Facultatea de Istorie

Relatii Internationale

Organizatia Statelor
Exportatoare de
Petrol
Gerea Alina-Andreea
Golban Eugenia-Alina
Serghienco Elena
Sin Cristina
Bucuresti
2010
1

Cuprins

1. Noiunea de Organizaii internaionale3

2. Definirea organizatiilor internationale.....................................................................3
3. Procesul de constructie a Organizatiilor Internationale...........................................4
4. Clasificarea organizatiilor
internationale.................................................................6

5. Exemple de Organizatii Internationale....................................................................7

6. Istoric OPEC....................................................................9
7. Influenta OPEC asupra pietei petrolului si pietei economice mondiale................10
8. Ajutorul OPEC.......................................................................................................11
9. Folosirea resurselor energetice ca element de presiune.12
10. Influenta OPEC asupra pietei politice mondiale....................................................13
11. OPEC- organizatie autonoma sau instrument al statelor membre?.......................13

1.Noiunea de Organizaie Internaional

Organizaiile internaionale ocup un loc considerabil n relaiile internaionale,
execrcitnd o influen important asupra lumii contemporane i asupra evoluiei acesteia.
n prezent nu exist sector al vieii economice sociale politice i culturale n care s gsim
nu numai variate forme de cooperare dar chiar nsi organizaiile internaionale
guvernamentale sau neguvernamentale.
Termenul de organizatie internationala, desemnnd un fenomen nou al relatiilor
internationale si al dreptului international, este semnalat nca de la 1867 n cadrul
lucrarilor Academiei de stiinte din Londra, dar este utilizat frecvent abia dupa primul
razboi mondial.1
2.Definirea organizatiilor internationale
Necesitatea colaborrii dintre state n diferite domenii politic, economic, cultural,
social, tehnic, cultural etc. ale relaiilor internaionale a dus la crearea unui numr tot
mai mare de organizaii internaionale interstatale.
Organizaiile internaionale reprezint forme de coordonare a colaborrii internaionale n
diferite domenii, pentru care statele au creat un anumit cadru juridico-organizatoric
(instituional) prin adoptarea unui statut, elaborat de comun acord, n care se prevd
obiectul i scopurile organizaiei, organele i atribuiile lor, necesare realizrii
obiectivelor pentru care au fost constituite.
O organizatie internationala este rezultatul asocierii libere a statelor, constituita printr-un
tratat, care este dotata cu organe comune si care are o personalitate juridica distincta de
cea a statelor membre.2

Gheorghe Moca, Dreptul organizatiilor internationale, Editura Arta, Bucuresti,

2000,p.3.
2
Raluca Miga Besteliu, Organizatii internationale interguvernamentale, Editura All
Beck,Bucuresti, 2000,p.9.

Elementele constitutive ale organizatiilor internationale:

a) la asocierea respectiva participa, n calitate de parti contractante, statele, organizatiile
internationale fiind fondate de state si actionnd prin vointa acestora; de regula,
reprezentarea statelor este realizata de reprezentantii guvernelor statelor respective;
b) asocierea unor state ntr-o organizatie internationala se realizeaza n baza acordului de
vointa al statelor, care se materializeaza, de regula, ntr-un tratat, ce poarta denumiri
diferite cum ar fi Carta (a ONU, spre exemplu), Constitutie (a Organizatiei Internationale
a Muncii), Statut (al Consiliului Europei) etc.;
c) asocierea statelor se realizeaza n vederea unor obiective si scopuri comune:
mentinerea pacii, cooperarea economica, apararea drepturilor omului, dezvoltarea
comertului etc.;
d) organizatia internationala are, prin vointa statelor, o structura institutionala proprie
(Conferinta, Consiliu de Administratie, Secretariat, spre exemplu);
e) asocierea statelor trebuie sa se desfasoare n cadrul dreptului international.
Toate aceste elemente constitutive, ndeplinite cumulativ, confera organizatiilor
internationale interguvernamentale personalitate juridica proprie de drept intern si
international n temeiul careia acestea beneficiaza de drepturi si si asuma obligatii pe
teritoriul oricaruia dintre statele membre sau n raporturile cu acestea ori cu alte subiecte
de drept international.3
3.Procesul de constructie a Organizatiilor Internationale
Organizaiile internaionale s-au dezvoltat ndeosebi dup victoria revoluiilor burgheze,
ca urmare a instaurrii i a dezvoltrii capitalismului. Creterea forelor de producie,
diviziunea internaional a muncii, sporirea relaiilor politice i economice dintre state,
cuceririle tiinei i tehnicii sunt factori care au determinat apariia i dezvoltarea
organizaiilor internaionale.
3

Ibidem,p.12.

La nceputul secolului al XIX-lea, forma organizatoric, cu caracter temporar a

colaborrii dintre state n domeniul politic o constituiau congresele i conferinele
internaionale, a cror pondere n relaiile internaionale a sporit continuu n cursul acelui
secol.
Evident, trebuie sa evocam aici si nfiintarea, impusa de problematica comunicatiilor pe
fluviile internationale, a celor doua comisii fluviale, Comisia Centrala a Rinului (1831) si
Comisia Europeana a Dunarii (1856)4. De altfel, cu tot caracterul lor restrns, special si
semipermanent, aceste comisii fluviale internationale sunt considerate forme embrionare
sau prefigureaza viitoarele organizatii internationale.5
Spre sfritul secolului al XIX-lea au fost nfiinate uniunile administrative, organizaii
internaionale permanente, cu un obiect limitat i cu o strict specializare, avnd ca scop
s asigure protecia unor interese cu caracter tehnic n diverse domenii.
Dupa primul razboi mondial, sub impulsul presedintelui Statelor Unite ale Americii,
Wilson, se concretizeaza, pentru prima data, o viziune, relativ coerenta, asupra
organizatiilor internationale, prin crearea Societatii Natiunilor,n anii 30, al crui pact
fondator este anexat tratatelor de pace din 1919 i stabilete un sistem de securitate
colectiv,n paralel s-a creat OIM (Organizatia Internationala a Muncii), ncurajndu-se
armonizarea normelor sociale cu scopul de a mpiedica la scar internaional o
concuren slbatic ntre muncitorii care beneficiaz de avantaje sociale i cei care nu le
au,desemnnd pentru statele member delegaii tripartite mprirea sediilor la egalitate
ntre reprezentanii guvernului i reprezentanii muncitorilor i a patronilor.
Dupa al doilea razboi mondial, numarul organizatiilor internationale (mondiale sau
regionale) creste vertiginos. n aceasta perioada, se constituie numeroase organizatii
internationale, n toate domeniile relatiilor dintre state politice si politico-militare,
economice, tehnico-stiintifice si culturale etc., cu competenta generala sau speciala,
mondiale sau regionale6. Europa occidentala, prin Consiliul Europei si, mai ales, din
1950, prin nceperea constructiei europene, devine un laborator institutional, marcat nsa
de circumstanta geopolitica majora din acea perioada: antagonismul Est-Vest ntre blocul
occidental si blocul sovietic.
4

Ibidem,p.2.
Gheorghe Moca, op. cit., p. 2.
6
Ibidem, p. 5.
5

Dupa 1989, organizatiile internationale ncep un proces de redefinire a rolului si evolutiei

lor, n noile conditii de dupa prabusirea blocului sovietic si dizolvarea URSS.
Un alt factor, cu o influenta hotartoare n evolutia organizatiilor internationale din
ultimele decenii, este rezultatul efectului conjugat al noilor probleme cu care este
confruntata societatea contemporana, ale caror proportii globale nu pot fi supuse dect
unui tratament global: cresterea populatiei, saracia si alimentatia, controlul deteriorarii
mediului, epuizarea unor resurse, valorificarea resurselor marine, utilizarea spatiului
cosmic etc.7
Alti autori identifica printre factorii proliferarii organizatiilor internationale si cresterea
numarului si rolului statelor pe toate continentele, multiplicarea problemelor si
domeniilor lor de cooperare, perfectionarea mijloacelor de comunicare si de transport la
scara planetara.8
Chiar i tinere state suverane din Africa au pit i ele la crearea unor organizaii
internaionale pentru dezvoltarea unei strnse i multilaterale colaborri ntre ele.
Sporirea numrului organizaiilor internaionale, ca i amploarea i varietatea domeniilor
pe care le mbrieaz reprezint o caracteristic esenial a vieii internaionale
contemporane.
Organizaiile internaionale ocup un loc primordial printre formele de colaborare dintre
state i contribuie, totodat, pe diferite ci, la dezvoltarea dreptului internaional
contemporan i a societii internaionale care tinde spre globalizare.
Apariia Organizaiilor Internaionale a rspuns aspiraiei generale la pace i progres la
instaurarea unor relaii panice de colaborare ntre popoare,iar pe de alt parte unor nevoi
obiective de cooperare n rezolvarea problemelor cu care se confrunt omenirea.
n 1909, numarul organizatiilor internationale interguvernamentale era redus 37, n
1960 se nregistreaza 154 pentru ca, n 1992, numarul acestora sa fie de 286. si mai
spectaculoasa este evolutia numarului de organizatii internationale neguvernamentale:
n1909 176, n 1960 1255 pentru ca n 1992 sa depaseasca 46009.

Raluca Miga Besteliu, op. cit., p. 3-5.

Gheorghe Moca, op. cit., p. 4.

Philippe Moreau Defarges, Organizatiile internationale contemporane, Institutul
European, Iasi, 1998,p.9.

De cele mai multe ori acestea sunt o continuare a unor institutii mai vechi (ONUcontinuarea Ligii Natiunilor; NATO- apare dupa interventia americana).
Mark Schuman spune ca in ceea ce priveste aparitia institutiilor si organizatiilor, ca
impulsul necesar pentru crearea unei institutii internationale consta in elaborarea,
recunoasterea si numirea unei probleme de fond (razboi, pace, criza economica), la care
nici o institutie existenta pana atunci nu ofera un repertoriu satisfacator de raspunsuri.
4.Clasificarea organizatiilor internationale
n viata internationala contemporana exista o mare diversitate de organizatii
internationale, care se deosebesc ntre ele prin scopuri si participanti, prin structura si
obiectul de activitate, prin puterile de care dispun, prin competenta geografica si
materiala. Cu toata diversitatea, ele pot fi clasificate dupa anumite criterii esentiale.10
Potrivit compozitiei, se pot distinge organizatii universale (ONU si institutiile sale
specializate) si organizatii regionale (Consiliul Europei, Uniunea Europeana, Liga Araba,
Organizatia Statelor Americane, Organizatia Unitatii Africane etc.).
Dupa criteriul domeniului de activitate, organizatiile internationale pot fi politice (ONU,
Consiliul Europei, Liga Araba) si tehnico-economice (Organizatia Internationala a
Muncii, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Organizatia Mondiala a Comertului).
n raport de structura institutionala, organizatiile internationale se clasifica n organizatii
internationale de cooperare (ONU, Organizatia Internationala a Muncii, Organizatia
Mondiala a Sanatatii etc.) sau de integrare (supranationale), cum este, spre exemplu,
Uniunea Europeana.
5.Exemple de Organizatii Internationale
ONU Organizatia Natiunilor Unite
-sediu la New York din 1946
Are drept fundament trei premise ideologice:
-continuarea activitatii Societatii Natiunilor
-un document diplomatic care a revolutionat relatiile internationale in timpul celui de-al
Doilea Razboi Mondial si imediat dupa aceea Declaratia Natiunilor Unite, 1 ianuarie
10

Gheorghe Moca, op. cit., p. 9.

1942. Doua articole sunt importante si anume principalele fondatoare a acestui document
SUA si Marea Britanie impun apararea vietii, libertatilor, independenta statelor, libertatii
statelor, a protectiei drepturilor omului si a echitatii juridice. Pe de alta parte, pentru
prima data in istoria Declaratiei Natiunilor Unite, principiul moral care spune ca fiecare
guvern se obliga sa colaboreze cu alte guverne semnatare ale prezentei declaratii si sa nu
semneze armistitiu sau pacea separata cu tabara adversa.
-practica politica americana, insista asupra moralitatii in relatiile internationale (bi sau
multilaterale), acest sistem american de gandire a relatiilor internationale stabileste in
discursul politic si public diferenta clara, categorica dintre bine si rau.
Ideea ONU ca institutie care sa guverneze la nivel global a fost decisa de catre americani
la Conferinta de la Teheran din 1943 (intre SUA, URSS si Marea Britanie). Rosevelt a
cerut celor doi aliati sa accepte infiintarea unei organizatii internationale care sa cuprinda
intreaga comunitate a statelor independente, au acceptat, s-a ajuns la un acord si la 25
aprilie 1945, la San Francisco s-a deschis Conferinta de Constituire a ONU.
Criteriul de participare, de admitere au fost ca Germania si statele aliate ei nu puteau sa
faca parte (state ca Romania, Bulgaria, Ungaria, Finlanda), un al doilea criteriu era ca cei
care vroiau sa adere erau obligati sa semneze textul declaratiei Natiunilor Unite din 1
ianuarie 1942, ca text de preaderare.
La San Francisco, membrii fondatori ai ONU au stabilit documentul fundamental, Carta
ONU, deasemenea, s-a privit si aspectul dreptului international si s-a negociat si semnat
statutul Tribunalului International, o institutie la care insa se judeca relatiile dintre state si
nu aspecte civile.
Carta ONU are 19 capitole majore care privesc o multitudine de aspecte (scopurile si
principalele organizatii dar si structura si modul de functionare).
Scopurile si principiile ONU sunt desemnate in articolele 1 si 2 si ele privesc lucruri
precum mentinerea pacii si a securitatii internationale prin privirea la amenintari la adresa
pacii si a securitatii internationale prin cale pasnica. Statele semnatare isi impun
respectarea principiului de egalitate in drepturi a popoarelor si statelor, respectarea
drepturilor omului, rezolvarea diferendelor exclusiv pe cale pasnica, eliminarea
razboiului.
In 1945, Carta ONU insista pentru eliminarea razboiului, deasemenea membrii ONU se

vor abtine nu numai de la actiuni de forta dar si de la amenintarea cu forta impotriva

intergritatii teritoriale si a independentei politice a oricarui stat si un alt principiu foarte
important e ca ONU nu va interveni in politica interna a nici unui stat.
Structura ONU
Carta ONU stabileste trei institutii importante de conducere, cea mai mare e Adunarea
Generala a ONU, Consiliul de Securitate si Secretariatul General al ONU (fiind cea
mai importanta).
6.Istoric OPEC
OPEC sau Organizaia Statelor Exportatoare de Petrol, este o organizaie
interguvernamental permanent, care coordoneaz i uniformizeaz politicile n
domeniul petrolului ale rilor membre, n vederea asigurrii unor preuri stabile i
echitabile pentru productori. OPEC include n componena ei statele exportatoare de
petrol brut, indiferent de naionalitatea acestora: state arabe sau nearabe. Membrii si
sunt: Arabia Saudit, Kuweit, Irak, Iran, Venezuela, Qatar, Indonezia, Libia, Emiratele
Arabe Unite, Algeria, Nigeria, Ecuador i Gabon cu statut de membru participant.
Ideea existenei acestei organizaii dateaz din anii 60, cnd companiile monopoliste au
luat msuri de scdere la jumtate a preului petrolului brut exportat de rile
productoare. Acest lucru a dus la semnificative pagube materiale n economiile rilor
productoare care au fost astfel obligate s se gndeasc la noi modaliti de asigurare a
intereselor lor supreme i de prevenire a irosirii surselor lor de venit.Astfel, n luna
septembrie a anului 1960, Irak-ul a invitat la Bagdad o serie de ri productoare de
petrol, printre care Venezuela, Iran, Arabia Saudit i Kuweit. La ntlnirea de la Bagdad
s-a nscut ideea nfiinrii unei organizaii de aprare a intereselor productorilor, lund
astfel fiin Organizaia Statelor Exportatoare de Petrol OPEC.Celor cinci membri
fondatori li s-au adugat, pe parcurs, nc opt membri: Qatar (1961), Indonezia (1962),
Libia (1962), Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador
(1973) i Gabon (1975). Ecuador i Gabon i-au anulat efectiv statutul de membri n 31
decembrie 1992, respectiv pe 1 ianuarie 1995.
Din 1965 sediul central al organizaiei se afl la Viena, Austria, n primii ani de fiinare
sediul aflndu-se la Geneva.
9

Pentru a asigura stabilitatea i prosperitatea pe piaa petrolului, rile membre rspund

situaiilor i evoluiilor de pe pia coordonndu-i politicile n domeniul petrolului.
Cotele de producie sunt un posibil rspuns.n acest sens, dac cererea crete sau unii
productori de petrol produc mai puin, OPEC poate crete producia de petrol pentru a
preveni o majorare brusc a preurilor i invers.
n cadrul OPEC deciziile se iau prin consens. Fiecare ar membr are, teoretic,
suveranitate absolut asupra produciei sale de petrol. rile membre decid, ns, prin vot
unanim asupra nivelului maxim al produciei pe ntreaga organizaie dar i defalcat pe
fiecare ar membr.11
7.Influenta OPEC asupra pietei petrolului si pietei economice mondiale
De-alungul timpului s-au formulat numeroase supozitii potrivit carora OPEC ar controla
piata petroliera.Una dintre premisele acestor supozitii ar fi faptul ca exporturile de petrol
ale OPEC reprezinta aproximativ 58% din exporturile internationale de acest tip.Cu toate
acestea,tarile membre OPEC produc aproximativ 42% din titeiul mondial si 15% din
gazele naturale12.Prin urmare,OPEC poate avea uneori o influenta puternica pe piata
petroliera,mai ales atunci cand decide reducerea sau cresterea nivelului productiei si prin
urmare are puterea de a influenta si politica mondiala.
Titeiul este un produs de interes strategic. De pilda, tarile mari consumatoare ar putea,
exercitand o presiune teribila asupra cartelului, sa determine o crestere a exploatarii, asa
incat sa se alimenteze mai mult piata mondiala, care ar putea produce o detensionare a
pietei.
Scopul OPEC este de a stabiliza piata petroliera si are influenta necesara in acest
sens.In numeroase cazuri,in functie de cerere si oferta,OPEC a produs in mod voluntar
mai mult sau mai putin petrol,ajutand astfel consumatorii. Influena OPEC pe pia nu a
fost ntotdeauna una de stabilizare. Ea a alarmat lumea favoriznd inflaia att n rile n
curs de dezvoltare, ct i n cele dezvoltate prin folosirea armei petrolului n criza
petrolului din 1973.
Socul petrolier din 1973 a reconfigurat raportul de forte intre statele producatoare si
statele consumatoare. Embargoul petrolier din 1973, instituit ca masura punitiva a tarilor
11
12

http://www.opec.org/opec_web/en/about_us/24.htm
OPEC, Annual Statistical Bulletin, Viena, 1999 - 2000

10

arabe pentru statele care sprijinisera Israelul impotriva Siriei si a Egiptului in Razboiul de
Yom Kippur, este un punct de referinta. Initial embargoul a vizat doar SUA si Olanda, dar
a fost extins dupa aceea si asupra Portugaliei, Rhodesiei, Japoniei si Africii de Sud.
OPEC a interzis exporturile petroliere catre tarile mentionate, dar a ridicat pretul
petrolului si a redus productia cu 25%, ceea ce a avut drept efect triplarea imediata a
preturilor. Embargoul a luat sfarsit in 1974. Efectul acestui eveniment, a fost infiintarea
Agentiei Internationale pentru Energie (AIE) conceputa ca un mecanism colectiv de
raspuns al tarilor consumatoare de petrol la posibilele viitoare crize energetice.
Consecintele au fost mult mai profunde. Criza a stimulat conservarea energiei, cautarea
surselor energetice alternative, construirea de masini care sa consume mai putin
combustibil si crearea stocurilor strategice de petrol13.Ca urmare acestei crize, Occidentul
si-a constientizat vulnerabilitatea, iar OPEC capacitatea de a controla de acum incolo
preturile care s-a diminuat considerabil de atunci, ca urmare a descoperirii i dezvoltrii
unor mari exploatri de petrol n Golful Mexic i Marea Nordului.In ciuda acestor
aspecte, OPEC inca detine o mare putere asupra stabilirii pretului.
In ceea ce priveste influenta OPEC asupra pietei mondiale,OPEC are un rol foarte
important in sustinerea cresterii economice prin asigurarea rezervelor de petrol la preturi
rezonabile.
8.Ajutorul OPEC
Au existat numeroase discutii inca din anul 1975 cu privire la crearea unui alt sistem
economic bazat pe intelegere mutuala si justitie care sa asigure buna-starea tuturor
cetatenilor. OPEC s-a adresat rilor dezvoltate i n curs de dezvoltare pentru a rezolva
problemele cu care se confrunt rile srace. De asemenea, se dorea i cutarea unei
modaliti de a implementa un sistem economic mai bun, lsnd libertatea mai multor
schimburi comerciale i de cunotine ntre rile n dezvoltare i rile OCDE.Astfel,in
1976, rile membre OPEC au creat Fondul OPEC pentru Dezvoltare Internaional, ce
urmrea acordarea de asisten pentru rile n dezvoltare ne-membre OPEC pe linia
mbuntirii structurilor lor economice i comerului lor cu rile tere. Pana in
prezent,Fondul OPEC a acordat mprumuturi sau ajutoare n valoare de peste 4 mld.
USD.Aceasta activeaza n multe regiuni cum ar fi Asia, Africa, America Latin, Orientul
13

http://www.revista22.ro/criza-petrolului-4642.html

11

Mijlociu, Caraibe. De asemenea,au fost susinute diferite tipuri de proiecte, care vizau
aprovizionarea cu ap potabil i energie a comunitilor izolate pn la construirea de
case,coli, spitale, drumuri, dezvoltarea industriei, agriculturii i a oportunitilor de
afaceri. OPEC acord asisten i n alte moduri, cum ar fi:sprijin efortul rilor n
dezvoltare de a se ajuta prin propriile lor fore,militeaz pentru ndeprtarea barierelor
comerciale la nivel naional i internaional (de exemplu n cadrul OMC) i ajut rile s
menin un sistem economic sntos, bazat pe livrri constante de petrol la un pre
rezonabil.
9.Folosirea resurselor energetice ca element de presiune
In contextul accentuarii competitiei pentru putere si influenta pe scena mondiala,resursele
materiale,in special cele energetice joaca un rol din ce in ce mai important in pozitia
ocupata de un stat si rolul acestuia in sistemul relatiilor internationale.Distributia
inegala,dar si previzibila epuizare a resurselor de hidrocarburi, resurse ce momentan
reprezinta motorul economiei mondiale au permis unele monopoluri in ceea ce
priveste controlul rutelor si surselor,al pietelor si preturilor.n aceste conditii securitatea
energetica a devenit o problema importanta si care trebuie rezolvata urgent de catre
comunitatea internationala.
Daca statul intervine in aceasta ecuatie,daca foloseste resursele energetice drept mijloace
de presiune,energia devine instrument al puterii politice folosit in cadrul relatiilor
internationale pentru atingere propriilor interese. ntotdeauna, guvernele isi stabilesc
obiective strategice prin care vizeaza pozitii de putere si dominatie in sistemul relatiilor
internationale.Acest instrument subversiv este folosit pentru a slabi puterea
militara,economica sau politica a unei natiuni,prin subminarea moralului,loialitatii sau
increderii cetatenilor.

10.Influenta OPEC asupra pietei politice mondiale

Petrolul este fundamentul pentru materiale plastice i industria petrochimic, pentru
bunstarea lumii industrializate i este o component major a industriei agricole.

12

Preul petrolului se reflect n cele mai multe dintre lucrurile pe care le facem. Aceasta
are un impact asupra preului de transport, costul de bunuri i servicii, precum i
disponibilitatea de multe produse, inclusiv alimente, ap i adpost.Dac preurile
petrolului sunt prea mari, atunci aceste bunuri i servicii deveni mai scumpe.
Prin urmare OPEC poate stabiliza piata economica sau o poate destabiliza,iar acestea se
transfera si la nivelul politic.Orice problema de ordin economic cauzeaza turbulente in
randul cetenilor si statului ii revine misiunea de a gasi o solutie viabila.
Statele membre ale Organizaiei rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) au decis
smbt,11 decembrie, la reuniunea de la Quito, Ecuador, s-i menin producia la
acelai nivel. Totui, rile nu au reuit s ajung la un numitor comun n legtur cu ce
vor face dac preul barilului de iei va ajunge la 100 dolari, aa cum previzioneaz unii
analiti, informeaz agenia EFE.
Potrivit secretarului general al OPEC, Abdalla Salem El-Badri, recenta cretere a cotaiei
petrolului pn la 90 dolari/baril "nu afecteaz creterea mondial", relateaz Agerpres.
Asta deoarece creterea preului este nsoit de o recuperare economic mai energic
dect era estimat i de o cretere a cererii de energie n China, India i Statele Unite.
Cele 12 state membre ale OPEC consider, de asemenea, c, probabil, creterea
consumului de petrol va ncetini n 2011, c Europa ar putea s cad "ntr-o criz
bancar" i c exist o capacitate de producie adiional ampl n sector.14
11.OPEC- organizatie autonoma sau instrument al statelor membre?
Pentru a da raspunsul la aceasta intrebare vom porni de la limitele de influenta a OPECului,si anume:
1.nu controleaza toata piata peroliera
2.de multe ori interesele politice au destabilizat situatia economica si pretul petrolului
Vom continua cu cateva exemple de situatii in care limitele organizatiei au fost vizibile.
O suprapunere a crizei politice din America de Sud cu invadarea Irakului de ctre trupele
NATO n primvara anului 2003 a provocat o explozie a preului la petrol.
Decizia de nlocuire a leader-ului de la Bagdad ( Saddam Hussein) poate avea i o
argumentaie economic foarte puternic. Pe termen mediu, un guvern irakian prooccidental va conduce la ieftinirea petrolului pe plan mondial, cotaiile putnd s scad
14

http://www.evz.ro/detalii/stiri/opec-mentine-productia-de-petrol-915467.html

13

sub 20 USD/baril, iar eliberarea Irak-ului de sub embargoul internaional i liberalizarea

exporturilor sale vor atrage investiii importante n exploatarea marilor rezerve de care
dispune aceast ar. Dublarea produciei de petrol irakian ntr-un an de zile va reduce
automat importana Arabiei Saudite, aflat n prezent n topul productorilor mondiali.
Miza rzboiului din Orientul Mijlociu este mare, deoarece rezervele totale de petrol
irakiene s-ar putea cifra la 220 milioane barili, conform estimrilor fcute de U.S. Energy
Information Administration. n momentul n care Irakul va deveni o ar deschis pentru
investiii, prin ridicarea sanciunilor internaionale, producia sa zilnic de iei poate
depi ase milioane de barili n numai cinci ani, situndu-se pe locul trei n ierarhia
mondial, naintea Rusiei i Arabiei Saudite. n aceste condiii, obiectivul OPEC de a
menine un pre al petrolului n jur de 25 USD/baril nu mai poate fi atins.
Nu trebuie uitat c toi membrii Consiliului de Securitate al ONU au importante interese
economice n regiunea Golfului. La Moscova, intervenia militar a SUA n Irak a fost
considerat ca fiind decis i de interese economice, nu numai de motive de securitate.
Scumpirea petrolului din ultima perioad a fost cauzat i de aciuni speculative. Prima
sptmn de rzboi din Irak din primvara lui 2003 a consemnat o scdere a cotaiilor
pentru petrol i un reviriment al principalelor piee bursiere din lume.
Ca urmare, dup nceperea rzboiului din Irak, din primvara 2003, preul unui baril de
petrol a sczut cu 30%, fiind cotat la bursa new-yorkez cu sub 27 USD/baril, n scdere
cu 8,5 USD/baril, fiind cea mai mare ieftinire de dup primul rzboi din Golf
In concluzie,putem afirma ca OPEC nu este o organizatie in totalitate autonoma,ea
depinde foarte mult si de interesele politice ale unor state.

14