CURS 6

Su

pervizarea i ndivid uald

Supervizarea individuala in asistenta sociald reprezinta o interventie initiatd de un

asistent social cu experienta asupra unuta cu mal putind experienta in scopul dezvoltirii
profesionale a celui din urnta gr pentru monitorizarea calitaiii servrciilor profesioniste oferite

clientilor de cdtre acesta. lndiferent de nrodelul adoptat. supervizarea este o interventie

prin care asistentul social cu mai putini experientd e sprijinit de supervizor pentru a-gi

dezvolta abtlitatile Ei competentele

pe

programe sociale specifrce, intr-un cadru

caracteristic educatiei adultilor. Acest proces are trei dirrrensiuni (Cojocaru. $t.,2005. 137):
a) adnlinistrativS, care se concentreaza asupra a ceea ce face asistentul social;
b) de sprqin, care la in considerare ceea ce sinrte supervizatul;
c) educative, care se orienteaza spre ceea ce gandegte asistentul social supervizat

Supervizarea rndrviduala reprezrrrta o oportunitate perrtru supervizat de a beneficia

de consultanta individualS centrata pe nevorle profesionale personale: el este ajutat in
carierd s5-gi dezvolte abilitatile de a lucra cu clientir. sd identifice cele mai bune cai de a
lucra independent. sd aibd incredere in fortele proprii gi sd discute deschis despre

problemele

cu care se confruntS. Supervizarea individuala reprezintd gr o

relatie

profesronala permanent stabilit6 intre supervrzat gi sirpervizor. arnbii avand responsabilitdti

in dezvoltarea acestui proces.

in general, asistentii sociali apreciazd supervizarea individualS pentru ci

acegtia

sesizeazd atentia speciali acordata activitdtii lor. le oferd posibilitatea de a fi initiatorii unur
proces de invdtare pe anumite arii specifice de actrune gr i9i pot dezvolta abilitatile prin
contactul direct cu supervtzorul. Asrstentul social supervlzat conqtientizeaza timpul special

acordat de strpervrzor gi are permanent feedbackuri de la acesta in legiturd cu serviciile

directe oferite, cu situatiile particulare

supervizarea asistentult-ri social

il

in

care actioneaza. Punctul de plecare in

constiture stuclierea lucruluri pe caz, analiza 9i

identificarea modalitatilor de actiune ?n practica acestuia. Exista unele confuzii in ceea ce

privegte supervizarea

.in asistenta sociala. mar ales atunci cand se vorbegte despre

supervizat'ea serviciulr-ri sau

a programului social aceasti confuzie este generata de

situarea supervizarii intre managemer-rt gi consilrere Supervrzarea nu insearnna nici

management, dar nici consiliere. ci reprezinta un proces care imprunruta elemente din cele
doutd domenii. Din perspectiva practicii supervizaiii gi

a functiilor acesteia, putem vorbi

doar de supervizarea astsietrtulut social gi a activititii sale Cele mai relevante informatii

l"t

legate de activitatea acestura le putem obtine din analiza lucrului pe caz. indiferent
dacd
sunt modele de build practicy sau nu : nu putem vorbi de activitatea asistentului
social in
general gr cu atat mai putin despre supervizarea activitiitii sale vazutd
ca o practica
generala; este vorba despre supervizarea de caz. Pentru a putea
indeplini functia
admrnistrativd a supervizarii. trebuie sd analizam fiecare caz in parte
9i si adaptam
resursele gi alocarea lor in functie de aceast5 analiza. Nevoile de formare
gi cele de

sprijin
pot fi identi{icate rnai ugor la nivelul acestei analize individuale
a cazurilor. doar o astfel de

abordare put6nd reduce rtscurile legate de jocurile initiate de supervizati,

discutiile
individuale despre activitatea generala a asistentului social, despre problemele
saie legate
de oferirea serviciilor. cle pozitia pe care o ocupS in cadrul organizatiei
conduc, inevitabil,
catre deturnarea scopurilor supervizani
Supervizarea individualS se realtzeazb in cadrul gedintelor de supervizare
la care
participd asistentul social gi supervizorul. conform unei planificari
stabilite de comun acord
9i unui plan de supervizare. Supervizorul realizeaza toatd documentatia legata de
supervizarea fiecarui caz in parte, care se regdsegte in notele
cazului discutat.

Notele

de supervlzare reprezinta un instrurnent util pentru ca supervizorul sd

Itrmdreascd indeplinirea sarcinrlor supervizatuiui. reahzarea obiecttvelor

stabilrte impreund,
constituind, de fiecare dat5, un punct de plecare in gedinta de supervizare.
De aici se

poate desprinde ideea nevoii cle supervizare permanenta. deoarece

fiecare etapi
interventiei asistentului sociai face parte din acest plan Urmdrirea planului
de

catre
responsabilitate asurlatd nu nunrai fatd de client, ci qi fatd de
supervizor' Supervizorul poate identifica aspecte comune ale diferitelor
categorii de cazuri
prezentate in gedrntele de supervizare gi, irnpreund
cu asistentri sociali supervizati, poate
construi metodologii de lucru aclaptate pentru diferite tipuri; Aceasta
reprezintd o garantie a
cregterii calitatii serviciilor oferite 9i adaptarea lor permanenta la
nevoile clientilor.

supervizat reprezinta

LI