Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
la tensiuni sl`biciunile URSS, noua conducere sovietic`, divizat` ea îns`[i de lupta pentru
putere, se angajase în politica de „coexisten]` pa[nic`“, vizând atenuarea tensiunii
Est-Vest. Dispari]ia „marelui han“ – Stalin – [i climatul de destindere au redat
popoarelor est-europene, intrate în sfera de hegemonie a URSS, speran]a de
eliberare. Tulbur`rile izbucnite în Berlinul de Est, la 17 iunie 1953, au fost un
semnal [i, deopotriv`, un avertisment pentru liderii sovietici. Ei au în]eles c` orice
relaxare a controlului asupra ]`rilor satelite implica primejdia repet`rii celor petrecute
în RDG. Tratatul de la Var[ovia avea, a[adar, misiunea de a oferi Moscovei
mijloacele de supraveghere a ]`rilor, incluse în glacisul strategic al Uniunii
Sovietice. Noua structur` politico-militar` era cu atât mai necesar` cu cât, dup`
încheierea Tratatului de stat cu Austria – ceea ce implica retragerea trupelor
sovietice din aceast` ]ar` – disp`rea [i justificarea prezen]ei militare sovietice în
România [i Ungaria, în vederea garant`rii securit`]ii c`ilor de comunica]ie cu
efectivele Armatei Ro[ii, dislocate în Austria.
În cadrul Pactului de la Var[ovia, România a ocupat din anii ’60 o pozi]ie singular`,
caraterizat`, în literatura occidental`, prin termenul de maverick, în în]elesul de
persoan` care nu se înregimenteaz` politic sau nu se supune disciplinei de partid.
Atitudinea conducerii politice de la Bucure[ti a fost expresia, în planul raporturilor cu
Moscova, a procesului de emancipare a elitelor politice comuniste din Europa de
Est. În perioade [i grade diferite, ele au început s` manifeste dorin]a de a rupe
cordonul ombilical care le lega de URSS [i s` beneficieze astfel de toate avantajele
statutului lor de de]in`toare ale puterii. Atât timp cât Kremlinul î[i exercita controlul
asupra sateli]ilor, de]in`torii locali ai puterii nu aveau nici o certitudine în privin]a
viitorului lor politic. Cu cât autonomia era mai larg` în cadrul blocului sovietic
(cazurile iugoslav [i albanez nu se mai puteau repeta!), cu atât scaunele
demnitarilor comuni[ti erau mai bine puse la ad`post de imixtiunile Marelui Frate.
Neputând sau nedorind s` se despart` de modelul sovietic de socialism,
leadership-ul comunist de la Bucure[ti [i-a manifestat emanciparea – cât` a fost! –
în domeniul politicii externe. Fronda Bucure[tiului, refuzul de a se alinia disciplinei
de bloc, condamnarea unor ac]iuni ale URSS sau ale partenerilor din Pact au
provocat vii tensiuni în interiorul alian]ei.
Însemn`tatea acestor divergen]e [i chiar confrunt`ri a fost eviden]iat` de generalul
Anatoli Gribkov, fostul [ef de Stat Major al For]elor Unite ale statelor participante la
Tratatul de la Var[ovia: „Timpul a ar`tat c`, în unele probleme principiale, partea
român` a avut dreptate în ceea ce a fost calificat de conducerea Uniunii Sovietice
drept gre[eli ca, de exemplu, în rela]iile Uniunii Sovietice cu Albania, Iugoslavia [i
China, intrarea trupelor sovietice în [...] Cehoslovacia [i Afghanistan“ (Anatoli
Gribkov, Sudba Var[avskogo dogovora, Moscova, Russkaia kniga, 1998, p. 80).
Tratatul de la Var[ovia a fost unul din mijloacele prin care URSS a urm`rit s`-[i
consolideze controlul asupra ]`rilor din zona sa de hegemonie. În interiorul alian]ei
editorial
nu a existat nici solidaritate, nici coeziune. Ea a ilustrat perfect formula lui Bismarck
c` în orice alian]` exist` un cal [i un c`l`re] [i a func]ionat atât timp cât for]a
c`l`re]ului a controlat calul. În ziua în care Uniunea Sovietic` a dat semne de
sl`biciune, alian]a s-a pr`bu[it. Dac` ar fi fost supus` la proba unui r`zboi, sfâr[itul
! Florin CONSTANTINIU s`u ar fi fost mai timpuriu.
Membru corespondent al Istoria Pactului de la Var[ovia [i a locului României în aceast` alian]` r`mâne înc`
Academiei Rom#ne de scris, atunci când toate fondurile de arhiv` vor fi accesibile cercet`torilor. u
studii/documente
P
ân` la c`derea regimului comunist din România, în 1989, Statului Major al For]elor Militare Unite ale statelor participante
distan]area conducerii de la Bucure[ti, început` la la Tratatul de la Var[ovia, furnizeaz` istoricilor informa]ii [i
debutul anilor ’60 – documentul inaugural fiind cunoscuta comentarii privind „pozi]ia distinct` a conducerii române[ti“ în
Declara]ie din Aprilie 1964 – [i continuat` pân` la pr`bu[irea cadrul alian]ei.
final`, a f`cut obiectul unei foarte bogate literaturi în str`in`tate. Provenite de la un insider, care nu poate fi suspectat de
Aproape c` nu exist` lucrare, consacrat` politicii externe a simpatie fa]` de liderii români, ele au o valoare de net`g`duit
Uniunii Sovietice sau R`zboiului rece, care s` nu aminteasc`, pentru studiul raporturilor dintre România [i partenerii ei din
în întinderi diferite, despre România, „aliatul dizident“ al Tratatul de la Var[ovia.
Moscovei. Evalu`rile atitudinii Bucure[tilor sunt îns` diferite. Mare[alul sovietic consider` c` schimbarea dramatic` în
Probabil c` Hélèn Carrère d’Encausse, cunoscuta sovietolog` atitudinea României fa]` de Pact s-a produs în 1968, o dat` cu
”
francez`, a dat aprecierea cea mai invadarea Cehoslovaciei de c`tre
potrivit` atunci când a scris c`, „în cadrul Provenite de la un insider, armatele celor cinci state ale Tratatului
blocului sovietic, era ]ara (România – n.n.) (URSS, Polonia, RDG, Ungaria [i Bulgaria)
care trecuse de la statutul de satelit, la
acela de stat independent“.1
Dup` decembrie 1989, în România
s-au auzit tot mai multe voci care au pus
memoriile lui Gribkov sunt
valoroase pentru studiul
raporturilor
”
dintre România [i
partenerii ei din Tratatul de la
[i exprimarea public` a dezacordului
conducerii României fa]` de aceast`
ac]iune. Anatoli Gribkov observ`, corect,
c` leadership-ul de la Bucure[ti se temea
sub semnul întreb`rii realitatea politicii de Var[ovia ca România s` nu împ`rt`[easc` soarta
independen]` a României, exprimându-se Cehoslovaciei. În acest scop, a fost
chiar opinia potrivit c`reia, în realitate, manifest`rile lui Nicolae elaborat` o nou` doctrin` militar`, întemeiat` pe r`zboiul
Ceau[escu erau stabilite de acord cu Kremlinul pentru a induce întregului popor, iar atitudinea României în cadrul alian]ei s-a
în eroare Occidentul [i a ob]ine pe aceast` cale informa]ii modificat progresiv:
secrete [i tehnologie, necesare URSS.
„Treptat, pe ascuns, a fost rev`zut` dislocarea
Dac` de o indenpenden]` în adev`rata accep]iune a
trupelor. Diviziile cu cea mai bun` capacitate de
termenului nu se poate vorbi, este de domeniul eviden]ei – iar
lupt` [i cel mai bine echipate au fost plasate în
documentele provenite din fostele arhive sovietice atest`
apropierea frontierei sovietice, c`tre a[a-numita
aceast` realitate – c` România a reprezentat o voce distinct`
«Poart` a Foc[anilor» [i în apropiere de grani]a cu
în cadrul fostului lag`r comunist [i, pe cale de consecin]`, în
Bulgaria. Ulterior, a fost înt`rit` direc]ia ungar`,
Pactul de la Var[ovia.2
teritoriul controversat al Transilvaniei. Pe toate
Volumul de amintiri al mare[alului Anatoli Gribkov, care în
aerodromurile, inclusiv în capital`, au fost amplasate
perioada 1976-1989 a fost, mai întâi, prim-loc]iitor, apoi [ef al
baterii antiaeriene cu servan]i care, a[a cum a reie[it
ulterior, aveau misiunea s` nimiceasc` avioanele cu
trupe de desant. Comandantul suprem [i [eful
Statului Major al For]elor Armate Unite ale Pactului
nu aveau dreptul, f`r` aprobarea scris` a
autorit`]ilor române, s` aterizeze pe aerodromurile
României sau s` survoleze teritoriul ei spre Bulgaria.
Când avionul ateriza în România, se crea impresia
c` a ajuns pe un aerodrom din zona frontului: erau
dispuse tunuri [i mitraliere antiaeriene, iar lâng` ele
servan]ii, într-un cordon circular de paz`. Suspiciunea
conducerii române[ti fa]` de Uniunea Sovietic` s-a
intensificat în 1979, în leg`tur` cu intrarea trupelor
sovietice în Afghanistan. Conducerea româneasc` a
condamnat deschis aventura sovietic`“.3
Anatoli Gribkov prezint` pozi]ia delega]iilor române[ti la
Mare[alul Anatoli consf`tuirile Comitetului Mini[trilor Ap`r`rii [i Consiliului Militar
Gribkov, prim-
loc]iitor, apoi [ef al ale Pactului, atitudine caracterizat` prin izolare [i
Statului Major al nereceptivitate. Partea sovietic` a în]eles c`, de multe ori, chiar
For]elor Militare dac` [eful delega]iei era de acord cu pozi]ia Uniunii Sovietice,
Unite ale statelor el trebuia s` urmeze riguros instruc]iunile de la Bucure[ti, care
participante la subliniau întotdeauna pozi]ia distinct` a României. „Dac` în
Tratatul de la
Var[ovia documentele care erau adoptate de Consiliul Politic Consultativ
(1976-1989) sau de Comitetul Mini[trilor Ap`r`rii se întâlneau termeni de
tipul «politica agresiv` a NATO» sau erau formulate
Liderii ]`rilor membre ale Tratatului de la Var[ovia. De la st#nga la dreapta: Janos Kadar (Ungaria), Todor Jivkov (Bulgaria),
Iuri Andropov (URSS), Gustav Husak (Cehoslovacia), Erich Honecker (RD Geman`), Nicolae Ceau[escu (Rom#nia),
Wojciech Jaruzelski (Polonia). Praga, ianuarie 1983
F`când un scurt istoric al distan]`rii regimului comunist de Memoriile generalului Anatoli Gribkov atest` cât de
la Bucure[ti de URSS, înc` din timpul lui Gheorghe Gheorghiu- importante sunt sursele ruse[ti în studierea istoriei
Dej, autorul subliniaz` însemn`tatea anului 1958, anul comunismului românesc. Ele sunt doar o parte a ceea ce am
retragerii trupelor sovietice din România, pentru formularea putea numi – f`r` nici un fel de exagerare – boom-ul
unui curs propriu al conducerii de la Bucure[ti în rela]iile sale cu istoriografiei ruse, început la sfâr[itul anilor ’80. De aceea, am
alia]ii din blocul sovietic. La baza acestei noi orient`ri s-a aflat considerat necesar` introducerea lor în circuitul [tiin]ific
Declara]ia din Aprilie 1964, care a fixat principiile egalit`]ii în românesc prin prezentarea în paginile revistei „Document“. Mai
drepturi între statele socialiste. Generalul Gribkov consider` c` r`mâne s` a[tept`m editura care s` se încumete s` le traduc`.
în formularea noii doctrine a comuni[tilor români un rol Serviciul pe care aceasta, prin demersul ei, l-ar face istoricilor
important l-au avut dezacordul cu politica sovietic` fa]` de români ar fi unul imens. u
China [i refuzul integr`rii economice în cadrul CAER-ului.
Condamnarea invad`rii Cehoslovaciei [i pozi]ia distinct` a PCR NOTE
la Consf`tuirea partidelor comuniste [i muncitore[ti, ]inut` la
Moscova, în 1969, a în`sprit rela]iile dintre Bucure[ti [i 1. Hélène Carrère d’Encause, Le grand frère, Paris, Flammarion,
Moscova. Toate aceste manifest`ri s-au r`sfrânt [i în pozi]ia 1983, p. 321.
României în cadrul Pactului de la Var[ovia. Reprezentan]ii 2. Ini]ial, Uniunea Sovietic` a dat dovad` de r`bdare fa]` de
ac]iunile „maverick-ului blocului de la Var[ovia“, îns` iritarea ei a
României au început s` fie privi]i cu neîncredere.
început s` creasc` pe m`sur` ce glasul României se auzea tot mai
„Ofi]erii [i generalii români – scrie Gribkov –, distinct în cadrul lag`rului socialist. Pozi]ia singular` a României s-a
care lucrau în Statul Major al For]elor Armate Unite, manifestat la trei paliere: a) retincen]` fa]` de planurile de integrare
economic` sub auspiciile CAER-ului; rezisten]` la planurile de inte-
se comportau suspect [i încercau s` ob]in` cât mai
grare [i centralizare militar` în cadrul Organiza]iei Pactului de la
multe informa]ii despre armatele aliate [i, îndeosebi, Var[ovia; crearea unei identit`]i proprii în politica extern`, vezi
despre armata sovietic`. Pe linie de KGB s-au Thomas W. Wolfe, Soviet Power and Europe, 1945-1970, Baltimore-
ob]inut informa]ii cu privire la vânzarea de c`tre Londra, John Hopkins Press, 1970, pp. 303-304; Stephen Fisher-
români Occidentului a unor arme strict secrete de Gala]i, Rumania: A Dissenting Voice in the Balkans, în vol. Issues of
produc]ie sovietic`. A existat încercarea de a World Communism, Andrew Gyorgy, ed., Princeton, Van Nostrand Co.,
exporta în secret noul tanc T-72 [i de a-l vinde Inc, 1965, pp. 128-129.
americanilor“.8 Gribkov recunoa[te îns`, în spirit 3 Anatoli Gribkov, Sudba Var[avskogo dogovora, Moscova,
Russkaia Kniga, 1998, p. 75.
autocritic, c` într-un [ir de probleme principiale în
4. Ibidem, p. 76.
care România s-a aflat în divergen]`, ea, România, 5. Ibidem.
a avut dreptate. „Vina conducerii române[ti în 6. Ibidem,. p. 77.
privin]a «pozi]iei deosebite» a fost rezultatul, în mare 7. Ibidem, p. 78.
parte, [i a gre[elilor grosolane s`vâr[ite de 8. Ibidem, p. 80.
conducerea de partid [i de stat a Uniunii Sovietice“.9 9. Ibidem.
Anatoli Gribkov's Memoirs. Romania, Soviet Union and the Warsaw Pact
Marshall Gribkov's memoirs certify the importance of the al secretary of the Romanian Communist Party, Nicolae
Russian sources in studying the Romanian communism. The Ceau[escu and correctly estimates the Romania's attitude with-
Soviet Marshall talks in his memoirs about the meetings with the in the Warsaw Pact. His testimonies are crucial as they come
minister of national defense, General Ion Coman, and the gener- from an insider, who wasn't sympathetic with Romanians.
A
u r`mas, practic, neobservate [i, deci, nevalorificate concursul, evident, al lui Novotný, el a fost numit [ef al echipei
memoriile fostului general Jan Sejna1, cu informa]ii de consilieri al noului ministru al Ap`r`rii, Bohumil Lomsky,
bogate despre rela]iile din cadrul Tratatului de la Var[ovia succesorul lui Alexei Cepicka, ginerele lui Klement Gottwald
[i despre locul României în aceast` structur` politico-militar`. (Cepicka fusese înl`turat în cadrul unei foarte limitate
Cariera generalului Jan Sejna în armata cehoslovac` este destaliniz`ri). În 1956, Jan Sejna a fost numit secretar al
tipic` pentru un ofi]er politic. N`scut la 12 mai 1927, într-un Comitetului Militar al Comitetului Central al PCC, iar la vârsta de
”
c`tun din Boemia, el a devenit membru al 40 de ani a primit gradul de general.
Partidului Comunist înc` din 1947. Recrutat
în armat` din 1950, a urmat diverse cursuri
de educa]ie politic`, înaintând rapid atât în
ierarhia de partid, cât [i în cea militar`. „La
Memoriile generalului
Jan Sejna ofer` informa]ii
bogate despre rolul Rom#niei
” La c`derea lui Antonin Novotný, Jan
Sejna a fost prins în lupta pentru putere
dintre dogmatici [i liberali, rela]iile sale
strânse cu familia liderului înl`turat
\n cadrul Tratatului
vârsta de dou`zeci [i [apte de ani – scrie el de la Var[ovia devenind un amenin]`tor handicap. În
– eram colonel, ofi]er politic, membru al primejdie de a fi arestat, el a fugit din
Parlamentului [i membru al Comitetului Central al Partidului“. Cehoslovacia, la 25 februarie 1968, împreun` cu fiul s`, Jan, [i
Rapida ascensiune a fost înlesnit`, desigur, [i de prietenia cu cu prietena acestuia. La bordul ma[inii personale, a trecut prin
fiul lui Antonin Novotný, primul-secretar al Partidului Comunist Ungaria [i Iugoslavia [i, ajuns la Trieste, a cerut azil politic la
Cehoslovac [i pre[edintele Republicii Socialiste Cehoslovace, consulatul american.
de[i, în memoriile sale, Jan Sejna neag` categoric orice sprijin Prin func]iile de]inute [i prin rela]iile cu cei doi Novotný –
din partea lui Antonin Novotný-Junior în promov`rile sale. Cu tat`l [i fiul – generalul Jan Sejna a fost în m`sur` s` afle
informa]ii [i date confiden]iale despre activitatea [i planurile
Tratatului de la Var[ovia, între care [i divergen]ele între regimul
de la Bucure[ti, angajat într-o politic` de distan]are fa]` de
Moscova, [i partenerii s`i din alian]`.
Red`m, mai jos, fragmente din memoriile generalului Jan
Sejna privitoare la România [i la raporturile ei cu celelalte state
din Tratatul de la Var[ovia:
P
ropaganda pacifist` a constituit importante festivaluri de gen. Mai ales satelite, \n domeniul politico-militar. |n
pentru regimurile comuniste un \n perioda hru[ciovist`, retorica acest sens, semnificativ este faptul c`
instrument des folosit \n cadrul pacifist` se \mbina cu ini]iative politice p#n` \n 1961 are loc doar o singur`
componentei ideologice a r`zboiului agresive, aceast` dualitate reflect#nd manevr` militar` comun` a statelor
rece. Lupta pentru pace a „lag`rului parc` personalitatea contradictorie a membre ale Tratatului. Sovieticii nu au
”
socialist“ [i a „intelectualit`]ii f`cut nici o \ncercare serioas` \n sensul
progresiste” \mpotriva „a]#]`torilor la unei alian]e militare func]ionale, cu
Reuniunile periodice
r`zboi” – sintagm` care prin care era excep]ia integr`rii teritoriilor est-
definit leadership-ul occidental – a fost
un cal troian folosit de U.R.S.S. –
\ncep#nd de la primul Congres Mondial
ale Comitetului Politic
Consultativ erau un prilej
binevenit pentru liderii sovietici
de a lansa diatribe \mpotriva
” europene \n sistemul de ap`rare
aerian.
|n schimb, reuniunile periodice ale
al P`cii din aprilie 1949 [i „Apelul de la Comitetului Politic Consultativ, forul cel
«imperialismului agresiv»
Stockholm“ din 1950 [i p#n` la mai \nalt al Tratatului, constituiau un
campania \mpotriva instal`rii \n Europa prilej binevenit pentru liderii sovietici de
Occidental` a rachetelor cu raz` medie liderului de la Kremlin, un amestec de a lansa diatribe \mpotriva
de ac]iune din anii 1979-1983 – pentru ]ar autocrat [i mujic bonom. „imperialismului agresiv“ [i de a
discreditarea liderilor politici occidentali Creat \n mai 1955, ca o replic` la prosl`vi „dorin]a de pace“ a ]`rilor
\nf`]i[a]i ca ni[te personaje f`r` intrarea RFG \n NATO, Tratatul de la socialiste.
scrupule, gata s` declan[eze r`zboaie Var[ovia nu a fost, \n primii s`i ani de |n acest sens, Declara]ia statelor
la comanda marilor trusturi economice, existen]`, dec#t o structur` care \i participante la Tratatul de la Var[ovia,
teze propagandistice pe care le permitea lui N.S. Hru[ciov, liderul adoptat` la [edin]a Comitetului Politic
reg`sim [i ast`zi vehiculate de sovietic al epocii, s` simuleze o Consultativ din 24 mai 1958, constituie
produc]ii cinematografice premiate la consultare \ntre URSS [i statele un exemplu gr`itor \n acest sens.
”
Cel mai important eveniment a fost Mai exista [i un alt motiv pentru
vizita lui W. Churchill la Moscova, în
octombrie 1944, în timpul c`reia s-a
ajuns la celebrul acord al procentajelor.
Interesat s` men]in` libertatea
comunica]iilor în Mediterana Oriental`
Rom#nia, în cadrul
Tratatului de la Var[ovia,
se g`sea într-o pozi]ie
” care regimul comunist din România era
preocupat de evolu]iile din regiunea
balcanic`. }ara noastr` se g`sea într-o
pozi]ie geopolitic` [i geostrategic`
specific`, în cadrul Tratatului de la
geopolitic` [i geostrategic`
[i Orientul Mijlociu, premierul britanic a specific` Var[ovia, fiind înconjurat` numai de
acceptat s` cedeze Uniunii Sovietice, ]`ri socialiste. Prin urmare, armata
România [i Bulgaria, în schimbul român` era dispus` în e[alonul doi al
Greciei. La aceast` în]elegere sovieto- Greciei. Rela]iile dintre cele dou` ]`ri dispozitivului operativ strategic al
britanic` s-a raliat apoi [i SUA. care au cunoscut în trecut momente de for]elor militare ale Tratatului de la
Ulterior, în timpul r`zboiului civil din tensiune (a se vedea r`zboiul greco- Var[ovia, intervenind pe direc]iile
Grecia (1944-1947), Stalin a respectat, turc din anii 1919-1922), nu s-au greac`-turc` [i nord-italian`. Desigur,
în general, în]elegerea convenit` cu îmbun`t`]it în perioada postbelic`, dar detaliile planific`rii strategice la nivelul
partenerii occidentali, dar a f`cut amenin]area sovietic` [i necesitatea Pactului de la Var[ovia sunt, înc`,
presiuni asupra Turciei, cu scopul de a consolid`rii flancului sudic al NATO au sumar studiate, accesul la acest tip de
controla cele dou` strâmtori, Bosfor [i impus admiterea lor concomitent` în documente fiind cvasiinterzis.
Dardanele. organiza]ie. În cele ce urmeaz`, prezent`m
Anul 1947 a marcat practic ruptura În 1962, NATO a s`rb`torit dou` documente importante – un
în dou` a continentului european. împlinirea unui deceniu de la acest raport al misiunii diplomatice de la
Expansionismului sovietic în vestul [i eveniment printr-o suit` de ceremonii Atena despre modul cum a fost
sudul continentului, SUA i-au opus [i reuniuni. Cu acest prilej, s-au luat în s`rb`torit` aniversarea admiterii în
Doctrina Truman [i Planul Marshall. La dezbatere [i probleme ale vie]ii NATO a celor dou` state [i un
rândul ei, Uniunea Sovietic` [i-a interna]ionale: criza Berlinului (1961), documentar despre bazele americane
fundamentat „Doctrina Jdanov“. reluarea tratativelor de dezarmare de pe teritoriul elen.
La 24 ianuarie 1949, a luat fiin]` nuclear` dintre SUA [i URSS, rela]iile Dup` opinia mea, ele sunt m`rturii
CAER, o reac]ie tardiv` a Moscovei la cu Republica Popular` Chinez` etc. care intr` în categoria feedback-ului,
Planul Marshall [i la crearea, la 16 aprilie Aceast` aniversare s-a petrecut fiind semnificative pentru întregirea
1948, a Organiza]iei pentru Cooperare sub o atent` observa]ie a diploma]iei imaginii celuilalt în aceast` inedit`
Economic` European` (OECE). române, interesat`, în special, de confruntare care a fost R`zboiul rece.
Republica Federal`
German` devine mem-
bru al Alian]ei Nord-
Atlantice (Paris, Fran]a,
6 mai 1955). |n centru,
cancelarul RFG, Konrad
Adenauer.
erau adunate, pentru a asista la slujbele religioase ]inute în O pasiune deosebit` se depune pentru dezvoltarea urii
aceste ocazii [i s` aduc` cre[tine[ti mul]umiri celor care le împotriva vecinilor din nord [i, în special, împotriva c`reia se
trimiteau în „dar“ tancuri M 48, avioane moderne sau rachete. scriu mun]i de articole def`im`toare [i provocatoare.
Asemenea „cadouri“ au venit, rând pe rând, din partea unor alia]i Na]ionalismul cel mai josnic caut` s` se infiltreze în min]ile
mai boga]i ca SUA, Canada, Italia etc. solda]ilor, atât împotriva poporului bulgar, albanez cât [i a celui
A[a dup` cum se referea ziarul Ta Nea, din 15 iulie 1962, iugoslav, uneori. Campanii de pres` [i radio, provoc`ri împotriva
ajutorul american, care s-a acordat timp de 18 ani, de la eliberare ]`rilor socialiste [i a reprezentan]ilor lor, înscen`ri de procese de
[i p#n` la data de 30 iunie 1962, a ajuns la 2.209 de milioane $, iar spionaj, provoc`ri la grani]` etc. Sunt mijloace prin care
socotindu-se [i ajutorul militar s-a ridicat la 3.500 de milioane $. propaganda anticomunist` se alimenteaz`, în special, în perioada
Din aceast` sum`, numai aproximativ 10%, adic` 220 de milioane manevrelor militare. u
A Decade from the First NATO's Extension. An Anniversary under Observation
The end of the Second World War brought to the amplifica- both countries to be simultaneous admitted in the organization.
tion of the old political-military tensions between the winning In 1962, NATO celebrated a decade from this event, the
allies, because of the divergent national interests, the reactions anniversary took place under the close surveillance of
of fear and mutual hostility. The first NATO's extension took Romanian diplomacy. Romania was in a specific geopolitical
place in 1952 and included the admission at the same time of and geostrategical position within the Warsaw Pact, being sur-
Turkey and Greece. The relations between the two countries, render only by socialist countries. As a result the Romanian
which had witnessed tension moments in the past, were not Army was deployed in the second operative-strategic disposi-
improved in post-war period, but the Soviet threatening and the tion of the Warsaw Pact's military forces, operating on Greek-
necessity of consolidation of the southern flank, imposed that Turkish and North Italian directions.
Noiembrie 1962
n perioada 11–14 mai 1955 s-au o reuniune, la Moscova, la 17 martie comandantului suprem al For]elor
”
Republica Popular` Albania, Republica române[ti care urmau s` se afle la
Popular` Bulgaria, Republica
Cehoslovac`, Republica Democrat`
German`, Republica Popular` Polon`,
Republica Popular` Român`,
Protocolul adi]ional
secret a însemnat includerea
în Organiza]ia Tratatului de la
Var[ovia a majorit`]ii for]elor
” dispozi]ia Comandamentului Unit: trei
divizii mecanizate existente la pace,
fiecare cu câte 8.500 de militari [i 204
tancuri; dou` divizii mecanizate
Republica Popular` Ungar` [i Uniunea existente la pace, fiecare cu câte 7.000
Republicilor Sovietice Socialiste, un militare române. de militari [i 120 de tancuri; o divizie
document separat intitulat Cu privire la mecanizat` existent` la pace, cu 2.000
crearea Comandamentului unit al de r`zboi, 12 divizii mecanizate, 2 de militari [i 120 de tancuri (la r`zboi,
for]elor armate ale statelor semnatare divizii de tancuri, un regiment de acea mare unitate urma s` fie
ale Tratatului de prietenie, colaborare [i desant – para[utare, 4 regimente de încadrat` cu 7.000 de militari [i 120 de
asisten]` mutual` de la Var[ovia, rachete antiaeriene, 4 regimente [i 2 tancuri); o divizie de tancuri existent` la
precum [i „Protocolul adi]ional secret al divizioane de artilerie antiaerian` pace, cu 7.000 de militari [i 241 de
Tratatului de la Var[ovia“. române[ti erau puse la dispozi]ia tancuri (la r`zboi se mai înfiin]a una, cu
Pentru autorit`]ile de la Bucure[ti,
„Protocolul adi]ional secret al Tratatului
de la Var[ovia“ a însemnat includerea
în Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia
(O.T.V.) a marii majorit`]i a for]elor
militare române: 8 divizii din cadrul
trupelor de uscat, 3 divizii de avia]ie de
vân`toare, o divizie de avia]ie de
vân`toare – bombardament [i întreaga
for]` maritim` militar` româneasc`
(punctul 5 din documentul respectiv).1
Acela[i protocol, semnat în capitala
Poloniei, con]inea [i urm`toarea
prevedere: „Ulterior, potrivit conven]iei
dintre statele interesate, se pot
schimba num`rul [i compunerea
for]elor armate destinate, (aflate) la
dispozi]ia Comandamentului Unit al
statelor participante la Tratat“2.
În asemenea condi]ii, se na[te o
întrebare fireasc`: S-a aplicat,
vreodat`, paragraful respectiv în cei 36
de ani de existen]` a Organiza]iei
Tratatului de la Var[ovia?
R`spunsul este afirmativ. Un Andrei A. Greciko,
document descoperit recent în Arhivele comandantul suprem
Na]ionale Istorice Centrale, fondul al For]elor Armate
Comitetul Central al PCR, dezv`luie Unite ale ]`rilor par-
faptul c` mini[trii For]elor Armate ale ticipante la Tratatul
de la Var[ovia
statelor membre ale Organiza]iei (1960-1967).
Tratatului de la Var[ovia au participat la
L
Greciko, comandantul suprem al a pace, grosul For]elor Armate ale r`zboi: 3 regimente artilerie a.a. –
For]elor Armate Unite ale ]`rilor României urma s` fie alc`tuit din dislocate la Giurgiu, Mangalia [i Bra[ov
participante la Tratatul de la Var[ovia, cinci divizii mecanizate – fiecare – [i un divizion artilerie a.a., la Ploie[ti
a comunicat generalului de armat` având 8.000 – 8.500 de militari [i 146 (la pace), respectiv unit`]ile existente la
Leontin S`l`jan faptul c` „în a doua de tancuri – , o divizie mecanizat` cu pace [i, în plus, dou` regimente
jum`tate a lunii decembrie a.c. (1962 – efective reduse (2.000 de militari [i 146 artilerie a.a., amplasate la Fete[ti [i
n.n.), va avea loc la Moscova o de tancuri) [i o divizie de tancuri (cu Re[i]a.
consf`tuire a mini[trilor For]elor 241 de tancuri). La mobilizare se Pe de alt` parte, ministrul român al
Armate, în scopul actualiz`rii înfiin]au o divizie de tancuri identic` cu For]elor Armate [i-a exprimat în mod
protocolului încheiat în martie 1961“6, cea existent` la pace, [ase divizii de indirect mul]umirea pentru faptul c`, în
ministrul român al For]elor Armate a infanterie moto – fiecare cu câte un anul 1962, se înfiin]ase, cu ajutorul
încercat s` profite de acel prilej pentru regiment de tancuri (67 de tancuri), iar sovieticilor, Regimentul 4 Rachete
a modifica unele prevederi ale divizia mecanizat` cu efective reduse Antiaeriene, la Ploie[ti, iar în anul 1963
protocolului respectiv [i a înaintat un existent` la pace î[i completa structura urma s` ia fiin]`, la Hunedoara,
raport Biroului Politic al Comitetului [i se transforma într-o divizie cu 8.000 Regimentul 15 Rachete Antiaeriene. În
Central al Partidului Muncitoresc – 8.500 de militari [i 146 de tancuri.9 acest fel, acoperirea zonei Bucure[ti –
Român la 14 noiembrie 1962. Num`rul total de mari unit`]i Ploie[ti, precum [i a obiectivului
În documentul respectiv, Leontin române[ti existente la pace ([ase divizii „Hunedoara“ – care constituia, în caz
S`l`jan a detaliat [i motivat indica]iile mecanizate, o divizie de tancuri, un de r`zboi, sursa principal` de o]el,
pe care urma s` le dea unei delega]ii, batalion de desant – para[utare) [i la font`, cupru, plumb [i armament pentru
Gheorghe Gheorghiu-
Dej, N.S. Hru[ciov,
Emil Bodn`ra[ [i
Chivu Stoica, cu
prilejul unei vizite a
liderului sovietic \n
Rom#nia.
C
tehnice limitate ale pieselor de artilerie conven]ionale sovietice [i, implicit, de ererea ministrului român al
din dotare, Leontin S`l`jan propunea armatele statelor membre ale For]elor Armate de a se modifica
sovieticilor, în noiembrie 1962, Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia, prevederile „Protocolului adi]ional
desfiin]area la pace a regimentului care nu aveau în înzestrare armament secret“ poate fi privit` [i dintr-o alt`
respectiv. nuclear. perspectiv` istoric`. Contextul în care
Atât protocolul semnat la Moscova, Adoptarea „doctrinei Sokolovski“ de s-a desf`[urat „criza rachetelor“ din
în martie 1961, de mini[trii For]elor c`tre Armata Ro[ie [i, implicit, de Cuba [i evolu]ia disputei sovieto-
Armate ale statelor membre ale Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia, la americane din Marea Caraibelor, din
Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia, începutul anilor ’60, a generat octombrie 1962, ne pot oferi o ipotez`
cât [i modific`rile propuse de generalul schimb`ri în ceea ce prive[te dotarea de lucru cu totul inedit`. Este de
de armat` Leontin S`l`jan, dup` trei armatelor ]`rilor comuniste europene notorietate faptul c` liderii politici [i
s`pt`mâni de la încheierea crizei ([i nu numai) aflate \n sfera de influen]` militari ai României au fost lua]i prin
rachetelor din Cuba (octombrie 1962), sovietic`. O mare parte din tehnica de surprindere de [tirea referitoare la
se înscriu într-o ordine logic` care lupt` conven]ional`, produs` în uzinele existen]a în Cuba a unor instala]ii de
poate porni chiar de la 14 mai 1955, cu sovietice, precum [i o parte din cea lansare a rachetelor balistice sovietice;
prevederile punctului 5 al „Protocolului existent` în dotarea unor mari unit`]i primele informa]ii despre situa]ia de
adi]ional secret al Tratatului de la ale Armatei Ro[ii, a fost livrat` statelor criz` au parvenit autorit`]ilor de la
Var[ovia“. Subiectul reuniunilor de la membre ale Organiza]iei Tratatului de Bucure[ti prin intermediul buletinelor de
Moscova, din martie 1961 [i decembrie la Var[ovia, iar reorganizarea [tiri ale posturilor de radio str`ine. De
1962, respectiv Var[ovia – 1955 a fost respectiv` s-a efectuat, ca de obicei, asemenea, se cunoa[te faptul c`
acela[i: consemnarea, într-un prin chemarea la Moscova a Gheorghe Gheorghiu-Dej [i
document oficial, a efectivelor militare reprezentan]ilor militari ai statelor conduc`torii militari români au fost
ale statelor membre ale Organiza]iei comuniste-satelite. extrem de nemul]umi]i de faptul c`
Tratatului de la Var[ovia. Actorii În concluzie, exist` o leg`tur` mare[alul Andrei A. Greciko,
participan]i la reuniunile respective au direct` între evenimentele politico- comandantul suprem al For]elor Armate
fost aceia[i: reprezentan]ii militari ai militare care au avut loc în mai 1955 Unite ale Organiza]iei Tratatului de la
statelor care f`ceau parte din structura (crearea Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia, a ordonat ridicarea capacit`]ii
politico-militar` creat` oficial la 14 mai Var[ovia [i semnarea „Protocolului de lupt` a armatei române f`r` s`
1955. adi]ional secret“), martie 1961 consulte, în prealabil, autorit`]ile
M
otivele pentru care s-au (încheierea unui nou „Protocol adi]ional politice [i militare de la Bucure[ti.14 În
modificat, în anii 1961–1962, secret al Tratatului de la Var[ovia“) [i consecin]`, s-ar putea spune c` unul
efectivele militare noiembrie 1962 (modificarea dintre motivele pentru care ministrul
conven]ionale ale armatelor statelor Protocolului, la cererea ministrului român al For]elor Armate a solicitat
membre ale Organiza]iei Tratatului de român al For]elor Armate). Generalul modificarea „Protocolului adi]ional
la Var[ovia puteau fi generate atât de Leontin S`l`jan a reconfirmat, în secret“ a fost tocmai modul cum s-au
noua doctrin` adoptat` de armata noiembrie 1962, o mare parte din comportat Nikita Hru[ciov [i mare[alul
sovietic` la începutul anilor ’60, cât [i structura armatei române, a[a cum se Andrei Grecikov fa]` de liderii politici [i
de o probabil` reorganizare a fusese stabilit` aceasta la Moscova, în militari români în cursul crizei din Cuba.
dispozitivului militar al Organiza]iei martie 1961, iar în anul 1963 a semnat, Iar dorin]a autorit`]ilor de la Bucure[ti
Tratatului de la Var[ovia dup` e[uarea împreun` cu comandantul suprem al de a nu fi implicate în crizele
tentativei lui Nikita Hru[ciov de a For]elor Armate Unite, mare[alul A.A. interna]ionale generate de conduc`torii
amplasa în Cuba rachete nucleare cu Greciko, un alt „Protocol adi]ional Uniunii Sovietice ar fi putut s`-l
raz` medie de ac]iune. secret“13, ]inându-se cont de determine pe generalul Leontin S`l`jan
Celebra doctrin` a mare[alului V.D. propunerile române[ti elaborate în s` cear`, dup` numai trei s`pt`mâni de
Sokolovski a promovat, din anul 1960, noiembrie 1962. la încheierea „crizei rachetelor“, o
ofensiva strategic` ca unic mod de Totodat`, se poate observa faptul modificare a „Protocolului adi]ional
ac]iune pentru armata URSS [i a c` planurile armatei române privind secret“, în sensul amân`rii îndeplinirii
precizat noile mijloace pe care urma s` dotarea cu tehnic` de lupt` modern` tuturor obliga]iilor militare asumate de
le foloseasc` Armata Ro[ie pentru erau coordonate cu documentele România prin Protocolul semnat în
îndeplinirea obiectivelor strategiei adi]ionale secrete ale Tratatului de la martie 1961, la Moscova. Succesiunea
militare sovietice: „Acum, rolul principal Var[ovia, întocmite în perioada 1955– evenimentelor din acea perioad` [i
va reveni trupelor de rachete cu 1963. Primul plan de acest gen motivele plauzibile pe care le-am
destina]ie strategic`, avia]iei cu ac]iune cuprindea perioada 1956–1960 [i a fost invocat sprijin` aceast` ipotez` [i
îndep`rtat` [i submarinelor înzestrate prezentat cu întârziere la Moscova, în sper`m ca, în viitor, s` o putem
cu rachete, care vor folosi toate arma noiembrie 1955. În martie 1961, confirma sau infirma cu ajutorul unor
nuclear`, bineîn]eles, dac` Uniunea mini[trii Ap`r`rii ai statelor membre ale noi documente din arhivele române[ti [i
Sovietic` va fi silit` s` recurg` la O.T.V. au semnat un nou protocol str`ine.
– 77 % în loc de 100 %. Din protocol este necesar s` fie scoase unele tipuri de
La toate aceste tipuri de armament, asigurarea pân` la 100% materiale, astfel:
este completat` cu materiale de substituire existente, a(le) c`ror • ma[ini blindate de cercetare BRDM, asigurarea c`rora
caracteristici sunt comparabile cu cele de nomenclator; urmeaz` a se face dup` anul 1965; pân` în anul 1965 s-a prev`zut
• tancuri mijlocii T – 55 s` se importe 22 buc. BRDM – RH pentru subunit`]ile de
– 21 % în loc de 24 %; cercetare chimic`;
• tractoare pe [enile mijlocii pentru tractarea materialului de • remorci pe mai multe osii (trailere) cu o capacitate de
artilerie înc`rc`tur` de 40 – 60 tone; asigurarea acestora nu este posibil`
– 19 % în loc de 100 %; ca urmare, nu se va decât dup` anul 1965;
putea asigura tractarea materialului de • complex sistem SOPKA, deoarece, în condi]iile litoralului
artilerie antiaerian` primit din U.R.S.S.; R.P.R., nu poate fi folosit` la limita posibilit`]ilor maxime ale
• avioane de vân`toare – interceptare MIG-21 PF-13 [i materialului.
avioane de cercetare – corectare Dup` înapoierea grupei de ofi]eri care particip` la
– 0 % , deoarece în proiectul de conven]ie convorbirile preg`titoare, voi prezenta propuneri definitive.
nu se prevede livrarea acestor avioane;
• sta]ii de radioloca]ie P – 35 Rog a hot`r\.
– 21 % în loc de 62 %.
Dup` semnarea protocolului din martie 1961, ca urmare a MINISTRUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.
reorganiz`rii unor mari unit`]i [i unit`]i, necesarul de r`zboi pe General de armat`,
(ss.) Leontin S`l`jan
for]ele armate a crescut la unele categorii de materiale [i, astfel,
nivelele de asigurare s-au redus la: obuziere 122 M – 30, tunuri Nr.: 934/M din 13.11.1962
divizionare 85 mm D – 44, ma[ini de comand` [i stat major
pentru P.C. mobile BTR – 50 PU, transportoare blindate pe ro]i Sursa: Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. –
BTR – 60 P, sta]ii de radio. Cancelarie, dosar 35/1962, ff. 28 – 33. u
November 1962. Romania proposed the Amending of the Secret Additional Protocol of the Warsaw Pact
For the authorities from Bucharest, the Secret Additional The reasons, for which the conventional military forces of
Protocol of the Warsaw Pact, adopted at the reunion from the the Warsaw Pact members' countries were modified, in 1961-
Poland Capital, on 14th May 1955, meant the including of the 1962, could have been generated by the new doctrine pro-
majority of Romanian military forces in the Organization of the moted by the Soviet army, in the early '60, but also by a prob-
Warsaw Pact. They were 8 divisions from land forces; 3 fighting air- able reorganization of the Warsaw Pact Organizaton military
craft divisions; 1bombing aircraft division and the entire Romanian disposition; after the failure Hrusciov attempt to place the
maritime force. (Article no 5, from the above-mentioned document). nuclear missiles in Cuba.
„Prim`vara de la Praga“
\n viziunea generalului
A.M. Maiorov
! Aleksandr
! Aleksandr S.S. ST@KALIN*
ST@KALIN*
Institutul de
Institutul de Slavistic`
Slavistic` [i
[i Balcanistic`
Balcanistic`
al Academiei
al Academiei Ruse de de {tiin]e
{tiin]e
T
entativa întreprins` în Cehoslovacia, în prim`vara-
vara anului 1968, de a reforma socialismul real [i
dura reac]ie a oficialit`]ilor de la Moscova fa]` de ea
precum [i interven]ia din 21 august, care a pus cap`t unuia
din cele mai interesante experimente sociale ale celei de-a
doua jum`t`]i a secolului al XX-lea, continu` s` atrag`
aten]ia cercet`torilor.
primul rând rapoartele generalului adresate Moscovei),
Cine e Maiorov? completeaz`, am`nun]it, tabloul deja cunoscut din alte surse
al evenimentelor cehoslovace.
Dup` mai bine de treizeci de ani de la „Prim`vara de la Procesele, care aveau loc în Cehoslovacia, la mijlocul
Praga“, ampla bibliografie dedicat` acesteia s-a completat cu anilor ’60 (liberalizarea în planul vie]ii culturale, primele
un num`r însemnat de lucr`ri, în diferite limbi. M`rturiile tentative de reform` economic`), nu numai c` au atras
participan]ilor ocup` un loc destul de important în cadrul aten]ia încordat` a Kremlinului, dar, judecând în ansamblu,
literaturii despre evenimentele din Cehoslovacia. Spre înc` înainte de prim`vara lui 1968, ele provocau îngrijorare.
deosebire de memoriile frunta[ilor activi la „Prim`vara de la Când consilierul militar sovietic din Egipt, A. Maiorov, era
Praga“ – Zdenek Mlynar1 [i Otta Sik2 – primit, pentru prima dat`, în 1966, de
”
cartea generalului de armat` A.M.
Maiorov3 este scris` de cel care a jucat în
acele zile un cu totul alt rol,
contradictoriu, din multe puncte de
Generalul A.M. Maiorov
a jucat, în timpul
«Prim`verii de la Praga»,
”
c`tre L. Brejnev, care dorea s` afle mai
multe despre situa]ia din Orientul
Mijlociu, discu]ia a ajuns [i la
Cehoslovacia. Atunci, Maiorov urma s`
vedere. Conducând, în august 1968, primeasc` o nou` func]ie în Regiunea
Armata a 38-a, el a fost unul dintre un rol contradictoriu militar` subcarpatic`. Lu#ndu-[i r`mas
principalii executan]i ai opera]iei militare bun de la comandantul militar, secretarul
de introducere a trupelor în Cehoslovacia, iar în luna general al CC al PCUS i-a dat numai un singur sfat: s`
octombrie a aceluia[i an a fost numit prim-comandant al abia supravegheze Cehoslovacia vecin` [i s` aib` mai mul]i
createi Grupe Centrale de militari, care, în mod repetat, prieteni în armata cehoslovac`.
trebuia s` fie dislocat` în aceast` ]ar` central-european`. Dup` mai pu]in de doi ani, nelini[tea la Moscova a
Memoriile generalului A. Maiorov, care con]in [i unele crescut considerabil. C`tre sfâr[itul iernii 1967/1968, presa
documente autentice despre evenimentele din anul 1968 (în cehoslovac` aproape c` ie[ise de sub controlul partidului.
*Aleksandr S. Stâkalin este cercet`tor [tiin]ific principal. Cel mai important specialist rus în problemele revolu]iei maghiare. Autor a numeroase studii [i articole
consacrate rela]iilor sovieto-iugoslave, sovieto-maghiare [i româno-sovietice, publicate în reviste de specialitate române[ti [i str`ine („Arhivele totalitarismului“,
„Revista istoric`“, „Studii [i materiale de istorie contemporan`“, „Cold War History“, „Slavianovedenie“). De asemenea, este co-editor al unor volume de
documente despre Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Lucrarea sa recent`, dedicat` revolu]iei maghiare, este Prervannaia revoliu]iia.
Vengherskii krizis 1956 goda i politika Moskv\ (Revolu]ia întrerupt`. Criza maghiar` din anul 1956 [i politica Moscovei), Moscova, Novâi Hronograf, 2003, 316 p.
Men]ion`m c` titlul [i intertitlurile apar]in redac]iei revistei „Document“.
erau diverse cluburi intelectuale. Atitudinea politic` însufle]it` în memorii, propria sa rela]ie cu cele petrecute în jurul RSC,
a popula]iei a provocat schimb`ri de cadre la nivelul în iunie 1968, a remarcat c` „îngrijor`rile privind o posibil`
partidului conduc`tor: sub presiunea opiniei publice, pentru evolu]ie dramatic` s-au diminuat; se sim]ea în toate
prima dat` dup` atâ]ia ani de conducere comunist`, care se consecven]a [i fermitatea conducerii noastre politice [i
considera factorul activ al vie]ii politice, în Republica militare superioare“.7
Socialist` Cehoslovac` (RSC) au avut loc, una dup` alta, Lini[te deplin` îns` nu era [i, desigur, pe m`sura
demisiile func]ionarilor de orientare dogmatic`, „liberalii“ din continu`rii manevrelor, îngrijorarea sporea. Petrecând în
partid de]in#nd numeroase func]ii importante. La 23 martie Cehoslovacia nu pu]ine zile, pe perioada manevrelor pe
1968, la Dresda, avea loc întâlnirea liderilor unui unor state scar` larg`, generalii sovietici, în frunte cu mare[alul I.I.
comuniste, prima dintr-o serie de alte întâlniri consacrate Iakubovski, au ajuns la concluzia c` spiritul de lupt` al
dezbaterii situa]iei din Cehoslovacia. Pentru prima dat`, Armatei Populare Cehoslovace (APC) este redus. Chiar noul
delega]ia PCC a fost expus` criticii dure pentru „ced`ri în pre[edinte al Cehoslovaciei, b`trânul general Ludvik
fa]` opozi]iei“. Svoboda, stimat de militarii sovietici, asistând la unul dintre
La 12 aprilie, generalul-locotenent A. Maiorov a fost exerci]iile demonstrative, i-a calificat, în sinea sa, pe
chemat de la Hmelni]ki la Lvov, la comandamentul regiunii, compatrio]ii s`i „[veigi“. Dac` \n ceea ce prive[te capacitatea
unde i s-a adus la cuno[tin]` ordinul ministrului Ap`r`rii [i al combativ` a Armatei Populare Cehoslovace era evident c`
Statului Major General, din 11 aprilie, cu privire la intrarea nu se afla la în`l]ime, despre o oarecare preg`tire politic` [i
Armatei a 38-a în Cehoslovacia „cu scopul reprim`rii [i, în de partid, în accep]iunea militar` sovietic`, nici nu putea fi
caz de necesitate, al distrugerii contrarevolu]iei pe teritoriul vorba. Generalii sovietici erau pur [i simplu [oca]i v`zând
s`u“4. În decurs de o zi de la momentul primirii semnalului, t`ieturi din jurnale semipornografice pe zidurile uneia dintre
armata trebuia s` parcurg` 500-550 km, s` ia sub control caz`rmi în locul portretelor conduc`torilor partidului. De
Slovacia [i estul Moraviei, s` ias` pe linia Brno-Ostrava. aceea, în conversa]iile cu ofi]erii sovietici, din când în când,
Documentul era strict secret. Lui Maiorov nu i s-a permis s` militarii cehoslovaci, inclusiv activi[tii de partid, sus]ineau
informeze nici m`car organiza]ia de partid despre con]inutul vehement avantajele socialismului democratic, luând în râs
s`u. Îns` cu toate c` planul ocup`rii RSC – a[a cum reiese, regulamentele Armatei Ro[ii, punând întreb`ri
pentru prima dat`, chiar din memoriile lui Maiorov – fusese „provocatoare“, plângându-se de calitatea sc`zut` a
elaborat deja la mijlocul lui aprilie, o decizie politic` avioanelor militare sovietice [i de incorecta interpretare de
principial` cu privire la invadare nu fusese luat` câtu[i de c`tre „Pravda“ a situa]iei din Cehoslovacia, exprimându-[i
pu]in la acea vreme. Asta pentru c` succesul tuturor nemul]umirea privind inegalitatea schimburilor economice [i
opera]iilor depindea nu numai de ac]iunile militare; mult mai ar`t#ndu-se nedumeri]i în leg`tur` cu sta]ionarea militarilor
dificil era s` se decid` problema puterii: s` fie elimina]i din statelor membre ale Pactului de la Var[ovia în Cehoslovacia,
organele conduc`toare de partid [i de stat cehoslovace to]i dup` terminarea manevrelor militare. Spre marea
oamenii indizerabili pentru Moscova, s` fac` guvernul mai nemul]umire a militarilor sovietici, ziarul „Rudé pravo“ a
docil [i mai ascult`tor, gata s` se supun` f`r` crâcnire comentat critic comportamentul militarilor sovietici, zorind
voin]ei Kremlinului. {eful Direc]iei Opera]ii a Statului Major URSS s`-[i retrag` militarii, iar [efii „înver[una]i“ ai aripii
General, care a sosit la Lvov pentru a da ordine concrete lui drepte a PCC – participantul la r`zboaiele civile din Spania [i
A. Maiorov, a fost primit, în ajun, la 11 aprilie, împreun` cu China, F. Kriegel, [i liderul mi[c`rii din ilegalitate din timpul
ministrul Ap`r`rii, A. Greciko, de c`tre Brejnev, care i-a spus celui de-al doilea r`zboi mondial, I. Smrkovski (care suferise
celui din urm`: „Andrei, preg`te[te-te pentru greu. Dar s` o condamnare [i în timpul lui Masaryk, [i în timpul ocupa]iei
dea Dumnezeu s` se rezolve f`r` asta“.5 germane [i în timpul lui Gottwald) – s-au pronun]at în mod
deschis împotriva prelungirii [ederii pe p`mânt cehoslovac a
Situa]ia se precipit` militarilor str`ini. În cadrul Armatei Populare Cehoslovace
O realitate [ocant`
Îns` cel mai important aspect era c` în URSS [i
Cehoslovacia nu exista o concep]ie comun` asupra
obiectivelor armatei cehoslovace în cazul unor posibile
conflicte militare cu Occidentul, fapt ar`tat de tactica
generalilor cehoslovaci din timpul manevrelor. „Oricât de loiali
ne-ar fi fost alia]ii, obiectivul lor politico-militar era
întotdeauna asigurarea propriilor interese. Pentru
Cehoslovacia era important ca, în cazul invad`rii ei de c`tre
inamic, s` atrag` în r`zboi cât mai repede pe aliatul s`u,
URSS, cu ale sale for]e armate impresionante, iar armata sa
s` fie protejat`. S` se apere, dar s` nu ri[te, iat` care era
crezul for]elor armate cehoslovace“.9 URSS avea alt obiectiv:
s` oblige armata RSC s` lupte activ, asigurând astfel
condi]iile pentru înaintarea grupurilor militare puternice din
URSS. Iar sensul exerci]iilor „{umava“ constau tocmai în
repetarea acestor roluri. Îns` manevrele ar`taser`, mai bine
ca niciodat`, c` fiecare [i-a în]eles rolul în concordan]` cu
propriile sale aspira]ii. De aceea, liderii cehoslovaci,
continuând s` declare devotamentul fa]` de obliga]iile de
aliat, se pronun]au, în acela[i timp, cu mai mult` hot`râre,
pentru reducerea cheltuielilor militare mari ale RSC, iar
printre ofi]eri, în special la Academia militar` politic`, ideea
neutralit`]ii de tipul celei iugoslave, prindea din ce în ce mai
mult contur.10
Impresiile dobândite de generalii sovietici pe parcursul
celor dou` luni de [edere în Cehoslovacia contrastau izbitor
cu reprezentarea lor cu privire la no]iunea de socialism:
„Cuvânt. Radio. Televiziune. Ziare. La unguri tot cu aceasta
începuse. {i s-a terminat cu spânzurarea comuni[tilor de
stâlpii de iluminat… Numai c` ei, aici, nu vor ajunge la o a
doua Ungarie“, le-a spus subalternilor s`i mare[alul
Iakubovski.11 Se poate presupune c` rapoartele militarilor
Generalul de sovietici – despre concluziile manevrelor din var`, din
armat`
S.M. {temenko,
Cehoslovacia – c`tre conducerea politic` a ]`rii au devenit
[eful statului unul din factorii importan]i, care au determinat alegerea
major al For]elor definitiv` a variantei de for]` privind rezolvarea problemei
Armate Unite ale cehoslovace.
Pactului de În m`sura în care o decizie de principiu cu privire la
Var[ovia (1968- interven]ia armat` nu fusese luat` înc` în iulie 1968, [ederea
1976), [i militarilor sovietici în Cehoslovacia, înc` o lun`, dup`
mare[alul I.I. terminarea manevrelor, nu a fost înso]it` de o preg`tire
Iakubovski,
politic` corespunz`toare; solda]ii [i ofi]erii sim]eau
comandantul
For]elor Armate incertitudinea situa]iei lor. E adev`rat c` mare[alul
Unite ale Pactului Iakubovski a declarat la una din întâlnirile cu ofi]erii c` o
(1967-1976). parte a Armatei Sovietice urma s` mai r`mân` pe teritoriul
cehoslovac pân` la sfâr[itul verii [i c`, în septembrie, vor
începe noi „manevre de amploare“.12 Îns` campania
(APC) au fost adunate în mod legal semn`turi în sprijinul propagandistic` zgomotoas` împotriva prelungirii [ederii
manifestului celor „2000 de cuvinte“ (documentul-program al militarilor sovietici, care se declan[ase în RSC, a determinat
intelighen]iei opozi]ioniste), la mitingurile cu participarea punerea sub semnul îndoielii a faptului c` liderii cehoslovaci
militarilor cehoslovaci au ap`rut pancarte cu inscrip]ia erau de acord cu aceast` versiune. Chiar ofi]erii cu simpatii
„Ru[ilor, acas`!“, [i, pe deasupra, la toate serviciile de prosovietice nu-[i ascundeau atitudinile negative fa]` de
intenden]` ale Armatei Populare Cehoslovace au fost întârzierea retragerii trupelor, în conversa]iile lor cu colegii
înl`turate toate unit`]ile sovietice de aprovizionare înainte sovietici. Incertitudinea situa]iei demoralizante a influen]at
înc` de ie[irea de pe teritoriul cehoslovac. armata. Conduc`torii politicii raportau din ce în ce mai des
Generalilor sovietici li s-a p`rut extrem de revolt`tor faptul despre „st`rile de spirit nes`n`toase“ ale solda]ilor. Printre
c` în Cehoslovacia conduc`torii politici [i comisarii, în loc s` ofi]eri erau dezb`tute aprins dezacordurile din cadrul
le inculce solda]ilor ideile „interna]ionalismului proletar“, Organiza]iei Pactului de la Var[ovia [i faptul c` „Polonia s-ar
dimpotriv`, „corupeau“ armata, propov`duind calea fi manifestat împotriva interven]iei, iar Ungaria sprijin` demult
cehoslovac` deosebit` spre socialism, mult mai Cehoslovacia“.13 La mijlocul lunii iulie, delega]ia PCC a
„democratic`“ decât în URSS sau în alt` parte. Concluzia refuzat s` soseasc` la Var[ovia la consf`tuirea liderilor unor
care se desprindea din toate acestea era clar`: „a[a-numita state socialiste. Încordarea în rela]iile dintre „partidele
democratizare“ a APC a mers atât de departe, încât „noi vom fr`]e[ti“ era bine perceput` de c`tre ofi]erii sovietici de rang
risca s` pierdem un aliat de n`dejde de pe una din cele mai mijlociu. „Singurul lucru de care m` tem este c`, dac` cehii
importante direc]ii strategice. Dup` opinia noastr`, starea sosesc la Var[ovia, se poate ca lor s` nu li se dea voie
multor unit`]i [i forma]iuni ale APC nu corespunde situa]iei acolo, [i oricine altcineva (fie Biliak, fie Kolder sau Indra)
contacte, au desf`[urat deschis o agita]ie antisovietic`, stradale de protest au continuat multe luni dup` plecarea
realiz#nd o paralel` cu ac]iunile Germaniei din 1939. La o trupelor. Din memoriile lui Maiorov afl`m c` în ajunul anului
astfel de atitudine au contribuit [i excesele de con[tiin]` ale nou, în 1969, erau a[teptate proteste de amploare. În
unor [efi militari înfoca]i (este de ajuns s` spunem despre diminea]a zilei de 31 decembrie, primindu-se informa]ia
ini]iativa, care intrase în vigoare, de a împu[ca în public, într- potrivit c`reia se preg`tea o grev` politic` general`,
unul din ora[ele cehe[ti, trei „contrarevolu]ionari du[m`no[i“ comandan]ii sovietici le-au ordonat militarilor s` se
pentru intimidare; e adev`rat \ns` c` aceast` ini]iativ` nu s-a preg`teasc` pentru lupt`. Unele unit`]i au p`r`sit locurile
pus în practic`, spre cinstea generalului Maiorov). unde erau dislocate de obicei, instalându-se la periferiile
Rapoartele generalului, provenite din Cehoslovacia Prag`i. Îns` ziua a trecut f`r` tulbur`ri. O situa]ie mult mai
ocupat`, prezint` interes, f`r` îndoial`, ca izvor. Reflectând exploziv` s-a ivit în Praga câteva s`pt`mâni mai târziu, dup`
mentalitatea \naltului comandant militar sovietic – cu toate autoincendierea studentului Jan Palah, care protesta astfel
stereotipurile, inerente, de percep]ie asupra rolului URSS –, împotriva ocupa]iei sovietice. Militarii au fost iar`[i adu[i în
caracterul rela]iilor din interiorul lag`rului socialist, ciocnirea stare de lupt`. Trebuie observat c` orice excese de acest
dintre „for]ele s`n`toase“ [i cele „revizioniste“ din PCC, gen ofereau Moscovei pretextul de a spori preten]iile sale [i,
autorul acestor memorii, cu toate opiniile preconcepute, nu s- mai ales, de a insista în înl`turarea din conducerea
a str`duit s` înf`]i[eze un tablou în tonuri excesiv de roz, cehoslovac` a figurilor indezirabile.
situându-se sub a[tept`rile cele mai optimiste ale celor care
f`ceau politica la Kremlin. Dificultatea situa]iei din „Interna]ionalizarea“ conflictului
Cehoslovacia, unde opozi]ia pasiv` a luat forme de mas`, a
fost redat` destul de exact. Sunt con]inute recomand`ri cu În adoptarea solu]iei de for]` în Cehoslovacia s-au
privire la ac]iunile ulterioare, care au fost luate în amestecat motive, prin excelen]`, ideologice (adic` teama de
considerare, într-un caz sau altul, în elaborarea politicii a nu „infecta“ societatea sovietic` cu ideile socialismului
ulterioare. „mult mai uman“) cu ra]iunile geopolitice, cu toate c` ultimele
Introducerea rapid` a unui num`r uria[ de militari în erau predominante. Grani]a vestic` a Cehoslovaciei era
Cehoslovacia nu a fost înso]it` de crearea unei baze perceput` ca grani]a întregului imperiu sovietic. „Brejnev – î[i
1. Zdenek Mlynar, Moroz udaril iz Kremlia, Moscova, 1992. cehoslova]kie voenno-politiceskie otno[eniia 1968 goda), Moscova,
2. Otta {ik, Vesennee vozrojdenie: illiuzii i deistvitelnosti , 1996.
Moscova, 1991. 19. E. Veisova, V svoih sootecestvennikah ia vdrug uvidea okku-
3. A. Maiorov, Vtorjenie. Cehoslovakiia 1968. Svidetelstva pantov…, în „Pravoza[itnic“, 1998, nr. 2, pp. 93-94.
komandira, Moscova, 1998. 20. B. Orlov, Pravdu znaiut ne tolko tanki, în „Dialog“, nr. 8.
4. Ibidem, p. 19. 21. I.I. Orlik, Zapad i Praga v 1968 g. Po dokumentam ministerst-
5. Ibidem, p. 21. va inostrannîh del Ce[koi Respubliki, în „Novaia i novei[aia istoriia“,
6. Ibidem, p. 35. 1995, nr. 1, p. 17.
7. Ibidem, p. 44. 22. V. Israelian, 105-e veto Sovetskogo Soiuza , în
8. Ibidem, p. 96. „Mejdunarodnaia jizni“, 1990, nr. 10, p. 125-126.
9. Ibidem, p. 75. 23. I.I. Orlik, ibidem.
10. J. Navranek, Megújhodott szocializmus?, în „Historia“, nr. 5/6, 24. R.G. Pihoia, Cehoslovakiia, 1968. Vzgliad iz Moskv#. Po doku-
1994, p. 63. mentam }K KPSS, partea a 2-a, în „Novaia i novei[aia istoriia“, 1995,
11. A. Maiorov, op. cit., p. 119. nr. 1, p. 36.
12. M. Kolesnikov, Dnevnik ofi]era, în „Ogoniok“, nr. 34, 1993. 25. „Ogoniok“, 1993, nr. 34, p. 35.
13. Ibidem, p. 32. 26. O.F. Jemaitis, Cehoslova]kii dnevnik (1968-1972), în „Vopros\
14. Ibidem. istorii“, 1999, nr. 8, p. 87.
15. Ibidem, p. 33. 27. Zdenek Mlynar, Tot avgust [estidesiat vosmogo, în „Iunosti“,
16. A. Maiorov, op. cit., p. 276. 1990, nr. 1, p. 73.
17. Rossiiskii Gosudarstvenn#i Arhiv Novei[ei Istorii, f. 5, op. 30, 28. R.G. Pihoia, op.cit.
d. 229, p. 95. 29. V. Musatov, Predvestniki buri. Politiceskie krizis# v Vostocinoi
18. A. K#rov, Desantniki v opera]ii „Dunai“ (Sovetsko- Evrope (1956-1981), Moscova, 1996, p. 227.
General Maiorov's Memoirs. A New Testimony about the Role of the Soviet Factor in Czechoslovakia
The attempt, which took place in Czechoslovakia, in main actors of the military operation, (leading the 38th Army),
spring-summer 1968, for renew the real socialism and the regarding the deploying the troops in Czechoslovakia, on
tough Soviet authorities' reaction towards it, and also the August 1968. On October the same year, he was appointed
action on 21st August, which put an end to one of the most the first commander of the recently created Military Central
interesting event from the second half of the 20th century, con- Groups, which had to be deployed in this Central-European
tinues to drawn the researcher's attention. country. The General Maiorov's memoirs, which comprise a
The witness' testimonies have a significant place in the lit- series of authentic documents about the events form 1968 (in
erature about the event from Czechoslovakia. The General the first place the General's reports to Moscow), complete, with
Maiorov, one who had in those days, a different role, contradic- details, the picture, already known from other sources, about
tory from many aspects, writes the paper. He was one of the the Czechoslovakian events.
Tovar`[i,
|n leg`tur` cu aceasta, delega]ia noastr` dore[te s` prezinte câteva propuneri
referitoare la problemele de baz` ale activit`]ii Comandamentului.
1. Statutul, ca [i celelalte documente care reglementeaz` munca acestui
comandament, s` se întemeieze pe ideea c` numai partidul [i guvernul fiec`rei ]`ri
sunt cele care r`spund de conducerea, organizarea, înzestrarea [i preg`tirea tuturor
for]elor sale armate, atât în timp de pace cât [i în timp de r`zboi.
2. Propunem ca, în interesul mai bunei organiz`ri a comandamentului [i al
asigur`rii particip`rii reprezentan]ilor tuturor ]`rilor membre ale Tratatului la
activitatea acestuia, s` se înfiin]eze Consiliul Militar al Comandamentului, ca organ
deliberativ care ia hot`râri pe baz` de unanimitate, Consiliul Militar va examina
problemele care intr` în atribu]iile Comandamentului. El va fi alc`tuit din
Comandantul Suprem, ca pre[edinte, loc]iitorii s`i [i [eful Statului Major, ca
membri. Propunerile [i recomand`rile Consiliului Militar vor fi supuse aprob`rii
guvernelor statelor participante la Tratat. Consiliul î[i va desf`[ura activitatea pe
baza unui regulament ce va fi aprobat de guvernele ]`rilor participante la Tratat.
3. Dup` p`rerea noastr`, Comandamentul ar trebui s` aib` în principal
urm`toarele atribu]iuni:
• s` elaboreze [i s` coordoneze, împreun` cu ministerele ap`r`rii, concep]ia
planurilor operative, studiile privind înzestrarea trupelor destinate a ac]iona în Generalul Ion Gheorghe (st#nga, iar \n
comun în caz de r`zboi, precum, [i cele privind schimb`rile numerice [i calitative pagina 37 al doilea din st#nga), [eful
Marelui Stat Major, la o aplica]ie a
în compunerea acestora;
v#n`torilor de munte (decembrie 1968),
• s` coordoneze organizarea [i executarea aplica]iilor de cooperare, diferitele organizat` cu prilejul Consf`turii statelor
convoc`ri pentru schimburi de experien]` [i consulta]ii majore ale ]`rilor participante la Tratatul de
la Var[ovia. |n pagina 34, generalul Ion
• s` studieze experien]a pozitiv`, noile metode [i procedee folosite în instruirea Gheorghe, mare[alul sovietic
trupelor, precum [i realiz`rile ob]inute în perfec]ionarea bazei materiale I.I. Iakubovski, generalul Ion Ioni]`, mi-
nistrul For]elor Armate, [i generalul S.M.
de instruc]ie, a acestora; {temenko, la o recep]ie la Cercul Militar
• s` ini]ieze consf`tuiri [i sesiuni [tiin]ifice în cadrul c`rora s` se dezbat` diferite Na]ional (Bucure[ti, decembrie 1968).
teme de interes comun privind aplicarea cuceririlor celor mai noi ale cercet`rii în
domeniul militar, probleme de istorie [i [tiin]` militar` [.a.; un pretext pentru „alia]ii“ no[tri. Mai
• s` întocmeasc` diferite studii privind armatele ]`rilor capitaliste, în special ale ales c` puteam fi cerceta]i [i prin
celor din blocul N.A.T.O., [i s` trag` concluziile corespunz`toare satelit.
|n organizarea acestui dispozitiv
Toate planurile, documentele, ac]iunile [i m`surile ce decurg din aceste
operativ erau dou` decizii mai
atribu]iuni vor putea fi aplicate numai în urma aprob`rii lor de c`tre guvernele ]`rilor importante. Prima era constituirea unui
participante la Tratat. corp de armat` la Poarta Foc[anilor
4. Conform articolului 5 al Tratatului, fiecare ]ar`, potrivit în]elegerii dintre (comandat de generalul Dobrovicescu,
p`r]ile contractante, destin` trupele care vor ac]iona în comun. Modul de coordonare [ef de stat major fiind colonelul
{erban), \ncadrat cu ofi]eri de la
[i de folosire a acestor trupe trebuie s` fie reglementat de norme aprobate de statele
Armata a 2-a [i de la Academie [i s-au
è trecut \n subordinea acestuia mari
G
eneralul (r) Constantin Olteanu s-a n`scut \n comuna Vulcana Pandele
(jud. D#mbovi]a), la 5 iulie 1928. Din 1979 este membru al CC al PCR,
iar din 1984 devine membru al Comitetului Politic Executiv al CC al
PCR. A fost [eful Sec]iei Militare a CC al PCR (1978-1979), [eful Statului
Major al G`rzilor Patriotice (1980), ministru al Ap`r`rii Na]ionale (1980-1985),
prim-secretar al Comitetului de partid [i primar general al municipiului
Bucure[ti (1985-1988) [i secretar cu probleme de pres` [i propagand`, apoi
de rela]ii externe al CC al PCR (1988-1989).
Ca ministru al Ap`r`rii Na]ionale [i secretar cu rela]iile externe al CC al PCR
a luat parte la reuniunile Comitetului Mini[tilor Ap`r`rii [i Comitetului Politic
Consultativ, organisme ale Tratatului de la Var[ovia.
Doctor \n [tiin]e istorice (1964).
Lucr`ri de autor publicate (selectiv): Masele populare \n r`zboiul de indepen-
den]` (Editura Militar`, 1977); Contribu]ii la cercetarea conceptului de putere
armat` la rom#ni (Editura Militar`, 1979); Con]inutul [i tr`s`turile doctrinei
militare na]ionale (Editura Militar`, 1985); Evolu]ia structurilor ost`[e[ti la
rom#ni (Editura Militar`, 1986); Coali]ii politico-militare. Privire istoric`
(Editura Funda]iei „Rom#nia de m#ine“, 1996); Rom#nia, o voce distinct` \n
Tratatul de la Var[ovia. Memorii 1980-1985, Editura ALDO, 1999); File din
istoria Bucure[tilor. |nsemn`rile unui primar general, (Editura ALDO, 2004).
Este profesor asociat la Universitatea „Spiru Haret“ din Bucure[ti. u
— C#t de necesar a fost Tratatul de pus` \n fa]a unui eveniment care se ]`rile Europei Occidentale arat` c`
la Var[ovia? Cum l-a]i privi din perspecti- raporta, prin compara]ie, la Alian]a Nord- prezen]a militar` sovietic` \n inima conti-
va pe care o ave]i ast`zi asupra eveni- Atlantic`, socotit` ca fiind „predilect [i nentului european era luat` serios \n
mentelor? manifest agresiv`“. |ns` unele prevederi seam`), iar pe de alt` parte, ]ineau sub
— Crearea Tratatului de la Var[ovia ale Tratatului de la Washington, din 1949, control regimurile politice din ]`rile est-
poate fi identificat` ca moment precis \n se reg`sesc, principial, [i \n tratatul europene. Tratatul avea justificarea lui din
1955, ca r`spuns la primirea Republicii \ncheiat de ]`rile comuniste est- punct de vedere militar, dup` cum CAER-
Federale Germane \n NATO, dar acest europene, la Var[ovia, \n 1955. ul \[i avea justificarea sa din punct de
eveniment se bazeaz` pe cooperarea Eu consider c` Tratatul a fost nece- vedere economic, \n logica fireasc`, dup`
politico-militar` \n cadrul blocului sovietic, sar, \n acele condi]ii istorice. Existen]a r`zboi, c#nd asist`m la crearea a dou`
dup` 1948 mai ales. La crearea trupelor sovietice [i r`m#nerea acestora blocuri politico-militare opuse. A[a cum
Tratatului, \n afara celor opt ]`ri semna- \n ]`rile comuniste a f`cut ca ele s` au evoluat lucrurile dup` Al Doilea R`zboi
tare, a participat [i China comunist`, cu capete, prin apari]ia unui Tratat, legitimi- Mondial, nu exista o alt` solu]ie pentru
statut de observator. Tratatul a fost euro- tate. De altfel, trupele sovietice aveau un ]`rile din partea r`s`ritean` a continentu-
pean, iar participarea Chinei ar`ta c` dublu rol: pe de o parte, descurajau orice lui european.
aceast` ]ar`, de[i nu era aliat`, agrea ac]iune militar` a NATO, (iar valoarea |n ultimul timp, dup` desfiin]area
termenii tratatului [i era al`turi de ]`rile investi]iilor \n domeniul militar \n SUA [i \n Tratatului, mare parte din literatura consa-
comuniste europene.
Acesta nu a fost un pact militar, ci mai
degrab` un tratat politic, prin formul`rile
sale, iar problemele militare s-au rezolvat
printr-un protocol separat prin care urmau
s` se creeze anumite structuri. Ap`rarea
[i securitatea erau obiectivele aceastei
alian]e, dar \n prim plan era un tratat de
ajutor economic reciproc care conducea
la o colaborare.
— O bun` dovad` c` \nfiin]area
Tratatului viza, ini]ial, un scop emina-
mente politic, [i nu unul militar.
— Era mai degrab` un demers politic
prin care opinia public` mondial` era
Tratatului at#t \n timp de pace, c#t [i \n |nt#lnirea Comitetului Mini[trilor Ap`r`rii din Tratatul de la Var[ovia (Moscova, 1981),
timp de r`zboi. \n noua sal` la amenajarea c`reia a contribuit [i Rom#nia.
— Se poate spune, atunci, c`
Rom#nia ar fi dorit o „democratizare“ a
Pactului? ne-a spus s` mergem \n aceea[i zi la sovietice), \ns` singurul care s-a opus a
— Rom#nia nu a pus problema Moscova, unde se vor \nt#lni mini[trii fost [eful delega]iei rom#ne, Nicolae
aceasta, iar unii sunt tenta]i ast`zi s` Ap`r`rii [i de Externe din ]`rile partici- Ceau[escu, sub pretextul evit`rii escala-
contrapun` modelul de luare a deciziilor pante la Tratatul de la Var[ovia, pentru a d`rii cursei \narm`rilor. De altfel, \ntreaga
\n NATO modelului care a func]ionat \n discuta unele aspecte privind problema delega]ie rom#neasc` a p`r`sit reuniu-
cadrul Tratatului de la Var[ovia, aflat sub rachetelor Pershing, ce urma s` fie nea \nainte de \ncheierea acesteia.
strictul control so-vietic. Ceea ce este examinat` a doua zi \n Comitetul Politic Tot cu acela[i prilej, sovieticii
important de subliniat este c`, \n cadrul Consultativ. Ne-a spus s` discut`m cu inten]ionau s` trimit` conduc`torilor
Tratatului, partenerii, de[i se declarau Andrei Grom#ko, ministrul sovietic de Chinei o scrisoare, dar care era asumat`
egali, \n realitate, ca \n orice coali]ie for- Externe, [i cu mare[alul Dmitri Ustinov, de Tratat (!), prin care li se atr`gea
mat` din ]`ri mari [i mici, lucrurile nu ministrul sovietic al Ap`r`rii, pentru a g`si aten]ia c` fac pa[i semnificativi \n afara
st`teau a[a. Situa]ia ar fi putut evolua c`i politico-diplomatice de rezolvare a socialismului, \ns` Ceau[escu s-a opus,
diferit dup` perioada \n care la conduce- acestei probleme. |n [edin]`, mare[alul sus]in#nd c` nu are mandat din partea
rea URSS s-a aflat Brejnev, un fost mili- Ustinov a declarat c` rom#nii se opun Comitetului Politic Executiv al CC al PCR,
tar, dar Gorbaciov nu a avut nici un fel de lu`rii unor m`suri concrete \n privin]a iar chinezii ar putea interpreta aceast`
interes pentru schimb`ri semnificative \n amplas`rii rachetelor Pershing, av#nd un scrisoare ca fiind un grav amestec \n tre-
ceea ce prive[te Tratatul de la Var[ovia. punct de vedere diferit, iar Mladenov, burile interne, iar Tratatul, ca organiza]ie
El dorea mai degrab` desfiin]area aces- ministrul bulgar al Afacerilor Externe, a militar`, nu poate atrage aten]ia unei alte
tuia, dec#t reformarea lui. condamnat atitudinea delega]iei rom#ne. ]`ri asupra… respect`rii principiilor socia-
|ntr-o alian]` nu exist` rela]ii idilice [i Bulgarul a primit replica noastr`. La lismului! S-a renun]at, \n cele din urm`, la
nici consens necondi]ionat \n toate pro- sosirea lui Ceau[escu, l-am informat trimiterea acestei scrisori, dar momentul
Mare[alul sovietic Viktor Kulikov, comandantul suprem al For]elor Armate Unite ale atunci a fost \n vigoare cea sovietic`.
Tratatului de la Var[ovia, \mpreun` cu generalul Constantin Olteanu, ministrul rom#n al |ns` aceast` doctrin` era una emina-
Ap`r`rii Na]ionale [i generalul de armat` Dobri Djurov, ministrul bulgar al Ap`r`rii, mente politic` [i doar noi am ad`ugat
cu prilejul unei aplica]ii pe hart` (Neptun, martie 1981).
unele elemente militare, care au fost
acceptate de ru[i probabil de teama ca
i-a prilejuit lui Iuri Andropov o remarc` telefon direct cu comandantul suprem al Nicolae Ceau[escu s` nu blocheze
ironic` la adresa lui Ceau[escu: „Ei, dac` For]elor Armate Unite. Toate armatele, cu adoptarea ei. |ns` aceast` doctrin`, ela-
tovar`[ii rom#ni nu au aprobarea excep]ia armatei rom#ne, raportau zilnic, borat` tardiv, n-a avut nici un fel de va-
Comitetului Politic Executiv…!“ a[a cum face orice ofi]er de serviciu loare practic`.
— Cum s-a ajuns la elaborarea direc- dintr-o unitate, dac` totul este \n regul`. Rom#nia s-a opus [i la alte ini]iative
tivei comandantului suprem al armatei Aveam [i noi aceast` leg`tur`, dar la ale sovieticilor. |n noiembrie 1978,
rom#ne, alta dec#t directiva comandantu- telefonul nostru r`spundea un aghiotant Nicolae Ceau[escu a p`r`sit [edin]a
lui suprem al Pactului de la Var[ovia? care \l chema direct pe translator pentru a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului
— Una dintre cele mai importante dialoga cu ru[ii! de la Var[ovia c#nd s-a solicitat sporirea
probleme \n cadrul Tratatului a fost modul Toate armatele raportau c` au cheltuielilor militare [i numirea, \n caz de
\n care se g#ndea [i se realiza conduce- \ndeplinit directiva comandantului suprem r`zboi, a comandantului suprem al
rea procesului de preg`tire a for]elor al Tratatului, doar noi raportam c` am armatei sovietice, care era Leonid I.
armate la pace. |n Statutul For]elor \ndeplinit ordinele [i directivele comanda- Brejnev, \n calitate [i de comandant
Armate Unite, la pace, se prevedea drep- mentului na]ional. Pentru a ne pune de suprem al For]elor Armate Unite ale
tul comandantului-[ef al Tratatului (sau acord cu aceast` formulare, i-am propus Pactului. {efii de state din celelalte ]`ri
suprem, dar la noi i s-a spus comandant- lui Nicolae Ceau[escu s` elabor`m o din Alian]` urmau s` fie, a[adar, loc]iitorii
[ef pentru a-l deosebi de comandantul directiv` a comandantului suprem pe comandantului suprem, iar organismul de
suprem al armatei rom#ne, Nicolae care s` o semneze el. A fost de acord, iar lucru al acestuia urma s` fie Statul Major
Ceau[escu) de a da ordine [i directive, instruc]ia \n armata rom#n` s-a General al armatei sovietice. Pe do-
prin intermediul comandamentelor desf`[urat pe baza directivelor coman- cumentul final, din aprilie 1980, nu apare
na]ionale, pentru a nu p`rea ca o imixtiu- dantului suprem al armatei rom#ne. Am semn`tura lui Nicolae Ceau[escu [i,
ne. Comandantul-[ef emitea o directiv` vorbit cu mare[alul Viktor Kulikov [i i-am astfel, decizia n-a putut fi aplicat`. Mai
anual` \n care erau cuprinse obiectivele explicat c` nu se poate face instruc]ie mult, Rom#nia nici nu a fost informat`.
care trebuiau \ndeplinite \ntr-un an de dup` dou` directive. Dup` noi, ungurii au De asemenea, \ntre mai multe prevederi
instruc]ie [i nu erau doar chestiuni gene- \nceput [i ei s` raporteze c` aplic` ale Statutului la r`zboi, care veneau \n
rale, existau referiri precise [i la categorii ordinele comandamentului na]ional. contradic]ie cu principiul suveranit`]ii,
de for]e sau diverse arme. Multe dintre Directiva comandantului suprem al document sus]inut de URSS [i ceilal]i
aceste prevederi erau valabile. De altfel, Pactului avea un suport juridic, dar depin- participan]i la Tratat, Nicolae Ceau[escu
directiva comandantului suprem al dea de obiectivele [i scopul ei, de cum nu a acceptat nici pe aceea ca, \n caz de
Pactului avea \n vedere trupele incluse \n era aplicat` [i, din punct de vedere r`zboi, s` nu se ]in` seama de grani]ele
Protocol, dar ru[ii doreau o uniformizare politic, nu era corect ca o armat` alia]ilor [i trecerea trupelor prin teritoriile
la nivelul armatelor Tratatului de la na]ional`, care era subordonat` coman- na]ionale s` se fac` f`r` aprob`rile prea-
Var[ovia [i o mai bun` integrare a aces- damentului na]ional, s` se preg`teasc` labile ale guvernelor acestor ]`ri.
tor for]e. C#nd am fost, \n 1982, la Praga, dup` directivele mare[alului Kulikov. Un incident interesant a avut loc, din
ministrul cehoslovac al Ap`r`rii, generalul De altfel, o doctrin` a Tratatului s-a aceast` perspectiv`, \n cazul unei
Martin Dzur, mi-a ar`tat \n cabinetul lui un adoptat abia \n 1987, pentru c` p#n` aplica]ii cu trupe \n Bulgaria, \n 1982.
S
f#r[itul anului 1989 a adus \n Europa Central` [i de Sud-Est structurilor militare ale Pactului nu trebuie s` conduc` la \ncetarea
schimb`ri radicale, marcate, sub presiunea popular`, de conlucr`rii \n problemele securit`]ii [i cooper`rii tehnico-militare
eliminarea monopolului de]inut de partidele comuniste [i tre- \ntre statele participante la Tratat, reprezentan]ii Ungariei,
cerea la sistemul multipartid, ca prim pas pe calea democra]iei. Cehoslovaciei [i Poloniei au reafirmat dorin]a ]`rilor lor de a
|n contextul bulversantelor evenimente de la sf#r[itul anului colabora \ntr-o „trilateral`“ (care avea s` devin` Grupul de la
1989 [i \nceputul anului 1990, la Moscova, la 7 iunie 1990, are loc Vi[egrad, \ntr-o \ncercare de rena[tere a Europei Centrale), care
Consf`tuirea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la nu va fi \ndreptat` \mpotriva cuiva, ci se va constitui \ntr-o punte
Var[ovia a c`rui atmosfer` \ncins` este descris` de mare[alul c`tre Comunitatea European`.
Anatoli Gribkov \n memoriile sale1: Ministrul sovietic al Afacerilor Externe, A. A. Bezmertn#h, a
„Din scurtele \nsemn`ri ale generalu- insistat asupra continu`rii cooper`rii \ntre
lui de armat` V.V. Lobov, succesorul meu statele prezente la consf`tuire, pe baze bila-
ca [ef al statului major al For]elor Armate terale, inclusiv \n plan militar. Delega]ia so-
Unite ale Tratatului de la Var[ovia, se vietic` a \ncercat chiar s` includ` \n
poate concluziona c` fiecare dintre parti- declara]ia final` a reuniunii o formulare \n
cipan]i la consf`tuire a avansat ideile sale acest sens, dar ea a fost respins` de cele-
contradictorii despre soarta Organiza]iei lalte delega]ii. Bezmertn#h aprecia c`
Tratatului de la Var[ovia, despre moderni- „\nfiin]area oric`ror structuri regionale politi-
zarea, democratizarea, restructurarea sa, co-militare alternative \n Europa Central` [i
despre egalitatea \n drepturi [i suverani- de Sud-Est ar destabiliza atmosfera strate-
tatea ]`rilor care participau la acesta, gic` din Europa [i ar crea pericolul \ntoarcerii
despre reorganizarea radical` a sistemu- la situa]ia de dinainte de r`zboi, a competi]iei
lui politic al Pactului. militaro-politice“. El a avertizat c` orice pla-
S-a vorbit \n chip unanim despre lichi- nuri de asociere la NATO a fostelor ]`ri par-
darea organismelor militare din cadrul ticipante la Tratatul de la Var[ovia ar putea
Pactului de la Var[ovia. Din gura partici- avea urm`ri negative pentru climatul de
pan]ilor s-a rev`rsat pe larg critica la securitate european.
adresa Organiza]iei. Desigur, aceasta nu Delega]ia sovietic` s-a aflat, la
f`cea cinste acelor [efi ai delega]iilor care Budapesta, \ntr-o situa]ie dificil`, fiind
au participat la Consf`tuire. Ei nu au [tiut nevoit` s` fac` toate artificiile de care
s` vad` [i s` pre]uiasc` ceea ce era pozi- putea fi \n stare, astfel \nc#t desfiin]area
tiv [i anume c` s-a ob]inut, prin Tratatul structurilor militare ale Tratatului de la
de la Var[ovia, p`strarea p`cii \n Europa. Var[ovia s` nu [tirbeasc` \n vreun fel
S-a vorbit, s-a criticat [i s-au \ntors acas`, Mare[alul P. Lu[ev, ultimul comandant prestigiul imperiului sovietic aflat \n pragul
f`r` s` ia vreo hot`r#re principial` cu suprem al For]elor Armate Unite ale colapsului. At#t generalul P. Lu[ev,
privire la soarta Organiza]iei Tratatului de Tratatului de la Var[ovia comandantul-[ef al Pactului, c#t [i
la Var[ovia“. ministrul sovietic de Externe, A.A.
Mai calm, f`r` alte acuza]ii, dar cu puncte de vedere similare Bezmertn#h, au subliniat, \n interven]iile lor, rolul Pactului de
din partea delega]iei sovietice avea s` se desf`[oare la la Var[ovia, ca „factor al p`cii [i stabilit`]ii \n Europa“, prin
Budapesta, la 25 februarie 1991, o nou` Consf`tuire, extraordi- asigurarea securit`]ii statelor aliate [i a parit`]ii mili-taro-
nar`, a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Var[ovia, strategice \ntre NATO [i Tratat. Este lesne de \n]eles cum au
prima de acest nivel \n cei 36 de ani de existen]` a Tratatului, rezonat delega]iile polonez`, ungar` [i cehoslovac` la aceste
\ntruc#t celelalte se ]inuser` la nivelul [efilor de state. Este posi- afirma]ii, care au evitat \ns` orice comentariu asupra Tratatului,
bil ca o \ntrunire a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului orient#ndu-se asupra ac]iunilor viitoare ale statelor lor.
\ntr-o asemenea componen]` s` fi fost dictat` de dorin]a lui Mihail Imaginea delega]iei sovietice a fost \ns` destul de [ifonat`, iar
Gorbaciov de a nu-[i pune semnatura pe un document care con- la conferin]a de pres` organizat` la finalul reuniunii, aceasta nu a
sfin]ea dispari]ia de jure a structurilor militare ale Tratatului de la avut curajul s` dea ochii cu reprezentan]ii mass-media.
Var[ovia. De altfel, cum remarc` mare[alul Gribkov \n memoriile La aceast` consf`tuire s-a adoptat Protocolul privind
sale, Gorbaciov nu a fost prezent nici la Praga, la 1 iulie 1991, \ncetarea valabilit`]ii acordurilor militare \ncheiate \n cadrul
atunci c#nd s-a luat decizia \ncet`rii activit`]ii Tratatului de la Tratatului de la Var[ovia [i lichidarea organelor [i structurilor mili-
Var[ovia: „Nu exist` nici o semn`tur` a arhitectului distrugerii tare ale acestuia (vezi documentul \n pagina 45).
Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia, Mihail Gorbaciov, care i-a Potrivit deciziei luate la Budapesta, la 25 februarie 1991, \n
dat aceast` misiune lui Ghenadii Ianaev“2. acela[i an, la Praga, la 1 iulie, s-a semnat Protocolul de \ncetare a
Realiz#nd o compara]ie \ntre reuniunea Comitetului Politic valabilit`]ii Tratatului de la Var[ovia. Creat la 14 mai 1955, Pactul era
Consultativ al Tratatului de la Moscova, din 7 iunie 1990, [i cea de de acum o amintire. Din partea Rom#niei, documentul a fost semnat
la Budapesta, din 25 februarie 1991, Gribkov observa c` aceasta de pre[edintele Ion Iliescu. Cu numai o zi \nainte, la Budapesta, a
din urm` a fost preg`tit` [i s-a petrecut „mai civilizat“, chiar dac` avut loc ultima sesiune a CAER, organiza]ia prin care URSS \[i asig-
nu a fost cu totul lipsit` de opinii care nu aveau cum s`-i urase satelizarea statelor membre din punct de vedere economic. u
lini[teasc` pe sovietici. Era evident` preocuparea statelor care
timp de aproape 50 de ani se aflaser` sub controlul Moscovei de NOTE
a se al`tura Europei [i, mai ales, de a-[i c`uta o umbrel` de secu-
ritate oferit` de Alian]a Nord-Atlantic`, inamicul lor de alt`dat`. 1. Anatoli Gribkov, Sudba Var[avskogo dogovora, Moscova, Russkaia
De[i generalul P. Lu[ev, ultimul comandant-[ef al For]elor Armate Kniga, 1998, pp. 165-166.
Unite ale Tratatului a subliniat, \n interven]ia sa, c` desfiin]area 2. Ibidem, p. 166.
PROTOCOL
privind încetarea valabilit`]ii acordurilor militare încheiate în cadrul Tratatului de la Var[ovia
[i lichidarea organelor [i structurilor militare ale acestuia
Pornind de la în]elegerea realizat` la consf`tuirea de la Comandamentul Unificat al For]elor Armate Unite, precum [i
Moscova din 7 iunie 1990 a Comitetului Politic Consultativ al cele primite de c`tre Comandamentul Unificat de la ministerele
Tratatului de la Var[ovia, guvernele României, Republicii ap`r`rii se stabile[te de comun acord între Comandamentul
Bulgaria, Republicii Federative Cehe [i Slovace, Republicii Unificat [i ministerele ap`r`rii ale statelor participante. Aceste
Polone, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste [i Republicii documente nu se transmit unor ter]e ]`ri [i nu se dau
Ungare reprezentate la consf`tuirea extraordinar` a publicit`]ii.
Comitetului Politic Consultativ de la Budapesta de mini[trii 4. Prezentul Protocol intr` în vigoare din momentul
afacerilor externe [i mini[trii ap`r`rii au convenit asupra celor semn`rii. Originalul protocolului se depune spre p`strare în
ce urmeaz`. Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare,
1. Începând cu 31 martie 1991 î[i înceteaz` valabilitatea care va trimite fiec`rui stat participant [i Comandantului [ef al
urm`toarele documente: For]elor Armate Unite o copie autentificat` în mod
l Protocolul privind crearea Comandamentului Unificat al corespunz`tor.
For]elor Armate ale statelor participante la Tratatul de priete- Încheiat la Budapesta, la 25 februarie 1991, într-un exem-
nie, colaborare [i asisten]` mutual` din 14 mai 1955. plar în limbile român`, bulgar`, ceh`, polon`, rus` [i ungar`,
l Statutul Comitetului mini[trilor ap`r`rii ai statelor partic- toate textele având aceea[i valabilitate.
ipante la Tratatul de la Var[ovia, în timp de pace, din 17 martie Drept care, semnatarii, împuternici]i în acest sens în mod
1969. corespunz`tor, au semnat prezentul Protocol.
l Statutul For]elor Armate Unite [i al Comandamentului
Unificat ale statelor participante la Tratatul de la Var[ovia, în Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste:
timp de pace, din 17 martie 1969. A.A. Bezmertn#h D.T. Iazov
l Statutul Consiliului militar al For]elor Armate Unite ale ministrul afacerilor externe ministrul ap`r`rii
statelor participante la Tratatul de la Var[ovia, în timp de pace,
din 17 martie 1969. Din partea Republicii Bulgaria:
l Statutul Sistemului unic al ap`r`rii antiaeriene a statelor Viktor V#lkov Iordan Mutafciev
participante la Tratatul de la Var[ovia, în timp de pace, 17 mar- vicepre[edinte al general-colonel
tie 1969. Consiliului de mini[tri ministrul ap`r`rii
l Statutul For]elor Armate Unite ale statelor participante la ministrul afacerilor externe
Tratatul de la Var[ovia [i al organelor de conducere ale acesto-
ra, în timp de r`zboi, din 18 martie 1980, Din partea Republicii Ungare:
l precum [i toate celelalte documente adoptate în leg`tur` Jeszenszky Géza Für Lajos
cu aplicarea, schimbarea sau completarea documentelor ministrul afacerilor externe ministrul ap`r`rii
men]ionate mai sus.
În conformitate cu cele de mai sus, începând cu 31 martie Din partea Republicii Polone:
1991 se lichideaz` toate organele [i structurile militare create în Krzysztof Skubiszewski Piotr Kolodziejczyk
cadrul Tratatului de la Var[ovia – Comitetul mini[trilor ap`r`rii, ministrul afacerilor externe vice-amiral
Comandamentul Unificat al For]elor Armate Unite, Consiliul ministrul ap`r`rii na]ionale
militar al For]elor Armate Unite, Statul Major [i Comitetul
tehnic al For]elor Armate Unite, Consiliul tehnico-[tiin]ific mi- Din partea României:
litar al For]elor Armate Unite, Sistemul unic al ap`r`rii anti- Adrian N`stase Victor St`nculescu
aeriene a statelor participante la Tratatul de la Var[ovia – [i ministrul afacerilor externe general-colonel
înceteaz` întreaga activitate militar` desf`[urat` în cadrul ministrul ap`r`rii na]ionale
Tratatului de la Var[ovia.
2. În conformitate cu punctul 1, începând din 31 martie 1991 Din partea Republicii Federative Cehe [i Slovace:
înceteaz` activitatea militarilor armatelor na]ionale în organele Jiri Dienstbier Liubos Dobrovski
de conducere ale For]elor Armate Unite, a aparatului reprezen- vicepre[edinte al Guvernului ministrul ap`r`rii
tan]elor Comandantului [ef al For]elor Armate Unite de pe ministrul afacerilor externe
lâng` ministerele na]ionale ale ap`r`rii, precum [i plata con-
tribu]iilor financiare la Comandamentul Unificat.
3. Folosirea în continuare a documentelor primite de c`tre Sursa: Anatoli Gribkov, Sudba Var[avskogo dogovora, Moscova,
ministerele ap`r`rii ale statelor participante de la Russkaia Kniga, 1998, pp. 198-200. u
D
up` 1991 interesul pentru fostul imediat, sub motiva]ia dispari]iei „cre- lucrarea domnului Corneliu Filip,
bloc politico-militar constituit din atorului“. Aceste presiuni erau de cele sus]inut` recent la Universitatea din
]`rile participante la Tratatul de la mai multe ori ingenioase exerci]ii de Craiova sub conducerea domnului
Var[ovia a devenit unul de ordin imagine, mimând exasperarea [i profesor Gheorghe Buzatu. Dar
[tiin]ific, istoric. acuzând absurditatea unor prevederi informa]iile cele mai pertinente [i
La data de 1 iulie 1991, la Praga, din lege. Vajnicii no[tri cercet`tori de complexe despre evolu]ia acestui
reprezentan]ii noilor autorit`]i instalate circumstan]` nu s-au ar`tat în nici un organism exist`, evident, în fondul
dup` c`derea Zidului Berlinului în moment interesa]i de con]inutul Legii arhivistic creat la Moscova de
aproape toate capitalele de dincoace nr. 16/1996 a Arhivelor Na]ionale structurile componente ale Tratatului,
de Cortina de Fier au semnat înainte sau în timpul dezbaterii ei în nu în arhivele din fiecare stat membru,
dizolvarea Pactului de la Var[ovia, Parlament, în schimb cereau imperativ unde s-au p`strat date fragmentare. În
aceast` construc]ie politic` [i militar` responsabililor cu aplicarea [i protocolul care a consfin]it desfiin]area
care s-a opus vreme de 35 de ani respectarea ei dup` adoptare s` o de jure a structurilor militare ale
Tratatului Nord Atlantic, sfâr[ind prin a ignore, etichetând personalul respectiv Tratatului, la art. 3, se spune c`
accepta „capitularea“ dup` un prelungit în fel [i chip. „folosirea în continuare a documentelor
[i costisitor r`zboi rece. Mai mult, f`r` nici cea mai mic` primite de c`tre ministerele ap`r`rii ale
Cercet`tori [i anali[ti, fo[ti ezitare, „investigatorii“ de ocazie statelor participante de la
responsabili în structuri ale Tratatului anun]` indigna]i c` în lege (la care ei Comandamentul Unificat al For]elor
de la Var[ovia încep s` descrie [i s` au „vegheat“ pentru a fi „transparent`“) Armate Unite, precum [i cele primite de
evalueze, la modul general sau cu ar scrie clar c` atunci când un creator c`tre Comandamentul Unificat de la
referire punctual`, evolu]ia acestui de fond î[i înceteaz` activitatea, toate ministerele ap`r`rii se stabile[te de
organism care a marcat sfâr[itul documentele lui sunt libere la studiu. comun acord între Comandamentul
secolului trecut în spa]iul european – [i Niciodat` respectivii nu indic` pentru Unificat [i ministerele ap`r`rii ale
nu numai – [i care, prin existen]a lui, a aceast` procedur` un articol anume din statelor participante. Aceste documente
dat substan]` conceptului de „echilibru legea noastr`, nici din cea britanic`, nu se transmit unor ter]e ]`ri [i nu se
al terorii“. german` sau francez` etc., pentru c` dau publicit`]ii“.
Istoricii de profesie au în]eles, de la a[a ceva nu exist` [i nici nu poate În mod normal un asemenea anga-
început, dificult`]ile demersului lor [i, exista, tehnic. Ar fi identic cu situa]ia în jament ar trebui renegociat, altfel – de
cunoscând exigen]ele privind accesul la care, ipotetic, publica]iile care le-au drept – niciodat` nu vom avea acces
documente mai recente de 30 de ani [i g`zduit punctele de vedere ar intra în la documentele de acest tip, care sunt
cu grade diferite de secretizare, au faliment [i, din ziua urm`toare, cele mai importante.
realizat studii [i articole interesante în „cercet`torii“ (nu neap`rat [tiin]ifici) s-ar Negocierea ar trebui f`cut` sub
care l`sau loc unor reevalu`ri dup` ce înf`]i[a la sediul institu]iei respective dou` aspecte: unul al dreptului de
accesul la surs` urma s` devin` mai pentru a „frunz`ri“ fiecare dosar, evi- proprietate asupra averii documentare,
extins. dent, nu pentru a publica lucr`ri sau pentru c` documentele fostului Tratat,
Anali[tii care se revendicau din alte studii ample despre ziarul respectiv. p`strate dup` desfiin]are la Moscova
zone profesionale sau ocupa]ionale Revin la subiectul c`ruia revista (m` refer doar la documente, dar sunt
s-au lansat în aprecieri [i etichet`ri Document îi dedic` un num`r special. [i alte bunuri ale fostei Organiza]ii
„gustate“ de publicul neavizat sau pu]in Exist`, deja, o bibliografie ampl` r`mase în capitala Federa]iei Ruse) ar
interesat, nu neap`rat \ntemeia]i pe despre Tratatul de la Var[ovia, sunt trebui interpretate ca bunuri comune
surse, concomitent cu „presiuni“ la c`r]i [i studii elaborate, chiar lucr`ri de ale tuturor statelor membre ale fostului
de]in`torii de fond pentru a-l „deschide“ doctorat. Amintesc numai despre organism politico-militar.
www.cimec.ro
Un portal creat de Institutul de Memorie Cultural`, realizat la
cele mai înalte standarde ale web-design-ului. Con]ine
meniuri variate [i bogate în informa]ii pe diverse teme printre
care arheologie, monumente, numismatic` [.a., iar în ceea ce
prive[te istoria propriu-zis`, g`sim trimiteri la dou` pagini
foarte bine concepute, în special cea despre scrisoarea lui
Neac[u din Câmpulung, pretext pentru o incursiune în evul
mediu românesc.
De men]ionat prezentarea monumentelor de cult din
România, cu numeroase fotografii de calitate, înso]ite de texte
bine documentate. În plus, la biblioteca virtual` poate fi citit,
printre altele, volumul „Revolu]iile Valachiei“ de Anton Mario
del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu,
precum [i un util material despre cum s` v` indexa]i cartea,
în cazul în care tocmai a]i terminat de scris una.
muzeu.mapn.ro
Bog`]ia patrimoniului Muzeului Militar Na]ional este atractiv
prezentat` pe acest site, care poate servi ca model [i pentru
alte muzee din România. Raportul imagine – text ar trebui
poate echilibrat, impunându-se prezen]a unui meniu care s`
cuprind` câteva repere de istorie militar` româneasc`, care
ar fi foarte utile, credem noi, pentru publicul tân`r.
Shortcuts
www.hobby.ro www.ici.ro/romania/ro/istorie
q Creatorii de machete cu subiect militar, dar [i cei interesa]i q De[i un meniu \n cadrul unui site, trebuie men]ionat
de istoria uniformelor [i a armamentului g`sesc, la aceast` pentru con]inutul foarte dens, cu multe trimiteri [i bogat
adres`, un site extrem de interesant, rod al muncii unor oameni ilustrat. Un exemplu pentru ceea ce ar trebui s` fie un site
pasiona]i. cu teme de istorie româneasc`, domeniu invadat, într-o
propor]ie cov#r[itoare, de site-urile create de dacologi [i
www.museum.utcluj.ro tracomani.
www.coldwar.org
Site-ul prezint` varianta virtual` a unui viitor muzeu american
dedicat „R`zboiului rece“. Este structurat cronologic pe
decade (inclusiv anii '90), cu detalii despre cele mai
importante evenimente din deceniul respectiv.
Acestea sunt tratate concis, dar, prin numeroase link-uri,
beneficiem de multe surse adi]ionale de informa]ii. O rubric`
interesant` pentru amatorii de memorialistic` cu subiect
militar este cea intitulat` „Cold war stories“. |n fruntea echipei
de realizatori ai site-ului \l reg`sim pe Francisc Gary Powers
jr., fiul pilotului capturat de sovietici \n 1960, dup` pr`bu[irea
avionului-spion U-2.
www.ceausescu.org
Un site foarte bine documentat despre „cel mai iubit fiu al
poporului“ rom#n. Con]ine texte despre Nicolae Ceau[escu,
o bibliografie, o galerie foto în care g`sim inclusiv
„tablourile omagiale“.
În sec]iunea video pot fi vizionate imagini de arhiv`,
începând de la vizita lui Richard Nixon la Bucure[ti, din
august 1969, pân` la procesul de la Târgovi[te.
Nostalgicii regimului se pot delecta (sau pot l`crima)
reascultând „Magistrala albastr`“, „Tricolorul“, cu text adap-
tat, ori hitul fra]ilor Grigoriu, intitulat, foarte inspirat,
„Macarale, macarale“ (pe care creatorii site-ul \l plaseaz`,
gre[it, \n epoca „sistematiz`rii“ urbane [i rurale).
history.acusd.edu/gen
/20th/coldwar0.htm
Sec]iunea despre „R`zboiul rece“ a unui site de istorie
realizat de Universitatea din San Diego, California. Pe l#ng`
texte scrise concentrat, \n maniera jurnalistic` anglo-saxon`,
avem [i multe imagini care ne transpun \n atmosfera epocii.
Informa]iile sunt foarte variate [i am`nun]ite. Se poate citi
chiar [i textul „dezbaterii din buc`t`rie“ dintre N.S. Hru[ciov
[i R. Nixon din 1959.
De asemenea, am g`sit [i o rubric` dedicat` „Colec]iei
Venona“, un subiect inaccesibil publicului larg cu nici dou`
decenii \n urm`, dar, vorba c#ntecului, „As time goes by“.
Shortcuts
www.americanhistory.si.edu/subs www.cnn.com/SPECIALS/coldwar
q Pentru fanii filmului „Octombrie Ro[u“ sau ai
c`pitanului Nemo, o adres` unde pot g`si extrem de multe q Fiind un site creat de CNN, \nt#lnim aici o sec]iune
informa]ii despre construc]ia [i armamentul submarinelor special` dedicat` „filmului, c`r]ilor [i kitschului acelor
care au str`b`tut oceanele \n timpul R`zboiului rece. timpuri“, de fapt un pseudo-tratat de istorie social` a
Americii postbelice, cu accent pe rolul televiziunii \n cadrul
www.dailysoft.com/berlinwall r`zboiului ideologic.
q Igor Amosov, Andrei Pocitariov, }eli – unicitojiti tatea Uniunii Sovietice de a trage concluziile necesare
Baltiiskii flot (Obiectiv: s` se distrug` Flota baltic`), dup` campaniile anului 1940 [i de a reorganiza
„Nezavisimaia Voennoe Obozrenie“, 2 (411), 21 for]ele militare pân` în vara anului 1941. Este prezen-
ianuarie 2005. tat e[ecul ini]ial al Alia]ilor în Pacific [i Orientul
Mult` vreme, tema privind cooperarea militar` Îndep`rtat, de[i germenii conflictului cu Japonia
dintre Finlanda [i Estonia, din anii 1930-1939, a fost puteau fi identifica]i înc` de la începutul anilor ’20.
înconjurat` de un secret absolut. Au abordat-o doar Ofensiva aerian` strategic` împotriva Germaniei este
c#]iva veterani sovietici (fo[ti ofi]eri ai statelor majore „disecat`“ cu aten]ie, eviden]iindu-se nu numai
ale celor dou` ]`ri), care au supravie]uit pân` în zilele încle[tarea personalit`]ilor care au condus aceast`
noastre. Informa]iile din documentele din arhivele campanie, dar [i deosebirile, uneori fundamentale,
finlandeze privind aceast` problem` au fost destul de dintre Alia]i în ceea ce prive[te strategia ofensiv`,
dificil de ob]inut, ca urmare a faptului c` – a[a cum ceea ce a dus la erori r`sun`toare. Pentru anii finali ai
sus]in istoricii ru[i, estonieni [i finlandezi – dup` r`zboiului, Kenneth Macksey se apleac` asupra
ie[irea Finlandei din r`zboi, în septembrie 1944, cea e[ecului anglo-americanilor de a încheia r`zboiul în
mai mare parte a arhivelor Statului Major General fie Europa în cursul anului 1944, având ca punct central
au fost arse, fie au fost transportate în str`in`tate. Cu dezastrul de la Arnhem, [i a gre[elilor – uneori bizare
toate acestea, istoricul finlandez Iari Leksinen, – s`vâr[ite atât de americani, cât [i de japonezi în
parcurgând o serie de fonduri arhivistice recent ultimul an al r`zboiului. (Manuel St`nescu)
desecretizate din Arhiva de Stat a Estoniei, a reu[it s`
descopere noi documente, care eviden]iaz` leg`turile q ACTA. War, Military and Media from Gutenberg
secrete dintre structurile militare ale celor dou` ]`ri, to Today. The XXIXth International Congress of
scopul cooper`rii fiind împotrivirea fa]` de Military History, Bucharest, Romania, 10-15 August
„expansiunea spre Vest a Kremlinului“. Valorificând 2003, Major General (Ret) Ph. D. Mihail E. Ionescu
documentele recent intrate în circuitul [tiin]ific, cei doi (ed.), Military Publishing House, Bucharest, 2004, 555
istorici ru[i analizeaz` profunzimea acestei colabor`ri, p., 49 ilustra]ii.
precum [i rezultatele ob]inute. Lucrarea reprezint` reunirea comunic`rilor
prezentate cu prilejul celui de-al XXIX-lea Congres
q Dinu C. Giurescu, Uzurpatorii. Rom#nia, 6 mar- Interna]ional de Istorie Militar`, desf`[urat, pentru
tie 1945 – 7 ianuarie 1946, Bucure[ti, Editura Vremea prima dat` \n Rom#nia, la Bucure[ti, \n perioada 10-
XXI, 2004, 639 p. 15 august 2003, cu tema R`zboi, armat` [i mass-
Prima parte dintr-o ampl` trilogie dedicat` media de la Gutenberg p#n` ast`zi. De la R`zboiul
momentelor decisive \n procesul acapar`rii puterii de din Vietnam [i p#n` la ultimul conflict din Golf, al
comuni[tii rom#ni sprijini]i de Moscova, lucrarea aca- doilea, care a condus la pr`bu[irea regimului lui
demicianului Dinu C. Giurescu este admirabil` prin Saddam Hussein, este tot mai evident c` mass-media
stilul clar [i concis, prin talentul narativ al autorului, [i-au cucerit un loc semnificativ, de „comabatant“
prin capacitatea sa de a analiza [i sinteza un mult activ, travers#nd o perioad` interesant` din perspecti-
prea bogat material documentar (documente din va raporturilor stabilite \ntre jurnali[ti [i militarii impli-
arhivele din ]ar` [i str`in`tate, relat`ri din presa tim- ca]i \n conflict, de la „relatarea dezastru“ la „relatarea
pului, lucr`ri de memorialistic`), oferind o paralel` embedded“, ultima fiind [i cea mai discutabil` (dar [i
\ntre ceea ce se [tia/credea atunci [i ceea ce [tim cea mai discutat`, de altfel, \n timpul lucr`rilor
ast`zi, la [ase decenii de la acele evenimente. Congresului!), dac` vom ]ine seama de scopul funda-
Uzurpatorii sunt comuni[tii care, \n opinia lui Dinu mental al ziaristului, acela de a informa corect [i com-
C. Giurescu, au acaparat puterea \n mod fraudulos. plet opinia public` \n slujba c`reia pretinde c` se afl`.
Domnia sa \ncearc` s` ofere r`spunsuri la o seam`
de \ntreb`ri privind mijloacele prin care a ac]ionat q Mircea T`nase, Salt \n istorie. Para[uti[tii din
PCR \n 1945, reac]iile partidelor politice tradi]ionale, Rom#nia \n anii celui de-al doilea r`zboi mondial,
ale monarhului sau reprezentan]ilor de la Bucure[ti ai Bucure[ti, Editura Academiei de |nalte Studii Militare,
marilor puteri ori oficialilor de la Moscova, Londra [i 2003, 222 p.
Washington. Mircea T`nase este un asiduu cercet`tor al unei
arme cu o istorie nu foarte lung` \n armata rom#n`,
q Kenneth Macksey, Military Errors of World War dar spectaculoas`, a[a cum este firesc pentru o
2, London, Cassell&Co Wellington House, 2003, 325 p. asemenea structur` de elit`. Lucrarea acord` o
Prin cele 16 exemple pe care le ofer` cititorilor, aten]ie special` apari]iei [i evolu]iei para[utismului [i
toate referitoare la cel de Al Doilea R`zboi Mondial, structurilor militare de desant aerian \n armata
Kenneth Macksey încearc` s` descopere cauzele rom#n` [i rolului unit`]ilor operative, teritoriale [i de
care stau la baza s`vâr[irii erorilor militare. jandarmi, \n anii celei de a doua conflagra]ii mondiale,
Momentele sunt alese cu grij`, fiind de cotitur` în \n capturarea para[uti[tilor lansa]i pe teritoriul
evolu]ia celui de-Al Doilea R`zboi Mondial. Autorul Rom#niei. De[i era bine preg`tit, Batalionul de
analizeaz` gre[elile Alia]ilor, care au dus la Para[uti[ti din armata rom#n` nu a fost folosit \n lupt`
r`sun`toarele victorii ale Germaniei în 1940, inabili- p#n` \n august 1944, iar dup` instalarea guvernului
D
e la apari]ia ei, în 1961, cartea lui perioada ei de formare [i consolidare: oficial`, „canonizat`“ de Cursul scurt al
John Erikson1 a fost considerat` Vladimir Aleksandrovici Antonov- istoriei partidului: „Lâng` Narva [i
– [i pe bun` dreptate – ca fiind Ovseenko, Nikolai Vasilievici Kr#lenko, Pskov, ocupan]ii germani fur` în mod
lucrarea de referin]` pentru istoria Pavel Efimovici D#benko, Nikolai Ilici hot`rât respin[i [i înaintarea lor asupra
Armatei Ro[ii pân` la începutul Marelui Podvoiski, Lev Davidovici Tro]ki, Mihail Petrogradului fu oprit`. Ziua de 23
R`zboi de Ap`rare a Patriei. Perfect Vasilievici Frunze. februarie (1918), când trupele
cunosc`tor al surselor – câte erau Citând cunoscuta formul` a lui imperialismului german fur` respinse,
accesibile – [i al bibiografiei sovietice, Clemenceau, „R`zboiul este un lucru deveni ziua de na[tere a tinerei Armate
profesorul britanic a dat o lucrare prea serios pentru a fi încredin]at Ro[ii“3.
fundamental`, r`mas` nealterat` în militarilor“, autorul remarc` un fapt Iat` acum faptele, a[a cum sunt
valoarea ei [tiin]ific`, la peste patru neobi[nuit: „Armata Ro[ie a fost creat` relatate de Mlecin: „La 23 februarie
decenii de la publicarea ei. de oameni care urau r`zboiul [i 1918, au început luptele la câ]iva
Oricât de mari sunt calit`]ile de serviciul militar“ (p. 4). kilometri de Pskov. Regimentele 1 [i 2
informa]ie [i de analiz` ale cercet`rii lui Nu mai pu]in straniu este [i sfâr[itul ale Armatei Ro[ii s-au retras, rezistând
John Erikson, ea nu putea s` nu se celor [ase artizani ai puterii militare curajos. Germanii au putut s` ocupe
resimt` de pe urma limitelor impuse de sovietice: trei au fost executa]i prin ora[ul abia la 28 februarie. Luptele de
regimul sovietic accesului la arhive. împu[care (Antonov-Ovseenko, la Narva au început la 3 martie, [i, în
Marea cantitate de surse documentare Kr#lenko, D#benko), unul asasinat ziua urm`toare, germanii au intrat în
privind perioada sovietic`, inclusiv (Tro]ki), unul mort pe masa de opera]ie, ora[. Ziua de 23 februarie a devenit zi
istoria Armatei Ro[ii, intrate în circuitul în urma unei interven]ii chirurgicale aniversar`, întrucât la 23 februarie
[tiin]ific, de la sfâr[itul anilor ’80 ai (Frunze) [i doar unul de moarte 1919, s-a organizat o colect` de daruri
secolului trecut, fac necesar` o nou` natural` (Podvoiski). pentru Armata Ro[ie. Mai exact, ini]ial,
Prin cele [ase biografii, Leonid se luase în considera]ie realizarea
Mlecin reconstituie începuturile Armatei acestei ac]iuni pentru prima aniversare
Ro[ii, trecerea de la armata ]arist` la a decretului de înfiin]are a Armatei
cea revolu]ionar`, în condi]iile Ro[ii Muncitore[ti-}`r`ne[ti, adic` la
instaur`rii puterii sovietice [i ale 28 ianuarie. Ziarul «Pravda» a anun]at:
R`zboiului civil. Cartea lui Mlecin nu «Instituirea zilei darului ro[u pe
are trimiteri [i nici m`car o bibliografie, întreaga Rusie se amân` pentru 23
dar paginile ei mustesc de informa]ii februarie. În acea zi, în ora[e [i pe
front se va organiza s`rb`torirea
anivers`rii Armatei Ro[ii, care a avut
loc la 28 ianuarie»“ (pp. 182-183).
A[adar, ziua colectei de daruri a
devenit Ziua Armatei Ro[ii, dar, pentru
a-i da un caracter „mobilizator“ a fost
Leonid MLECIN, asociat` cu luptele de la Pskov [i
Russkaia armiia mejdu Tro]kim i Narva, a c`ror desf`[urare real` este
Stalin#m (Armata rus` succint prezentat` de Mlecin.
între Tro]ki [i Stalin), Moscova, Pentru cititorul român, este de
Editura }entrpoligraf, 2002. interes deosebit biografia lui M.V.
Frunze, fiul unui român-moldovean,
sintez`, chemat` s` reflecte stadiul culese din cele mai diverse surse originar din fostul jude] Tiraspol, ajuns,
actual al investiga]iei. Deocamdat`, o (documente de arhiv`, memorialistic`, în 1925, comisar al poporului pentru
astfel de lucrare lipse[te. cercet`ri [tiin]ifice). Istoricul de profesie armat` [i flot`, [i pre[edinte al
În literatura de specialitate rus`, dore[te, evident, s` poat` verifica Consiliului Militar-Revolu]ionar, a[adar,
numele cel mai cunoscut în domeniul afirma]iile [i interpret`rile autorului prin comandantul Armatei Ro[ii. Apropiat al
istoriei militare a perioadei sovietice recursul la izvoarele sale. Din acest lui Zinoviev, prin urmare, neagreat de
este cel al lui Leonid Mihailovici Mlecin. punct de vedere, cartea lui Mlecin nu-i Stalin, el a murit, la 31 octombrie 1925,
De[i nu este istoric de profesie, ci ofer` satisfac]ie. în urma unei opera]ii de ulcer la
publicist [i analist, el a dat un [ir de Sentimentul de frustrare este îns` stomac, opera]ie ce i-a fost impus` de
lucr`ri despre istoria Armatei Ro[ii [i compensat – [i, am spune, cu asupra Biroul Politic!
diploma]iei sovietice2, care s-au bucurat de m`sur` – de noutatea datelor [i de A fost sau nu M.V. Frunze asasinat?
de succes. harul narativ al autorului. Afl`m, de Argumente se pot aduce în sprijinul
Volumul prezentat aici este alc`tuit pild`, cum s-a ajuns ca 23 februarie s` ambelor teze. Leonid Mlecin
din o suit` de portrete ale unor devin` ziua Armatei Ro[ii. Toate avertizeaz` c` Stalin, din 1925, nu era
conduc`tori ai Armatei Ro[ii, în lucr`rile sovietice au urmat versiunea cel din 1937 [i c`, în acel moment,
D
civil [i s` reprezinte o strategie an C`t`nu[ este, \ntre parcurgerea lor, istoricii care se
proletar`. Tro]ki a criticat ideea c` ar istoricii tinerei genera]ii – \i ocup` de aceast` perioad` vor
putea exista o [tiin]` militar` proletar`. avem în vedere pe speciali[tii putea s`-[i completeze imaginea
Juste]ea punctului de vedere al celui care [i-au f`cut studiile dup` 1989 privind echilibristica României
din urm` este de domeniul eviden]ei. –, printre pu]inii speciali[ti care s- între cei doi uria[i ideologici [i
Pentru întregirea imaginii lui M.V. au dedicat, cu obstina]ie am putea ra]iunea demersurilor sale.
Frunze, de ad`ugat c`, în februarie spune, edit`rii de documente.
1924, el s-a declarat în favoarea cre`rii Într-o perioad` în care
unei republici autonome moldovene[ti frecventarea arhivelor a c`zut în
în stânga Nistrului, idee comb`tut` – desuetudine, iar istoricii abordeaz`
f`r` succes – de comisarul poporului
teme care ]in mai degrab` de
penru afaceri externe, G.V. Cicerin,
eseistic`, Dan C`t`nu[ î[i
tem`tor c` România ar g`si un motiv
continu` tenace „s`p`turile“ sale
de… expansiune! Un alt „basarabean“
arhivistice, rodul lor fiind [i
[i el ajuns în func]ii de comand` în
Armata Ro[ie, G.I. Kotovski, a sprijinit
aceast` propunere, devenit` realitate,
în octombrie 19244.
În cuprinsul capitolului consacrat lui
L.D. Tro]ki, Mlecin citeaz` o scrisoare a
lui Stalin c`tre Lenin (24 iulie 1920), Dan C~T~NU{,
care nu figureaz` în edi]ia operelor Între Beijing [i Moscova. România
sale, în care se spune, printre altele: [i conflictul sovieto-chinez,
„La ordinea de zi a Kominternului Bucure[ti, Institutul Na]ional pentru
trebuie pus` problema organiz`rii de Studiul Totalitarismului, 2004.
insurec]ii în Italia [i în state care nu
s-au consolidat, ca Ungaria [i Cehia volumul dedicat unei probleme Totodat`, lectura stenogramelor
(România trebuie distrus`)“ (p. 307). Ea care î[i mai a[teapt` înc` ajut` la o mai bun` cunoa[tere a
este r`spunsul la inten]ia exprimat` de elucidarea: raporturile României cu personalit`]ii liderilor comuni[ti
Lenin, în telegrama sa c`tre Stalin, din cei doi mari colo[i totalitari care români [i a realit`]ilor acelei vremi
23 iulie 1924, de a sovietiza Ungaria [i au fost China [i Uniunea în interiorul PCR. În fine, evolu]ia
„poate, de asemenea, Cehia [i Sovietic`. Num`rul mare al rela]iilor din interiorul lag`rului
România“ (p. 307). documentelor g`site l-a obligat pe socialist se reg`se[te, de
Instructiv` [i atractiv`, cartea lui autor nu numai s` procedeze la o asemenea, în documentele reunite
Leonid Mlecin este o real` contribu]ie
selec]ie, ci s` mai întocmeasc` un în volum. {ocul resim]it de
la istoria Armatei Ro[ii. u
al doilea volum – o continuare a conducerea Uniunii Sovietice dup`
acestuia, care va ap`rea cur#nd – Revolu]ia ungar`, tentativele
cu documente provenite din Arhiva acesteia de a-i „]ine în frâu“ pe
! Florin CONSTANTINIU
Ministerului Afacerilor Externe. „fra]ii“ ei mai mici, precum [i
Documentele incluse în ridicarea celuilalt pol comunist
prezenta colec]ie provin din Arhiva (China) [i preten]iile de lider al
CC al PCR [i acoper` perioada lumii comuniste, reclamate de
1957-1965. Ele cuprind conducerea de la Beijing, sunt pe
NOTE stenograme ale discu]iilor din larg reflectate.
cadrul Biroului Politic, ale Recentul volum de documente
1. John Erikson, The Soviet High discu]iilor purtate de conducerea nu face decât s` ne confirme o
Command. A Military-Political History, 1918-
1941, Londra, Macmillan, 1961. PCR cu reprezenta]i ai Uniunii mai veche opinie referitoare la dl.
2. Leonid Mlecin, Iosif Stalin i ego mar[alî Sovietice [i Chinei, note [i C`t`nu[: domnia sa este una din
i generalî, Moscova, }entrpoligraf, 2004; inform`ri. vocile distincte [i autorizate ale
idem, Ministrî insotrannîh del. Romantiki i Ne este foarte greu s` ne oprim istoriografiei române[ti
]iniki, Moscova, }entrpoligraf, 2001.
3. Istoria Partidului Comunist (bol[evic) al asupra unui document, dintr-un post-decembriste. Nu ne r`mâne
Uniunii Sovietice, f.l., Ed. PCR, 1944, p. 257. motiv foarte simplu: toate sunt la decât s`-i ur`m succes în
4. „Istocinik“, 2001, nr. 1, p. 49. fel de importante! Dup` activitatea sa [tiin]ific`! (L.C.) u
C
ei de la Woodrow Wilson [tiin]ifice americane [i str`ine. („Problems and Prospects in
International Center for Scholars În paginile prezentului volum se Communist China, 1 May 1963“, pp.
nu se abat de la crezul stabilit la g`se[te cea mai mare colec]ie de 333-365). Istoricii au acum posibilitatea
înfiin]area institu]iei, confirmându-[i documente declasificate pân` în s` surprind` mai bine – gra]ie acestor
statutul de prim editor de documente prezent, despre China. Este vorba de documente – impactul pe care l-au avut
privind rela]iile interna]ionale în 37 de documente, care acoper` ini]iativele maoiste în domeniul
perioada R`zboiului rece. perioada 1948-1976, adic` începând cu economic (Marele Salt Înainte) asupra
Documentelor [i working-papers-urilor sfâr[itul r`zboiului civil [i continuând cu partidului [i felul în care ele au fost
tip`rite în paginile „Bulletin“ (publica]ia perioada de consolidare a regimului, folosite de Mao în lupta pentru putere.
organiza]iei), li se adaug`, acum, un terminându-se cu Marele Salt Înainte [i Documentul NIE-13-7-65 („Political
voluminos corpus de documente – Revolu]ia Cultural`. Toate aceste Problems and Prospects in Communist
editat în colaborare cu The National evenimente, luate fiecare în parte, pot fi China, 5 August 1965“, pp. 391-403)
Intelligence Council (NIC) – despre acum aprofundate gra]ie documentelor este unul dintre cele mai importante ale
China în perioada lui Mao. americane. Pe de alt` parte, ele ofer` colec]iei. El ofer` o imagine sumbr` a
Dac` despre Centrul Woodrow sinologilor români [i str`ini o viziune unei societ`]i chineze ap`sat` de
Wilson istoricii români posed` informa]ii unitar` asupra Chinei comuniste în ineficien]a politicii economice [i de
privind activitatea sa, gra]ie atât perioada p`rintelui s`u fondator. luptele de la vârful Partidului Comunist
Internetului, care g`zduie[te site-ul De regul`, publicul larg consider` Chinez. Membrii de rând erau
centrului, cât [i a eforturilor neobositului c` documentele provenite de la institu]ii demoraliza]i, iar atmosfera în interiorul
cercet`tor american de origine român`, speciale – avem în vedere, prin partidului era „plin` de team` [i
dl. Mircea Munteanu (domnia sa aceast` formulare, serviciile secrete – suspiciune“. Mao este descris ca un om
împarte cu generozitate, ori de c#te ori ar fi f`r` cusur. Altfel spus, informa]ia „ce nu mai suport` criticile“ [i care „are
vine \n ]ar`, publica]iile centrului) de]inut` este sigur`, iar analizele [i tendin]a de a se uita în urm`, în
despre National Intelligence Council prognozele sunt f`r` de gre[eal`, date perioada când conducea r`zboiul civil
(NIC) se [tie, dup` p`rerea noastr`, fiind sursele pe baza c`rora au fost ele pentru a împrumuta metode de
mai pu]in. De aceea, nu credem c`-i realizate. Nu întotdeauna este a[a, iar conducere pentru China de ast`zi“.
în volumul de fa]` exist` câteva Pentru istoricii români, volumul are
documente (de la începutul anilor ’50, o importan]` deosebit` pentru c` el
când serviciile speciale americane reprezint` [i o m`rturie a politicii
tocmai deschiseser` „dosarul chinez“), distincte a României în cadrul mi[c`rii
care dovedesc acest lucru. Este cazul comuniste interna]ionale. În dou`
documentului NIE-10 [i intitulat documente, intitulate NIE 10-61,
„Communist China, 17 January 1951“ „Authority and Control in the
(pp. 81-87), în care exper]ii americani Communist Movement, 8 August 1961“
se ar`tau destul de sceptici în leg`tur` (pp. 313-333) [i NIE 13-9-65,
„Communist China’s Foreign Policy, 5
May 1965“, este subliniat faptul c` „ei
(chinezii – n.n.) încurajeaz`
independen]a unor ]`ri ca România [i,
acolo unde este posibil, defec]iunea de
Tracking the Dragon. National partea Chinei, ca în cazul Albaniei“ (p.
Intelligence Estimates on China 385). Aceste noi documente vin s`
During the Era of Mao, 1948-1976, întregeasc` tabloul rela]iilor româno-
ed. Robert L. HUTCHINGS, chineze în cadrul conflictului sino-
Washington, 2004. sovietic.
Întocmit de o echip` de reputa]i
vom obosi pe cititorii revistei noastre, cu viitorul regimului comunist din China. sinologi din cadrul National Security
dac` vom oferi cercet`torilor români Câ]iva ani mai târziu, în 1958, într-un Council (John K. Allen, Jr., John
unele informa]ii despre aceast` alt document – „Communist China, 13 Carver, Tom Elmore) sub conducerea
institu]ie. NIC este un centru de May 1958“ (pp. 119-163) – era amintit` fostului amabasador Robert L.
strategie care ofer` informa]ii [i analize „coeziunea [i stabilitatea“ partidului, Hutchings, pre[edintele institu]iei,
pentru cei care traseaz` politica coeziune declarat` la Plenara din volumul reprezint` înc` un pas f`cut în
extern` a Statelor Unite. Analizele sale februarie acela[i an. direc]ia unei mai bune cunoa[teri a
sunt folosite atât de cei din anturajul Lupta pentru putere [i dizgra]ia Chinei comuniste. De aceea, astfel de
pre[edintelui SUA, cât [i de mare[alului Peng Dehuai sunt foarte ini]iative se cuvin a fi salutate. u
Departamentele de Stat [i pentru bine analizate într-o serie de
Ap`rare. De asemenea, organiza]ia are documente cum ar fi NIE 13-60
o strâns` colaborare cu speciali[ti [i („Communist China, 6 December Asist. univ.
studen]i din mediile universitare [i 1960“, pp. 249-287) [i NIE 13-63 ! Lauren]iu CONSTANTINIU
L
ucrarea Mariei Georgescu – participarea la noile realit`]i definite prin
România, Fran]a [i securitatea concepte noi, ca sisteme de garan]ii,
european` în anii ’20 – este arbitraj, securitate [i dezarmare.
rezultatul unui studiu realizat cu migal` Autoarea subliniaz` similitudinea
[i r`bdare, de-a lungul mai multor ani, Fran]ei [i României în ac]iunile privind
rela]iile româno-franceze desf`[urate consolidarea p`cii, în aderarea la
pe parcursul secolelor al XIX-lea [i al principiile securit`]ii colective, în cadrul
XX-lea, fiind un domeniu predilect al Societ`]ii Na]iunilor, în crearea unor
autoarei. sisteme de alian]e defensive. Cele
Ar fi interesant` o trecere în revist`
a acestor preocup`ri: „O colaborare
rodnic` [i o prietenie sincer`: generalii
H.M. Berthelot [i Radu Rosetti“ – 1997,
„Les relations militares franco-
roumaines dans les années vingt“ – Maria GEORGESCU,
2001, „Cade]i români la Saint Cyr“ – România, Fran]a [i securitatea
2001, „Fran]a [i România în sistemul european` în anii ’20.
de securitate colectiv` european` în Speran]e [i iluzii,
anii ’20“ – 2002, precum [i studiul Bucure[ti, Editura Militar`, 2004.
redactat împreun` cu Cristophe Midan
„Un exemple de cooperation bilaterale.
Les attachés militaires français en dou` state au abordat diferit principalul dezvoltarea ampl` a raporturilor
Roumanie et roumaines en France“ – factor de destabilizare european: bilaterale [i multilaterale s-a dovedit
2003. pentru Fran]a acesta era Germania, iar inoperabil în anul 1939.
În demersul s`u [tiin]ific, autoarea a pentru România – Rusia sovietic`. Autoarea subliniaz`: „|ncrederea
plecat de la o multitudine de lucr`ri R`scrucea anului 1940, pentru cele României în Societatea Na]iunilor [i în
ap`rute pe aceast` tem`, pe care le-a doua state a fost determinat` de: sistemul alian]elor încheiate sub
completat în mod fericit cu documente echilibrul instituit prin sistemul de la obl`duirea acestui for interna]ional
inedite sau edite depistate în Arhiva Versailles se datora prea mult politicii pentru împiedicarea agresiunii a fost
Ministerului de Externe, Arhivele americane pentru a putea d`inui atunci exagerat`; la fel [i subestimarea for]ei
Na]ionale Istorice Centrale [i nu în când S.U.A. s-a retras din aplicarea lui; politico-militare franceze [i a sprijinului
ultimul rând, în Arhivele Militare izola]ionismul promovat de militar care ar fi putut veni dinspre
Române. Departamentul de Stat [i disensiunile marea aliat`, cum a fost perceput` în
Principalele teme analizate sunt: franco-engleze în organizarea p`cii [i continuare [i f`r` temei Fran]a“.
România [i Fran]a în sistemul de securit`]ii europene; incompatibilitatea Deosebit de interesant` este
securitate colectiv`; revizionismul – intereselor na]ionale ale marilor puteri analiza raporturilor în plan militar
principala surs` de insecuritate; înving`toare; subestimarea intereselor stabilit` între cele dou` state. Sprijinul
dimensiunea diplomatic` a securit`]ii. de securitate ale alia]ilor mai mici; lipsa deosebit acordat în reforma armatei
Tratatul de prietenie româno-francez; de solidaritate în frontul comun al române de Misiunea Militar` Francez`,
dimensiunea militar` a securit`]ii; statelor central [i sud-est europene sub în anii primei conflagra]ii mondiale, a
cooperarea militar` româno-francez`. egida Parisului în ac]iunea de ap`rare determinat preluarea doctrinei [i a
Rela]iile româno-franceze sunt a frontierelor trasate de tratatele de regulamentelor militare, precum [i
abordate, atât din prisma demersurilor pace; subestimarea pericolului adoptarea modului de instruc]ie a
politico-diplomatice, cât [i din cea a reînarm`rii [i consolid`rii Germaniei [i cadrelor militare.
dimensiunii militare, mai pu]in abordat` Uniunii Sovietice; izolarea na]iunilor În perioada interbelic`, Fran]a s-a
de al]i istorici. Aceast` noutate a lucr`rii europene, începând cu criza mondial` situat pe primul loc în domeniile
este dat` [i de forma]ia de istoric declan[at` în 1929, cu scopul de a achizi]iilor de armament [i tehnic` de
militar a autoarei. încerca s`-[i rezolve dificult`]ile prin lupt`, fiind principalul furnizor al
Schimbarea tipului de politic`, de la mijloace proprii. Aeronauticii. Este subliniat` lipsa de
echilibrul for]elor la securitatea Este subliniat` lipsa de consisten]` consecven]` politic`, atât a Fran]ei de
colectiv`, constituirea a doi poli de a conceptului de „securitate colectiv`“, a avea un aliat puternic în România,
putere între statele democrate [i statele acesta generând alte tipuri de cât [i al acestei din urm` de a înt`ri
totalitare – sovietic [i fasciste, ne face aranjamente de securitate decât cele capacitatea de lupt`, profitând de
de multe ori s` ne gândim c` R`zboiul prev`zute de Societatea Na]iunilor [i deschiderea economico-financiar`
rece a început o dat` cu semnarea anume alian]e de tip regional. oferit` de Fran]a.
tratatelor de pace care au încheiat Documentele diplomatice oficiale nu Lucrarea se recomand` ca surs`
prima conflagra]ie mondial`. defineau poten]ialul sau poten]ialii bibliografic` serioas`, ca o lectur`
Într-o lume care nu mai sem`na cu agresori, ceea ce determina obligatorie pentru cei interesa]i de
cea de la începutul secolului, era imposibilitatea întocmirii unor planuri rela]iile stabilite între Fran]a [i România
fireasc` dorin]a noilor state na]ionale militare viabile. în secolul al XX-lea [i nu numai. u
de a-[i defini identitatea prin stabilirea Sistemul de alian]e conceput de
unor noi alian]e, de a se identifica prin Fran]a [i România bazat pe ! Lumini]a GIURGIU
„Lec]ia“ de dans
n anii „obsedantului deceniu“, Sorin Toma aloc` cea mai mare se folosesc toate cli[eele literaturii
P
ân` în 1990, colonelul Ryszard în problemele Tratatului de la Var[ovia, 11 disciplinar din Biedruska. Dup` exe-
Kuklinski a fost cunoscut în lumea cu accent pe cele privind for]ele armate cutarea pedepsei la unitatea disciplinar`,
comunist` numai de apropia]i [i de ale URSS. Dup` mai bine de opt ani de în anii 1950-1960, este avansat în grad,
cei care ascultau postul de radio Europa discu]ii privind reabilitarea sa, colonelul în corpul ofi]erilor, primind apoi diferite
Liber`. A[adar, pe la începutul anilor ‘80, Kuklinski nu a avut mult timp bucuria func]ii de comand` [i de stat major,
se [tia c` acesta era un ofi]er polonez vie]ii în libertate [i onoare în ]ara sa, devenind, în final, comandant de batalion
care a îndeplinit func]ii în conducerea trecând prea devreme în nefiin]`. La 17 într-o brigad` antidesant din Kolobrzeg.
Armatei Polone (ultima func]ie de]inut` iunie 2004, a avut loc, la Cimitirul Militar Aici, Kuklinski î[i satisface o mare pasi-
fiind aceea de [ef al Sec]iei Planificare din Var[ovia, ceremonia serviciului funer- une de via]` – sportul nautic, care-l va
Strategic` din Statul Major General), ar al celui care a fost colonelul Kuklinski. ajuta ulterior s`-[i legendeze unele
îndeosebi în cele de contact cu structuri Biografia lui Jozef Szaniawski îl legit- ac]iuni din domeniul informativ-operativ,
ale trupelor sovietice dislocate în Polonia, imeaz` moral ca fiind cel mai potrivit s` ca agent al serviciilor de informa]ii ameri-
în cadrul dispozitivului strategic al scrie despre Kuklinski [i s` atrag` aten]ia cane. În noiembrie 1952, un prieten al
Tratatului de la Var[ovia, [i c`, în 1981, a societ`]ii civile din Polonia asupra s`u, locotenentul Staniszewski, distruge
ales libertatea, stabilindu-se în Occident. adev`rurilor privind omul, militarul [i ges- documente [i informa]ii confiden]iale,
La 23 mai 1984, sub acuza]ia de trans- tul acestuia de a deveni agent al servici- compromi]`toare pentru Kuklinski, gest
mitere de date [i documente secrete unei ilor de informa]ii americane, \n timpul care-i deschide acestuia drumul avans`rii
puteri str`ine, Tribunalul Regiunii Militare R`zboiului rece, Szaniawski însu[i aflân- în cariera militar`. În 1954, este numit
Var[ovia pronun]` sentin]a de du-se în primele rânduri în lupta împotri- comandant de batalion în Regimentul 5
condamnare la moarte a colonelului va comunismului în ]ara sa. Ca ziarist în Infanterie din Divizia 12 Mecanizat`,
cadrul Agen]iei de Pres` Polonez` (PAP), unde se întâlne[te pentru prima dat` cu
începând cu 1973, a colaborat în mod Wojciech Jaruzelski, pe atunci general de
conspirativ cu postul de radio Europa brigad`, comandantul acestei divizii.
Liber`. Aceast` colaborare a fost între- Apreciat de comandantul s`u, este trimis
rupt` în anul 1985 când a fost descoperit, s` urmeze cursul de comandan]i de regi-
arestat [i condamnat de c`tre un tribunal ment din Academia Statului Major
militar polonez la 10 ani închisoare, General, iar în septembrie 1963 este
acuzat c` este agent al serviciilor de mutat în Statul Major General al Armatei
informa]ii ale SUA. A suportat ororile Polone unde lucreaz` timp de aproxima-
închisorilor regimului comunist pân` în tiv 18 ani (pân` la emigrare), ocupând
diferite func]ii de stat major, pân` la
aceea de [ef al Sec]iei Planificare
Strategic`.
Func]iile îndeplinite în perioada 1963-
1968 i-au permis s` aib` primele con-
Józef SZANIAWSKI, tacte personale cu generali [i ofi]eri
Misiune solitar`. Colonelul Kuklinski superiori din trupele operative ale
[i R`zboiul Rece, Tratatului de la Var[ovia, între care cele
Editura Ex Libris – Galeria C`r]ii ale Armatei Sovietice (Grupul de Trupe
Poloneze, Var[ovia, Chicago, Nord în Polonia, Grupul de Trupe din
2003. Germania, Regiunea Militar` Kiev,
Regiunea Militar` Carpa]i din Lwow,
Ryszard Kuklinski, dec`derea acestuia 1990. Eliberat din închisoare, Szaniawski Regiunea Militar` Bielorusia din Minsk),
din drepturi publice, degradarea militar` continu` activitatea de ziarist [i publicist, precum [i cu ofi]eri ai „armatelor fr`]e[ti“
[i confiscarea întregii lui averi [i a familiei aduc#nd \n aten]ia opiniei publice proble- ale Cehoslovaciei [i RDG. A organizat
sale. Sentin]a a fost ]inut` în secret pân` ma „misiunii de informa]ii f`r` precedent“ personal c`l`torii de studii [i a cunoscut
la 6 iunie 1986, c#nd opinia public` este executat` de colonelul Kuklinski, solic- principalele principii operativ-strategice
informat` despre emigrarea în SUA a itând cu fermitate reabilitarea acestuia. ale r`zboiului planificat s` se desf`[oare
colonelului Kuklinski [i despre sentin]a de N`scut la 13 iunie 1930 în Var[ovia, împotriva statelor NATO [i pentru ocu-
condamnare la moarte a acestuia. Dup` într-o familie de muncitori, Ryszard parea Europei Occidentale. În principal,
1990, Kuklinski devine un subiect de dez- Kuklinski intr`, \n 1947, în noua armat` Kuklinski a cunoscut planul de regrupare
batere public`. El recunoa[te c` a ales polon`. |ntre 1947-1950 studiaz` la pe teritoriul Poloniei a unei imense mase
calea de a lupta împotriva comunismului {coala Superioar` de Ofi]eri de Infanterie de 2,5 milioane de militari cuprin[i în cel
[i, îndeosebi, împotriva ocupa]iei soviet- „Tadeusz Kosciuszko“ (Wroclaw). Dar de - al doilea Proiect Strategic al Armatei
ice, men]ion#nd c` a oferit serviciilor de serviciul militar nu l-a ap`rat pe Kuklinski Sovietice prin care se prevedea modul de
informa]ii americane, din proprie ini]iativ` de represiunile sistemului stalinist din desf`[urare a ofensivei acestor for]e
[i necondi]ionat, informa]ii [i documente Armata Popular` Polon`. Pentru asupra Occidentului. Are ocazia s`
cu privire la poten]ialul militar al trupelor t`inuirea în autobiografie a aspectelor cunoasc` pentru prima dat` Directiva de
sovietice dislocate în Polonia în cadrul legate de activitatea tat`lui s`u (asociat r`zboi sovietic` [i ordinul secret de ofen-
dispozitivului strategic al Tratatului de la regimului mare[alului Pilsudski, ceea ce siv` pentru for]ele armate ale Poloniei,
Var[ovia, planuri de agresiune ale aces- comuni[tii polonezi nu au agreat nici- R.D.G. [i Cehoslovaciei. De asemenea,
tei alian]e asupra statelor membre NATO. odat`), cât [i datorit` prolifer`rii unor s-a ocupat de planificarea preg`tirii oper-
El recunoa[te c` a continuat lupta bancuri cu privire la colectivizarea agri- ative a cadrelor de conducere ale for]elor
împotriva comunismului, dup` emigrarea culturii Poloniei, s-a cerut scoaterea sa armate ale Poloniei, precum [i de elabo-
în SUA, fiind la dispozi]ia serviciilor de din partidul comunist, fiind [i degradat la rarea unor planuri de manevr` ale tru-
informa]ii americane în calitate de expert gradul de soldat [i trimis la Regimentul pelor, cu participarea câtorva divizii
C
autostrada de la Legnica. Szaniawski nu ofi]er de stat major. El a fost îns` acolo onvingerea lui Kuklinski, care jus-
face nici o precizare, dar las` de \n]eles unde s-au aflat informa]iile secrete, pen- tific` gestul s`u, era c` Polonia nu
cititorului c` acesta ar fi fost momentul tru c` statele majore din oricare armat`, este liber`. |n scrierile sale, atunci
care a trezit în mintea lui Kuklinski nece- de la toate nivelele, sunt posesoare de când men]ioneaz` Tratatul de la
sitatea unei colabor`ri cu serviciile de documente care, în func]ie de e[alonul la Var[ovia, precizeaz`, cu obstina]ie [i dis-
informa]ii occidentale. Astfel, la începutul care se afl`, sunt considerate a fi de tinct, „trupele de ocupa]ie sovietice [i ale
lunii august 1968, sub pretextul unei boli importan]` tactic` sau strategic` Tratatului de la Var[ovia“. Nu era singurul
subite, Kuklinski pleac` din statul major deosebit`. Dar a mai avut [i un destin. polonez care gândea astfel. Ideea de
al mare[alului Iakubovski de la Legnica, Din nici una din declara]iile lui ocupa]ie str`in` domin` istoria Poloniei
se întoarce la Var[ovia [i încearc` din Kuklinski sau din înscrisuri nu rezult` c` în raport cu Rusia [i cuprinde întreaga
nou s` transmit` în Occident date [i ar fi intrat în contact cu date [i informa]ii popula]ie, cu toate c`, potrivit datelor ce
informa]ii despre o iminent` agresiune a cu privire la armata român`. Poate c` se vehiculau în presa polonez`, la
Tratatului de la Var[ovia în Cehoslovacia. acesta a fost [i motivul pentru care începutul anilor ’90, aproximativ 80% din-
P
erioada 1968–1970 este Kuklinski nu a fost mediatizat în tre cadrele de conducere ale armatei
men]ionat` ca fiind hot`râtoare România, dup` decembrie 1989. De fapt, aveau studii în URSS ([coli militare sau
pentru decizia pe care a luat-o de func]iile pe care le-a avut nu au facilitat academii). Polonezii se num`r` printre
a colabora cu serviciile de informa]ii ale accesul la asemenea informa]ii, deoarece cei mai mari patrio]i din popoarele lumii
SUA. Motiva]ia a fost agresiunea Armatei direc]ia loviturii principale a Tratatului de civilizate [i nu le e deloc greu s` pro-
Populare Polone asupra Cehoslovaciei, la Var[ovia asupra statelor NATO nu nun]e cu mândrie cuvântul „ojczyzna“
în numele intereselor Kremlinului, ca cuprindea, din punct de vedere (patrie), în orice împrejurare [i \nc` la
urmare a îndoctrin`rii comuniste a geostrategic, România. Armata român` cele mai fragede vârste. Pân` la apari]ia
armatei [i dependen]ei acesteia de nu de]inea documente operative ale pla- unei traduceri \n limba rom#n`, aceast`
mare[alii sovietici. Folosirea regulat` a nurilor strategice ale Tratatului de la prezentare nu este dec#t o modest`
unit`]ilor militare poloneze pentru Var[ovia [i nu existau interferen]e între încercare de a aduce la cuno[tin]a celor
masacrarea popula]iei neînarmate, exe- for]e de tipul celor poloneze. Pozi]ia interesa]i un fapt f`r` precedent în istoria
cutarea de trageri cu armamentul de pe armatei române în Tratatul de la spionajului, dar, mai presus de orice, cum
tancuri [i de pe ma[ini blindate asupra Var[ovia, în general, este cunoscut`. De dezv`luirea adev`rurilor istorice poate
oamenilor nevinova]i îl determin` decisiv foarte multe ori \ns`, în reuniunile na[te eroi, \n r#ndurile unui popor care
pe Kuklinski s` colaboreze cu serviciile comune, generali [i ofi]eri polonezi \i [i-a adulat eroii ori de câte ori a avut
de informa]ii americane [i s` ini]ieze rugau pe colegii lor români s` ridice anu- acest prilej [i oriunde pe mapamond
discu]ii neformale cu ofi]erii Direc]iei mite obiec]ii la deciziile Tratatului de la unde se afl` unul sau mai mul]i polonezi.
Opera]ii din Statul Major General, punând Var[ovia, motivând c` lipsa trupelor sovi- {i totu[i, istoria este cea care î[i va
obsesiv întrebarea „|ncotro mergem?“, etice în România, dar [i politica ]`rii recunoa[te, în timp, eroii [i îi va a[eza în
pentru a încerca s` le atrag` aten]ia noastre fa]` de Tratatul de la Var[ovia locul pe care numai ea [tie c` îl merit`.
asupra drumului gre[it pe care s-a înscris ofereau mai mult` libertate de opinie. Important este ca [i faptele s` fie
Polonia. Tocmai aceast` libertate de opinie deter- cunoscute, misiune pe care Jozef
Începând cu 1971, din proprie minat`, lipsa de afinitate a ofi]erilor Szaniawski [i-a asumat-o [i, în opinia
ini]iativ`, trece la o colaborare sistema- români fa]` de URSS, la care va fi con- noastr`, a dus-o la îndeplinire cu succes
tic` cu Agen]ia Central` de Informa]ii a tribuit [i încetarea trimiterii la studii în [i a convins. u
SUA. Din acest moment, pân` în toamna aceast` ]ar` [i scoaterea din armat`,
anului 1981, când emigreaz` în SUA, înc` din 1965, a acelora care au studiat
colonelul Kuklinski colaboreaz`, timp de în Academiile Militare sovietice, ceea ce ! General de brigad` (r)
aproape 11 ani, cu serviciile de informa]ii generase neîncrederea sovieticilor, limi- Mihaiu M~RG~RIT
americane [i cu cele ale altor ]`ri NATO. tau accesul românilor la documente Ata[atul militar, aero [i naval al
A furnizat, în acest timp, în Occident, importante ale Tratatului de la Var[ovia, României la Var[ovia (1990-1994),
aproximativ 35.000 de pagini de docu- altele decât cele care priveau strict [eful Direc]iei Informa]ii Militare
mente dintre cele mai secrete ale România. Or, ]ara noastr` nu avea un rol (1998-1999)
Contents
l Warsaw Treaty: from Unity to Tensions (Florin Constantiniu, PhD) l Anatoli Gribkov's
Memoirs. Romania, Soviet Union and the Warsaw Pact (Lauren]iu Constantiniu) l Information
about Romania in General Jan Sejna's Memoirs (Florin Constantiniu, PhD) l 1958. The Warsaw
Pact and Peace's Rhetoric (Lucian Dr`ghici) l A Decade from the First NATO's Extension. An
Anniversary under Observation (Colonel Petre Otu, PhD) l November 1962. Romania proposed
the Amending of the Secret Additional Protocol of the Warsaw Pact (Major Petre Opri[) l General
Maiorov's Memoirs. A New Testimony about the Role of the Soviet Factor in Czechoslovakia
(Aleksandr S. St#kalin, Russian Federation) l „In 1968, the Romanian Armed Forces were
prepared to defend the country“, interview with general (ret) Ion Gheorghe l How was disolved
the Warsaw Treaty (Major Florin {perlea, PhD) l „The Warsaw Treaty was Necessary“, interview
with general (ret.) Constantin Olteanu l The Avatars of the Archives Fund (Colonel Alexandru
O[ca, PhD) l
Sommaire
l Traité de Varsovie: de l’unité aux tensions (prof. univ. dr. Florin Constantiniu) l Mémoires du
maréchal Gribkov. Roumanie, URSS et le Pacte de Varsovie (assist. univ. Lauren]iu Constantiniu)
l Renseignements sur la Roumanie dans les mémoires du général Jan Sejna (prof. univ. dr. Florin
Constantiniu) l 1958. Traité de Varsovie et la rhétorique de la paix (Lucian Dr`ghici) l Une
décenie depuis la prèmiere extension de l’OTAN. Anniversaire en observation (colonel dr. Petre
Otu) l La Roumanie propose la modification du Protocole additionnel secret cu Traité de Varsovie
(commandeur Petre Opri[) l «Le printemps de Prague» dans la vision du général A.M. Maiorov
(Aleksandr S. St#kalin, Fédération Russe) l «En 1968 l’armée roumaine était prête à défendre le
pays», interview accordée par le général (r) Ion Gheorghe l Comment a-t-on dissout le Traité de
Varsovie (commandeur dr. Florin {perlea) l «Le Traité de Varsovie était nécessaire», interview
accordée par le général (r) Constantin Olteanu l Avatars d’un fonds d’archives (colonel dr.
Alexandru O[ca) l
Inhalt
l Warschauer Vertrag: von Einheit zu Spannung (Florin Constantiniu) l Marschalls Gribkov
Memoiren. Sowjetunion und der Warschauer Pakt (Universitätsassistent Lauren]iu Constantiniu)
l Angaben über Rumänien in den Memoiren von General Jan Sejna (Florin Constantiniu) l 1958.
Warschauer Vertrag und die Friedensredekunst (Lucian Dr`ghici) l Ein Jahrzehnt seit dem ersten
NATO-Erweiterung. Ein Jahrestag unter Beobachtung (Oberst Dr. Petre Otu) l Rumänien stellt
die Abänderung des zusätzlichen Geheimprotokolls des Warschauer Vetrags vor (Major Petre
Opri[) l „Der Frühling in Prag“ aus dem Sehenspunkt des Generals A.M. Maiorov (Aleksandr
St#kalin) l „1968 war die rumänische Armee bereit, sich das Land zu verteidigen“, ein Interview
mit dem General (d.R.) Ion Gheorghe l Wie der Warschauer Vertrag abgeschafft wurde (Major
Dr. Florin {perlea) l „Der Warschauer Vertrag war erforderlich“, Interview mit dem General (d.R.)
Constantin Olteanu l Die Geschichte eines Archivsbestandes (Oberst Dr. Alexandru O[ca) l