Sunteți pe pagina 1din 16

CASTELE DE AP

DEFINIIE
Castelele de ap sunt construcii inginereti, alctuite dintr-un rezervor de ap
susinut la nlime de ctre un turn.
Castelele de ap au rolul de a nmagazina apa, ridicarea acesteia n rezervor
realizndu-se prin pompare. Apa nmagazinat este utilizat fie la consumuri diverse,
ca unic surs, fie pentru compensarea presiunii in reelele de alimentare cu ap, prin
efect gravitaional.
ELEMENTE COMPONENTE

Fundaia
-

tip izolat, elastic;

tip pahar;

tip inel;

Turnul
-

sistem cadre spaiale, in variantele stlpi i grinzi sau stlpi i planee


intermediare;

sistem perei continui (cu sau fr nervuri verticale exterioare, de tip


pilatri);

Rezervorul (cuva)
-

seciune circular (troncon interior+troncon exterior);

seciune dreptunghiular;

Plniile rezervorului
-

plnia interioar;

plnia exterioar;

Termoizolatia rezervorului (cuvei)


-

vata de sticla, vata minerala sau polistiren expandat cu grosimea de 50


mm;

bariera de vapori carton sau panza bitumata;

stratul exterior de protectie al termoizolatiei tencuiala cu mortar de


ciment-var sau beton sustinute de o plasa din otel beton, ancorata in
peretii rezervorului cu agrafe metalice, iar in cazul tencuielii si o plasa de
rabit;

Elemente anex
-

scar de acces;

instalaia de vizitare a staiei de pompare (amplasat sub rezervor, in


interiorul turnului);

instalatiile necesare circulatie apei, de pompare a apei, de alimentare cu


energie electrica, de iluminat, paratrasnet etc.

TEHNOLOGII DE REALIZARE A TURNURILOR

Pentru structuri cu perei continui din beton armat


Formele ce se pot conforma sunt: cilindric, tronconic i hiperboloid de rotaie.
Aceste structuri se pot realiza fie in variant monolit, fie din elemente

prefabricate, asamblate prin precomprimare (mai rar).Pentru formele cilindrice i


tronconice se utilizeaz cofraje glisante, iar pentru formele hiperbolice se folosesc
cofraje pitoare.

Pentru structuri in cadre


Aceste sisteme se conformeaz n variantele stlpi i grinzi sau stlpi i

planee intermediare, realizate de regul din beton armat monolit, pus n lucrare n
cofraje modulate clasice de inventar.
Caracteristici tehnice si constructive (uzuale)

Capacitatea: 50 mc, 75 mc, 100 mc, 200 mc, 300 mc, 500 mc, 1000 mc, 1500
mc, 2000 mc;

Inaltimea turnului: 15 m, 20 m, 25 m, 30 m, 35 m, 40 m;

Diametrul exterior al turnului: 3.507.50 m;

Grosimea peretelui turnului: 140400 mm.

CLASIFICRI
Dup scopul nmagazinrii:

pentru ap potabil;

pentru ap industrial;

pentru ap de incendiu;

Dup modul de exploatare:


-

cu nnoire continu a apei;

cu regim de funcionare intermitent;

Dup forma rezervorului:


-

prismatice;

plci curbe subiri de rotaie;

Dup compartimentarea rezervorului:


-

cu un rezervor;

cu rezervoare concentrice;

cu rezervoare etajate;

Dup sistemul de izolare termic:


-

cu termoizolaie exterioar;

cu rezervorul protejat ntr-o incint.

Comportarea la cutremur a castelelor de apa


Efectul cutremurelor asupra castelelor de apa:
Castelele de apa figureaza printre cele mai sensibile constructii al solicitarile
seismice.Fiind structuri static determinate , la care nu admit comportarea plastica ele
sunt lipsite de posibilitatea redistribuirii meforturilor in cazul solicitarilor mari. Ruperile
sau chiar prabusirile au fost numeroase in cazul mai multor cutremure violente.
Caile de avariere seismica,ca si influenta terenului de fundare, a apei din cuva si
a rezolvarilor constructive au fost evidentiate in urma analizei avariilor suferite de peste
40 de castele de apa din Romania in urma cutremurului din 4 martie 1977. S-au analizat
numai castelele realizate dupa o conceptie constructiva moderna cu turn cilindric din
beton armat executat prin glisare si cuva tronconica.
Avariile produse pot fi incadrate in 4 mari categorii:
-prabusiri,prin ruperea turnului ca urmare a cedarii in sectiunea din apropierea
fundatiei sau la circa 1/3 din elevatie. Cedarea s-a produs in cazurile tipice prin
curgerea armaturii tensionate si strivirea betonului in zona comprimata. Exemple:IMG
Bucuresti (cap 1000 mc, h=30m), IIL Bucuresti (cap 200 mc, h=35m), CA Mihailesti (cap
100 mc, h=25m). Sectiunea afectata a fost la 0.5-0.6m de fundatie iar ruperae a fost
insotita de tasari si rotiri ale fundatiei. In majoritatea cazurilor cuvele au fost pline ,
contribund astfel al sporirea solicitarilor.In categoria cedarilor netipice intra prabusirea

castelului de apa de la FC Bucuresti (cap 500mc, h=32m) prabusirea a avut loc pe


verticala sectiunea de rupere fiind situata la 10 m de sol, drept cauza se considera
fenomenul de rezonanta dat de vibratia apei din cuva. Cedarea a fost insotita de o
rotire puternica a fundatiei executata pe terenuri mai slabe ( fig a,b)
-crapaturi mari la baza turnului cu zdrobirea betonului si curgerea sau flambarea
armaturii. Astfel de avarii au suferit circa 10 castele din zona Bucuresti, Ploiesti,
Campina,Teleajen. In toate cazurile structurile au fost prea flexibile, cu perioade proprii
1.5-1.6s, faptul care le-a situat in domeniul raspunsului maxim. (fig c)
-fisuri pronuntate netipice in diferite zone ale turnului in special in dreptul golurilor
date de usi si ferestre, in vecinatatea pieselor inglobate in beton (fig d)
-fisuri fine, tipice situate la baza turnului la circa 0.5-0.6m de fundatie. Betonul si
armatura au ramas in limitele comportarii normale fara a periclita stabilitatea structurii
(fig e)

Analiza avariilor produse au mai aratat ca proportiile avariilor au fost direct legate
de caracteristicile de fundare : terenuri slabe, adancime de fundare mai redusa, gradul
de umplere al rezervorului si de o serie de defectiuni de excutie cum ar fi lipsa de
incastrare a armaturii in findatie , insuficienta armare a golurilor zone cu beton
segregat>
Fara indoiala aceste avarii ale castelelor de apa se datoreaza schmei
constructive insasi, prezentand o concentrare a maselor la inaltime mare fata de sol.In
cazul cutremurelor mai lente cazul cutremurelor vrancene apar fenomene de
rezonanta , perioda proprie de vibratie a castelelor obisnuite fiind de 1-2s. In acelasi
timp insa , compartamentul tunului , cu ruperi in zona superiora , cat si unel;e cazuri de
detasare a cuvei fata de turn indica prezenat unor presiuni hidrodinamice importatnte
generate de oscilatia masei de apa din cupa.

Raspunsul la cutremur
Caracteristicile raspunsului la cutremur se pot evidentia ata pe baza observatiilor
facute asupra unor castele de apa solicitate de cutremure cat si prin incercari
experimentale ale unor modele de castele supuse excitatiilor dinamice pe mese
vibrante.
Particularitatea raspunsului seismic al unor asemenea structuri este legata de
faptul ca cea mai mare parte a masei este concentrata la partea superioara. Constructia
poate fi echvalata cu pendul invers cu un singur grad de libertate find static determinata.
Din aceste motive rezervele de rezistenta la actiunea sarciniilor dinamice laterale sunt
minime ductilizarea sectiunilor cu solicitare maxima si aparitia de articulatii plastice nu
conduc la redistribuirea eforturilor si ca urmare la depasirea limitelor elastice de
comportare castelul se prabuseste.
O influenta majora asupra raspunsului seismic este data de terenul de fundare.
Interactiune castelului cu terenul modifica caracteristicile proprii de vibrare si produce fie
o amplificare , fie o atenuare. In cazul mai multor cutremure cu caracteristice similare
castelele de apa sau comportat diferit in functie de natura terenului de fundare.

Gradul de umplere rezervorului are la randul lui influenta directa asupra


raspunsului la cutremur. In cazul cuvelor pline sau aproape pline intensitatea
raspunsului creste atat datorita cresterii masei de apa cat si ca urmare a oscilatie masei
de apa retinute. Acest fapt a fost evidentiat cantitativ prin incercarile experimentale
efectuate asupra unei cuve tronconice cu capacitate de 300 mc de tipul celor care se
adopta uzual pentru castele de beton armat. Modelul cuvei a fost realizat la scara 1:3.5
si afost incercat pe o platforma vibranta la accelelograme cu durata variind intre 15-32s
cu acceleratii max la domeniul 0.18-0.78g. Perioadele proprii ale apei din cuve au variat
intre 2.5-2.8s iar valaorea presiunilor hidrodinamice masurate au fost de circa 15-20%
din valoarea presiunilor totale.
Incercarile au fost efectuate si pe modele de ansamblu al castelului.
Caracteristicile solicitarii au fost aceleasi iar incercarile au mers pana la rupere. A fost
modelat la aceiasi scara a lungimilor (1:3.5) un castel cu cap 300mc si h=25m. S-au
putut distinge 3 stadii de comportare : inaite de fisurare, dupa producerea fisurarii, la
aparitia cedarii. Perioada fundamentala a crescut de la un stadiu la altul in =0.3561.057s.

Pe masura deschiderii fisurilor si aparitiei de crapatu.ri strcutura a devenit mai


flexibila iar capacitatea de amortizare s-a diminuat. Cedarea s-a produs odata cu
aparitia articulatiei plastice la baza turnului.
Influenta elementelor geometrice asupra raspunsului la cutremur a fost
evidentiata prin simulare numerica a raspunsului seismi al unro castele de apa cu
aceiasi conceptie constructiva. In figura 6.12 este prezentata variatia acceleratiei
sesmice max de raspuns si acoef de siguranta la rasturnare in functie de capacitatea
cuvei c , inaltimea H si diametrul acestuia D. Drept cutremur de calcul a fost considerat
cutremurulu din 04.03.1977. Se constata ca pentru o capacitate data a cuvei exista o
anumita inaltime a turnului respectiv un anumit diam al acestuia pentru care raspunsul
este maxim. Aceasta combinatie de valori duce la o perioada proprie fundamentala
apropiata de aceea a cutremurului, demonstrand ca raspunsul seismic al castelelor de
apa este in esenta apropiat de cel al sistemelor cu un singur grad de liberate.

Calculul seismic al castelelor de apa


Metode de abordare a calcului seismic
Comportarea seismica a castelelor de apa este direct influentata de fenomenele
de interactiune intre apa din cuva si castel respectiv de interactiunea castel-teren de
fundare. Metodele de calcul seismic urmaresc reproducerea intro cat mai mare masura
a acestor particulariltati ale raspunsului seismic.
A) O prima categorie de metode trateaza unitar ansamblul castel-lichid-teren de
fundare, pe baza discretizarii acestuia in elemente finite si a ingrarii numerice a
ecuatiilor generale de echilibru dinamic. Analiza seismica utilizeaza algoritmele clasice
ale metodei elementelor finite adaptate structurilor axial simetrice. Modele matematice
imbunatatite sunt fundamentate pe conceptul de substructuri. Structura castelului de
apa este discretizata in elemente finite, in timp ce lichidul din cuva si terenul e fundare
sunt tratate ca medii continue. Efectul dinamic al apei retinute si reactiunile elastice ale

terenului sunt evaluate analitic sau numeric, in cel de-al doilea caz prin diferente finite
sau elemnete finite. Desii aceste metode furnizeaza rezultatele cele mai apropiate de
realitate, efortul de calcul este mare si utilizarea lor este inca restransa.
B) O a dua categorie de metode care permit calculul seismic expeditiv in limitele
unei precizii acceptabile se bazeaza pe introducerea unor modele dinamice simple. In
functie de gradele de libertate dinamica acordate se poate studia structura insasi fara
fenomene de interactiune, structura in interaectiune cu apa din rezervor , structura in
interactiune cu terenul de fundare sau structura in interectiune cu lichiodul din rezervor
si terenul de fundare.
Analiza dinamica a ansamblului castel-lichid fundatie
Analiza completa a sistemului cuplat apa-lichid-teren de fundare presupune
rezolvarea ecuatiilor generale de echilibru dinamic, utilizand o descretizare in elemente
finite a intregului ansamblu (fig 6.13a). Se utilizeaza metodele obisnuite din analiza
dinamica si programele existente tratand apa din cuva ca un caz particular de mediu
continuu elastic omogen si izotrop. In acest scop modulul de elasticitate transversal al
apei se considera egal cu 0 pentru a se tine seama ca presiunea in lichid este aceiasi
dupa toate directiile iar tensiunea tangential este nula. Peretii turnului si ai cuvei sunt
discretizati in elemente deplaca curba subtire axial simetrica, iar pa din cuva-fundatia
turnului si terenul de fundare sunt discretizate in elemente spatiale axial simetrice.
Excitatia seismica este introdusa in nodurile de la baza zonei din terenul de fundare ,
introdusa in calcule.
Acest prodedeu de calcul prezinta o serie de avntaje, din care cele mai
importante sunt posibilitatea de a utiliza algoritmele si programele generale de calcul
dinamic si tratarea corecta a cazurilor in care castelul de apa este fundat pe terenuri
slabe si neomogene. Exista insa si o serie de dezavantaje, dintre care sunt de
semnalat:
-numarul mare de elemente finite necesar discretizarii terenului de fundare
reduce numarul de elemente ce poate fi utilizat in discretizarea structurii ca urmare,
precizia de evaluare a raspunsului seismic al stucturii se reduce.

-in cazul analizei modale cu spectre seismice de raspuns numarul de moduri


proprii inclus in anbaliza creste apreciabil pentru ase obtine un nivel de precizie care sa
fie similar cu acela dat de ingrarea directa a ecuatiilor cuplate.
-definirea acceleratiilor seismice la limita inferioara a discretizarii necesita o
analiza separata, pentru transformarea accelelogramelor de la suprafata terenuli in
accelelograme la nivelul considerat.
O alternativa mai eficace de analiza a ansamblului castel-lichidfundatie este
analiza pe structuri (fig 6.13b). Structura de rezistenta a castelulului de apa este
discretizata in elemente finite axial simetrice. Apa din rezervor este considerata a fi un
mediu continuu elastic incompresibil. Terenul de fundare este la randul lui un mediu
elstic deformabil.

Efectelor fenomenelor de interactiune


Pentru a evidentia cantitativ efectul interactiunii castel de apa- lichid, respectiv
castel de apa-teren de fundare, s-au efectuat o serie de calcule seismice pentru in cstel
de apa asemanator celor tipizate in Romania. Castelul are o capacitae de 500 mc si
h=40m. Dimensiunile structurii si modulul de discretizare in elemente finite sunt indicate
in figura 6-14a . Drept excitatie s-au considerat accelelogramele cutremurelor Taft
(SUA) 21.06.1952 si Vrancea- Bucuresti 04.03.1977. Calculele au fost efectuate prin
metoda analizei modale cu spectre seismice de raspuns , prin integrarea directa a
ecuatiilor de miscare si prin integrarea ecuatiilor dinamice decuplate pe moduri proprii.
In fig 6-14 b sunt prezentate accelelogramele de raspuns ale zonei de contact turn-cuva
la o excitatie data de cutremurul Taft. Accelelograma cutremurului de calcul este redat in
fig 6-14.c.

In calcule s-a considerat succesiv structura incastrata in fundatie si apa


inghetata, structura incastrata in fundatie si apa vibrand in interactiune cu rezervorul si
ansamblul castel-lichid-teren de fundare in interactiune completa. Se obsrva o
amplificare a raspunsului cu 21% in cazul includerii fenomenului de interactiune cu apa
si o amplificare suplimentara cu 15% in cazul includerii in analiza si a interactiunii cu
terenul de fundare.
Rezultatele obtinute prin integrarea directa corespund foarte bine cu cele
obtinute prin integrarea ecuatiilor decuplate si considerarea primelor 5 moduri de
vibratie si cu acelea obtinute prin analiza modala cu spectre seismice de raspuns si
considerarea celor 6 moduri de vibratie.
In cazul cutremurului Vrancea- Bucuresti raspunsul castelului de apa a fost mult
mai violent ca urmare a coincidentei dintre perioada proprie a structurii cu acea
dominanta a cutremurului. Efectul fenomenelor de interactiune s-a mentinut insa in
aceleasi limite de circa 20% pentru interactiunea cu lichidul di de 12-16% pentru
interactiune cu terenul de fundare.
Modele dinamice simplificate
Ca urmare a faptului ca masa de paa este concentrata la partea superioara a
castelului, modelul dinamic este pendulul invers fig 6 -15b. Intro prima simplificare
castelul de apa poate fi tratat ca un sistem oscilant cu un singur grad de liberte. Efectul
interactiunii cu apa din cuva se neglijeza iar structura reala se echivaleza cu o bara
incastrata la baza care are masa concentrata in centrul de greutate al ansamblului
cuva- lichid la H, fata de sol. Daca masa lichidului este M , masa cuvei este M c , iar
masa turnului pe unitatea de lungime , masa echivalenta a ansamblului cuva-turn este
data de relatia:
Me= Mc+0.24H
Mt=M+Me masa totala a sistemului
T=0.2*sqrt(rst) perioda fundamentala
rst deplasarea statica orizontala produsa de actiunea unei forte gM t

Pentru determinarea solicitarilor si eforturilor din sectiunea de incastrare se


evalueaza forta seismica Fs fie utilizand spectrul de acceleratii al cutremurului de calcul,
cu o amortizare egala cu %% din amortizarea critica, fie utilizand recomandarile din
normative.
In primul caz periodei T ii corespunde o acceleratie de raspuns a r si deci forta
seismica va fi:
Fs= ar(M+Me) aplicata la inaltimea He de baza
In al doilea caz forta seismica se calcculeaza cu relatia:
Fs= acg(M+Me)
ac coef seismic de calcul
=3/T coef de raspuns
=0.35-coef ce tine seama de capacitatea de amortizare

Efectul presiunii dinamice a lichidului din rezervor se poate introduce cu


aproximatie prin forta orizontala P , egala cu rezultanta presiunilor hidrodinamice care
actioneaza la baza cuvei. Valoarea acesteia se deterrmina prin integrarea distributiei
presiunilor hidrodinamice.Pentru calcule cuva se considera a fi cilindrica, raza si
inaltimea cilindrului determinandu-se din echivalenta cu forma originala a cuvei, privind
volumul si centrul de greutate al acestuia (fig 6-15.a). Solicitarile se calculeza de
aceasta data pentru forta totala Fs+P.
Un al doilea mod, dealtfel cel mai aplicat, de considerare al efectului dinamic al
lichidului din cuva asupra raspunsului castelului consta in analiza sistemului cu doua
grade de libertate, prezent in fig 6.15, c. Utilizind acelasi concept al maselor
echivalente, indtrodus de Housner la calculul rezervoarelor, Newmark inlocuieste masa
M a lichidului cu M0 solidara cu cuva si o masa M1 care oscileaza legata de cuva
printrun element de rigiditate k1 si inaltime h1.
Pentru a se include in analiza dinamica fenomenul de interactiune castel de apateren de fundare se poate utiliza un model dinamic simplificat, de tipul celui din fig. 616.Fundatia castelului se asimileaza cu o placa rigidaiar castelul se considera a fi un
oscilator simplu liniar. Comportarea ansamblului se poate urmari in fig.6-16,a, iar
modelul dinamic corespunzator este cel din fig.6-16, b.

Analiza dinamica a castelelor de apa cu cunsiderarea fenomenului de tripla


interactiune sructura-lichid-teren de fundare se poate face pe un modeldinamic cu 4
grade de libertate ca cel din fig.6-17.Doua grade de libertate, de translatie si rotatie, sun
atribuite fundatiei, unul este corespunzator oscilatiilor cuvei, iar cel de al patrulea
oscilatiei apei in cuva. Masa de apa care vibreaza in cuva m 1 este circa 0,35-0,37 din
masa totala de apa inmagazinata.

Evaluarea rezistentei si stabilitatii seismice


Metodele de calcul seismic, atit cele ale ansamblului castel-lichid-fundatie, cit si
cele bazate pe modele dinamice simplificate, furnizeaza in final marimea si poizitia
fortelor seismice. Pornind de la aceste, calculele de rezistenta si stabilitate privesc:
-dimensionarea si verificarea rezistentei cuvei, tinind seama si de presiunile
hidrodinamice;
-dimensionarea si verificarea turnului, tin seama si de forta seismica totala,
produsa de forta de initiere a cuvei si de rezultanta presiunilor hidrodinamice;
-verificarea eforturilor pe talpa de fundatie, tinind seama si de efectul momentului
incovoitor introdus de forta seismica totala;

-verificarea la rasturnare a castelului in jurul extremitatii talpii de fundare, tinind


seama de momentele de rasturnare, introduse de forta seismica totala si se greutatea
prprie a ansamblului lichid-cuva; excentritatea sa fata de axul vertical este egala cu
deplasarea oriyonlala maxima , determinat din calculul seismic.

Bibliografie:
-Ingineria seismica a constructiilor hidrotehnice , autori:Radu Priscu, Adrian
Popovici, Dan Stematiu, Lucian Ilie , Constantin Stere , editura Didactica si Pedagogica
-Tehnologii moderne in constructii vol III , autori: Mihai Ghimbu, N. Gheorghiu ,
editura Tehnica