EE IEE Ce nO Can ani Aint act ‘creator suprem, natura, umand distincte printe’c: re un i6¢ fhsemnat eiirat a! sau. operé nem in persp iinjelor (inte “om $i toaie cele- eh70 DINELE $1 NATURA UMANA si totusi tei dintre ei, care se aflau tmprewn’'cu mine pe corabia Beagle,nu incetai sk m& uimeascH cit de mult ajunseser sh semene cu englezii prin’ structura lor psihies gi printr-o serie de aptitudini spirimale dup citiva ani petrecuji in Anglia unde ‘nvlitaserd putin limba englez3.‘*! ‘Mai departe Darwin declara cA impiirtigeste ffir rezerve opinia unor scriitori conform cireia cea mai mare deosebire intre om i fcelelalte animale rezida in simful moral? care, din punctul Iui de vedere, este inniiscut si au dobindit’, Animat de intenjia (in anumite jimite legitima) de a umple o distant ,,enorma, dup& aprecierea lui, cu verigi intermediare Darwin comite 0 gregeal esential. Moralititii primare de ansam- blu a omului el fi auibuie un caracter social apropiind-o astfel de instinctete sociale ale animalelor. Dupi el, morala individual sau personal nu are decit © importani secundsr?, flind un produs firziu al dezvoltarii istorice, Pentru silbatici, afirma el, exist numai acele virtuti care sint trebuincioase comunit3tii lor. O asemenea opinie poate fi respins& totusi prin invocarea unui fapt simplu gi indeobste cunoseut. Exist un simi lipsit de orice trebuingt social’ pe care nu-l poseda animalele superior organizate, dar care se manifesté clar la cele mai subdezvoltate specit umane. In virtutea acestui simt. un om, oricit de stibatic si neevoluat ar fi, se rusineazd, adic& so~ coteste Tusinos si ascunde avel act fiziologie care nu numai c& fi atisface propria pornize yi nevoie, dar in plus este util gi necesar pentru perpetuarea speciei. Direct legati de acest lucru este si Goringa de a-si ascunde goliciunes, fapt ce a stimulat inventia vesmintulwi chiar si ta acei salbatici care, dact e si judecim dupa clima $i simplitatea modului lor de trai, nici nu au nevoie de el. Acest act moral il deosebeste in mod trangant pe om de celelaite animale la care nu gisim nici umbri de ceva asemindtor. fnsusi Darwin care incerca s& ne convinga asupra religiozititi cfinilor musi propunea si caute la vrewn animal semne de pudoare. in-adevir, nici * Originea omutui si selecfia sexual’. Inceputut cap. H Gn versiunea gerpna ak Wan), Aa) sepa cas ves 2 Ibidem, tacepatul cap. TEL. (NE a.) > Bbidom, obiezjia la adcesa tui Mile. (N. 2) Ch. Darwin, op. cit. (espre virtuyi sociale). (N. 2) DATELE PRIMARE ALE MORALITATIE mn animalele domestice superior inzestraté si indelung dresate nu constituie 0 exceptie, nemaivorbind.de specii,aflate pe o weaptt inferioara a evolufie’. Reaumit prin nobletea sa, calul i-a oferit profetutai biblic o imagine potrivitd pentru a caracteriza tinerii de~ Pravafi din rindurile aristocrajisi dectzure din Terusalim's dirzut Guldu este proskivit din vechime si pe drept ea un reprezentant tipic al nerusinarii far margini, iar la o fpturi mai dezvoltati (printre ‘animalele silbatice) — maimuja — cinismul neingridit se manifesta pregnan{& tocmai datoriti asemanarii ei fizice cu ‘omul, a minfii ef extrem de mobile si a temperamentului nestipinit. Lipsiti de posibilitatea confirmarii pudorii la animale, natu- raligti de 0 anume orientare se vad constringi @ 0 contesta gi la om. Nedescopetind animale pudice, Darwin vorbeste despre popoarele primitive lipsite de pudoare®, De ta cel care a facut ocolul lumii pe Corabia Beagle era de asteplat sf aduoa niste dovezi pozitive si certe, demne de un martor ocular. in locul lor el se limiteaz’ la ‘observatii sumare si nefondate care nu conving pe nimeni. Nu numai niste silbatici dar chiar gi popoare cu un orizont culrurat inc din vremurite biblice si homerice pot aparea in ochii nostri drept impudice pe singurul motiv cX simu! pudorii pe care eu si- guran(a il ayeau nu se exprima totdeauna Ia fel si nu reactiona fa. aceleasi tmprejuriri de viati la care sintem noi sensibili. De altfel, nh aceasti privin{i nu este nevoie s4 evocain vremuri apuse $i Jocuri indepartare, cci oamenii din jurvl nostru care apartin altor straturi sociale socotesc adesea permis ceea ce pe noi ne face sine Fusingim, dar nimeni near indrdzni 58 afirme ch le lipseste sinful pndorii, Cu atit mai putin sintem indreptajiti a tage concluzii ge- herale pe baza acelor cazuri de obuzitate moraid, cunoscute din cronicile judiciare. Printre oameni se nasc uncori monstri far cap. gi totugi aceasti parte a corpului imine un atribut esential al omului "Fereimia, 5, 8 (N ed.) 2 Cind este vorbe despre silbatici, chiar savant seriogi manifestd tne cori o superficialitate de neinjeles, © mostra curivast aim fntilnit recent in Scrlerite anizopologuiui Broca care afirma c& bistinasii_ invuleler ‘Andaman umbla go}, clci, explicé el, mu poate trece drept ain’ us bria Gagust cu o bucata de picle Iegatd de el. Cred cf am aves maim motive s4 nu atributmn seinificatia esentiali de vegmint smosing' european. (N: a.)72 BINELE $1 NATURA UMANA © in favoarea tezei Sale privind absenta la om a unui simg origi- nar al pudorii, Darwin invoc& obiceiurile religidase ale stri- mogilor, ia particular, cultul falusului. Acest fapt esential vine mai curind s-o contrazica. Evident, necuviinia deliberatl, tensionati Tidicatd ta rang de principiu réligios, presupune existenta sent mentului de rusine. Acest Iucru seamiin’ cu sacrificiul de copii adus zeilor, sacrificare care nu atesti lipsa sentimentului de Gragoste si de mit¥ la parintii lor; sensul principal al acestor jertie const tocmai in sacrificarea copiilor iubipi: dact cea ce se Sacri- fica nu ar fi fost scump pentmu cel care sacrifiea, jertfa nu ar mai fi avut nici o valoare, adic’ nu ar fi fost o jertfa. (Abia mai trziu, © dati cu slabirea sentimentului religios, aceasti conditie esential’ a oricarei jertfiri ny a mai fost respectatai, find substinuita prin diferite simboluri). in lipsa sentimentuiui de rugine gi de mild nu 8 poate intemeia nici o religie, fie si cea rai rudimentar’, Dacd Teligia autenticd implic natura moraiA a omului, religia falsd, Ja sindu-, © presupune tocmai prin faptul de a-i cere si-fie distor- sionat. Cu o asemenea distorsiane realfi gi amoralitate pozitiva erau alimentate si intrefinute acele puteri d iu obiectul cultelor singeroase “si desfrinate ale piginismului arhaic. Oare aceste religii revendicau dear o simpli si fireascd implinire a unui atare act fiziologic? Nicidecum! Aici avem de-a face cu un desfriu potential, cu vioiarea tururor limitelor impuse de natura, de societate gi de congtiinga moralii: Caracterui religios al unor asemenea frenezii atest’ imporanja exceptionald a chestiunii in discutie, cici dac& totul s-ar limita la o necuviingt fireasca. atunci de unde aceast tensiune, aceasti perversitate gi acest misticism? Desigur, Darwin n-ar fi fost nevoit si recurg’ ta atit de nereusite Govezi indirecte tn sprijimnl teoriei sale, dacd ar fi putut invoca fapte reale care s& ateste m&car rudimente ale pudorii la animale. Astfel de fapte nu exist si de aceea pudourea ramine, fara indoials, chiar si din punct de vedere empiric, un atribut dis- tinct al omutui oarecum exterior tui. 0 De fapt, simful pudorii (in sens radical) 11 deosebeste pe om de natura inferioara, intrucit nici un alt animal nv-1 poseda, iar la om sl apare din vremuri imemorabile si continu s& se dezvoite. a DATELE PRIMARE ALE MORALITATD B Prin insusi continutul stiu, acest fenomen are o semnificatie si mai profund’. Simtul pudorii nu este numai 0 tasdturi a speciei, una care il detagéazi pe om (vazut din afard) de restul lumii ani- male; in acest caz, insusi omul se desprinde de intreaga naturd materialki — nu numai de cea exterioara ci si de a sa proprie. Rusinindu-se de propriile sale porniri naturale gi de functiile pro- priului stu organism, omul dovedeste c4 na este numai aceastt fing material natural, ci gi altceva de ordin superior. Cel care se rusineaz se desprinde in chiar actul psihic al ruginii de obiec tul ei, natura material ins nu se schimba, gi nu-gi poate fi siegi exterioar& — agadar atunci cind m& rusinez de propria mea narurd rial dovedesc astfel ci nu sint identic cu ea. Tocmai fn acel ment Cind omul se aff sub incidenja procesului riatural. si se confunda cu el, se evidentiazt brusc particularitatea lui distinetiva si suronomia Ini interioar4, izvorind amindoua din simyul rusinii prin intermediul c&ruia omul se raporteazi Ia viata materiald ca la ceva strain care nu trebuie sa-t stapineasca. De aceea chiar in cazul existenjei unor dovezi de pudoare sexu al& ta animale, ele nu ar fi insernnat decit anticiparea primelor semne ale naturii umane, caci oricum este impede ca, rusinindu-se Ge natura sa animala.o fiinga dovedeste astfel cd este gf altceva decit animal. Nimeni dintre cei care au crezut c& mAgaral lui Vaffaam Vorbeste nu a contestat, din acest motiv, faptul efi darul vorbirii rajionale fi deosebeste pe om de celelalte animale. O imporcanta si mai radical in acest sens o are pudoarea sexuali Ia om. ‘Acest fapt fundamental al antropologie’ si istoriei care a wecut neobservat sau a fost amis in mod intentionat in cartea corifealui stiinfei moderne, fusese remarcat de manier’ inspiratii cu tei mit de ani fn urma fhix-o carte de un prestigiv si mai mare: Auunei Ii s-au deschis ochii la amindoi (in momentul pacdtuirii) si au cunos- cut cd erau goi si au cusut frunze de smochin si si-au ficut aco- perimninte. Tar cind au auzit glasul Domnului Dumuezeu... s-ae ascuns Adam si femeia iui de fata Domnului Dumnezeu prinwe pomii raiului. $i a strigat Domau! Dumnezeu pe Adun, si i-a zis: «Adame, unde esti» RAspuns-a: «Am auzit glastl Tau in rai si m-am temut clici sint go! gim-am ascuns». $i i-a zis Dumnezeu: «Cine fi-a spus c& esti gol?»“! in momentul ciderii tn pacat, din stfundurile * Facerea, 3, 7-11. ON. ed}74 BINFLE Sf NATURA UMANA . sufletului omului rSsund glasul suprem care intreaba: unde ¢ ti? unde este demnitatea ta? Oitiule, tu, gare esti”stipinul narurii si fninichiparea lui Dumnezetl, mai exigti ined? $i rispunsul nu Jntirzie: am auzit glasul Doranuhui, m-am speriat de starea mea nelinistiti si de dezvaluirea naturii mele inferioare: imi esie nisine, deci exist nu numai fizic, ci gi moral; mi rusinez de ani- malitares mes, deci mai exist si-ca om. Prin lucrarea asupra fiinjet sale gi prin punerea ei la incercare, omu! dobindeste constiinja moraia de sine. Docirina materialista ar jncesca in zadar s& dea un raspuns satisfacitor, din punctul ei de vedere, la intrebarea pus omului atft de demult - cine ti-a spus ¢& esti gol? Sermnificajia primordial si avtonoma a simpului pudorii ar fi anulata daca s-ar gisi o Jegittura Intre acest fapt moral si vreun folos material pentzu individ sau specie in lupta pentru existenya. In acest caz pudoarea ar putea fi interpretaté ca una din manifestirile instinetului de autoconservare animals — individuala sau colec tiva, Dar tocmai 0 asemenca legiturl este cu neputingl de gasit Atinudinea de rusine fai de actele sexuale poate parea utili pentru individ sau specie, decarece pune: la adfipost aceast Functie important a organismutui de eventualele excese. Supuse instinctelor, animatele nu cunose nici un fel de exces care ar fi diuntitoare autoconservri lor : omul ins& poate fi predispus Ja ele datoritl caracierului pronuntat al constiingei individuale si voingei sale puternice: pentru a Ie contracara pe cele msi nocive, la om se Gezvoha, pe bazele comune ale selectiei naturale, o frind utili — simul padorii. Rasionamentul de mai sus nu este decit in aparent’ fundamentat. El contine contradictie intern’. Daca gi cel mai important si puternic instinct de auroconservare la om se dovedeste a fi neputincios in lupta contra exceselor nocive, de unde atita fort fa noul instinct derivat, cel al pudotii? Or, dact semnalele instinctive ale simfului pudorii nv au o putere svficient& asupra omulii (cum gi este de fapt), asta Inseammi c& acest simy este lipsit de orice utilitate special si nu poate fi explicat din punct de vedere utilitar-materialist, In loc s4 se contrapund exce- selor si inediciirii normelor firesti, el devine un prilej in plus de Jneilcare a ior, alifel spus, compticé inutil lucrurile, La aceasta se ‘mai sdaug’ un alt argument care subsi DATELE PRIMARE ALEyMORALITATHprappeanreaire 7S nemon~: taristh asupra simfului pudorii, Se gtie e& acest simt se manifesta {in gradul cel mai-inalt inainte de deckangarea actului sexual; glasul ratiunii este mai articulat si mai sesizabil la virginibus puerisque', prin urmare dac& ar fi avut o eficient’ practic’, el ar fi facut imposibil actul insust pe care era menit s&-1 protejeze de excese. De unde rezulté cA daca simtul pudorii ar fi avut 0 semnificatie practic&, ef nu ar fi fost numai inutil, dar si pagubitor atit pentru individ, cit si pentru specia umand. De vreme ce glasul ragiunii mu are inu-adevar nici o utilitate practic’ chiar gi in momentul cul- minant al manifestrii sale, la ce eficient& ulterioar& ne mai putem ‘agtepta din partea lui? Cind se manifesta rusinea, excesele inca mu ° au loc, iar cind se manifest’ excesele, nu mai functioneaza wea, Un om normal este si aga destul de ferit de: excescle nocive prin simpla senzatie a nevoii satisfcute, iar un om anor- mal sau cu instincte degenerate nu se remarck mai deloc prin simyul pudorii, Agadar, din punct de vedere utilitar, acolo unde rusinea ar putea fi utill, ea lipseste, iar acolo unde este prezent’, thu este nevoie de ea, fn realitate, simgul pudorii este stimit nu de exercitiul excesiv al functiel organice respective, ci de simpla cf decviluire: insusi Fenomenul natural este perceput ca mugmnos, th acest caz posibila manifestare a instincnului de autoconservate capatd a sermnificayie cu tomul aparte. Aici se pune sub protectie nu starea de satisfactic cS a subiectalui, ci demnitatea lui Suprema. de om, sau — ea nu este pus Ia adkpost ci di dovadd cA se ma pastreaza ined in adincut fiintei umane. Orice manifestare puter- nici a viefii materiale organice provoacd o reactie din partea spiti tului care reaminteste constiingei individuale c& omul nu este doar nturié si nu trebuie s% fie o unealté pasivi tn realizarea Vitale. Dar ea nu este decit o reamintire a cirei valo- rificare sau nevalcrificare depinde de voinjs personata. Dups cum s-a Spus. un atare simt moral nu are 0 activ i, dack indemmurile tui fr ecou, nisines insigi se diminueaz’ treptat pind la disparigia total’, Devine astfel evident ci informapiile privind tipsa de pudoare unii indivizi sau la unele tiburi Iniregi, chiar dact ar fi exacte, aa Bete gi baiepi (lat.). CN. €)16 BINELE $1 NATURA UMANA © alld semnificatie decit aceea care li se atribuie, Neruginarea evi- dent a unor persoane, éa $i presupiisa indecen{4 a unor popoare intregi, semnificd doar faptul cA in astfel de cazuri particulare spiritualitatea omului, care-I situeazA deasupra naturii materiale, au s-a relevat thc’ sau este deja pierdut’, cH acea persoand sau acel grup de oameni fie c& mu au depasit inca starea de animalitate, fie cd au revenit din nou la ca. Dar aceasta stare animalica mostenitd sau dobindité a unor oameni poate oare anvla sau siibi insemnitatea demnitZii umane exprimate in mod vAdit la marea majoritate a camenilor prin simful pudorii — simy cu desivirsire Recunoscut nici unui animal? Faptul cd pruncii sau muti sint sidoma animalelor, fiinje necuvintitoare, nu diminueaz’ defel imporania limbij ca expresie a rationalitiqii specifice, pur umane care nu este proprie celorlalte viequitoare. ar Independent de orice’ opinié privind originea empiric’ a simyului de rusine Ia om, acest sim are 0 importanga principiala Prin aceea c& determina atitudinea etied a omului fath de natura materiala. Omul se rusineazi de faptul ch ea a pus stipinire pe el (maj ales in privinga manifestirii ei de baz’) gi, prin aceasta, devine constient de propria lui independengs gi demnitate suprema ‘tm raport cu ea, in virtutea clfora el trebuvie si fie cel care s-0 stipineasca si nu invers. Pe ling acest principal sim moral, in natura omului exist, altul din caze izvordste 0 atitudine etic nu fa3h de prineipiul mate 1 inferior ai vie\ii din fiecare om, ci faj& de ceilalyi cameni gi fiinje vii aseméniitoare —- am tn vedere sentimental de mila! in principiu, datoritd acestui sim un subiect resimte in mod adecvat suferinta,sau nevoia altuia, © impirtiseste, manifestindu-si astfel intr-o miisurd sau alta solidaritatea cu ceilalti. Nici un ginditor scu savant de mared nu neag’ caracteral primordial, inmiscut al sces- tui sentiment moral din simplul motiv cA, spre deosebire de simul Pudorii, el este propriu (intro forma incipient) mai multor speci * Inuebuinjes cet mai sienplu cavint, desi in Iiteraturs acelagi ucra este desemnat prin termentl de ysimpelie™ sau de comps nev (Na) DATELE PRIMARE ALE MORALITATH 7 de animaie! si deci nu poate fi considerat din nici un punct de vedere diept uni produs tirziu al progresului uman. Asadar, dack ‘omul lipsit de rusine reprezintA un caz de revenire la o stare de ani- malitate, omul nemilos se situeaz& gi mai jos de aceasta. Lepitura strins& intre'sentimentul milei si instinctele sociale ale animatelor si ale omului nu este pusd la indoial’ dat fiind insist esenfa acestui sentiment, si totusi el reprezintd, la bazi, 0 stare morald individual care nu se suprapune nici micar cu relatiile sociale ale animaielor. Dack singunsl motiv al simpatiei ar fi nevoia organismului social, atunci fiecare fiin(d ar U&i acest senti ment numai fat de cei care apartin aceluiagi intrez social. Aga se intimpla de obicei, dar nu totdeanna, mai ales tn cazul animalelor supericare. Sint Indeobste cunoscute multiple cazuri de duioas%? dragosie a diferitetor animale (atit sitbatice cit $i domestice) fash de alte specii, uneoti apartinind unor grapuri zoologice foarte indepartate, De aceea pare extrem de bizarl afirmagia nefondati a iui Darwin dupa care sentimnentul de simpatie la popoarele primitive s-ar extinde doar asupra membrilor aceletasi societiig inchise. Desigur, 51 la popoarele civilizate majoritatea oamenilor fgi manifest’ adevarata simpatie cu preferintd fai de membrii familici sau ai cercului lor, ar ia toate popoarele sentimentul moral individual poate depSsi — ceea ce se reafizeazX din vechime —nu numai acest cadru restrins, ci $i orice alti barier’ empirica. A accepta fad rezerve ideea lui Darwin, chiar si numai referitor Ja triburile primitive, fnseamnd a admite c& memirii lor nu se ridicd nici macar Ia acea indtyime moral’t 14 unoF cfini, unor maimuje sau chiar unor lei?, care este acces titra suis pe petlematcspttoge! male in sn ? In sens pur psihologic (dincolo de raporturile sexuale sau estetice), sing Co mil rane Schopenoc, opr ss eri iubi’, No era nevoie s& ajungem chizr pind aici, dar fapiul c& dragostea,set 7g meer BINELE 91 NATURA UMANA, Sentimental de simpatie este capabit de dezvoltare si i- ficare, baza lui primordial riminind insi Saensick (ena toate -vietuitoarele. in lumea animalelor ca gi in cea a oamenilor, prima trenptl a orictrei solidaritigi radicale o constituie dragostea pirin- teascd (mai ales cea mater’). Tocmai aceast ridacind simpli care genereazA ua intreg complex de relafii sociale inteme si exteme dezvaluie cu toatd claritatea faptul c& sentimentul de mila reprezint’ esenya individual-psihologic& a raportulas etic. Caci na exist o alti stare sufleteasci prin care se poate manifesta solidari- tatea primordiala a unei mame cu odrastele et Z aslele ei neputineii dependente de ea, pasactonses fot Vv Sentimental de rusine gi sentimental de mil& iner ra{4 de propria noastré natura material’, gi pe de altd parte, fata de toate celelalte fiinge vii, Atunci cind omul este ruginos si milos el se comporta moral .fajé de sine si de aproapele su" (conform ter- minologiet traditionaie); nerusinarea st cruzimea, din contra, sub- mineaza radical caracterul moral al comportamentului siu. in afarl de aceste dou sentimente de bar’ exist !n noi un al treilea sentiment, reductibil fa cele mengionate dar in aceeasi miisur’ pré- mordial, care determina atitudinea morula a omului na fats de tratil inferior sale nauri si niet fay de lumea seme nilor si, ci in report cu ceva aparte avind pentru el o valoare Suprema -— acel ceva fay de care al, neputind manifesta un senti- ment de rusine sau de mia, este obligat s% mutreasci venerajie Acest sentiment de venerasie (de eviavie sau de pietate, pietas) 500 de reverenji (reverentia) fata de principivl suprem sti la bara i si a ordinii religioase in viag%: abstras prin gindirea filo~ Zofia din ipostazele sale istorice, et constituie aga~ natural"), Caracteral primordial sau fnndiscut al acestui sentime na poute fi contestat, din aceleasi ratfuni dare fac imposibita negarea, la moxiul serios, a caracterului nativ propriu sentimentu- ui nostns de mili san de simpatie: aidoma celui din unm’, senti- salbatice aflate in cay u este exchus ca wezirea acest ; fn captivitate, De altel, m Jentimente de simpatie s& aibi loc tocmai fn svarca de captivitate, (N. a.) DATELE PRIMARE ALE MORALITATHL ory mentul de venerajie se regtiseste fntr-o forma rudimentari $i la ani ile. Ar fv absurd si cAutim ta ele religia in accepsiunea noastA, far acel sentiment elementar pe care religia s-a sprijinit dintor— deauna tn sufletal omului — tocmai sentimentul de veneratic Colavioasi faya de ceva supremn — se naste si a alte creaturk Fira sa fie constientizat de ele, In acest sens se poste accepta justeyea urmitoarelor consideratil MSentimentul de devotiune religioasl este extrem de complex, find compus din dragoste, supunere total fad de ceva suprem gi {uinic, din puternicul sentiment de dependenta, fick, reverenta, gratitadine pentru bunurile din treeut, speran{i inur-o bunistare SMiroare si, poate, din nyulte alte elemente, Nici o flingl nu ar putes [aio Teverberajie sufleteascd atit de complex dack facultitile et fnentale si morale nu ar fj atins un nivel relativ ridicat de dez- voltare, $i torusi observm ceva asemartor cu aceasta stare sufle- Jeascd in dragostea ciinelusi pentru stapinul su, care se asociazl. cu © tolald supunere, cu 0 oarecare fried si, poate, cu un alt gen de Simyamint, Toate gesturile unui cline care, dup o absent telatiy scond, se intoarce la stpinul sau (la fel ca si cele ale maimutei cind ge imroarce la paznicul indrgit), se deosebesc considerabil de com- portamental faci de semenii lor. fn acest din urma exe manifestarca ee bucurie este mai diminuatd gi in orice migcare se resimte senti- mentui de egatitate." Reprezentantul ransformismului naturalist recunoaste astfel of atinudines evasi-reli(gioasi a cfinelui sau a maimuje’ fata de o Sing superioard lor coagine, pe {nga frica si interes, un element moral care cedeosebeste fundamental de sentimencut de simpavie manifestat in Saport cu semnenti lor. Tocmai acest sentiment specific fat de ceca Ce este suprem il numesc veneratie gi daca recunoastem existenta tui Ia clini si kr maimate, cw aiit ar prea mai ciudat st rel sdmnitem Ta fom gi sh punem originea religiei exclusiv pe seama fricii gi interesu- tr se poate nega contributia acestor simtiminte inferioare Ix ‘ituitea si dezvolarea scligiei, dar substratut ei cel mai adine foemeaza torugi un sentiment distinct, cu caracter moral si religios, de dragoste evlavioasé 2 omului fat de cea ce fi este superior Dania, Idem, finalul cepitetului 1 ln pasa de mai sus el se referk le aspectul intel sau a uhot ceuze generatoare de fer opinia lui, se iniimpl& si la snimale, icctaal al religia’ recunoscind existenja cauzei invizibile mene exceptionale. Cees ce, dup80 BINELE $1 NATURA UMANA v “Principalele sentimente de zusine, de mild si de venerajie epu- izeazii sfera relatiilor morale posibile ale omului cu ceea ce fi este inferior, egal si superior. Dominarea senzualititii fizice, solidari- 4atea cu fiinjele vii i supuperea luntricA voluntar’ fat de Prin- ¢ipiul suprauman ~— iat furidamentele perene, de nezdruncinat ale viejii morale a umanitipii, in procesul istoric se schimba gradul dominarii, profunzimea si amploarea solidaritiitii, pleni- tudinea supunerii liuntrice in directia unei mai mari perfectiuni, dar principiul fiecreia din cele trei sfere ramine acelasi. Toate ceielatte fenomene ale vietii morale, asa-zisele Virtuti pot i fnifvsisate drept modifictiri ale acestor trei fundamente sau ca efect al conducriirij lor si cu latura intelectuala a omului, De exem- plu, barbafia sau curajul nu este altceva decit o forma superficiala, exterioara de manifestare a aceluiasi principiu de sublimare, de dominare a laturii materiale, inferioare din natura noasti — prin- ciple care se exprima mal profund si mai semnficativ prin senti- mental rusinii. In forrr ali de tire, ruginea i} situenzi Pe om deasupra instinctului animnat de avtoconservare a speciei, in timp ce birbasia il situeaza deasupra unui alt instinat animal —cel al outoconservirit personale. Aceste doua variante ale aceluiasi Principia moral se deesebese ins& nu nw: dupa obiect si sferd de aplicare, ci si sub un alt aspect mai profund. Prin esenta sa, senti- mentul de rugine implick 0 judecata de reprobare la adresa obiec~ tului su: ceea ce ma face Si mA rusinez, se anunfé drept necuvi- incios, blamabit prin dectangarea insisi a sentimentului mew rusine. Barbiitia sau fapta curajoas4, din contra, poate exprima pur si simplu o trasiturt de carecter a fiinjei respective $i nu implica in sine dezaprobarea a ceea ce i se opune. De aceea curajul este propriu si animaleior, f%r& si aiba la ele 0 sernnificatie morala. La unele din ele functia dezvoltatS si amplificat a nutriiel si procuririi hronei se transformi intr-un instinct pridalnic $i dis- tructiv core uneori prevsleaz asupra instinetalui de autoconser vare. Tocmai in aceastd precumpanire a unui instinct natural asupra aituia rezid& curajul unui animal, Prezenta sau absenta hui nu reprezint& decit un fapt natural care nu implicd nici o apreciere de sine. Nimanui nu-i trece prin cap si afirme c& un iepure sau 0 g8ind se rusineaza de frica lor, asa cum nu se rugineaz’ nici ani- DATELE PRIMARE ALE MORALITATIL 81 matele curajoase cind li se intimpli si tag’ cite 0 spaima, dar nici nu se mindresc cu propriite lor fapte de curaj. Curajul ca atare are si ia om acelasi caracter, dar in virrutea superiorivifii naturii noas- tre si a participirii reflexivitt{ii aceasta calitate dobindeste un sens nou care o leaga de ridicina moralititii umane, cuprinsa in senti- mentul de ruging, Barbitia este perceputd de om nu numai ca 0 dominare a instinctului pridainic, ci ca o facultate a spiritului de a se tidica deasupra instinctului de autoconservare; totodats, prezenta acestei puteri spiriuale se identificl cu virtutea, iar absenta ei este sanctionatd ca drept ceva rusinos. Astfel, inrudirea principala tere inii si curaj se releva prin aceca c’ lipsa Virtuiii din urmii se senctioneazk dup& norma celei dintii: ipsa de curaj devine obiectul rusinii — cea ca nu se poate afirma cu sceeasi vigoate in privinge celorlalte vistuti (caritate, simg al dreptiii, smerenie, evlavie etc.), absenja cBrora se condamnk de reguli sub alte forme. $i atunci cind apreciem simfimintele si actiunile altuia, rautatea, nedieptatea, aroganja, necinstea ne apar mei curind ostite si revoltitoare decit rusinoase. Calificativul de amusinos" se aplicl doar Lugitftii si tascivieigii', adied acelor vieii Care submineaza demmitatea pessonatititii umane ca atare dar na impiedic& tndeplinirea obligatiilor ei fai de aproapele si fax de ‘Dumnezeu. ; . Asadar, birbaia fyi dobindeste semnificajia sa morala numai in masura ta care se coreleazA cu primul fundament al moralei umane —~ sim{ul rusinii — fa nivelu! unei actiuni comune de apBrare a personalitaii umane de natura infesioard seu de pornirie ei aupesti instinctive Dependenta intrinseci @ celorialte virtuti wane de cele wei fundamente aie morales, stabilite de noi, va fi demonstrat& la focul cuvenit VI Dupa cum am vazot, din cele trei fundamente cle viefii morale primal (rusinea) aparfine exclusiv omuti, cet de al doilea (mila) 1 exit’ ca: nuunai drept rev text cum a: fi, de piltf, tridaren, este considerats nu titoare, dar gi mlsinoasi pe motivul c& tn componenta ei fer8 ostlithii Mise ingeticiunea ascunsi. (N. a)82 BINELE $1 NATURA UMANA este fa mare masurd propria multor animale, jar eel Ceviavia sau Venetia th fala'a ceva supe) Se replseste fa miswrd mai stabi dour i anumite animale, Desi germeni at simfului moral (de ordinal al doilea gi al meites) se observa si fa animale, exist& 0 deosebire formal’ intre acestia gi. simturite respective la om, Animaiele pot fi rele sau bune, dar constiinta lor nu deosebeste riul de bine, La om acest discernfimint nu numai ci este realizat pe calea simfulvi specific al nuginti dar, pornind de fa duza primordiald respectiv’. acest canoastere, amplifieindu-se $i cizelindu-si forma concret-sensibila, se extinde sub forma de Constiingg asupra’intregulus domenty al relatilor etice. Am aritat ch in cadral atitudinii morate a ormului fag de propriui eu sau fata de firea sa, simpul raginii (aving initial un curacter propriu-zis sexual) fyi plsiresc4 identitaren formal indiferent de faptul dack Se opune instinctviui animal de autoconservare individual’ su generic: atasamentul lay fag de vinga tecdtoare ese tot ath de Fusinos ea $3 capioitarea faja de raporturile sexuaie, O dati cu tre- sa la al siera de retotil, de 1a atitudinea fags de sine insti in calitate de individ sau reprezeatant al speciet umarie ia atitadinea fay de semeni si Dumnezeu —~ relasii incomparabil mai com- plexe, diverse gi kibile in reatitatea ior —, autoaprecierea moral ineetead a fi exprimat’ prina-o simpi& forma de senzatie gi tra verseazi in mod inevitabil cimpul gidirit ubstacte, prezentinducse in Final sub 0 forma nou — aceea de consciinsd. Ambele feno- mene min insd idantice in esenja lor, Ruginee sf constiints avorbesc* iimbi iferite si in imprejuriri diferte, dar sensul wspustlor® lor este unul gi acclash ast nu este de bine, nu se vine, na este derin, — Un atare sens este cuprins deja fn si 28 0 explicafie analitic® procedind nedenm sf necuvi B5ti Vinovat de a fi comis un rus, un pioat. 0 cnmé, ctl glasul constlinfei care determind caracterul bun sau ru al relatitlor nossivs eu semenii saw cy Dumnezeu Je confera aces- tora semnificstia lor moral, pe care oltfet nu ar fi avut-o, jar . Insesi expresiile cugine’* wmustrare de constlinga* se tnircbuinjenrd sdesen ca Sinoniene. ty pancipia, este impoubil a rtea Intre ele o linie de demareatie, (N. a) “ DATELE PRIMARE ALE MORALITATM BB intrucit constiinta instji nu gste altceva decit un simy dezvoltat at rusinii, intreaga viatd moral a oinului, ih cele trei compartimente ale ci, apare asifel cresculd dinw-o singusd riddcind de naturh per umani, care este in fond suraink regnului animal. Din moment ce simful cusinii constituie baza primordial a congtiinted, ar fi, desigur, initil s& cludim la animale, fipsite de acest simfelemientar, forma lui mai complex care tine de nivetut congtiinjel, Cind expresia de fisticealt de pe chipal unui animal ‘care 5-2 Ficut vinovat este considerati drept mirturie a constiingel lui, se comite 0 greseala iscatd din confundures a dou’ fenoniens desi diferenta lor esen{iall o cunoastem din propria noastra expe- Fien(d, Stiri moraie de nelinigte sau de remuscare ft corespunde. pe pian mental, constiinja greselii comise sau a egecului. respec~ tiv a actului practic fipsit de sens gi neprofitabil —~ de unde romulfumirea noastr’ de sine. Aceste doua fenomene se aseamana din punct de vedere formal gi se extetiorizeaz’ prin aceeasi expre- sie de fisticexia (Fenomenul fiziologic de congestionare a fe{ei)- Esenga lor este ins& aift de diferitA tneit ele mu mumai cA se mani- fest ia rod separat, dar se si exchud tn ciuda unor cazus) de roexistengh. Atunci cind, de exemplu, primarul din ,Revizorul este furios pe sing cd nu el este cel care si-t fi picdlit pe Htestakov i invers, sau cind un trigor compromis fgi blestema zilele cA nu & Fost suficient de abil in masluirea clirtilor, este evident cf o aseme- nea gutocondamnure nv qumai ch nu are nimie comun cu mustrarea de. constiings, dar arata fStis 0 lips cronica de scrupule ‘Autocondamnarea mental este proprie zi animaletor superioare: act ins un cline binecrescut fyi d& seama de wafele™ eure Jncearcd cu iscusingd si'le mascheze. asta, desigur, pledeaz’ in favoutea inteligen(ei tui, dur nu sve nici o fegdturd cu constiinga in sens moral Vii cA superioard se constituie exclusiv pria dez- a datelor primare mentionate privind morala mand, peneu c& exi in ele acon Hi fntreaga sterk de ‘aporturi existersiale posibile ale emului. Dar pomai suprapunerea acestor exigente nu ne permite SA ne oprint la o simpls constatare a existemet lor, oa date ale naturit noastre, impunfad fn continuare un demers de explicitare gi justificare a for. Doctrina et voltvea corecth yi dept84 BINELE SI NATURA UMANA Morala primar narurata pe care am abordat-o nu este altceva decit 0 reactie a-naturli noastre spitituale fmporiva suprimérii $i absorbirii cu care ne amenintd forte inferioare de tipul lubricitit egoismului si pornirilor necontrolabile. Capacitatea de a reactiona astfel fl face pe om o flint moral. dar fora gi raza de actiune indecise ale acestel capscitdti o fac incapubild si instituie prin sine Insisi ordinea moral’ in sinul umanitiii. Toate manifestirile reale ale naturii noastre morale comport’, ca atare, un caracter particu. Jar gi incidental. Omul este mai mult sau mai putin ruginos, milos sireligios: aici norma universal’ nu a devenit inc& un fapt si jasusi giasul constiiniei. rostinducse maf mule sau mai putin raspicat si insistent, poate (ed fapr) 8& se impunii doar in masura tn care se. face auzit th flecare caz in pare. Totusi rajiunea omului, la fel de tandscuti ca gi simjut lui moral, revendica de la inceput gi in sfera moral dimensivnea uni- Versalitatii si necesitasii. Constiitita judicicasii nu se multumesie cu existents intimplétoure a calitijilor relativ bune din care nu se poate deduce nici o regula generalt: chiar gi in cea mai elementard Gistingere a binelui de niu este angajat’ ideea nelimitard de bine $1 de Dun care poartl in sine norma necondigioniant a vietii si actl- vitatii. fn calitate de postulat, aceastl idee de bine sau de bun este inerenti rayfunii umane. dar numai printr-o lucrare complexd a gindului se defineste gi se dezvolt conjinuiul ei real Urnwazi o trecere inevitabiil de la datele primare’ale morale 1a principiile pe care rajiunen'le deduce pe baza lor si care ocupl alternativ prim-planul diferitelor doctrine etice. > apirotut at ” Principiul ascezei fa moral Simfut moral fundamental 2f rusinii cuprinde in sine atinadinew negativ 2 omului fag de natura fui anfrialicd acaparatoare. Chiar mi este rusine si fiu subjugat de porniri trupesti, SA fiu aidoma unui animal, latura inferior’ a flinfei mete na te- duie sé precumpaneasca deoarece in 2a saisIuieste ceva rusinos si plickios. Prin actul rajiunii o esemenea autoafirmare a demnititii morale — semiconstiemte si labile la nivelul sitegului elementar al i — se ridicd Ia rang de principiu al ascezel. ral ascetismutul obiectul negirit ou este acela al naturii jeriale fn genere. Din nici un punct de vedere au se poste afir ma cu temei c& aceas A eare poate fi contemplation fn esenja ei, ori i tatura ei fenomenali, reprezinti un rau. Se avansear’ opinia destul de rispindité dup& care asa-zisele docurine orientale" promoveaza in mod exeesiv asceza $i tocmai din mottv se caractetizeazit prin idemificatea principiului raului cu materia lumii fizice (spre decsebire de adevaracal crestinisen care plaseaza sursa raului in domentul moraheatii). Strict vorbind fnsa, fin nici un sistem flozofico-reitgios din Orient nu se poate gist 0 asemenea identificare a riului ow natera materiala. Astfel, este uficient s& amintim c& in India, o fard clasted a ascezei, exista iret sisteme mai semnificative: Vedanta ortodox4-brabmanic3, Samkhya independentd si, in fine, Budismel Toa Fora sn actustt Vedra fot elahoretl abi tn preajna dispeie Dedlonatal Sis ino CUM MGs). tase penclpale seehoobs dae in wecite Upaniade (8-9)86 BINELE $2 NATURA.UMANA Conform docirinel Vedanta, raul se reaucé ia mistificares constiinjei care ix obiectele drept esenje disparate si izolate de safiet, iar sufletul este considerat o esenfh sepanita de existenta unicd sbsolutt. Cauza acestei mistifiedri se afl& in insugi spirinul unic primordial (ParamSunan) care, nui se stie de ce, fnte-un moment de intunecare sau de ignoran (avidya) gi-a tnehipuit c& aste posibit si altceva. pe care fa dorit gi fm consecingd a suferit 0 edublare thizorie —de unde s-ar fi seat iniceaya ume, Aceastd fume ny existd fee mod separat (ca un aliceva dectt lumen wie’), ea este dor hi mod eronat consider aie, ceea ce eontituie 0 risifieare gio mo}, tecind prin piidure, con- func 9 momust ch vin contra, ia un sarpe sau ru nici fn femngin muri ei fmauinea jarpeui luste sine: Bul const et Jn aceea ci ui iueru este Iva drept altul gi anabe:e sint considerate drept ceva exte nila aceste! situsgi este si misiifis cred c& faptele adevarul unic. Dar o fepia rea ca gt reprezentures fulsd « rea re ‘ufticstorol insugi, inctusiv sii Yor, fae parte inteyramtd din suflenst care, supriniindu-si trupul, s-au dedarasat de iluzia unel existente sparte si aw rentizat e& ste) esie usul, Evidens, In carl ace: rem, raul nu fine de natura material: existenja ei na e: epee ie cele are exist prin primordiala sulfimes de inyizi singular ise opume af mate sau natura (Proksti). Dar natura tu este prin ea fasigi ceva a saw necuvenit: £2 sens relativ) a exis cayenne os relativ) rezid fn retayin existeats sire eu si spirit Relotia Inare aceste doud principli webuie 8 Se trectoare: satura xebuie sa repiezin rin mifioe tem in uncie cit « J sifrelor: e3 con: Probabil, penta s se menjine x ignorantior este cantrabalansatd de vevetati xpeimati in timber 3} din tatalal absolulus acenstd proporiie, nagtersa PRINCIPIUL ASCEZEI IN MORALA 87 porar si nu un scop. Un viliguit care vede (spiritul) trebuie sii pro- Fite de un voinic orb (natura) ca si ajunga fa circa tui la destinatia e&tStoriei sale, moment dupa care urmeazii obligatoriu despastirea Jor. Scopu! spiritului consth in cunoasterea de sine si anumea cees ce Hi deosebegie de natura. Inainte insi ca spiritul si cunoascd aceasta deosebire, trebuie $-0 cunoasca natura insist si numai asta fel se condifionea7a relatia lor necesar. Natura este o danscroare, epiritul un spectator. Dup& spectacol urmeaz’ desplctirea. Lupdndu-se cu pornirile naturale, ascetul nu este decit un om rezonabil cars se abine de Ia 0 folosire abuziva a mijloacelor dura ce scopul a fest atins, in timp ce brahmanismut ortodox afirma ch fu exist deci unicut indivizibit (principial advaici — al nede- dublisii saa indivizibilixigii), flozofia Saspkhya, desi recunoaste acest aliceva, adicd natura, o considera straind st inutita spirituiui chiar si dup& cunoasterza ei. Budismul depigeste acest dualism printr-o nepasare generalizath: atit spirital cf si natura — si unicul nltceva —— igi pierd in egal miisurd esenfialiterea: ,totuh este un Vid, nu exist! nici un obiect al dorine., inclinatia spiritulut de se contopi in absolut este tot aiit de absurdd ca si inclinatia cive plicerile trupesti. In acest context asceza este asimilatd w ple stiri de sedoring’. Trecind de ix doctrinele indiene la viziunea egipteand despre fume, vom descoperi in gnosticismul scolii fui Valentinos! — ca ultima expresie a acestei concepfii de maxima elocventa si origi nalitare — idea componentei eterogene a lumii naturale, Ea a fost creat de prineipiut raulei (Diavelal), de wn Demiurg nici bun nici rau (pe deasupra inconstient) gi, in fine, eladitori-poey ai {rine au regasit in umes natural’ o emanagie & Tngeleps celeste pogorite din sferete tnalre: astfel lumina vicibila 4 lent noastre era pentru ei un surfs al Suphiei care reamintea aureots fhe de una dinire peolile de buzd ale gnasticisenislui — curent fiiozafico-religios infiuent din epoca aniichitaiii teil gi ¢ evului medin, care Incearcd si sintetizeze credinjole orientale, crestinisinul, judaisenal Hlozofie greacd. Concepia Inremeietorolui scolii — Valentines --- ests Cunosculd cin expunerea ei ée clitre Irineus din Lyon fnir-un tratat special Contestarea invititurii care se autoprociand in mod fals arept © cunostingd intemeiata, V. Soloviov era un profund cunosctior ak jaw cisinului, antoral stadillor: Vafentinos si Valentiniana (N. ed)88 BINELE $I NATURA UMANA Stranie a Pleromei parisite (plenitudinea existentel absolute). Asadar, si in acest caz, materialitatea in sine nu constitaie un tg (lumina este si ex matevialf dar exprimd prineipiul bineluiys weet via este un ru doar ca emanatie a Diavolului, adic’ in mses tg care manifesti sau exprima prin formele sale exterioare inswsiren Vuntried a miului, in misura in care este been. dezordina ie uctie, moarte, intr-un cuvint —- haes . _ bb cadrul sistemului de tip iranian, cu dualismul ‘mai pronuntat al tmuniheismului catura material este tot att de putin identifica Gx "ul ca si in gnoza egipteani. Lumea natural poumts fo sine hae os mare senine cate izvorise din tmpariiia dumnezeisit predne sceastl stihie pasnicd se mwwaifest§ nu numai prin fenomene de toma PA dar exist intr-o stare latent& $i in humea vegerutl gi animal Maree heigtf mu-si reprezinszeitatea supremsa altel dect th chip de furs oy MCoRclutie, nici un sistem" orienta! nu admite identitonrea sag Sp natura materiatd a stare: daca vor inlocui inst aceast \entiicers Hd cu afirmatia dupa care rut existd fn lumen material o he ‘atura om, la acest adevar vor adera toate teonile pStrumeatoan sak occidentale cit si orientale, Un asemenea adevar mut depinde te lel bm concept metafizic ul marie si nail: datorita apartenenjes seca, © la ratura miteril& noi, prin propria noastd experienta, putem ee ce exist si ce nu exists in ea vis-A-vis de exigentele spisitalus maces con” Povid® cunoseutei dectaratii a tai Plotin, un om normal de ea mai inal finutG spiritusld mu se rugineasd aicigecum of ears © Fiinfa.corporalé sau m nimini exte mugine sa iba un comp de o anumiek . CUO ANuMitd Infatigae, greutate gi loare. | inm de asemanarea noastr3 cu 0 Piura, cv un copac sau cu o bucati de metal. Numai sccnances : astinind regnuiui natural limitrof, adica Cu animalele superioare ne dectanseuzi simtul rusinit npotrivirea interioar’ care arati cd tocmai atunci cind ne satan Tnmunerie, (N, ed} Intemeists de Mani roastric, acceptarea a fen — conflictul inure Lumina i PRINCIPIUL ASCEZEL IN MORALA 89 jnts-un contact strins cu viata material a lumii gi ne puter real- mente uni cu ea, trebuie si ne desprindem de.ea si sd ne.ridictimn mai presus de ea. Simntul rusinii nu este trezit ici de acea larura a existenjei noastre corporale care nu are legitura cu spiritl (ca in cazul insuyirilor materiale comune cu obiecte netosuflesite, mentionate mai sus) si nici de acea parte a organismulni viu, cum ar fi capul, faja, miinile, care constituie cu precidere mijloace de expresie a viefii rajionale specific umane, Obiectul_rusipii, se dovedesie a fi numai acea sferdi a existentei noastre materiale care, esi direct legati de spirit si putindu-l impulsiona din interior, nu. Avmai c& este inaptl de a exptima si servi vieja spiritual’, ci, dim- ‘potrivi, devine un mijloc cu ajutorul cdiruia procestl viefil pur ani- malice (inde sX aeapareze gi s& subordoneze spiritul uman, si-1 absoarbi in sfera ei, Tocmai o asemenea acaparare din partea viefii materiale, care inceaica si transforme filnta rational a omului in- tro unealt pasiva sau fntr-un apendice inatil al procestlui fizic, genereuzi dia partea spirinuhui 0 rezistengi exprimati in mod ne- mijlocit prin rugine, in acest context afirmarea rafionala a unei Horine morale dectangeazi o reactie psthologied sub forma de trict, ineventualitatea incdlckrii ci, si de mihnire — in cazul foc@lcaii ei efective. Aceast’ norma deductibild logic din actul zusinii prescrie inte-o fo vralitate necesitarea subordontiri viepii animale a omuui de catre viata lui spiritual. Teza are o validitate apodictica deoarece conchide corect asupra unui fapt pe baza legii logice a identitiii. Cind omut se rusineaz de fapnil ch nweste decit un animal, el demonstreazit astfel cli au este numai un animal das si altceva gi inc’ ceva superior acesturia, pentru ca da iar fi egal sau inferior, rusinea nu ar avea nici un sens. Chiar si sub raport exclusiv formal el nu se poate indoi c& o constiinf Iucida este mai presus de o senzajie obscuri, un principia rational este mai demn decit un instinct orb, iar stipinirea de sine in plan inte- lectual este mai valoroas& dectt uitarea de sine intr-un proces fizic. Dad totusi omul imbin’ in sine dou’ clemente diferite, aflate ina-an taport de la superior ta inferior, subordonarea celui din urmd fay de cel dintii este de ta sine injeleasd. Reactia de mgine, nefiind dependent’ de particularitatile individuale, de emie etc., revendicarea cuprinsi in ea are. un caracier universal, coea ce, prin conjuncjie cu necesitatea logic’ a revendicdrii respective, conferd rusinii semnifi- caya deplinii de principi moral.20 BINELE $1 NATURA UMANA mm Omul, ca gi animalul, esi" sherénat th viaqd -universului. Diferenja esentiata rezid’ déar fo todu! de participare al fieciruia. in calitate de-fapturd insufletivi, animalul participa gi el pe pian psihologic, interiorizat, 12 protesele naturale care fl aca- pareazd: in cadmul lor ef deosebeste ce fi este plcut sau neplicut, intuleste ce este util sau nociv pentru autoconservarea lui (indi- vidual sau ca specie); toate aceste reactii ins nu privese dectt mediul lui fnconjuritor nemijlocit si se petree fntr-un timp dat, far procesul pniversal, Iuat in ronediceres tui, 2 exist pentru fina animatutui: ct nu stie nimic despre fondamentele $i finali- tatea acestui proces la care participa in mod pasiv saw instrumen ssl, Oma, in schimb, igi evalueazd propria sa participare la proce- sul universal nu numai in raport cu fenomenele date care 11 stimu Jeazi pe plan psihologic, dar si conform prineipiului general al orfedrei activieagi, cdiuzit de ideew asupra unei existenje demne sau nedemne, asupra binelti si a riului — idee care ea'Tastisi devine un fundament sau motiv al activitatif umane. O atare inate congtiina sau evaduare a propriei actiuni il pune pe om in relatie cu intregui proces universsl, rezervindu-i un rol de participant activ la yealizarea scopulti Iui; cAlSuzindu-se fa route acyiunile sale dupa ideea de bine, omul participS ta viata comund numai in mésura fn care scopul urmarit de ea este binele. Intrucit ins prac- tic constiinta superioard se dezvolté pe terenul naturii materitie gi se formeaz’, ca 84 spunem aga, pe seama ci, se trezeste in'om 0 Feactie fireascd de Impotrivire la acest substvat inferior sau la aceasté flin\& animalic’, Se contureazi astfe! cele dou’ tendinge opuse reprezentate prin spirit si, respectiv, prin trup'. Spiggul. asa cum se infitigeaza el nemijlocit conssiingei noastre wetuale, con- stituie doar ua proces distir prin traducerea ideii rationale de bine in Invegul existentei noas tre. La fel, irupyi cu care vem de-a face in experiengs nos: car nf este un simply organism fizie gi niet propriu-zis 0 A Acest fapt al experiengel nosstre imanente nu depinde nici in perimetnul realitaii fui psihologice ji nici fn semnificetis lol eticd de con- cepliile metafizice, oricare ar fi ele, privind esenje spiritulul gi a materiel Way PRINCIPAL ASCEZEI IN MORALA OL ‘flintd animalicd: ei este doar o migcare declangatd in sceastt Fina si opust constiinfel superioare,-o migeare ce tinde si acapareze si sh scufunde germenii viesii spitituale intr-un proces material. in acest caz natura material se arat’ fno-adevar a f un Tau. cSci incearcit st distrugi cea ce este demn de 0 existent avind posibilitatea. aparitiei unui cuprins mai bun, diferit de viaja mate Hal, Nu natura materiald ca atare a omului 2 capatat tn tes nologia biblicd denumirea de cup. In Timbajul biblic, prin. ter-y menut de tp nu esie desemnat’ natura material ca atare a omu- lui, ci impactul ef distructiv asupra spirinafai, Nofunea de mupese nu trebuie confundatd cx noziunea de cor- poral, Din punctul de vedere al ascezei, trupul este un hram al duhului, eupurile pot fi duhovnicesti", stave", ,cerestt", dest wearnea gi singele nu pot si mostencasci Impératia lui Dumnezeu“!. — Trupul reprezint o animalitate excitat’ care fst incaled limitele gi incereazA a servi drept materie sau bazd potenfialé a viepli spirituale — aya cum in fond webuie si fie viata animat3 din punct de vedere atit fizic eft si psihic. Pe primele trepte ale dezvoltirii sale, omvul este o fiinga spiri- wali mai degrabé potensial dectt fa fupt, dar woemai accasti potentialitate a vietii superioare care se exprima prin constiings de Sine §1 prin stipinirea de sine. opuse naturti oarbe gi necontrolate, este ameninjats de senzualitaten excesivi a traputei, Fegind din starea sa pasiva, tncercind si devin pe plan psihelogic eutonom si neingradit, trupul (materia) tinde astfel s& airag’ forjs spiriuald Ge partea lui, 5-0 antreneze fa procestl su cu scopul de a se revi gora pe scama ei asimilind-o. Lucrul devine pesibil deoarece, in Ciuda faptului ed existenta spiritual, prin esenja sa ideal, nu este \ in Sfinta Scripturé cuvintul ,trup* se thirebainjesz% wneori fn sensul larg al existente! maseriale in gonere De piles, ,Cuvinna! S-a ficut wap” Goan, 1, 22), adied un fenomen material, ceea ee ne Impiediex Cavin Soceta Zhttapat 3 fie Dumnnezen-om par spiritual $: neprihant, De veges Saat, cermenit trap" gi gtrapese™ ink wilizayi fs Seripturd in scceppiunce polovativt de naturl materiait care na se reporteaz’ in mod core=puni3 in spirit, ise impotriveste si i exclade din sfera sa th aceastk accep giune Suvintel up” apace Heopotsiva tn Nou! gi x Veckiut Testasvant. De pia, JNu va ranine Duhsl Meu purcrea ir camenii szeyte, penis cl Stat namai trip" aceres, 6, 3). (N. a)92 RINELE $1 NATURA UMANA omogeni cu existenta materiel&, spitital su, mai exact, viaga spi. ritului reprezint&, prin manifestirite sale concrete la onvul real va fon inruchipat, doar wansformarile existenjei materiale, adiee ale fiinfei animalice. Din acest punct de vedere real. ele constiva je dows zemari de energie reciproc convertibile. asa cum o migcare mecanict se transform’ in cildur si invers Puterea teenies (adicd a fiinjei animatice in autonomia ei) rezida exclusiy 1 slibiciunea spiritului; el traiegte pe seama morpii acestula din uma. Is de ce pentru a se conserva sifortifica, spurte, Nevado reclami,diminusrea puterii trupului si trecerca lui tn seein at Sisiplt potentialitate. In aceasta. constl sonal seal af es more sau al tezei enunjate mai sus, care preconizeas’ seine, donarea wupului de ciire spirit, Ea constitute totdeta’ ton oriedrei practici privind aseeza moral qutenticd. Vv trgnkitenta moralt a subordonirii trupului de ciire spirit se con unt cu tendinga opusd a trupului de a-si subondona contest, cone ce duse la dublarea principiului ascezst: el bee wen eee” prezervarea viejfi spirituale de tentativele dos Jui $i, in al doitea rind, cucerirea trapului, lina ce [a rolul de materie potentiala a so Huntrice indestmictibile gi a oud dimensiuni ale existe Jou exigente — qutocons: cal exigeni onservarea spiritului fati de irup si feslizazca lui prin intermediut acestuia — nu pot ft indephnite fo Separatia for complet, wecerea unuia tntr-alta! find inevitabila 2n Gipt, spiritul poate Hi aplitat de acapararea lui de caine trap are Seama acestuia 3, prin unmare, realizindu-se partial prin : . efirmarea spititului este posibil numa psu ch, foto vial sibi% mumei printr-o ictiune continu de autoapirare impotriva atentatelor seperate a Partea trupului ta autonomia lui mae onancest proces cuprinde tei momente: 1) autoditerentiozes ’ 8 spiritului fn raport cu rupul; 2) apdrarea reali dec "un iplvrarea reali de cat spit a propriet sale independenge s 3) dobingiea wach tee minds a spirivelui asupra riaturii sau suprimurea principh, : Suprismarea principiuiui ‘Fepese nefastca stare, Primul moment care delineate coma ean istangarea tui de animal reprezintd un dat al sentimental de PRINCIPTUL ASCEZEL IN MORALA . 8 rusing:,cel de al, treileamoment care decurge din perfectiunea spirituala pe cale de afi atins& nu poate constitui obiectul nemij Jocit al normet sau prescriptiei morale i actu: nici m&car unui ‘om predispus la-perfecjiune moral, dar inci imperfect, nu i se poate pretindé pe tonul unui imperativ categoric: fii numaidecit nemuriter sau nepieritor! Prin urmare, nimine ia competenta etic’ capatt urmAtoarea formul’ provizorie: subordoneazt-sf tupul spiritului atit eft este necesar pentra demnitatea si independenta acestuia din urma. Aspiriod in final ts pozitia de stipin deplin pe forele fizice ale naturii tale individuale gi generale, urmareste indeaproape si in mod obligatoriu cel putin si nu devii robul materiei potrivnice sau victima haosului. Trupul este 0 existent& lipsitd de autocontrol gi total extraver- tit — goliciunea, foamea, insajietatea —, existenyi care se risipeste in exterior gi sfirgeste printr-o descompunere real contrar tapului spizitul este 0 existenj& determninatd din interior, introvertita, capabitA de autocontrol si cu propria sa forja de actiune asupra exteriorului, Pri a se pierde si finaliza in el Deci, autoconservarea spiritului inseamna inainte de toate pastrarea stipinirii lui de sine, cea ce este prioritar fn orice gen de ascezi intrucit compul aman Gn structura anatomica gi in fenctiun: hui fiziologic’) nu are o semnificajie morala de sine statiioare, dar poate servi drept exptesie si unealt& atit a tupului cit sia spiritului, confruntarea moralé intre aceste doud taturi ale fiinjei noastre are loc $i in petimetrul corpului sau al viesfi organice — © hupta pentru puterea asupra corpulti v Sarcina morala in sfera vietii corporale const in a preintimpi- na supunerea nosstrd pasiv mai ales faydi de cele dows functiuni de baz ale organismului nostra — nutrigia si procreatia Este ins4 important — ca exerciiu preliminar, (Ard s& alba, de alifel, un caracter moral autonom — extinderea puterii spiri- tului si asupra acelor funciuni ale organismutui nostra animal care nu au o legatura directs cu .plicerile trupesti“ cum ar fi, depilda, respiratia gi somaul!, Respitajia esie 0 conditie de baza a Viejit gi un mod constant de comunicare a corpului nostra cu. mediul inconjuritor, Pentru dominarea corpuhul de eiitre spirit este cit se poate de dorit ca aceast& functie de baz’ s§ fie dirijara sau scontrolata de voinja omului. Injelegerea acestui fapt a dus din simpuri srivechi si pretutindeni la aparitia diverselor procedee ascetice de respirafie. Practica si teoria unor usemenea exercitii la regisisa fa schimnicil indieni, la vrijitorii mai veehi si mai noi. ka Cilugiiii din Athos si din alte mAnistiri de acelasi regim. la Swedendorg, iar in zitele noastre — ia Thomas Lack-Hasris gi Lawrence Allifante. Detahile cu iz mistic ale acestui fenomen nef ind de resorrul filozofiei morale, ma limitez ka observasii de ordin general, Unanumit control al voinfei asupra respiragiet se impune prin Sumpla bunticrestere. Asceza indeamnl sh mergem mai depirie pe aceasti cale, Print-un exercitiu bine dozat se evitd ugor respirafia pe gu’ ia stare de veghe ca si in timpul somnulul, Urmatonul pas il con Stine formarea deprinderii de a-ti refine respira Sau mati payin fn organice fortifi de sprijin pentru viitoarele lui suecese pe nia ascezei ind up repaus fn activitarea creierului si a sistemului nervos —_instrumente directe ale spiriulsi —, somnul marcheaza Siibirea legtinucii intre viayd spiritual si cea corporala, Este ‘est moment spiritulut s& nui revina doar en rok nas somnul este provocat de cauze fizice. spirit 38 fie capabil, din rayiuni prope intrerupl somnul deja in curs unei asemenea acjiuni, neindoietnic posibite, sugereaz’ i tanja ei. Capacitatea de a birui sommul si de a provoca in mod Geliberat desteptarea constituie o exigent indispensabila 2 igienel spiriusle. De alfel, spre deosebire de respiratie si de celelalie functii organice neuire din purct de vedere moral, somnul are © lururd care i apropie de nuwitie si de procteatie: ca gi in cau a refer In un somn normal; despre ver Jos. (Na) 2 agatisa wempinat cat gi so practied bttodecsi 2a ung din eon: ta tp niri* precum gi reflnerea totalll a respira hiar gi acum th unele locuri de citre ascetii ile agu-rumitel ,actiuni Infelepte". (WN, 2) PRINCIPIVL ASCEZEI-IN MORALA 9s acestor dowd functii, abuzul de somn poate fi in avantajul eupului si in detrimental vie} itului. insigi predispozitia excesiva pestra un somn prebungit indic% din caput locului precumpinirea principiului material. pasiv: cedarea in fata ei si practicarea abuziva a somnului slbesc intr-adevar spiritul gi intdrese incli- nafiile tupesti. Motiv pentru care upta cu somnut ia unele vari~ ante ale ascezei, cum ar fi, de pild%, monahismul crestin, joact un rol considerabil. Desigur, siibirea legsturii dintre viata corporala si cea spirituald (mai corect, dintre resort congtient gi cel instinc~ tiv af viefii) fn timpul somnului este posibilé In ambele sensuri: trebuie iculd o distincfie inire cei sommolenti si cei care viseaza, dar se poate considera, ca o regula general, ca 0 deosebit3 capaci- ate de a visa visusi consistente 5! profetice denots fora spiritutui, obtimatk prin practicarea ascezel (si deci pria lupta cu plicerea tru- peascd pe care o 2a somnul). _ vr La animale precumpinirea materied asupra forme’ se produce datoritd excesului de bran’, ceea ce se poate jlustr concret in cazul omizilor (la speciile inferioare) si al porcilor ingragagi Ga specitie superioare). La om aceeasi cauz% (surplusul de brand) duce la prepondetenta viewii animalice sau trupesti fa rapore cu spiritul, Din acest motiv abstinenta in materie de mincare si uteri — postel — a constituit dinto:deauna gi pretutindeni gna din exigentele de baci a moralizaiii, Abstinenga priveste attt canti= tatca — gi aici nu exist o norma generald — cit si cafitatea, In ceca ce priveste calitaten, a existat dintotdeauna si pretuindent interdieyia de a consuma produsele de provenienti animata, ta speyi cele din carne (de animate cy singe cata). Aceasta se explict prin faptul cA, flind asimiint& mai ugor gi in intregime, carnea sporeste fn mai my Senergia viefis srupagti!, Fiza indoiat: 2 niligus T Mai existd un motiv de abjinare de le consumal elimi 3), In gener® al produselor de proves tacter moral, dar de dats aceasia de 5 Este verbs de exiin- dere poruncli de cacitate sau de milk asupra animalelor. Acest moment predomini fn etica budield, tn Ump ce etiea creptin-ecleziastic® odopia asceza. (Na)cheap “BINELE $1 NATURA UMANA. abjinerea de Ia.consuimul de carne poate fi socotit o norma uni. versal. Toate obiectiile la adresa acestei norme rimin neinte- meiate si au fost de mull respinse alft de c&tre moraligti cit gi de catre savanti, Cindva consumul cimii de om, crud sau fript, era considerat drept ceva normal.' Din punctul de vedere al ascezei, abjinerea de la carne (si in genere de 1a produsele de provenieati animal’) este de dou ori fotositoare: in primul rind, in acest fel se diminueazA energia viefii trupesti gi, in al doilea rind, prin exer- citiul voingei fm lupta cu nevoia de acest gen de hrand, intresinutS de objectul mostenit, sporeste energia spirituala in ceea ce priveste bauturd, bunul simp clementar interzice con- sumul biuturilor alcoolice, care duce la pierderea uzului ratiunil. Desigur, exigenjele principiului ascetic sint mult mai mari. in genere, vinul ridic& tonusul sistemului aervos si, prin intemmediul acestufa, al viejii psihice; la nivelul inferior de dezvoltare spiritus- 1d ta care sufletul este inca supus inctinafiilor trupesti, tot ceea ce declanseazi si sporeste energia nervoasi ramine in folosul acestui element trupese predominant si este deci in detrimental spiritului: in consecinyS, se impune o totald abjinere de ia vin si sichera“? Dar pe treptele mai inalte ale viefii morale care au fost atinse gi in lumea paging, de pitdi de Socrate (vezi Bancheca! tui Platon), energia organismului serveste nevoile mai degraba spirituale decit pe cele trupesti si intensificarea activititii nervoase (desigur, in le impuse de conseivarea sinatagii) Intareste actiuaea spiri- tului, putind fi deci, intr-o anumiti masura, nu numai inofensiva -e, hana omulil normal (din Eden) era compusk exclusiv din fructe si plante in stare naturali, AceastS regull se Tespect gi acum in cadral posiului sever aiit a Orient eh gi in Occident Cepistii Iatre sceastd fimicd maxima gi postal catotic usor suportebit de cutre mireni exist @ gama Intreagi de grade de severitaie care at 0 justi- fare naturals (de pildd, diferengierea intre animalele cu singe cald seu rece, motiv pentru cave pesteie este acceptat ca mincare de post) dar na au un caracter de obligativitate generala, principial®. (N. 2) * Trapigti — ordin monastic, infiinjat fn 1636 pe teritoriel depavse- mentvlsi Omé (Franfa) in vecindtate cu Mortagne, Denrrisea ordinal cote preluatl de lamumele wechtosrei (Trappe) spre valea din partes locus lui, Ordinal se remarca prin regoli = ? Levitieul, 10, 9. Sichera—un aleaolicd, (N. ed) PRINCIPIUL ASCEZEI IN MORALA 7 dar chiar de-a dreptul benefica. in acest caz regula nestriimutata si universala ramine una singurd a pastra constinga weaza si spicinst cid + Tn lupta spiritului cu trupul pe plan fiziologic functia sexual joacK un rol decisiv. Desigur, o faptd reprobabila din punct de vedere moral (un pacat trupese) trebuie vazutit nu in actul fizic al procreerii (gi al conceperii) care; dimpotriva, constituie intr-un fel 0 ispasite a pacatului, ci exelusiv in dorinfa nemisurati si oarba (pornitea mupease’ —- concupiscentia) de imperechere (real sau imaginar§) extevioar%, animalic&, cu o alti persoan’, imperechere care devine un scop ia sine, un obiect independent de plicere. Predominan{a trupulti asupra spiritului se manifesta cel mai preg- nant si durabil in imperecherea (rupeascé a dou persoane. Nu intimplator toomai de acest act este nemijlocit legat simzul pu Gorii. A-i escamota sau denatura n\drturia dup mutte milenii de dezvoltare interioard si exterioar’, a proclama, de pe culmea inte~ lectului rafinat, drept pozitiv ceea ce un primnitiy, prin simtirea sa clementari, apreciase drept negativ. constituie o mare rugine pen- tra omenire gio dovadi a imoralitaqii noastre. Nevola reaia sau presupusk de acest act pentru alte scopuri nu. poate servi drept Tatiune saficienti in evalvarea propriet tui calitati constante. Administrarea unei doze de otrava poate fi necesara in combaterea unei maladii, dar in perspectiva igienei insist aceast& necesitate constituie o anomatie, Problema morald legati de funcsia sexual implied tnaince de toate atitidinea noastrd intima fefA de ea sau aprecierea ei sub raport esengial. Ce atitudine webuie s& adoptim in forut nostra interior, conform normed absolute si din punctul de vedere al unui wtrebuie" neconditionat, fai de acest fapt — una de aprobare sau Ge condumnare? Ce caie trebuie si urmim fn considerarea acestti fapt, calea afirmicii $i amplificarii, sau calea neglsii, a timitasii si rich la nivell moral actual al omenirii predorninanta pornitilor trupegti constituie o regula, jar predominanja impulsurilor spirituzle o si fed destal de instabil’, propovaduires in favoarca cumpitirii Fi lupta impor jehi artificial provocate pot fi duse fk nici un impediment practic, sub semnul exigentei abjinerii de la bauturi aleoolice gi de la orice gen de substanje excitante. Aceast4 chestiune depaseste insi sectul mozal, avind-o semnificatie pedagogic& si profilactica. (N. =.) except:98 BINELE $l NATURA UMANA din urmi a suprimérii tui? fn fiecare ‘caz concret Simpul pudorii si glasul congtiingei ne conduc ferm gi rd echivor 1a cel * de al doilea raspuns si filozofiei morale nu-i ririne decft si-i con fere forma unei norme rational-universale. Pentru om conditia tu- peascd a procreerii constituie un rau, ea exprim’ precumpinirea procesului material, irational fay de stiipinirea de sine a spiritului coniravine demnitiii umane si aduce cu sine stingerea iubirii 1 Pieirea vietii omenesti. Atitudines noastra morald fag de acest act trebuie si fie net negativa: tebuie $3 luptim pentru limiturea gi suprimarea lui — chestiunes cind gi cum se va infiptui aceasta suprimare Ia nivelul fntregit umanititi sau micar in cazul nostry, nu mai fine de domeniul etieii, Nu stk in puterea noustr’ transfor. marea total, cx sempificarie de eveniment, a viejii noastre wrupesti in ving spiritual, deoarece ea este legati de conditiile generule ale procesului istoric si cosmic. Din acest motiv. o ‘asemenea transformnare mu poate deveni obiectul exigenjei morale, al unci reguli sau preseriptii. Penns noi este obligatorie gi sernni: Ficativa sub aspect moral atitudines Kiuntricd fag de o atare mai festare organick a viepii trapesti — atitudine care se traduce in dezaprobarea acesteia ca un ru, ta hotrirea noastra de a nu-i ceda si in respectarea scesiei hotiriri in limitele puteriior noastve, Din acest unghi de vedere, putem judeca, desigur, si faptele noastre exterioure, dar numai intrucit ne este cunoscutd relatia lor cu Fesonturile morule interioare; aa ne purem pronuna asupra fap- ielor altors, din acceasi categorie, rezervindu-ne doar dreptul ta 4) judecarea zegutitor tor. in principiu, aftrmarea relatiilor sexuale « constituis un ru peniru om fh orice tmprejurare, © condamnare Mird rezerve merit reseesnarea definitiva a ommiai ia fata mori, Fesemnure-care s¢ sustine prin si alterneaz& cu procreeres fizich Este un punct de vedere pozitiv-crestin privind rezolvarea acestei chestiuni de maxim importan’, care respect’ spiritul gi nu litera hui gi, in consecintd, ou admite nici o exchisivitate enteriowd Cine poaie ineleze s2 infelenza. Goria este ucceptatl gi ngitd, procreatin este Dlogoslovitd. iar ceiibatul prosiavit Ca -viaié ingereasct"?, Dar chiar epitetul ,ingerese™ sugerenzi fntr-un fel oa treia cale, suprems, a vievii, cea Guminezeiases. Click prin me- nirea sa. omul este mai presus decit ingerul, "Mew, 19, 12. 0¥. ec) 7} Corinteni, 75 1 Timotei, 2, 15: Luca, 20, 32-34. (M ed) PRINCIPIUL ASCEZEI IN MORALA 9 Daci injelepciunea suprema, cu deprinderea ci dintotdeauna de a extrage din riu Up bine gi mai mare, se foloseste de pkcatele noastre trupesti fn scopul perfectionsrii umanitagii prin interme- diul generajilior ce vor veni, aceasta, desigur, fi sporeste gloria, tar oud ne aduce © consolare dar au si o justificare. Casi Ea pro- cedear’ asa cu orice fel de rau, ceca ce nu sterge diferenta intre iu gi bine si nu ne scuteste de obligatia promovarii binetui Opinia dupa care propovaduirea (fe ea chiar si cea mai energica §i eficient) abstinentei de fa aceul sexual ar‘putea opri inainte de vremne fnmnuifirea tizic& a omenirii, ameninyati astfel cu pieivea, este aitt de aberanté ineit avem toate motivele sine indoim de since~ Fitatea ef, Este yreu de crezut c& cineva S-ar puiea teme in mod series de peticolu! care ar ameninga umanitatea focmat fn aceastt privings, Atita fimp cit penta regenerarea speciei umane este necesara succesiunea generatiilor, nu va sitbi la oameni dorinta de 49 reatiza. in orice caz tocmai acel moment (chiar dacd va veni —— per impossibile — eniined, cind tofi oamenii isi vor invinge definiciv apetitul sexual gi vor deveni cx destivirsire-neprihéniti, va marca sfirsitul procesului istoric si neeputtl .vietit viitoare pentru Intreaya omenire: pria urmare, insigi teza intreruperit -pre~ Inature a procreerii sub impactul propovaduiest Castitat purd aberafie Inventet de ipocrigi: cine sa gindit vreodatl ¢2, Jd curs atracyisi sexiale, asigura ast(el viitorul emeninit!? vit Degi prin natura jor cegullie moral voinjei) ce regiementear’, vieqa corporal s s ratia si sommui, timheazi-i hrana gi abyine-le de la pomirile crupesti — au fn orice caz un earacter moral-psihotogic intrinsec, n Jor, ele se raporteaz fn rood diferit la Jatura psi- logick 4 vieqii corporaie. Gbiectul primnei regull si pagal al celei de a doug, referitcure la respiracie gi sowin, 0 constitute niste ogice cars, nate ia sing, mat prezintd pentru spitit T Aisi este vorba nu de ca: consul el spiritual superior gi ewe nit are nici o legiturd eu plcatul trapese $i eu procreerea, ci de provouipal Fain aceasta mare este; iar ew zie100 BINELE $1 NATURA UMANA nici un pericot nemijfocit: spiritul este interesat doar s& le dirijeze cu scopul intStirit propriijor sale forte péritru a face fayd viitoarelor confruntiti si mai grave, Nuttitia, dar mai ales procreatia $i regu- file ascetice corespunzStoare, au o proprictate aparte. Sentimentul pozitiv de plicere legat de aceste funci#i poate deveni un scop Pentru voings gi un mijloc de constringere a puterilor spirituale avind drept consecingt antrenarea inteaun curent al vietii trupesti. Cea din uma functie este absolut incompatihiia (in conditii ‘objinute) cu menginerea stapinirii de sine a spititului, Pe de alta Parte, deci sespiratia si somnut, sint numat procese ale organismu- {ui nostru, nutrifia si procreatia au o legitur’ eu anumite obiecte exterioare care pe Ling existenta obiectiva gi relagiite lor cu fiinga nostri pot avea staruntl de reprezenniri subiective. si pun stipinire, in acest calitate, pe imaginatia gi aspiratia noaste ucaparind sfera spiritual. De nici necesitatea luptet cw plcatele tupesti interioare care sint snai raginoase decit cele exterioare: un gurmand care saiiveazi numai Ia gindul unor minelruri rafinate este tipsit in mai mare mdsurS de demnliaie emend decit un ins care In mod curent abuzenzi de mincare Piri ca aceast’ slibiciune stl punk pe ginduci, Sub acest raport, atitudinea ascetic fay’ de funcfiite nutri procrenfiei tine de resortul psihologie (gi nu de cel fizioiogic) al luptei spiritului cu mupil, Ea vizeazd nu funetiile organismal stirile de spirit — lconva, betia, voluptatea. Agtfel de afecte Piclitoase care pot degenera in patimi si vicit se alintazi altor Pornici reie cus an fi, de pildl, minia, invidia, cupiditatea ete Dutorit’ obiectute faya de aproupeie) aceste din umm patimi — nw menai rusinoase, ci §i Buncuul de vedere al morale? altruisie gi mu al celei ascetive, Exist’ Jas snumite reguli generale de lupta moral-esihologica interiowr™ impotriva pomirilor p&cttoase cu 2are, independant dack cle se manifest ia ceilalti oumeai sou tin de propria noastrit uatura sizick Procesul Wunmric in usma ciraia 9 pornire nefasii pune ire pe cul nostru cuprinde tei momente. La fnceput se fonneazi in miote imaxinea obiectului sau activnii care cores umeia dinwe“Inclinajiile rele “at& firit_nouswre, Imaginga 24TH Spirit’o anumild idee legats deca. Tn ‘acest prim moment, o asemenea idee poste f aneantizard printr-un simply act - PRINCIPIUL ASCEZEI IN MORALA i01 manifeste fermitate si opaci- de voiapi; este suficient ca spiritul s n CE tate fafh de elementele eterogene’. fn caz contrar, ideea'se va daz volts tho-a scenari imaginar de diverse inspiratit: fle voluproo: de Hizbsanare crud, sau impregnat de vanitate ete.? Acest scenaritt incepe si cbseilexe msintea gi ex nu i se poate sustrage reeurgind Ja puterea voiniei, cf orientindu-si activitatea in directia opust — de pilda, spre meditagia asupra morgii. Dac insit mintea in acest al doilea moment, in Joc st se abati de ta priveligtea pacatulul, ziiboveste ssupta ei gi, ca SA spinem 2 thon inevitabil cet de al treilea moment cind no numa} minea pe ascuns indemnaté de pornirea vicioasd fei, s¢ abandonenzd gindului p&cttos gf Eliberarea din aceasia captivitare ma mai vire de Ta actul volitiv de aspingere si nici de la deturnatea mingii cu ajutorul mediiafiei: se cere Taptuirea morald concter’, in stare sf restabileascd echilibrel interior al personalitdtii umane in totalitatca ei, Alisninteri, victoria Fis ~ Fg scritorit Biserieii’ aceasta re bi de plated pruncii batiloniers” co: psalinie: Flic Babdomului tiitlos ult GgureszSeaporunca de 2 zdro- form xensului alegoric al versetislui Jogia Latina 31. (NM. ed.) far mintes tncl necoupt, (Ae rapid gi, Spins pin’ Ia absurd, provoacd o putemicé reve: esupunern ch 8 tient de nae sau de revolts. Dach sn ves srl medion de pat acca prone bubllonian, imaginaliay spate de porn ele, no ve iva $3 Grocue o sihd de scone vhs fat wap bitlit ou nae! a! ps rte eae ree dspaneath, Siaei Gisp teitel misiiinon, dar patima der2Gaquitho fa hints, Deocatmda paral inch inline decentel Se comp Glevait subil ironies, dar toare" Lavinuriie de pamn de 6 toae, opel urmeeat 9 Testi Be fond dievolensck vi edue victoria: inamicul ela paint, © mor, iar dum. neavoastri dansefi, aidoma unui canibal, pe cadavral lui, Mai mult nici ci se poase si nu rimine decit «& ne crucim gi si ne setsbien. (A. 3)