© MATRIX ROM CP. 16 - 162 77500 - BUCURESTI tel. 01.4113617 coperta : Diana Spanu ISBN 973 - 9390 - 24 - 2 Prefaté Prezenta lucrare a fost elaboratt pentru studemtit din invatdmantul superior, Lucrarea contine elemente introductive de desen tehnic de construct. Sunt prezentate constructile grafice utilizate frecvent in desenul tehnic de constructii, normele si regulile de desenare, reprezentarea elementelor si a constructillor de lemn, beton si ‘metal si notiuni despre desenul topografic. Continutul lucrarii are la bazd prevederile standardelor apionale i internationale din anul 1998 referitoare la desemul tehnie de construct AutoriiCuprins 1. Norme generale de desen tehnic. 1 12. 13. 14, 15 16. 17. 18. 19. ‘Generaliti Linii utlizate in desenul de construct Formatele desenetor tehnice Indicatorul desenelor tehnice Spafi rezervate pentru desen, text gi indicator pe plangele de desen Plierea plangelor. Scrierea in desenul tehnic. Dispunerea proiectilor in desenul tehnic Reprezentarea sectiunilor. L10, Reprezentarea rupturilor LIL. Cotarea in desemul tehnic de construcfi 1.12. Scare utilizate in desemul tehnic de constructi. UL Constructii geometrice TL, Construirea tangentelor la cercui 112. Racordarea dreptelor. 113. Racordarea cercurilor 114. Construirea curbelor tehnice ILS. Arce si bot 116. Mul. IM. Desen tehnic pentru construct din materiale locale. ILL. Reprezentarea constructilor din pimint TIL2, Reprezentarea construcfilor din piate& TI13. Reprezentarea construcfllor din lemn, IV. Desen tehnic pentru constructti din beton structural IV.1. Introducere. ses . TV.2. Principalele normative si standarde pentru constructile din beton structural IV.3, Sc&ri pentru intocmirea desenelor constructiilor din beton structural IV.4, Liniifolosite in desenele constructilor din beton structural TV.5, Convent de reprezentare a constructilor din beton structural TV.6. Notarea elementelor din beton structural 7 V. Desen telnic pentru constructii metalice 7 V.L. Introducere 3. V2. Principalele normative si standarde pentru construcfile 8 metalice 15 V3. Scar utlizate pentru intocminea desenelor de construct metalice 16 V-4. Linii utilizate la reprezentarea constructilor metalice 20 V.5._ Reprezentarea si notarea profilelor metalice 2 V.6. Reprezentarea si notarea sudurilor, 28 V.7,_ Reprezentarea $i notarea niturilor 30 V.8. Reprezentarea imbindrilor prin guruburi si piulije 39 V.9. Reprezentarea imbinirilor cu prezoane o V.10. Reprezentarea, cotarea si notarea constructilor metalice VI. Desen tehnic topograpic oe VL1. Introducere. 62 \VL.2. Principalele normative si standarde de desen tehnic 65 topogratic “ 68 V13. Idealizarea topograficd 70 VL. Planuri gi big B n Bibliografie 81 Anexés 81 82 82 100 100 lesen tehnte de construct ——__tacrnine teeming lor 105 106 106 118 121 121 122 124 124 124 128 135 138 139 140 144 144 144 145 155 162 163Desen tehnic de a facile deconairvet! Norme generale de desen tehnic 1.1, Generalitati Desenul tehnic este 0 reprezentare grafici a unor idei sau a unor obiecte din spatiu, dupa anumite norme si conventiiriguros stabilite Obiectele din spatial tridimensional se transpun grafic pe planul hattiei de explicatii: sub rubrica “EXPLICATII” trebuie date informatiile necesare citirii desenului, explicarea simbolurilor, abrevierilor si unitatile de masura; > instructiuni: sub rubrica “INSTRUCTIUNI” trebuie si fie date informatile necesare realizarii a ceea ce este indicat in desen, completind informatiile date in zona rezervata acestuia; dacd pe plang sunt prezentate mai multe obiecte, instructiunile generale trebuie date in zona destinaté pentru text, iar instructiunile specifice trebuie date impreuna cu figurile corespunzitoarte; > referinje: sub rubrica “REFERINTE” trebuie prezentate datele sau desenele complementare si alte documente referitoare la figura reprezentati.;Desen teknie de construct 4 | 5 6 EXPLICATII A | | < lo é 8) It VIGNETA | t DE_MODIFICARI c By g _ I E Notore |Detalile modiictril Doto|Semnatural —| : I, Ke 5 INDICATOR b Py 4 5 [Ad (420X297) Figura 6.> vigneta trebuie amplasaté astfel incdt s& riménd vizibilé si dupa plierea plangei in format A4; in masura in care este necesar, vigneta trebuie s& cuprinda: = un plan schematic, cu indicarea nordului cladirit si a ariei aferente, — un plan schematic cu indicarea parti de clidire si a ariei aferente, = © secfiune schematicd prin clidire cu indicarea etajului si directiei de observare a vederilor. > Tabelul de modificéri trebvie utilizat pentru notarea tuturor corecturilor si/sau schimbarilor aduse desenului dupa prima editare Tabelele de modificari trebuie s4 contina urmatoarele informati = indicarea modificarii si numerotarea locurilor unde au fost ficute modificarile (rubrica notare), ~ detalille modificarii, — data modificari, — semnitura celui care a ficut modificarea. Litimea tabelului de modificari trebuie si fie egalA cu: — ltimea indicatorului dac& tabelul de modificdri este amplasat imediat deasupra acestuia, — min 100 mm daca tabelul de modificari este plasat in stanga indicatorului Tndltimea fiecdrui rind in tabelul cu modificari trebuie sa fie conform cu regulile date in ISO 3098 - 1 / 93 si trebuie s& asigure spatiu minim intre liniile suport ale serisului. 1.6. Plierea plangelor (STAS 74 - 1994) Plierea plangelor se realizeazi sub form& de armonic& astfel incét si se | obtin’ formatul A4. Initial se pliaz& plansa pe orizontala la intervale de 190 mm, uurmand plierea pe vertical la intervale de 297 mm, ca in figura 8. Tees 21Scrierea in desenul tehnic Standardul SR ISO 3098 stabileste tipurile de scriere cu ména liber’ sau cu sablonul. Principala caracteristicd a scrierii este indlkimea literelor mari si cifrelor (notat& h), Aceasta inaltime poate avea valorile: 2,5; 3,5, 5; 7, 10; 14 si 20 mm. In functie de grosimea liniei de trasare a literelor, scrierea poate fi: « ~ ingusti, de tip A (grosimea de trasare este +); - normalé, de tip B (grosimea de trasare este % ‘Cea mai utilizat& este scrierea normal, de tip B. entra trasarea literelor cu mana, se foloseste o rejea ajutitoare de lini echidistante orizontale si verticale. Liniile orizontale formeazi 16 rénduri intr cle; liniile verticale pot fi perpendiculare sau inclinate la 75° fata de liniik orizontale. ‘in functie de liniile verticale, scrierea poate fi dreapté sau inclinat’. fr figura 9 este prezentat un exemplu de seriere normalé dreapta, {fn figura 10 este prezentat un exemplu de scriere normalé inclinaté | ame in figura 11 sunt prezentate cateva semne de larga utilizare. in figura 12 sunt prezentate literele alfabetului grecese. in figura 13 este prezentat un exemplu de scriere ingustata. in cazul scrierii normale, liniile orizontale formeaz 16 randuri intre ele serierea se executi pe cele 10 randuri din mijloc. fn cazul scrierii ingustate, reteaua de lini orizontale formeaz’ 22 d rnduri iar scrierea se executh pe cele 14 randuri din mijloc. Liniile verticale se traseaza perpendicular sau inclinate la 75° fata de linib orizontale, Pasul dintre liniile verticale este egal cu pasul dintre liniile orizontal ale retelei Figura 9— in tabelul 5 sunt prezentate caracteristicile scrierilor normale si ingustate. Tabelul 5. Seriere normala_| Scriere ingust Tnalfimea lterelor mari ia ciffelor 10 Yigh 14 ub indltimea literelor mici Thoh 10 Yuh Latimea literelor mari in afard de literele J, LAMiW 6 “oh 6 "dh Latimea literelor mari J si Moh yh Latimea literei mari J 5 hoh 5 Muah Latimea literelor mari M si 7 9 "hh 9 "uh L&imea literelor mici in afar de literele f Li hmnthw 6 "oh 6 hh Latimea literelor mici i, ij, J, tif "agh “hah Latimea literei mici r 3 "hh 3 hah Latimea literelor mici m si w 9 "ich 9 "uh Litimea cifrelor arabe in afara de 1 6 "fob 6 hh Grosimea liniei de trasare “oh ‘heh Distanfa dintre doud litere aliturate ale unui cuvant; intre dou cifte al&turate ale unui numar 2 hgh 2 "uh Distanfa minima intre dou’ cuvinte sau numere alaturate 6 "oh 6 Miah Distanfa minim intre dowd randuri (intre liniile de baz’) 16 igh 22 "gh in tabelul 6 este prezentata grosimea de trasare a literelor si cifrelor in funcfie de indlyimea literelor mari. Tabelul 6, Dimensiunea nominala a]2,5 [35 ]5 [7 [10 |i4 ]20 scrierii, mm Grosimea linier |AG/I4h) [0,18 [0.25 [035 [os [07 [a0 [14 de scriere, mm [B(/10h) [0,25 10.35 [0,5 [07 [10 [1,4 [2,0] 1.8. Dispunerea proiectiilor in desenul tehnic Pentru obfinerea proiectilor umui obiect cat si a pozitilor acestor proiectii, se considera obiectul situat in interiorul unui cub, denumit cubul de proiectie (fg. 14). Dupa proiectarea obiectului pe cele 6 fefe ale cubului, se desfigoaré | suprafata cubului. Se obtin sase proiectii (vederi) ca in figura 15. Proiectiile obtinute au urmatoarele denumir: Vedere din fats, Vedere de sus, Vedere din stanga; Vedere din dreapta; Vedere de jos; Vedere din spate awavne 5 Figura 14, in figura 16 este reprezentatd 0 constructie in trei veder. Vederile obtinute prin proiectii ortogonale, pe planele de proiectie in desenul tehnic, obiectele se reprezint& prin proiectii (vederi si sectiuni). determina forma si dimensiunile elementelor exterioare ale constructiei Dispunerea proiectiilor este reglementata de standardul STAS 614 - 76.30. eee ee Figura 15 Daca unele proiecti (vederi si sectiuni) sunt dispuse in alte pozitii decit cele rezultate din figura 15, este necesar si se noteze deasupra acestora denumirea proiectici. 1.9, Reprezentarea sectiunilor oad Planurile se defi i Pena deerinarea clemntelor intiwre ale unei construct pln ety cota 42,80 et inese prin pozitia lor: plan parter sau plan cota + 0,00; (compartimentarea interioar8, grosimea perefilor, a plangeelor, pozitionarea figura 17 b, est oo usilor, a ferestrelor, dimensiunea incaperilor, adncimea si forma fundafilor) se parter al unei clair. , este prezentat un exemplu de sectiune orizontala: planul folosesc seetiuni prin construct. Secjinea. verticals Secjiunea este reprezentarea obiectului dupa tdierea Tui imaginara cu un (perpendicular pe pie eal av poate fi transversal plan de secjionare gi indepdrtarea parti dintre acest plan si ochiu! observatorului. “dimensiunea mai mare), re) sau longitudinal (paralel cu Planurile de sectionare se aleg perpendicular pe planele de proiectic, Secfiunea B-B din figura 17 a, reprezinto sectune longitudinal final. rezultand sectiuni orizontale sau verticale prin construct. Secfiunea A-A din figura 17 b, reprezinta o sect Seotiunea orizontalé se numeste plan, fiind privitt de sus, va cuprinde ‘Urma plana de Samsonite ease elementele caracteristice interioare, existente de la nivelul sectiunii in jos. seefionare $i se reprecint& cu linie punct subge eo & ae traseu de 3). Capetele traseului de sectionare si locuril i ei i ie curile de schimbare a directiei se reprezinti cu segmente groaseDesen tehulc de conn 32 a) ¢) Figura 18. A-A B +4 B-8 \ i 1 T | ©) B -| ; june propriv—zisé b) sectiune cu vedere Figura 17, Dieotia de privire se indicé prin sigefi subfir, perpendiculare pe : Figura 19. segmenisle ingroste. in. dreptul fecrei sige, taseul de secionare seSeofunilepropriu-zises secure cu vedere pot fila rind or. marcheaz& cu cifre sau litere ‘ sectiuni rectilini (traseu de sectionare drept); vrrasele de secionare pot fi rectilini, decalate sau frdnte cain exemplele __«.seoiuni decalate(traseu de secfionae cain figura 180), din figura 18. . * sectiuni desfigurate (traseu de sectionare cu linie frant®) jn desenul de construct se utilizeaza dous tipuri de sectiun: {n figura 20 este prezentat& o sectiune decalati, Elementele secjionate se = secfiunea propriu-zisi (fig. 19 a); contureaza cu linie mai groasd. - secfiunea cu vedere (fig. 19 b)B-B H ] y ZZA Figura 20. up’ pozitia planului de sectionare fay de planul de proiectie orizontal, seefiunile pot fi = sectiuni orizontale (ig. 17 b); = seotiuni verticale (fig. 17 a si 17); = secfiuni inclinate (fig. 21). D Figura 21 Elementele de construcfie simetrice se pot reprezenta sectionate numai pt jumitate, ca in exemplul din figura 22. Fine inna “? 35. 41 ; Figura 22. Sectiunile se ageaz8 pe desen conform modului de dispunere a proiectilor (STAS 614 - 76) {n unele cazuri se intalnesc seofiuni suprapuse peste vedere (figura 23) sau sectiuni intercalate (figura 24), / [ Figura 23, Figura 24.ial Raatchinetinana inane ‘Aceste sectiuni sunt acceptate in scopul economisirii spatiului pe coala dc hate. La reprezentarea sectiunilor se vor respecta urmatoarele reguli = suprafata sectionata se hagureazi sau se poseazi, = materialele de pe suprafaja sectionata se reprezinti prir simboluri conventionale; = materialele pot fi simbolizate prin culori conventionale. Hasurile se executté cu lini subtiri Cs, paralele, echidistante gi inclinate kx 45° fata de cadrul desenului, Distanta dintre haguri se alege intre 1, si 6 mm, it functie de scara desenulu, Sectiunile prin dowd obiecte alaturate se hasureazA cu linii orientat: deferit (figura 25), Daca obiectele alaturate sunt din acelasi material dar de compactitit diferite, se schimba densitatea linilor de hasurd ca in exemplul din figura 26. ‘Desimea hasurilor pentru acelasi material trebuie si fie identic’ pe toat desenele reprezentate la aceeasi scar. Dacé liniile de contur ale elementuly hhasurat au o inclinare de 45° fata de cadrul desenului, hagurile se pot reprezent 1a 60° sau 30° faté de cadrul desenului, figura 27. Figura 25. Figura 26, ; Figura 27. Daca suprafata sectionata are dimensiuni mari se admite hagurarea numai pe o porfiune ingusta (figura 28). dd CLM LL Figura 28 Daca in sectiune se urméreste evidentierea materialelor, acestea se Teprezinté prin simboluri. Simbolurile conventionale se reprezint& in special in cazul secfiunilor verticale. Liniile simbolurilor se traseazi in general cu linie subfire. in tabelul 6 sunt prezentate simbolurile pentru repré ; ezent ee pentru reprezentarea materialelor Materialele de constructie din sectiuni se Q pot reprezenta si prin culori conventionale. Utilizarea culorilor este limitata de faptul c& nu este posibilé reproducerea lor in aparatele de copiat obignuite. i , , conan tabelul 7 sunt prezentate culorile utilizate in desenul tehnic de38 Desen tehnic de constructtt aeeee ul 6 Tabelul 7 tar Materialul Reprezentare Matera Reprezentate Meena Felul materialulul Culoarea A | RAIA | lit > 1:50 Lema Siena Stanca boos a Zidirie de cérimid’ | Rosu Fi Zidirie de piatra | Cenusiu etaared ‘Beton Cenusiu Lichide prefabricat la Material refractar | Galben inchis Scara > 1:50 Sticla Verde deschis galbui aa Metal: profile st Pamant Cafenin ‘Umplutur’ ene bare rotunde Otel Violet inchis x Lemn in sectiune nee fo longitudinal in figura 29 este prezentati o sectiune (printr-o fundatie), cu o TT ‘Lemn in sectiune reprezentare simbolicd a materialelor. transversal general Tzolatie termic’, 1.10, Reprezentarea rupturilor ae de fonici ete. (cu irtmoat explicatii) In desenul tehnic, rupturile sunt 0 reprezentare conventionala care indicd Taolatie ruperea si indepartarea unei porfiuni din obiectul reprezentat. hidrofugs ae Linia de rupturd nu este necesard atunci cand suprafetele sectionate sunt hhagurate sau reprezentate prin simboluri de materiale (figura 30) Tencuial’ pa ‘Azbociment, Rupturile se reprezinti cu urmatoarele linii produse de ipsos ~ linie punct subtire daca sunt evidentiate mai multe elemente Mozaic ; din acelagi material sau materiale diferite; in cazul ementelor : {ntrerupte, indiferent de material, ruptura se indicd prin doua Geam = linii punct paralele (figura 31 a) es Rabit eairearde = Tinie continui ondulat& subtire, in cazul obiectelor material pentru metalice (figura 31 b), i dimensiuni mici Le ale cimpului- linie continua subfire in forma de bucla in cazul barelor de + +2044 lemn rotund (figura 32). Yo UA Y 4 = Tinie continua subtire in zigzag la obiectele din lemn ecarisat (figura 33), Figura 29 WY Figura 32. Figura 30. 1} Dacd ruptura trece prin suprafete mari, conturul acesteia se reprezinta cu 9 linie continua subtire intrerupti, din loc in loc de zigzaguri mici (figura 34) * Qo) Figura 31.eee ee eee tab Glaf Figura 34, in cazul a doud elemente suprapuse din acelasi material, liniile de rupturi se executa decalate (figura 35), Figura 39. Liniile ajutatoare depagesc liniile de coti cu aproximativ 2 mm, in anumite situafi lini ajutitoare se pot trasa la 45° sau la 60° ca in figura 40. 3 2_| Figura 40, t ti Liniile ajutitoare, in cazul suprafetelor curbe, se traseaz& perpendicular Pe curba sau paralele intre ele ca in figura 41hoe Figura 41 Liniile de contur, axele, liniile jutitoare si prelungirile lor nu pot | utilizate ca linii de cot. Liniile de cota se traseaz& paralel cu dimensiunea la car se refer’, ca in exemplul din figura 42. | 200 Figura 42. Distanfele dintre liniile de coti sau dintre linia de coti si contut clementului cotat trebuie s8 fie de minim 7 mm, Liniile de cot se traseaza astfel incat si se evite: = intersectarea linilor de cota intr ele sau cu linile ajutitoare cota, intersectarea linilor de indicatie sau de referint’, = trecerea linilor de cota prin goluri; ~ repetarea cotelor pe aceeasi proiectie a desenului Figura 35 I. 11. Cotarea in desenul tehnic de constructii Cotarea unui desen consti in scrierea dimensiunitor parfiale si totale ale clementelor reprezentate. Cotarea trebuie realizati in asa fel incat pentru determinarea ddimensiunilor elementelor reprezentate s& nu fie nevoie de calcule suplimentare Elementele cotari sunt figura 36): de cota; = linia ajutitoare de cot; ~ linia de indicate; ~ cota; cota de nivel. Linia de cota este linia deasupra cdreia se inscrie valoarea cotei; linia de coth se traseazi cu linie continu subtire Cs si se delimiteazd prin puncte ‘ngrogate sau liniufe inclinate la 45° fata de linia cotei ca in figura 37. linii_ajutétocre_de cota linie de cots Figura 36.Liniile de cot ale unghiurilor razelor si diametrelor se delimiteazi numai ou sigeti ca in figura 43. V2 Figura 43. Figura 37. Delimitarea cu sageti este obligatorie si in cazul cotérii arcelor 5 In cazul cercurilor mici, ségetile se orienteaz& spre interior. Daca cercurile ‘unt mai mari de 6 mm, sigetile se orienteaz& spre exterior. Centrele arcelor de unghiurilor. - Sagetle se executh cu un unghi cuprins inte 15" si 90° in canjee 8 indi print-o crucwli sau un cereuletdack nu sunt determinate de delimitirii liniilor de cota cu puncte ¢i liniute la 45°, atat Tinia de cota cat si lingtersecta adoukaxe, ajutétoare se prelungesc cu 2-3 mm dupa punctul lor de intersectie. cazul reprezentarii elementelor simetrice, acestea se pot cota numai Pentru un desen se va folosi un singur mod de delimitare a linilor de cotta pies cotele generale se indic& obligatoriu pe linia de cot generalé © Linia ajutdtoare delimiteaz’ grafic dimensiunile care se coteazi. S traseaz cu linie continu subfire Cs. Ca linit ajutatoare se pot folos! liniile & contur si axele ca in figura 38, | \ Figura 38, Liniile ajutitoare sunt perpendiculare pe liniile de cota si pornesc de! Figura 44, conturul elementului reprezentat sau de la o distanfé apropiata de acesta (figu’ 39).La cotarea elementelor simetrice, se admite ca linia de cota s& se termin, cu o sigeata numai a unul din capete ca in figura 45. Linile de cota depasesc t aceasti situafie cu $-10 mm axa de simetrie. | 0120 | @ 80 4 Figura 45. Tot cu o singurd sigeati se traseaz& cotele din situatile prezentate figura 46. Figura 46. Cand centrul unui are de cere nu poate fi reprezentat in cadrul desenul linia de coté a razei se traseazi ca in figura 47 Figura 47. ‘© Linia de indicatie sau de referinta (liniile frante) se folosesc la cotarea intervalelor mici ca in exemplul din figura 48. \ V | Figura 48 Linia de referinf& se utiizeaza si pentru alte notatii sau observatii ca in exemplul din figura 49. Linile de referintS se termina a f cu un punet cénd eo suprafafi gi cu sigeti cand se oprese pe lini. mre oP50 Desen tehnic de construct i Figura 49. izarea elementului cotat. Cotele se scriu: cu cifte arabe, iniltimea minima de scriere fiind de 2,Smm (conform standardului de scriere) Jn reprezentirile executate pe o plangi, la aceeasi scar, scrirea cotelor se face cu o singuré iniltime nominali. Cotele se scriu deasupra liniei de cota, 1a circa Imm, i pe cat posibil la mijlocul liniei de cota In cazul desenelor de ansamblu, dac& specificul desenului nu are alte reglementiri, cotele mai mari sau egale cu Im se indica in metri, cu doud zecimale iar cele mai mici de 1m se indic& in centimetri. Cand trebuie indicati si milimetri acestia se scriu sub forma de exponent: 12°, 7 etc. {n anumite situatii, standardele admit utilizarea unei alte unitati de masura. Daca unitafile mam& nu sunt standardizate trebuie precizate intr-o not pe desen unititile utilizate i echivalenta acestora cu cele din SI Cotele se scriu astfel incét si fie citite din fata si din dreapta. Se evita trasarea liniilor de cot si inscrierea cotelor cu inclinarile cuprinse in zona hhaguratd din figura 51. La cotarea reprezentirilor axonometrice, linile ajutitoare se traseazi paralele intre ele, urmand directiile muchilor elementuluireprezentat (Figura 50) 30 oo Figura 50 + Cota indic& valoarea nominala a dimensiunii clemntului cotat poate fi insotiti de simboluri, cuvinte sau prescurtirile necesare pentru Figura $1 In cazul cotarii unghiurilor, scrierea cotei se face ca in exemplul din figura 532. CottFigura 52. [Nu se admite intersectarea cotelor cu linile care pot impiedica citirea I Hasurile si semnele convenfionale se intrerup in dreptul cotelor ca figura 53 Cotele care se refer la dimensiuni reprezentate la alta scard decat ct desenului respectiv se subliniaz, cu exceptia elementelor de constructe fig! {ntrerupt ca in figura $4 { Figura 54 Cotele pot fi precedate de simboluri + ~[a cotarea unor dimensiuni care nu se pot indica cu precizie; + @ la cotarea diametrelor (nu este obligatoriu la reprezentirile cu contur circular); ~ Ra cotarea razelor (dacd centrul arcului nu este indicat), in desenele de instalafii, se mai intalnesc gi alte simboluri ~ Ose inscrie la cotarea unui pitrat; + SR se inscrie inaintea cotei care indica raza unei sfere; = S@ se inscrie inaintea cotei care indic& diametrul unei sfere Penta suprafefele filetate, simbolul ® este inlocuit de litere Pentru filetul metric, utilizat in fara noastr’, se utilizeaza litera M. Pentru alte tipuri de filete se mai intélnese notatii de tipul E (filet Edison), W (filet Withworth in foi) ete. Deasupra cotelor pentru lungimi curhilinii se pune semnul de arc (160) ca in figura 42, * Cota de nivel indica valoarea numeric& a diferentei de inaltime dintre lun punct al unei construcfi $i un nivel de reper. Cotele de nivel se indica in metri ‘cu dou’ zecimale. Ca reper se ia deobicei nivelul pardoselii finite de la parterul ladirii (¢ 0,00). Cotele de deasupra cotei reper se inscriu precedate de semnul + iar cele de sub acest nivel se inscriu precedate de semnul - Pentru inscrierea cotelor de nivel se utilizeazd simboluri triunghiulare cu ‘ndltimea triunghiului egafa cu intltimea cotelor. Pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se ‘nnegreste pe jumitate (figura 55a); pentru cotele raportate la un alt nivel, din ara constructiei, triunghiul nu se innegreste (figura 55 b). in proiectiile orizontale (planuri) simbolul se incadreaz cu un dreptunghi (figura 55 c) anumite cazuri, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel| 42.33 AVA Figura 55. se poate reprezenta pe 0 linie de indicatie ca in figura 56. [-0.50 Figura 56. {in figura 57 este prezentat un exemplu de inscriere a cotelor de nivel pentru o clidire. Figura $7. Simbolurile pot fi reprezentate si prin jumatati de triunghi, figura $8. Pe acelagi desen notatile trebuie si fie unitare | +2,20 = -0,50 Figura 58. * Indicayii de detalin Axele de trasare a constructiilor se noteazi cu cifte arabe si litere mati inscrise in cercuri sau pitrate cu latura cuprinsi intre 6 si 9 mm, in functie de scara desenului, Axele transversale sau radiale se noteaza cu cifre iar axele longitudinale sau circulare cu fitere ca in figura 59,15x30 a aaeeeee YUX IO Figura 61 Figura 59. coteazi prin inscriere pe o lie de referintS a dimensiunilor sectiuni transversal. Dimensiunile si pozitile stalpilor se coteaz& ca in figura 60. Adancimea unui gol se inscrie sub linia de referints, precedata de notatia hh cain figura 63. os e| oO! Ry) 30 30, | 4 I L 20}, |20 20 20 fad 2.20 40) Figura 60. Sectiunile elementelor mici (traverse, grinzi, sipci etc.) pot fi cotate ex 2.50 linie de indicatie cain figura 61. | {n figura 61, prima cota este latura orizontalé a elementului 3x2.50 Figura 62. jn cazul unor elemente care se repeti, cotarea se poate face ca ‘exemplul din figura 62. Golurile verticale in zidarie (cosuri, canale, santuri de conducte) se‘58 Besen tehnte de coustruciil 25x12 Figura 63 Simbolurile nivelurilor corespondente golurilor verticale se noteaz c si P pentru subsol sau parter si cu cifre romane pentru etaje. Golurile din plici se reprezinta ca in figura 64. Desen tehnic de constractit Figura 65. 59 1.12, Scarile utilizate in desenul tehnic de constructii Prin scara unui desen se infelege raportul dintre dimensiunile liniare ‘misurate pe desen si dimensiunile reale corespondente ale obiectului de desenat. Desenele de constructii se executd de reguli la sciti de micsorare si ‘numa unele detalii se fac la scara de mérime naturalé 1:1 sau mitite in standardul STAS 2-82 sunt prezentate prescriptiile referitoare la mérimea si modul de notare a scirilor. in tabelul 8 sunt prezentate scirile standardizate. Tabelul 8. "'Sciti de marire a1 20:1 Figura 64. 5:1 50:1 10:1 100:1 Pantele se indicd printr-o sigeaté paraleli cu panta si avand senstl"Scirq de marie urcare pentra sciri, rampe de circulatie etc. si de coborére pentru pantel® naturaty re scurgere ca in figura 65. Selii de micsorare | 12 1:20 1:200 1:2000 1:20000 15 1:50 1:500 1:5000 1:0000 1101100 1:1000__1:10000de detaliere necesar la reprezentare. Toate proiectile unui obiect trebuie si fie] aceeagi scar&. In desenul de constructii se utilizeazi freevent scarile: =1:200, 1:100 gi 1:50 pentru desenele de ansamblu ale constructillor ¢ cli; = 1:50 si 1:20 pentru desene de executie; Figura 66. = 1:20, 1:10, 1:5, 1:2 gi 1:1 pentru detalii de construct = 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1;500 si 1:200 pentru planurile de situatie si La aceeasi scar, gradatiile principale sunt din 5 in 5 cm. Distanta dintre amplasament. dou’ gradatii sau modulul scarii este: 50/2,5 =20mm. Diviziunile sunt distantate Scara se indick pe desen numai in indicator, dac& toate proiecfil Ia 20 mm intre ele numerotindu-se de la stnga la dreapta, in ordinea 5, 0, 5, 10, obiectului sunt la aceeasi scari, Daca sunt unele proiectii la alta scar, pe acela 15 etc. Ultima gradatie are atasati unitatea de misurd reprezentati (cm), in desen, scara se noteaza in felul urm&tor: intervalul 5 - 0 numit contrascard se imparte in intervale mai mici. = in indicator se trece mérimea scarii principale (scara proiectiei principat Cu aceasti scar se lucreaza in felul urmator: dac& trebuie trecuta pe urmata de scarile secundare intre paranteze. De exemplu: 1:20 (1'5,1:2). desen 0 lungime de 32 cm, se pune unul din varfurile compasului pe diviziunea = pe desen, lng denumirea proiectiei la scar& diferita de scara principal, ; 30 la dreapta lui 0, iar celdlalt varf pe diviziunea 2 de pe contrascaré. Lungimea inscrie marimea sc&rii. De exemplu: Sectiunea A-A Scara 1:5, Vedere din! mAsuratd intre vrfurile compasului dé lungimea de notat pe desen. Scara 1:5 Scara progresivé sau scara cu rejea se foloseste mai ales in desenul Daca plansele cuprind numai detalii executate la sciri diferite, sca topografic. Este o scar’ mult mai precis’ decat scara grafic simpla. fiecirei reprezentiri se inscrie in dreptul titlului proiectiei respective, iar Scara triunghiularé universal permite fata de celelalte variante, trecerea indicator in compartimentul scdnii, se inscrie o linie scurta. Daca plangele cuprit 4¢ 1a 0 seara Ia alta sclri diferite pentru cele dowd axe de reprezentare, cele dou scari se inseriu| indicator precedate de litera O pentru axa orizontalé (de exemplu O - 1:50) de litera V pentru axa vertical (de exemplu V - 1:100) © Seciri grafice in cazul unor desene care urmeazi a fi mirite sau micgorate, scara: indica si grafic Scarile grafice permit determinarea dimensiunilor necotate pe dese climinand calculele de transformare, Scara grafici se execut’ de asemenca cazul desenelor reprezentate la 0 scar nestandardizaté i in cazul hirtilor. Su utilizate tre tipuri de scdri grafice: = scara grafica simpla; — scara grafic& progresiv sau scara cu rejea; — scara triunghiulara universala. Scara grafici simpla se caracterizeaz& prin gradatii echidistante. Distat dintre dou’ gradatii se numeste modulul sedi. in figura 66 este prezentat un exemplu de scar graficd 1:2,5. Scara oud linii paralele la o distanta de 1-1,5 mm, pe care se executl gradatia62 Santee II. Constructii geometrice in desenul tehnic de constructii se folosesc numeroase constructii grafic pentru reprezentarea obiectelor sau a constructiilor civile. Dintre construcfille grafice mai des intélnite se remarci - construirea tangentelor la cercuri; = racordarea dreptelor prin arce de cere; = construirea curbelor tehnice; - arce si boli; = muluri, IL1. Construirea tangentelor la cercuri Figura 67. Se unesc O cu P si se determind mijlocul segmentului in M; se traseaza un cere cu raza MP care permite gisirea punctelor A si B, care sunt punctele de tangent cdutate, Se unesc A cu P si B cu P. in figura 69 este prezentat& construirea tangentelor comune exterioare la doui cercuri, Punctele de tangenfi se pot gsi cu o construct ajutitoare Se construieste in Oz un al treilea cere concentric cu cercul mare si de razi R.- r. Din punctul O; se duc tangentele la noul cere ca in exemplul din 7 figura 68. Construind razele care trec prin O2 si A apoi prin O2 si B_ se obfin fn continuare sunt prezentate cdteva exemple de tangente construit punctele C gi D. Se duc razele OxE paralelé cu O,C $1 OLF pataleli cu OD. Se diferite cercur obfin astfel punctele E si F, unind E cu C si F cu D se objin tangentele comune = construirea tangentei intr-un punet pe cerc, exterioare, ~ construirea tangentelor la un cere dintr-un punct exterior, {n figura 70 este prezentata construirea tangentelor comune interioare la ~ construirea tangentelor exterioare la doua cercuri, doua cercuri. in O2 se construieste un al treilea cerc cu raza R + 1. Se - construirea tangentelor interioare la doud cercuri. . ,, construiesc in continuare tangentele exterioare la acest cerc duse din O; fin figura 67 este prezentati 0 variant de construire a tangentei IS bonform modelului din figura 68 objinandu-se punctele A si B. Raza Oy A cere cu rigla si compasul. Se prelungeste mai inti raza OP si se ia un punct Hetermina punctu E iar raza OxB determind punctul F. in cercu cu central O, se in aga fel incdt OP = PP, Se construieste apoi mediatoarea segmentului OP; ue razele O,G pataleld cu O,F si OAK paraleli cu O,E Tangentele comune ajutorul compasului, objindndu-se tangenta clutata, ‘Mterioare se traseaza intre K si E respectiv F si G. fn figura 68 este prezentat construirea tangentelor Ia un cere dintr+ punet exterior.Figura 69. Figura 70, 11.2 Racordarea dreptelor in general, prin racordare se intelege unirea a doua linii (drepte sau ‘ourbe) printr-un arc de cerc, Racordarile prezentate in continuare se refers In + racordarea a doui drepte; ~racordarea unei drepte cu un cere in figura 71 este prezentata racordarea a dou’ drepte printr-un arc de cere de razi dati (R). Figura 71 a prezint& cazul dreptelor care formeazd un unghi ascutit, iar 71 b, cazul dreptelor care formeazii un unghi obtuz.6 eee Centrul arcului de racordare (C) se giseste la intersectia a doud paralele duse la cele dou drepte, la distanta R. Extremitatile arcului de racordare (A B) se gasesc ducnd din C perpendiculare la dreptele date. {in cazul dreptelor perpendicular, in figura 72 este prezentaté o metodi de gisire a centrului de racordare si a extremititilor arcului de racordare utilizdind numai compasul Figura 72. {In figura 73 este prezentati racordarea a doua drepte paralele cu arce dt cere egale, fiind date extremititile arcelor de racordare (A si B). Punctele é racordare A si B se unesc, apoi se construieste mediatoarea, objindndu-s punctul D. Mediatoarea segmentului DB intersecteaz& perpendiculara dusi in B Ja Dz, in Os. Acest punct este un centru de racordare. Dreapta OD se prelungeste si se intersecteaz& cu perpendiculara dusd is | Figura 74 Ala Dj, obtindndu-se al doilea centru de racordare, O2 Liniile construite se intersecteazi in C, centrul de cd jin figura 74 este prezentati racordarea unei drepte cu un cere print-ubxtremititile arcului de racordare (E si F) se obfin unind O cu C ‘) ducdnd arc de raz& dat. Cercul este exterior arcului de racordare. spendin a din C la D. acd arcul de racordare are raza R, se construiesc 0 paraleld la dreap! figura 75 este prezentat cazul racordarii unei drepte cu un cere in D (la distanta R)si un arc de cerc de raz r + R concentric cu primul cere. retout este interior arcului de racordare. oe __ Pentru gisirea centrului de racordare se duce paralela la D la distanta R.Se vonstruieste un arc de cerc cu raza R - r care se intersecteaz& cu paralela trasataanterior in C, centrul de racordare, Se prelungeste CO din colo de cer objindndu-se B. Din C se coboara perpendiculara la D obfinandu-se E. Arcul se traseazi intre B gi E Figura 76. Figura 75, 11.3, Racordarea cercurilor in figura 76 este prezentat cazul racordarii a dow’ cercuri cu un art cercurile fiind exterioare racordari. Centrul arcului de racordare se giseste la intersectia a doua arce. Uni dintre arce are centrul in O; si raza Ri + R in care R este raza impusi & racordare, Al doilea arc are centrul in O. si raza Ro + R i intersecteaz& primul arc in C, centrul de racordare, Extremitiile arcului de racordare se gisesc unin! C cu Qj si C cu Op (punctele A $i B). fn figura 77 este prezentat cazul racordarit a doua cercuri cu un art cercurile fiind interioare racord&rii, fn figura 78 este prezentat cazul racordarii a doud cercuri, arcul de Central arcului de racordare se giseste la intersectia unor arce de cere o*8ordare fiind exterior unui cerc gi interior ceuilalt . central in Os si Oz i de raze R - Ry si R - Ro in care R este raza impusi & racordare. Unind C cu 0; si C cu On se obfin punctele A si B care constitu extremitajilearcului de racordare. Figura 77.eee tt ener 5 Figura 79. {amod similar constructia se repeta si pentru celelalte sferturi ale elipsei in figura 80 este prezentat’ o metoda de construire a unui oval, figuré care poate aproxima (in axonomettie) elipsa. Figura 78, Se traseazi mai intdi un cere ajutitor, cu diametrul egal cu axa mare a valului. Cu ajutorul compasului, se traseaz& arcul AB cu raza = semiaxa mare. Ducind dou’ arce de cer, unul cu raza R + R; si cellalt cu raza R - R;Seunesc E cu A si E cu B, obfindndu-se centrele C,si Cz. Se unese apoi F cu C, se obtine centrul de racordare C. Unind C cu O; se objine A; B se obtine unindjif cu C, C cu O> si prelungind segmentul IL 4. Construirea curbelor tehnice Sunt prezentate céteva curbe mai des intdlnite in tehnic&: ~ elipsa; ~ ovatul, ~ hiperbola; ~ parabola; = spirala ' Elipsa se poate construi cu suficienta precizie cand se cunosc axele. in figura 79 se prezinté metoda constructei elipsei prin puncte. Elipsa se construieste plecdnd de la un dreptunghi, Segmentele EC si OC & se impart in acelasi numar de parti egale, in fimctie de precizia cerut’ le 5 construct elipsei Prin A si B se duc segmente spre diviziunile de pe EC si OC Segmentele se intersecteaz objinandu-se punctele de construire a elipseiTrasarea ovalului incepe cu arcul cu central in C; (tangent la cere) apoi cu arcul cu centrul in C2, extremitatile find pe liniile care trec prin C1 gi Co Pentru inchiderea ovalului se duc arce cu centrele in F si E. fn figura 81 este prezentat& constructia unei hiperbole prin puncte. Se considera cunoscute: distanja dintre varfurile hiperbolei si focarele. Pe axa ‘ransversala se iau diferite puncte K; (in exteriorul segmentului F,F2). Cu centrul in F; se traseazK un arc de cerc ou raza KyAy iar cu centrul in Fa un arc de cere cu raza R= Kis La intersectia arcelor de cerc apar punctele H, si Hp care sunt puncte ale hiperbolei, Dacé se pistreazi centrele, prin inversarea razelor se determina puncte simetrice cu primele dar situate pe cealalti ramuri a hiperbolei. Luand alte puncte K; se determina si alte puncte ale hiperbolei Figura 81 in figura 82 este prezentati constructia unei parabole prin puncte, Se dera cunoscutd distanta de la focarul parabolei la axa directoare (p). Primul punct care se determind este varful O situat la p/2. Alte puncte se i ducand paralele la directoare la distante Iuate arbitrar. Prin punctul B s-a © paraleld la directoarea D. Cu centrul in focarul F se traseaza un arc de ferc de raz R = EB, care intersecteaz paralela dus& prin B in punctele P; si P2 ‘are apartin parabolei in figura 83 este dat un exemplu de construire a unei spirale . Spiralele se pot construi cu mai multe centre. fn exemplul dat, spirala are trei centre. Se construieste mai intai triunghiul echilateral cu latura egala cu o treime din marimea pasului spiralei. Varfurile triunghiului sunt centrele arcelor de cerc ‘are formeazi spirala, iar prelungirea laturilor limiteaz& arcele de cere succesive. IL 5. Arce si bolti Arcele sunt constructii curbe din cdrimida, piatra sau beton, destinate si ‘Acopere un gol dintr-un zid si si descarce greutatea constructiei aflata deasupra Acestora.14 Desen tehnle de construct. Desen tekule de constructit 5 La construirea unui arc se folosesc blocuri de zidérie numite boltari fntre boltari sunt rosturi inclinate numite asize, care converg spre centrul arculi. Arcele mai des utilizate in construct sunt: = arcul in plin cintru; ~ arcu! eliptic, = arcul ogiva; ~arcul rampant, 5 in figura 85 este prezentat un exemplu de arc in plin cintru, (cu indltimea ‘egal’ cu jumitate din deschidere): Figura 83. Elementele unui arc sunt prezentate in figura 84: * arcada - partea curba a arcului; * planul de nastere - suprafata pe care se reazemé arcul; © deschiderea - distanta dintre punctele de sustinere masurate pe planul de nastere; © indltimea (h) - distanta intre planul de nastere si punctul cel mai inalt al Figura 85, arcului Cheie sou boltar In figura 86 este prezentat un exemplu de arc eliptic. Constructiile de inchidere Beometrice sunt asemanitoare celor intalnite la constructia ovalului. Axa mare AE se imparte in trei parti egale; se construieste apoi triunghiul echilateral CiC2Cs. Varfurile triunghiului sunt folosite ca centre pentru arcele de cere. Boltar_de nastere Impostis Figura 86,| In figura 87 este prezentat un exemplu de are-ogivi, Arcul ogiva este compus din dou arce care pot avea razele egale cu deschiderea arcului (arc- ogiva echilateralf) sau mai mici (ogiva ascutit), Figura 87, fn figura 88 este prezentat un exemplu de arc rampant, Se consider’ cunoscute deschiderea si inclinarea rampei Figura 88, Pentru construirea arcului rampant se parcurg mai multe etape 1) se construiesc bisectoarele unghiurilor « si f. Bisectoarea unghiului intersecteaza segmentul DyD2 in punctul C; 2) din C, se duce perpendiculara la FE, objinindu-se C:; perpendiculara construit& intersecteazA bisectoarea unghiului ain Cs 3) se traseaza arcul D;Cz cu centrul in C; gi arcul PC: cu centrul vin Cs, Bolta este un element de constructie destinat si acopere un spafiu intre dementele verticale de sustinere (coloane, ziduri etc.). Boltile se pot clasifica, in fanctie de forma lor, astfel: ~ bolticilindrice (au forma unui semicerc in sectiune); ~ bolti inelare (au axa longitudinalA arcuits), ~ bolti conice (au in sectiune forma con sau trunchi de con); = bolt sferice IL6. Muluri Mulurile sunt elemente ornamentale folosite in decorarea clidirilor. Profitul mulurilor este format din arce de cerc, Mulurile pot fi formate din arce de cerc simple (sfert de cerc, cavet, tor) sau din arce de cerc racordate intre ele (otia, dusina, talonul), {n figura 89 sunt prezentate trei tipuri de muluri din arce simple: a- sfert de cere; b-cavet; c- tor. {n figura 90 sunt prezentate dous tipuri de muluri din arce racordate a dusina cu arce egale, in patrat, b- dusina cu arce egale, in cere. tin inversarea flexiunilor se obtine talonse obfin punctele de tangent 1 si 1', Se traseazi arcul de racordare 2'I’ cu gentrul in Os si apoi arcul simetric cu centrul in 0's. Se construiese mediatoarele segmentelor 3'4 si 34, gisindu-se prin prelungire Os si O's la intersectia cu jeclungirea diametrului 22” ‘Arcele exterioare 314’ i 34 se construiesc cu centrele in O's si Os Considerdnd punctul S'la cota -1,45, se unesc punctele 3” si 5’ gi se construieste fediatoarea segmentului. Mediatoarea permite gisirea punctului Ox si a smetricului acestuia, O's. Cu centrele in Oy si O's se construiesc arcele 3°7 si 38 Figura 90. Aplicatie in figura 91 este prezentata constructia grafica (scara 1:20), a sectiunii unui canal colector ovoidal Constructia grafic’ a ovoidului incepe cu trasarea a douk cercurt tangente. Diametrul cercului mare este dublul diametrului cercului_ mic. | Diametrul cercului mare se imparte in parti egale objinandu-se O2 i O’2, Se); unesc O2 cu O; si 02 cu Oj. Se construieste mediatoarea segmentului O2 si s¢ obtine prin prelungire, Os. Unind Os cu O1 gi prelungind dincolo de cercul mieFigura 91. IIL. Desen tehnic pentru constructii din materiale locale I1L.1. Reprezentarea constructiilor din pimant Introducere Pentru toate tipurile de constructi din materiale terestre, pamantul este tun element de baza. Tipuri de construct de pamant © constructii hidrotehnice: diguri, baraje etc. * findatii si umpluturi pentru toate tipurile de clidiri, monumente, drumuri, poduri etc. in figura 92 este prezentat un baraj de pimfnt cu simbolizarea materialelor utilizate: tiated . : + + WV sere SION SS BRRRE RRR RRO Figura 92111.2. Reprezentarea constructiilor din piatri Piatra este un material de constructie cu o bund rezistenti mecanic& si chimicd, cu o larga utilizare incd de la inceputurile constructiilor realizate de ‘cameni. Tipuri de construct din piatra — constructii hidrotehnice : diguri, epiuri, praguri, baraje, portur, etc, — construcfitcivile, industriale si speciale: clidiri, monumente, zidur etc, = drumuri si poduri . : in functie de calitatea prelucririi se reprezinti fetele poliedrelor din piatrd prin contururi nerectilinii, ca in figura 93. CIN=+0,00 II1.3. Reprezentarea constructiilor din lemn Lemnul este o resursi regenerabilé in limita echilibrului ecologic general, foarte usor de prelucrat i utilizat in functie de umiditate si caracteristicile mecanice. Speciile materialului lemnos folosite in constructii, in functie de ordinea desorescatoare a rezistenfei la compresiune, sunt urmatoarele. * foioase: salcdm, stejar, gorun, gita, fag, frasin, ulm, arin, plop; * rsinoase: pin, molid brad, larice Constructile si elementele de constructii din lemn se clasificd astfl: ‘© dupii durati: - permanente; - provizori © dupa conditiile de exploatare: ~ adipostite; neadapostite; — in apa; ~ supuse alternativ in mediu umed si uscat. © dupa destinatie: — constructiicivle, industriale, speciale; ~ lucriri de arté (podur, ziduri de sprijin etc); — constructii hidrotehnice; ~ speciale (silozuri, buncire, turmuri de racire etc.) Elementele din lemn utilizate in construct, trebuie si corespunda umitoarelor standarde: > lemn brut STAS 435 - 91; > lemn ecarisat (semirotund, rotund cu doua fete plane, cioplit cu patra fete, cherestea) ~ foioase STAS 8689 - 86; — riginoase STAS 942 - 86 Jann prelucrat industrial: + panel STAS 1575 - 88; © PAL STAS 6438 - 86 (pllci aschii lemn); plici celulare din lemn (PCL) STAS 1624 - 92; placi din fibre de lemn (PFL) STAS6964 - 88; placaje STASI245 - 90, + Principalele normative si standarde pentru constructile din lemn Normative Pus - 1981 ~ Instructiuni tehnice pentru proiectare, executarea si receptionarea perefilor despartitori din panouri prefabricate pe baza de produse lemnoase (INCERC); i"- Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casi la materialele lemnoase folosite in constructii (ICPIL); ~ Indrumitor privind utilizarea in constructii a placilor din agchii de lemn sia placilor din fibre de lemn (ICPIL); - Normativ pentru alcdtuirea si executarea invelitorilor Ja constructii (INCERC); ~ Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plici emailate sau melaminate din fibre Jemnoase (INCERC); ~ Normativ pentru alc&tuirea si executarea pardoselilor (INCERC), ~ Instrucfiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in construct a tamplariei dis Jemn (INCERC, ICPIL, IPCT); ~ Normativ tehnic de reparatiicapitale la clidiri gi constructi speciale (INCERC), - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor de constructii din lemn gi textile utilizate in constructii (Comandamentul pompierilor, centrul de studii experimentiri pentra prevenirea gi stingerea incendillor) C46 - 86 C36 - 86 37-79 C70 -86 39-82 199-79 POS 77 C58 - 86 Standarde STAS 856-71 ~ Constructii din lemn. Prescriptii de proiectare. SR ISO- 857-94 - Constructii de lemn, Piese si elemente din lemn pentru construct. Conditi tehnice de calitate, ~ Deseuri tehnice. Produse finite din lemn, Clasificarea deseurilor si reprezentari conventionale. STAS 11461-80 - Imbinarea lemnului masiv, Imbinari cu dinti trapezoidali Prescriptii de execute si verificare ~ Lemn rotund de rasinoase pentru constructii, Manele si prajini STAS 6224 - 82 STAS 1040 - 85 STAS 3415-84 - Lemn rotund pentru piloi STAS 4342-85 - Lemn rotund de foioase pentru construct STAS 942-86 - Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale. STAS 8689-86 - Cheresteaua de foioase. Dimensiuni nominale. STAS 575-88 - Panel. STAS 1624-92 - Placi celulare din lemn pentru usi interioare. ‘STAS 6438-86 - Placi din agchii de lemn, Placi de interior presate perpendicular pe fete. STAS 6964-88 Placi din fibre de lemn, Clasificare si terminologie STAS 7004-89 - Placaj din lemn pentru lucr&ri de exterior. STAS 465-90 Ferestre si ugi de balcon din lemn pentru constructi Sectiuni. STAS 466-92 - Usidin lemn pentru construct civle, Sectiuni STAS 469-79. - Ferestre din lemn pentru cladiri industrale. Ferestre simple. Sectiuni. ‘STAS 470-80 = Usi de lemn pentru constructii industriale, agrozootehnice gi tip M. Usi cu falt, Sectiuni. ~ Ferestre si usi din lemn. Condit tehnice generale. - Obloane rulante, Prescriptii tehnice. ~ Glasvanduri din lemn ~ Ferestre, usi de balcon, usiinterioare si exterioare de lemn pentru constructii, Formate si alcatuie. ‘STAS 9317/2-87 _- Tamplatie pentru constructii civil si industriale. Usi si ferestre din lemn, Metode de verificare a calitti STAS 9322-89 - Usi gi ferestre, Clasificare si terminologie. STAS 228/,-89 _- Parchet din lemn masiv pentru pardoseli STAS 3344/,2-75 _- Pavele din lemn masiv pentru pavaje STAS 9160-93 - Parchet din lemn masiv pentru pardoseli, Determinarea aut. Placaj de fag pentru lucrari de interior. STAS 479 - 88 STAS 3366 - 86 STAS 4928 - 89 STAS 5333 - 93, STAS 1245 - 90 > Reprezentarea elementelor de lemn + Lema brut rotund, figura 94 5c.1>50 Figura 94 a,© Lemn ecarisat, = Semirotund, figura 95 >50 Figura 94 b. Se.1350 Figura 96 b, ~ Cioplit cu patra fefe plane, figura 97. Figura 97 b. figura 98, (i825,n=20 mano O| Imbinari in lemn «. imbinari prin chertare © in dinti trapezoidali, figura 100. - Figura 98 d Figura 100 © Frontale cu prag L, Placaje, PCL), figura 99. ‘Lemn prelucrat industrial (Panel, PAL, PFL, Placaje, PCL), figura «Prag simplu complet inecat, figura 101 se -G) a=pty, Figura 99 a— Frontale in genunchi, figura 106. eat cho i a2 sake Figura 106. © imbindri cu prag cu chertari laterale — Frontale ortogonale cu texturd fara prag, figura 107. (a1-9.159 Figura 108, ~ Transversale, figura 110. 4 + TE Figura 107 — De prelungire, figura 108 — Laterale, figura 111 Figura 110,(bxh) tO Figura 111. ¢ imbinari cu pene — Imbindri cu pene prismatice, figura 112, (lynn) el Figura 112 ren 95 ~ Imbinari cu pene inelare netede si dinjate din piese metalice, figura 113, dintatd (rozeta) Figura 113 rice (cuie, dornuri, guruburi, prezoane), figura bxh. Figura 114 ~ imbinari cu pene flexibile (lamele), figura 115.Reprezentarea constructiilor de lemn © Scara normala, figura 117, Figura 115 — Imbinari incleiate cap la cap figura 116 a, tegite figura 116 b. Figura 117, ‘ Plangee cu grinzi de lemn, Reprezentarea grinzilor — simplificat (numai axele); ~ obignuit (contur si axe), + Dusumele, figura 118. Figura 116, * Plafoane, figura 119 NSIS A aoO 39 Desenele de constructii de lemn sunt insofite de un extras de material inos. Extrasul (prezentat in tabelul 9) are rolul de a stabili cantitatea si rturile de material lemnos necesar execufiei. Fiecare tip de pies& de lemn are numar de identificare numit marc&, Piesele de lemn sunt introduse in tabel in inea marcilor. Tabelul 9, ica | Denumirea [Dimensiun | Unitate | Cantitii | Nr. ] Camtitiii | Obs. piesei i de | parfiale | buc. | totale bxhxt | misuri | (pe buc.) (ol. 5x6) sau x1 T 2 3 4 sé 7 z : I 1 7 ta Figura 118, Plan +2.70 Figura 119.IV. Desen tehnic pentru constructii din beton structural IV. 1, Introducere Betonul este materialul compozit (agregate, ciment si plastfianti), care datorité raportuluiintre pretul de cost si durablitte, are in prezent cea mai larg utilizare in constructi In functie de solicitarile la care sunt supuse si tehnologia de executie, clementele de construct din beton sunt urmitoarele: a) Beton simplu Bc3° (B 50); Bc5 (B 75), Bc7° (B 100); ) Beton armat care poate fi pus in opera sub forma de monolit si prefabricat Principalele clase (marci) de beton sunt: : Bcl0 (B 150), BeiS ( B 200); Bc20 (B 250); Bc22* (300); Bc2S (350); Bc30 (B 400); Be35 (B 450); Bc40 (B $00); Bc50 (B 600); Bc60 (B 700), Bc70 (B 800). Principalele tipuri de ofel utilizate la armituri sunt: OB 37, PC $2, PC 60, PC 90. ©) Beton precomprimat si beton post comprimat Principalele clase (mérci) de beton sunt: Be 20 (B 250), Bc 30 (B 400), Be 35 (B 450). Principalete tipuri de ofel pentru armaturi sunt: PC 90, SBPAI, T.B.P. 4) Armitura betonati; se utilizeazi pentru constructii 2velte (“zgarie nor > Principalele marci de beton sunt: BcS0 (B 600); Bc60 (B 700); Be70 (B 800) ar laminate de ofel comnier, profil U, profil T, rotunde etc. Constructile de beton se incadreazd in clase de importanté, in modul |gmitor: )Clasa de importanga I. Constructii de importanta exceptionala a c&ror avariere are urmari catastrofale si exploatarea ‘ lor neintrerupta este indispensabili; 4)Clasa de importanyé II. Constructii de importanta deosebita a céror avariere are urmari deosebit de grave si constructii necesare pentru recuperare in urma uunor evenimente catastrofale precum si constructile de valoare cultural deosebité. (Clasa de importanté III. Constractii de important medie pentra care ‘nu exist indicatii de incadrare (majoritatea constructilor). Clasa de importantes IV. Constructii de importanta secundaria cfror avariere implic’ un pericol redus pentru viata si sanatatea oamenilor si pagube materiale reduse ©)Clasa de importanté V. Constructii neimportante, provizorii, valoare tedusi a clror avariere nu prezinti.pericol Pentru viafa si sindtatea oamenilor, constructii pentru adépostirea temporari a animalelor. 2, Principalele normative si standarde pentru constructiile din beton structural { Normative 120-85 - Norme cadru privind utilizarea terenurilor la amplasarea obiectivelor de investiti P167-67 _- Norme privind cuprinsul, modul de intocmire, completare si pistrare a cirtiitehnice a constructilor. 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismic’ a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industrale P2-85 - Normativ privind alcétuirea, calcull gi executarea structurilor de zidaie NP 28-78 - Norme tehnice, privind stabilrea distantelor intre rosturile de dilatare ale constructilor. P73-78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor de beton armat si beton precomprimat.102 P103 - 82 P78 -84 P80 - 74 P83 -81 PBS - 82, PLI9-85 93-76 P126 -86 P10-86 C160 - 75 P7-77 P70-79 P106- 85 P1909 - 80 155-81 C211 -82 P59 -82 C28 - 83, - Instructiuni tehnice pentru proiectarea elementelor de beton precomprimat partial, folosind armaturi pretensionate si nepretensionate complementare. = Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea elementelor din beton precomprimat, cu armétura preintins& din sérma tip SI-MA 140/160. - Instructiuni tehnice pentru calculul i alc&tuirea elementelor armate cu ofel = Instructiuni tebnice pentru calculul si alcdtuirea constructiva a elementelor compuse beton-ofel - Tstructiuni tehnice pentru proiectarea constructilor cu structura din diafragm de beton. - Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea gi exploatarea cdilor de rulare pe grinzi de beton armat ~ Indramator pentru calculul structurilor de hale industriale alcatuite cu stalpi din beton armat. Indrumitor pentru proiectarea imbinarilor elementelor prefabricate de beton, in acord cu conditile de industrializare a executiei la santier - Normativ privind proiectarea gi executarea Iucritilor de fundatii directe la constructi ~ Normativ privind alcHtuirea si executarea pilofilor pentru fundatii - Normatiy privind proiectarea gi executarea constructilor fundate pe terenuri slabe - Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea si exedcutarea constructiilor fundate pe arm&turi cu umfliri si ICB. - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea constructilor. - Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea si executarea tirantilor pretensionati ancorati in teren. - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare - Instructiuni tehnice pentru utlizarea superplasifiantilor la prepararea betoanelor de ciment - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea arma cu plase sudate a elementelor de beton. = Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de ofel beton, are ? c140- 86 NE 042-99 C285 C206 - 85 C212 - 87 130-78 122-81 NPSO- 87 C41 - 86 162-73 cu -74 Cl4-82 P104- 83, 17-82 Cli6 - 82 C193 - 79 170-87 P25-85 P61-71 P128 - 86 —- / = Normativ pentru executarea fucrarilor din beton si beton armat. - Normativ pentru executarea lucratilor din beton precomprimat = Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infigurare. ~ Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor = Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucririlor de constructi din beton aparent cu parament natural. = Norme tehnice pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore pe elemente din beton si beton armat. - Normativ pentru alcdtuirea, executarea gi folosirea cofrajelor glisante ~ Normatiy pentru alcdtuirea, executarea $i folosirea coftajelor metalice plane pentru perefi din beton monolit la cladir. + Instructiuni tehnice privind alcdtuirea gi folosirea in constructi a panourilor din placaj pentru cofraje. - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie = Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretior din beton celular autoclavizat ~ Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie gi tencuiala. + Instrucfiuni tehnice pentru aledtuirea si executarea peretilor din placi ondulate din azbociment. ~ Instructiuni tehnice pentru executarea zidarilor din piatr’ brut. + Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat in medii agresive ~ Normativ pentru proiectarea si executarea clidirilor social-culturale - Normativ pentru proiectarea terenurilor sportive, stadioanelor si complexelor sportive. = Normativ pentru proiectarea céminelor pentru varstniciP101-78 102-78 C16 - 84 C15 - 78 22-84 C5685 C54-81 CH7-70 €200- 81 C149 - 87 P18 - 83 ‘Standarde - Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea cladirilor de Jocuit eu structura de rezistenté din panouri mari = Norme tehnice privind proiectarea si executarea ad&posturilor de aparare civilé in subsolurile clairilor noi = Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructie gu a instalailor aferente - Normativ pentru proiectarea aparatelor de reazem la poduri = Normativ pentru executarea imbricémintilor din beton de ciment la drumuri. : ~ Normativ pentru verificarea calitii’ si receptia lucrarilor de construcfi si instalatilor aferente. - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor, - Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei pentru determinarea defectelor din elementele de beton armat. - Instructiuni tehnice pentru controlul calitaii betonului la constructii ingropate prin metoda carotajului sonic. - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele beton si beton armat. = Norme tehnice de proiectare si realizare a constructilor privind protectia la actiunea focului STAS 855-79 - Desene tehnice de constructii. intocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat. STAS 9581 -87 _- Constructiicivile, industriale si agrozootehnice. Proiectarea cu ajutorul modelelor. Clasificare, termeni de baza, scAri si mod de_prezentare. STAS 8530/2-92 - Coordonarea modulara in construotii. Reguli de proiectare. STAS 10101/¢-75 - Actiuni in constructi. Clasficarea si gruparea actiunilor STAS 11100/,-93 - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Rominiei STAS 10102- 75. - Construcfii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentra calculul si alcdtuirea elementelor. STAS 10104 - 83 - Constructii din zidlrie, Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale STAS 9791-83 - Rosturi la fatadele cladirilor executate cu panouri mari prefabricate, Clasifcare, terminologie si principii generale de proiectare STAS 10107/-90 - Construct civile si industrale. Calcutul si alcdtuirea elementelor structurale din beton, beton armat gi beton precomprimat. STAS 10107/-90 - Construct civile, industriale i agrozootehnice. Plangee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare. STAS 10107/,-92 - Constructii civile, industriale si agricole. Plangee H curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescripti de calcul si alcdtuire. STAS 10107/;-90 - Construct civile, industriale si agricole. Plangee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare. STAS 10107/-90 - Construcfi civile industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat, Prescriptii de proiectare. STAS 10109/-82 - Constructi civile industrale si agrozootehnice, Lucriri de zidarie, Calculul si aledtuirea elementelor. SR ISO 4066 - 96 - Desene de cladiri si construcfi civile. Extrase de armaturi SR ISO . 7437-96 - D.T.D.C. Reguli generale pentru intocmirea desenelor de executie pentru elementele structurilor prefabricate SRISO 4172-96 -D.T.D.C. Desene de ansamblu pentru structuri prefebricate a .3. Sciri pentru intocmirea desenelor constructiilor din beton structural carile planurilor de cofra si armare: 1/100, 1/50, (1/25), 1/20 carile detalilor de armare: 1/100, 1/50, (1/25), 1/20, 1/10, 1/5, V2 rile planurilor de montaj prefabricate: 1/100, 1/50, (1/25), 1/20.IV. 4. Linii folosite in desenele constructiilor din beton structural Linia continua groasé (b) pentru trasarea arméturii cuprinse in element sau extrasa si pentru trasarea stalpilorinferiori plangeului in planurile de coftaj Linia continué mijlocie (b/2) pentru trasarea conturului elementelor in orice fel de proiectii (vedere sau sectiune) si pentru trasarea constructor. Linia subsire (b/4), pentru trasarea conturului arméturii la sc&ri mai mari sau egale cu 1:10, axe si cote conform ISO 129-94 sau STAS 1434 - 83. IV. 5. Conventii de reprezentare a constructiilor din beton structural Reprezentarea constructillor si elementelor din beton se face prin planuri de ansamblu pentru infrastructuri, ca in desenele din anexa c&rti Planul de fundatii se reprezint& printr-o sectiune, cu vedere de sus, facuta prin constructie, cu un plan orizontal deasupra socturilor stilpilor. Un ‘exemplu este prezentat in figura 120, (plan fundatie, scara 1:50). in planurile de fundafii,cotarea se face astfl: + axele constructiei si pozitile fundatilor fata de axe; pentru fiecare talpa se inscrie cota sipaturii in cote relative; in cazul in care aceste cote au alté semnificafie, acestea se precizeaz& prin note pe plan, * cotele stalpilor, grinzilor de fundatii, zidurilor, cuzinetilor, soclurilor, tilpilor de findatii, distangele intre talpile de fundatii si cotele generale ale constructici. La redactarea planurilor de fundatie se va preciza obligatoriu prin noti * rnivelul planului de referings +0,00 in cote absolute ‘© nivelul terenului natural in cote relative © natura si caracteristicile terenului de fundare denumirea § rezistenfa mecanici a stratului pe care se fuundeaz8, nivelul maxim al apei subterane si agresivitatea acesteia, Plamil de cofraj se reprezinti printr-o vedere de sus a elementelor componente, considerind armiturile montate si betonul neturnat, ca in cexemplul din figura 121 Elementele de beton se reprezinta astfel: « stilpi se reprezint® in sectiune, hagurénd suprafata respectiva; EE Figura 120. 107COTA +6.55 TE ETAJUL I PLAN PLANSEU : 5 is © Figura 121 Say 15 aoe © diafragmele (peretii de beton) se scot in evident in plan prin posare; ‘ peretii de zidfrie portanta se marcheaz& prin hasuri interioare longitudinale la distanta de 1 mm, sau prin posare, « secjiunile verticale in zonele caracteristice prin elementele orizontale rabatate in planul orizontal al cofrajului, Planurile de cofiaj se coteazi respectind urmitoarele recomandiri se inscriu dimensiunile in plan ale elementelor reprezentate, pozitle in plan faté de axele de trasare ale construct’ si distanfele intre aceste clemente, precum si cotele generale; * obligatoriu se va cota, in cote relative, nivelul superior al plicii, pozitia si mérimea denivelérilor, cota de nivel maxim8, precum si diferenta de nivel pentru placile si grinzile in pant; * sgrosimea placilor (hp) se coteazi in centimetri in modul urmator: : ~ céind majoritatea panourilor de placa au grosime egalé, notatia se inscrie fn ttlul desenului; = daci grosimea placilor difera notatia se inscrie pe o diagonalé a suprafefei cu placa de aceeasi grosime, Planuri de armare Cateva exemple sunt prezentate in anexa cart [Modul de armare se indic& astfl: © direct pe planul de cofraj, forménd un plan de cofraj si armare; * pe un plan separat daca claritatea nu permite intocmirea unui desen Jcomun cu planul de cofraj; Reprezentarea si cotarea armiturilor in planul de armare: * se deseneazii céte o bard din fiecare tip, considerate rabatate in planul frajului; dacd cofrajul are mai multe cdmpuri armate identic, tipurle de bare formeazi armétura placii se deseneazi intr-un singur cmp, iar lungimea pe e este valabilé armitura respectivi se indic& cu o linie limita de sige; « cotarea si notarea arméturilor se face conform SR ISO 406-96. in tabelul 10, sunt prezentate céteva forme preferentiale de armituri. ~ pentru barele cu © < 12 mm care se traseaza direct nu este obligatoriu se coteze lungimile partiale ale elementelor de bar&; ~ fiecare tip de bard extrasi se coteaza cu toate lungimile partiale scrise leasupra sau dedesubtul segmentelor cotate firi liniile de cot lungimile artiale ale segmentelor barelor se misoari pe axi, iar ale etrierilor la fata terioara (daci unghiul de indoire este 45° nu se mai coteazi distanta fat de mitiile zonei indoite; lungimea gi forma ciocurlor se va stabili normelor in Vigoare, in functie de ofelul utilizat, conform figurii 122.112 7 99 | Alte forme ° a Figura 122, «© fungimea totalé a unei bare rezulté din suma lungimilor partiale rotunjite a centimetri intregi, plus lungimea ciocurilor, totul rotuniit la multiplu de 5 em cel mai apropiat. 1a aproximativ 1 mm deasupra fieckrui tip de arméturd se inseriu urmatoarele date: = numarul bucifilor asemenea; = diametrul in mm, precedat de simbolul ® ; = Tungimea totala notata cu L. La armaturile din plici, numérul barelor asemenea se da prin numarul total de bare pe o anumité portiune (prin numlrul de bare pe metrul liniar de placa sau prin echidistanta dintre bare. ‘© dac& armitura este asezaté pe mai multe rénduri, pe barele respective se indic& randul pe care trebuie montate (randurile se noteaza de la cexteriorul spre interiorul elementulu); arginea reazemului pana la capit si distanfa de la marginea reazemului pani la inctul de ridicare a arm&turii inclinate, ‘© la plicile armate pe dowd direotii se specifica conventional pe ua axe rectangulare, directiile pe care se monteazi armatura pe fiecare rand; asta specificatie se face in fiecare cémp, sau in afara planului daca este abilé pentru toate cmpurile plici © arinitura de repartitie se deseneazi, fie ca tip de bard rabituta in ul cofrajului, fie conventional cu o linie scurté trasat in sensul lungimii rei gi terminat& cu sigeti la ambele capete; pe aceasti linie se inscrie cuvantul partti” si pozitia unde se monteaza bara (sus, jos, sus si jos), iar sub ea se marca barei inscris4 intr-un cerc, num&rul de bare asemenea si diametrul in mm precedat de semnul (numérul de bucafi se di pe metru liniar de 3. sau numarul total pe o anumita portiune), conform figurii 123, Rep. jos = Rep. sus si jog 6496 /m Rep. sus. (D)486/m 0837 5)406/m OBST Figura 123, * fiecare plansd de armare se completeazA cu un tabel cuprinzind ul armaturii elementelor reprezentate; daca tabelul cu extrasul de armare pe o plans separati se specific atat pe planga cu extrasul, precum si in sele cu planurile si detalile de armare numérul de plans corespunzator la e se refer’; Informatii cuprinse in extrasul de armare — identificarea elementului de structura in care se gaseste bara, = referinfa unica a bare ~ tipul ofelului; ~ diametrul barei in mm; — lungimea fiecdrei bare, in mm; = numérul de elemente; — numarul de bare pe element; — numérul total de bare; ~ lungimea totalé in mm rotunjité la multiplul de 25 mm cel mai apropiat, ~ cod forma, conform SR ISO 4066 - 96; — dimensiunile partilor curbe in mm, rotunjite la multiplu de 5 ‘mm cel mai apropiat;da — litera care indic& modificarile (A, B, C ete.); — indicator conform SR ISO 7200 - 94. Detaliile de armare, in vedere si sectiume, se reprezinti considernd armatura montatl si betonul transparent, conform figurii 124 s figurii 125. (ema Figura 124. In detaliile de armare se reprezinta: ‘+ conturul elementului de beton; © armitura montaté in element; © armatura extras& (prin translatie) pentru fiecare tip de bara, in afara elementului, exemplu in figura 126. La cotarea detaliilor de armare se dau: + dimensiunile elementului de beton; « grosimea betomului de acoperire, in sectiunile unde difera de prevederile tehnice de specialitate, ‘© pozitia de coborire a fiecdrei bare inclinate, de la margines reazemului, F2 2-2 30 ARMARE FUNDAT 5x15 ea : 5 @ vere BETON ARMET twa se ota pe plonge ospty2c8 | /. 20 @ ») Figura 126. ‘* lungimea cilaretilor si a segmentelor orizontale a barelor ridicate pe reazem; + distangele pe care se pun etrieriiinchisi sau deschisi marcati pe desen sau prin nota, ‘© pozitiile innddirilor barelor de rezistenta; * lungimile de petrecere a barelor, * nivelurile caracteristice in cote relative Detaliile de armare a stalpilor se pot intocmi si sub forma unui tabel in care se reprezinta stalpii in sectiune transversal pentru fiecare nivel, iar barcle longitudinale se extrag schematic si se coteaza pe tipur. Planurile de montaj ale elementelor prefabricate cuprind reprezentait clementelor prefabricate, montate pe pereti, inainte de monolitizare. Porfiunile turnate monolit se vor evidentia prin hagurare (45°). Desenele de dispunere generala trebuie s& contin * notarea elementelor structurale si reperele detaliilor, * pozitile axelor de trasare a constructiei- caroiajul cladiri, * pozitiile prefabricatelor prin axele sau conturul lor fat & axele constructei, STsssIsIIEL nETEITTEL eETL nEEEEIETEEEEE 7 * dimensiunile suprafetelor de acoperit si numérul de bucati asemenea; * cotele generale. Detaliile elementelor prefabricate trebuie si cuprind& one © notarea elementelor gi a reperelor ajutitoare, conform figuri ‘+ armarea conform ISO 3766, * conditi referitoare la suprafefe indicate in mm, conform figurii 127 b; © partile incorporate, gdurile, nigele gi figele de catalog tip; ‘© misurile prevazute pentru realizarea decofiari, * dispozitivele de securitate pentru ridicare, manipulare, transport si de depozitare indicate in mm, conform figurii 127 e; © linile caroiajului; ‘+ dimensiunile rostului cu indicarea tolerantelor necesare; ‘+ metodele de imbinare (suduri), buloane, monolitozari); * partile incorporate si detaliile de prindere inclusiv produsele sliturle prin trimiteri la utilizate; 9150) Reper 7/12 ah m4 fopf Saofod Figura 127,Figele elementelor prefabricate trebuie sii cuprinda: # notarea elementelor(referinfa unic8); denumirea elementelor; numarul de elemente; ‘masa in kg sau tone pe fiecare tip de element; dimensiunile fiecirui tip de element; masa total in kg sau tone; referinte speciale, observati Maircile betoanelor, tipurile de ofel utiizate, locul unde se folosese si ddupi caz, calititile cerute betoanelor se inscriu in mod obligatoriu prin una din urmétoarele variante: ~ deasupra indicatorului, o singuri data dact indicajia este valabila pentru toate elementele confinute de plans; ~ dacd se folosesc mai multe marci de beton sau tipuri de ofel, specificarea acestora se face sub tilul elementului respectiv, sau de la caz la caz prin noti special scrisi deasupra indicatorulu, IV.6, Notarea elementelor din beton structural Elementele de construcfi reprezentate in planuri si detalii se noteazi cu litere i cifte pentru identificare. Fundatile se noteazi cu litera “F” urmaté de un indice care poate fi indicatival stilpului pe care il susfine sau un numar rezultat numerotarea tipurilor de fundagi Silpii se noteazi cu litera S urmati de un indice care poate fi una din variantee: * indicativul celor doud axe la intersectia cérora se afl stalpul © mumirul stélpului rezultat din numaritoarea intr-un sistem unitar (exemplu - numerotare de jos in sus si de la stanga la dreapta, incepiind cu stalpul din stinga jos a planului constructiei); + sumarul rezultat din numerotarea tipurilor de stip. Stilpii igi vor pistra acelagi indice pe toate nivelele construcfiei; notatia stalpilor se inscrie pe o linie de refering, fa numérator, iar la numitor se inscre dimensiunile sectiunii transversala a stalpului (in cazul unor sectiuni de forme speciale, indicarea dimensiunilor nu este obligatorie). Exemplu de notare in figura 128 See 49 40x30 - Figura 128, jntr-un singur cmp, dimensiunile sectiunii transversale in fiecare deschidere in care difera) fotatea se scrie pe proiectie in plan a grinzii sau deasupra linei sale de contur a linie de refering Diafragmele (peretii din beton) se noteaz’ cu o litera (D) urmata de un ice mumeric care rezulté din numerotarea lor in plan. Acest indice este acelasi tru toate nivelele constructiei. Notarea se serie pe proiectia in plan a afragmei, sau deasupra liniei sale de contur far linie de referintS, cain figura D7 tT ——— Figura 129 Centurile se noteazi cu litera C urmata de un indice numeric pentru ierea tipurilor in plan si de dimensiunile secfiunii transversale scrise in dinea “bx”. Aceasti notatie se scrie pe proiectia orizontalé a zidului portant ste care se executi centura respectivai sau in afara proiectei zidului pe o linie referinti, cain exemplul din figura 130.. Sg 25x20 7° Figura 130. Buiandrugit legati monolit cu placa sau centura se noteazK cu litera B ‘urmati de un indice numeric de diferentiere a tipurilor in plan si de dimensiunile sectiunii transversale scrise in ordinea bxh, ca in exemplul din figura 131. fT B, — 25x50 Figura 131 Jn plamirile de montaj, elementele prefabricate reprezentate se noteazi cu litere majuscule urmati de un indice numeric pentru diferentierea tipurilor Elementele prefabricate cuprinse in cataloage se noteaz’ cu indicativul de catalog, eee TERE ES COnSITNCET 121 . Desen tehnic ‘pentru constructii metalice -1 Introducere Materialele metalice au rezistente mecanice ridicate in comparatie cu alte teriale de construct, motiv pentru care sunt preferate in urmatoarele meni ~ constructii de clidiri (magazii, acoperisuri, copertine etc.) ~ constructii speciale (silozuri, buncare, turnuri de racire, turmuri pentru tele de radiocomunicatii, poduri, viaducte etc.); ~ construcfii pentru acumularea fluidelor (rezervoare, acumulatoare etc.); ~ conducte pentru transportul fluidelor (refelele si instalatile termice, api - canal, gaz metan, produse petroliere, produse chimice ete); ~ constructia de masini, utilaje si echipamente. incipalele tipuri de ofeluri utilizate in constructi * Marcile OL32, OL 34, OL 37, OL 42, OL 44, OL 50, OL 60, OL 70, OLC25, OLC 35, OLC 45, OLC 55 care alcituiesc tablele pentru constructii mecanice (T'c) STAS 901 - 80; rcile OL32 si OL34 pentru tabla zincata (Tz) STAS 2028 - 80; * Marcile OL 32, OL 34, OL 37 pentru tabla ondulata (To) STAS 2029 - 80; * Mircile OL 42, OL 44, OL $0, OL 60, OL 70, OLC 35, OLC 45, OLC 55 pentru table groase (Tb) STAS 437 - 80; * Mircile OCS 44, OCS 52, OCS $5, OCS 58 care tablele pentru constructi sudate (TCS) STAS 9021 - 89; * Mircile OL32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru tablé striaté (TGS) STAS 3480 - 80; + Mircile OL 32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru banda de ofel (LT) STAS 908 - 80;aoe — — * Marcie OL 37, OL 44, OL 52 pentru profile laminate + comier cu aripi egale (L) STAS 424 - 86, ‘cornier cu aripi neegale (LL) STAS 4425 - 80, ofel I STAS 565 - 83, ofel I economic (IE) STAS 7550 - 66, ofel U STAS 564 - 83, ofel U economic (UE) STAS 7551 - 66, ofel T STAS 566 - 83, fel rotund care formeaz’ suruburile pentru fundati (@) STAS 2350 -080. « Tevi STAS 530/;2 -90, STAS 404/13 - 90, STAS 7656 - 80, STAS 6898/2 - 90. 'V.2. Principalele normative si standarde pentru construcfii metalice Normative 54-80 _- Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructilor din profile de ofel cu pereti subtiri formate la rece, P74-81 _- Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea proiectarea constructilor metalice din profile cu goturi in inima; 107-79 _~ Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru si de rulare metalice; 108-80 _- Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din ofel cu seotiune plind, inim supla, omogene sau hibride; P110-81 _- Instrucfiuni tehnice pentru realizarea structurilor usoare cu ferme din cabluri; PI11-81 _- Instrucfiuni tebnice pentru proiectarea cosurilor de fum metalice pentru centrale termice si termoficare ce deserves platforme industriale; P1i2-81 _-Instruofiuni tehnice pentru proiectarea in solutie de structuri spatial reticular; PIIS-82 - Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea constructilor metalice pretensionate; 133-82 - Instrucfiuni tehnice privind imbinarea elementelor de construct cu suruburi pretensionate de inalt& rezistenté, 172-85 - Instrucfiuni tehnice provizorii pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executatea invelitorilor si perefilor. Desen tehule de constractii_ 123 = Desene tehnice. Reprezentarea organelor de asamblare demontabile ~ Ofel laminat ta cald, Otel lat. ~ Ofel laminat la cald. Otel cornier cu arpi egale ~ Ofel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale. ~ Table din ofel mijloci si groase. Dimensiuni ~ Otel laminat la cald, Ofel U. ~ Ofel laminat la cald. Otel I. ~ Otel laminat la cald, Otel T. - Desen tehnic. Notarea stirii suprafefelor. ~ Desen tehni. Reprezentarea conventional a filetetor. ~Desen thi, Reprevetareainbinkior suite au nite. - Nituri de ofel. Nit cu cap semirotund, Dimensiuni ~ Nituri de ofel. Nituri cu cap tronconic, Dimensiuni = Nituri de ofel. Nituri cu cap seminecat, Dimensiuni + Ofel laminat la cald, Tabla zincati, ~ Ofel laminst la cald. Tabla ondulaté ~ Suruburi grosolane, Suruburi pentru fundai, Dimensiuni > Protectia contra coroziunii a construcfilor metalice ingropate. Semne conventionale. ~ Desen tehnic, Notarea tratamentului termic sia acopetitilor. ~ Organe de asamblare de inalt& rezistenti, folosite cu pretensionare la imbinarea elementelor de ofel ~ Constructii metalice. intocmirea desenelor. + Desen tehnic. Reprezentarea si cotarea simplifcata a gaurilor. ~ Construcfi din ofel. Principii fundamentale de calcul : pen tehnic. Indicarea marcitii produselor = Surub cu cap hexagonal si piulta a consttugiimetaice. areas ~ Profil special T pentru cli de rulare = Desen tehnic. Reprezentarea si cotarea_structurilor metalice = ore de asamblare filetate, Lungimile tjei si ale parti TAS 797 - 80 TAS 8796/14-89 ‘AS 9773 - 88 TAS 9951 - 87<=> — STAS 12187 - 88 - Table groase de ofel pentru elementele principale podurilor si viaductelor. STAS 1279-84 - imbin&ri sudate in puncte, in relief si in linie. Elemente constructive si dimensiuni \V.3. Scari utilizate pentru intocmirea desenelor de constructii metalice Desenele de ansamblu se intocmese la scarile: 1/20, (1/25), 1/50, 1/100, 1/200, 1/500. Desenele de executie si de detaliu se intocmesc la scirile: 1/5, 1/2 (12,8), 1/1, 1/10, 1/20. V.4. Linii utilizate la reprezentarea constructiilor metalice La intocmirea desenelor construcfilor metalice se utilizeaza tipurile si grosimile de linii indicate in STAS 1434 - 83, ISO 129 - 94 cu urmitoarele completa a) Linia continua groasa (b) se utilizeazA pentru desenarea schemelor de trasare aferente desenelor de executie; b) Linia continua mijlocie (b/2) se utlizeazi pentru reprezentarea in schemele de trasare a tronsoanelor, pentru care nu se dau detalii de executie pe planga respectiva si pentru trasarea muchiilor vazute in vederi si sectiuni a contururilor profilelor metalice; ¢) Linia continud subtire (b/4) se utilizeazd pentru trasarea axelor ‘geometrice ale barelor componente in desenele de ansamblu si de detali precum si a traseelor de sectionare. V.5. Reprezentarea si notarea profilelor metalice Profilele metalice sectionate se hagureazi. Dac& litimea suprafetei secfiunii reprezentata Ia scara desenului nu depageste 4 mm, aceasta s* innegreste. Sectiunile prin profilele laminate innegrite se deseneaza simpliicat fra racordar 5 tesitur, a) Reprezentarea tablei pentru construcfii (Te), figura 132: IRaIaIIaIL aIRIRIIREL aA 125 Figura 132. b) Reprezentarea tablei ondulate (To), figura 133 10 © 1850-2000 Figura 133, ©) Reprezentarea tablei striate (TGS), figura 134 Notore: 16S gxi-L. 5 Ex. TGS 5x350-1.500 afl Figura 134,Banda de ofel (LT), figura 135: to} { Notere:LT—bxg—L [| [Umm ‘0-180 ee ie Figura’ 135. ) Comier cu aripi egale (L), figura 136 1 (blo Notores~axoxg-L / } g: 0x3~2000 {| ar \) 7 = 5 4 1 Say el 1 Figura 136, 4) Comnier cu aripi neegale (LL), figura 137: fy (el=[b]-[a]={J- mm - Notere:LL-oxx9-L i | | gq BeLi-#5x80x5-1500 \ ( ° : { G \ A a Figura 137, en OTE 127 8) Ofel U, figura 138: mm {« Hea | 1 | = t bey Figura 138. 4) Ofel 7, figura 139: ———+ Figura 139, i) Ofel , figura 140 [U=mn Er]eem Notare:Ih-L Bi8-6.000 t+ Figura 140.EES 128 -V.6, Reprezentarea si notarea sudurilor Reprezentarea sudurilor se poate face fie detaliat, fie simplificat Reprezentarea detaliati red& in vedere si sectiune forma si dimensiunile rosturilor; aceasti reprezentare se foloseste mai rar. Reprezentarea simplificatd este folosit& curent in desenul tehnic si se bazeaza pe utilizarea unor simboluri si notatii conventionale. Pentru notarea sudurilor se utiizeaz8 urmatoarele elemente: — simboluri principale si secundare, — olinie de reper, = olinie de referinté; — cote si indicatii suplimentare. in figura 141 este prezentat un exemplu de amplasare a liniei reper si a liniei de referint: Linie de reper Simbolul sudur SN Linie de refering Figura 141 Linia de reper se termin& cu o sigeat. Linia de referinfé se traseazi paralel cu chenarul desenului Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri sunt prezentate in tabelul 11, iar in tabelul 12 sunt prezentate céteva exemple de utilizare a bolurilor principale ‘Simbolul, in raport cu linia de referinf& se poate amplasa deasupra, sub sau pe linia de referinta. In tabelul 13 sunt date explicatii referitoare la pozitia simbolului fata de linia de refering’. ?Pe langa simbolurile principale se folosese si simboluri secundare cate dau informatii suplimentare cu privire la forma exterioara a sudurii (tabelul 14) sila prelucrarea sudurii (tabelu! 15). Tabelul 11 Denies Reprevenarea dtaliaté Simbol imbindri Tnnbinare in 1 LEY \ \\ oo Tnitinare in V LP Tnbinare in V Te vv 7 \Y ‘mbinare in U EL \ + Tmbinare de colt Len Tebinare ia puncte CS130 Desen tehule de construct Tabelul 12, Reprezentarea axonometricd Reprezentarea detaliats ‘Reprezentarea simplificats Desen tehnic de coustructii 131 Tabelul_13 Pozitia simbolului Repreventarca Reprezentare axonometricd detains Reprezentare simplificats imbindrii Imbinare in 1 J J [Deasupra brafului liniei de indicatie, ap ini de indicatie Pe braful liniei de f F Ahi ‘Ambinare in V Tabelul 14 Tabelul 1S, fetei_| Simbol Prelucrarea sudurii Simbo Imbinare in colt 1a nivelul marginilor rostului Tngrosarea cusiturii se va indepirta pink O. g & £ L, € y IL 12 Crestiturile si neregularitafile cusiturit se vor prelucta pentru objinerea une tueceri line de la cusiturd la metal de | | bardios eee Desen tehuie de constructit 133 Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote langa simbol. in stinga simbolului, cota a indic& sectiunea transversalé a suduri iar la dreapta Cateva exemple de cotare si notare a suduril i simbolului, cota | indicd lungimea suduri cain figura 142. Simbotul si cotele se ff continuare, detaliat si simplificat oe aseazi sub linia de refering atunci cand cordonul de sudura este pe partea opusé Jn figura 144 este prezentat cazul sudurit i ; a suprafetelor imbinate. simplifcat (b) lurii in colt, detaliat (a) si oN _L£ : : r Figura 142 — iL { = Daci sudura se executi pe tot conturul unei piese, aceasta se 5 simbolizeazi cu un cerc amplasat la intersectia liniei de refering cu linia de reper can figura 143 a, °) ») Daca sudura se executa la montaj, acest lucru se indic& cu un stegulet ca 7 in figura 143 b. Figura 144, oo! 7 in figura 145 este prezentat cazul suduri in V, detaliat (a) si simpliticat a >) °) Figura 143 Recomandiri la executarea desenelor pentru suduri * liniile de reper si refering4 sunt continue si subtir; * simbolurile sudurii se traseazai cu linie groasé; * * inaljimea unui simbol este de 1,5 ori inaltimea ciftelor folosite 9) , 5) la cotare; * fn sectiune, sudura (cordonul de sudur’) se reprezint’ legrit, cu exceptia desenelor care au ca scop prezentarea formei si dimensiunilor rosturilor; * cordoanele de sudura lungi se pot reprezenta simplificat ca in. ffyy figura 143 ¢; * in cazul reprezentarii simplificate, locul sudurii se reprezinti in vedere si in sectiune, printi-o linie groas&; in cazul sudurii prin puncte se reprezinta axele portiunilor sudate. Figura 145. in figura 146 este prezentat cazul sudurii ‘in I, detaliat (a) si simplificatDesen tehnic de constructit 135 . 7. Reprezentarea si notarea niturilor Reprezentarea detaliata si prin simboluri a niturilor. Nit cu capete semirotunde, figura 149, a reprezentare detaliat si b reprezentare prin simboluri. 3) b) 4D Figura 146, ex. Nit 8x20 in figura 147 este prezentat cazul sudurii in Y, detaliat (a) si simplificat 1 (b): Figura 149. Nit cu capete semiinecate, figura 150, a reprezentare detaliati sib oo reprezentare prin simboluri, Nit_ dx! » {in figura 148 este prezentat cazul sudurii in U, detaliat (a) si simplificat ~. ~~ t “ ex. Nit 8x20 ) Figura 150. Figura 148.130. Oe ‘+ Nit ou capete inecate, figura 151; a reprezentare detaliatd sib reprezentare prin simboluri. Nit dat. ex. Nit 8x20 Figura 151 ‘Nit cu capete tronconice, figura 152; a reprezentare detaliata gi b reprezentare prin simboluri. Nit dit Figura 152, Din punct de vedere al locului unde se executé, imbinarile nituite se reprezinta astfel + imbindri executate in ateliere specializate (figura 153), + imbinari la care giurile se execut& in ateliere specializate si baterea niturilor se face pe santier (figura 154), Desen tehute de constructii 137, Figura 153 Figura 154. * imbiniri executate pe santier, (figura 155) Figura 155.138 Desen tekuie de constructit Dezen tehnle de coustruetit V.8. Reprezentarea imbinirilor prin suruburi si piulife a) Reprezentarea prin simboluri, tabelul 16. Tabelul_16. Denumirea Reprezentare prin simboluri ‘Asamblare cu gurub , piulifl, gaiba sau ine! de siguranta si splint ‘Asamblare ou prezon, piulifé ‘contrapiulita. Suruburi (de toate tipurile) Piulite de toate tipurile. *“ Saibe si inele de siguranya, 139 fb) Reprezentarea detaliatl, figura 156. uit |) Figura 156 .9. Reprezentarea imbinirilor cu prezoane }) Reprezentarea simplificata, figura 157 = Ex. Prezon MBx30 Pils MB Fiult@ Md S064 Grower WINE Figura 157.140 Desen tehnic de constructit Desen tehule de constructit 141 b) Reprezentarea detaliatd, figura 158. Dac& reprezentarea se face la scar mai mick (1/20, 1/50, 1/100) pentru separarea sectiunilor pieselor componente se va lisa intre acestea un spatiu ingust. Fururile se reprezinté in sectiune prin hagurare. Cotarea $i notarea constructilor metalice. Liniile de cota se delimiteaza prin sigeti sau linioare scurte la 45° fati de linile cotei In cazul intervalelor mici, sigetile se deseneaza in afara liniei ajutatoare, iar cotele se seriu intre liniile ajutitoare sau in afara intervalului, deasupra prelungiri liniei de cota. in cazul cotarii intervalelor mici, in lant, in intervalele }de cote se folosese puncte ingrosate, iar cotele se scriu pe linii de indicatie, ca in figura 160. Lofe.t 2 2 2 - / > i ; / ath! rlply _ Figura 160, La desenele executate pe aceeasi plang se va folosi un singur mod de [delimitare a liniilor de cota (sageti sau linioare la 45°), Valoarea numeric a dimensiunilor cotate se exprima in mm Pe schema de trasare a constructilor metalice se admite scrierea cotelor [deasupra elementelor componente, far’ linii de cota si linii ajutdtoare. Cotarea fiecdrei piese componente a unui element de constructie se face fstfel incat s& rezulte toate dimensiunile necesare pentru prelucrarea si pozitionarea in cadrul elementului Desenele elementelor de constructii si desenele de ansamblu contin otelenecesare asamblirii pieselor componente in elemente si montajul “lementelor in constructia respectiva. In desenele de ansamblu, de executie si de detaliu a constructiilor Icatuite din ofeluri laminate la cald sau la rece, profilele se noteazi mnventional in conformitate cu standardele de fabricatie, precizdnd si lungimea stora. Notarea se inscrie deasupra unei linii de indicatie care se trascazi lel cu baza desenului sau cu axa elementului notat. Fiecare pies component a unui element reprezentat in desen se umeroteaz intr-un sistem ordonat print-un numar de pozitie. in cadrul Figura 158. V.10 Reprezentarea, cotarea $i notarea constructiilor metalice Reprezemtarea unui ansamblu sectionat, alcituit din piese aliturate se face prin posarea_partiala, pentru separarea sectiunilor pieselor componente, sand un film de lumina la stinga si sus pentru fiecare pies, conform figurii 159, : q LLLEZZZZ7ZZA Figura 159.142 ——_— aceluiasi proiect nu se admite repetarea numerelor de pozitie, cu exceptia elementelor identice ca dimensiuni de prelucrare, care sunt numerotate cu acelasi numér de pozitie. Dimensiunile caracteristice se inscriu cel putin 0 data pentru fiecare pozitie. Numerele de pozitie se scriu cu numere arabe de dimensiune nominal egal cu 1,5 ori dimensiunea notirii si precedate obligatoriu de litera “P” Notarea elementelor alcatuite din céte dou profile identice, care se suprapun in proiectie, se face inscriind cifra 2 inaintea simbolului conventional Pentru fiecare element de constructie (sau tronson dintrzun element) reprezentat se intocmeste extrasul de materiale. Cotarea unui sir de guri (pentru nituri sau guruburi) aezate la intervale egale se face in afara elementului reprezentat, pe o linie de cota totala dati prin axa primei giuri pnd in axa ultimei gluri gi scrisi sub forma produsului dintre numérul de intervalelor egale si distanta dintre doud gauri succesive, Obligatoriu se coteazi distanta de la marginea piesei la axa primei giuri gi unul din intervale in mod exceptional, cand claritatea desenului nu este afectat’, se admite cotarea distantelor dintre nituri prin scrierea cotelor in intervalul acestora, fia linile de cota. Pozitia axelor giurilor de nituri sau guruburi ta profilele laminate, se coteaz’ fati de o singur’ linie de referint&, fir’ a completa dimensiunile pan’ la fata opusa. Gaurile date pe talpa profilelor, la distanfe egale fat de axa de simetrie a acestora se coteaz4 inscriind distanta totald intre axe. Cotarea gaurilor alungite se face ca in figura 161 Figura 161. Desen tehnic de constructit 143 Cotarea giurilor si a unor piese decupate din tabla groasi, in desenele de Jdetaliu, se face prin indicarea dimensiunilor de gabarit si tuturor cotelor Inecesare definiri formelor geometrice Axele geometrice ale pieselor care se imbind prin intermediul guseului in Inodul respectiv se definesc prin cote de pozitie si directie ce rezulta din triunghiuri asemenea celor din schema de trasare. Lungimea pieselor curbe se coteaz indicdnd Iungimea desfigurati. a fibrei exierne, convexe. Deasupra cotei se pune semnul de are. Cotele de pozitionare a gaurilor situate pe piesele curbe se inscriu pe linii de cota in afara desenului, indicandu-se distanfele gaurilor masurate pe axa de simetriea piesei, precum si distantele dintre centrele giurilor si aceast® axa. Printre piesele nesimetrice, cotele de pozitionare a centrelor gurilor, se vor raporta la 0 axa stabilita de proiectant. La cotarea pieselor curbe, pe linia de cota sau pe prelungirea ei se scrie lobligatoriu valoarea razei cercului pe care se masoara aceste cote. Cotele de nivel se exprima in “mm” si indicd fata superioar& sau axa unui rofil sau element.VI. Desen tehnic topografic VI-1. Introducere Necesitatea practic’ de a structura si transmite informatii concise Teferitoare la formele de relief ale terenului si a amenajérilor aferente au determinat aparitia desenului tehnic topografic. : Reprezentarea la scar a formelor de relief ale terenului si a amenajaritor aferente utilizand semnele conventionale specifice reprezentérilor plane defineste desenul tehnic topografic VL2 Principalele normative si standarde desen tehnic topografic a. Normative 83-75 indrumator privind executarea trasarii in detaliu in constructi b. Standarde SR 3330-96. Masuritori terestre (M.T.). Semnele pentru. puncte: geodezice. 4855-80, M.T. Planuri topografice de baz4. Formate 7488-89. M.T. Geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartogratie gi cadastru, Terminologie si simboluri. ; 9824/o,1a345678 > 74. MT. Trasarea pe teren a constructiilor. Desen tehnte de constructtt 145 VL3 Idealizarea topografica Conturul terenului si a amenajiriloraferente este delimitat de obicei prin lini sinuoase neregulate. Etapa preliminard realizasii D-T. topografic, este efectuarea mésuratorilor topografice pe teren, Elementele topografice masurate Be teren sunt liniare (distanfe) si unghiulare (in plan orizontal azimutul si directia, iar in plan vertical panta), Pentru a reda cét mai fidel forma terenulsi este necesar ca misuratorile topografice si se faci precis si in punctele caracteristice formelor de relief ale terenului. Metode de idealizare topografics ® Metoda planurilor sau hargilor in relief se concretizeaz’ prin machete sau malaje, © Reprezentarea in plan a formelor de relief urmétoarele moduri ~ Reprezentarea reliefului prin cote care consti in a reprezenta Pe plan punctele si cotele determinate prim misuratori topografice ca in exemplul din figura 162. se poate face in 72,50 ° Figura 162. Desenul este simplu si rapid, iar acest mod de reprezentare are urmatoarele dezavantaje: = Recesiti calcule suplimentare pentru vizualizarea graficd a terenului; ~ Scrierea cotelor incarca planul cu multe cift. ~ Metoda curbelor de nivel (orizontalelor) este utilizata pentru Teprezentarea terenului in planurile ingineresti in conformitate cu exemplul din figura 163,146 He comsiructit’ __ Figura 163. = Metoda tentelor hipsometrice consti in reprezentarea portiunilor intre curbele de nivel folosind culori convenfionale (de exemplu: sepia, verde, albastru), in tonuri diferite incat, cu cat cotele terenului sunt mai mari, tonul de culoare este mai inchis. Aceasti metoda se utilizeazi de obicei pentru hifi geografice. ~ Metoda hasurilor . Se bazeaz& pe gradul de ituminare al razelor solare verticale, conform diapazonului hasurilor Lehman, astfel incdt, dact terenul este orizontal se reprezinté mai luminat, iar cu cét terenul este mai ‘nclinat se reprezint& mai intunecat. Hagurile se traseazA echidistant intre curbele de nivel de cea mai mare pant. Aceast metodi se utilizeazi de obicei pentru hirti geografice alb-negru, ©).Profilul topografic al terenului este reprezentarea grafick a intersectiei unui plan vertical cu suprafafa terenului, conform exemplului din figura 164. LL Peet | [ae [Osea | Ore Oe Dae | Dur | Oran Op» | Or-rel : Figura 164. in desenul tehnic se poate trasa profilul topografic la scari vertical si orizontald ca in exemplele urmétoare: Desen tehute de constructil 147 1) O- 1/50; V- 1/500 2) O- 1/100; V- 1/1000 Scara de reprezentare pe verticala (V) si orizontalé (O) se stabileste in tie de raportul intre: diferenta dintre cotele maxime si minime, si diferenta itre distantele maxime si minime iprinse in profilul topografic reprezentat, Aceste scdri trebuie s& se incadreze in de sciri standardizate, conform STAS 2 - 1982. * Semnele conventionale utilizate in desenul topografic sunt prezentate tabelul 17. Tabelul_17, Descrierea Seara 1:500 11000 o 1 2 codec de ordinal V Gitte) le nvelment fundamental als de detali (raat netomat) Oo a ca) oO e oO 9° ooa nnnnnnns cannnnnnnn renner Desen teknic de coustructit 149 Gora de erin, canal of de pomp demas ‘caine vita ana! @ e uo robin gesting publice t Gn ntrle oe ] ff Pata cay Se oe ae ip mea prt min saci far eerie inate rh i Spt pnts amit ls fare . ev © . 2 Sip de lar pty ui leit Oo” o Flin atin Sti de on pcr nin eich “ o ote dea Spi de toate O}F Reznor de apt Slide radaiare i 8 Rerevor suber ‘tpi pest telegram (Chin vere tlegra teleon tenure) Spi met peru tamper deere tik Ge out | -e- Cin vinta sete ° tenslune) Sap de lemn pentru taraport de entieeleried (de jas . oO Adpot rams in staie ‘Stl matali per crete nals tersune al Sip deen pir caret de na tersone ACh cu cae plane de heton su cu cbt metalic - Ctidir din clr au pated zie) eu plage din eae, Jo cis dis em (tai) PD - Cis din pists, po bata chitich M Cid dechate moment rice n= Magan dead Pomp dsebuite a bezini ‘Cigmea eu jet estas) o€ EkDesen tehnle de constructtt 150 Desen tehnic de constructtt 151 eran su pris (pridvor) pao! 4 Marchi (ler sn etl) Lae i (op, pte.) Ca Rint vt in pints x tid in contre . © le feats normale = Soe Sopean , > le eat ings oe rete . ‘ 70 Sion prea legume = q — ein tuba sb cal frat ae Set p _ ‘4 sa deve = CConseusi gen tum We pac io i fete perambin Bait apt) CFI ae een 23 Tepl inages) T=) irae nn! dpb vie fot episodes ci ete fee a h = he sa rs did ae Corea pees (inti aan) iit cet faery ej ded cu glade er aoe) Oe sin lak ste SEER | HEE152 Desen tehnic de constructit Desen tehnic de constructit 153 Ingres shinpats ae | ee [Plc a Inga de mile os | ey | eermtsios a » Ingen de sndurt 1 eealanae Mina oR Inpro cu eed via : Peres ‘Drum mains ou incre spear sfl, pip Gri de erent Dum jadsean ev indcarea suas (de exer al piste) “Teren aai Drum comnaat cu indisres superar (aft piece.) saz gpg =o Pod sate seme RFT Pe] Pate Pot mis cite Cea ca pete Beer] aa ———— a= Vito pen octet TST al ae Bids. ae Se rae =p. b Pod ann a ree Bara netic t Mics be Bee = a ex % x Bara de plint stk om tare despei TT KE ZN tas wy ae * ' ; 1 Te ea pasa a ENETET aa (en 84]154 Desen tehnic de constructit 155 = —— Pentru denumirile geografice (muni, dealur, vii etc): 2 eee heed © batarde (ronde) majuscule si minuscule. Pentru denumirile administrative sus pain 7 me) * bloc (romane lapidare) majuscule si minuscule ut mans Pentru cote gi cifte: ‘arabe drepte si aplecate inainte; ee vit ie ez see rer capt con aut ppe = * romane drepte : Raportul intr indljimea literelor mari si mici din acelasi cuvant Nips : = pentru fiterele cursive i literele rotunde (inclinate inainte, le box move Col de stint & Zap pinch co9800 coocKe ‘Vatele ase) acopsite ca art “Maluri stincoase sien Sens de curgere ape a of cm i) 2s © Scrierea utilizati in desenul topografic este conform STAS 3098/i2a4- 93. Pentru centre populate se utilizeaz’ caracterele: * romane capitale, drepte si aplecate inainte; ‘© romane majuscule, drepte si aplecate inainte, * rotunde drepte si aplecate inainte, majuscule si minuscule, * cursive aplecate inainte, majuscule si minuscule Pentru denumiri hidrografice: * romane aplecate inapoi, majuscule; ‘* rotunde aplecate inapoi, majuscule si minuscule, ‘* cursive aplecate inapoi, majuscule si minuscule. ‘napoi si dreapta) are valoarea 6/4; = laliterele bloc (romane gi lapidare) si literele batarde este de 916, V1.4, Planuri si hifi Planurile si hartile topografice se realizeaza prin reprezentarea formelor de relief le terenului prin curbe de nivel si cote, si prin semne conventionale pentru c&i de comunicafii(trotuare, drumuri, c&i ferate, tramwvaie, trolee, porturi si aeroporturi), refele de utilititi (apa-canal, termice, electrice, telefonice, gaze, Jcombustibili etc.) cladiri i alte amenajari, Nomenclatura hétrjitor ‘+ Harta de bazit pentru nomenclatura hirtilor planetei Péimént este la scara de 1:1.000.000 objinut& prin imp&rtirea in sistemul de proiectie Gauss a suprafefei geoidului care aproximeaza forma Terrei, in fuse numerotate de la | la 60 de cate 6° pe longitudine incepand de la meridianul 180° si de cate 4° latitudine incepand de la Ecuator, in conformitate cu tabelul nr. 18. Romania este cuprinsi in foile L-34 si L-35 cu meridianele axiale 21°- 127° si paralelele 44°-48°, + Harta geografica la scara 1:500.000 se objine din harta de baz 1:1.000.000) prin divizarea in patru trapeze notate cu A,B,C,D, dimensiunile Jacestora fiind 3° longitudine si 2° latitudine,156 Desen tehnic de constructti Desen tehnlc de constructil 157 12,000 331776 148 36 3 1 82948 9216 * Harta geografica Ia scara 1:200.000 se objine prin divizarea ‘trapezului hirtii de baz (1: 1,000,000) in 36 trapeze, numerotate cu cifre romane de la I la XXXVI, fiecare avind dimensiunile 1° longitudine si 40° gle]+|- latitudine * Harta topografica ta scara 1:100,000 se obtine prin imparfirea 15,000 36864 9216 1024 236 trapezului de baza (1:1.000.000) in 144 trapeze notate cu cifte arabe de la | la Blelale| all | 144, fiecare avand dimensiunile 30° longitudine $i 20” latitudine. essere . * Harta topograficé: la scara 1:50.000 se obfine prin divizarea trapezului la scara 1:100,000 in patru trapeze notate cu literele A, B,C,D, 8]... fiecare avnd 15° longitudine si 10” latitudine la]5)3]2]-]-} * Harta topografica la scara 1:25.000 se obine impartind trapezul 7 arti topografice la scara 1:50,000 in patru trapeze notate cu literele a, b, c, d, g fiecare avind 15° longitudine si 10° latitudine 3 = Planuri topografice 3|2|5|~|- Planurile topografice de bazi pentru localitifile din Romania se fintocmesc in sistemul de proiectie stereografic 1970 pentru originale de teren, originale de editare si copii tipirite in formatele topografice prezentate in figura 165 si tabelul nr. 19. * Planul topo 1 la scara 1:10,000 se objine prin divizarea trapezului /harti topografice la scara 1:25.00 in patru trapeze care se noteazi cu ciftele 1, 1200.00, 36 9 1 Tabelul nr, 18 Nomenclatura hartilor 3 2, 3, 4, fiecare avnd dimensiunile 3°45” longitudine si 2°30” latitudine g|-|- * Planul topo 2 la scara 1:3.000 se obtine prin divizarea trapezului 2 Hopo 1 Ia scara 1:10.000 in patru trapeze fiecare avind dimensiunile 1°52"S Hongitudine si 1°15"latitudine 3 * Planul topo 3 la scara 1:2.000 se obsine prin divizarea trapezului 3|-l fplanului topo 2 la scara 1:5.000 in patru trapeze, fiecare avand dimensiunile = J50”25 longitudine si 37”S latitudine. AUG deeds 23} 3] 3] 3] 3] 3 3]158 Desen tehnic de constructit Figura 165. Tabelul 19. Scara | Coala de] Chenaral planalut Mangeta planulut ‘Tip hartie format | plamuui [~a_[ b e a ¢ £ opo_ Dimensiuni_(mm) T 1:10,000_| $80 | 600 [ 40,5405. | 4632._505,0 | SEIWSRS__[ 475.00 2 15,000 | $80] 600] 462,8..463,8 | 463,2._505,0"] 581.586 | 475..684 3 1:2,000 | 680] 100_[ 5785..579,7 [5790..651,2 [50,307 [348.605 * Planurile topografice in coordonate locale sunt formate din caroiajul kilometric in functie de scara la care sunt realizate ca in exemplele din figura 166 si figura 167, = planul topografic in coordonate locale la scara 1:1.000; — planul topografic in coordonate locale la scara 1:500; — planul topografic in coordonate locale la scara 1:200 (1:250); ~ planul topografic in coordonate locale la scara 1:100, 159 ~ constructii existente fi! proiectate (61,02:63) = repere ole refelei specicle (nr. 101) ysore (R1..89) ~ punct de niveiment = cote + zero a construct rumere de ordine ale punctelor coracteristice cle itor Figura 166. Plan de trasare a unor constructi Exemplu de trasare folosind puncte ale rejelei geodezice sau topografice, prin metoda coordonatelor rectangulare (a) sau prin metoda ‘oordonatelor polare (b)160 Desen tehnic de constructit proiectote (61,62;63) © ~ repere ale rejelei specicle de trascre (R1..R9) @ _~ punct de niveiment (nr. 101) 0,00 = cote zero @ consteuctie 4.12 ~ numere de ordine ale punctelor corecteristice ole constructor Figura 167. Plan de trasare a unor constructi Exemplu de trasare folosind reperele refelei speciale de trasare, prin metoda coordonatelor rectangulare Desen tehule de constructit 161 Plamurile cadastrale * Planurile cadastrale de bast pentru Romania la scara 1:10,000 pe format (640x650) mm se objin in proiecii stereografica 1970 prin divizarea sectunii geodezice in dimensiuni de 8 km pe longitudine si 10 km pe latitudine, fiecare foaie fundamentala fiind corespunzitoare unei suprafete de teren de 80 ke’ * Sectiile cadastrale la sara 1: 3.000 pe format (640x650) mm se rin din planurile cadastrale de azA prin impair fiecruia in 5 pe direcia longitudinalé si in 8 pe directia latitudini, fiecare sectiune avand formatul de {(1600x1250) mm si 0 suprafafa de 200 ha. . * Sectiunile cadastrale locale se intocmesc pentru sistematizarea atrelor populate pe formate (640x650) la una din scare 1-2500, 1:1000, 1500.162 Bibliografie 1. GLUKMAN L, BORDEA A. 2. IANCAU V. gi colab. 3. IONESCU V. si colab. 4, MATEL AL. si colab. 5, PRECUPETU P. si colab. 6. SARBU V. 7 ee gfe 9 tee Desen tehnle de constructit ~ Desenul de arhitecturd, constructii si sistematizare. Editura Tehnicd, Bucuresti, 1957. - Reprezenttiri geometrice si desen tehnic. Ecditura didacticd si pedagogicd, Bucuresti, 1982. - Desen tehnic de construcfii Editura didacticd si pedagogic’, Bucuresti, 1970. - Desen tehnie industrial. Editura didactic& si pedagogic8, Bucuresti, 196. - Desen tehnic. Editura didacticd si pedagogica, Bucuresti, 19. = Desen de constructi si instalatii. Editura didactic’ si pedagogic’, Bucuresti, 1986 - Colectia de standarde de stat STAS si SR 1S) - Colectia de standarde internationale 1SO. - Colecfia de standarde europene SE. bs vanuaie ze vwni9ss— 1] 2 I 3 I ae 5 PLAN oo SI ARMARE ee PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINDA GI’ ARMARE STALPI S" 1:50 4:20) a Scara1 song