Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HIDRAULICE
-
Selectie de echipamente
exista o diferenta de nivel intre capetele ei), totusi M3 va indica o presiune mai mica decat M2,
ceea ce inseamna ca o parte din presiune s-a pierdut pe traseu. Acest fenomen se produce
in orice sistem in care se deplaseaza un fluid, indiferent de natura acestuia, si se datoreste
frecarilor la peretii conductei si la trecerea prin diferitele componente ale instalatiei (fitinguri,
armaturi etc.). Se numeste pierdere de presiune sau cadere de sarcina si depinde de mai
multi factori : lungimea si diametrul tevii, rugozitatea peretilor, debitul de apa.
Modul de variatie al pierderilor de presiune este urmatorul :
- cresterea rugozitatii duce la cresterea pierderilor de presiune (la acelasi
diametru si debit, o conducta de otel pierde mai mult decat una de polietilena,
polipropilena sau PVC);
- daca se modifica debitul (in aceeasi retea), pierderile se modifica cu patratul
raportului dintre cele doua debite (de exemplu : daca debitul creste de doua
ori, pierderile cresc de patru ori);
- daca lungimea conductei creste, pierderile cresc proportional.
Cele de mai sus ne conduc la concluzia ca pentru orice instalatie putem scrie o relatie
simpla intre pierderile de presiune si debitul de apa :
p = K x D
unde :
(1)
p pierderi de presiune
K - constanta instalatiei
D - debitul de apa
Cunoscand o pereche de valori p si D (de ex. cele din proiect), putem calcula
valoarea constantei K, dupa care putem da diferite valori lui D si calcula p corespunzatoare.
Cu aceste perechi de valori, p si D, putem trasa pe o diagrama cu axele D si p o curba care
arata ca in Fig.2. Aceasta se numeste Curba caracteristica a instalatiei (in exemplul nostru
este curba teoretica).
Este evident ca pe o instalatie reala putem face diverse manevre de reglaj, prin
inchiderea sau deschiderea, mai mult sau mai putin, a unor robineti. Aceasta conduce la
modificarea lui K, deci la o alta curba caracteristica (curbele pivoteaza in jurul originii
intersectia axelor de coordonate).
3
calda menajera (boilere, schimbatoare de caldura) si alte astfel de sisteme. In rest nu sunt
diferente semnificative fata de cele prezentate mai inainte.
*
*
*
Un aspect ceva mai putin cunoscut si stapanit il reprezinta NPSH (in diagrama din Fig.3
se poate vedea aceasta curba, asociata curbei caracteristice a pompei). Denumirea provine
din initialele expresiei in limba engleza Net Positive Suction Head (inaltime neta pozitiva de
aspiratie) si a fost adoptata sub aceasta forma de toti fabricantii de pompe.
Sensul fizic al NPSH este reprezentat de valoarea minima a presiunii ce trebuie
asigurata la intrarea in pompa pentru a compensa pierderile de presiune din zona de aspiratie
a acesteia si a asigura intrarea debitului corespunzator de apa in rotorul pompei.
Detalii asupra modului de utilizare a NPSH se prezinta in capitolul Problema cavitatiei.
B. UNITATI DE MASURA
Marimile cu care se opereaza in mod curent la selectia pompelor sunt :
- debite, exprimate in [mc/h] sau [l/min]
- inaltimi de pompare, exprimate in [mCA], [mbar] sau [kPa].
Echivalenta intre unitatile de masura de mai sus :
1 mc/h 16,67 l/min
1 mCA = 100 mbar = 1.000 mmCA
1 mCA = 10 kPa (10.000 Pa)
Pentru exprimarea presiunii nominale la care rezista corpul pompei se foloseste [bar].
In cataloage sau prospecte mai vechi se mai pot intalni [atm] sau [kgf/cmp]. Aceste unitati sunt
echivalente :
1 bar 1 kgf/cm 1 atm
Nu se va confunda presiunea nominala a unei pompe cu inaltimea de pompare.
Presiunea nominala semnifica rezistenta mecanica a corpului pompei (ex.: O pompa cu Pn10
poate fi supusa la o presiune de 10 bar fara a se sparge),in timp ce inaltimea de pompare
reprezinta capacitatea pompei de a ridica un anumit debit de apa la o anumita inaltime fata de
axul sau. Intotdeauna presiunea nominala are o valoare cu mult superioara inaltimii de
pompare. In general,pentru a se evita confuziile ,cele doua marimi (ambele fiind niste presiuni)
se exprima in unitati de masura diferite (Pn in bar iar inaltimea de pompare in mCA,mbar,kPa).
Este, de asemenea, posibil ca in publicatii de provenienta engleza sau americana sa se
gaseasca diverse marimi exprimate in unitati de masura specifice acestor zone.
G debit de apa
Q debitul de caldura ce trebuie transportat
c - caldura specifica a apei (c = 1 kcal/kg C)
t diferenta de temperatura dintre tur si retur
Daca Q este exprimat in [kcal/h], G rezulta in [kg/h]. Pentru calculele practice se poate
considera densitatea apei egala cu 1 kg/l, astfel ca debitul volumetric (necesar pentru
alegerea pompei) este :
sau
D = G = [l / h]
G
D = = ..........
[mc/h]
1.000
(3)
(4)
(5)
[mCA]
(6)
unde :
[mCA]
(7)
[mCA]
(8)
unde :
H p inaltimea de pompare necesara, [mCA]
d - distanta de la centrala termica la cel mai indepartat punct de consum, [m]
d) pentru pompele de apa calda si rece la bateriile centralelor de climatizare :
H P = 2 x d x 0,03 + pbat + p vr
unde:
[mCA]
(9)
[mCA]
a) pompe submersibile
Debitul unei astfel de pompe trebuie sa satisfaca doua conditii principale:
7
Prima conditie nu este una rigida, in sensul ca nu este obligatoriu (de multe ori,
nici economic) sa fie aleasa pompa la debitul de varf. Avand un rezervor de stocare
corect dimensionat, se va folosi acesta pentru acoperirea varfurilor de consum,
refacerea stocului de apa fiind posibila prin prelungirea timpului de pompare in
perioadele cu consum redus.
In ceea ce priveste cea de a doua conditie, este absolut obligatoriu ca
pompa selectata sa nu aiba debitul mai mare decat cel al forajului, determinat de o
firma specializata si consemnat in studiul hidrogeologic. Nerespectarea acestei conditii
(suprapomparea) conduce la grave neajunsuri, atat pentru put cat si pentru pompa,
cum ar fi :
-
[m CA]
(10)
[m]
[mCA]
[mCA]
(11)
[mCA]
(12)
b) pompe de transvazare
Debitul se stabileste in raport de volumul rezervorului in care se pompeaza si
timpul in care se doreste umplerea acestuia, dar nu va fi mai mic decat debitul care
pleaca din rezervor la utilizatori.
Inaltimea de pompare se stabileste ca la punctul (a), folosind relatiile (10),
(11) si (12), cu precizarea ca H g este dat de diferenta de nivel intre axul pompei si
punctul de utilizare.
c) pompe din grupuri de ridicare a presiunii (hidrofor)
Caracteristic acestor pompe este faptul ca nu se lucreaza la parametrii
constanti. Pe parcursul fiecarei secvente de functionare, pompa evolueaza de la un
debit mare si o inaltime de pompare mica (in momentul pornirii) catre debite din ce in ce
mai mici si inaltimi de pompare din ce in ce mai mari, pana la valorile limita din
momentul opririi.
Valorile semnificative pentru alegerea pompei sunt cele doua presiuni (de
pornire si de oprire) si debitul cel mai mic (de oprire). In mod normal, aceste valori ar
trebui sa fie consemnate intr-un proiect intocmit de un proiectant de specialitate, pe
baza datelor referitoare la utilizatorii de apa ce urmeaza a fi alimentati.
Exista totusi cazuri frecvente cand nu exista un proiect, ofertantul fiind obligat
sa opereze pe baza unor estimari proprii, astfel :
-
unde :
[ mc/h]
(13)
[ mc/h]
N numarul de apartamente
q consum de varf pe apartament ,
[ mc/h]
- coefficient de simultaneitate
Valorile q si se iau din tabelele 1 si 2 de mai jos.
Tabelul 1
Debitul max.consumat pe apartament (q)
Locuinte cu un singur serviciu apa
12 l/min/apartament (0,72 mc/h)
Locuinte medii cu doua servicii apa
18 l/min/apartament (1,08 mc/h)
Locuinte de lux vile
28 l/min/apartament (1,68 mc/h)
Locuinte cu consum simultan mare(hotel,spital) 28 l/min/apartament (1,68 mc/h)
Tabelul 2
Coeficientul de simultaneitate ( ) folosit ptr.calculul debitului efectiv
Numar apartamente Coef. simultaneitate(%) Numar apartamente Coef. simultaneitate(%)
1
100
12
42
2
65
14
39
3
60
16
37
4
57
18
36
5
53
20
35
6
51
25
32
7
48
30
30
8
46
45
27
9
45
50
25
10
44
Peste 50
25
[ m CA],
(14)
H max 60
In practica ,se ia de regula :
[m CA ]
(15)
E. ALEGEREA POMPELOR
Odata stabilite valorile debitului si inaltimii de pompare, se va repera in catalogul
furnizorului, pentru modelul de pompa ales, pe cea pentru care punctul de functionare se
plaseaza in zona optima pe curba caracteristica (vezi Fig.3). Zona optima este cea in care
randamentul global al pompei are valori superioare (in general treimea mijlocie a curbei
caracteristice). Se va evita zona din stanga a curbei caracteristice, in care pompa va functiona
instabil, zgomotos. Deasemenea, este nerecomandata alegerea unei pompe cu punctul de
functionare in zona din dreapta curbei caracteristice (pe coada curbei), datorita
randamentului coborat.
La pompele cu trei trepte de turatie, este recomandata alegerea pe treapta II (curba
caracteristica din mijloc).
10
Exemple
(1) Sa se aleaga o pompa submersibila cu debitul de 12 mc/h si inaltimea de pompare
de 220 m CA. Forajul permite instalarea pompelor de 6".
Din catalogul DAB, se pot identifica urmatoarele variante (v. Fig. 5 ) :
Fig. 6
11
Solutia optima este o pompa DAB , model BPH 60 / 340.65 T (v. diagrama
din Fig. 6 ).
Clic aici
12
Debitul
Se alege
unitatea de
masura
Inaltimea de
pompare
Se selecteaza
categoria de
pompe
Selectarea tipului
de motor
Se confirma datele
(programul incepe
selectia)
Pasul 4 se inscriu parametrii doriti (atentie la unitatile de masura) si eventuale
conditii impuse, apoi se tasteaza OK. Calculatorul va afisa in caseta Prodotti selezionati o
lista de pompe care satisfac cerintele.
Aici se afiseaza
lista pompelor
ce pot functiona
cu parametrii dati
13
Pasul 5 facand clic pe fiecare pompa din lista afisata in caseta, se pot vizualiza
atat diagrama de functionare a pompei (curba caracteristica) cu marcarea punctului de
functionare, cat si cateva caracteristici tehnice generale.
14
Pasul 8 (optional) odata optat pentru o anume pompa, fisa tehnica a acesteia
se poate printa facand clic pe butonul Stampa (stanga sus).
Nota importanta :
Programul de selectie pe calculator nu include si grupurile de ridicare a
presiunii. Acestea se vor alege folosind catalogul fabricantului,care cuprinde diagrame de
selectie pentru fiecare tip de grup in parte.Valorile debitului si presiunilor (minima si maxima)
sunt cele stabilite conform relatiilor 13,14,15 si 16.
F. PROBLEMA CAVITATIEI
Adesea neglijata de catre proiectanti, posibilitatea ca o pompa sa functioneze in regim
de cavitatie este reala si poate provoca grave neajunsuri (functionarea zgomotoasa,
distrugerea rotorului pompei).
Se cunoaste faptul ca, la presiunea atmosferica, apa fierbe la temperatura de +100 C.
Cu cat presiunea este mai mare, cu atat temperatura de fierbere este mai ridicata si invers,
daca presiunea scade sub cea atmosferica (10,33 m CA), apa va fierbe la temperaturi
mai mici de +100 C.
Cand pompa functioneaza, in zona de aspiratie presiunea scade, fiind posibil ca
temperatura la care se gaseste apa sa fie chiar cea de vaporizare la aceasta presiune. In
aceste conditii, in apa apar bule de vapori. Ajungand in zona rotorului pompei, bulele de vapori
sunt zdrobite de paletele acestuia, producandu-se o sumedenie de mici implozii care
disloca putin cate putin din materialul rotorului, pana la distrugerea acestuia.
Fenomenul poarta numele de cavitatie. Pericolul este mai mare la pompele care vehiculeaza
apa calda sau fierbinte, dar exista si la cele din sistemele de alimentare cu apa rece, astfel ca
o verificare este necesara in toate cazurile.
De regula, fabricantii de pompe indica in documentatiile tehnice, pentru cele specifice
instalatiilor termice, care trebuie sa fie presiunile minime in aspiratie la diferite temperaturi.
15
Astfel, pentru pompele DAB, aceste presiuni sunt cele din tabelele de mai jos si
trebuiesc obligatoriu asigurate:
Tabelul 3
Tabelul 4
Modelul
BMH 30/250.40 T DMH 30/250.40 T
BMH 30/280.50 T DMH 30/280.50 T
BPH 60/250.40 M DPH 60/250.40 M
BPH 60/250.40 T DPH 60/250.40 T
BPH 120/250.40 T DPH 120/250.40 T
BPH 120/250.40 M DPH 120/250.40 M
BPH 120/280.50 M DPH 120/280.50 M
BMH 60/280.50 T DMH 60/280.50 T
BMH 30/340.65 T DMH 30/340.65 T
BMH 60/340.65 T DMH 60/340.65 T
BMH 30/360.80 T DMH 30/360.80 T
BPH 60/280.50 M DPH 60/280.50 M
BPH 60/280.50 T DPH 60/280.50 T
BPH 120/280.50 T DPH 120/280.50 T
BMH 60/360.80 T DMH 60/360.80 T
BPH 60/340.65 M DPH 60/340.65 M
BPH 60/340.65 T DPH 60/340.64 T
BPH 120/340.65 T DPH 120/340.65 T
BPH 120/360.80 T DPH 120/360.80 T
BPH 150/340.65 T DPH 150/340.65 T
BPH 150/360.80 T DPH 150/360.80 T
4
4
9
9
5
14
14
18,5
18
16
-19
23
---
7,5
16,5
21
1,6
1,6
2
6
6
5
14
14,5
15
-19
20
1
1
6
6
7
4
4
9
10
11
13
13,5
18
18,5
18
-18
22
22
--
[ m CA ]
(17)
Z 1 denivelarea admisa
[ m CA ]
pb presiunea barometrica [ m CA ]
NPSH presiunea minima neta ce trebuie asigurata la aspiratie [m CA ]
H r - pierderea de presiune totala pe conducta de aspiratie
[ m CA ]
16
pV (m CA)
50
40
30
Serie1
20
10
0
0
50
100
150
200
EXEMPLE :
Exemplul 1
Consideram o centrala termica cu schema functionala (simplificata) din Fig.9.
Fig. 9
Se cunosc urmatoarele date :
- temperatura pe tur, t T = + 110 C
- temperatura pe retur, t R = +90 C
- caderea de presiune pe cazan, p caz = 3 m CA
- caderea de presiune pe SCP , p scp = 6 mCA
- presiunile de calcul si reglaj vas expansiune :
p i = 10 mCA (1,0 bar)
p f = 20 mCA (2,0 bar)
(proiectantul a considerat suficiente aceste presiuni, instalatia avand
inaltime mica)
- pompa este tip DAB, model BPH 120/360.80 T, avand D = 32 mc/h si H = 9
m CA
- date fiind traseele scurte, se neglijeaza pierderile de presiune prin conducte.
Pentru a desena graficul presiunilor, se redeseneaza schema din Fig.9 sub forma
desfasurata (Fig.10)
Fig. 10
18
Fig. 11
Se vede ca s-a eliminat pericolul de cavitatie, fara a mai fi necesara ridicarea regimului
de presiuni in sistem.
Exemplul 2
Instalatie de apa rece (+20C), situata int-o localitate la nivelul marii, pentru un debit de
55 mc/h si o inaltime de pompare de 60 m CA.
S-a optat pentru o pompa standardizata tip DAB, model NKP-G40-250-4-15AA, al carei
punct de functionare se afla in zona randamentului optim (vezi Fig.3- diagrama reprodusa
dupa catalogul DAB).
- NPSH = 4,5 m CA (din diagrama pompei)
- pb = 10,33 m CA (nivelul marii)
- H r = 2,04 m CA (din datele proiectantului)
- pV = 0,22 m CA (vezi Fig.8)
- C = 0,5 m CA (apa rece sub 50C)
Rezulta :
19
Pompa va functiona corect, fara pericol de cavitatie, chiar daca este amplasata
deasupra nivelului apei din bazinul de unde aspira, dar nu cu mai mult de cca. 3 m. Ca
atare, intr-o astfel de situatie trebuie cunoscute variatiile de nivel ale apei din bazin in timpul
functionarii, asigurandu-ne ca nu vor exista perioade de functionare cand nivelul apei sa
coboare sub limita calculata mai sus, favorizand astfel cavitatia.
Exemplul 3
Aceeasi instalatie din Exemplul 2, dar vehiculand apa cu temperatura de +80 C (de
ex. o instalatie industriala).
- pV = 4,67 m CA (Fig.8)
- C = 1,0 m CA (apa calda > 50 C)
Celelalte date sunt aceleasi ca la Exemplul 2.
Rezulta :
Fig. 12
20
In fapt nu este nici un castig. In afara unei investitii mai mari, nici functional nu este
corect. Pe diagrama din Fig. 12 se pot vedea comparativ cele doua situatii (pompa corect
aleasa si pompa supradimensionata). Se constata ca punctul de functionare al pompei se
deplaseaza in cu totul alta parte decat ar trebui sa fie la o alegere corecta.
Efecte ale supradimensionarii :
- debite si viteze sporite
- zgomot in instalatii
- posibile conditii de cavitatie (uzura prematura a pompei)
- suprasarcina pentru motorul electric
Toate acestea vor impune in functionare corectarea regimului de lucru prin diverse
interventii (manevre de robineti , diafragmari, regulatoare de presiune etc.), facand astfel
inutila prevederea unei pompe supradimensionate.
Robinet de
separare aspiratie
Robinet purjare
POMPA
Fig. 13
Fig. 14
Debitul real al
pompei
De altfel, pentru a facilita un montaj de acest fel, la majoritatea tipurilor de pompe sunt
practicate in flanse, inca din fabricatie, prize de masura 1/4".
Se procedeaza astfel :
se inchide robinetul de separatie de pe refulare si se deschide cel de pe
aspiratie ;
se citeste indicatia manometrului si se noteaza, aceasta fiind presiunea de
aspiratie ;
se inchide robinetul de pe aspiratie si se deschide cel de pe refulare ;
se noteaza presiunea de refulare , citita pe manometru ;
calculand diferenta intre cele doua presiuni obtinem inaltimea de pompare (H),
dezvoltata de pompa respectiva;
cu valoarea H ,astfel obtinuta ,se identifica pe diagrama pompei punctul de
functionare si debitul ;
datele obtinute se compara cu cele din proiect si se fac corectiile necesare
(daca este cazul) ;
se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru evitarea cavitatiei (v.cap F. )
3) Verificati curentul absorbit de motor si comparati cu cel inscris
in cartea tehnica (sau pe placuta de pe motor)
O abatere semnificativa indica o anomalie sau un defect, cum ar fi :
- pompa functioneaza cu un debit prea mare, deci in zona de randamente
proaste;
- probleme mecanice in lagare sau la etansari (frecari prea mari)
La motoarele trifazate este foarte important sa se verifice si asigure simetria curentilor.
Trebuie ca valoarea curentilor pe cele trei faze sa fie aceeasi sau foarte apropiata. Asimetria
maxima acceptabila intre valoarea medie a curentilor pe cele trei faze si curentul de pe fiecare
faza nu va depasi 5%.
Daca acest lucru nu se realizeaza, trebuie contactat furnizorul de energie electrica
deoarece este posibil sa existe o asimetrie a tensiunilor in reteaua acestuia.
22
[litri]
(18)
Unde:
Q p debitul pompei in [l/sec]
c) Instalatii la care sursa de apa (retea publica sau put propriu ) nu pot
asigura debitul de varf.
In acest caz, rezervorul tampon trebuie sa asigure si rezerva de apa necesara
acoperirii varfurilor de consum.
Este de observat faptul ca varfurile de consum sunt atat mai mari cu cat
numarul de consumatori (apartamente) este mai mic. De exemplu, la 10 apartamente varful
este de 14 ori mai mare decat media pe 24 de ore, in timp ce la 50 de apartamente de numai
6,7 ori. Pe masura ce numarul de consumatori racordati este mai mare, varfurile de consum
sunt mai atenuate. Este de mentionat ca debitul de varf se exprima in mc/h, dar asta nu
inseamna ca dureaza neaparat o ora sau mai multe, ci se intinde in general pe intervale
scurte, de ordinul minutelor.
Calculul analitic sau grafic al capacitatii rezervorului de acumulare (tampon)
este deosebit de laborios si presupune inregistrarea unor cronograme orare de consum, ceea
23
ce este greu realizabil in practica. Din acest motiv, pentru o rapida estimare, din diagramele
de mai jos se pot determina : consumul total zilnic (mc/zi), consumul de varf (mc/h) si
capacitatea rezervorului de acumulare (in % din consumul total zilnic).
50
46.2
45
42
Consum (mc/zi)
40
37.8
35
33.6
30
29.4
25.2
25
21
20
16.8
15
12.6
10
8.4
4.2
0
0
10
20
30
40
Nr. consumatori (ap.)
50
60
8
7.56
Consum (mc/zi)
6.72
5.88
5.04
5
4.2
4
3.36
3
2.52
2
1.68
0.84
0
0
4
6
8
Nr. consumatori (ap.)
10
12
24
13
12
11
11
10.3
10
11.5
9.6
8.8
8
8
7.1
7
6.1
6
5
5
4
3.55
3
2
1
0
0
0
10
5.5
15
20 25 30 35 40
Numar apartamente
45
50
55
10
11
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0
5
6
7
Nr. apartamente
25
40
35
35
30
30
26
25
23
20.5
20
19
18
17.5 17
17
15
10
5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Numar consumatori (ap.)
90
100
10
0.25
0.33
0.42
0.50
0.58
0.66
0.83
1.00
26
[litri]
(19)
Unde:
K coeficient in functie de puterea electropompei
C v consum de varf in [litri/minut]
Cu valoarea lui V u se intra in tabelul 6 si se citeste pe coloana din stanga volumul
total al vasului de expansiune in [litri].
Tabelul 6
Vu
P +1
1 min
Pmax + 1
[litri]
(20)
Unde:
P min - presiunea de pornire, exprimata in [bar]
P max - presiunea de oprire, exprimata in [bar]
V u volumul util, calculat mai sus in [litri]
27
(v. cap. H)
b) Piscina
Conform Manualul de Instalatii vol. Incalzire, pag.395, cota de apa rece pentru
primenire si compensarea evaporarii este de 50 l / mp.zi, raportat la suprafata oglinzii de apa
a bazinului ( in cazul nostru 10 x 5 = 50 mp ). Rezulta :
D pisc. =
10 5 50
=0,25 mc / h
10 1000
c) Instalatia de irigat
Conform datelor din Catalog HUNTER, rezulta pe cele patru circuite debitele din
tabelul urmator:
Tip
aspersor
Circuit 1 PS 045 SS
Circuit 2 SRS 04
Circuit 3 PGM-04-A
Circuit 4 PGP ADV
Tip
duza
--10 A / 180
2 GPM
Nr. 6
Presiune
Buc. de lucru
Debit pe
bucata
Debit pe
circuit
10
6
2,1 bar
2,1 bar
4,9 l/min
3,7 l/min
49 l/min
22,2 l/min
5
4
2,8 bar
2,1 bar
7,6 l/min
7,6 l/min
38 l/min
30,4 l/min
28
(v. cap. H)
b) Piscina
C zi.pisc. = 10550 / 1000 =2,5 mc / zi
Un caz particular il reprezinta reumplerea piscinei dupa goliri complete. Operatiunea
se efectueaza in cca. 3 zile, necesarul de apa fiind de 33 mc / zi. Ca atare, aceasta cantitate
va fi cea luata in considerare la alegerea pompei din put.
c) Sistemul de irigatii pentru gazon
NOTA: A se vedea si Ghidul de proiectare HUNTER .
Conform Ghidului, rata de precipitatii pentru gazon este de 40 50 l / mp
saptamanal.
Aceasta rata se realizeaza cu urmatoarele durate de functionare :
aspersoare statice PS si SRS 80 min / saptamana
aspersoare rotative PGM 260 min / saptamana
aspersoare rotative PGP 300 min / saptamana
Pentru a uniformiza intr-o oarecare masura consumul zilnic de apa , se vor programa
udari in fiecare zi , cu cele patru circuite functionand succesiv, in intervalul dintre orele 5 si 8
dimineata. Consumul de apa va fi :
Consumul zilnic de apa
Circuit 1
Circuit 2
12
12
Circuit 3
Circuit 4
37
43
TOTAL
3,528 mc /zi
104 minute
C zi 10,3 mc / zi
3.3.
( v. relatia 16 )
Din Catalog DAB se alege un grup de pompare 1KV 6/7 T ( sau 1KV 10/5 T ) , avand
puterea la electromotor de 1,1 kW .
3.4.
V=
31