Autocad

INTRODUCERE
Lucrarea este elaborat n conformitate cu programa de

nvamnt la Desenul tehnic pentru Secia Informatic a
Colegiului Politehnic din mun. Chisinu. inind cont de specificul
facultii, autorii, pe baza unei experiente personale , bogata in
activitatea de proiectare bazata
pe utilizarea produsului
AutoCAD, au elaborat acest material didactic pentru demararea
pregtirii in vederea utilizrii competente a acestui program.
Lucrarea este adresat studenilor care doresc sa se familiarizeze
att cu noiunile de desen tehnic necesare unei corecte exprimri
prin reprezentri grafice, ct si cu modul de lucru i cu
performanele unui program grafic deosebit de apreciat.
Autori: Cozlov Alexei; Milescu Vasile
Redactori responsabili: Peca Ludmila; Cozlov Alexei; Milescu Vasile
Recenzent: Peca Ludmila
Colegiul Politehnic din municipiul Chisinau.2009

C.P.T.C
AutoCAD 2009
AutoCAD-ul este un pachet de programe destinat desenrii i proiectrii asistate
de calculator (CAD), un instrument de lucru profesional i totui accesibil, utilizat pe
echipamentele cele mai obinuite (calculatoare personale) i destinat celor mai diverse
domenii de activitate: inginerie mecanic, electric, chimic, arhitectur etc.. La un prim nivel
de percepie se poate spune c AutoCAD-ul nlocuiete complet teul i planeta, creionul,
rigla i compasul, radiera pe scurt toate instrumentele clasice de lucru ale proiectantului.
ns, adevrata putere a AutoCAD-ului se relev n construciile 3D (tridimensionale) i
obinerea unor imagini virtuale ale obiectelor proiectate, n multiplele posibiliti de evitare a
oricrei munci de rutin, n asistena oferit n proiectare i n capacitatea sa de
adaptare la exigenele utilizatorului. Cu alte cuvinte, AutoCAD-ul reprezint doar nucleul
grafic, comenzile primare pe care se structureaz diversele aplicaii. Numrul foarte mare de
utilizatori ai AutoCAD-ului din ntreaga lume (cca 1,5 milioane) au transformat practic acest
program ntr-un standard CAD.
Interfaa AutoCAD-ului cu utilizatorul

Ca program, AutoCAD-ul interacioneaz cu utilizatorul prin intermediul
echipamentelor periferice disponibile: tastatur, mouse, ecran monitor. Pentru a face
activitatea mai eficient, AutoCAD-ul personalizeaz o serie de funcii ale acestor periferice
cum ar fi butoanele mouse-ului sau tastele funcionale. Ecranul terminalului are o structur
bine definit, specific, configurabil, adaptat cerinelor de proiectare asistat. Spaiul
ecranuluieste divizat ntr-un numr de patru zone de dimensiuni diferite, astfel:
Zona de desenare (graphics area) este zona principal destinat activitii de desenare.
Menu-ul ecran (screen menu), sub forma unei coloane n care se gsete o list orizontala cu
articole de menu aranjate n ordine alfabetic.
Zona de informaii (status line) este amplasat la partea inferioara a ecranului i are o lime
egal cu nlimea unui caracter. Prezint o serie de date cu titlul informativ care exprim
caracteristicile situaiei curente de lucru cum ar fi: numele layer-ului curent i culoarea,
spaiul de modelare i coordonatele curente ale colimatorului n zona de desenare.
Menu-ul bar (bar menu) este accesibil numai cu ajutorul mouse-ului prin deplasarea
cursorului peste zona de informaii, care este nlocuit cu menu-ul bar. Bara de meniu ofer
accesul la menu-urile desfurabile (pull-down) AutoCAD. n cazul n care n dreptul unui
articol este afiat o mic sgeat, atunci selectnd articolul respectiv se va deschide un menu
n cascad
Zona de comanda (commands area), amplasat n partea de jos a ecranului, afieaz ceea ce
se introduce de la tastatur, precum i dialogul folosit de AutoCAD pentru a comunica cu
utilizatorul. Apsnd tasta F1 se poate vizualiza lista informaiilor coninute anterior n linia
de comand. O privire general prin menu-ul ecran sau menu-ul bar (mai uor de utilizat)
permite scoaterea n eviden a celor mai utilizate articole de menu:
DRAW (desenare, concepie) este seciunea principal n care are loc generarea sau
adugarea de obiecte (entiti) plane sau spaiale. Acestei seciuni i se subordoneaz
funcional menu-urile principale: BLOCKS, DIM:, LAYER, MODEL.
EDIT (MODIFY) (editare, modificare) este seciunea care permite

corectarea i prelucrarea ntr-o multitudine de forme a obiectelor (entitilor) desenate prin
operaii precum: tergerea, copierea, mutarea, oglindirea, schimbarea proprietilor etc..
DISPLAY (VIEW) afiarea convenabil a obiectelor create prin stabilirea scrii de vedere,
a poziiei imaginii pe ecran, a controlului liniilor ascunse, a imaginilor virtuale sunt numai
cteva din funciile acestei seciuni. Se consider ataate la aceast seciune i urmtoarele
comenzi: MVIEW, SHADE.
SEETINGS (FORMAT) permite setarea, fixarea unor parametrii de
context ai AutoCAD-ului. Stabilirea unor condiii iniiale cum ar fi: limitele spaiului de
lucru, dimensiunile grilei auxiliare, a culorii i tipului de linie cu care se vor genera entitile
etc. sau modificarea pe parcurs a caracteristicilor n baza crora are loc construcia geometric
sunt funcii uzuale ale acestei seciuni.
Panoul de comenzi in AutoCAD 2009

Desenul sablon. Care poate fi nchis fr a fi salvat prin intermediul meniului: Browser
Menu
1. Browser Menu: Acest meniu ofer un acces convenabil la o varietate de funcii, inclusiv
comenzi i documente, aranjate ntr-o list vertical de meniuri.
In meniul File i Editare, sunt dislocae opiunile de gestionare a fiierelor de program.

In meniul File, Edi, View, Insert, Format, Tools, Draw, Dimension, Modify, Window, Help i
Express sunt dislocate opiuni de comand i gestionare a programului.
A) Meniul de cutare: un instrument care permite cutarea fiierelor.

B) Recent Documents i Open Documents: Aceste functii permit vizualizarea recenta si
deschiderea documentelor
6
Recent Action: afieaz o list de aciuni recente.

C) Option: Deschide caseta de dialog Option, care controleaza aspecte n 10 submeniuri
diferite din AutoCAD.
D) Exit AutoCAD: Un buton care v permite s ieii din program.
2. Acces rapid la Bara de instrumente: Bara de instrumente conine:
- Qnew: ea deschide un desen/ ablon nou.
- Open: deschide fisier de desen.
- Save: salveaz fiierul curent de desen.
- Plot: permite imprimarea desenelor.
- Undo: anuleaz ultima aciune.
- Redo: nverseaz ultima aciune de Anulare.
3. Bara de titlu : Afieaz versiunea de AutoCAD i numele fiierului activ.
4. Infocenter: Un instrument care ajut la optimizarea interogrilor.

5. Butoane de Titlu: folosite pentru a minimiza, a restabili, a maximiza i nchide fereastra.
6. Ribbon: Acest instrument ofer acces facil la mai multe instrumente din AutoCAD, printr-o
colectie de TAB-urii Panouri. Fiecare Tab conine Panouri diferite, fiecare panou instrumente
diferite, unele panouri pot fi implementate i pot oferi acces la mai multe instrumente
suplimentare. Aceasta paleta este activat n meniul browser-ului / Tools / Palete /Ribbon.
Ribbon este compus din urmtoarele submeniuri:
Home
Blocks & References
Annotate
Tools
View
Output
Home: Acesta va fi submeniul principal pe care il vom utiliza constant in timpul lucrului in
AutoCAD.
El contine urmatoarele panouri:
Draw: conine comenzi de obicei pentru desen.
Modify: conine comenzi de editare general.
Layers: conine comenzi administrative asupra straturilor.
Annotation: conine comenzi de lucru cu texte, delimitare, tabele i orientri.
Block: conine comenzi pentru crearea, editarea, integrare i menajare a atributelor.
Properties: conine instrumente de culoare, tip de linie, grosime, de imprimare,combinaie de

proprieti i listarea de proprieti ale obiectelor de desen.
Utilities: conine instrumente Zoom,Copy,Paste, Select all, Quick select,Cut i Pan.
Unele dintre submeniuri care urmeaz sunt menionate doar pe scurt, deoarece conin o
varietate de comenzi care sunt dincolo de domeniul de aplicare al cursului.
Block & References: din care o sa utilizati numai acest submeniu Block
Block: acest panou se limiteaz numai la crearea, nserarea i editarea de blocuri.
Atributes: un submeniu exprimat prin definirea, editare, gestionare a proprietilor i

sincronizarea de atribute.
Reference: Acest panou v permite s introducei referine externe, DWF imagini produse,
DNG i imagini, selectarea paletei de referine externe.
Import: v permite importul de fiiere de diferite tipuri pentru AutoCAD, cum ar fi DXB,
WMF, 3DS i ACIS.
Data: submeniu pentru inserarea cmpurilor ntr-un fiier i actualizarea lor.
Linking & Extraction: permite ca datele link-ului, sa fie actualizate, de asemenea se pot
extrage date i uploada date.
Annotate: acest submeniu conine comenzi referitoare la marcare ,la introducerea textelor,
tabelelor.
Text: se ocup de instrumente de formatare i stilul de text, generarea de text,texte simple i

multiple, nlime de text, cutare de text, precum i corectarea lor, pe lnga acesta este
posibil nserarea i actualizarea cmpurilor.
Dimensions: acest panou se ocup de crearea unor stiluri de scriere si are la fel comenzi de
delimitare i editarea.
10
Multileaders: se ocup de crearea de linii directoare, precum i de comenzi de nserare

,orientare si de editare .
Tables: permite crearea de stiluri de tabele, de integrare i actualizarea datelor legate de

tabele. Data Link Manager link, precum i extracia de atribute la un fiier extern sau un tabel
AutoCAD.
Markup: conine marcaje care scot n eviden zonele de revizuire, de rectificare i detalii,
Wipeout i Revizie Cloud.
Annotation Scaling: aduga i scoate lista de obiecte active annotation conine lista de
scalare.
Tools: Aceast submeniu conine instrumente utilizate frecvent care gestioneaz fiiere n mod
corespunztor .
Action Recorder:sunt comenzi pentru a nregistra o serie de proceduri care sunt utilizate
foarte frecvent.
11
Inquiry: conine comanda de interogare a distantei,zonei, perimetrului, coordonatele unui

punct, calculator i data, ora.
Animations: este un submeniu care este folosit pentru fotografierea proceselor de lucru in
AutoCAD,la fel simuleaza tururi de mers pe jos, de zbor i, n final permite salvarea si
nregistrare ntr-un format video.
Drawing Utilities:gestioneaz fiierele de audit, managerul de fiiere recuperate, dosar de

proprieti, de redenumirea obiectelor i statisticii de desen.
Customization: conine instrument de personalizare a interfeei cu utilizatorul ,paleta de

unelte, de import i interfeele de export personalizate i editor de parametrii programului
PGP.
Applications: permite ncrcarea i descrcarea aplicaiilor, conine editorul Visual Basic,

Editor Visual Lisp,macrocomenzi Visual Basic.
12
Standards: permite traducerea titlului al layer-ului, verificarea fiierelor standard i stabilirea

standardelor a fiierelor curente.
View: aceast submeniu permite controlarea pe ecran a mai multor instrumente des folosite
pentru lucru.
UCS: sunt comenzi care stabilesc metodele de lucru ale sistemului de coordonate.
Viewports: acest submeniu permite crearea de tip poligonal a obiectelor. Acesta permite de
asemenea tierea i refacerea a spatiului de lucru.
Palettes: Paleta de controale principale, cum ar fi,Tool Palettes, Properties, Sheet Set
Manager,
Window: Acest panou deschide fiiere care se afieaz orizontal, vertical i in cascad.
13
Windows elements: controalele de configurare a barei de stare, blocuri, status bar, text
windows.
Output: acest instrument permite formatarea foaiei de imprimare, de publicare.
Plot: este submeniu de controlare de imprimare a unui desen pe un plotter, o imprimant sau
un fiier. Permite vizualizarea preventiva a desenului. Deschide pagina de instalare unde
afieaz informaii cu privire la tiprirea sau publicarea a desenului.
Publish: Public desene in format DWF.Creaza pagini HTML, care conin imagini a
desenelor selectate.
Send: Transmite si conine instrumente, care permit s creai seturi de desene i fail-uri
pentru transmiterea electronic. De asemenea, putei salva desene pentru export n alte
formate.
7. Zona grafica: este locul n care toate elementele sunt reprezentate vectorial. Si locul unde
se efectuiaza desenele.
8. UCS Icon: Reprezint sistemul universal de coordonate.
14
9.Command line: fereastra de comand, care ne permite s

interacionam cu programul prin comenzi, toate comenzile sunt scrise in fereastara de mai jos.
10. Status Bar: Aceast bar conine o multitudine de instrumente pentru a controla lucrul cu
desenul.
Apsnd tasta dreapta a mouse-ului pe oricare din cele zece icoane de extrem plecat de la
bara de stare, selectai opiunea Enabled.
Rezultatul este urmtorul text, n cazul n care etichetele identific n mod clar aceste zece
instrumente de baz.
Iat primele 11 icoane de stare din Status Bar
1. Drawing Coordinates: valori numerice care apar la nceputul lucrului in AutoCAD,

numite Coordonate de desen, aceste indica componentele x, y, z de un punct n zona de grafic.
2. Snap: funcia de stabilire a micrilor cursorului n incremente specifice, direcia X i
direcia Y, specifica pasul cu care se misca cursorul.
3. Grid: activeaz o serie de puncte, care stabilete limitele de desen, distana dintre aceste
puncte poate fi sincronizate cu Snap.
4. Ortho: pune condiiia de micare numai ortogonala a cursorului.
5. Polar: permite urmrirea unghiurilor polare folosind functia dat.
15
6. Osnap: se refera la obiectul activ.

7. Otrack: trage referine active a obiectului.
8. Ducs: permite folosirea a trei modele dinamice tridimensionale.
9. Dyn: furnizeaz informaiile dinamice.
10. Lwt: furnizeaza limile liniilor.
11. Qp: activeaz proprietile obiectelor.
Apsnd facei clic dreapta pe instrumente Snap, Polar i Osnap apar urmtoarele meniuri,
care arat configuraii i opiuni pentru desen care aparin acestor trei instrumente specifice.
Apsnd click dreapta pe oricare din cele 10 butoane de sus de pe bara de stare, i alegnd
opiunea Display v va arat cheile funciei date.
Urmtoarele functii afisate sunt in Status Bar si sunt descrise mai jos.
1. Model Space: indic faptul c mediul de lucru este activ

2. Layout: indic faptul c mediul de lucru este activ si rolul spaiului activ.
16
3. Quick View Layouts: v permite s vedei rapid i mai confortabil Layout-uri din acelai
fiier.
4. Quick View Drawings: v permite s vizualizai mai multe fiiere simultan.
5. Pan: permite utilizarea comenzii ncadrate n timp real.
6. Zoom: activeaza comanda Zoom.
7. SteeringWheel: instrument pentru a naviga n jurul unui model
tridimensionale, include comenzi precum Zoom si Orbit.
8. ShowMotion: are posibilitatea de a crea i de a vizualiza animaii.
9. Annotation Scale: stabilete amploarea obiectelor enumerate.
10. Annotation Visibility: obiecte de prob annotative la toate scri.
11. Annotation Auto Scale: aduga n mod automat scale de obiecte
12. Workspace Switching: permite comutarea ntre medii de lucru.
13. Toolbar/Windows positions unlock: exclude i dezvluie poziia
barelor de instrumente si a paletelor de instrumente.
14. Clean Screen: cur ecranul.
Lansarea comenzilor
Comenzile AutoCAD sunt cuvinte-cheie care pot fi ntroduse fie de la tastatur (prin
intermediul zonei de dialog), fie din una din zonele de menu prezentate. O comand necesit o
serie de subcomenzi cum ar fi selecia de entiti i o serie de opiuni. Opiunile unei comenzi
odat lansate sunt afiate n meniul ecran ntr-o ordine dat, iar n zona de dialog sub forma
unui ir separat printr-un slash (/). Aceste opiuni sunt scrise cu litere mici avnd un numr
minim de
Linia de titlu
Linia de comenzi standard
Linia de afiare proprieti obiecte
Bara de stare
Bare de instrumente (toolbars)
caractere scrise cu litere mari care reprezint o prescurtare a opiunii respective. Presupunnd
c dorim trasarea unui cerc, cunoscnd centrul acestuia i raza, lansarea comenzii specifice
poate fi realizat n urmtoarele moduri: de la tastatur si din meniul ecran
Introducerea datelor
Exist reguli de baz n ceea ce privete introducerea datelor n AutoCAD, de asemenea, mai
multe metode prin care se pot obine aceleai rezultate. Dac AutoCAD nu nelege modul n
care s-au introdus datele, va afia un mesaj de eroare i va solicita reintroducerea lor. Orice
desen are ataat un sistem de coordonate rectangular fix, folosit pentru localizarea punctelor
n desen, numit sistem de coordonate al lumii (WCS). Acest sistem de coordonate poate fi
asimilat cu un sistem de axe carteziene (deci nelimitat) n care unitile de msur sunt
relative i se numesc uniti de desenare. Coordonata x specific poziia pe orizontal, iar
coordonata y specific poziia pe vertical. Astfel, fiecare punct din desen poate fi precizat
prin perechea de coordonate (x,y).
Orientarea sistemului de coordonate este vizualizat printr-un simbol UCSICON (fig. 1.7a).
La intrarea n editorul de desenare acest simbol se gsete n colul din stnga-jos al zonei de
desenare.
17
Se pot folosi mai multe moduri de introducere a coordonatelor (2D):

coordonate absolute (x,y) raportate la origine (fig. 1b)
coordonate relative (@x,y) raportate la ultimele coordonate (fig. 1c)
coordonate polare (@1<) raportate la ultimele coordonate (fig. 1d)
prin ochire cu ajutorul unui mouse
prin object snap relativ la entitile existente. Aceast posibilitate permite selectarea de
puncte caracteristice, cum ar fi: capetele sau mijlocul unei entiti, centrul unui cerc etc.
1.a
1.c
1.b
1.d
Stabilirea mediului de desenare

Pentru a ncepe un desen, se ncepe pur i simplu cu executarea de comenzi i plasarea de
obiecte pe ecran. Obiectele pe care AutoCAD le deseneaz (ca de ex. linii, cercuri, texte etc.)
se numesc entiti i sunt reprezentate pe ecran cu ajutorul vectorilor. Examinnd ns,
spaiul de lucru al planetei i spaiul pe care l ofer un display, se observ c spaiul
ecranului este mult mai mic dect cel al planetei.
Pentru a aduce cele dou spaii la un nivel comparabil, singura soluie este afiarea pe ecran a
unei pri din desen, la o scar care s permit o precizie acceptabil. Totul este asemntor ca
i cum ai dispune de o fereastr prin care s se poat privi desenul. n general, fereastra este
mult mai mic dect desenul. Apropiind fereastra de desen se pot vedea mai multe detalii, n
schimb poriunea vizibil este mult mai
mic. Astfel, comanda LIMITS permite modificarea limitelor de desenare i controleaz
verificarea acestora.
Command: LIMITS
ON/OFF/<Lower left corner> <0.000,0.000>:0,0 sau <R> (Enter)
Upper right corner <12.000,9.000>: (x,y)
ON va fixa respectarea limitelor impuse anterior
18
(x,y) valorile coordonatelor, ce vor preciza poziia colului dreapta-sus al spaiului

alocat (ex. 420,297 pentru format A3) (fig. 1.1)
Fig1.1
Comanda ZOOM permite mrirea sau micorarea poriunii vizibile a
desenului. Astfel, opiunea All va face ca ecranul s afieze ntreg spaiul de lucru(alocat).
Comanda GRID creeaz o reea de puncte cu spaierea specificat pe ecran. Aceste puncte,
uniform poziionate, constituie un mijloc ajuttor pentru desenare ce poate fi utilizat n acelai
fel n care sunt utilizate liniile de pe o foaie milimetric.
Comanda SNAP permite deplasarea discret a cursorului pe ecran, n pai a cror valoare este,
de obicei, aceeai cu cea a reelei de puncte stabilite anterior. Ca efect, modul snap asigur
acurateea desenului prin stabilirea rezoluiei desenrii.
Comanda UCS permite definirea unui sistem de coordonate propriu,
temporar, util ntr-un moment al procesului de desenare pentru a facilita specificarea unor
puncte. Iniial acest sistem este suprapus peste WCS, fapt indicat de litera W aplicat pe
simbolul originii. Acest sistem reprezint un sistem dereferin staionar n cadrul cruia pot fi
definite i numite alte sisteme de coordonate (UCS-uri).
CAPITOLUL 1
Piese subtiri
SCOP: Utilizarea unor comenzi de baz pentru desenare, editare i de specificare a unor
puncte caracteristice entitilor.
OBIECTIVE: 1.1 Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz.
1.2 Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea i editarea desenelor.
1.3 Studierea unor comenzi de desenare rapid i cu un grad de precizie ridicat (Object
SNAP). Utilizarea sistemului de coordonate al utilizatorului (UCS) la desenarea plan (2D).
1.1 Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz
Dup cum s-a menionat, AutoCAD furnizeaz un set de entiti de baz care permit realizarea
desenelor (fig. 2.1). Pentru plasarea lor n zona de desenare, se introduc comenzi specifice
aflate n meniul DRAW utiliznd unul din modurile prezentate n capitolul 1. Apoi,
rspunznd la cererile afiate pe display (zona de dialog), trebuiesc introdui parametrii
specifici fiecrei entiti. Aceti parametri includ ntotdeauna punctul din desen unde va apare
entitatea mpreun cu o serie de informaii referitoare la mrimi, unghiuri etc..
19
n versiunea AutoCAD 2009, comenzile de desenare pot fi accesate i dup metodele

prezentate anterior, ns calea cea mai rapid este de a selecta pictograma specific comenzii
din bara de instrumente Draw (fig. 2.2).
Fig. 2.2 Bara de instrumente Draw din AutoCAD 2009

POINT Comanda permite amplasarea unei entiti de tip punct pe desen. Punctele pot
constitui noduri pentru crearea de obiecte (a se vedea comanda OSNAP).
Command: point
Current point modes: PDMODE=0 PDSIZE=0.0000
Specify a point: (introduceti coordonatele)
Variabilele de sistem PDMODE i PDSIZE (accesibile i prin comanda SETVAR) controleaz
apariia entitilor de tip punct. Variabila PDMODE selecteaz forma punctului, iar variabila
PDSIZE controleaz mrimea punctului selectat prin variabila PDMODE.
LINE Comanda permite desenarea segmentelor de dreapt (fig. 2.3).
Command: line
Specify first point: (primul punct)
20
Specify next point or [Undo]: ( al doilea punct)

Specify next point or [Undo]: <R> (pentru a ncheia comanda)
Not:
pentru a terge ultimul segment trasat, fr a iei din comand, se rspunde cu U la ultima
cerere To point:
dac nlnuirea de segmente trasate formeaz un poligon nchis, AutoCAD-ul deseneaz
automat ultimul segment, dac la cererea To point: se rspunde cu c (close).
dac se rspunde la cererea From point: cu <R>, nceputul segmentului respectiv se
consider n punctul de sfrit al celei mai recente entiti de tipul segment/arc trasate.
activarea comenzii ORTHO (tasta F8) permite trasarea cu precizie a segmentelor orizontale
sau verticale paralele cu axele de coordonate.
ARC Comanda deseneaz un arc (segment de cerc). Sunt prevzute opt metode diferite de
desenare, conform situaiilor n care se solicit trasarea unui arc.
1. trei puncte pe arc (3-point)
2. S-C-E
3. S-C-A
4. S-C-L
5. S-E-R
6. S-E-A
7. S-E-D
8. continuarea unui segment sau arc
unde: A unghiul inclus ntre laturi, C centrul, D direcia unghiular msurat n sens
trigonometric de la S (start point), E punctul de capt, S punctul de start, L lungimea
corzii, R raza.
n fig. 2.4 sunt ilustrate cteva din cele mai utilizate metode de trasare a unui arc. Opiunea
implicit de trasare este (3-point).
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: (punct)
Specify second point of arc or [Center/End]: (punct)
Specify end point of arc: (punct)
CIRCLE Comanda permite trasarea cercurilor. Se pot trasa cercuri n mai multe moduri.
Cel mai simplu mod utilizeaz pentru trasare centrul i raza.
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: (punct)
Specify radius of circle or [Diameter]: (raza)
21
Un cerc mai poate fi trasat cunoscnd (fig. 2.5):

trei puncte pe circumferin
dou puncte diametral opuse
dou linii (cercuri) la care cercul s fie tangent i raza.
1.2. Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea i editarea desenelor

AutoCAD dispune de faciliti care permit corectarea i prelucrarea ntr-o multitudine de
forme a desenelor prin intermediul comenzilor de editare (meniul EDIT). AutoCAD v
permite s schimbai poziia, mrimea, culoarea i alte caracteristici ale oricrui obiect.
Comenzile de editare ale AutoCAD-ului pot fi folosite nu numai la modificrile ce se aduc
unui desen, ci i ca ajutoare n crearea de desene (fig. 2.6).
n versiunea AutoCAD 2009, comenzile de editare pot fi accesate i dup metodele prezentate
in capitolul anterior, ns calea cea mai rapid este de a selecta pictograma specific comenzii
din bara de instrumente Modify (fig. 2.7).
22
Fig. 2.7 Bara de instrumente Modify din AutoCAD 2009

CHANGE Comanda permite modificarea anumitor caracteristici i/sau a proprietilor
oricror tipuri de entiti. Fiecare entitate din desen are asociate un strat (layer), o culoare, un
tip de linie, o nlime (elevaie) i o grosime (extruziune).
Command: change
Select objects:
Properties/<Change point>:
Dac se rspunde la cerere, prin introducerea unui punct, AutoCAD-ul l va considera drept
punct de modificat (CP change point), acesta fiind folosit pentru modificarea anumitor
caracteristici specifice unor entiti (fig. 2.8).
Opiunea Properties permite schimbarea uneia sau mai multor proprieti ale entitilor
selectate.
Command: change
Select objects:
Properties/<Change point>: p
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)?:
Opiunea LT permite schimbarea tipului de linie a obiectelor selectate. Linia continu
subire este linia cu care se deseneaz. AutoCAD-ul n fiierul acad.lin conine definiiile de
tipuri de linie puse la dispoziia utilizatorului. Se acoper astfel, toate cerinele uzuale.
Excepie face linia ondulat i linia groas pentru care AutoCAD-ul dispune de comenzi
separate. n figura de mai jos, sunt prezentate denumirile liniilor cel mai des utilizate n
desenul tehnic.
23
CHPROP Comanda este un subset de opiuni al comenzii CHANGE, care funcioneaz

identic cu opiunea Properties.
Command: chprop
Select objects:
Enter property to change
[Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative:
Alegnd una sau mai multe entiti, le putem schimba (modifica) caracteristicile indicate.
LTSCALE Comanda specific un factor de scalare care se aplic tuturor liniilor din desen.
Acest lucru este necesar deoarece este posibil ca desenul s fie privit la o scar att de mare
nct liniile ntrerupte s se contopeasc.
Command: ltscale
Enter new linetype scale factor <1.0000>: (numr)
TRIM Comanda permite tergerea de poriuni (objects to trim) care intersecteaz o
anumit limit (cutting edge). De notat c un obiect poate fi n acelai timp i muchie
tietoare i obiect supus tierii (fig. 2.9).
BREAK Comanda permite tergerea unor poriuni de segmente, cercuri, arce, polilinii sau
mparte o entitate n dou entiti de acelai tip (fig. 2.10).
24
Command: break
Select object: (selecia entitii)
Specify second break point or [First point]: F
Specify first break point: (primul punct)
Specify second break point: (al doilea punct)
Dac se dorete separarea entitii n dou (fr a terge nimic), se va selecta de dou ori
acelai punct. Aceasta se poate face introducnd @ (ultima coordonat) la cererea de
introducere a celui de-al doilea punct.
ERASE Comanda permite specificarea entitilor care se doresc a fi
terse din desen.
Command: erase
Select objects:
U Comanda determin ca cea mai recent comand s fie refcut.
Numele comenzii care se reface va fi afiat n zona de dialog.
UNDO Comanda permite renunarea la un ntreg grup de operaii
anterioare i permite controlul asupra facilitilor undo.
Command: undo
Enter the number of operations to undo or [Auto/Control/BEgin/End/Mark/Back] <1>:
Rspunsul implicit este introducerea unui numr. Acesta va preciza cte operaii anterioare s
fie anulate.
1.3. Studierea unor comenzi de desenare rapid i cu un grad de precizie ridicat.
Utilizarea sistemului de coordonate al utilizatorului (UCS)
OSNAP (Object SNAP) Sistemul AutoCAD dispune de un mecanism extrem de util i
eficient pentru indicarea unor puncte aflate n condiii particulare pe una sau mai multe
entiti (fig. 2.11). Practic, este vorba de a prestabili una sau mai multe preferine pentru
alegerea unui punct, legat de una sau mai multe entiti ce vor fi selectate cu ocazia alegerii
punctului. AutoCAD asociaz acestor preferine nite moduri moduri osnap. Acestea ne
ofer urmtoarele faciliti:
CENter alege centrul cercului sau a arcului de cerc selectat
25
ENDpoint alege cel mai apropiat punct de sfrit al entitii

INSert alege punctul de inserie al unei entiti de tip BLOCK
INTersection alege punctul de intersecie a dou sau mai multe entiti
MIDpoint alege mijlocul unei entiti de tip linie sau arc
NEArest alege cel mai apropiat punct aflat pe entitatea selectat
NODe alege un nod (o entitate de tip punct)
PERpendicular alege punctul de pe o linie, arc sau cerc selectat, care formeaz
perpendiculara de la acel obiect la ultimul punct
QUADrant alege punctul aflat pe cerc ntr-una din poziiile 0, 90, 180, 270
TANgent alege cel mai apropiat punct de tangen pe un cerc sau arc
NONE anuleaz temporar modurile OSNAP active
Alegerea unuia dintre modurile osnap se poate face: de la tastaruta prin comanda osnap dupa
ce va aparea o fereastra noua:
26
UCS (User Coordinate System) Comanda este folosit pentru a defini sau modifica UCS-ul
curent. Iniial, acest sistem este suprapus peste WCS (World Coordinate System). Acest
sistem de coordonate reprezint un sistem de referin staionar n cadrul cruia pot fi definite
i denumite alte sisteme de coordonate UCS. Aceste sisteme de coordonate adiionale sunt
utilizate pentru a crea construcii plane
n care obiectele pot fi poziionate oriunde n spaiul bi- sau tridimensional. Originea UCSurilor poate fi plasat oriunde n interiorul WCS, axele acestora putnd fi rotite sau nclinate.
AutoCAD-ul ofer diverse posibiliti pentru a defini un UCS. Se pot
defini UCS-uri prin urmtoarele ci:
prin specificarea unei noi origini, un nou plan XY sau axa Z
prin copierea orientrii fa de un obiect existent
prin alinierea UCS-ului cu direcia curent de vedere
prin rotirea UCS-ului curent n jurul uneia din axele sale.
n cadrul acestui capitol se vor studia opiunile acestei comenzi pentru desenarea 2D, urmnd
ca celelalte opiuni s fie studiate la modelarea 3D unde aceast comand are un rol foarte
important.
Command: ucs
Origin/ZAxis/3point/Entity/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>:
unde:
O creeaz un nou UCS, translndu-l ntr-o alt origine
27
Z indic rotirea UCS-ului n jurul acestei axe

P restaureaz UCS-ul anterior
S salveaz sub un nume UCS-ul curent
R restaureaz un UCS salvat
? listeaz numele UCS-urilor salvate
W suprapune UCS-ul curent peste WCS
UCSICON Comanda este folosit pentru a indica poziia originii i
orientarea UCS-ului curent.
Command: ucsicon
ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/<Stare curent ON/OFF>:
unde:
ON afieaz icon-ul
OFF nu afieaz icon-ul
OR afieaz icon-ul centrat n originea UCS-ului curent
METODE: Reprezentarea unor piese ntr-o singur proiecie ortogonal (piese subiri).
Exerciii rezolvate
Exemplul 1
S se realizeze desenul piesei
1. Se ncepe un desen nou
meniu bar > File > New...
2. Stabilim formatul (A4) i deci implicit (mm) ca unitate de msur. Vom utiliza
comenzile GRID i SNAP pentru a ne fixa o serie de ajutoare grafice.
Command: limits
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: <R> (enter)
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 210,297 (A4)
Command: zoom
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
28
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a

Regenerating model.
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow/Aspect]
<10.0000>: 10
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000>: 10
3. Schimbarea originii i vizualizarea acesteia n locul n care vom amplasa desenul n
zona de desenare.
Command: ucs
Current ucs name: *WORLD*
Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis]
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>(alegem cu mouse-ul punctul dorit)
Command: ucsicon
Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or
4. Trasarea celor ase cercuri care definesc conturul piesei.
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,0
Specify radius of circle or [Diameter]: 25
Command:<R>
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 0,0
Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: 40
Command:<R>
Command:<R>
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @
(se repet i n partea stng trasarea ultimelor dou cercuri)
5. Utilizarea modului osnap (TANgent), pentru trasarea celor patru tangente la cercuri.
29
Command: line
From point: tan <R>
to (se va selecta punctul P1 pe cerc)
To point: tan <R>
to (se va selecta punctul P2 pe cerc)
<R> (terminare comand)
<R> (repetare comand)
6. Trasarea liniilor de ax folosind comanda LINE
Command: line
From point: 0,-45
To point: 0,45 (axa vertical)
<R>, <R>
From point: -90,0
To point: 90,0 (axa orizontal)
30
7. Folosirea comenzii TRIM pentru a terge poriunile de cerc aflate n interiorul

conturului piesei.
Command: trim
Select cutting edge(s)...
Select objects: (toate cele patru linii de tangen)
Select objects: <R>
<Select object to trim>/Undo: (toate cele patru arce de cerc de
ters)
<R>
8. Schimbarea tipului de linie pentru cele patru linii de ax.
Command: chprop
Select objects: (cele patru linii)
Select objects: <R>
Change what property...?: lt
New linetype <BYLAYER>: dashdot
Change what property...?: <R>
9. Setarea corespunztoare a factorului de scalare pentru liniile ntrerupte.
Command: ltscale
New scale factor<1.000>: 10
Exercitii rezolvate
Exemplu 2
S se realizeze desenul piesei
1. Se ncepe un desen nou.
meniu bar > New...
2. Stabilim formatul si setam o serie de ajutoare grafice.
Command: limits
31

Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:<R>
Specify upper right corner <210.0000,297.0000>: 210,297
Command: zoom
Regenerating model.
Command: grid
<10.0000>: 10
Command: snap
3.Schimbarea originii si vizualizarea acesteia in locul unde vom amplasa desenul.
Command: ucs
Current ucs name: *NO NAME*
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>:(punct la alegere)
Command: ucsicon
4. Trasarea conturului piesei. (fig.2.16)
Command: line
Specify first point: 0,0
Specify next point or [Undo]: 120,0
Specify next point or [Undo]: @0,60
Specify next point or [Close/Undo]: @-120,0
Specify next point or [Close/Undo]: c
Fig.2.16
Fig.2.17
5. Trasarea cercului si a conturului interior. Pentru aceasta din urma originea va fi

amplasata intr-o pozitie convinabila conform fig.2.17.
32
Command: circle
Specify radius of circle or [Diameter]: 10
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: 50,20
<R>
<World>: z
Specify rotation angle about Z axis <90>: 30
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 0,10
Specify second point of arc or [Center/End]: -10,0
Specify end point of arc: 0,-10
Command: line
Specify first point:<R>
Length of line: 40
Specify next point or [Undo]:<R>
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]:<R>
Specify end point of arc: @0,20
Command: line
Specify first point: <R>
Length of line: 40
6. Trasarea si schimbarea tipului de linie pentru liniile de axa.
Exerciii propuse:
33
34
35
CAPITOLUL 2
Racordari
SCOP: Utilizarea unor comenzi de desenare a entitilor i a unor comenzi de editare
(continuare). Racordri i teituri.
OBIECTIVE:
2.1. Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz.
2.2. Studierea unor comenzi de editare a desenelor.
2.3. Comenzi pentru realizarea racordrilor i teiturilor.
2.1. Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz
RECTANGLE Comanda permite trasarea dreptunghiurilor, prin indicarea colurilor opuse
diagonale (fig. 2.1).
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: (punct P1)
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: (punct P2)
DONUT Comanda permite trasarea cercurilor cu grosime-inele
(fig. 2.2).
Command: donut
Specify inside diameter of donut <0.5000>: (diametrul interior)
Specify outside diameter of donut <1.0000>: (diametrul exterior)
Specify center of donut or <exit>: (centrul)
Fig 2.1
Fig2.2
ELLIPSE Comanda permite trasarea elipselor, utiliznd mai multe

opiuni prezentate n fig. 2.3.
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: (punct P1) fig. 3.3a
Specify other endpoint of axis: (punct P2)
Specify distance to other axis or [Rotation]: (punct P3)
36
Fig 2.3
POLYGON Comanda permite trasarea poligoanelor regulate cu un
numr specificat de laturi. Mrimea acestora poate fi dat prin raza cercului
circumscris/nscris sau prin mrimea laturii. Fig 2.4
Command: polygon
Enter number of sides <4>: (numarul de laturi)
Specify center of polygon or [Edge]:(centrul)
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: (raza)
Fig.2.4
PLINE Comanda permite trasarea entitilor complexe, formate din linii
i arce de cerc conectate la capete (fig. 2.5). Polilinia are urmtoarele proprieti:
este tratat ca o singur entitate cnd este editat;
culoarea i tipul de linie sunt elemente asociate;
poate avea grosime constant sau variabil;
are posibiliti ample de editare.
Command: pline
Specify start point:
Current line-width is 0.000
line mode
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:
arc mode
37
Fig.2.5
A alegnd aceast opiune comanda trece n modul arc; verigele care se vor
desena vor fi arce de cerc pn la alegerea opiunii line cu care comanda trece n modul
line.
CL nchide polilinia cu un segment sau arc n funcie de modul n care este comanda;
H cere semigrosimea verigilor ce vor fi trasate n continuare;
W precizeaz grosimea verigilor, aceasta putnd fi diferit la capete, astfel:
Start width <val.>:
End width <val.>:
L permite desenarea unui segment cu aceeai nclinare cu cea a segmentului
anterior trasat, fiind necesar specificarea lungimii acestuia. Dac entitatea
anterioar a fost un arc, atunci segmentul care se va trasa pstreaz direcia
tangentei n punctul de sfrit al arcului;
U anuleaz ultima verig trasat;
A cere unghiul acoperit de arc;
CE centrul arcului;
D cere precizarea direciei arcului din punctul de start;
R cere specificarea razei arcului;
L comut comanda n modul line.
2.2. Studierea unor comenzi de editare a desenelor
ARRAY Comanda permite executarea copiilor multiple ale obiectelor selectate, ntr-o reea
rectangular sau circular.
38
Command: array
Select objects: (selecia obiectelor)
Rectangular or Polar array (R/P): R sau P
cazul R (fig. 2.6a)
Row offset ( ) <1>: (de ex. 2)
Column offset ( | | | ) <1>: (de ex. 3)
Distanele ntre rnduri i coloane pot fi introduse cu semn (+/). n mod implicit unitatea
reelei este situat n colul stnga-jos, dispunerea celorlalte celule fcndu-se n sus i spre
dreapta. Utiliznd comanda SNAP-Rotate se pot realiza multiplicri rectangulare rotite.
cazul P (fig. 3.6b)
Center point of array: (C)
Number of items: (de ex. 6)
Angle to fill (+=ccw, =cw) <360>: <R>
Rotate objects as they are copied? <Y>: <R>
n cazul multiplicrii polare, trebuie indicat centrul acesteia i urmtorii parametri:
numrul de copii;
unghiul de umplere i sensul;
modalitatea de copiere.
Fig.2.6
MIRROR Comanda permite oglindirea obiectului selectat, n raport cu axa specificat.
Obiectul original poate fi ters sau pstrat (fig. 2.7).
Command: mirror
First point of mirror line: (punctul P1)
Second point: (punctul P2)
Delete old objects? <N>: <R>
n vederea oglindirii corecte a entitilor de tip text, trebuie selectat variabila
MIRRTEXT pe 0.
39
Fig.2.7
OFFSET Comanda permite construirea de entiti paralele (cu entiti existente), prin
specificarea distanei dintre acestea sau a unui punct prin care s treac noua entitate. Se pot
face copii ale urmtoarelor tipuri de entiti: linie, arc, cerc sau polilinie.
Command: offset
Offset distance or Through <last>: (numr sau t)
Select object to offset: (obiectul de copiat)
Side to offset? (partea de copiere)
Cele dou posibiliti sunt ilustrate n fig. 2.8.
Fig.2.8
EXTEND Comanda permite extinderea unui segment, arc sau polilinie (deschis) pn la
intersecia cu un alt obiect (fig. 2.9).
Select boundary edge(s)...
Select objects: (entitatea frontier)
Select objects: <R>
<Select object to extend>/Undo: (entitatea de extins)
40
Fig.2.9
EXPLODE Comanda descompune o polilinie, cot sau un bloc n prile lor constituente.
Command: explode
Select block reference, polyline, dimension, or mesh:
2.3. Comenzi pentru realizarea racordrilor i teiturilor
FILLET Comanda construiete un arc de racordare de raz specificat, ntre dou linii,
arce sau cercuri. Capetele vechilor entiti sunt ajustate astfel nct, acestea s se termine n
locul unde ncepe/termin arcul de racordare. Opiunea P permite racordarea simultan a
unei ntregi entiti de tip polilinie. nainte de racordare, trebuie introdus valoarea razei de
racordare prin opiunea R, astfel:
Command: fillet
Polyline/Radius/<Select first object>: r
Enter fillet radius <0.000>: (valoarea razei)
<R> (repetarea comenzii pentru efectuarea racordrii)
Polyline/Radius/<Select first object>: (prima entitate)
Select second object: (a doua entitate) (fig. 2.10)
Fig.2.10
CHAMFER Comanda realizeaz o teitur, la intersecia a dou linii. Dac liniile nu se
intersecteaz, comanda le va extinde pn cnd ele se vor intersecta i apoi le va tei. nainte
de a realiza teirea trebuiesc introduse distanele corespunztoare n ordinea indicat pe fig.
2.11.
41
Command: chamfer
Polyline/Distances/<Select first line>: d
Enter first chamfer distance <0.000>: (valoare)
Enter second chamfer distance <val.>: (valoare)
<R> (pentru a repeta comanda)
Polyline/Distances/<Select first line>: (prima linie)
Select second line: (a doua linie)
Fig.2.11
METODE: Realizarea unor desene de construcii geometrice, utiliznd comenzile studiate.
Exerciiu rezolvat
S se realizeze desenul piesei flana din fig. 2.12.
meniu bar > File > New... > New Drawing Name... > flansa
2. Stabilim formatul i implicit (mm) ca unitate de msur. Urmeaz iniializarea
(setarea) unor diferii parametrii de desenare: grila de puncte, pasul cursorului,
simbolul originii, factorul de scalare al liniilor ntrerupte.
Command: limits
Command: zoom
Regenerating model.
Command: grid
<10.0000>: 10
Command: snap
Command: ucsicon
42

Command: ltscale
Fig2.12
3. Amplasarea originii n locul n care va fi desenat flana, respectiv centrul de simetrie al
acesteia. Trasarea axelor de simetrie precum i a celor dou elipse ce definesc conturul
piesei, cunoscnd centrul i cele dou semiaxe (fig. 2.13).
Fig.2.13
43
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c
Specify center of ellipse: 0,0
Specify endpoint of axis: 84,0
Specify distance to other axis or [Rotation]: 0,60
Command: offset
Current settings: Erase source=No Layer=Source OFFSETGAPTYPE=0
Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <Through>: 12
Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:(elipsa trasata)
Specify point on side to offset or [Exit/Multiple/Undo] <Exit>(punct in interiorul elipsei)
<R><R>
Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <12.0000>: 10
Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:(axa verticala)
Specify point on side to offset or [Exit/Multiple/Undo] <Exit>(punct la dreapta axei)
(se repeta comanda cu valoarea distantei de 64 pentru aceeasi axa)
4. Din analiza piesei rezult c se poate desena doar o jumtate a flanei (partea din dreapta),
cealalt parte obinndu-se prin oglindirea fa de axa vertical, a prii desenate. n
continuare, se vor trasa cele cinci cercuri conform fig. 2.14.
Fig.2.14.
Command: circle
Specify radius of circle or [Diameter]: 13.5
<R>
Specify radius of circle or [Diameter] <13.5000>: 22.5
<R>
Specify radius of circle or [Diameter] <22.5000>: 26.0
44
<R>
<R>
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @
5. Se vor reteza capetele unor entiti pentru a putea realiza n mod corespunztor
racordrile. n fig. 2.15, este ilustrat rezultatul acestor operaii aplicnd comanda TRIM. De
asemenea, se vor ajusta capetele liniei de ax a cercului de diametru 10 folosind comanda
BREAK.
6. Pentru a putea realiza racordrile conturului interior al flanei, este necesar s
descompunem arcele de elips rmase n elementele componente (arce de cerc). Dup
introducerea razelor de racordare corespunztoare, rezultatul acestei operaii este prezentat n
fig. 2.16.
Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 7.0000
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r
Specify fillet radius <7.0000>: 7
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]:(prima entitate)
Select second object or shift-select to apply corner:(a doua entitate)
(racordam toate entitatile avand valoarea razei R7, schimbam apoi valoarea razei de
racordare la R9 si racordam entitatile ramase).
Fig.2.15.
7. Oglindirea prii din dreapta pentru a obine ntreg conturul flanei (fig. 2.16). tergerea
celor dou arce de cerc rmase dup oglindire, i schimbarea tipului de linie al axelor de
simetrie.
45
Fig.2.16
Command: mirror
Select objects: w
Specify first corner: Specify opposite corner: 13 found
Select objects: <R>
Specify first point of mirror line: 0,0
Specify second point of mirror line: 0,60
Erase source objects? [Yes/No] <N>:<R>
Command: trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ... (selectam arcele de racordare care au valoarea R9)
Select object to trim or shift-select to extend or
[Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]:(selectam cele doua portiuni de cerc)
Command: chprop
Select objects: (toate axele de simetrie)
<R>
[Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative]: lt
Enter new linetype name <ByLayer>: dashdot
[Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material/Annotative]:<R>
8. Se revine cu originea n poziia iniial (UCS=WCS)
Command: ucs
<World>: <R>
Exerciii propuse: Din cartea . .

exercitiul 6, pag.19-pag.33, conform
variantelor dupa numarul de ordine din registru.
46
CAPITOLUL 3
Proiectii simple
SCOP: Utilizarea unor comenzi de editare a desenelor (continuare). Specificarea punctelor
utiliznd filtrele geometrice.
OBIECTIVE: 3.1. Studierea unor comenzi care permit copierea, mutarea, scalarea i
divizarea entitilor.
3.2. Filtre geometrice.
3.1. Studierea unor comenzi de editare a desenelor
COPY Comanda permite realizarea de copii ale obiectelor selectate.
Opiunea M permite realizarea mai multor copii ale aceluiai obiect.
Command: copy
Select objects: (selectarea obiectului original) (fig. 3.1)
<Base point or displacement>/Multiple: (P1) sau (x, y-distan)
Second point of displacement: (P2) sau <R>
Fig.3.1
MOVE Comanda este folosit pentru a muta obiectele selectate dintr-o poziie n alta (fig.
3.2).
Command: move
Select objects: (selecia obiectului)
Base point or displacement: (P1) sau deplasarea (x,y)
Second point of displacement: (P2) sau <R>
Fig.3.2
ROTATE Comanda este folosit pentru a roti obiectele selectate (fig. 2.3).
47
Command: rotate
Base point: (punct centrul de rotaie)
<Rotation angle>/Reference: (unghiul de rotire)
Dac se rspunde la ultima cerere cu o valoare, aceasta va fi considerat ca unghi relativ fa
de care obiectul va fi rotit din poziia curent. Dac unghiul are semnul , atunci rotirea se
va face n sens orar. Dac se rspunde cu R, se poate specifica rotirea curent i noua
rotire dorit, dialogul decurgnd n acest caz astfel:
Fig.3.3
ALIGN Comanda permite efectuarea unei roto-translaii n spaiul
tridimensional. Se dau trei puncte ca poziie de start (surs) i alte trei puncte ca 55 poziie
final (destinaie). Obiectul 3D selectat se va deplasa i se va roti n spaiu pentru a aduce
punctele de start n poziia final. Cnd cea de-a treia pereche de puncte este ignorat
(apsnd <R>), comanda poate fi folosit i n 2D (fig. 3.4).
Command: align
1st source point: (P1-surs)
1st destination point: (P1-destinaie)
2nd source point: (P2-surs)
2nd destination point:(P2-destinaie)
3rd source point: <R>
<2d> or 3d transform: <R>
Fig.3.4
STRETCH Comanda permite deplasarea (alungirea) unei poriuni de desen reinnd
conexiunile cu alte pri ale desenului (fig. 3.5).
48
Fig.3.5
Command: stretch
Select objects to stretch by window...
Select objects: C(rossing) P1/P2
Base point: (punctul de referin al alungirii)
New point: (noua poziie a punctului de referin)
SCALE Comanda permite modificarea mrimii (scara) obiectelor selectate (fig. 3.6).
Command: scale
Base point: (centrul de scalare)
<Scale factor>/Reference: (factorul de scalare)
Dac la ultima cerere se rspunde cu R, atunci va urma dialogul:
Reference length <1>: (lungimea de referin)
New length: (noua valoare a acestei lungimi)
MEASURE Comanda permite msurarea unei entiti, plasnd markeri (puncte) de-a
lungul acesteia, la intervale de lungime specificat.
Command: measure
Select object to measure: (entitatea de msurat)
<Segment length>/Block: (lungimea specificat)
Se pot selecta linii, cercuri sau polilinii. Dac se va rspunde cu o lungime de segment,
entitatea este msurat n segmente de lungime dat, ncepnd cu captul cel mai apropiat de
punctul de selecie.
Fig3.6
49
DIVIDE Comanda plaseaz indicatori (markeri) de-a lungul unui obiect selectat,
divizndu-l ntr-un numr specificat de pri egale (fig. 3.7).
Command: divide
Select object to divide: (selecia entitii)
<Number of segments>/Block: (numr de pri egale)
Ca efect, pe entitatea selectat apar entiti de tip POINT echidistante. Forma i mrimea
acestora se va stabili anterior execuiei comenzii.
Fig3.7
PEDIT Comanda ofer numeroase posibiliti de editare a polyline-urilor 2D i 3D i a
reelelor poligonale (mesh-uri); n cadrul acestui capitol ne vom ocupa doar de editarea
polyline-urilor 2D.
Command: pedit
Select polyline:
Entity selected is not a polyline.
Do you want to turn it into one? <Y>:
AutoCAD informeaz dac entitatea selectat nu este o polylinie, dar c aceasta poate fi
convertit ntr-o polylinie (dac se rspunde cu <R>, adic yes) vezi dialogul de mai sus.
Polilinia ce se formeaz va fi compus din acel unic segment de dreapt sau arc selectat,
urmnd eventual s-i alturm alte segmente sau s-l editm. n continuare apar opiunile
oferite de comanda:
Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo/eXit:
Aceste opiuni permit urmtoarele operaii:
C adaug un segment ntre punctele de capt ale poliliniei
J conecteaz linii i arce de cerc alturate, crend o polilinie
W uniformizeaz grosimea poliliniei la o valoare specificat
F calculeaz i traseaz o curb care trece prin toate nodurile poliliniei selectate
(fig. 3.8)
S calculeaz i traseaz o funcie spline, care va trece doar prin capetele
poliliniei (fig. 3.8)
D decurbeaz o polilinie asupra creia s-au aplicat opiunile F sau S
U anuleaz ultima operaie fcut asupra poliliniei selectate
X ncheie comanda PEDIT revenind la prompter-ul Command:
50
Alegnd opiunea E, primul vertex (nod) al poliliniei este marcat cu un X, n zona

de comenzi aprnd urmtoarele opiuni:
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straight/Tangent/Width/eXit<N>:
N mut X-ul pe vertex-ul urmtor, selectndu-l
P mut X-ul pe vertexul anterior
M permite mutarea vertex-ului selectat n alt punct
I permite inserarea unui nou vertex dup cel marcat
S permite marcarea vertex-ului de nceput i celui de sfrit, dup care va nlocui
toate segmentele de polilinie dintre acestea printr-un segment de dreapt
B permite ruperea poliliniei n dou pri
W permite schimbarea limii segmentului care urmeaz
R regenereaz polilinia
T permite precizarea direciei unei tangente n nodul vertex-ului curent
Fig.3.8
BPOLY Comanda permite definirea, prin intermediul unei casete de dialog, a unui contur
polilinie ce nconjoar o suprafa nchis (fig. 2.9). Definirea conturului se face prin alegerea
unui punct n interiorul ei cu opiunea Pick Point. Polilinia astfel creat va rmne suprapus
peste conturul selectat, putnd fi vzut folosind comanda MOVE. Opiunea Make New
Boundary Set permite
alegerea entitilor care s fie folosite pentru a delimita zona dorit.
Fig.3.9
3.2. Filtre geometrice

51
Filtrele permit realizarea seleciei coordonatelor exprimate prin

litera/literele uneia sau a dou coordonate precedate de un punct .. n aceast 59
exprimare, filtrele pot fi: .x, .y, .z, .xy, .yz, .xz. Cnd n loc de coordonate, la orice cerere a
acestora se d o astfel de combinaie, se primete prompterul of. Acesta solicit
introducerea unui element geometric de tip punct (de obicei utiliznd modurile osnap) de la
care AutoCAD-ul s-i extrag coordonatele. Odat furnizat punctul care ofer aceste
informaii, va apare cererea need a sau need ab, unde a i b sunt una dintre coordonatele
x, y, z adic acele coordonate care au lipsit din indicarea filtrului. S presupunem c avem de
trasat un cerc n mijlocul unui dreptunghi (fig. 3.10).
Fig.3.10
Pentru a localiza precis centrul acestuia, am putea trasa o orizontal ce pornete din mijlocul
segmentului a-d i o linie vertical ce pleac din mijlocul segmentului a-b. Punctul de
intersecie al celor dou linii poate servi ca centru al cercului. ns, n loc de a trasa cele dou
linii i de a afla intersecia acestora putem extrage (filtra), valoarea x a mijlocului
segmentului a-b i valoarea y a mijlocului segmentului a-d.
mpreun, aceste dou valori vor permite localizarea centrului cerut.
Command: circle
3P/2P/TTR/<Center point>: .x
of MID of (selectm segmentul a-b)
(need yz): .y
of MID of (selectm segmentul a-d)
(need z): 0 (lucrm n plan-2D)
Diameter/<Radius>: (valoarea razei)
METODE: Realizarea desenelor la scar a unor piese n dubl sau tripl proiecie
ortogonal, reprezentate n proiecie axonometric.
52
Exerciiu rezolvat
S se realizeze desenul la scar, n dubl proiecie ortogonal al piesei din fig. 3.11.
Fig.3.11
meniu bara > File > New... > New Drawing Name... > piesa1
2. Stabilim formatul i implicit (mm) ca unitate de msur, urmat de alegerea unor ajutoare
grafice i setarea unor variabile de sistem.
Command: limits
Command: zoom
Regenerating model.
Command: grid
<10.0000>: 10
Command: snap
Command: ltscale
Command: ucsicon
53
3. Dup stabilirea poziiei de reprezentare, a numrului de proiecii necesare i natura

acestora, se ncepe cu trasarea proieciei principale. Pentru aceasta, ne vom poziiona cu
originea ntr-un punct caracteristic proieciei cu ajutorul grilei de puncte (fig. 3.12).
Fig.3.12
Fig.3.13
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: (punct pe grila, ales cu mouse-ul)
Command: pline
Specify start point: 0,0
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,14
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
@-8,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,50
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-54
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-25
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
4. Trasm n continuare axa i generatoarele gurii. Pentru rapiditate este mai comod
poziionarea originii n centrul acesteia (fig. 3.13)
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: -8,44
Command: line
Specify first point: -5,0
Specify next point or [Undo]: 23,0
<R><R>
LINE Specify first point: 0,13
54

<R><R>
LINE Specify first point: 0,-13
<R>
5. Revenim cu originea n punctul (P1 - fig. 3.13) pentru ca apoi, prin translaia acesteia
(folosindu-ne de gril), s putem alege punctul de nceput pentru trasarea 62 proieciei
laterale (fig. 3.14).
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: (intersectia P1)
<R>
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>:( Punct pe grila ales cu mouse-ul)
Command: pline
Specify start point: 0,0
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 40,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
@-40,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
Fig.3.14
6. Urmeaz trasarea celor trei muchii, a cercului i axelor de simetrie ale acestuia. De
asemenea, este indicat poziionarea originii n centrul cercului.
55
7. Schimbarea tipului de linie (hidden) pentru toate muchiile acoperite i (dashdot) pentru
toate liniile de ax, folosind comanda CHPROP i opiunea lt.
Fig.3.15
8. Folosind posibilitile de editare oferite de comanda PEDIT, vom ngroa muchiile
vizibile la o grosime 0.5 (mm) (fig.4.15). n cazul cercului din proiecia lateral, singura
soluie este tergerea acestuia i nlocuirea cu un donut. De ex., pentru proiecia principal
dialogul decurge astfel:
Command: pedit
Select polyline or [Multiple]:( selectam conturul proiectiei principale)
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Undo]: w
Specify new width for all segments: .5
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:<R>
9. Se revine cu originea n poziia iniial (UCS=WCS).
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>:<R>
10. Cu ajutorul comenzii MOVE se pot deplasa cele dou proiecii pentru a ncadra ct mai
bine formatul ales.

exercitiul 39, pag.61-pag.70, conform
variantelor dupa numarul de ordine din registru.
56
Capitolul 4
Desen prototip
Scop: Utilizarea unor comenzi pentru desenarea chenarilor cu indicator complet, si utilizarea
lor in laboratoarele anterioare si viitoare.
Obiective: 4.1. Executarea chenarului A4 (cu indicator complet).
4.2. Executarea chenarului A3 (cu indicator complet).
4.3. Cotarea
Format
A0
A1
A2
A3
A4
Dimensiuni
axb, mm
841x1189
594x841
420x594
297x420
210x297
Formate de baz
Desenul prototip prezinta un fisier care contine limita formatul, chenarul (20 mm din partea
stanga a formatului si cate 5 mm din celelalte parti), indicatorul complet ( fig. 4.1 ) si toate
setarile necesare privind Layer-ele, stilul de text, pasii grilei si cursorul. In cadrul lucrarilor de
laborator ulterioare utilizarea desenului prototip permite de a economisi timp pentru studierea
materialului current si executarea reprezentarilor necesare.
57
Succesiunea executarii desenului prototip A4 este urmatoarea:

1. Se lanseaza AutoCAD-ul.
2. Se alge formatul A4 prin Format Drawing limits
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OF] <0,0 >: <R>
Specify upper right corner <420,297>:210,297 <R>
3. Se creeaza straturile necesare prin StartLayer:

Name
0
Contur
Subtire
Cote
Hasura
Axe
Invizibil
Text3.5
Text5
Text7
Text10
Color
White
Culoare
Culoare
Culoare
Culoare
Culoare
Culoare
White
White
White
White
Linetype
Continuous
Continuous
Continuous
Continuous
Continuous
ACAD_ISO04W100
ACAD_ISO02W100
Continuous
Continuous
Continuous
Continuous
Lineweight
0.8
0.8
0.3
0.3
0.3
0.3
0.4
0.35
0.5
0.7
1.0
4.Se alege stilul scrierii prin Format Text style:

Text style name Standard
Font name isocp. Lhx
Height 0
Width factor 1
Obligue angle < 0.000>:15
5. Se stabileste pasul grilei auxiliare cu ajutorul comenzii Grid (se recomanda 5):
58
Command: grid <R>

Specify grid spacing (X) or [ON/OF/Snap/Aspect]<10>:5 <R>
6. Se stabileste pasul cursorului cu ajutorul comenzii Snap (se recomanda 5):

Command: snap <R>
Specify snap spacing or [ON/OF/Aspect/Rotate/Style/Tipe]<10>:5 <R>
7. Se afiseaza formatul prin ViewZoomAll.
8. Se alege layer-ul Subtire si se construieste cu ajutorul comenzii Rectangle un
greptunghi si marimea formatului:
Command: rectang
Specify first cornet point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 0,0 <R>
Specify other corner point or [Dimension]: 210,297 <R>
9. Se alege layer-ul Contur si se construieste chenarul desenului:
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 20,5 <R>
Specify other corner point or [Dimension]: 205,292<R>
10. Se afiseaza zona inferioara a formatului prin ViewZoomWindows:
Specify first cornet:15,0 <R>
Specify opposite corner: 210,65<R>
11. Se activeaza modul orthogonal de desenare prin butonul ORTHO din bara de
stare.
12. a) Se deseneaza liniile groase ale indicatorului cu layer-ul Contur utilizind
comanda Line:
Command: line
Specify first point: 205,60 <R>
Specify next point: @-185,0 <R>
Specify next point: @7,0<R>
Specify next point: @0,-25<R>
Specify next point: @-65,0<R>
59

Specify next point: @<R>
b) Se deseneaza liniile subtiri ale rubricii Litera a indicatorului cu layer-ul Subtire
utilizind comanda Line:
Commanda:line
Specify next point: 155,25
Specify next point: @0,15
Specify next point: <R>
Command:<R>
Specify next point: 160,25
Specify next point:@<R>
Command:<R>
c) Se deseneaza liniile subtiri din stinga indicatorului:
Command: line
Specify next point: 20,10 <R>
Specify next point: @65,0 <R>
Specify next point: <R>
Command:<R>
Command:<R>
Command:<R>
Command:<R>
Specify next point: 20,30<R>
Specify next point: @ <R>
Command:<R>
Command:<R>
60

Command:<R>
Specify next point :20,55 <R>
Specify next point :@65,0 <R>
Specify next point :@ <R>
13. Se stabileste pasul cursorul 1 mm si se completeaza indicatorul ( vezi fig.4.1),
luand in considerare ca grosimea liniei scrierii este egala cu 0,1 din inaltimea literelor
majuscule. Pentru lucrarile grafice ulterioare informatia din indicator se va redacta
utilizand MultilineText.
14. Conform GOST 2.104.68 indicatorul are dimensiunile 185x55 mm, este alcatuit
din mai multe zone dreptunghiulare ( dimensiunile rubricilor vezi fig 4.1) si se
completeaza conform fig.4.2
Rubrica 1- indica denumirea piesei reprezentate sau tema, de exemplu:

Racordari, Vederi ect.
Rubrica 2- notatia documentului conform GOST 2.201-80. In conditii de studiinotatia stabilita de catedra, de exemplu: DT 04.12 ( Desen Tehnic, 04- numarul de
ordine al lucrarii de laborator,12-varianta).
Rubrica 3- notatia materialului obiectului proiectat ( numai pe desenelor de piese), de
exemplu Otel 45 GOST 1050-68.
Rubrica 4- litera atribuita documentului conform GOST 2.103-68, de exemplu , I
desen de instruire.
Rubrica 5- masa articolului, de exemplu : 0,5 kg.
Rubrica 6- scara desenului.
Rubrica 7- numarul de ordine al colii de desen a documentului.
Rubrica 8- numarul total de coli ale documentului (se completeaza numai pe prima
pagina).
Rubrica 9- denumirea organizatiei de proiectare ( institutiei de invatamint , facultatii,
grupei).
61
Rubrica 10- contine inscriptia clara a numelor de familie ale persoanelor care
semneaza documentul.
Rubrica 11- semnaturile persoanelor respective.
Rubrica 12- data semnarii documentului.
15. Se salveaza rezultatul obtinut:
File Save as Desen prototip
4.2Executarea chenarului A3 (cu indicator complet).

1. Se deschide desenul prototip A3.
2. Se scrie in zona de comanda,
Command: rectangle<R>
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: 420,297 <R>
<R>
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: @395,287 <R>
3. Se selecteaza cu comanda MOVE tot indicatorul.
Command: move<R>
Select objects: Specify opposite corner: 86 found (selectam
indicatorul) <R>
Select objects: <R>
Specify base point or [Displacement] <Displacement>:20,5<R>
Specify second point or <use first point as displacement>:
@ 210,0 <R>
4. Se traseaza o linie cu comanda LINE
Command: line<R>
Specify first point: 230,60<R>
Specify next point or [Undo]: 230,5<R>
5. La urma se primeste
62
4.3 Cotarea
Cotarea desenelor se va efectua cu ajutorul barei Anotation
se alege modul de cotare din cele propuse si se aplica la desen cu ajutorul mouse-ului.
Exerciii propuse: Se vor selecta desenele din lucrarile anterioare si se vor introduce in
chenare A4 sau A3 cu indicator complet unde vor fi cotate.
Capitolul 5
63
Sectiuni complexe
SCOP: Vizualizarea unui desen. Extragerea informaiilor din baza de date. Haura-rea i
reprezentarea rupturilor.
OBIECTIVE: 5.1. Studiul unor comenzi de afiare a desenelor.
5.2. Comenzi pentru extragerea informaiilor.
5.3. Haurarea. Stiluri de haurare. Linia de ruptur.
5.1. Studiul unor comenzi de afiare a desenelor

n AutoCAD, se pot reprezenta obiecte de orice mrime la scara 1:1
display-ul fiind de mii de ori mai ncptor dect planeta. Se poate mri (zoom/in) pentru
a desena pri mai complicate i apoi reveni (zoom/out) pentru o vedere de ansamblu a
desenului final. Se pot ncadra pri din desen (window), pentru vizualizarea diferitelor
poriuni ale desenului fr a-i schimba scara de reprezentare.
Principalele faciliti oferite de AutoCAD pentru vizualizarea desenelor sunt efectul de lup
(zooming) i panoramarea (paning). Fiind comenzi foarte des folosite, n AutoCAD R14, ele
pot fi accesate rapid din bara de comenzi standard (fig 6.1). Opiunea de Realtime permite
operaia de mrire/micorare i panoramare
n timp real a suprafeei afiate.
Fig. 5.1 Activarea comenzilor ZOOM i PAN n AutoCAD 2009
ZOOM Comanda permite mrirea sau micorarea poriunii vizibile a desenului (prin
modificarea limitelor spaiului afiat).
64
Command: zoom
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>:
Se poate rspunde cu una din opiunile de mai sus, sau cu un numr urmat de x.
Numr introducnd o valoare numeric, aceasta este considerat scar, dac este urmat
de x (ex. 0.5x scara 1:2 a imaginii). Dac dup valoarea numeric nu este introdus litera
x atunci raportarea se va face la zona alocat (ex. 1 ZOOM/All);
A reface desenul astfel nct pe ecran s apar toate componentele acestuia;
C cere centrul zonei ce va fi mrit/micorat prin Center point:. Se cere apoi factorul
de mrire/micorare (urmat de x);
D opiunea permite deplasarea unui dreptunghi trasat punctat, care coincide cu zona
afiat, n vederea afirii zonei din desen selectat de acesta. Folosind sgeile, dreptunghiul
poate fi mrit/micorat. Deplasnd dreptunghiul de ncadrare prea mult n stnga-jos poate
apare un simbol (clepsidra) ce arat c, dac se alege acea variant de zoom va fi necesar
regenerarea desenului;
E ecranul va cuprinde ntreg desenul, realizndu-se coincidena spaiu-lui afiat cu cel
efectiv;
L cere colul stnga-jos al viitorului ecran;
P aceast opiune va prezenta ecranul anterior, stabilit prin ZOOM sau PAN;
Vmax micoreaz mrimea desenului pe ecran, n sensul afirii la dimensiunea dat de
limitele ecranului virtual. Ecranul virtual este acea suprafa din desen n care AutoCAD
poate executa operaii de zoom i pan fr a regenera desenul;
W cere punctele diagonal opuse, ale dreptunghiului care va mrgini ecranul. Cteva din
opiunile prezentate mai sus sunt exemplificate n fig. 5.2.
Fig.5.2
65
PAN Comanda permite deplasarea dreptunghiului care delimiteaz zona afiat, peste
ntreg desenul, pentru prezentarea la aceeai scar a diverselor poriuni.
Command: pan
Press ESC or ENTER to exit, or right-click to display shortcut menu.
( se deplaseaza pe ecran cu mouse-ul).
REDRAW Comanda specific programului s efectueze o actualizare a desenului pe ecran.
Cnd desenai i editai, AutoCAD las pe ecran blip-uri (mici marcaje n form de cruciuli)
n punctele de selecie. Prin aceast comand se poate oricnd curi imaginea de pe ecran
de aceste marcaje.
REGEN Comanda permite regenerarea ntregului desen. Desenul afiat de AutoCAD pe
ecran este doar o aproximaie a desenului real. Pentru a crete viteza i eficiena afirii,
AutoCAD descompune o serie de entiti, cum ar fi cercurile, n scurte segmente de dreapt
de aceea, la un anumit moment, imaginea afiat poate s nu prezinte o acuratee suficient.
Dac imaginea afiat dup comanda REDRAW nu reflect corect desenul, utilizai comanda
REGEN. AutoCAD regenereaz automat desenul n cteva situaii, cum ar fi atunci cnd se
apeleaz prima dat un desen existent sau cnd comenzile ZOOM sau PAN modific
semnificativ imaginea afiat.
Command: regen
Regenerating model.
5.2. Comenzi pentru extragerea informaiilor din baza de date
AutoCAD nmagazineaz o mare cantitate de informaie despre orice
desen, informaie ce este memorat n baza de date a desenului. Cea mai mare parte a acesteia
poate fi accesibil printr-o varietate de comenzi interogative (INQUIRY). Comenzile
prezentate n continuare arat cum poate fi realizat acest lucru.
LIST Comanda permite obinerea ntregii informaii pe care AutoCAD o conine referitoare
la entitatea selectat.
Command: list
Select objects:
n acest moment, ecranul se comut n mod text i vor apare informaiile referitoare la
entitatea selectat. Presupunnd c am selectat un cerc informaiile respective vor cuprinde:
layer-ul curent, spaiul model sau hrtie, culoarea, tipul de linie, centrul, raza, circumferina,
aria.
ID Comanda afieaz informaia despre poziia (coordonatele) unui punct specificat din
desen.
Command: id
Specify point:
66
DIST Comanda indic distana dintre dou puncte specificate.

Command: dist
Specify first point: Specify second point:
AREA Comanda permite calculul ariei mrginite, fie de o succesiune de puncte indicate
(contur nchis), fie de entiti de tip cerc sau polilinie.
Command: area
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]:unde,
Entity cere indicarea unei entiti, returnnd aria i perimetrul
delimitate de aceasta;
Add/Subtract declaneaz nsumarea/scderea de arii indicate succesiv de utilizator.
5.3.Haurarea. Stiluri de haurare. Linia de ruptur
Modelele de haur indic, ntr-un desen, diverse tipuri de materiale.
AutoCAD-ul dispune de o bibliotec standard de hauri, ce include 53 de modele definite n
fiierul acad.pat, cteva dintre acestea fiind prezentate n fig. 5.3c. Haurarea n AutoCAD
se realizeaz prin intermediul comenzilor HATCH sau BHATCH.
HATCH Comanda plaseaz un model de haur ntr-o suprafa perfect nchis, definit de
entiti de tip linie, arc, cerc sau polilinie. Din pcate, comanda nu este suficient de
inteligent n cazul haurrii obiectelor cu un contur mai complicat, zona de haurat
trebuind s fie mai nti definit de utilizator prin metode specifice de editare.
Command: hatch
Select objects or [picK internal point/remove Boundaries]:(se alege obiectul care va fi
hasurat).
pentru utilizarea unui model de haur predefinit se va rspunde cu numele acestuia (vezi
fig. 5.3c), urmat apoi de un factor de scalare i unghiul de rotaie dorit;
BHATCH (Boundary HATCHing) Comanda ofer o nou
posibilitate
de haurare pentru AutoCAD R12, ce permite evitarea problemelor ce apar la comanda
HATCH. Practic, este vorba de includerea unui algoritm propriu care tie s aleag mult
mai inteligent, dect comanda HATCH, zonele de haurat. Mai exact, artnd un punct aflat
ntr-o zon mrginit de nite entiti, se poate indica
direct AutoCAD-ului aceast zon pentru a fi haurat (fig. 5.4). Astfel, caseta de dialog (fig.
5.3a) ce nsoete comanda ofer att selectarea modelelor de haurare Pattern... ct i
alegerea poriunilor de haurat prin mecanismul Pick Points <. O facilitate remarcabil este
opiunea Preview ce permite o afiare de prob a zonei haurate.
Command: bhatch
Tratarea suprafeelor aflate n interiorul conturului (zonei) de haurat poate fi realizat prin
setarea unuia din stilurile de haurare ale AutoCAD-ului i opiunea Select Objects. Stilul
implicit de haurare al AutoCAD-ului este N(ormal). n AutoCAD 2009, comanda BHATCH
afieaz o caset de dialog, care permite alegerea att a modelului de haur, ct i a opiunilor
de haurare . Selectarea suprafeei care va fi haurat se poate face prin selectarea conturului,
67
ca la comanda HATCH, sau prin indicarea unui punct n interiorul conturului (opiunea Pick
Points).
Fig. 5.3a. Caseta de dialog a comenzii BHATCH din AutoCAD 2009, Caseta de dialog pentru
realizarea haurrii
Fig. 5.3b. Definirea opiunilor de haurare

68
Fig. 5.3c. Specificarea modelului de haur
Fig. 5.4 Indicarea zonelor de haurat
SKETCH Comanda permite trasarea liniilor de ruptur sau executarea schielor de mn.
Comanda consider linia respectiv ca format dintr-o mulime de segmente unite ntre ele.
Incrementul de nregistrare (lungimea segmentelor respective) stabilete rezoluia sau
acurateea schiei. Pentru execuie comanda are nevoie de un digitizor, fie i un mouse.
Command: sketch
Record increment <1.0000>: <R> sau valoare
Sketch. Pen eXit Quit Record Erase Connect . <Pen down> <Pen up> (numrul de
segmente unite ntre ele)
unde,
P creionul sus/jos permite nregistrarea micrilor;
R liniile trasate devin permanente fr a iei din comand;
X similar cu opiunea R dar se iese din comand;
Q se iese din comand fr a pstra liniile trasate;
E terge liniile temporare din punctul specificat i pn la sfritul liniei trasate;
C conecteaz captul liniei deja trasate cu punctul curent i continu trasarea;
69
. dac penia e ridicat, atunci se traseaz o linie temporar de la captul liniei trasate
pn la punctul curent.
Este important ca, nainte de trasarea liniei de ruptur, variabila SKPOLY s fie setat pe 1
pentru ca linia respectiv s fie considerat o polilinie (i nu n linii puse cap la cap) n
eventualitatea unor editri ulterioare (fig. 5.6).
Fig.5.6
METODE: Reprezentarea unor piese n dubla proiecie ortogonal, cu respectarea traseelor

de secionare indicate.
Exemplul 1
S se reprezinte piesa din fig. 5.7 n dou proiecii, dup traseul de
secionare indicat.
Fig.5.7
70
1. Se ncepe un nou desen.

meniu bara > File > New... > New Drawing Name... > desen6
2. Alegerea formatului i deci implicit a unitilor de msur (mm). Alegerea ajutoarelor
grafice i fixarea unor variabile de lucru. Fixarea variabilelor de cotare.
3. Poziionarea originii ntr-un punct convenabil ales pe format i trasarea proieciei principale
(fig. 5.8). Este util, n orice moment al desenrii, mutarea originii pentru trasarea mai uoar
a oricror elemente ale conturului (fig. 5.9).
4. Poziionarea originii, cu ajutorul modurilor grid (tasta <F7>) i snap (tasta <F9>), n
vederea trasrii proieciei laterale (fig. 6.10). Trasarea canalului i a axei de simetrie a
primului loca.
Fig.5.8.
Fig.5.9.
Fig.5.10.
71
5.Trasarea conturului primului loca, folosind comenzile OFFSET i TRIM. Pentru

aceasta, este mai nti indicat mrirea zonei de lucru respective, folosind comanda
ZOOM i opiunea Window (fig. 5.11 i fig. 5.12).
6.Obinerea prin copiere (vedere i seciune) a celui de-al doilea loca folosind comanda
COPY (fig. 5.12 i fig. 5.13), astfel:
Command: copy
Select objects: (fereastra P1-P2)
Fig.5.11.
Fig.5.12.
72
Select objects: <R>

Base point or displacement: (centrul locaului)
Second point of displacement: @0,20
7. Cotarea piesei pe cele dou proiecii. Schimbarea tipului de linie al axelor de simetrie
folosind comanda CHPROP i opiunea LType (fig. 5.14).
8. ngroarea muchiilor vizibile de contur i a celor rezultate din secionare folosind
comanda PEDIT i opiunea width, pentru linii i arce de cerc. nlocuirea cercurilor
cu inele (cercuri cu grosime) folosind comanda DONUT, astfel nct diferena celor
dou diametre (exterior i interior) s fie 1 (mm). De ex., pentru cele patru cercuri din
vederea principal, dialogul decurge astfel:
Fig.5.13
Fig.5.14
Command: erase
73
Select objects: (toate cele patru cercuri)

Command: donut
Inside diameter: 9.5
Outside diameter: 10.5
Center of donut: (intersecia axelor cercului de jos)
Center of donut: @0,20 (pentru cel de-al doilea cerc)
<R> <R>
Inside diameter:15.5
Outside diameter: 16.5
Center of donut: (intersecia de mai sus)
Center of donut: @0,20
<R>
9. Indicarea i notarea traseelor de secionare (folosind comenzile PLINE i DTEXT).
Haurarea suprafeelor rezultate din secionare, folosind comanda BHATCH i modelul
ANSI31 (fig. 5.15).
Fig.5.15

exercitiul 66, pag.159, conform variantelor
dupa numarul de ordine din registru.
74
Capitolul 6
Schema electrica
Scop: Utilizarea unor entitati pentru desenarea schemelor electrice si electronice.
Obiective: 6.1 Efectuarea unei scheme electrice sau electronice in conformitate cu standarde,
utilizind comenzile studiate ulterior.
6.2 Exemplu de schema electica.
6.1 Efectuarea unei scheme electrice sau electronice.

In lucrarea de laborator data este necesar sa fie utilizate componentele schemelor electrice sau
electronice, tranzistoare, diode etc. Care trebuie sa fie indeplenite conform exemplelor date si
sa corespunda standardelor.
75
76
6.2 Exemplu de schema electica.
Exerciii propuse: Efectuarea schemelor dupa alegere din revista

RADIO (din biblioteca).
77
Capitolul 7
Sectiuni
SCOP: Reprezentarea axonometric-izometric (2 1/2D) utiliznd AutoCAD.
OBIECTIVE: 7.1. Studierea unor opiuni i comenzi specifice reprezentrii
axonometrice.
7.1. Opiuni i comenzi specifice reprezentrii axonometrice-izometrice
n activitatea de concepie i execuie a unui produs, reprezentarea ortogo-nal a acestuia
este nsoit n multe cazuri i de o reprezentare n perspectiv. Sistemul AutoCAD
furnizeaz cteva faciliti specifice privind lucrul n axonome-trie, i anume:
o opiune SNAP. Comanda SNAP este folosit pentru a alinia micarea cursorului la o
gril de puncte, vizibil cu ajutorul comenzii GRID. Opiunea STYLE permite
utilizatorului alegerea modului de lucru standard sau izometric. n modul standard, grila
este aliniat sistemului rectangular de axe de coordonate, iar n modul izometric, aceasta
este rotit astfel nct s fie aliniat sistemului de axe axonometrice-izometrice (fig. 7.1).
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <0.0001>: s
Enter snap grid style [Standard/Isometric] <S>: i
Specify vertical spacing <0.0001>:<R>
Fig.7.1
comanda ISOPLANE (sau combinaia de taste <Ctrl/E>). Comanda

permite comutarea pe planele izometrice de lucru. Practic, sunt parcurse circular cele trei
plane izometrice (fig. 7.2).
Command: isoplane
Current isoplane: Left
Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] <Top>:
78
Fig.7.2
o opiune ELLIPSE. Dac este selectat modul SNAP-izometric,
comanda ELLIPSE permite desenarea cercurilor aflate in planul axonometric curent
(selectat prin comanda ISOPLANE) (fig. 7.3).
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center/Isocircle]: i
Specify center of isocircle:
Specify radius of isocircle or [Diameter]:
Fig.7.3
Pe lang aceste avantaje, de loc de neglijat, utilizatorul are la dispoziie ca i la reprezentarea
in proiecie ortogonal (2D), comenzile obinuite de desenare i
editare prezentate anterior.
METODE: Reprezentarea in proiecie axonometric-izometric, a unor piese date in dubl
proiecie ortogonal.
79
Exemplul 1
S se reprezinte in proiecie axonometric-izometric, piesa din fig. 7.4.
Fig.7.4
1. Se incepe un nou desen.

meniu bara > File > New... >
2. Crearea cadrului de lucru. Activarea modului de lucru in axonometrie.
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:<R>
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 420,297 <R>
Command: zoom <R>
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a <R>
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Major/aDaptive/Limits/Follow]
<10.0000>: 10
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Style/Type] <10.0000>: 10
<R>
Specify snap spacing or [ON/OFF/Style/Type] <10.0000>: s
Enter snap grid style [Standard/Isometric] <I>: i
Specify vertical spacing <10.0000>:<R>
Command: ltscale
Enter new linetype scale factor <1.0000>: 10
80
Command: ucsicon
3. Poziionarea originii in locul in care vom incepe reprezentarea axonometric,
astfel incat aceasta s coincid cu originea axelor axonometrice-izometrice. Trasarea
conturului bazei piesei (fig. 7.5).
Fig.7.5
Command: ucs
Origin/.../<World>: o
Origin point <0.000,0.000,0.000>: (punct la alegere pe gril)
Command: line
From point: 0,0
To point: @39<30
To point: @39<150
To point: @78<210
To point: @78<-30
To point: @78<30
To point: @39<150
To point: <R>
4. Obinerea corpului de baz al piesei, prin copierea conturului trasat anterior (fig. 7.6).
Command: erase
Select objects: (segmentul in plus)
Command: copy
Select objects: (conturul trasat)
Select objects: <R>
<Base point or displacement>/Multiple: 0,0
Second point of displacement: 0,22
81
Fig.7.6
5.Trasarea celor patru cercuri (proiectate in elipse) ale cilindrilor exterior i interior.
Fig.7.7
Pentru aceasta, se va avea in vedere selectarea planului axonometric de lucru
corespunztor (Top), folosind combinaia de taste <Ctrl/E> (fig. 7.7).
Command: ellipse
<Axis endpoint 1>/.../Isocircle: i
Center of circle: 0,22
<Circle radius>/Diameter: 39
<R>
<R>
Center of circle: @
82
<R>
6. Completarea cilindrilor prin trasarea generatoarelor acestora (fig. 7.8). Pentru
aceasta, este indicat activarea modului osnap-Tangent urmand traseul:
Fig.7.8
Command: osnap
Selectam modul tangent
Command: line
From point: (punctul P1)
To point: (punctul P2)
To point: <R>
(se repet comanda i pentru celelalte generatoare)
(dezactivarea modului osnap-Tangent urmand acelai traseu)
7. Trasarea profilelor determinate in pies de cele dou plane de secionare. Se va trasa mai
intai profilul din partea stang (fig. 7.9), urmand ca profilul din dreapta s fie obinut prin
oglindirea profilului din stanga (fig. 7.10).
83
Fig.7.9
Command: line
From point: 0,0
To point: @39<210
To point: @0<84
To point: @10<30
To point: @0<-75
To point: @29<30
To point: c
Command: mirror
Select objects: (profilul trasat anterior)
Select objects: <R>
First point of mirror line: 0,0
Second point: 0,30 (axa Y)
Delete old objects? <N>: <R>
Fig.7.10
84
8. Eliminarea poriunii din piesa rezultat in urma secionrii folosind comanda TRIM.
Ruperea in dou a unor entiti de tip linie i elips folosind comanda BREAK in
vederea schimbrii tipului de linie al muchiilor ascunse (fig. 7.11).
Fig.7.11
Command: trim
Select objects: (profilele de seciune)
Select objects: <R>
<Select objects to trim>/Undo: (poriunile de elips i linii)
9. Haurarea suprafeelor rezultate din secionare. Pentru haurarea profilului din
dreapta unghiul de inclinare al modelului de haur (ANSI31) va fi de 75 grd., iar pentru
profilul din stanga de 15 grd. Ingroarea muchiilor vizibile i trasarea axelor axonometriceizometrice (fig. 7.12).
Fig.7.12
85
Exerciii propuse:
86
87
CAPITOLUL 8
Proiectul casei
SCOP: Elemente de baz privind modelarea i vizualizarea 3D.
OBIECTIVE: 8.1. Introducere in modelarea 3D, efectuarea planului casei.
88
8.1. Introducere in modelarea 3D, efectuarea planului casei.
O metod modern de descriere a obiectelor este aceea, de a le modela in

spaiul 3D. Scopul modelatorului geometric este furnizarea descrierilor corecte ale obiectelor
tridimensionale, inclusiv a facilitilor de evaluare a proprietilor lor de mas, precum i
specificarea interfeei cu aplicaii inginereti practice, cum ar fi: FEA, comanda MUCN etc.
In marea lor majoritate, produsele manufacturate sunt colecii de solide rigide, asamblate prin
procese ale cror efecte sunt in primul rand de natur geometric. De cele mai multe ori ins,
proiectantul nu pleac de la un obiect real pe care vrea s-l reconstituie pe ecranul unui
display, ci de la o schi sau pur i simplu, de la nite specificaii tehnice i construiete
obiectul pentru prima oar pe ecran. In acest caz, pe lang problema de acuratee a
reprezentrii, se pune i problema validitii proiectului, adic proiectantul dorete ca,
folosind o schem de reprezentare dat, modelul s reprezinte un obiect care s poat fi
realizat. In programele CAD, reprezentarea obiectelor 3D se poate face in trei moduri, fiecare
luand in considerare un anumit nivel de reprezentare a solidelor: prin modele wireframe,
reprezentarea prin suprafaa exterioar a obiectelor surface
i prin corpuri solide solid (fig. 8.1). Pentru a realiza desene 3D, se pot adopta mai multe
strategii de lucru, ordonate in continuare dup complexitate, astfel:
precizarea celor trei coordonate (in loc de dou) pentru punctele ce definesc
diversele entiti;
precizarea altitudinii (elevaiei) curente i apoi lucrul cu dou coordonate;
definirea de UCS-uri succesive, cu lucrul direct in acestea.
Utilizarea coordonatei Z. In timp ce axele X i Y v delimiteaz la desenarea in
dou dimensiuni, axa Z permite desenarea in trei dimensiuni. Cea de-a treia coordonat indic
o distan in direcia Z, aa cum primele dou coordonate indic distana in direciile X i Y.
Un punct cu coordonata Z negativ se afl sub planul XY.
Fig.8.1
89
Utilizarea altitudinii. Se pot transforma astfel obiecte plane, in obiecte 3D dandu-le o

grosime (thickness), proprietate ce indic inlimea obiectelor (in direcia Z). In
terminologia CAD, aceast insoire a entitilor cu inc o dimensiune poart numele de
extruziune. Direcia de extruziune este perpendicular pe planul desenului. In exemplul
prezentat in fig. 8.2, s-a utilizat comanda CHPROP i opiunea Thickness pentru a da
grosime pereilor ce delimiteaz conturul unui apartament.
Fig.8.2
Utilizarea UCS-urilor. Aa cum s-a artat in capitolul 1, UCS este sistemul in care,
intotdeauna, se fac desenele. In momentul iniial, cand intrm in editorul de desenare, UCS-ul
curent este suprapus peste WCS. Pentru a-l defini, trebuie specificat direcia axelor UCS-ului
i poziia originii. Un UCS v permite s desenai i editai entiti 3D cu uurin, datorit
faptului c putei orienta planul de proiectare astfel incat s lucrai mereu in vedere plan.
Plasarea convenabil a UCS-ului ofer ample posibiliti de lucru i control, astfel incat
inelegerea lucrului cu UCS este esenial in vederea modelrii 3D.
Command: ucs
Origin/ZAxis/3point/Entity/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>:
unde:
<R> suprapune UCS peste WCS;
ZA definete un nou UCS, prin indicarea axei sale Z, AutoCAD determinand
automat orientarea celorlalte axe;
3 p cere 3 puncte (originea i cate un punct pe semiaxele pozitive OX i OY)
pentru noul UCS;
E asociaz noul UCS cu o entitate indicat de utilizator. De exemplu, pentru un arc, originea
va fi stabilit in centrul arcului, axa X va trece prin captul arcului cel mai apropiat de punctul
90
de selecie, iar planul XOY va fi planul arcului; X/Y/Z se indic prin una din aceste opiuni,
rotirea UCS-ului in jurul uneia dintre aceste axe. Toate aceste opiuni pot fi folosite separat
sau in combinaie (prin repetarea comenzii UCS) pentru a defini UCS-ul dorit.
Not: Se poate determina intotdeauna direcia axei Z, dac se examineaz poziia icon-ului
UCS i se urmrete regula mainii drepte. Tot cu ajutorul acestei reguli se poate afla sensul
pozitiv de rotaie in jurul unei axe (fig. 8.3).
Fig.8.3
Exerciii propuse: Efectuarea planului casei sau a apartamentului.
CAPITOLUL 9
Piese 3D
SCOP: Modelarea i vizualizarea 3D.
Obiective:9.1. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D.
9.2. Tiprirea la scar a modelelor 3D. Spaii de lucru.
9.3. Editarea obiectelor 3D.
9.4. Modelarea prin muchii (wireframe).
91
9.1. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D

Termenul de vizualizare spaial este aplicat oricrei probleme de vizualizare,
care nu este complet rezolvabil printr-o singur vizualizare plan. Suportul
software pentru realizarea funciilor de vizualizare il constituie implementarea
conceptelor sisteme de coordonate i transformri. In plus, sunt incluse programe pentru
eliminarea de linii i suprafee ascunse (in cazul solidelor netransparente), umbrire i colorare.
Toate aceste programe permit o vedere realist a modelelor, contribuind la imbuntirea
procesului de proiectare.
Metoda utilizat pentru a genera imagini ale unui obiect 3D const in
transformarea punctului de vedere determinat de vectorul liniei de vedere (fig. 9.1).
Fig.9.1
Fig.9.2
VPOINT (View POINT) Comanda permite definirea poziiei punctului

de vedere din care este privit sistemul de axe. Iniial, acest punct de vedere este
amplasat in poziia (0,0,1), deci la inlimea de o unitate pe axa OZ. Inlimea de la care se
privete este neimportant, deoarece proiecia este paralel.
Command: vpoint
Rotate/<View point><0.00,0.00,1.00>:
Rspunzand prin valorile coordonatelor x, y, z, cerem ca punctul din care privim
axele s fie plasat in poziia dat de cele trei coordonate. Originea (0,0,0) i punctul introdus
determin linia de vedere. Opiunea Rotate permite specificarea noului punct de vedere in
termenii a dou unghiuri, pe care linia de vedere le face cu axele (fig. 9.1).
92
1 unghiul fcut cu axa X in planul XOY;

2 unghiul fcut cu planul XOY.
Cea mai comod cale de indicare a punctului de vedere se face rspunzand
prin R> la prima cerere. In acest caz, ecranul se terge i sunt prezentate dinamic
axele, potrivit cu micarea cursorului ca in fig. 10.5. Imaginea prezentat in dreapta-sus pe
ecran este reprezentarea bi-dimensional a unui glob: centrul su este polul nord (0,0,1),
cercul interior este ecuatorul (n,n,0) iar cercul exterior este polul sud (0,0,1). Liniile
reprezint axele X i Y. Prin micarea cursorului in interiorul acestui glob se poate selecta
punctul de vedere dorit.
Pentru a obine o proiecie ortogonal pe unul din planurile sistemului de
referin sau o vedere izometric a obiectelor desenate in AutoCAD 14, se poate
folosi opiunea 3D Viewpoint din meniul desfurabil View. O cale mai rapid, este prin
acionarea barei de instrumente asociate. Aceasta conine o serie de butoane asociate
principalelor puncte de vedere utilizate in desenul tehnic (fig. 9.3).
Fig.9.3 Comenzile barei de instrumente Viewpoint

VPORTS (View PORTS) Comanda permite imprirea ecranului in mai
multe ferestre, fiecare putand conine o vedere diferit a desenului curent. Se pot
obine astfel, proieciile principale din desenul tehnic: frontal, orizontal (i/sau
lateral) precum i o vedere izometric (fig. 9.4).
93
Fig. 9.4 Folosirea ferestrelor de afiare in spaiul model (MS)

Dinamica procesului de reprezentare grafic se refer la aceea c, desenarea 3D
intr-una dintre ferestre (fereastra activ) produce in mod simultan proieciile
corespunztoare in celelalte ferestre. Putei incepe desenarea unei entiti intr-o
fereastr, dup care o putei continua in alta.
Not: Fereastra activ este cea in care apare colimatorul curent. In celelalte ferestre acesta
este inlocuit de o sgeat. Activarea altei ferestre se face prin apsarea butonului de selecie al
mouse-ului, in interiorul acesteia
HIDE Comanda regenereaz o imagine 3D, ascunzand liniile care nu se
vd. Desenul va disprea un timp de pe ecran, timp in care AutoCAD verific
fiecare linie, determinand dac e aezat in faa sau in spatele altor obiecte. In cazul in care o
linie se afl in spatele altui obiect din desen, acea linie nu va mai fi desenat (fig. 9.5).
Comanda se aplic modelelor tip surface i solid.
Pentru o mai uoar interpretare a geometriei modelelor solide realizate cu
AutoCAD 2009, este convenabil setarea variabilei de sistem dispsilh, la valoarea 1.
Command: hide
Regenerating drawing
Hiding lines: done 100%
94
Fig.9.5
SHADE Comanda regenereaz o imagine 3D, umpland zonele dintre linii
pentru a da obiectelor un aspect solid. Umbrirea este controlat de dou variabile de sistem
SHADEDGE i SHADEDIF. Prima controleaz tipul de umbrire iar a doua iluminarea
corpului.
Command: shade
Regenerating drawing
RENDER Procesul de rendering are drept scop atribuirea unui aspect
real modelelor proiectate, prin adugarea de culoare, efecte de lumin i material. Unele
tehnici de rendering permit o mai bun vizualizare a modelului 3D i obinerea certitudinii c
el a fost modelat corect, iar altele sunt potrivite pentru prezentri sau pot fi tiprite in
cataloage de prezentare, in vederea promovrii pe pia a unui produs (fig. 9.6).
Fig.9.6
9.2. Tiprirea la scar a modelelor 3D. Spaii de lucru
AutoCAD-ul poate lucra in dou moduri diferite: model space (spaiul de
modelare MS) i paper space (spaiul hartie PS). Orice desen poate fi fcut in MS,
considerat implicit. Chiar dac in MS se pot seta un numr de ferestre
95
(viewport-uri) acestea coninand diferite proiecii ale obiectului, ele nu pot fi tiprite
concomitent. Aceste ferestre sunt utilizate numai pentru conturarea modelului i nu este
necesar ca ele s reflecte modul de prezentare al modelului in desenul final.
Fig.9.7
Natura ferestrelor in cele dou spaii variaz sub diferite aspecte. Cand se
lucreaz in MS, ferestrele sunt dispuse ca nite dale aezate una lang alta, astfel incat s
umple ecranul (fig. 9.7a). Ferestrele care exist in PS pot fi aranjate pe ecran, suprapuse sau
distanate, ele fiind tratate ca orice alt entitate a AutoCADului putand fi mutate, copiate,
terse etc. (fig. 9.7b). Variabila de sistem tilemode controleaz aceste dou moduri. Cand este
setat pe 0, spaiul model i spaiul hartie pot coexista impreun in editorul de desenare.
Primul efect al acestei setri este dispariia desenului (modelului 3D) de pe
ecran i apariia unui icon nou care este specific spaiului hartie. Limitele pentru PS sunt
determinate de formatul hartiei pe care se dorete a fi tiprit desenul final.
MVIEW (Make VIEW) Comanda permite crearea de ferestre de vizualizare
(viewport-uri) in spaiul hartie.
Command: MVIEW
ON/OFF/Hideplot/Fit/2/3/4/Restore/<First point>:
Other corner:
unde,
<R> opiunea implicit permite definirea unei ferestre de vizualizare prin
specificarea a dou coluri opuse;
ON/OFF activeaz, respectiv dezactiveaz o fereastr de vizualizare;
Hideplot cere indicarea unui viewport care s aib liniile ascunse la plotare.
Fit creaz o fereastr de vizualizare, de dimensiunea spaiului de lucru;
2/3/4/ permit crearea direct a 2, 3 sau 4 viewport-uri printr-o singur opiune;
R permite refacerea unei configuraii de ferestre de vizualizare creat cu comanda
VPORTS i salvat sub un nume.
Din momentul crerii configuraiei de ferestre dorite, exist dou spaii de
lucru: MS i PS. Acum se poate lucra in MS, modeland obiectul, dup care, trecand in PS se
pot aranja ferestrele, realiza desene in jurul lor (dar i peste ele).
Comutarea intre cele dou spaii de lucru se face cu ajutorul comenzilor
MSPACE, respectiv PSPACE.
96
Not: Controlul vizibilitii contururilor viewport-urilor se poate face prin definirea acestora
intr-un layer special creat, de ex. PSVPORTS.
VPLAYER (ViewPort LAYER) Comanda permite controlul vizibilitii
layer-elor in fiecare fereastr de vizualizare creat cu MVIEW. Comanda este util, in
special, la plasarea cotelor in cazul cotrii modelelor 3D.
Command: vplayer
?/Freeze/Thaw/Reset/Newfrz/Vpvisdflt:
unde,
? listeaz layer-ele ascunse in viewport-ul curent;
F cere numele layer-elor de ingheat i apoi asupra cror viewport-uri s se
aplice;
T dezghea layer-ele selectate;
R reseteaz statutul implicit al layer-elor;
N creeaz noi layer-e ingheate in toate viewport-urile;
V permite setarea implicit a vizibilitii in ferestrele de vizualizare pentru orice strat.
Not: Comanda DDLMODES (asociat comenzii LAYER) are in caseta de dialog afiat
dou campuri adiionale Cur VP i New VP, prin care se poate controla vizibilitatea layerelor din viewport-uri, fr a folosi comanda VPLAYER.
9.3. Editarea modelelor 3D
In general, pentru editarea reprezentrilor 3D pot fi folosite comenzile de
editare folosite la desenarea plan, aprand ins i unele diferene. Totui AutoCAD pune la
dispoziie patru comenzi speciale de modificare pentru lucrul in spaiul 3D.
ROTATE3D Comanda permite rotirea obiectelor in jurul unei axe din
spaiu (fig. 9.8). Dup selectarea obiectelor care vor fi rotite, se aleg axa i
unghiul de rotaie, conform prompter-ului:
Command: rotate3d
Select objects:
Axis by Entity/Last/View/Xaxis/Yaxis/Zaxis<2 points>:
unde,
E aliniaz axa de rotaie cu un obiect plan;
L este aleas ultima ax de rotaie definit;
V asociaz axa de rotaie cu perpendiculara pe vederea curent in punctul selectat;
X/Y/Z alega ca ax de rotaie una dintre axele X, Y, Z;
2p permite definirea axei de rotaie prin dou puncte;
97
Fig.9.8. Rotirea obiectelor in spaiul 3D

MIRROR3D Comanda deseneaz simetricele obiectelor fa de un plan
(fig. 9.9.). Dup selectarea obiectelor de manipulat, definirea planului fa de care se
realizeaz desenarea noilor obiecte se face astfel:
Command: mirror3d
Select objects:
Plane by Object/Last/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/<3points>:
unde,
O consider planul de simetrie, ca fiind planul unui obiect plan selectat;
L reconsider ultimul plan de simetrie definit;
Rotire ax X cu 90 Rotire ax Z cu 90
158
Z definete planul de simetrie printr-un punct al planului i unul pe normala la
plan;
XY/YZ/ZX definete planul de simetrie ca fiind unul din planele definite de cele
dou axe ale sistemului de coordonate;
3p permite definirea planului de oglindire prin trei puncte.
Fig.9.9 Construcia obiectelor prin oglindire fa de un plan (YZ)

3DARRAY Comanda permite realizarea de copii multiple ale obiectelor,
fiind o extindere a comenzii ARRAY in spaiul 3D (fig. 9.10.). Pentru opiunea
Polar, dialogul de la prompter este urmtorul:
98
Command: 3darray
Rectangular or Polar array (R/P): p
Number of items:
Angle to fill <360>:
Rotate objects as they are copied? <Y>:
Center point of array:
Second point on axis of rotation:
Fig.9.10. Construcia obiectelor prin multiplicare multipl

ALIGN Comanda permite alinierea obiectelor in spaiu. Alinierea se
relizeaz prin definirea poziiilor unor puncte aparinind obiectelor, inainte (puncte surs) i
dup transformare (puncte destinaie). Funcie de numrul punctelor surs i destinaie pentru
definirea transformrii, se pot obine diferite tipuri de alinieri ale obiectelor in spaiul 3D (fig
9.11). De exemplu, in cazul folosirii a unui punct surs, respectiv destinatie, dialogul decurge
dup cum urmeaz:
Command: align
Select objects:
Specify 1st source point:
Specify 1st destination point:
Specify 2nd source point: <R>
Fig. 9.11.Posibiliti de aliniere a obiectelor in spaiul 3D

9.4. Modelarea prin muchii (tip wireframe)
99
Este primul mod in care s-au reprezentat obiecte in trei dimensiuni, cel mai
simplu i mai larg utilizat. Un model WF conine reprezentarea scheletului unui obiect 3D,
fr a include suprafee ci doar puncte, linii i curbe ce descriu muchiile obiectului. Pentru
vizualizarea suprafeelor curbe pot fi adugate orice numr de linii suplimentare. Modelul WF
poate fi utilizat intr-o mare varietate de aplicaii, reprezentand o metod de examinare a
muchiilor caracteristice obiectelor 3D similar cu analiza obiectului real. Prin modele WF se
poate preciza calea cea mai scurt dintre dou puncte, se pot obine proiecii ortogonale ale
unui obiect (fig. 9.12) i vizualiza interiorul obiectelor. Modelele WF sunt practice datorit
vitezei mari de afiare, necesitand condiii modeste hardware. Dei interpretarea modelelor
necesit mult indemanare, vizualizarea poate fi ajutat de utilizarea transformrilor
perspective. Alte avantaje ale modelatoarelor WF ar mai putea fi:
Fig.9.12
procesul de proiectare este de cele mai multe ori tipic WF adic, utilizatorul
ii definete un plan de lucru i deseneaz numai in acel plan.
posibiliti de studiu asupra legturilor spaiale.
necesar redus de memorie pentru reinerea modelului.
pentru varfuri i muchii este suficient geometria 2D (plan), de aceea
modelatoarele WF ofer cel mai bogat set de mijloace de introducere a datelor.
Dezavantajul principal il constituie faptul c reprezentarea conine prea
puine informaii pentru evaluarea proprietilor de arie i volum, singura informaie coninut
despre obiect fiind dimensiunile acestuia.
METODE: Reprezentarea ca modele 3D tip wireframe a unor piese reprezentate in proiecie
ortogonal. Tiprirea desenelor la scar.
Exemplul 1
S se realizeze modelul geometric 3D tip wireframe al piesei reprezentat
in fig. 9.13 (corp de lagr).
100
Fig. 9.13 Desenul 2D al piesei de modelat

1. Se incepe un desen nou.
meniu bara > File > New... >
2. Stabilim limitele de desenare i setm o serie de ajutoare grafice utile in timpul modelrii
3D.
Command: limits
ON/OFF/<Lower left corner><0.00,0.00,0.00>: <R>
Upper right corner <12.00,9.00>: 200,200
Command: zoom
All/.../<Scale (X/XP)>: a
Command: grid
Grid spacing (x) or ON/.../<0.000>: 10
Command: snap
Snap spacing or ON/.../<1.000>: 10
Command: ucsicon
ON/.../<ON>: or
3. Definirea poziiei punctului de vedere pentru vizualizarea modelului 3D. Poziionarea
(translaia) i rotaia UCS-ului in vederea definirii planului de desenare a profilului piesei
(fig.9.14).
101
Fig 9.14
4. Ca strategie de lucru, se vor parcurge in continuare urmtoarele etape:
se creeaz modelul 3D la scara 1:1 in model space (MS).
se seteaz variabila Tilemode pe 0, trecandu-se in paper space (PS).
se aleg limitele desenului i se traseaz elementele grafice ale formatului i
indicatorul;
se definesc ferestrele de vizualizare, astfel incat ansamblul lor s ocupe spaiul
disponibil in interiorul chenarului;
se comut in model space (MS) i in fiecare fereastr se obine proiecia
corespunztoare.
se seteaz factorul de scar al modelului in fiecare fereastr, corespunztor
formatului ales.
cotarea proieciilor anterior obinute, avand in vedere vizibilitatea layer-elor in
fiecare viewport.
se comut in paper space (PS) i se aranjeaz ferestrele in poziia optim.
se tiprete desenul din paper space, nu inainte de a inghea layer-ul ce
conine contururile viewport-urilor create.
Desenarea profilului corpului de lagr Copierea profilului i definirea limii piesei
102
103
104
Cotarea corpului de lagr
105
Tiprirea desenului la scar
106
CAPITOLUL 10
SCOP: Posibiliti de generare a suprafeelor in AutoCAD. Modelarea prin
suprafee
OBIECTIVE: 10.1. Introducere.
10.2. Studiul unor comenzi de baz pentru a descrie suprafee
3D.
10.3. Primitive de desenare 3D.
10.1. Introducere
AutoCAD-ul permite generarea de suprafee tridimensionale, care sunt
folosite pentru aproximarea unor suprafee curbe. Suprafeele generate de AutoCAD sunt
definite cu ajutorul unor reele matriciale de M x N puncte in spaiu (vertexuri). M i N
specific numrul de linii, respectiv de coloane ale matricei. Reelele 3D sunt folosite pentru a
crea poriuni ale unui model tip surface. Aceste poriuni sunt apoi reunite pentru a realiza
modelul complet al obiectului.
Comenzile de baz cu care AutoCAD-ul descrie suprafeele 3D sunt:
3dface, revsurf, rulesurf, edgesurf i tabsurf. Ulterior s-au dezvoltat rutine lisp ce au la
baz aceste comenzi pentru a construi corpuri geometrice de baz: sfer, con, paralelipiped,
tor, piramid, calot sferic. La baza tuturor acestor figuri stau dou tipuri de suprafee:
3dface, care este o suprafa cu o singur fa, mrginit de trei sau patru laturi i mesh
compus din suprafee multiple (polyface) ce poate avea faetele primare distribuite in plane
diferite in spaiu.
Precizia cu care AutoCAD-ul aproximeaz o suprafa curb este dat de
densitatea reelei folosite pentru aproximare (variabilele de sistem surftab1 i
surftab2) (fig. 10.1).
Fig.10.1
Cateva aplicaii tipice pentru modelarea tip surface sunt urmtoarele:

obinerea vederilor cu linii ascunse i randate;
furnizarea de informaii pentru generarea de coduri CN;
107
imbuntirea vizualizrii 3D a suprafeelor curbe.

Modelarea prin suprafee a obiectelor 3D este avantajoas pentru c este
uor de manevrat, putand fi realizat prin suprafee plane sau prin revoluia sau
extrudarea unor entiti. Totui, dezavantajul principal al modelrii prin suprafee este acela
c nu poate reprezenta interiorul suprafeelor ca un solid.
10.2. Studiul unor comenzi de baz pentru a defini suprafee 3D
Comenzile care sunt prezentate in continuare sunt caracteristice modelrii
3D i permit generarea acestor suprafee. Metodele de definire ale suprafeelor
generate sunt acelea care deosebesc comenzile.
3DFACE Comanda este folosit pentru a crea fee plane in spaiul 3D.
Feele 3D sunt, de obicei, combinate pentru a modela un obiect 3D complex.
Muchiile unei fee 3D normal apar ca linii ale unui model wireframe. O fa 3D poate fi
definit prin 3 sau 4 puncte, ce trebuie date in ordine circular. Pentru a crea o muchie
invizibil, se introduce prefixul i inainte de a da coordonatele punctului de inceput al
segmentului ce se dorete a fi invizibil. Dac punctele unei fee 3D sunt coplanare, faa este
considerat opac de comanda HIDE.
In fig. 10.2 sunt prezentate dou corpuri 3D, modelate prin fee 3D.
Fig.10.2
RULESURF Comanda permite crearea unei suprafee, generat de o
dreapt ce ruleaz pe dou curbe directoare (fig. 10.3). Curbele pe care se
deplaseaz (ruleaz) dreapta generatoare pot fi de tip: punct, linie, arc de cerc sau polilinie.
Curbele directoare trebuie s fie inchise sau deschise. Suprafeele riglate sunt construite ca
reele poligonale de tip 2 x N. Numrul de intervale in care se impart curbele directoare pentru
a compune o suprafa riglat este controlat de variabila de sistem SURFTAB1.
Command: rulesurf
Select first defining curve: (se selecteaz prima curb)
108
Select second defining curve: (se selecteaz a doua curb)
Fig.10.3
TABSURF Comanda creeaz o suprafa riglat prin deplasarea unei
curbe (numit generatoare) pe o direcie de deplasare (dreapt directoare) (fig. 10.4). Direcia
se specific printr-un vector direcie, in lungul creia se va deplasa curba. Numrul de
intervale in care este imprit curba de definiie este controlat de variabila de sistem
SURFTAB1.
Command: tabsurf
Select path curve: (curba generatoare)
Select direction vector: (vectorul direcie)
Fig.10.4
REVSURF Comanda creeaz o suprafa de revoluie, obinut prin
rotaia cu un anumit unghi a unei curbe plane sau spaiale (numit generatoare) in jurul unei
drepte (ax de rotaie) (fig. 10.5). Curba generatoare poate fi: o linie, un arc, o curb spline
sau o curb oarecare. Generatoarea definete direcia N a reelei suprafeei iar axa de rotaie
determin direcia M.
Variabila de sistem SURFTAB1 controleaz numrul de noduri create in
jurul axei, iar variabila SURFTAB2 controleaz numrul de noduri create in lungul acesteia.
109
Fig.10.5
EDGESURF Comanda construiete o suprafa pornind de la patru
muchii ce o mrginesc (fig. 10.6). Frontierele pot fi: linii, arcuri sau polilinii. Cele patru curbe
de frontier trebuie s fie conectate la capete, formand un contur inchis. Variabilele de sistem
SURFTAB1 i SURFTAB2 controleaz numrul de noduri create de-a lungul direciei M
(prima curb selectat), respectiv numrul de noduri create de-a lungul celeilalte direcii N.
Dialogul decurge astfel:
Fig.10.6
Command: edgesurf
Select edge 1: (prima curb)
Select edge 2: (a doua curb)
Select edge 3: (a treia curb)
Select edge 4: (a patra curb)
Comanda EDGESURF este mai dificil de folosit decat celelalte comenzi

pentru generarea suprafeelor, dar este cea mai bun metod pentru definirea unor forme
complexe de suprafee, ca de exemplu cele prezentate in fig. 10.7a, b.
110
Fig.10.7.a
Fig.10.7.b
10.3. Primitive de desenare 3D
O alt modalitate furnizat de AutoCAD pentru generarea obiectelor 3D
din componena pieselor este oferit de opiunea 3DObjects din meniul DRAW
(fig. 10.8). Aceast opiune incarc un program AutoLISP (cu numele 3D.LSP) care permite
desenarea de obiecte 3D. Prin intermediul acestui meniu, AutoCAD v inlesnete desenarea
urmtoarelor entiti:
111
Fig. 11.8. Meniu icon pentru alegerea obiectelor 3D

Command:3d (se selecteaz figura dorit din list)
Box permite desenarea unui paralelipiped sau cub;
Cone permite desenarea unui con sau trunchi de con;
Dish permite desenarea unei semisfere;
Pyramid permite desenarea unei piramide sau trunchi de piramid cu 3 sau 4 fee;
Sphere permite desenarea unei sfere;
Torus permite desenarea unui tor;
Wedge permite desenarea unei pene (nervur);
Mesh permite desenarea unei reele de tip mesh prin specificarea a patru puncte.
Exemplu 1 rezolvat pentru comanda REVSURF
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: <R>
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 210,297
Command: grid
<10.0000>: 10
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Style/Type] <10.0000>: 0.0001
Command: zoom
Command: vpoint
112
Current view direction: VIEWDIR=0.0000,0.0000,1.0000<R>

Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: -1,-1,1
Regenerating model.
Command: ucs
<World>: x
Specify rotation angle about X axis <90>: 90
Command: line
Specify first point: 0,0
Specify next point or [Close/Undo]: @5<135
Specify next point or [Close/Undo]:
>>Enter new value for ORTHOMODE <0>:
Resuming LINE command.
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-12
Specify next point or [Close/Undo]: @0,12
Specify next point or [Close/Undo]: @20<150
Specify next point or [Close/Undo]: @-18.9,0
Specify next point or [Close/Undo]: c
Command: surftab1
Enter new value for SURFTAB1 <6>: 40
Command: surftab2
Enter new value for SURFTAB2 <6>: .
Rezultatul fiind dat in figura 1
Fig.1
Dupa aceasta se utilizeaza comanda revsurf dupa care se selecteaza punctele P1 si P2 si se
trage o dreapta din punctul P2 la punctul P1. Fig.2
113
Command: revsurf
Current wire frame density: SURFTAB1=40 SURFTAB2=40
Select object to revolve: ( se selecteaza punctul P1)
Select object that defines the axis of revolution: (se selecteaza punctul P2)
Specify start angle <0>: Specify second point: (se trage o dreapta din P2 la P1)
Specify included angle (+=ccw, -=cw) <360>: 360
Fig.2
Rezultatul comenzii fiind in figura.3
Fig.3
114
Apoi se efectuiaza la fel operaia precedenta se selecteaza punctul P3 apoi P2 i se trage o

dreapta din punctul P2 la punctul P3. Rezultatul operaiei fiind vizibil in figura.4
Fig.4
Operaia se repeta i pentru punctele P4, P2 . rezultatul este in figura.5
Fig.5
115
Fig.6
Fig.7
116
Fig.8
Operatia se repeta si pentru punctele P8, P2 . rezultatul este in figura.9
Fig.9
117
Fig.10
Fig.11
118
Fig.13
Rezultatul final fiind in figura 14
Fig.14
119
Exemplu spre rezolvare pentru comanda Edgesurf

Cu ajutorul comenzii arc se face carcasa obiectului ca in figura.1
Fig.1
Apoi se taie toate capetele cu funcia trim pentru ca obiectul nostru format din arcuri sa fie
unul ntreg ca in figura.2
Fig.2
120
Apoi cu comanda surftab1 se pune valoarea 40 si la surftab2 la fel 40, dupa ce in bara de
comenzi se scrie comanda edgesurf dupa care se selecteaza toate arcurile. Rezultatul fiind
vazut in figura.3
Exerciii propuse: Efecturea pocalului cu funciile revsurf i arc.
121
CAPITOLUL 11
SCOP: Proiectarea 3D a diferitor obiecte

OBIECTIVE: 11.1. Realizarea 3D a scaunului regrabil, cu ajutorul functiilor studiate
anterior.
11.1. Realizarea 3D a scaunului regrabil, cu ajutorul functiilor studiate anterior.
Un alt exemplu de utilizare a suprafeelor 3D la realizarea unui obiect tridimensional complex
este cel al unui scaun reglabil, exemplu ce apare des in documentaia AutoCAD. Tiprirea
desenului s-a realizat combinand facilitile oferite de lucrul in PS i MS.
Exemplu propus pentru efectuarea laboratorului: scaun reglabil
122
1. Efectuarea carcasei a scaunului reglabil cu functiile: ellipse, arc, trim, line, circle... (dup
propria dorin)
2.Efectuarea piciorului scaunului cu funcia rulesurf
123
3.Efectuarea roii piciorului scaunului cu funcia revsurf
4. Prelucrarea scaunului cu funciile edgesurf pentru suprafaa si rulesurf pentru prelucrarea

scaunului din pari
124
5.Prelucrarea in continuare a scaunului cu funcia copy si rotate, posibil cu mirror
6.Efectuarea spinarii scaunului la fel cu functia edgesurf si rulesurf
125
7. Prelucrarea in continuare a spinari scaunului cu funcita copy si rotate, posibil cu mirror
8.Efectuarea minerului de reglare a scaunului cu functia rulesurf.
126
9. Reprezentarea scaunului in 4 vederi
127
CUPRINS
Introducere
3
Capitolul 1
Piese subtiri
19
1.1 Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz.
19
1.2 Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea i editarea desenelor.
21
1.3 Studierea unor comenzi de desenare rapid i cu un grad de precizie ridicat.
25
Capitolul 2
Racordari
35
2.1. Studierea unor comenzi de desenare a entitilor de baz.
35
2.2. Studierea unor comenzi de editare a desenelor.
37
2.3.Comenzi pentru realizarea racordrilor i teiturilor.
40
Capitolul 3
Proiectii simple
46
3.1. Studierea unor comenzi care permit copierea, mutarea, scalarea entitilor
46
3.2. Filtre geometrice.
51
Capitolul 4
Desen prototip
56
56
4.2. Executarea chenarului A3 ( cu indicator complet).
61
4.3. Cotarea.
62
Capitolul 5
Sectiuni complexe
63
5.1. Studiul unor comenzi de afiare a desenelor.
63
5.2. Comenzi pentru extragerea informaiilor.
65
5.3. Haurarea. Stiluri de haurare. Linia de ruptur.
66
Capitolul 6
Schema electrica
74
6.1 Efectuarea unei scheme elctrice sau electronice in conformitate cu standarde , utilizind
comenzile studiate anterior.
74
6.2 Exemplu de schema electrica.
77
Capitolul 7
Sectiuni
78
7.1. Studierea unor opiuni i comenzi specifice reprezentrii axonometrice.
78
Capitolul 8
Proiectul casei
88
8.1. Introducere in modelarea 3D, efectuarea planului casei.
88
Capitolul 9
Piese 3D
90
9.1. Studiul unor comenzi pentru vizualizarea modelelor 3D.
91
9.2. Tiprirea la scar a modelelor 3D. Spaii de lucru.
94
9.3. Editarea obiectelor 3D.
96
9.4. Modelarea prin muchii (wireframe).
99
Capitolul 10
106
10.1. Introducere.
106
10.2. Studiul unor comenzi de baz pentru a descrie suprafee 3D.
107
10.3. Primitive de desenare 3D.
110
Capitolul 11
121
11.1. Realizarea 3D a scaunului regrabil, cu ajutorul functiilor studiate anterior.
121
128

Autocad

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autocad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Lucrarea este elaborat n conformitate cu programa de

Autori: Cozlov Alexei; Milescu Vasile

Redactori responsabili: Peca Ludmila; Cozlov Alexei; Milescu Vasile

Recenzent: Peca Ludmila

Colegiul Politehnic din municipiul Chisinau.2009

Interfaa AutoCAD-ului cu utilizatorul

EDIT (MODIFY) (editare, modificare) este seciunea care permite

Panoul de comenzi in AutoCAD 2009

In meniul File i Editare, sunt dislocae opiunile de gestionare a fiierelor de program.

A) Meniul de cutare: un instrument care permite cutarea fiierelor.

Recent Action: afieaz o list de aciuni recente.

4. Infocenter: Un instrument care ajut la optimizarea interogrilor.

Draw: conine comenzi de obicei pentru desen.

Modify: conine comenzi de editare general.

Layers: conine comenzi administrative asupra straturilor.

Annotation: conine comenzi de lucru cu texte, delimitare, tabele i orientri.

Block: conine comenzi pentru crearea, editarea, integrare i menajare a atributelor.

Properties: conine instrumente de culoare, tip de linie, grosime, de imprimare,combinaie de

Utilities: conine instrumente Zoom,Copy,Paste, Select all, Quick select,Cut i Pan.

Block: acest panou se limiteaz numai la crearea, nserarea i editarea de blocuri.

Atributes: un submeniu exprimat prin definirea, editare, gestionare a proprietilor i

Data: submeniu pentru inserarea cmpurilor ntr-un fiier i actualizarea lor.

Text: se ocup de instrumente de formatare i stilul de text, generarea de text,texte simple i

Multileaders: se ocup de crearea de linii directoare, precum i de comenzi de nserare

Tables: permite crearea de stiluri de tabele, de integrare i actualizarea datelor legate de

Inquiry: conine comanda de interogare a distantei,zonei, perimetrului, coordonatele unui

Drawing Utilities:gestioneaz fiierele de audit, managerul de fiiere recuperate, dosar de

Customization: conine instrument de personalizare a interfeei cu utilizatorul ,paleta de

Applications: permite ncrcarea i descrcarea aplicaiilor, conine editorul Visual Basic,

Standards: permite traducerea titlului al layer-ului, verificarea fiierelor standard i stabilirea

Output: acest instrument permite formatarea foaiei de imprimare, de publicare.

9.Command line: fereastra de comand, care ne permite s

Iat primele 11 icoane de stare din Status Bar

1. Drawing Coordinates: valori numerice care apar la nceputul lucrului in AutoCAD,

6. Osnap: se refera la obiectul activ.

1. Model Space: indic faptul c mediul de lucru este activ

Se pot folosi mai multe moduri de introducere a coordonatelor (2D):

Stabilirea mediului de desenare

(x,y) valorile coordonatelor, ce vor preciza poziia colului dreapta-sus al spaiului

n versiunea AutoCAD 2009, comenzile de desenare pot fi accesate i dup metodele

Fig. 2.2 Bara de instrumente Draw din AutoCAD 2009

Specify next point or [Undo]: ( al doilea punct)

Un cerc mai poate fi trasat cunoscnd (fig. 2.5):

1.2. Studierea unor comenzi utilizate pentru modificarea i editarea desenelor

Fig. 2.7 Bara de instrumente Modify din AutoCAD 2009

CHPROP Comanda este un subset de opiuni al comenzii CHANGE, care funcioneaz

ENDpoint alege cel mai apropiat punct de sfrit al entitii

Z indic rotirea UCS-ului n jurul acestei axe

[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] <real time>: a

7. Folosirea comenzii TRIM pentru a terge poriunile de cerc aflate n interiorul

Reset Model space limits:

5. Trasarea cercului si a conturului interior. Pentru aceasta din urma originea va fi

6. Trasarea si schimbarea tipului de linie pentru liniile de axa.

ELLIPSE Comanda permite trasarea elipselor, utiliznd mai multe

Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/Properties] <ON>: or

Exerciii propuse: Din cartea . .

Alegnd opiunea E, primul vertex (nod) al poliliniei este marcat cu un X, n zona

3.2. Filtre geometrice

Filtrele permit realizarea seleciei coordonatelor exprimate prin

3. Dup stabilirea poziiei de reprezentare, a numrului de proiecii necesare i natura

Specify next point or [Undo]: @18,0

Exerciii propuse: Din cartea . .

4.1. Executarea chenarului A4 (cu indicator complet).