit avort spontan, urmat de o puternic hemoragie. A
doua, amintete despre un groaznic accident de trsur petrecut se pare, undeva la periferia
Vienei. Dup doar cteva zile, trupul Claudinei ajungea acas, n Sngeorgiu de Pdure, unde
avea s fie nmormntat. Ducele Alexander a fost att de marcat de moartea frumoasei lui soii,
nct a prsit curtea imperial de la Viena i strlucirea de acolo i s-a retras pentru tot restul
zilelor pe moia din Sngeorgiu de Pdure. Unele poveti spun chiar c, pentru a-i avea tot
timpul iubita aproape, ducele i-ar fi pus inima ntr-o cutiu de argint, pe care a purtat-o cu el tot
restul vieii.
Trupul nensufleit al contesei Claudine se odihnete acum ntr-un sicriu de plumb, n cripta
aflat sub Biserica Reformat din Sngeorgiu de Pdure. Deoarece cripta fusese zidit, cel mai
probabil din cauza unei epidemii de cium ce se abtuse asupra Transilvaniei, nimeni n-a mai
tiut de existena ei. Abia n 1935, aceasta a fost descoperit, iar trupul Claudinei a fost
recunoscut prin gemuleul aflat pe capacul sicriului, datorit medalionului ce-l purta la gt.
Urmaii contesei i drumul spre tronul britanic
Unicul fiu al cuplului, Ferenc Wurttemberg-Rhdey a ntlnit-o la un bal pe prinesa Mary
Adelaide. O nou poveste de dragoste i o nunt ca-n poveti marcau nceputul ascensiunii
spre tronul Regatului Unit. Fiica lor, Mary Prinzessin von Teck, s-a cstorit cu George, nepotul
reginei Victoria a Marii Britanii i bunicul Elisabetei a II-a. Fiul lor, George al VI-lea s-a cstorit
cu o prines grecoaic, Marina (Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon), cu care avut
o fiic, Elisabeta a II-a, actuala regin a Angliei.
Familia regal britanic nu i-a uitat strmoii. Tatl prinesei Mary i-a povestit acesteia foarte
multe despre bunica ei, Claudine, i despre originea ei din Sngeorgiu de Pdure. n 1935,
prinesa Mary a donat fonduri pentru renovarea bisericii, n a crei cript zace trupul nensufleit
al Claudinei Rhdey. Mult mai trziu, prinul Charles fcea o vizit aici, unde declara:
Transilvania curge prin venele mele pentru c str-strbunica reginei Maria, care e strbunica
mea, e nmormntat n inima Transilvaniei... (n.r. Sngeorgiu de Pdure).
Sursa: Allain Cucu - Ziarul de Mures
Castelul Rhdey-Rothenthal - Gneti, Mures
Castel ce dateaza din secolele XVIII-XIX. A apartinut istoricei familii Rhdey.
Castelul Salbek - Petris, Arad
Ansamblul Castelului Salbek dateaza din perioada 1800 1850, a fost sanatoriu pentru tratarea
afectiunilor pneumofiziologice pana in 2009 cand a fost retrocedat.
Prima atestare documentara a localitatilor Petris, Corbesti, Ilteu si Rosia Noua dateaza din anul
1743.
Castelul Snmartin - Snmartin, Bihor
Dateaza din secolul XVIII
Castelul Sksd-Bethlen - Raco, Str. Principala nr. 137, Brasov
Castelul Sksd-Bethlen din Raco a fost construit propriu-zis intre 1624 - 1664, insa
constructia finala a continuat pana in 1700. A fost reedin nobiliar fortificat, de mic
amploare, construit n stilul Renaterii transilvnene.
Castelul Solymosy - Mocrea, Arad

Dateaza din jurul anului 1834 iar in prezent este spital de psihiatrie.
Castelul Sturdza - Miclueni, Iasi
Castelul Sturdza de la Miclueni, cunoscut i sub denumirea de Palatul Sturdza este un castel
n stil neogotic construit ntre anii 1880-1904 de ctre Gheorghe Sturza i soia sa Maria, n
satul Miclueni, la o distan de 65 km de municipiul Iai. n prezent, se afl n proprietatea
Mitropoliei Moldovei i Bucovinei.
Mnstirea Miclueni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Iai din anul
2004, la numrul 1439, avnd fiind format din 3 obiective:
Biserica "Sf. Voievozi", "Buna Vestire" - datnd din 1787
Castelul Sturza - datnd din secolul al XVII-lea, recldit n 1752 i n secolul al XIX-lea
Parcul - datnd din secolul al XIX-lea
Conacul iniial
n jurul anului 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a druit vornicului Miclu
(1380-1440), membru n Sfatul Domnesc, o moie ntins, situat n apropierea de Lunca
Siretului. Moia a devenit cunoscut sub denumirea de Miclueni, dup moartea vornicului. La
25 aprilie 1591, urmaii vornicului Miclu au vnut moia ctre vistiernicul Simion Stroici
(1550-1623). Acesta a construit aici un conac ale crui ruine se mai puteau nc vedea la
nceputul secolului al XX-lea [2].
Printr-un testament din 5 iunie 1622, vistiernicul Simion Stroici a lsat motenire satul
Miclueni "Lupului Prjscului i nepoatei mele Saftei, i fiului meu, la Gligorie, cu heletee i
cu prisci i cu tot venitul, pentru c i-am luat spre dnii ca s-mi fie ei ficiori de suflet". La
sfritul secolului al XVII-lea (n 1697), urmaii lui Lupu Prjescu, neavnd urmai, au lsat
domeniul frailor Ioan i Sandu Sturdza, cu care se nrudeau.
La data de 19 aprilie 1699, fraii Sturdza i-au mprit ntre ei averile, moia Miclueni
revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moie locuiau i munceau rani clcai i igani vtrai robi,
care i astzi poart nume de meserii: Buctaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru,
Surugiu, dup cum scrie Costin Merica, n lucrarea "Castelul Miclueni n cultura romn",
apruta la Editura "Cronica" n 1996 [3]. Locuitorii satului Miclueni triau n bordeie
srccioase pe moia boierului i pe grla din preajma parcului boieresc [4].
n anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol i
parter i care avea form de cruce [5]. Conacul avea 20 de camere, cte zece pe fiecare etaj. n
grajdurile conacului erau adpostii cai de ras, pregtii pentru ntrecerile manejului din
cuprinsul domeniului.
Preocupat de extinderea moiei, fiul lui Ioan Sturdza, Dimitrie, a construit n perioada 18211823 o biseric de curte, n apropierea castelului. El a nzestrat-o cu o frumoas catapeteasm
n stil baroc i cu numeroase obiecte de cult valoroase. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza
Micluanu, a amenajat pe o suprafa de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc n stil
englezesc, cu specii de arbori ornamentali i numeroase alei cu flori [6]. El s-a ocupat de
achiziionarea mai multor cri i manuscrise rare care au mbogit coleciile conacului.
n Prefa la Cronicile Romniei sau Letopiseele Moldaviei i Valahiei, ediia a doua, Mihail
Koglniceanu scrie, ntre altele: "...Originalul Tragediei lui Alexandru Beldiman mi s-a pus la
dispoziiune de domnul Dimitrie A. Sturdza, care n preioasa sa coleciune de la Miclueni
posed i d-lui un mare numr de letopisee manuscrise, dar care sunt mai noi dect
manuscrisele pstrate de mine".
Dei era vr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a mbriat ideile
revoluionarilor de la 1848. El a murit de holer n anul 1848, existnd suspciuni c ar fi fost
otrvit din ordinul domnitorului [7]. A fost nmormntat n biserica conacului. Dup moartea sa,
de administrarea moiei s-a ocupat vduva sa, Catinca. Ea a lsat moia fiului su, George A.
Sturdza, n 1863.
n anul 1869, George Sturdza s-a cstorit cu Maria, fiica scriitorului Ion Ghica, mutndu-se
atunci la moie.
Construirea castelului

Dornic s refac cldirea conacului, George Sturdza a vndut cteva pduri i a luat un
mprumut de 100.000 de lei de la Societatea de Credit Funciar Romn, punnd ca gaj moia
Miclueni. El trebuia s-i achite datoriile n monezi de aur. ntre anii 1880 i 1904, George
Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat n stil neogotic trziu,
fiind o copie a castelelor feudale apusene i amintind de Palatul Culturii din Iai, dar i de
Palatul Domnesc din Ruginoasa. Planurile construciei au fost realizate de arhitecii Iulius
Reinecke i I. Grigsberg.
Castelul Sturdza avea etaj i mansard. n exterior, cldirea avea numeroase decoraiuni
(printre care i steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie i o ramur de
mslin), realizate n anul 1898 n stilul Art Nouveau de ctre arhitectul Iulius Reinecke. Acesta
fusese ajutat de ctre Maria Sturdza, care ilustrase ca pictori multe din poeziile lui Vasile
Alecsandri, vecin i prieten apropiat al familiei Sturdza [8].
Influenele neogotice se regsesc n decoraiuni cum ar fi: turnulee gotice, armuri medievale,
sal de manej, dictoane latineti nscrise pe perei, turn de intrare cu pod peste anul de ap.
n interior, castelul avea scri centrale din marmur de Dalmaia, mobilier din lemn de trandafir,
minuios sculptat, sobe din teracot, porelan sau faian, aduse de peste hotare, parchet cu
intarsii din esene de paltin, mahon, stejar i abanos, confecionat de meteri austrieci, iar
plafoanele i pereii interiori au fost pictai n ulei [9].
Castelul adpostea o colecie valoroas de cri i documente, de costume medievale, de
arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmur de Cararra, argintrie, dar i piese arheologice,
numismatice i epigrafice de mare valoare. Numai colecia de cri numra 60.000 de
exemplare, multe din ele fiind ediii princeps sau rarisime.
Singurul copil al lui George Sturdza i al Mariei Ghica a fost o fiic, Ecaterina. Ea s-a cstorit
n anul 1897 cu erban Cantacuzino, dar nu a avut copii. Soul ei a murit n 1918, Ecaterina
Cantacuzino rmnnd vduv de tnr. Ea l-a nfiat pe vrul ei, Matei Ghica Cantacuzino,
dar acesta nu s-a dovedit interesat de moie, emigrnd n Occident n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial [10].
n anul 1907, sub influena rscoalelor rneti din acel an, ranii di Miclueni i Butea s-au
adunat n grupuri, ndreptndu-se spre castelul Sturzetilor, la poarta de la rsrit a castelului i
cernd s discute cu boierul. Acesta le-a ascultat doleanele i a poruncit unui slujba s noteze
ct pmnt dorete fiecare. Apoi le-a spus s mearg acas c vor primi pmntul dorit [11].
n timpul primului rzboi mondial, castelul a adpostit un spital militar, iar Maria Ghica i
Ecaterina Cantacuzino au ajutat rniii ca infirmiere. Marele compozitor George Enescu a vizitat
castelul, concertnd printre paturile cu rnii. n anul 1921, prin Legea agrar, ranii de pe
moia Miclueni au fost mproprietrii cu aproape 1.700 de hectare de pmnt, parcelate n
810 loturi.
Pentru o lung perioad, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui
George Sturdza i soia lui erban Cantacuzino.
n anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost prsit de Ecaterina Cantacuzino, care
a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logoft Dimitrie Sturza la 1823 [12]. Ea a
refuzat iniial s evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adpostea castelul, prednd
ulterior Episcopiei Romanului dou inventare ale bibliotecii. n iarna anului 1944, au staionat n
castel prizonieri nemi. Castelul a fost devastat de soldaii rui care au folosit multe cri
valoroase pe post de combustibil n sobe, vnznd alte volume unor magazine din Trgu
Frumos, unde erau folosite pentru mpachetarea mrfurilor. Pe lng cri, au disprut din
castel piese de mobilier i cea mai mare parte din coleciile familiei Sturdza.
O parte din crile rmase au fost strnse de Jacob Popper i Jean Ackerman, care le-au
ncrcat ntr-un camion al Aprrii Patriotice i le-au luat din castel cu scopul de a le proteja
[13]. Unele volume au fost depuse la sediu ARLUS din Iai, a doua parte au fost vndute
Bibliotecii Centrale Universitare i a treia au fost scoase din ar. Volumele salvate de Ecaterina
Cantacuzino i pe care le predase Episcopiei Romanului, au fost ulterior donate acesteia.
Donarea sa de ctre Ecaterina Cantacuzino
Rmas vduv i neavnd copii, Ecaterina Cantacuzino s-a clugrit spre sfritul vieii sub
numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului castelul

Miclueni, plus parcul de 30 hectare de pdure care-l nconjoara, biserica ctitorit de prinii
si (Gheorghe Sturdza i Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) i toate dependinele, cu scopul de
a fi amenajat aici o mnstire de maici.
n anul 1953, comunitii au desfiinat aezarea monastic, iar maicile au fost mutate la Schitul
Cozancea din judeul Botoani, domeniul intrnd n proprietatea statului. Ecaterina Cantacuzino
a murit la Schitul Cozancea, iar osemintele ei au fost aduse n 1970 pentru a fi nmormntate n
cimitirul familiei Sturdza de lng biseric din Miclueni [14].
n perioada urmtoare, castelul a fost depozit militar de explozibil, patrimoniu al Ministerului
Metalurgiei, al Sfatului Popular Regional Iai i al Universitii "Al. I. Cuza" din Iai. Autoritile
comuniste organizau uneori petreceri n mansarda castelului.
n anul 1960, Castelul de la Miclueni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu
handicap psihic sever, aici funcionnd i coal special. n noaptea de 23 decembrie 1968, a
izbucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare c de la o igar lsat aprins. Atunci au
ars ultimele mobile originale ale castelului, care erau depozitate la mansard. n anii acelei
folosine nefericite, mai precis n 1985, mansarda i acoperiul castelului au czut prad unui
devastator incendiu. Apa cu care a fost stins incendiul s-a infiltrat n perei, contribuind la
degradarea progresiv a imobilului.
Cldirea s-a degradat n timp, nemaifiind ntreinut. n plus, au fost cioprite uile i ferestrele,
parchetul a fost scos, iar emineurile sparte. n 1985, conacul a fost afectat de un nou incendiu,
arznd acoperiul.
ntr-un reportaj din vara anului 2002, la un an de la mutarea de aici a Centrului de plasament,
un ziarist de la Ziarul de Iai constata c nc persist un miros de urin, mbibat n perei i n
duumele.
Refacerea castelului
n anul 2001, castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei i Bucovinei. La 13 octombrie 2001,
Centrul de Plasament s-a mutat n satul Cozmeti din comuna Stolniceni-Prjescu.
Prin Hotrrea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea
unor reparaii de urgen la Castelul Sturdza (satul Miclueni, judeul Iai) i a unor lucrri de
peisagistic n zonele adiacente. n anul 2004, obinnd o finanare de la Banca Mondial, n
valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei (adic 685.700 euro), Mitropoilia Moldovei i
Bucovinei a nceput restaurarea castelului i a dependinelor [16].
S-au efectuat lucrri de consolidare i restaurare a cldirii i dependinelor, urmnd s se mai
execute lucrri generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugrvelilor interioare i
exterioare, respectiv restaurarea picturii.
n prezent, lucrrile de restaurare nu au fost finalizate n totalitate. Mitropolia Moldovei
intenioneaz s organizeze aici un complex muzeistic i un centru de conferine, celelelate
cldiri urmnd s adposteasc un centru de zi pentru persoane vrstnice i un centru de
pelerinaj. Una dintre cldiri a devenit deja atelier de pictur, aiuci realizndu-se icoane i ou
incondeiate [17].
n anul 2003, regizorul Sergiu Nicolaescu a turnat cteva scene din filmul "Orient Expres" la
castelul de la Miclueni
Muzele lui Dumas-fiul bantuie castelul
Preotul administrator are un adevarat cult pentru istoria acestui lacas. O monografie a locului si
cateva albume cu fotografii reprezinta toata istoria scrisa a Sturzestilor, iar manunchiul cu chei
de la castel reprezinta dovada vie ca au existat. "A fost cel mai mare parc particular din Europa.
Are patruzeci si doua de hectare. Avea un lac pe care se trecea cu barca. Se spune ca aici a
scris Alexandre Dumas-fiul multe carti", povesteste parintele Ionut. Preotul deschide usa
castelului, reconstruita dupa modelul celei vechi, cu decoratiuni de fier si clante masive. "Mobila
care a fost era din lemn de trandafir. si scarile erau din marmura de Dalmatia. Peretii erau toti
pictati, dar au fost distrusi de copiii care au locuit aici. Au mai ramas cateva picturi, dar nu au
mai putut fi restaurate", mai istoriseste parintele in timp ce traverseaza camera "Georgette" si
biroul lui Iorgu Sturza, ai carui pereti varuiti in alb reflecta lumina soarelui. Camera Ecaterinei
Sturza are parchet nou si gresie crem la toaleta, iar mobilierul imita originalul, dar nu este din
trandafir. Ajungem in biblioteca Sturzestilor. "Aici au fost mii de carti, editii unice in lume, colectii

de arme si costume. Ce a mai ramas sunt lucrurile donate de Ecaterina Sturza, care a reusit sa
ia cu ea la plecarea in refugiul din timpul razboiului cele mai valoroase obiecte. Restul s-a
distrus, cartile au fost arse de soldatii rusi care au locuit la castel sau se mai zice ca au fost
folosite ca ambalaje in pravaliile de la Targu Frumos", adauga parintele Ionut.
Castelul blestemat
Imprumutand elemente din stilul gotic, castelul Miclauseni a fost ridicat la sfarsitul secolului al
XIX-lea de catre George Sturza, a carui emblema de pe peretii castelului este inspirata din
icoana Sfantului Gheorghe. Castelul a intrat in proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane,
respectiv a Episcopiei Romanului, in 1947, cand ultima descendenta a familiei de boieri Sturza,
Ecaterina, devenita maica Macrina inainte de moarte, a donat tot parcul. Imediat dupa
instaurarea regimului comunist, manastirea a fost desfiintata, iar in locul acesteia s-a deschis
caminul pentru copiii cu deficiente mintale. In castel a functionat un centru pentru copii pana in
2001, cand acestia au fost mutati intr-un alt camin, in comuna Cozmesti. Un adevarat blestem
pare a fi urmarit de-a lungul timpului castelul de la Miclauseni. Asa cum isi aduc aminte taranii
in varsta din zona, edificiul care a intrat pe mana Sturzestilor pe la 1700, impreuna cu tot ce-l
inconjoara, a fost de multe ori mistuit de flacari. Ultima data in 1985, intr-o noapte de
decembrie, "cand focul se ridica la cativa kilometri spre cer", dupa cum isi aminteste matusa
Maria Cristescu, o femeie din Butea.
Adevaratul blestem al castelului nu a fost insa focul. Mai degraba, oamenii l-au devastat si au
avut mereu ciuda pe el. Loc infloritor ca intretaiere a drumurilor principale ale Moldovei, care
duceau spre Tarigrad, Liov, Cracovia si Danzig, stralucirea Miclauseniului a palit in momentul in
care capitala Moldovei s-a mutat de la Suceava la Iasi. Lehamitea taranilor de la Miclauseni fata
de castel si de familia boiereasca pare argumentata, intrucat dintotdeauna au trudit pentru el si
pentru cei ce-l locuiau.
"Miclauseni n-a fost o localitate reprezentativa pentru satele romanesti, de vreme ce jumatate
dintre locuitorii sai erau urmasii fostilor robi, tigani, vatrasi romanizati si siliti sa se
gospodareasca. Dar, pe de alta parte, si inechitatea social-economica a fost o realitate, precum
si discordanta intre cultura la nivel european a boierilor si putinul lor interes pentru propasirea
intelectuala a taranilor", scrie istoricul Costin Merisca in lucrarea "Castelul Miclauseni in cultura
romana". Castelul a fost pe rand spital pentru raniti, manastire de maici, depozit de explozibil.
Copiii handicapati, adapostiti la Miclauseni din 1960 si pana in 2001, si-au pus puternic
amprenta pe acest castel. Mirosul de urina inca persista, cu toate stradaniile celor care-l
restaureaza. Usi si ferestre ciopartite, parchet scos, semineuri sparte. Asa a fost gasit castelul
de parintele Cleopa, primul administrator al lacasului dupa retrocedarea sa catre actualii
proprietari. "Dupa finalizarea restaurarii castelul va fi transformat in complex muzeistic, cu
posibilitati de cazare a pelerinilor si un centru complex de pelerinaj. Sper ca dupa plecarea mea
lucrarile sa continue pentru definitivarea dorintei Domnului", a precizat parintele Cleopa, care in
prezent slujeste in Constanta. Prelatul-administrator a pus pe hartie toata truda pentru
transformarea acestui lacas de cult in ceea ce este el astazi. Parintele Cleopa a scris o teza de
licenta despre istoria castelului de la Miclauseni, teza in care un capitol este consacrat lucrarilor
de consolidare si restaurare.
Sursa: Catalin Dumitrescu - Romania libera
Castelul Szentkereszty - Arcu, Covasna
Localitatea Arcus a fost menionat pentru prima data n 1332, sub numele Arkus.
Castelul a fost construit in stil neobaroc in sec. XIX si amplasat n mijlocul unui parc
dendrologic.
Folosit n prezent ca tabr de sculptur.
Castelul Teleki - Coltu, Maramures
Construit intre anii 1740-1780, castelul este renovat in 1821. Administrarea mosiei a fost
preluata, in 1845, de Sandor Teleki, care leaga o stransa prietenie cu poetul Petfi Sandor.

Punct de atractie pentru zeci de mii de maghiari si numerosi turisti din Occident, castelul Teleki
din comuna maramureseana Coltau e la un pas de ruina. Chiar daca e monument istoric de
prima categorie, conacul de vanatoare, in care vestitul scriitor Petofi Sandor si-a petrecut luna
de miere, nu prea reuseste sa isi gaseasca loc pe lista de prioritati a Ministerului Culturii.
Crapaturi adanci si-au facut loc in zidurile care adapostesc o istorie de sute de ani iar in lipsa
fondurilor autoritatile locale nu pot decat sa faca planuri.
Locul unde Petofi Sandor a fost cel mai fericit
De soarta castelului, devenit intre timp muzeu, par sa fie interesate momentan doar autoritatile
din comuna, fara putere financiara, si ungurii, care vin in numar foarte mare, an de an, sa
viziteze locurile in care scriitorul lor national si-a adus proaspata mireasa. De altfel, in localitatea
Coltau se vorbeste mai mult maghiara decat romana iar localnicilor le este usor sa le intre in
voie turistilor veniti din tara vecina.
Primarul Lajos Cendes spune ca vechiul conac ridicat de contele Teleki aduce anual in comuna
circa 150.000 de straini, din care cei mai multi sunt maghiari. Vin uneori si cu cate cinci
autocare la castel. Mai mult vara. Din pacate, cu totii sunt dezamagiti cand vad in ce stare e
cladirea. Castelul Teleki are o valoare inestimabila iar faptul ca atrage multi turisti a dus la
dezvoltarea turismului in Coltau. Avem acuma 17 pensiuni in care vara, cand e sezon, e plin
Aproape toti turistii care vin la castelul Teleki obisnuiesc sa urce si pana la Izvorul lui Vaida, un
loc special unde Petofi Sandor obisnuia sa faca lungi plimbari de seara. Si acolo ar trebui
facute investitii, pentru ca e un loc foarte vizitat. Ar trebui refacut si parcul. Sunt 70 de ari pe
care nu i-a intretinut nimeni, doar ca a fost cosita iarba, marturiseste prim-gospodarul.
Culmea este ca, pana acum, castelului nu i s-a facut reclama in mod special. Maghiarii afla
despre obiectivul turistic din povestirile legate de viata lui Petofi Sandor iar faptul ca se afla la o
distanta destul de mica de granita ii fac sa vina in numar foarte mare pana langa Baia Mare.
Degradarea, sub lupa specialistilor
Primarul pare totusi optimist in ceea ce priveste sansele de reabilitare ale importantului
monument. Inca nu are bani la dispozitie pentru reparatii, insa spune ca in aceasta primavara
se vor face totusi primii pasi inspre mai bine
Deocamdata, despre costurile pe care le-ar presupune reabilitarea castelului autoritatile stiu
doar ca vor fi foarte mari. Din pacate terasa pe care scriitorul Petofi Sandor a si descris-o intruna din lucrarile sale incepe sa se desprinda de cladire. Nu e o lucrare simpla, dar poate vom
prinde ceva bani de la Guvern.
Crapaturi aparute in... istorie
Castelul Teleki e printre putinele proprietati vechi si valoroase din Maramures pentru care nu sau depus cereri de retrocedare. Proprietatea imobiliara nu a fost inca evaluata de vreun expert
insa surse neoficiale spun ca ea s-ar ridica la circa un milion de euro.
Construit intre anii 1740-1780, castelul a fost renovat in 1821. 24 de ani mai tarziu el a trecut in
administrarea lui Sandor Teleki iar din evidentele istoricilor reiese ca utimul proprietar al
conacului a fost contele Ioan Teleki, care a parasit satul in anul 1937 si a donat comunitatii
intreaga sa proprietate.
Asupra conacului s-a abatut dezastrul pe vremea comunistilor, cand a fost folosit inclusiv ca
depozit al CAP. Ulterior a avut si roluri mai nobile, fiind pe rand camin cultural, punct sanitar,
scoala primara, gradinita si biblioteca comunala. Mai nou, functioneaza pe sistemul trei in unu,
adapostind in egala masura muzeu, gradinita satului si biblioteca comunala. Intr-o aripa
distincta, construita tot de familia Teleki la doar 10 metri distanta, se gaseste scoala .
Muzeul Teleki s-a deschis in 1960. vizitatorii avand acces intr-o singura incapere. Cu timpul,
muzeul s-a extins si in restul incaperilor de la etaj.
Muzeul Teleki are amenajata in incinta o camera special dedicata marelui scriitor Petofi Sandor
si nevestei sale Julia Szendrey, unde poate fi vazut chiar si patul nuptial al celor doi. Acestia siau petreacut la Coltau luna de miere, prilej cu care Petofi Sandor va scrie 28 de poezii.
Sursa: citynews.ro
Castelul Teleki - Comlod, Bistrita-Nasaud
Castelul dateaza din secolele XVII-XVIII si a apartinut familiei Teleki. Este de dimensiuni mai

reduse si de afla intr-un grad avansat de degradare.

Castelul Teleki - Dumbrvioara, Mures
n timp ce mai toate castelele din Romnia se chinuiesc s supravieuiasc birocraiei i
indiferenei generale, exist i unele excepii care par rupte din alte filme i care demonstreaz
nc o dat c se poate i altfel. Este i cazul castelului Teleki din Dumbrvioara. Statutul juridic
al acestuia s-a clarificat ct se poate de normal, fr s fie nevoie ca generaii ntregi s-i
cheltuiasc averile n procese inutile i costisitoare. Actualii chiriai au neles c nu are nici un
rost s trgneze lucrurile la infinit prin tribunale, iar motenitorii c nu pot s se mbogeasc
de pe urma proprietii ce aparine, cel puin moral, i comunitii locale. Ca urmare a acestui
fapt, investitorii strini nu s-au lsat prea mult ateptai. Se pare c o firm italian este
interesat s renoveze castelul i s i mute o parte din sediu aici. O poveste cu happy-end a
crei moral, ar fi cazul s dea i altora de gndit.
Istoria localitii Dumbrvioara
Satul Dumbrvioara a fost atestat documentar n anul 1319 sub numele de Sarumberg. nc din
Evul Mediu, localitatea era intens populat i activ. n 1411 aici exista deja o moar i un
gater.
ncepnd cu anul 1453, Dumbrvioara devenea trg. Domeniul a fost deinut pe rnd de mai
multe familii nobiliare, de la regele Zsigmond la familiile Miklos i Erdely Istvan. Acesta din urm
s-a implicat ntr-un complot mpotriva regelui Matei Corvin, iar ca pedeaps, averea i-a fost
confiscat. Regele a donat-o familiei Csupor. n cele din urm, domeniul a trecut n stpnirea
lui Rakoczi I. Mai nti consilier local, apoi judector, Rakoczi a murit n 1642, fr a lsa vreun
succesor. Deoarece nu i ndeplinise obligaiile militare, vduva lui a fost jefuit. Ea a reuit n
cele din urm s i recupereze averea, dar nu s-a putut bucura prea mult timp de ea.
Satul a devenit proprietatea familiei Teleki de Szk din anul 1759. Acetia au fost cele mai
marcante personaje din istoria Dumbrvioarei. Familia Teleki era o familie nobiliar din
Transilvania, originar din Teleac, de unde i provine i numele. Teleki Mihaly a cumprat
domeniul de la familia Apafi, cu 16.000 de fiorini, avere ce i-a rmas motenire nepotului su,
Teleki Smuel.
n satul de pe valea Mureului, s-au nscut muli oameni de seam: demnitarul imperial Teleki
Domokos, istoricul literar, Kristf Gyrgy, scriitorul Szabdi Lszl, toi membri ai aceleiai
nobile familii.
Construcia castelului
Castelul a fost construit ntre anii 1769 1773 de ctre Teleki Smuel, care n perioada aceea
era cancelarul Transilvaniei. El a construit parterul, etajul fiind terminat de nepotul su, Teleki
Samu. Totui, lucrrile s-au mai prelungit, edificiul ajungnd la forma sa final abia n 1912.
Reedina familiei Teleki din Dumbrvioara era unul dintre cele mai frumoase castele n stil
baroc din Ardeal.
Mai toi brbaii familiei nobiliare aveau funcii importante: Teleki Smuel, cancelarul
Transilvaniei, Teleki Gza, ministru de interne al Ungariei, fiul su, Pl, prim-ministru al
Ungariei, iar Smu Teleki, a fost un celebru explorator n Africa. Ei fceau des cltorii n
strintate, de unde veneau cu multe idei inovatoare care i-au lsat amprenta asupra
construirii castelului.
Acesta era sub form de U, alctuit din mai multe corpuri. Smu Teleki a mansardat cldirile,
astfel c parterul a rmas n folosina slujitorilor. Aici erau buctriile i toate anexele
gospodriei. Tot dup planurile exploratorului, s-au construit n 1825, grajdurile unei herghelii,
care a funcionat un secol, fiind demolate n 1930.
Interioarele erau pompos decorate. n saloane, mobila mbina mai multe stiluri, baroc, rococo
sau renascentist. Fiecare camer avea alt model de sob din teracot, iar podelele erau din
marmur colorat, acoperite de covoare persane. Membrii familiei Teleki colecionau piese de
mobilier, covoare, porelanuri, antichiti, arme i trofee. n timpul partidelor de vntoare
organizate aici, multe personaliti din ar i din strintate, printre care i regele Eduard al VIIlea sau regele bulgar Ferdinand au vizitat domeniul. Erau fascinai de frumuseea locului. n
spatele castelului era un parc dendrologic, un heleteu i un teren de clrie, unde oaspeii se

antrenau pentru diferitele turniruri la care participau.

O motenire nobiliar ce nu s-a pierdut: Biblioteca Teleki din Trgu Mure
Nobilii Teleki erau cunoscui pentru pasiunea lor de a coleciona tot felul de obiecte de art.
Printre ele erau i crile. Smu Teleki, era un celebru explorator al continentului african i din
multele sale expediii i cltorii a adunat o colecie impresionant de cri. Supranumit contele
crilor, acesta se aproviziona din Ungaria, Elveia, Olanda, Frana i din mai toate locurile
unde ajungea. i-a fcut muli prieteni care l ajutau n achiziionarea acestora, reuind astfel s
cumpere diferite volume din 25 de capitale europene. Ddea bani frumoi pe ele, dar a i
pierdut mii de exmplare, ce i-au fost confiscate datorit cenzurii cezarului. Bibliotheca
Telekiana, a fost construit ntre anii 1799-1804, sub ndrumarea direct a contelui. Fondul de
baz al bibliotecii l constituiau cele 40.000 de volume, printre care 66 de incunabule i o
mulime de opere i ediii rare din colecia personal a contelui.
n biblioteca de la castel, groful i-a oprit foarte puine cri, toate celelalte fiind destinate folosirii
publice.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, tot patrimoniul grofilor Teleki s-a pierdut. A urmat
naionalizarea, iar castelul a fost transformat ntr-un liceu agricol, liceu care funcioneaz i
astzi. Pentru c nu au fost ngrijite, parcurile i-au pierdut din farmecul i frumuseea de
odinioar.
Investitori strini
Dei la o prim vedere castelul pare destul de rpnos, starea acestuia este extrem de bun n
comparaie cu a celorlalte edificii transilvnene. Urmaii nobililor Teleki sunt mprtiai n cele
patru zri i e puin probabil s se mai ntoarc vreodat n locurile de unde prinii lor au fost
izgonii. Samuel locuiete n Canada, Agnes n Austria unde o via ntreag a fost profesoar
de francez, iar Carol a ieit la pensie de la NASA, unde a lucrat ca inginer tehnician. Cu toate
acestea, problema retrocedrii domeniului din Dumbrvioara i-a preocupat intens pe cei trei. n
urm cu civa ani, aici a venit fiul lui Samuel mpreun cu un arhitect din Canada pentru a
evalua proporiile unei eventuale renovri. Rezultatele, ns, i-au cam descumpnit i i-au fcut
s plece descurajai napoi: lucrrile de refacere ar fi deosebit de vaste iar preul lor s-ar ridica
la cifra de dou milioane de euro. n aceste condiii s-a decis formarea unui consiliu care s se
ocupe ndeaproape de problema domeniului Teleki. n 2005, ntreaga proprietate a fost
retrocedat, iar civa ani mai trziu venea i prima veste bun: un investitor italian era interesat
de refacerea n ntregime a castelului.
Negocierile cu firma italian sunt destul de avansate i noi ne-am pus mari sperane n
materializarea lor. Este n joc att viitorul unui monument istoric, vechi de sute de ani, ct i
viitorul economic al localitii, s-a destinuit tefan Berekmeri, membru al consiliului de
administraie al cldirii.
Trecut glorios i viitor promitor
Rmne totui o ntrebare. Unde se va muta Liceul Agricol n cazul reuitei acestei investiii?
Mai ales c pentru cei 270 de elevi, orice cldire din comun este nencptoare, iar bani
pentru una nou nici n cel mai frumos vis nu exist. Aceast problem ne-am pus-o i noi. Nu
putem s ieim de azi pe mine cu toate lucrurile n strad, fr s avem unde ne duce. Orice
ar fi, noi trebuie s avem un spaiu adecvat unde s ne putem desfura activitatea, ne-a
declarat Jen Incze, directorul liceului.
Problema este ca i rezolvat, e sigur Janos Ferenc, primarul comunei. n discuiile avute cu
firma italian am ridicat aceast problem i pentru c alt soluie nu am gsit, am convenit c
este datoria investitorului s construiasc o nou cldire n care s funcioneze liceul.
Proiectul noii cldiri a fost deja realizat iar dotrile vor fi de ultim generaie. Spaii generoase
pentru slile de clas, cantin, piscin, sau sal de sport sunt doar cteva dintre acestea. n
paralel, castelului i se pregtete un viitor luminos. tefan Berekmeri susine c aici ar putea fi
investii bani frumoi n realizarea unui centru informatic internaional. Totul depinde acum de
autoritile romne i de capacitatea lor de a-i juca asul din mnec. Asta n cazul n care nu
se vor apuca nc o dat, dup netrebnica lor obinuin, s-i decline competenele una alteia,
rezultnd la urm o ruin n plus, adugat celor aproape 26 despre care tot atragem atenia de
vreo cteva luni de zile.

Sursa: Allain Cucu Ziarul de Mures

Castelul Teleki - Gorneti, Mures
Judeul Mure se poate mndri cu cel mai mare numr de castele, palate sau conace din ar.
O bogie cultural impresionant, care din pcate, este lsat n multe locuri n paragin.
Multe dintre aceste castele aparin acum vechilor familii nobiliare din Transilvania, dar sunt
folosite n continuare de diferite instituii ale statului romn. n aceast situaie se afl Castelul
Teleki din Gorneti, n care, n prezent funcioneaz un Preventoriu TBC pentru copii.
Am ajuns la Castelul Teleki din Gorneti ntr-o diminea ploioas de nceput de decembrie. Am
urmat drumul naional nr. 15 spre Reghin iar n localitatea Gorneti am ncetinit viteza pentru a
vedea exact impozanta construcie. Nu ne-a fost greu s-o gsim, chiar i ascuns printre arbori
seculari, cum se gsete astzi. Am oprit n faa unei pori metalice imense, nchise cu lact. Un
afi cu Intrarea Interzis ne-a cam fcut s ezitm. Printre gratiile porii se putea zri faada
imensului castel. De jur n prejur un heleteu cu ap verde, netulburat de nimic. Am intrat n
curte, am trecut podul peste heleteu i am ajuns n faa unei pori de lemn masiv, atent
sculptat. Oare ci nobili s-au perindat pe acolo nainte? Oare de cte ori contele Samuel
Teleki a intrat, innd o carte rar sub bra pe acea poart? Urmele timpului se vd pe faada
castelului, se vd pe zidurile btute de vnt i ploi, se vd pe poarta imens care scrie la
orice deschidere. A scrit i cnd am intrat noi. Acum, cldirea funcioneaz ca Preventoriu
pentru TBC, iar n curte se vedeau nite copii zgribulii de frig, ce se uitau la noi mirai. Ne-a
ntmpinat un cel cu ltratul lui, pe care ns l-a linitit stpna sa, portarul instituiei. Am urcat
scara circular pn la biroul directorului Preventoriului, care ne-a dat mai multe detalii despre
starea actual a castelului dar i despre istoria sa de secole.
Strmoul castelului de astzi, castelul medieval fortificat, la care un document din 1477 fcea
referire numindu-l "Castellani castelli Gorneti", a fost construit din ordinele lui Istvan Erdely
ntre 1462 i 1465. Regele Matei Corvin numete cldirea "castel", printr-un document regal din
1478. Castelul lui Istvan Erdely este obinut n 1685 de ctre cancelarul contele Mihaly Teleki.
ntre 1772 i 1782 Joseph Teleki i fiul su, contele Laszlo Teleki demoleaz castelul i-l
reconstruiesc n forma pstrat pn astzi. Numele Teleki este unul marcant att pentru istoria
Transilvaniei, ct i a Ungariei, deoarece aceast familie aristocrat s-a implicat activ de-a
lungul secolelor att in domeniul politic-administrativ, ct i n cel cultural. n anul 1685, Mihaly
Teleki (1634 - 1690) a devenit conte al Sfntului Imperiu Roman, primind titlul de la impratul
Leopold I. Cel mai cunoscut membru al familiei este ns contele Samuel Teleki (1739-1822),
cancelar al Transilvaniei la Viena n 1769 i fondator al bibliotecii Teleki din Trgu-Mure.
Contele Samuel Teleki se afl nmormntat n curtea celui de-al doilea castel al familiei Castelul Teleki din Dumbrvioara.
Numit cel mai frumos castel din Ardeal i comoara Mureului castelul Teleki din Gorneti se
afl la 17 km distan de Trgu-Mure i este construit n aa-numitul stil Grassalkovich, foarte
rspndit n Budapesta. Proiectat de arhitectul Andreas Mayerhoffer din Salzburg, fiind
asemntor palatelor din Godollo i Pecel realizate de acesta, castelul Teleki este situat n
imediata apropriere a rului Mure, n cadrul unui impresionant parc dendrologic. n curtea
castelului castanii, frasinii, salcmii, stejarii sau nucii se ntrec la vrst cu statuile alegorice i
busturile Marchizului de Mirabeau sau al regelui Ludovic al XVI-lea. Acum statuile sunt
acoperite de folie protectoare neagr, par nite femei ndoliate. Proiectat n stilul baroc, castelul
Teleki din Gorneti are forma literei U, din corpul principal al cldirii desprinzndu-se, ctre
grdin, dou aripi. Faada cldirii are n centrul ei un fel de balcon supranlat, cu coluri
rotunjite. Acoperiul nalt este strbtut de lucarne, fereastre mici, amenajate n scopul luminrii
i aerisirii podului sau a ncperilor aflate la nivelul podului. n vrful acoperiului se afl un
orologiu imens. N-am putut ajunge n pod fiindc scara e impracticabil i acolo i-au fcut cuib
mai muli lilieci. Trstura caracteristic a acestui castel este numrul de camere i ferestre.
Castelul Teleki din Gorneti are 52 de camere i 365 de ferestre, simboliznd sptmnile i
zilele anului. Interiorul castelului mai pstreaz parfumul baroc al vremurilor apuse. Sobele de
teracot verzi i albe, decorate cu ngerai sunt folosite astzi ca suport pentru televizor.
Lustrele, care erau o dat pline cu lumnri i ofereau ambiana perfect unei sli de bal,

atrn tragic din tavanul pictat i sunt mpria pianjenilor ce i-au croit pnz aici. n
perioada baroc, arhitecii puneau accentul pe ilustrarea statutului social. n Castelul Teleki din
Gorneti se poate observa o evideniere accentuat a holului principal, cu podelele sale de
marmur colorat, a scrii circulare ce d n holul larg, a uilor sculptate, care dau n diferite
ncperi. Astzi pereii culoarelor i ai slilor sunt pictate cu scene din poveti. Conii i
contesele de demult sunt nlocuii cu Alb ca Zpada i cei apte pitici dar i cu un teren de
fotbal, cum e pictura de pe pereii dormitorului bieilor.
Castelul din Gorneti a fost retrocedat familiei Teleki n urma unei decizii judectoreti,
mpreun cu o parte din fostele proprieti ale familiei, reprezentnd 100 hectare de pdure i
100 hectare de teren arabil. Ultimul proprietar al castelului, contele Mihaly Teleki a donat
castelul autoritilor sanitare romne, iar din 1947 acesta a gzduit o clinic TBC. Astzi n
cadrul castelului funcioneaz un Preventoriu TBC, aici fiind internai n prezent 65 de copii, cu
vrste cuprinse ntre 4 i 14 ani. Cldirea este dat n folosin de ctre reprezentanii familiei
Teleki acestui Preventoriu TBC pn n anul 2011. Dup acest an, soarta copiilor care fac
tratament preventiv aici este incert. La ora actual exist patru preventorii TBC n ar, n Iai,
Prahova, Bistria i Gorneti, cel din judeul Mure asigurnd chimioprofilaxia pentru copii din
judeul nostru, dar i din judeele nvecinate. Potrivit managerului Preventoriului TBC pentru
copii, dr. Nelu Luca, copiii care vin la prevenie aici sunt copii care s-au vindecat de TBC sau
care au trit n focare de TBC, avnd prinii bolnavi de tuberculoz. n acest Preventoriu micuii
stau de la 3 luni pn la un an, fac tratament dar merg i la grdini sau la coala din incinta
spitalului, n funcie de vrsta pe care o au. Dr. Luca a precizat c micuilor pacieni li se ofer
cinci mese pe zi iar raia de hran oferit de Ministerul Sntii este de 6 lei pe zi. Suma este
mic, dar managerul se bucur de ajutorul oferit de unele fundaii din Anglia i Olanda. Strinii
vin i le aduc micuilor haine, jucrii dar i conserve de hran. Cnd am intrat n dormitoarele cu
pereii pictai ne-am simit ca ntr-un orfelinat. Copiii erau la coal, paturile de spital suprapuse
trdau o urm de tristee. Majoritatea copiilor de aici sunt cazuri sociale, copii care au nfruntat
o boal grea la o vrst mult prea fraged, copii ai cror prini sunt i acum internai n ar n
diferite sanatorii sau, mai ru, nfrunt pucria, cum era cazul unui copil, de care directorul nea spus c i se va termina tratamentul n curnd iar tatl su e nchis la Jilava i copilul n-are
mam. Doctorul Luca ne-a vorbit i despre planurile sale privind cldirea, planuri care au fost
date peste cap de retrocedare. Acum acesta se gndete cu team la anul 2011.
Sursa: Claudia Sas Ziarul de Mures
Castelul Teleki Luna de Jos , Cluj
Castelul Teleki, situat n localitatea Luna de Jos, judeul Cluj a fost construit n perioada 16501700 de ctre familia nobiliara transilvan Teleki.
Construcia castelului a nceput n a doua parte a sex. XVII, fiind terminate n 1700 de ctre Pl
Teleki (1677-1731), filantrop i susintor al lui Francisc Rakoczi II n rzboiul curut.
Ca represalii pentru susinerea lui Rakoczi, armata imperial distruge cldirea. Din vechiul
castel a mai supravieuit doar turnul sudic, de vntoare, cu o nlime de circa 35 m i parial
parcul. Restul castelului a fost demolat din ordinul mpratului Austriei dup 1700.
Piatra rezultat din demolare a fost folosit n secolul urmtor, la construirea unui zid lung de
circa 700 m, gros de un metru i nalt de 4 m, i a unui nou pavilion neoclasic cu parter, etaj i
arpant, dispus ntr-un mic parc[1]. Odat cu venirea guvernrii comuniste, aceast cldirea a
fost transformat n sediu de CAP.
Dup 1980 o poriune de 500 m de zid a fost demolat i piatra valorificat. Actualmente cldirea
neoclasic este sediul unui centru de asisten social i protecie pentru copii. Se mai
pstreaz circa 200 m din zid in jurul Spitalului din localitate. Parcul castelului cuprinde arbori
cu vrsta de peste 500 ani (stejari, fagi, castani).
Familia Bnffy a fost o familie nobiliar din Transilvania. Principalul membru al ei a fost Mikls
Bnffy (18731950), politician, ultimul proprietar al castelului de la Bonida.
O ramur a familiei (cea de Alslendva) a fost ridicat la rangul de baroni n 1660, iar o alt
ramur (cea de Losoncz) a fost ridicat la rangul de coni n 1855.

Castelul Teleki - Posmu, Bistrita-Nasaud

Castelul dateaza din secolele XVII-XVIII si a apartinut familiei Teleki. Se afla intr-un grad
avansat de degradare.
Castelul Teleki - Pribileti, Maramures
Castelul Teleki din Pribileti are o vechime de aproape 300 de ani i a fost folosit ca i reedin
de var de ctre nobilul Geza Teleki. n anul 1897 a fost supraetajat i modernizat n stil ecletic.
Localitatea Pribileti, unde este situat imobilul, este la o distan de 18 km de Baia Mare, fiind
atestat documentar ca Pribylfalva n 1405, aparinnd domeniului Cetii Chioar i deinut de
familia Dragffy. n a doua jumtate a secolului XVII-lea a fost donat de principele Apaffy lui
Teleki Mihai.
Castelul a rmas n familie pn la sfritul celui De-al Doilea Rzboi Mondial. Dup rzboi,
familia Teleki a emigrat n strinatate i nu se mai tie nimic despre membrii acestei familii.
n 1949, castelul a fost naionalizat, iar n regimul comunist a avut ntrebuinri diverse (sal de
baluri, sal de cinema, depozit pentru cereale, sediu al CAP).
Cldirea nu a fost niciodat revendicat, iar acum se afl n stadiu avansat de degradare.
Singura parte renovat este acoperiul, care n 1998 a fost restaurat de ctre Ministerul Culturii
i Cultelor.
Din castelul cu iedera, Teleki Pal din Pribilesti au mai ramas doar zidurile. Scarile interioare ce
duceau spre sala cu pian, sobele de teracota alba, peretii capitonati in catifea au disparut la fel
de brusc ca si proprietarul mosiei.
Pe vremuri, ca sa intri in sat pe partea dinspre Somes trebuia sa treci de o bariera. Astazi
castelul e pazit doar de cativa muncitori care-si iau masa la umbra castelului. Acum mai bine
de o jumatate de secol, in zona castelului era o umbra atat de deasa, incat femeilor le era frica
chiar si ziua.
Grigore Stegeran, locuitor in zona, a auzit de la batrani ca: initial castelul avea numai un nivel,
pe urma s-o facut si celalalt nivel. Mesterul se numea Keovari, era chiar din Ungaria. E scris
numele pe castel pe cealalta parte. In fapt castelul a fost supraetajat i modernizat in anul 1897.
Aici a locuit Teleki Pal, prim-ministru al Ungariei. Dar castelul era numai o resedinta de vara a
familiei. Avea un parc nemaipomenit. Erau intr-adevar plante si niste flori de le puteai mirosi de
pe drum, asa puternic era. Mama povesteste ca-i era frica sa intre ziua din cauza desisului in
parc. Erau pomi ornamentali canadieni, in parcul din Satulung mai exista cativa. Si pe langa
parc era gard natural. Castelul era tot cu iedera, da o tras-o cu tractoarele in perioada
comunismului ca erau birouri in castel si se urcau serpi sus.
Unde-i caminul cultural avea o herghelie de cai, avea si porci, si bineinteles foarte mult teren
agricol. La capatul satului era o bariera si nu avea voie oricine sa treaca.
Teleki Pal venea numai vara la Pribilesi, in restul anului, castelul era lasat in grija unui
administrator si a unui gradinar. Slujitorii erau bine platiti in produse agricole, iar de Craciun
primeau de fiecare data un porc. Stegeran isi aminteste ca se plimba prin salile impozante ale
castelului manat de curiozitatea copilareasca: Avea un pian extraordinar de mare, eu cu un
verisor calcam cu picioarele pe clape. Eram copii, ne placea sa cantam cu picioarele. Pianu era
la etaj, in cea mai mare sala. Erau niste sobe de teracota cu niste vulturi in pozitie de atac, de
culoare alba. Peretii erau tapitati cu catifea. Avea chiar si un generator de curent, era mare
lucru p-atunci, si o fantana foarte mare in fata.
Demult, pe vremea cand facea scoala de maistri la Oradea, Stegeran a avut ocazia sa vada si o
poza cu Teleki Pal: mi-o aratat-o o contesa. Era mic si cu ochelari rotunzi. Asa cum mi l-o
descris si bunicu. El facea schimb cu groful: ii dadea malai si primea paine. O facut si pentru
sat: biserica si scoala. Unde ati mai vazut o biserica care nu-i cu fata spre drum? Era cu fata
spre o aleee care ducea la castel. Castelul avea si paratraznet, asa de puternic incat ne apara
si pe noi. Mai incolo o furat cineva pamantarele, ca erau din cupru si mi-o traznit sura, si mie si
la altii. Castelul rezista, ca-i cladit din caramida cu var nestins. Si are pereti de peste o jumatate
de metru.
Desi satenii au auzit ca Teleki Pal s-a sinucis, castelul e batuit doar de ...cucuvele.
Croitoreasa grofoaiei Teleki Pal facea parte din aceeasi familie nobiliara cu Laszlo Teleki, varul

sau care isi avea resedinta la Satulung. De fapt, castelul din Satulung se pare ca a fost construit
de generalul Samuel Teleki si lasat mostenire. Satenii nu-si amintesc sa fi auzit de general si nu
putini l-au cunoscut si pe nepotul acestuia, Laszlo. Acesta a murit prin anii 30 si batranii spun
ca a fost ingropat in cimitirul satului. Cei mai multi isi amintesc insa de grofoaie.
Maria Mutter a fost croitoreasa doamnei Teleki si isi aminteste ca: O stimam pe doamna Teleki
Laszlo. Asta o fost inainte de razboi, ca dupa razboi n-o mai venit aici nimeni. Grofoaia era
batrana, ase ca si mine amu. Nu avea materiale scumpe, ca nu era ase cum e acum luxul. O
avut gospodarie, o avut loc frumos.... O avut flori, pomi, trandafiri. O avut sluji. Eu i-am cusut.
Pe atunci se imbracau doamnele cu rochii lungi. Dar nu o fost ase domnoasa sa nu stea de
vorba cu orisicine. Ea venea aici la cimitir si fugeau copiii dupa ea si cand strigau ciocolom, ea
le dadea bani. Era ca orice femeie batrana. O iubit-o oamenii pe aici. Ea o avut slujile ei si o
purtau cu trasura, cu cai mandri. O avut bucatareasa ei. O avut si copii dar eu nu i-am cunscut.
Copiii lor nici n-o stat cu batranii. Am auzit ca o stat prin Budapesta. In casa o fost foarte
frumos, da in timpul razboiului s-o jefuit.
Batranele care s-au adunat in zona sa vada despre ce-i vorba, explica in soapta ca: Si parc o
fost, da tat s-o furat, tare mult s-o furat. Mobila si-o dus oamenii. Ruja lui Petru cu un dulap de
acela s-o maritat. Batranele povestesc ca, grofoaia organiza cate o claca care se transforma
in bal: acolo s-o strans tineretul. Asa de-ar face amu si noi am mere, babele. Se distra lumea
mai bine ca acuma. N-a mai fi veci ce-o fost atunci, incheie batrana privind cu nostalgie inspre
castel.
Pe ulita se simte parca miros de magnolii, ceai si istorie. O istorie care astazi incepe cu a fost
odata.... O istorie care astazi, are miros de praf, ruine si magnolii. O istorie despre un
Maramures impartit intre Maria Sa, oamenii Mariei sale si ceilalti.
Nepoata grofului Maria Mutter i-a intanit ulterior pe urmasii lui Laszlo Teleki: O fost o nepoata
pa aici, erau fetele mici. O venit la cimitir si sotul o fost in gradina si le-o chemat aci si le-am dat
o masa. De atunci n-o mai venit. Ziceau ca s-o refugiat in Elvetia si am corespondat un timp,
apoi s-o rupt relatia, nu stiu nimic de ea. Murit-o, ce-o facut, nu stiu.
S-a sinucis, in virtutea onoarei
Teleki Pal, conte de Szk, s-a nascut in 1 noiembrie la Budapesta . A fost prim-ministru al
Ungariei din 1920 pana in 1921 si din 1939 pana in 1941. A fost cunoscut ca expert in
geografie, a fost membru al Academiei ungare de stiinta si seful organizatiei maghiare de
cercetasi numita: Magzar Cserkszszvetsg.
Tatal sau, Gza Teleki a fost scriitor si politician si pentru scurt timp ministru de interne, iar
mama sa, Irn Murti, era fiica unui negustor grec. A fost unul dintre reprezentantii delegatiei
Ungariei la Dictatul de la Viena.
Pe 12 decembrie 1940 la Belgrad a semnat contractul de prietenie cu Iugoslavia, insa,
deoarece pe 2 aprilie 1941 Horthy permite ca trupele germane sa treaca prin Ungaria spre
Iugoslavia, Teleki s-a sinucis in ziua urmatoare, in virtutea codului onoarei nobililor maghiari,
considerand aceasta actiune drept tradare.
Tigrii, rinoceri si hipopotami impaiati
Teleki Pal avea o pasiune pentru vanatoare. Grigore Stegeran, din Pribilesti, isi aminteste ca pe
vremea cand era copil a descoperit niste trofee ciudate in subsolul castelului: era un mare
vanator, avea trofee din Africa: un rinocer, tigru, in pivnita. Eram mic si am vazut un hipopotam
impaiat, da nu indrazneam sa ma apropii, ca imi era frica de el.
Sursa: Ioana Lucacel, Mircea Crisan - Gazeta de Maramures
Castelul Teleki - Uioara de Sus, Alba
Castelul de la Uioara de Sus, care apartine de orasul Ocna Mures, a fost construit in 1290, in
cel mai inalt punct din zona. Constructia medievala este amintita in documente pentru prima
data in anul 1290, sub numele de Novum Castrum (Castelul Nou), indicand existenta unei
fortificatii mai vechi pe acelasi amplasament, probabil din secolele al X-lea sau al XI-lea din
care se mai pot vedea portiuni dintr-un val de pmnt cu sant. Acest Castel Nou a fost
construit la sfrsitul secolului XIII, din ordinul regalittii maghiare, pentru protectia salinei
nvecinate, fiind apoi amintit n documentele anilor 1336 si 1382.

Din secolul XIV acest castel a devenit proprietatea unor nobili. Mihai Viteazul a donat castelul
de la Uioara de Sus sfetnicului su, banul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi
ruinele unui turn pentagonal, reprezentnd vechiul donjon. Castelul Nou medieval a fost
drmat partial, n locul su ridicndu-se ntre anii 1850-1860 un impuntor castel neogotic
pentru familia nobiliar Banffy, edificiu care a intrat ulterior n proprietatea contilor Teleky. Este
vorba despre o constructie dreptunghiulara cu parter si doua etaje.
Constructia este alturat unor locuinte anexe destinate personalului auxiliar de administrare si
ntretinere a domeniului. n perimetrul curtii exist o pivnit de vinuri si o capel, care, initial a
fost dotat cu o org. Din initiativa familiei Teleky n jurul castelului a fost amenajat un parc cu
alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind raritti dendrologice.
In complexul castelului Teleky se mai gaseste si o biserica construit n stil romanic n jurul
anului 1300, n prezent ruinat.
Din castelul de la 1290 se mai pot vedea ruinele unui turn pentagonal situat in coltul de nord-est
al noii constructii, care era probabil vechiul donjon al fortificatiei medievale. Complexul Teleki
mai cuprinde ruinele bisericii romanice, datata in jurul anului 1300, din care se mai pastreaza
zidurile de caramida cu clopotnita. La etaj, clopotnita are ferestre cu capiteluri cubice. De-a
lungul timpului, si ea a suferit mai multe modificari.
Restaurat, castelul ar putea intra in circuitul turistic, reprezentand comoara orasului Ocna Mures
Urmasii grofului Adam Teleki vor primi acest castel,unul dintre cele mai vechi castele din
Transilvania. Fostul primar al orasului Ocna Mures, Sorin Cristea, sustinea ca cladirea a fost
retrocedata in anul 2006, dar deocamdata mostenitorii familiei Teleki nu au putut sa intre in
posesia ei, pentru ca cei care ocupa acum castelul, firma Metalemn Socom, a contestat in
instanta decizia de retrocedare.
Directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat ca schimbarea
proprietarului nu modifica regimul castelului care este monument istoric. Potrivit acestuia,
imobilul nu va putea suferi modificari sau reparatii fara acordul Ministerului Culturii.
Sursa: ocna-mures.info
Castelul Thelegdy - Tileagd, Bihor
Dateaza din anul 1848. Astazi este sanatoriu
Castelul Thury-Bnyai - Tamafalu, Covasna
A fost construit intre anii 1810-1820. Astazi este casa de cultura a localitatii.
Castelul Tobias - Boarta, Salaj
Castelul Tobias a fost construit in 1770, in stil baroc. Astazi s-au pastrat doar ruinele.
Castelul Toldalagi - Corunca, Mures
La nici o arunctur de b de Trgu Mure, n comuna Corunca, la poalele dealului, castelul
Toldalagi trezete nostalgia unor vremuri de mult apuse, nite vremuri despre care cei mai muli
am auzit vorbindu-se doar din btrni. Ridicat n secolul 17, construcia are o valoare
inestimabil, o valoare pe care prea puini tiu s o preuiasc. i totui, n ciuda tuturor
vitregiilor ndurate, edificiul se ncpneaz s ramn n picioare, sfidnd parc trecerea
timpului i nepsarea tuturor.
Specialitii susin c astfel de capodopere istorice sunt adevrate mine de aur pentru localitile
n care se afl. Potenialul turistic extraordinar, atragerea de fonduri si de investitori, dezvoltarea
rapid i locurile de munc pe alese, sunt doar cteva din beneficiile de care zonele care au
un astfel de castel se bucur, iar n Occident lucrul acesta chiar se ntmpl. La noi, n schimb
lucrurile stau puin diferit...
Pe site-ul oficial al comunei Corunca, se amintete ntr-o romn destul de chinuit c... n
satul Corunca se gsete un castel construit n secolul al XII-lea de ctre Toldalagi Mihly.
Castelul se afl n proprietate privat, starea lui este foarte proast, dar n anii urmtori o s
(se) demareze lucrrile de reconstrucie. Acest lucru o s aduc o contribuie semnificativ
dezvoltrii comunei. Optimist i inexact informaie. n primul rnd, localitatea Corunca apare

n documente abia in anul 1332, adic n secolul 14, iar nobilul Toldalagi Mihly a trit mult mai
trziu, prin secolul 17, aa c e puin probabil ca acesta s fi reuit s-i ridice casa prin anii
1100. n al doilea rnd, cu toat sperana c ntr-o bun zi castelul va aduce o contribuie
semnificativ dezvoltrii comunei, realitatea de la faa locului arat ngrozitor. Ca s ajungi la
castel trebuie s te avni ntr-un puhoi de noroaie, noroaie ce se domolesc, probabil, doar n
seceta cea mai crunt. Construcia e mai degrab o drpntur hidoas, nnecat n blrii.
n imediata vecintate a castelului se afl, fr nici o noim, o moar ce seamn mai degrab
cu o staie de betoane, o fbricu i o cas portocalie cu wc-ul n prim plan.
Cu toate acestea, aici nu a fost mereu aa...
Istoria familiei Toldalagi
n anul 1636, n apropierea localitii Corunca s-a adunat tabra militar condus de Toldalagi I.
Mihly, cpitan suprem al Scaunului Mure. Dei deinea un numr impresionant de proprieti
n zona central a Transilvaniei, familia Toldalagi i-a stabilit reedina n Corunca, lng Trgu
Mure. Aici, cu toate c era foarte bogat, familia nu a avut proprietate deplin asupra satului i
asupra pmnturilor ce i reveneau acestuia. Conform recensmntului militar din anul 1677, n
localitate locuiau ase nobili sau primori ai secuilor, iar n arhiva familiei, pstrat la Arhivele
Statului, filiala Trgu Mure, s-au pstrat mai multe acte referitoare la mprirea pmnturilor i
pdurilor ntre Toldalagi i secuii liberi.
n anul 1746, familia Toldalagi a primit diploma de Conte al Sfntului Imperiu Roman , de la
mprteasa Maria Tereza, prin care au fost ridicai la acest rang nobiliar fiii lui Toldalagi IV.
Mihly: Lszlo I, Jnos I, Ferenc I i Pl I.
Dup moartea lui Toldalagi IV Mihaly, cei patru fii ai acestuia au mprit bunurile imobile, care
se motenesc doar pe linie masculin. Conform nelegerii, n proprietatea lui Jnos ajunge
Szentbenedek, Ferenc a primit satul Nagyercse, Pl casa familial i jumtatea posesiunii din
Korunka, iar Lszlo a primit un teren de aceeai mrime tot n Korunka.
Istoria familiei Toldalagi e una deosebit de interesant, iar niruirea celor care s-au succedat
este lung, n urma lor rmn, ns, ruinele unui castel i multe poveti i legende. Ultimul
locuitor al castelului a fost Jozsef Toldalagi. Acesta s-a prpdit nainte de vreme,n anul 1943,
iar o dat cu el s-a stins i vestitul neam Toldalagi.
Istoria castelului e strns legat de cea a familiei. Dei cldirea a fost proiectat n stil baroc i
dei nu s-a respectat pn la urm nimic din plan, datorit realizrii inedite i armoniei
deosebite a formelor, edificiul a fost unul dintre cele mai elegante castele din Transilvania. n
interior luxul era orbitor, candelabrele artistic realizate decorau cu mult bun gust ncperile,
sobele de teracot erau realizate n stilul empire, iar biblioteca era una dintre cele mai bogate i
mai vaste din Transilvania. Parcul englezesc care nconjura castelul era de o frumusee
copleitoare. Frumuseea i se datora n special aezrii lui favorabile, dar i efectului coloristic
conferit de ctre copacii i florile diferite, aezate una lng alta. n decursul anilor 1930-1940,
zona a devenit un fel de parc dendrologic.
Castelul Toldalagi astzi
Astzi, starea castelului este nfiortoare. necat n buruieni i nmol, drmat pe jumtate i cu
acoperiul distrus, acesta nu mai amintete cu nimic de luxul de altdat. Nici parcul englezesc,
cndva mndria ntregii Transilvanii, nu st mai bine. Acum, unde odat era un paradis de flori
i arbuti rari, sunt construite haotic o moar delat, cteva case i o fbricu, iar printre ele
un drum mocirlos. Aa arat castelul construit cu migal acum cteva sute de ani, castel pentru
care alii, strini, ar da probabil orict ca s-l aib. Aici este cea mai urt zon din Corunca,
comun care de altfel e foarte modern i prosper.
Povetile btrnilor
Sanyi bacsi s-a nscut n castelul nobililor. Povestete cu drag de vremurile petrecute aici. Tatl
lui lucra ca ef de echip la viile boiereti i mpreun cu familia locuiau n curtea conacului.
Groful era un om tare de treab. Nu exista om care s aib nevoie de ajutor i pe care s nu l
ajute. Un lucru nu-i plcea grofului: prtul. Dac un ran venea s-l prasc pe altul c a furat
ceva de la castel, groful l pedepsea pe prcios, nu pe cel care a furat. n rest, boierii erau
nite oameni normali. Nu se prea iubeau ntre ei i mai tot timpul boier Mihaly o nela pe
nevast. Au rmas aici n sat o grmad de bitangi de-ai lui, i amintete Sanyi bacsi.

Tatl lui Ferenc Marton a lucrat aproape 40 de ani la castel ca buctar. La nceput, tatl meu a
fost doar ucenic, dar dup doi ani groful l-a trimis n Ungaria s fac o coal special de
buctari. Era foarte frumos la castel pe atunci. Grdina era mare i noi copiii ne jucam toat
ziua n ea. i plcea mult boieroaicei s ne vad jucndu-ne. Groful avea o bibliotec imens i
ne spunea c tot satul i toate averile lui nu valoreaz ct crile de aici. n timpul rzboiului au
venit ruii i aproape toate crile le-au ars. Le-au fcut pe toate grmad n curtea castelului i
le-au pus foc. Ct timp au ars, ruii stteau de paz cu putile n mini, ca nu cumva s ia
careva vreo carte. Am plns de necaz atunci. Erau cri rare acolo, unele erau fcute din piele
de cine i scrise de mn, mare pcat... .
i crama conacului au devastat-o. n ea erau butoaie imense, pline cu vin vechi. Au tras cu
putile n butoaie i au risipit toat butura. Era vin pe jos, pn aproape de genunchi. Ne-am
dus cu toii i am luat, care cu glei, care cu oale, c era pcat de atta butur. Ruii n
schimb, beau direct de pe jos... .
Sipos Ioan s-a mutat n Corunca abia dup 1990. Am ajuns n Corunca din pasiune pentru
castelul Toldalagi, mi-a mrturisit el. Nu auzisem prea multe despre comuna aceasta, dar de
castel m-am ndrgostit din prima clip n care l-am vzut. Pe atunci nu era att de drpnat
cum e acum i l-am putut explora n voie. Cel mai mult mi-a plcut tunelul secret ce lega
castelul Toldalagi de un alt castel din Livezeni. Am vrut s cumpr castelul de la fiica nelegitim
a grofului, creia i se retrocedase proprietatea, doamna Kerekes Maria. Dnsa a fost de acord,
am stabilit preul, am ntocmit toate actele, am fcut pn i precontractul de vnzare i cnd a
fost s-l cumpr, nu s-a mai putut. Vreau s v zic c la noi la primrie e mare mafie, m-a
asigurat el.
Primria n-are vin
Primarul comunei Corunca, Nagy Martin, e cu sufletul mpcat n ce privete ruina Toldalagi.
Primria nu mai are nici o obligaie n ce privete castelul. Acesta este n prezent n
proprietate privat i toat treaba le revine proprietarilor. Noi i-am tot avertizat c o s-i
amendm dac nu fac ceva, mai mult ce pot s fac?, se ntreab linitit Nagy Martin.
Nici problema inesteticelor construcii ce sufoc din toate prile cldirea nu-l tulbur prea mult.
Moara a fost construit prin 1990, pe atunci nu eram primar, fbricua funcioneaz n
legalitate, iar casele sunt construite cu acte n regul. ntrebat cine a dat totui aceste acte n
regul, primarul s-a eschivat: probabil prefectura, nu noi.
Francezii pregtesc restaurarea
Proprietara castelului este n momentul de fa o firm romno-francez. Administratorul
PROMOB DECOR, partenerul firmei respective, este un francez venit de un an de zile n
Romnia: Alain Vigneau. Acesta s-a artat consternat de modul 100% romnesc n care se
ncearc rezolvarea problemei castelului. E adevrat c ni s-a cerut de ctre primrie s
reparm casa, dar ntr-un mod pe care nu l neleg. Ni s-a cerut s refacem n prim faz
acoperiul. Pi refacerea castelului e o lucrare foarte migloas, zidurile sunt surpate, trebuie
ntrit structura de rezisten, ce e drmat trebuie rezidit i abia dup ce cldirea e
reconstruit, putem lucra i la acoperi. Cum s ncepem construcia de sus n jos? se mir
administratorul firmei.
Noi suntem firm serioas, noi producem numai lucruri de calitate, avem o comand de
parchet pentru palatul Versailles, tim s facem o treab aa cum trebuie ea. n prezent se
lucreaz la proiectul renovrii castelului, acesta e fcut de artiti ce nu pot fi grbii. Am realizat
toate studiile necesare, inclusiv cel istoric. Doar acestea ne-au costat 30.000 de euro. Mai avem
de primit i nite aprobri de la Bucureti. Cnd toate acestea vor fi gata vom demara lucrrile
a mai completat Alain Vigneau.
Sursa: Allain Cucu Gazeta de Mures
Castelul Toldy - Snnicolau Romn, Bihor
Ruinele castelului familiei Toldy, care dateaza din secolul XV - XVI, epoca medievala
Castelul Torma - Cristetii Ciceului, Bistrita-Nasaud

Castelul Toma a fost construit in secolul XIX. Astazi adaposteste diverse activitati
mestesugaresti
Castelul Turnu Rou - Boia, Salaj
Castelul Turnu Rou construit de Maria Tereza la intrarea n Defileul Oltului, la ruinele granitei
austro-ungare.
Chiar dac n prezent este nchis vizitatorilor, de o deosebit importan turistic rmne
Castelul Turnu Rou, a crei denumire provine de la faptul c zidurile au fost vopsite n rou cu
sngele turcilor nvini de ctre romni i sai ntr-o btlie, din 1493, pe cnd acetia se
retrgeau spre ara Romneasc. Situat n defileul ce i poart numele, acesta a fost menionat
pentru prima oar ntr-un document regal din 1453.
Important loc de vam ntr-o regiune strategic n care mai existau cetile de la Tlmaciu i
Lotrioara, fortificaia principal este turnul-locuin cu plan rectangular, cu latura de 14 metri,
ridicat pe patru niveluri i avnd ferestre nguste de tragere pentru armele de foc. Al doilea turn,
de form hexagonal, cu laturile de 7 metri, dateaz din ultima treime a secolului al XV-lea i se
leag printr-un zid de turnul ridicat chiar pe marginea drumului construit la nceputul secolului al
XVIII-lea (actuala osea Sibiu - Rm. Vlcea) . Acest turn a fost reconstruit din temelii n cursul
secolului trecut.
n secolele XVIII-XIX, la castelul Turnul Rou se proceda la reinerea n carantin a cltorilor i
a vitelor care veneau din Muntenia, n scopul prevenirii epidemiilor.
Castelul Ugron - Zau de Cmpie, Mures
Resedinta de vara a baronului Istvan Ugron, castelul de la Zau de Campie, construit dupa
modelul castelelor medievale franceze, sta ascunsa de aproape 100 de ani in padurea Barsana
si povesteste tuturor despre iubirea care a zdrobit sufletul stapanului sau.
Cum mergi dinspre Ludus spre Sarmasu, inainte sa intri in comuna Zau de Campie cu multi
kilometri, poti vedea itindu-se printre copaci, de undeva, de pe un varf de deal, pe dreapta,
turnul unui castel. E parca rupt dintr-o poveste de demult, iar apropierea de el te face sa visezi
la vremuri demult apuse. Ajuns in sat, doar drumul de acces spre castel te face sa te trezesti la
realitate pentru ca asfaltul vechi, mancat de inghet si dezghet, a ajuns in unele locuri sa fie
napadit de pamant, in gropi care dau batai de cap pana si masinilor de teren. Totusi, ajuns in
poarta castelului iti spui ca a meritat efortul, insa imediat te intristezi din nou la gandul ca ai
putea fi printre ultimii vizitatori. Asta pentru ca, in ciuda faptului ca e locuit de 70 de suflete, copii
orfani adapostiti aici, castelul de la Zau de Campie, construit intre 1909 si 1911, la comanda
baronului Istvan Ugron, urmand arhitectura castelelor medievale franceze, este atacat astazi de
nepasare. Zidurile exterioare arata mai rau ca oricand, iar unul din balcoane iti lasa impresia ca
mai are un pic si sta sa cada, ducand cu el intreaga istorie a unui castel rasarit in padurea
Barsana din dragostea lui Ugron fata de natura, dar mai ales din dorinta baronului, care a fost si
ministru de Externe si ambasador al Austro-Ungariei, de a cuceri inima uneia dintre fiicele
tarului Nicolae al II-lea al Rusiei.
Castel-calendar si drum placat cu aur
Legenda spune ca baronul Ugron a vrut sa aiba la Zau o resedinta de vara, care sa fie cu totul
si cu totul deosebita, drept pentru care a cerut ca in padurea Barsana, unde cu mana lui a
plantat si ingrijit zeci de copaci adusi anume din tarile pe care le-a strabatut, sa fie ridicat un
castel fara seaman in regiune. Asa s-a nascut castelul care urmeaza indeaproape calendarul
daca e sa ne luam dupa cele 365 de ferestre cat zilele anului, cele 4 turnuri cat anotimpurile,
cele 52 de camere cat saptamanile, cele 7 terase cat zilele saptamanii si cele 12 holuri cat
lunile anului. O data cu preluarea lui de comunisti, castelul a fost modificat pe alocuri pentru a
raspunde nevoilor noului regim si asta pentru ca, in timp, castelul "Ugron" a fost folosit inclusiv
ca baza de depozitare pentru produse agricole, iar apoi drept casa de copii.
Chiar si astazi castelul de la Zau de Campie adaposteste 70 de suflete orfane sau abandonate.
Revenind insa la legenda care s-a tesut in jurul cladirii si al vietii baronului, desi localnicii spun
ca e mai mult realitate decat poveste, simti si astazi zbuciumul unui suflet chinuit de dragoste si
durere. si asta pentru ca Istvan Ugron, indragostit de una dintre fiicele tarului Nicolae al II-lea al

Rusiei, unde a fost ambasador, a incercat sa o convinga pe aceasta sa se casatoreasca cu el,

oferindu-i in dar castelul de la Zau proaspat construit. Tanara ar fi cerut, spun oamenii locului,
ca drumul intreg care duce spre palat sa fie acoperit cu bani de aur, iar baronul a poruncit sa i
se faca si acest hatar. Dar, odata lucrarile incepute, printesa i-a cerut baronului sa puna banii
de aur in cant astfel ca nimeni sa nu poata calca pe capul imparatului, Istvan Ugron neputand
atunci sa satisfaca aceasta dorinta a alesei inimii lui, in ciuda faptului ca detinea averi imense,
chiar si daca am lua in calcul doar proprietatile detinute in zona.
Timpul a rezolvat insa problema lui Istvan Ugron, insa intr-o maniera care i-a zdrobit acestuia
sufletul si l-a determinat sa se retraga definitiv din viata publica. Asta dupa ce bolsevicii care au
preluat puterea si au ucis intreaga familie a tarului, inclusiv pe iubita lui Ugron. Baronul si-a
inecat de atunci amarul in padurea Barsana, unde venea rar, mai ales vara, pentru a ingriji
copacii de aici. In 1945, la 28 de ani de la moartea alesei lui, nu departe de Zau de Campie,
Istvan Ugron murea si el, ducand pe lumea cealalta durerea neimplinirii.
Revendicat de urmasii baronului
Preluat de stat, castelul a primit mai multe destinatii in timp, iar mobilierul de aici, confiscat de
noua putere comunista a fost transferat la Turda, unde era pe atunci centru de judet. Nici pana
astazi autoritatile locale de la Zau de Campie nu au mai reusit sa-l readuca in castelul care
adaposteste astazi un centru de plasament aflat in subordinea Consiliului Judetean Mures.
Daca pana mai acum cativa ani castelul parea relativ intretinut, revendicarea acestuia de
urmasii baronului Ugron facuta dupa aparitia pachetului de legi privind retrocedarile (247/2005)
a schimbat in rau fata acestuia. Astfel, urmasii lui Istvan Ugron revendica sute de hectare de
teren din Zau de Campie. Cererea de revendicare a fost depusa abia in 2006 de Ugron MariaIoana printr-un birou avocatial. Proprietatile revendicate de urmasa baronului Istvan Ugron,
scrise la liniuta, abia intra pe trei pagini in format A4.
Este vorba de nu mai putin de 63 de pozitii revendicate, printre care se regasesc terenuri
agricole, productive sau neproductive, parcuri, case de piatra, de pamant, de nuiele, santuri,
paduri si chiar castelul din padurea Barsana. In total, potrivit autoritatilor locale de la Zau de
Campie, este vorba de 238,62 hectare de teren si 16 case, dar si santuri sau rauri care candva
au fost in proprietatea familiei nobiliare maghiare.
Iar autoritatile isi justifica, tocmai pornind de la aceste procese, nepasarea cu care trateaza
castelul care in curand implineste 100 de ani de la concepere. "Nu avem ce face acolo pentru
ca se retrocedeaza. Toate cladirile vechi se retrocedeaza", spune blazat presedintele CJ Mures,
Edita Emoke Lokodi, care explica astfel si nepasarea autoritatilor vizavi de drumul de acces
spre cladire.
Asteptare
Primarul Zaului, Octavian Calugar, mai spera ca pentru castel vor veni si zile mai bune. "Acum
suntem inca in proces. Am avut castig de cauza in prima instanta si sper sa castigam definitiv,
iar apoi sa obtin intrarea lui in patrimoniul comunei", spune Calugar, care adauga ca
tergiversarea procesului ar putea periclita structura cladirii daca autoritatile judetene vor amana,
la randul lor, alocarea de fonduri pentru reabilitarea imobilului. Cat despre drumul de acces,
Octavian Calugar are o solutie. Astfel, primarul afirma ca in acest an ar urma sa se asfalteze un
drum de 8 kilometri care leaga centrul comunei de satul Barbosi. "Atunci voi asfalta si cei 800
de metri de drum", afirma Octavian Calugar, care spera ca intr-o zi castelul de la Zau de
Campie, despre care s-a spus ca Istvan Ugron ar fi vrut sa il lase statului roman pentru scopuri
umanitare, va intra in circuitul turistic.
Sursa: Adrian A. Giurgea Romania Libera
Castelul Vecsey - Livada, Satu Mare
Cel mai important monument de arhitectura al localitatii, castelul familiei Vcsey a fost construit
intre 1760-1764. Cladirea aflata astazi in administrarea Directiei Judetene pentru Tineret a avut
etaj
ornamentat cu sculpturi din lemn, care s-a distrus in urma unui incendiu in 1823, iar castelul s-a
acoperit ulterior fara a mai fi reconstruit cel de al doilea nivel. Deasupra intrarii centrale se afla

blazonul familiei Vcsey, iar fatada cladirii este pazita de doi zmei executati din alama pe
jgheab, pentru a speria spiritele rele.
Castelul este inconjurat de un parc englezesc ideal pentru plimbari, plin cu copaci seculari. In
secolul al XX-lea castelul a revenit familiei Sztaray, care au fost nevoiti sa-l paraseasca in 1944.
Castelul Veres -Livada , Cluj
Castelul Veres din satul Livada, a fost construit n secolele XVIII-XIX
Castelul Veress - Boblna, Hunedoara
Castelul contelui Veress dateaz din secolul XVIII
Castelul Vcrescu-Calimachi - Mneti, Prahova
Castel ce a apartinut vestitelor familii Vacarescu si Calimachi, datand din secolele XVII-XVIII.
Castelul a trecut prin doua incendii doua incendii si toata lucratura fina de lemn a fost distrusa.
Castelul Wass - aga , Cluj
Familia Wass a devenit proprietara domeniului aga, ca urmare a cstoriei dintre Vid Wass
(1414-1454) i Marta Fejes, avnd 10 ramuri de descendeni. Ei au ridicat 2 castele la aga
(dintre care s-a pstrat doar castelul mic) i unul la Sucutard.
Gheorghe Wass, fiul lui Ioan Wass junior, a fost primul membru al familiei care a consolidat
averea imobiliar a familiei Wass, el fiind nmormntat n 1594 pe domeniul castelului mic.
Castelul Mare de la aga a fost ridicat de de ctre Gheorghe Wass (1658-1705), fiul lui Laszlo
si Anna Teleki. Acest castel a fost distrus complet dup cel de-al doilea rzboi mondial.
n anul 1769 Wass Adam a construit acest castel, care se pstreaz i astzi. Castelul aparine
stilului baroc transilvnian i a fost iniial compus din:
Castelul propriu-zis (construcie cu parter i subsol, acoperi mansardat i portic la intrare);
Dou pavilioane frontale, cu plan ptrat (distruse);
Rmiele unui zid n form de potcoav, ornamentat cu coloane;
Pavilion-bibliotec, n stil baroc, cu colonad (distrus).
n decursul anilor s-au facut adugiri la faada posterioar. Pe tavanul fostei cantine a
Intreprinderii Agricole de Stat s-a aflat o pictur (actualmente acoperit cu tencuial).
Samuel Wass (1754-1812) a consolidat castelul mic de la aga, amplasnd i dou fntni
arteziene n curtea acestuia. Castelul a devenit apoi proprietatea lui Adam Wass (1821-1893)
care a dispus de dou ori repararea sa (n 1848, respectiv 1875). Adam a contribuit esenial i
la reamenajarea drumurilor din zon, promovnd un proiect de placare a adrumurilor cu lemn.
Dup moartea lui Gheorghe Wass (1878-1925) i Oliver Wass (1855-1932) castelul devine
proprietatea lui Albert Wass (1908-1998), fiu al lui Endre Wass (18861975) i nepotul lui Bla
Wass (n. 1853).
n 1946 Albert a fost condamnat la moarte de tribunalul Poporului Cluj, mpreun cu tatl su
pentru uciderea mai multor civili n septembrie 1940, castelul intrnd n proprietatea statului.
Ulterior castelul a ndeplinit (printre altele) funcia de sediu al I.A.S. i locuin.
Familia Wass a fost o familie nobiliar din Transilvania, cu domeniul principal la aga. Familia
este una dintre cele mai vechi familii transilvnene, originile sale pornind din vremea lui rpd.
A primit rangul de coni de la mprteasa Maria Tereza a Austriei.
ntre membrii familiei se numr:
Bla Wass (n. 1853), nalt funcionar al regatului Austro-ungar
Albert Wass (1908-1998), scriitor
Castelul Wass-Banffy - Gilu , Cluj
Castelul face parte din Cetatea din comuna Gilau. Este nconjurat de un parc natural de circa
11 ha.
Cetatea a fost edificat dup 1439, din ordinul episcopului G.Lepes. Pe la 1500, cetatea iniial
a fost transformat n castel de ctre episcopul Ladislau Gerb, n stil renascentist. ntre 1599 si
1601, castelul a fost stpnit de Mihai Viteazul.

Fiind distrus n urma unui incendiu, castelul a fost reconstruit i restaurat n mai multe rnduri.
n ultimele decenii a fost folosit de Liceul din Gilu.
Castelul Wesselnyi - Jibou, Salaj
Castelul Wesselnyi, ridicat intre 1779-1810, reprezinta una dintre cele mai mari constructii in
stil baroc din Transilvania. A fost construit pe dou nivele, plan rectangular alungit, cu centrul i
extremitile mai proeminente. Dou pavilioane, dispuse lateral simetric, delimiteaz colurile
unei curi de recepie n direcia grdinii.
Domeniului Wesselenyi se intinde in judetele Salaj si Satu Mare.
Baronul Nicolae Wesselenyi a fost membru al Curtii Aulice Transilvane si membru al Camerei
Magnatilor de la Budapesta. Spre sfarsitul vietii a incercat sa se impace cu romanii din Ardeal,
dupa ce toata viata a militat impotriva drepturilor acestora.
Mostenitorii baronului sunt patru stranepoti.
Castelul Wesselenyi - Obreja, Alba
Castelul Wesselnyi, din prima jumtate a secolului XVIII, tipic pentru barocul din Transilvania.
Este considerat cel mai frumos castel baroc din Europa Central si, totodat, cel mai vechi.
Este construit pe dou nivele, plan rectangular alungit, cu centrul i extremitile mai
proeminente. Dou pavilioane, dispuse lateral simetric, delimiteaz colurile unei curi de
recepie n direcia grdinii.
Constructia castelului a fost nceput, potrivit celor mai recente teorii, abia n 1778. Wesselnyi
Mikls, acest aristocrat cu apucturi romantice, "bourul din Jibou", ar fi putut s se apuce ceva
mai devreme de ea, deoarece mosia i aparinea, iar conacul printesc nu mai corespundea
pretentiilor sale, dar mai nti si-a gsit altceva de fcut. Si-a dobndit sotia, pe Cserey Helna,
rpind-o dintr-o mnstire sibian (mai trziu, registrul ei de cheltuieli, tinut cu o meticulozitate
feminin, a lmurit mai multe aspecte neclare legate de nltarea castelului).
La nceput, a luat-o cu sine n tabra din Galitia, unde i-a fost alturi pn cnd nbdiosul
nobil s-a hotrt s spun adio vietii cazone si a revenit acas, la Jibou. A avut o viziune
ndrzneat (n acea epoc, multe fapte mrete pluteau n aer) si a decis s ridice un castel
imens, dup modelul celor din mprejurimile Budapestei. Dar n-a reusit s termine dect corpul
principal, cel dinspre nord, deoarece ntre timp, n 1785, Wesselnyi, clretul ptimas, s-a
suprat pe Johann Haller, contele din Grbou, si-a alctuit un corp de armat format din 400 de
drbani si iobagi, iar apoi a pornit mpotriva lui si l-a asediat dup tot tipicul.
Ca urmare a acestor fapte demne de pana unui Mikszth Klmn, pentru care mpratul l-a
azvrlit n temnit, precum si datorit faptului c era foarte greu s gsesti pe atunci mesteri
priceputi pe cuprinsul Ardealului, lucrrile de constructie a castelului s-au ntins vreme de peste
treizeci de ani. Cldirea a fost inaugurat n 1807, dar, n comparaie cu planurile initiale,
castelul a rmas neterminat. Chiar si asa, el este cel mai mare ansamblu baroc din tar.
Mai vrstnicul Wesselnyi, care, desi poseda o sumedenie de vinuri alese, "manifesta oroare
fat de buturile alcoolice si se lsa aprins numai de fierbinteala sngelui su", precum a
consemnat Kemny Zsigmond, parc tocmai ar traversa-o n galop. Se pregteste s vneze
cerbi sau tocmai si-a aruncat fiul, pe Mikls, n spinarea celui mai nrvas armsar al su?.
Cnd i-a murit si cel de-al zecelea copil, a pus s se zideasc usa cavoului familial, dar a
dovedit destul putere ca s-l creasc ntr-un mod spartan pe Mikls, dup cerinsele spiritului
sportiv englezesc, aflat pe atunci la mod.
Astfel tnrul a devenit un clres nenfricat, un trgtor de elit, un spadasin nentrecut, chiar
un barcagiu pe cinste, deoarece el a fost luntrasul care n timpul inundatiei din 1838 a salvat
vietile a sute de oameni. Berzsnyi l-a asemuit pe acest scriitor si om politic din perioada
reformelor transilvnene cu "o tort olimpic".
Grdina este la fel de frumoas i astzi.
Kazinczy (tatl generalului pasoptist) a trecut pe aici n 1805, apoi a revenit peste paisprezece
ani. El a descris n termeni elogiosi att parcul, ct si bncile, plopii italieni, lacul "plin de
verdea". Manejul (care azi ne ofer o priveliste interesant, fiind transformat n sal de mese)
"ar merita s fie prezentat n mai multe volume dect sunt cele din biblioteca trgu-muresan."

Avnd odat prilejul, mai tnrul Wesselnyi i-a druit lui Kazinczy un preafrumos bidiviu din
celebra herghelie jibouan, fapt care l-a bucurat mai mult dect oricare dintre succesele sale
literare.
Btrnii arbori multiseculari au fost si martorii jocurilor pstoresti, organizate de Wesselnyi n
fiecare primvar. Mai nti, rndasii mnau frumosii armsari pur-snge arab, mpodobiti cu
funde colorate, pocnind des din bice; apoi, n sunete de corn, se nftisau pstorii cu vitele lor si
pornea s cnte muzica. Petrecerea si ospul tineau adesea pn noaptea trziu. "Orice
prieten al vinurilor, orice gurmand putea s se ndestuleze cu cele mai alese mbucturi",
mrturiseste Kemny Zsigmond.
Mormantul unde se odihneste "bourul din Jibou" se gseste sus, pe cuprinsul parcului englez
transformat n grdin botanic. E ferit cu grij de vizitatori.
Sursa: Lume nou, lume veche. Cluj, Ed. Dacia (in romneste de Gyrfi-Dak Gyrgy; din
volumul: Szepreti Lilla)
Castelul Wesselenyi - Chiochi, Bistrita-Nasaud
Castelul a fost construit in secolele XVIII-XIX
Castelul Zichy - Diosig, Bihor
Castelul din Diosig, Bihor a fost construit de catre Grunsfeld Franz Johann in 1701, in 1719 a
fost renovat si largit.
In anul 1810, castelul si podgoria au fost cumparate de un membru al familiei Zichy, din
Bratislava.
Pana in anul 1920 a fost castel nobiliar pentru ca pana in 1965 sa joace rolul de scoala de vieri,
iar dupa aceea a gazduit Casa Agricola Judeteana. Desi castelul Zichy este o cladire inclusa in
patrimoniul cultural al Bihorului si in planul urbanistic al localitatii, un italian a crezut de cuviinta
sa-si deschida in respectiva locatie o sectie de croitorie.
Castelul Zichy - Gheghie, Bihor
Castelul de la Gheghie, Bihor a fost ridicat de un grof din neamul Zichy. Urmatorul proprietar a
fost un intreprinzator din Muntenia, boierul Mateescu.
Dupa moartea acestuia, castelul din Bihor a fost nationalizat de comunisti si cladirea a ramas o
vreme in paragina, iar parcul cu castani din jurul ei s-a umplut de buruieni. Din 1956 castel
functioneaza ca sanatoriu pentru bolnavii de TBC.
A fost revendicat de urmasii ultimului proprietar.
Castelul Zichy - Lugau de Jos, Bihor
A apartinut familiei Zichy si dateaza din 1840
Castelul echea - echea, Bihor
Constructie realizata in secolul al-XIX-lea
Castelului Plea - Obria de Cmp, Mehedinti
Construcia se gsete n localitatea Obria de Cmpie, la circa 60 km de municipiul reedin
de jude Drobeta Turnu Severin i a fost proprietatea moierului Plea ce locuia de mai mult
timp n Frana de aici i dorina proprietarului de a avea o reedina n stilul palatelor
franuzeti. Acesta a inceput constructia castelului in 1892.
Palatul este pus n evidenta prin amplasarea lui pe o movil de pmnt creat artificial la
vremea aceea, bine sistematizat pe vertical i cu vedere larga spre mprejurimi.
Pentru edificarea lui, toate materialele de construcie crmida, blocurile i elementele din
piatra, dalele, materialele pentru finisaje etc. au fost nseriate i aduse tot din Frana, iar la
punerea n oper (montarea elementelor) mna de lucru a fost asigurat de meteri italieni.
Palatul este construit pe 4 nivele demisol, parter, etaj I i mansard, iar n plan are forma unui
ptrat cu dimensiunile 16x16; pentru vremea respectiv a fost prevzut cu elemente de confort
ridicat respectiv nclzire central cu caldarin i calorifere cu elemente decorative turnate n

tiparul fontei, ap potabil curent, grupuri sanitare cu WC-uri, coloane pluviale interioare.
La exterior faadele sunt tratate unitar, cu finisaje simple de crmid zidite aparent cu intarsii
de blocuri de piatr, iar ferestrele prezint ancadramente cu profile din piatr sculptat.
Faada principal are un corp decroat (un turn) cu parter liber marcnd intrarea principal.
Finisajele interioare sunt foarte bogate, att pereii ct i tavanele prezint picturi, stucaturi,
lambriuri care difer de la o ncpere la alta, punnd astfel amprenta destinaiei.
Locuit temporar, construcia nu a suferit intervenii de-a lungul timpului, fiind bine ntreinut
pn n anii 1960.
n anul 1948, Castelul Plea a trecut n folosina unui SMT, aici fiind birourile tuturor seciilor din
zona de sud a judeului. Neputnd face faa cheltuielilor de ntreinere a cldirii, SMT-ul renun
la acest sediu prin anul 1971, castelul rmnnd "n grija primriei". Dispariia obiectelor de
interior a nceput ns dup 1972. La acea vreme acolo erau cazai muncitorii i militarii care
erau adui pentru muncile cmpului. Au disprut bibelourile, oglinzile veneiene, piesele de
interior i chiar biblioteca.
Pana in 1990 cladirea a fost utilizat ca sediu CAP dar i ca spaiu de cazare pe perioada
muncilor agricole, perioad in care a suferit multe stricciuni i descompletri.
Dup Revoluie s-a incercat preluarea castelului de AGROMEC, el fiind evaluat atunci la
derizoria sum de doar 18 milioane de lei. Investitorul care a preluat AGROMEC a incercat s
includ i acest castel ca fcnd parte din patrimoniul societii. Primria comunei a intervenit
atunci i a trecut castelul in domeniul public, dar numai dup ce in jurul afacerii a izbucnit un
scandal uria. Un SRL din Media, care voia s cumpere de la FPS respectivul Agromec, avea
gnduri ascunse cu imobilul. Directorul de atunci al FPS Mehedini, tefan Lulea, nu a luat in
seam valoarea de patrimoniu a castelului i l-a considerat obiect de inventar, evalundu-l la
doar 18 milioane de lei. Doar intervenia prompt a prefectului i ministrului Culturii de atunci a
stopat tentativa de jaf a FPS. Pn la venirea belgianului serii de investitori s-au perindat la
Castel. Veneau, declarau c vor face marea cu sarea i apoi plecau fr s mai dea vreun
semn. Autoritile se ateptau ca vreun urma al familiei Plea s vin i s investeasc in
Castel. Cum nu s-a intmplat asta, imobilul impreuna cu 42 hectare de pamant au fost
concesionate pe data de 25 februarie 2004 investitorului belgian Michele Capellen, care
promitea sa faca un teren de golf exclusivist, cel mai mare din Europa. Preul concesionrii
totale, la pachet, pe 49 de ani, a fost de doar 479 de milioane de lei vechi.
Legenda
Legenda locului spune c tatl boierului Gheorghe Plea, cojocarul satului pe timpul Imperiului
Otoman, oferea gzduire reprezentantului turc care venea s strng birurile din zon. Intr-o
noapte, tatl viitorului boier, vznd sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gnd ru turcului. Cand
acesta a apucat drumul catre Istanbul, cojocarul mpreuna cu civa amici l-au urmarit, iar ntr-o
noapte l-au omort si i-au furat sacii de galbeni. La puin timp, cojocarul a cumparat peste 500
de hectare de pamant n Obria de Cmp i in Cetate-Dolj. Unul dintre cei doi fii ai si,
Gheorghe Plea, beneficiind de o avere impresionanta din partea tatlui, a hotrt sa-i fac
studiile i sa traiasca in Frana. Aici a fost licentiat in Drept i tot aici ar fi trit singura poveste
de dragoste. Gheorghe Plea a promis bogatei frantuzoaice cu care urma s se cstoreasc
un castel ,,mare i aparte", acoperit cu monede de aur. In 1882, Castelul Plea era gata s-i
primeasc pe indrgostii. Toate piesele componente ale cldirii au fost construite n Italia i
transportate cu vasele pn n Portul Gruia, de unde ranii din zon le-au adus pn la
Obria de Cmp cu carele n aa-numita "corvoad", aici constructorii doar mbinndu-le.
Decoraiile interioare au fost executate de o adevarat pleiad de pictori specialiti din ntreaga
lume, ceva asemntor gsindu-se astzi doar pe Valea Loirei n Frana. Coloanele din
marmur, scrile din lemn sculptat, emineul i oglinzile veneiene ddeau castelului un
adevrat aer franuzesc. Picturile, bibelourile i biblioteca impuntoare se spune c erau unice.
Unic in Romania de atunci era i centrala termic pe lemne ce asigura cldura n camere prin
intermediul evilor i caloriferelor masive ce se pot vedea i la ora actual. Din faa castelului nu
lipsea nici fntna artezian. Construcia a fost prevzut i cu balcoane de marmur pe toate
cele patru laturi.
Numai c franuzoaica a refuzat cstoria cu boierul Plea, deoarece castelul nu avea WC-uri

interioare, iar acoperiul nu era facut cu monede de aur. Stpnul a murit la 90 de ani, n
Frana, necstorit. Fr motenitori, castelul a rmas al nimnui.
Magna Curia sau Castelul Bethlen - Deva, b-dul 1 Decembrie 1918, 39, Hunedoara
Magna Curia (latin Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situeaz n municipiul Deva, la
poalele dealului cetaii, nspre sud-est, lng parcul oraului. Este cea mai veche cldire
monument istoric ce se pstreaz n Deva.
Castelul Magna Curia, asezat la poalele cetatii Deva, se integreaz urbanistic in peisajul
cladirilor din vecinatate beneficiind si de cadrul peisagistic creat de parcul de pe latura sudestica.
Functiunea actuala a cladirii este de muzeu judetean. Muzeul are una din cele mai valoroase
colectii arheologice din tara, colectii de numismatica, etnografie, stiintele naturii, arta, biblioteca.
Castelul a fost construit drept cas de vacan de ctre Francisc Geszty, n 1582 i de-a lungul
timpului a adpostit diverse personaliti ca Sigismund Bathory, generalul Basta, tefan
Bocskay,Gabriel Bathory i Gabriel Bethlen, care l-a reconstruit n 1621 n stil renascentist. Sub
Gabriel Bethlen, Deva a fost pentru o scurt perioad capitala Principatului Transilvaniei. ntre
castel i cetatea Devei, situat n vrful dealului, existau i tunele de retragere n caz de asediu,
surpate ns.
Dup unirea Transilvaniei cu Romnia, n anul 1918, Castelul Bethlen a trecut n proprietatea
statului romn, iar din 1938 n castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al judeului Hunedoara.
Castelul a fost renovat n ultimii ani, procesul fiind n stadiu de finalizare, continundu-se i
cercetrile arheologice din curtea acestuia.
Palatul Culturii - Iai, Iasi
Palatul Culturii din Iai a fost inaugurat, n 1926, de ctre regele Ferdinand al Romniei.
Realizat n neogotic, dup planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecii Xenopol i
Cerchez, construcia Palatului a durat dou decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele
vechii curi domneti (1434), care a fost reconstruit n stil neoclasic de prinul Alexandru Moruzi
(1806 - 1812). Un incendiu de la sfritul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la nceputul
secolului urmtor lundu-se decizia ridicrii actualei construcii.
Descriere
Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice n exterior.
Aripile cu ieindurile semicirculare au fost retrase i mpodobite la fronton cu statui de arcai ce
stau de straj, iar pe laterale s-au construit dou intrri sub forma unor turnuri boltite. Intrarea n
palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri i firide dominate de o acvil cu aripile
desfcute. Elemente de interes turistic sunt: "Sala gotic", unde se poate admira mozaicul ce
reprezint un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale i lei). "Sala Voievozilor" se afl la
etaj i conine, n medalioane, portretele domnilor Moldovei i ale regilor Romniei. Tot la etajul
I se afl "Sala Henri Coand", ale crei lambriuri au fost executate dup un proiect al marelui
savant. Orologiul cu carillon, instalat n turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote
care reproduc, din or n or, "Hora Unirii".
Legenda spune c n proiectul iniial erau prevzute 365 de camere, dar construcia are 298
incperi cu o suprafa de aproximativ 36.000 m2. La faad sunt 92 ferestre, iar la mansard
alte 36 n ogiv i dou rnduri de baghete.
La etajul I, la faada central, se afl "Sala Voievozilor", cu picturi n stilul frescelor medievale
din ctitoriile Moldovei, aezate n chenare de epoc. Picturile au fost executate de tefan
Dimitrescu i de elevii si. Tot la etajul I se afl sala "Henri Coand", ale crei lambriuri au fost
executate dup un proiect al marelui savant. n amintirea anilor petrecui la Iai ca elev al
Liceului Militar, Coand a druit oraului proiectul "Monumentului eroilor romani de Galata" i
reeta unui ciment special, care imit perfect culoarea i sunetul lemnului de stejar.
Pn n 1955, aici a fost sediul Tribunalului Judeean, dotat cu mobilier confecionat la "Casa
Maple" din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial drept cazarm a trupelor germane i ulterior, sovietice. ncepand din anul 1975,
planeul de lemn al ultimului etaj a fost nlocuit cu unul de ciment, turnat n plase de oel,
lucrare parial terminat n martie 1977, cnd a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de

bolt, noul planeu a susinut monumentul, fiind afectate n schimb, planeele de la etajul I,
zidria, ornamentele i stucaturile. Lucrrile de consolidare i restaurare dureaz nca i astzi.
Astzi Palatul Culturii din Iai este sediul Complexului Muzeal Naional "Moldova" Iai i
cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Art, Muzeul
tiinei i Tehnicii tefan Procopiu. n aripa de nord-est a palatului se afl Biblioteca Municipal
Gheorghe Asachi.
Palatul Domnesc - Ruginoasa, Iasi
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit n stil
neogotic n anul 1804, care a aparinut iniial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu
memorial dedicat Domnului Unirii.
Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista
monumentelor istorice din judeul Iai din anul 2004, fiind format din 5 obiective:
Palatul lui Alexandru Ioan Cuza - datnd din anul 1862
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - datnd din anul 1813
Parcul - datnd din anul 1813
Zidul de incint - datnd din anul 1813
Turnurile - datnd din anul 1813
Mormntul pregtit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza - datnd de la sfritul secolului al
XIX-lea
Proprietatea familiei Studza
La sfritul secolului al XVII-lea, familia boiereasc Sturdza a cumprat moia de la Ruginoasa
de la Duca Vod, stpnind-o timp de aproape 200 de ani. La nceputul secolului al XIX-lea,
familia Sturdza stpnea o moie de 8.000 hectare la Ruginoasa.
n primul deceniu al secolului al XIX-lea, mai exact n anul 1804, logoftul i marele vistiernic
Sndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a construi o
reedin luxoas pe locul vechii case boiereti a strmoilor si. De asemenea, grdinarul
german Mehler avea scopul de a amenaja n jurul palatului un parc cu alei strjuite de statui,
bnci ascunse n labirinturi de verdea i chiar un iaz nconjurat de slcii. Palatul de la
Ruginoasa a fost construit de ctre Freiwald n stil neoclasic, propriu arhitecturii civile din
Moldova acelor vremuri.
n anul 1811, Sndulache Sturdza a ridicat n spatele palatului, o biseric de conac, pe locul
unde a fost anterior o biseric de lemn. Acest lucru rezult din pisania ce a fost aezat la
intrare i care a fost distrus n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.
n mai 1837, prozatorul Costache Negruzzi descrie astfel palatul de la Ruginoasa n povestirea
"Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten":
"Aproape de Trgul-Frumos sunt ncnttoarele domene a Ruginoasei. Cltorul primind aici
ospitalitate, uita necazele unui suprtor drum. El pare c se trezete transportat ca prin un
farmec n un castel descris de Walter Scott, unde gsete pe lng mrirea feodalitii,
gospodria Poloniei i elegana Franei; i dac vechii notri boieri - sprijeni a patriei i a
tronului - ar fi avut idee de arta heraldic, negreit n-ar fi uitat a scrie pe scutul lor deviza vechii
Engliteri Dieu et mon droit." [2]
Palatul a fost motenit de ctre logoftul Costache Sturdza, fiul lui Sndulache i vr al
domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). n perioada 1847-1855, logoftul l-a adus aici pe
arhitectul Johann Brandel care a refcut palatul n stil neogotic, stil pstrat i astzi.
Logoftul nu a apucat s locuiasc prea mult aici, el mutndu-se la Iai, capitala Moldovei, unde
avea n proprietate mai multe case, precum i unele moii din mprejurimea oraului. Costache
Sturdza a ascuns-o la Palatul de la Ruginoasa pe soia sa, Marghiolia Ghika-Comneti, n
care nflorise o pasiune pentru boierul Nicolae Roznovanu. Ea s-a aflat n paza fiului si cel
mare al lui Costache, Sndulache Sturdza, care purta numele bunicului. n fruntea unei mici
trupe de arnui, boierului Roznovanu s-a ndreptat spre palat, i-a cumprat pe paznicii lsai
acolo de boier, a ptruns n curte unde a fost ntmpinat de Sndulache Sturdza. Acesta a

mpucat un arnut, dar un altul l-a omort, njunghiindu-l n inim [3]. Marghiolia a fost dus la
Palatul Roznovanu de la Stnca (azi demolat), apoi cei doi amorezi au fugit n Bucovina, unde
s-au cstorit.
n aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a fcut un
mprumut de 60 mii de galbeni la Banca Moldovei, ipotecnd palatul care fusese abandonat de
la rpirea Marghioliei i era ameninat de ruin. Nepltind mprumutul, banca l-a scos la
licitaie.
Palat Domnesc
n anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumprat la licitaie
palatul de la Banca Moldovei, dorind s-l transforme n reedin de var. El a depus la 13/25
ianuarie 1862 preul de 52.011 galbeni, dup cum confirm Curtea de ntrituri, iar apoi actele
de proprietate s-au ncheiat la 16/28 aprilie 1862. Prima grij a domnitorului a fost s renoveze
integral palatul.
Dei domnitorul a petrecut puin timp la palat, aici a locuit soia sa, Doamna Elena Cuza (18251909), care s-a ocupat de mobilarea i decorarea lui, de grdin i de acareturi. Ea a angajat
meteri pentru repararea cldirii i grdinari germani pentru refacerea parcului din jurul
castelului.
Scara central a fost construit din marmur, pereii au fost tapetai cu mtase de la Paris, au
fost construite eminee i s-au adus policandre scumpe. Mobilierul a fost comandat n anul
1863 la Paris, actul de comand pstrndu-se astzi la Biblioteca Academiei Romne.
Palatul de la Ruginoasa a fost inaugurat oficial de ctre domnitorul Cuza, cu prilejul srbtorilor
de Pati din aprilie 1864, cnd acesta a sosit aici mpreun cu Al. I. Cantacuzino, Nicolae
Pisoski i Baligot de Beyne. n septembrie 1864, el sosea din nou la palat, unde a rmas
aproape o lun, dup promulgarea Legii rurale din 14/26 august 1864, prin care au fost
mproprietrite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii de rani, iar aproape ali
60.000 de steni au primit locuri de cas i de grdin. El a fost ateptat de 6.000 rani care
au venit s-i mulumeasc, fiind ntmpinat de ase btrni care l-au primit cu pine i sare,
precum i cu un berbec mpodobit cu panglici tricolore [4]. El i-a continuat activitatea la palat n
acea perioad, fcnd numiri de prefeci i lund msuri pentru muncile agricole de toamn [5].
Plecat n exil n anul 1866 dup ce fusese obligat s abdice, domnitorul a continuat s se
ngrijeasc de moia de la Ruginoasa. El a arendat moia n anul 1866 cu 5.000 galbeni pe an,
pentru a face rost de bani cu care s se ntrein n exil. n acelai timp, el a refuzat s preia un
capital de 500.000 de franci, depui la Banca Rotschild de noua conducere din Principate [6].
Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 n oraul Heidelberg (Germania), iar rmiele sale
pmnteti au fost aduse la Ruginoasa, fiind nmormntate la 17/29 mai 1873 ntr-un cavou
amenajat lng biseric [7]. Osemintele domnitorului au fost strmutate de mai multe ori: n
anul 1907 au fost puse n cripta amenajat n biseric, ntr-o cutie de argint aezat ntr-un
sicriu de stejar; n primvara anului 1944 au fost scoase din biseric de ctre un soldat din
Ruginoasa i duse la Mnstirea Curtea de Arge; apoi, n anul 1946, au fost depuse n
Biserica Trei Ierarhi din Iai, unde s-a amenajat o cript.
Dup nmormntarea fostului domnitor, Elena Cuza a luat decizia de a se muta la Paris
mpreun cu cei doi fii i cu Baligot de Beyne - fostul secretar al domnitorului, pentru a putea s
le ofere copiilor si o educaie aleas. Acolo, Alexandru, fiul cel mare, a urmat Facultatea de
drept i unele cursuri de istorie. Baligot de Beyne a murit n 1882, iar apoi Elena Cuza s-a ntors
la Ruginoasa [8].
Cei doi fii ai domnitorului (din relaia cu principesa Maria Obrenovici) au murit la scurt vreme
unul de cellalt. Dimitrie Cuza (1864-1888), fiul mai mic, s-a sinucis la Paris n anul 1888 din
dragoste pentru o franuzoaic de moravuri uoare, corpul su nensufleit fiind adus la
Ruginoasa de ctre Elena Cuza i nmormntat la dreapta tatlui su. Fiul mai mare, Alexandru
Cuza, bolnav de miocardit sever, s-a cstorit n 1889 cu Maria Moruzzi (1863-1921), fiica lui
Alecu Moruzi i a Adelei Sturdza i a plecat n cltorie de nunt la Madrid. Acolo s-a mbolnvit
de ftizie i i-a fcut testamentul n favoarea soiei sale, murind apoi la puin timp n anul 1890.
Cei doi soi fuseser cstorii doar ase luni.
Noi proprietari

Alexandru Cuza a lsat moia de la Ruginoasa soiei sale, Maria Moruzzi, strnepoat a
domnitorului fanariot ce-l ucisese pe Ioni Cuza, un strbun de-al lui Alexandru Ioan Cuza.
Existnd nenelegeri cu nora sa, Doamna Elena Cuza a prsit palatul i s-a stabilit la Iai,
unde a devenit membr fondatoare a Spitalului de copii "Caritatea", cruia i-a druit suma de
5.000 de lei, casele din Strada Roman i o cotizaie anual de 25.000 de lei. Apoi s-a mutat n
anul 1903 n oraul Piatra Neam, unde a locuit ntr-o csu modest, dedicndu-se operelor
de binefacere.
Maria Moruzzi a avut o idil cu Ionel I.C. Brtianu, proaspt inginer de ci ferate, ntors de la
studii de la Paris i aflat n stagiatur la construcia cii ferate Iai - Pacani. Ea l-a invitat s
locuiasc n palatul de la Ruginoasa i a rmas nsrcinat cu acesta. Maria Moruzzi s-a
cstorit cu Brtianu n capela castelului, cei doi divornd n aceeai zi ("cstoria-divor de la
Ruginoasa") [9]. Din aceast legtur s-a nscut la 3 februarie 1898, chiar n palat, un fiu,
Gheorghe I. Brtianu (1898-1953), viitorul istoric.
Maria Moruzzi s-a mutat la Iai, unde a locuit n Casa Pogor. Dup moartea Mariei Moruzzi n
anul 1921, palatul a fost donat prin testament Spitalului de copii "Caritatea" [10]. O parte din
mobilier a fost donat Muzeului Militar. n anii urmtori, a nceput degradarea edificiului, care a
fost accentuat de cel de-al doilea rzboi mondial.
Muzeu memorial
Palatul a fost grav avariat de luptele purtate n apropiere n al doilea rzboi mondial, din el
rmnnd doar cteva ziduri de incint i buci ruinate de perei. El a fost reconstituit n
perioada 1968-1978, fiind refcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incint i doar un
bastion n partea de nord-vest [11]. S-a reuit integrarea n ansamblul muzeistic a doar 13 ha
din cele 27 ha pe care le avea iniial domeniul.
n anul 1979 s-a ncercat amenajarea aici a unui muzeu de istorie, dar abia n 1982 s-a
inaugurat oficial Muzeul Memorial "Al. I. Cuza" cu o secie de istorie i una de etnografie.
Parterul palatului conine exponate care reconstituie viaa i activitatea domnitorului Al. I. Cuza.
Muzeografii au ncercat s amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la nfiarea din vremea
lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epoc, cri de epoc, tacmuri de argint. n cabinetul de
lucru s-au adus cteva din piesele de mobilier din lemn de stejar, pe care Elena Cuza le-a
comandat renumitei firme pariziene P.P. Mazaroz Ribaillier. ntreprinderea de Stat Decorativa
din Bucureti a refcut o comod circular dup original.
n palat au fost reconstituite urmtoarele ncperi:
o bibliotec (cu cri aduse de la Paris),
un cabinet de lucru al domnitorului (unde se aflau un dulap-arhiv, un dulap de bibliotec, o
msu n stil gotic i un dulap pentru pendul),
o sufragerie n stil gotic (n care se aflau 31 de obiecte de mobilier din lemn de stejar sculptat,
dintre care mai exist astzi dou etajere-dulap, prevzute cu barometru i cu o pendul, iar pe
masa acoperit cu olandin alb sunt expuse tacmurile din argint sau alpaca, farfurii din
porelan de Sevres, pahare de cristal de Baccarat, toate avnd stema Principatelor Unite),
un salon (camer de primire a oaspeilor) - cu 24 de piese stil Ludovic al XV-lea, dintre care
puine s-au mai pstrat, o pianin marca Hermann Heiser & Co., dou goblenuri olandeze i o
statuet feminin, n filde i bronz, oper a sculptorului E. Barras
salonul Elenei Cuza (cu mobil stil Louis Philippe),
camera copiilor,
dormitorul Elenei Cuza (cu piese de mobilier stil Renatere) i
dormitorul domnitorului.
Construit n stilul neogotic, inspirat de romantismul german, Palatul de la Ruginoasa este
asemntor cu Palatul Sturdza de la Miclueni. Palatul este o cldire de form ptrat cu un
etaj, avnd cele patru faade aproape simetrice, cu peroane largi i drepte i balcoane pe toate
laturile sprijinite pe lespezi de piatr. Odinioar el avea i patru turnulee, care nu s-au mai
pstrat n zilele noastre. Scara central este construit n prezent din lemn.
Palatul Ghika - Comneti, Bacau
Palatul Ghika din Comanesti a fost realizat in 1890 de catre Dimitrie N.Ghika sub indrumarea

arhitectului Albert Galleron, in stil baroc.

Incepand din ianuarie 1989 Palatul Ghika gazduieste o expozitie de etnogfrafie si arta pe o
suprafata de 295 mp si o expozitie de arta moderna si contemporana pe o suprafata de 444 mp.

http://www.hoinareala.ro/castele/castel_din_panet/