Suport de Curs Stivuitoristi PDF

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.
BD. IULIU MANIU, NR. 186A

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
www.calificari-deserventi.ro
contact@calificari-deserventi.ro
calificari.deserventi@yahoo.com
SUPORT DE CURS
PENTRU STIVUITORISTI

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 1
1.1. CERINE TEHNICE PRIVIND EXPLOATAREA STIVUITOARELOR
1.1.1. Generaliti
Cerinele tehnice privind utilizarea, ntreinerea, repararea, deinerea
i
exploatarea n siguran a stivutoarelor se adreseaz agenilor economici autorizai de
ctre ISCIR-INSPECT IT i deintori.
ISCIR- Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienilor sub
Presiune i Instalaiilor de Ridicat, care n conformitate cu prevederile Hotrrii
Guvernului nr. 1340/2001 este organul de specialitate cu personalitate juridic n
subordinea Ministerului Industriilor i Resurselor (Ministerul Economiei) are ca obiect
principal de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i
securitatea n funcionare a instalaiilor n categoria crora se ncadreaz stivuitoarele.
Cerinele tehnice privind verificrile tehnice la punerea n funciune a
stivutoarelor, verificrile tehnice periodice din timpul exploatrii precum i verificrile
dup executarea reparaiilor la stivuitoare se efectueaz de ctre ISCIR-INSPECT IT,
ageni economici autorizai de ISCIR-INSPECT IT i deintori.
Aceste cerine au drept scop asigurarea proteciei sntii i securitii
utilizatorilor i a persoanelor expuse din zonele
periculoase de exploatare a
stivuitoarelor precum i a proteciei mediului nconjurtor i proprietilor.
Modul de verificare a respectrii acestor cerine tehnice este stabilit de ctre
ISCIR- INSPECT IT n baza unor prescripii tehnice specifice.
Documentele tehnice (cri tehnice, prospecte i informaii productori de
stivuitoare) pentru diferite tipuri de stivuitoare
precum i inscripionrile privind
informarea i avertizarea utilizatorilor, au stat la baza redactrii prezentului Suport de
curs ce are ca baz programa analitic pentru cursul de pregtire n vederea autorizrii
stvuitoristilor, conform normativelor si legilor emise de ISCIR : Hotararea nr. 1340 din
27.12.2001, Prescripiilor tehnice - PT R3-2003, Hotararea 182 din 9 martie 2005, Legea
64/21 martie 2008 si Prescripiilor tehnice PT CR 8 2010.
1.1.2.Termeni i definiii
In limbajul celor ce monteaza, pun in functiune, utilizeaza, repara, verifica
stivuitoare si manevreaza stivuitoare se folosesc o serie de termeni specifici al caror
sens, au conform PT R3 2003, urmatoarea semnificatie:
-activitate de reparare- ansamblu
investigare a defectelor aprute,
depanrilor i/sau nlocuirilor de
stivuitorului, pentru demonstrarea
de lucrri i operaii tehnologice specializate de

asigurare a pieselor de schimb, efectuare a
componente defecte i ncercare funcional a
calitii reparaiei efectuate, menite s readuc
2

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
macaraua n stare bun de funcionare n condiii de securitate. Capacitatea unui agent

economic de a efectua lucrrile de reparare trebuie s fie atestat printr-o autorizaie
emis de ISCIR-INSPECT IT.
- ampatament distanta intre axele rotilor stivuitorului, masurata in lungul unei axe
paralele cu deplasarea longitudinala a acestuia.
- aparatoare de protectie a manevrantului suprastructura fixata pe carucior deasupra
capului pentru a-l proteja de caderea obiectelor manipulate sau provenite din stive
alaturate
- apropiere lenta deplasarea cu viteza foarte redusa cu scopul ca, la executarea
anumitor operatiuni de manipulare, sarcina sa poata fi precis pozitionata.
- autorizarea functionarii - ansamblu de activiti de verificare i validare a rezultatelor
msurrilor i verificrilor funcionale executate la punerea n funciune a macaralelor
sau cu ocazia verificrilor tehnice periodice ale acestora n scopul confirmzrii
ndeplinirii condiiilor de funcionare n securitate a macaralelor. Se efectueaz numai
de ctre ISCIR-INSPECT IT sau de ctre RSVTI autorizat i mputernicit de ISCIRINSPECT IT n acest sens.
- blocare de securitate - dispozitiv destinat sa imobilizeze stivuitorul, fiind comandat
printr-o cheie de contact sau printr-un alt mijloc pe care manevrantul il activeaza la
parasirea caruciorului.
- caroserie panouri de protectie sau de acoperire fixate la exteriorul stivuitorului.
- catarg montant fix pe care culiseaza placa portechipament sau unul sau mai multi
montanti mobili.
- catarg cvadruplu catarg care are un montant fix si trei monatanti mobili.
- catarg simplu are numai un montant fix.
- catarg dublu - catarg care cuprinde un montant fix si un montant mobil.
- catarg telescopic catarg care cuprinde un montant fix si unul sau mai multi montanti
mobili.
- cilindru de ridicare cilindru care ridica, fie prin intermediul lanturilor cu mufle, fie
direct placa port echipament sau montantul ( montantii ) mobil (i).
- cilindru de ridicare simplu -cilindru cu un singur piston destinat ridicarii sarcinii.
- cilindru de ridicare telescopic are mai multe pistoane concentrice, ce se ridica
succesiv.

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- contragreutate masa fixata in partea din spate a sasiului si destinata echilibrarii

sarcinii.
- curatitor de sina componenta de securitate destinata indepartarii de pe calea de
rulare a obstacolelor sau obiectelor ce s-ar putea gasi pe aceasta
- cursa de ridicare este distanta pe verticala intre pozitia de lucru inferioara si
superioara ale dispozitivului de manipulare a sarcinii.
- declaratie de conformitate - procedur prin care un productor sau un reprezentant
autorizat al acestuia d o asigurare scris c un produs este conform condiilor
specificate.
- depunere in rafturi manipulare care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei
in compartimentul unui raft
- destivuire manipulare care consta in preluarea si coborarea unei sarcini din partea
superioara a unei stive ( operatia inversa stivuirii )
- dispozitiv de manipulare a sarcinii dispozitiv ( carlig, graifar, electromagnet, furca,
etc. ) pentru apucarea, prinderea sau manipularea sarcinii.
- dispozitiv de retinere a fluidului din cilindrii - componenta de securitate destinata
retinerii fluidului in cilindrii la scaderea brusca a presiunii
- ecartament distanta pe orizontala intre centrele rotilor de rulare ale stivuitorului
- electrostivuitor stivuitor autopropulsat a carui actionare este electrica.
- frana dispozitiv destinat reducerii vitezei si/sau impiedicarii miscarii mecanismelor
stivuitorului.
- gabaritul stivuitorului este spatiul determinat de conditiile functionarii in siguranta
a stivuitorului in vecinatatea unor constructii, ale carui limite pot fi depasite numai de
dispozitivul de manipulare a sarcinii in timpul executarii operatiilor de manipulare.
- inaltimea de ridicare distanta pe verticala de la nivelul planului pe care este asezat
stivuitorul pana la dispozitivul de manipulare a sarcinii, cand acesta se afla in pozitia de
lucru superioara.
- incercari dinamice incercarea unui stivuitor prin executarea miscarilor de lucru cu
o sarcina care depaseste cu Y% capacitatea de ridicare a stivuitorului.
- incercarile statice - incercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la
dispozitivul de manipulare a sarcinii care depaseste cu X% capacitatea de incarcare a
stivuitorului.
4

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- intrerupator de securitate scaun sau pedala-intrerupator dispus astfel incat sa

intrerupa curentul motorului de tractiune si eventual sa aplice frana in momentul in
care manevrantul inceteaza sa actioneze acest intrerupator, la stivuitoarele cu
manevrant purtat, intrerupatorul poate fi scaunul sau o pedala, iar la stivuitorul cu
manevrant pieton, timona.
- limitator de sarcina componenta de securitate destinata sa intrerupa automat
actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii sarcinii nominale, permitand
actionarea mecanismului in sensul coborarii sarcinii.
- limitator de sfarsit de cursa componenta de securitate destinata sa intrerupa
automat actionarea mecanismelor stivuitorului cand partile sale in miscare depasesc
pozitiile limita de lucru stabilite, permitand actionarea mecanismelor in sens invers celui
in care s-a limitat miscarea respective.
- limitator de viteza - componenta de securitate care la depasirea unei viteze stabilite
actioneaza paracazatorele si comanda oprirea cabinei.
- mecanism de deplasare a stivuitorului mecanism actionat si utilizat pentru
deplasarea stivuitorului.
- mecanism de ridicare mecanism actionat si utilizat pentru ridicarea si coborarea
sarcinii.
- moment de rasturnare produs de sarcina produsul dintre distanta de la axa de
ridicare a sarcinii la axa de rasturnare si sarcina corespunzatoare.
- motostivuitor stivuitor autopropulsat actionat de motor cu ardere interna.
- opritor componenta de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile limita
de lucru stabilite.
- organism de inspectie ISCIR INSPECT, organism desemnat si recunoscut de
Ministerul Industriei si Resurselor pentru supravegherea stivuitoarelor.
- paracazator componenta de securitate destinata sa opreasca si sa mentina oprita
pe glisiere cabina in cazul depasirii vitezei stabilite.
- persoana expusa orice persoana care se gaseste integral sau partial in zona
expusa
- piesa de reazem componenta de securitate destinata evitarii socurilor provenite din
spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si
impotriva deraierii.

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- placa port furca sau portechipament organ culisant pe montantul fix, in cazul
catargului netelescopic sau pe ultimul montant mobil in cazul catargului telescopic care
sustine elementele purtatoare de sarcina.
- prelare din rafturi manipulare care consta in preluarea unei sarcini din
compartimentul unui raft si coborarea ei.
- punere in functiune este prima utilizare a produsului pe teritoriul Romaniei de catre
detinator.
- raza minima de viraj raza cercului circumscris partii exterioare a rotii din fata a
stivuitorului, cand rotile sunt bracate la maxim.
- ridicare/coborare sarcina deplasarea unei sarcini pe verticala.
- sarcina de incercare valoarea sarcinii la care este incercat stivuitorul.
- sarcina dinamica sarcina ce ia nastere in timpul accelerarii sau decelerarii sarcinii
nominale.
- sarcina statica sarcina nominala, partiala, in stare de repaus.
- sarcina nominala sarcina pentru care a fost proiectat si construit stivuitorul.
- stabilitate dinamica este rezistenta la rasturnare a unui stivuitor aflat in miscare, sub
actiunea fortelor create de miscareaq respectiva: deplasare rectilinie sau in curba,
franare, deplasare sarcina.
- stabilitate statica este rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu executa nici o
miscare, singura forta fiind sarcina.
- stivuire manipulare care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei pe o stiva
formata din sarcini asemanatoare.
- suprasarcina este o sarcina care depaseste sarcina nominala.
- sasiu structura metalica pe care sunt montate diversele organe si mecanisme ale
stivuitorului, respective ansamblul propulsor, mecanismul de ridicare, etc.
- tampon componenta de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire.
- translator stivuitor instalatie stivuitoare, cu coloana verticala, care se
in culoarul dintre rafturi.
deplaseaza
- troliu mecanism de ridicat prevazut cu un sistem de demultiplicare si cu un tambur

pe cre se infasoara cablul sau lantul prin intermediul carora se efectueaza manevrarea
sarcinii.
6

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- verificare tehnica periodica este o activitate solicitat de deintor, la intervale

predeterminate sau ori de cte ori deintorul consider necesar, pentru a se asigura
c stivuitorul pe care il deine i il utilizeaz satisface cerinele de funcionare n
securitate. Activitatea cuprinde un ansamblu de verificri i ncercri menite s
constate starea de bun funcionare n condiii de securitate a stivuitorului i
propietatea lui de a-si indeplini rolul functional conform specificaiilor producatorului.
Activitatea se efectueaz de ctre ISCIR-INSPECT IT sau, dup caz, de RSVTI
autorizat i mputernicit de ISCIR-INSPECT IT n acest sens.
- vinci mecanism de ridicat folosit pentru ridicarea unor greutati mari la mica inaltime.
- viteza de deplasare viteza de deplasare in regim stabilizat a unui stivuitor.
- viteza de ridicare/coborare a sarcinii este viteza de deplasare pe verticala in regim
stabilizat a sarcinii de lucru.
- zona periculoasa orice zona din interiorul si/sau apropierea unui stivuitor, in care
prezenta unei persoane expuse constitue un risc penru sanatatea si securitatea sa.
Abrevieri
IT
-Inspecia teritorial
PT
- Prescripie tehnic
RSVTI - Responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic a instalaiilor
RTS
- Responsabil tehnic cu sudura
1.2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, DESCRIEREA DETALIATA A

TIPURILOR DE STIVUITOARE. ANTRENAREA STIVUITOARELOR
(ECHIPAMENTUL DE FORA ELECTRICA SAU HIDRAULICA)
Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de transport
i ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre
deserveni stivuitoriti, autorizai ISCIR,conform prescripiilor tehnice in vigoare.
a) Dup modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n:
- stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare);
- stivuitoare tractate sau mpinse.
b) Dup modul de acionare principal a roii motoare, stivuitoarele se clasific n:
- electrostivuitoare la care energia electrica necesara funcionarii motorului electric de
curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa
hidraulica) este furnizata de un acumulator rencrcabil;
- motostivuitoare: stivuitoare autopropulsate actionate de motor cu ardere interna
La rndul ei aceast categorie se mparte n :
- motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina;
- motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina;
7

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
c)
d)
e)
f)
- motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

Dup tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in :
- stivuitoare cu contragreutate;
- stivuitoare cu furci rectractabile;
- stivuitoare cu furci laterale.
Dup locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in :
- stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare.
- stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap (timona); acest tip mai purtnd
denumirea i de transpalet stivuitor.
Dup direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin (furci),
stivuitoarele se clasific n:
- stivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului.
- stivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului.
Dup felul catargelor,stivuitoarele se clasifica in:
- simplex ( cu catarg intr-o treapta).
- duplex (cu catarg in doua trepte)
- triplex (cu catarg in trei trepte)
g) Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :

- stivuitoare cu furci
- stivuitoare cu platforma
- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brae, crlige, etc.)
-
1.2.1. TIPURI DE STIVUITOARE

1.2.2 MOTOSTIVUITOARE GENERALITATI
Datorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de
combustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n deplasare.
Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa att pe drumuri uzinale, special
amenajate n acest scop ct si pe drumurile publice n caz de nevoie cu respectarea
regulamentului de circulaie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se
deplaseaz sunt mai mari dect cele admise de regula la electrostivuitoare.
Motostivuitoarele se executa n general cu contragreutate sau furci laterale si,
datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe scaun sau cabina de
comanda, prevzute cu centura de sigurana
Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de
prindere/purtare este constituit din furci.
Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, nsa n mod
curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc urmtoarele
motostivuitoare:
- cu furca frontala si conductor purtat, eznd , care sunt cele mai uzuale;
- cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar ntlnite;
- cu furca frontala si conductor pieton; la acestea timona de direcie este echipata
cu prghii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si ambreiajului. Cnd se
ia mna de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie vertical, n mod automat
8

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
se produce debreierea i frnarea stivuitorului;

- cu furca laterala.
Din prima categorie, putem enumera:
Motostivuitoare cu contragreutate
Sunt cele mai rspndite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice funcionale si dimensionale care permit o manevrare uoara si se preteaz la operaii de
manipulare a sarcinilor, att n hale industriale i depozite nchise, ct si n aer liber,
putnd circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala.
Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri tehnic constructive mai importante:
- motorul de acionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel);
- asiul motorului, care este specific tipului constructiv i n general, se executa din
profile laminate sau profile cheson sudate, avnd rolul de a susine toate elementele
componente ale motostivuitorului;
- mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare
ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte
de viteza, fie pe principiul ntlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie
interna antreneaz un generator de curent continuu care alimenteaz un motorul
electric de antrenare, prin diferenial al roilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline.
Rotile montate (libere) sunt amplasate n fata, iar rotile directoare(motoare) sunt
amplasate in spate in dreptul contragreutii, fapt care determina o mai buna nscriere
in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este mpiedicata
de mecanismul de ridicare. Direcia este realizata hidraulic cu servomotor, uurnd
foarte mult modificarea poziiei roilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului.
Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de piciorurgenta) si una de sigurana (de mana-parcare);
- mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si se compune din catargul care
permite si o basculare n fata de cca. 1-3, n vederea aezrii la preluare a sarcinii
si o basculare n spate cu cea. 3-12, pentru a putea asigura o buna stabilitate a
sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o micare
transversala sting/dreapta de civa [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintrun singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si
unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe crucior este
montat suportul de furci sau traversa, iar cruciorul execut micarea de
ridicare/coborre; la unele tipuri constructive, traversa de pe crucior execut si
bascularea fata/spate pe catarg, precum i micarea transversal stnga/dreapta pe
catarg, astfel nct bascularea este fcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe
crucior, pe care sunt montate furcile, culiseaz n micarea de ridicare/coborire pe
catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanuri articulate, acionate cu
hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte micri cinematice, respectiv
basculare si micare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa
catargul sau traversa), sunt acionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de
asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite
echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susinere, n afara
furcilor care sunt organele de preluare/susinere uzuale;
9

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- instalaia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acionat direct de

ctre motorul de combustie interna sau de cel electric de acionare principala (la
tipurile mai moderne), fluidul de lucru (uleiul hidraulic) acionnd prin intermediul
ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul crora se
executa micrile cinematice de ridicare/coborre, basculare fata/spate, respectiv
micarea transversala sting/dreapta. In ventilul de comanda se monteaz si un
ventil de siguran, care acioneaz n cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste
limitele admise (de exemplu la depirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In
instalaia hidraulica se monteaz si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborre a
sarcinii, n cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaia
hidraulica mai conine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb n bazinul cu
fluid de lucru, care trebuie periodic curat sau nlocuit;
- instalaia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de
acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaia electrica
cuprinde n schema urmtoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea
motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform
reglementarilor pentru circulaia pe drumurile publice, un dispozitiv de
semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), sigurane electrice;
- contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru
poligonal, care asigura stabilitatea la rsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul
transportului cu sarcina;
- postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de
comanda nchisa echipata, dup caz, cu instalaie de nclzire, sau un loc de
comanda, prevazut cu protecie care asigure securitatea manevrantului mpotriva
cderii sarcinilor de pe furci,de la nlime. Postul conducere trebuie sa asigure o
uoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si
persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea
motostivuitorului. Postul de conducere trebuie s dispun de toate organele de
comand necesare.
Organele de comand trebuie s fie :
- vizibile, uor de identificat i, cnd este necesar, s fie marcate
corespunztor;
- dispuse astfel nct s se garanteze o manevr sigur, univoc i rapid;
- proiectate astfel nct sensul de micare al organului de comand s
corespund cu sensul micrii organului sau mecanismului comandat;
- amplasate n afara zonelor periculoase i dispuse astfel nct acionarea lor
s nu provoace riscuri suplimentare;
- proiectate sau protejate astfel nct acionarea lor, dac poate provoca un
risc, s nu se poat produce fr o manevr intenionat;
- executate astfel nct s reziste la eforturi previzibile.
1.2.2.1 TIPURI DE MOTOSTIVUITOARE
I. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil)
Acest tip de stivuitor se utilizeaz ndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime
mare (cherestea, laminate) la care operaia de ridicare si stivuire se realizeaz cu
10

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aezata pe platforma de transport a

motostivuitorului.
Motostivuitoarele cu furci laterale, n ceea ce privete componenta sunt
asemntoare motostivuitoarelor cu contragreutate, avnd ns catargul retractabil.
Componenta motostivuitorului cu furci laterale:
a) motorul de acionare , cu benzina ,gaz sau diesel(motorina);
b) asiul motorului , executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este
specific acestui tip de crucior de manipulare avnd amplasate cabina, motorul
de acionare si contragreutatea in partea stnga dup direcia de mers si
platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea
dreapta;
c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare
ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu
contragreutate sunt amplasate in partea din fata;
d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si are catargul
(ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul crora sarcinile pot fi ridicate si
stivuite in afara saiului, iar prin retragerea acestora se pot aeza sarcinile pe
platforma cruciorului de manipulare in vederea transportului;
e) instalaia hidraulica este asemntoare cu cea a motostivuitoarelor cu
contragreutate, avnd in plus elemente necesare deplasrii pe orizontala a
catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilitii acestora.
f) instalaia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate;
g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da
posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate att asupra cmpului de
lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplaseaz, trebuie
sa asigure o poziie comoda n timpul lucrului.
II. CRUCIOR CAVALER
Pentru manipularea containerelor mari ndeosebi pentru transportul acestora la
distante mari se utilizeaz crucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume,
crucioarele cavaler.
Crucioarele cavaler se compun, n general, din urmtoarele ansambluri mai
importante :
a) motorul de acionare care este un motor cu combustie interna, de regula, motor
Diesel.
b) asiul cruciorului cavaler este specific acestui tip de crucior de manipulare si
este in construcie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care
sunt amplasate motorul de acionare, pompele hidraulice, cabina de comanda ,
mecanismul de ridicare si picioarele cruciorului. Pe picioarele cruciorului
cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric
de iluminare si semnalizare.
c) mecanismul de ridicare este acionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a
unor gheare speciale se ridica containerul. nlimea de ridicare variaz la
diferitele tipuri de crucioare avnd n vedere faptul ca unele dintre ele sunt
utilizate numai pentru transportul containerelor, n care caz nlimea de ridicare
este mica, de aproximativ 500.. .600 mm, la alte tipuri, n afara de transportul
containerelor se face si stivuirea acestora in care caz nlimea de ridicare poate
11

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
sa ajung pana la 5500 mm.

d) mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica doua cate
doua, fapt care permite nscrierea n curbe cu raze mici i la unele tipuri
deplasarea pe diagonala, n care caz toate rotile sunt roti motoare.
e) instalaia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru , pompe si
motoare hidrostatice, cilindrii hidraulici , conducte , distribuitoare , etc.
f) instalaia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si
electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare , circuitul demarorului motorului
cu combustie interna precum si bateria cu acumulatoare cu dinamul (generatorul
de curent continuu) respectiv.
g) cabina de conducere este cu vedere panoramica , pentru a permite o buna
vizibilitate a manevrantului asupra cmpului de lucru si drumului pe care se
deplaseaz cruciorul cavaler.
h) dispozitive de protecie si siguran ,vor fi tratate intr-un capitol aparte.
12

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Vom exemplifica n continuare doua tipuri de motostivuitoare:

Primul R70 16/20 (STILL Germania), alimentat cu motorina
Descriere R70 16/20 (STILL Germania)
Vedere general Cabin
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Platform
Acoperi de protecie ofer
Comand electronic SCR
Leviere de comand
Scaun ofer
Motor Diesel
Radiator
Dispozitiv de remorcare
Rezervor combustibil
Bar de direcie
Generator
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
13
Pomp hidraulic
Filtru de aerisire
Rezervor de ulei hidraulic
Ax traciune motor
Cilindru de nclinare
Cutie cu sigurane
Furci
Motor de traciune
Vas lichid de frn
Cilindru de ridicare

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Descriere
Bordul oferului - sistem comanda cu o pedala acceleraie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Manet de direcie
Volan
Claxon
Manet semnalizare1
Manet direcie de mers
Contact cheie
Buton de reglaj coloan de direcie
Afiaj
Manet de ridicare / coborre
10.
11.
12.
13.
14.
15.
14
Manet de nclinare
Manet, echipament auxiliar2
Manet frna de parcare
Pedala de acceleraie
Pedala de frn
Scaunul oferului

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Descriere - varianta joystick

Cabina oferului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Manet de direcie
11. Plcu indicatoare pentru
acionarea capacului de la ventilaie
Volan
Claxon
12. Manet frn de parcare
Manet semnalizare
13. Buton poziionare cotier
Manet direcie de mers
14. Cotier reglabil
Contact cheie
15. Pedal de acceleraie
Buton de reglaj coloan de direcie 16. Pedal de frn
Afiaj
17. Scaun ofer
Schimbtor de vitez
18. Claxon
ntreruptor de siguran
15

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Descriere
Schimbtorul de viteze
1. Prghie cu brae egale

- nclinarea ncrcturii
- Funcionare echipament auxiliar
2. Buton claxon (rou)
3. Buton direcie de mers nainte (galben)
4. Control fin (gri nchis)
5. Buton funcionare pentru echipament auxiliar (gri deschis)
6. Buton direcie de mers napoi (galben)
7. Schimbtor de vitez
OBSERVAII: Schimbtorul de vitez este nclzit electric, dependent de temperatura
din jur.
16

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Al doilea motostivuitor H12/16/18 - 350 (LINDE Germania) alimentat cu gaz metan
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Rama de protecie
Scaunul conductorului
Butelia de gaz
Contragreutate
Axul de direcie
Capota motorului
Capota de protecie
Roata motoare
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Furci
Portfurc
Declanator rapid pentru furca.
Cilindri de ridicare
Lan de ridicare
Catarg
Consola direcie
17

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale
Maneta frnei de parcare

Contactor de pornire cu cheie de contact
Volan / direcie hidrostatica
Buton claxon
Aparat indicator compus
Indicator pentru defeciune in sistemul electronic. Contactor basculant pentru
hidraulica auxiliara
7. ntreruptor pentru hidraulica de lucru.
8. Maneta de comanda pentru hidraulica auxiliara (utilaje anexe)
9. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe)
10. Plcuta indicatoare
11. Diagrama capacitii de ncrcare
12. Plcuta pentru capacitatea de ncrcare (utilaje anexe)
13. Eticheta simbol pentru hidraulica de lucru
14. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru
15. Pedala de acceleraie pentru mers nainte
16. Pedala de frna
17. Pedala pentru mersul napoi
18. Sigurane
1.
2.
3.
4.
5.
6.
18

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
APARAT INDICATOR COMPUS

Aparatul indicator compus conine urmtoarele elemente de control si indicatoare:
1. Contor pentru nr. ore de exploatare

2. Martor indicator pentru funcionarea
contorului de nr. ore exploatare
3. Martor avertizare pentru temperatura
lichidului de rcire
4. Martor avertizare pentru temperatura
uleiului din sistemul hidraulic
5. Martor avertizare pentru presiunea

uleiului din motor
6. Martor avertizare semnalizri
intermitente
7. Martor indicator pentru descrcare
8. Martor avertizare electroventilaie
9. Martor avertizare pentru filtrul de aer
10,11 .Martor funcii auxiliare
19

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
1.2.3 ELECTROSTIVUITOARE GENERALITATI

Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a cror acionare este electrica. Sursa de
energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care
determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele
ntreprinderilor , depozitelor , grilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor
efectundu-se pe drumuri amenajate.
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele
sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5
% , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita
acionarii electrice care nu creeaz noxe , sunt utilizate cu precdere in construcii
nchise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care
trebuie prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor eapate si cu dispozitive
antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare i gsesc
utilizarea urmtoarele tipuri:
1.2.3.1 TIPURI DE ELECTROSTIVUITOARE

I. Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate
Sunt cele mai rspndite electrostivuitoare datorita construciei simple si
caracteristicilor tehnic funcionale si dimensionale, pretabile manipulrii oricrui tip de
paleta.
Aceste stivuitoare se caracterizeaz, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca
au catargul, furca si sarcina situate in afara saiului, deci si a poligonului de sprijin.
Se creeaz un sistem de prghii articulate in centrul osiei punii din fata. Un bra al
prghiei i constituie catargul, furca i sarcina care dau natere la un moment de
rsturnare fata de osia din fata; al doilea bra: saiul, puntea motrice si bateriile de
acumulatori dau natere la un contramoment care i echilibreaz pe primul. Pentru
realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate
Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - ncrctura care trebuie sa
corespunda unor norme de sigurana reglementate pe plan mondial.
Momentul care tinde sa rstoarne stivuitorul este dat de o fora , care se considera
concentrata in centrul de greutate al ncrcturii, aflata la o distanta pana la clciul
furcii denumita cota centrului de greutate.
Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de
0,5-3t. nlimea de ridicare foarte larg rspndita la stivuitoarele de depozit este cea de
3,2-3,3 m ntruct asigura suprapunerea a patru palete cu nlimea de 1m. S-au realizat
stivuitoare de depozit cu nlime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m.
Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri mai
importante:
a ) saiul electrostivuitorului, executat in construcie sudata, specific acestui tip de
crucior de manipulare. Pe asiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si
ridicare, locul de comanda, instalaia electrica, comenzile si contragreutatea.
b) mecanismul de deplasare, prevzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a
mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric
alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este
astfel conceputa nct sa permit virarea cu raza exterioara cat mai mica.
Antrenarea roilor motrice este fcuta de un motor electric alimentat de bateria
20

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
c)
d)
e)
f)
de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcia este

realizata, cu sermotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor (rotii)
directoare si n starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este
prevzut cu doua frne ,una de serviciu(de picior-urgenta) si una de sigurana
(de mina-parcare).
mecanismul de ridicare ,poate fi executat in doua variante: simplex - cu nlimea
constructiv mare si nlimea de ridicare libera mica, sau duplex - avnd
nlimea constructiv redusa i nlimea de ridicare libera mare, aceasta
varianta fiind utilizata in spatii cu nlime redusa (vagoane de cale ferata,
containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu
doua pistoane plunger coaxiale.
instalaia electrica, similara la toate autostivuitoarele.
instalaia hidraulica este n funcie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa
fie duplex sau simplex, i conine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica
antrenata de regula de ctre motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii
hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de sigurana si reglare.
postul de conducere este de tipul ergonomie.
II. Electrostivuitoarele de vagon

Au doua nlimi de ridicare a ncrcturii : una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in
mijloacele de transport, la care catargul nu atinge nlimea plafonului acestora si a doua
de 2,3-2,5 m pentru stivuirea n afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind
mai redusa dect a stivuitoarelor din depozit. nlimea gabaritica a stivuitoarelor de
vagon permite intrarea acestora pe ua mijloacelor de transport.
Din punct de vedere al poziiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se
construiesc in doua variante:
a) cu conductor purtat:
- sezand
- in picioare: au proporional dimensiuni mai mici dect cele cu conductorul
eznd , iar conductorul este plasat n picioare pe o platforma ntre
ansamblul de baterii , putndu-se deplasa la stnga i la dreapta pentru a
avea vizibilitate cat mai buna.
b) cu conductor pieton: sunt o mbinare a elementelor transpaletei electrice i a
stivuitorului cu furc, acestea au o turel motrice pivotant, care acioneaz pe o
roata, sau pe doua roti ngemnate , adic cu poligonul de sprijin pe 3 puncte;
direcia de mers se imprim prin pivotri manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe
turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei n poziie
verticala sau orizontala duce la frnarea sau defrnarea stivuitorului. Prezint
avantajul unui gabarit si al unei greuti reduse, comparative cu crucioarele cu
conductor purtat; au dezavantajul ca conductorul fiind pieton cer un oarecare
efort si au o viteza de translaie redusa.
III. Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proap)
La aceste stivuitoare longeroanele prevzute cu roti sunt ieite in afara construciei
si sunt plasate n mod obinuit sub furcile purttoare de sarcina. Prin aceasta construcie
se realizeaz o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cdea totdeauna n interiorul
poligonului de sprijin, nemaifiind n consol fa de poligonul de sprijin, ci numai fata de
21

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea.

Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proap, la aceeai capacitate,
comparative cu cele cu furca frontal, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea
spatiilor necesare pentru manevr i la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte
important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portan redusa.
Prezint nsa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot
intra intr-un spaiu liber sub stiv , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit
tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite i la manipularea paletelor plane de uz general
insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legtura intre
picioarele de sprijin este realizat numai la partea superioar a acestora.
Lonjeroanele se construiesc in doua moduri:
- apropiate, adic n dreptul furcilor;
- deprtate, plasate n afara furcilor; n aceast situaie ncrctura intra ntre
longeroane, ceea ii confer o stabilitate foarte mare, nsa necesit, uneori, spatii ntre
stive pentru ptrunderea lonjeroanelor.
IV. Electrostivuitoare cu furci retractabile

La aceste stivuitoare furca are posibilitatea de a culisa nainte i napoi ntre
lonjeroane.
n acest fel in timpul deplasrii pe orizontal ncrctura este plasata n interiorul
poligonului de sprijin, ceea ce ii confer o stabilitate mrita.
Aceast construcie este de fapt o combinaie ntre stivuitoarele cu furca frontal i
cele cu proap avnd avantajele ambelor tipuri, adic pot fi folosite la toate tipurile uzuale
de palete, avnd greutate proprie, gabaritul i spaiul de manevra reduse.
Prezint dezavantajul c datorit diametrului mic al roilor au un consum mrit de
energie electrica si sunt ceva mai dificile la ntreinere.
Sunt crucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulrii sarcinilor pe
distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferin
betonate) i uscate.
Electrostivuitoarele retractabile se pot executa n funcie de tipul mecanismului de
ridicare n:
- varianta simplex, cu un cilindru plunger
- varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale
- varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale.
Variantele duplex si triplex datorita nlimii constructive reduse sunt utilizate n
special la stivuirea sarcinilor n vagoane de cale ferata sau n spatii cu nlime limitata.
Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmtoarele ansambluri mai
importante:
a) saiul electrostivuitorului, executat n construcie sudata, este de tipul longeroane
deprtate.
Pe asiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a
catargului cu furci retractabile i de deplasare a electrostivuitorului precum i
locul de conducere, comenzile, instalaia electrica i cadrul de contragreutate.
b) mecanismul de deplasare prevzut cu roi avnd bandaj din cauciuc sau din
contilan. Variantele de execuie pot fi cu roata motoare n spate i roi libere
directoare n fa pe direcia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de
deplasare - motrice i puntea din spate - directoare, astfel conceput nct s
22

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
c)
d)
e)
f)
g)
permit virarea cu o raza exterioara ct mai mic. Antrenarea roilor(roii) motrice

este fcut de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin
intermediul unui mecanism reductor. Direcia este realizat, cu sermotor, de
regula tot electric, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor(rotii) directoare
i n starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu
doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) i una de siguran (de minaparcare).
mecanismul de ridicare/inclinare, dup cum s-a artat mai sus, poate sa fie
executat n variantele simplex, duplex sau triplex i are prevzut un mecanism de
deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi nclinat spre napoi
n scopul plasrii centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului
de sprijin; prin aceasta se asigur o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor ncrctura n timpul deplasrii. Catargul realizeaz i o nclinare nainte care
trebuie utilizat cu mare atenie la aezarea ncrcturii n stiv, sau degajarea
ncrcturii pe furcile stivuitorului.
instalaia electrica poate fi executat n doua variante cu comanda prin controler
sau prin impulsuri.
instalaia hidraulica este similar cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate.
dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate ntr-un capitol aparte.
postul de conducere este de tipul ergonomie:
V. Electrostivuitoare cu furca laterala

Au saiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane n mijloc, pe care
lucreaz - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil.
Prezint avantajul unui gabarit redus, ns au inconvenientul c pot depune sarcina
numai ntr-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra i pe cealalt parte,
trebuie manevrat stivuitorul i adus n poziie corespunztoare. Exist stivuitoare care
elimina acest neajuns prin aceea c ansamblul portfurca poate fi rotit lateral i dispus
perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului att pe partea stnga, ct i pe partea
dreapta.
VI. Electrostivuitoare cu furca manuale

Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaia pe orizontala se
realizeaz manual , iar ridicarea la nlimea ncrcturii se face cu un dispozitiv mecanic
sau hidraulic, sunt cu conducator pietonal. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral
acestora. Sunt destinate seciilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de
desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru
descrcarea mrfurilor din mijloace auto.
Atrage atenia construcia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele
destinate manipulrii butoaielor.
1.2.4.TRANSPALETE (CRUCIOARE - LIZA)

Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii ndeplinesc rolul
longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaz ferestrele plcilor
inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm.
Sunt utilaje de construcii simple, destinate manipulrii manual - mecanice a
mrfurilor ambalate. Menionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este
determinata de faptul ca in uniti si depozite mici, in special in cele din reeaua de
23

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
distribuie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posibila mecanizarea

descrcrii ncrcturilor mari, care la expeditor au fost ncarcate in mijloace auto pe
palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in
aceste situaii, folosirea lizelor si a oblonului ridictor permite realizarea unui grad de
mecanizare destul de ridicat; ncrctura este descompusa, manipularea facandu-se in
sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanial fata de
manipularea prin purtarea pe brae.
Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor
containere n depozite sau ateliere. Limea sa mic (inferioar limii celor mai mici
palete standardizate) permite acesul n culoarele de lucru cele mai nguste si stocarea n
spatiile cele mai mici. Construcia compact, centrul de greutate palsat jos si conceptul
de 4 puncte , confer stivuitorului o stabilitate excepional si o maxim siguran. El
este simplu de manevrat si nu necesit personal specializat. Greutatea sa redus i
permite accesul la etaje, deoarece datorit dimensiunilro sale reduse poate fi transportat
n ascensoare.
Clasificare:
a) Transpaletele pot fi :
- electrice, care au o timona pivotanta, asemntoare cu cea descrisa la
stivuitorul cu furca frontala si conductorul pieton; se construiesc in mod curent cu
conductor pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conductor purtat, eznd sau
in picioare.
- manuale , la care translaia pe orizontala se face manual, iar ridicarea
ncrcturii de la sol se realizeaz prin acionarea manuala a unui mecanism mecanic
sau hidraulic.
b) Se construiesc lize : - pe doua roti , care prezint dezavantajul ca o parte din
greutatea incarcaturii este preluata de manipulant; - pe trei sau patru roii ( doua fixe ,
una sau doua pivotante) elimina acest neajuns; manipulantul fcnd numai efortul de a
mpinge si dirija liza.
c) Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:
- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de
navete este aplecata puin spre fata , pentru a crea spaiu de intrare a platformei;
- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare
din stiva; in momentul, prelurii ncarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele
pivotante suspendate, iar dup aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si
deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua
navete pe oricare din laturi.
d). Mai exista urmtoarele construcii de crucioare - liza , daca stivele de navete ,
pentru a fi manipulate , trebuie coborte de pe palete :
- lize pasitoare care pot rula peste denivelri de 10-20 cm. Sistemul de rulare are,
in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aezate in stea, care se rotesc in jurul unui
ax central.
- lize stivuitoare, a cror sistem hidraulic de ridicare - coborre este asemntor
celui folosit la transpalete manuale.
OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate avnd sistemul de rulare
al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru
manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg.
Elemente constructive :
24

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Antrenarea - Un motor electric autoventilat antreneaz roata motrice prin

intermediul unui reductor cu 2 trepte:
1 - prima treapt prin aib de antrenare si curea de transmisie
2 - treapta a doua prin pinioane gresate pe viat, care funcioneaz intr-o carcas
etanat.
Energia necesar este furnizat de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare
capacitate.
Viteza de deplasare este reglat printr-o comand electronic de impuls care
permite, o pornire ct si frnare extrem de supl si ofer n afar de acestea o rezerv
de putere pt. mrirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cea. 6 km/h.
Direcia
O timon, robust si ergonomic mnuit de 2 manete orienteaz direct roata
motrice.
Mecanismul de ridicare
O unitate compact de motopomp cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul.
Cilindrul de ridicare este echipat cu o supap de frnare pt. micarea de coborre.
Catargele cu mare vizibilitate executate din otel ( profil dublu T permit o nlime de
ridicare pn la 3824 mm (LI2) fr curs liber (catargele N, T) sau cu, curs liber
(catarge X). Micarea de ridicare si coborre se regleaz printr-un distribuitor hidraulic
si un electroventil.
Deservirea
Diferitele comenzi : mersul nainte si napoi, ridicare si coborrea furcilor si butonul
de claxon se afl n extremitatea timonei. Ridicarea si coborrea furcilor pot fi comandate
si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioar. Prin apsarea butonului de oprire
de urgent instalaia electric este complet separata de alimentarea cu energie electric.
Frnarea
O frn cu saboi situat pe arborele intermediar al reductorului este comandat
mecanic cnd timona este plasat n poziie nalt sau joas. Frn de parcare este
acionat automat, cnd timona este lsat liber.
O frnare n contracurent se poate obine prin acionarea comenzii de inversare a
sensului de mers.
Aparat de ncrcat bateriile, ncorporat *
Acest aparat de ncrcare complet automat echipat cu un redresor. Curba de
ncrcare este controlat n ntregime de un microprocesor. Aparatul este prevzut pt.
nccarea bateriilor de 140 pn la 180 Ah : alimentarea cu, curent alternativ de 220 V,
50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare special) absorbie de curent 4,7 A efectiv
curent de ncrcare min. 20 A
NOT: Pentru baterii cu electrolit gel (fr ntreinere) este necesar un aparat
special de ncrcare.
25

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE Germania)
1. Braele furcii
2. Cilindrul de ridicare
3. Roti portante
4. Grup motopomp
5. Bra purttor de sarcin
6. Baterie
7. Capot
8. Roat stabilizatoare
9. Roat motrice
10. Reductor
11. Motor de traciune

12. Claxon
13. Distribuitor
14. Platina comenzii pt. impuls
15. Capota bateriei
16. Timona
17. Catargul de ridicare
18. Priza de siguran a aparatului
de ncrcat
19. Priza pt. baterie
26

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
1.2.5 TRANSLATOARE
Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe
orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe
cile de acces dintre stelaje.
Sunt crucioare care se deplaseaz in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de
rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevzute cu furci sau cu mese, cu
ajutorul crora se manipuleaz sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau
deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest
crucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere
si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisant). Ghidarea ntregului
ansamblu - crucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una
la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in
funcie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de
inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungnd pana la 30 m. Caracteristic
acestor translatoare este robusteea mai mare in comparaie cu celelalte utilaje de
manipulare descrise mai nainte.
Comanda instalaiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix.
Translatoarele stivuitoare se compun din urmtoarele ansambluri mai importante:
a) construcia metalica in execuie sudata are doua elemente principale : asiul inferior
pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul
translatorului pe care culiseaz organul de prindere, si, dup caz , cabina de
comanda.
b) mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se
deplaseaz pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in
numr de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de acionare
sa nu mpiedice manipularea sarcinilor.
c) mecanismul de ridicare, de obicei, se realizeaz cu electropalane care confer un
gabarit redus. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a
sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje.
d) instalaia electrica conine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de
curent, echipamentul de acionare a mecanismelor, aparatajul de comanda,
echipamentul si instalaiile de protecie, precum si echipamentul pentru iluminat si
semnalizare.
e) cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie
astfel amplasate nct manevrantul sa aib o buna vizibilitate a cmpului de lucru. In
general, cabinele sunt de tipul nchis. Se construiesc si cabine de tipul deschis
prevzute cu perei, lateral si in spate, acoperi, si cu un dispozitiv de protecie
mpotriva cderii manevrantului, micarea translatorului fiind posibila numai daca
dispozitivul menionat este fixat. La translatoarele uoare, cu sarcina nominala de
pana la 320 kg, pereii laterali pot lipsi.
f) dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate intr-un capitol aparte.
27

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
1.2.6 PODURI RULANTE STIVUITOARE

Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizeaz in depozite
cu nlimi de peste 6 m, att la stivuirea libera cat si la stelaje.
NOTA :
Progresele recente n domeniul construciei de electrostivuitoare constau n nlocuirea
reglajului prin intermediul reostatelor a turaiei motoarelor electrice de curent continuu , cu
reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si
asigura o mai mare finee la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt crucioare
stivuitoare moderne , realizate ntr-o construcie fiabil ,avnd o manevrabilitate ergonomic
realizat prin elemente de comand electronic, asistate de calculator ; remedierea tehnic a
acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui computertester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul
echipamentului mecanic, electric sau electronic complex.
In general, stivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul
electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta
deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate.
Motostivuitorul, prin robusteea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se
lucreaz in spatii deschise, acolo unde gazele de eapament se pot disipa in atmosfera. In
spatii nchise, funcionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de
electrostivuitor.
1.3. ANTRENAREA STIVUITOARELOR (ECHIPAMENTUL DE FORA

ELECTRICA SAU HIDRAULICA)
Aadar, autostivuitorul este alctuit cel puin din patru mari subansambluri :
a) sistemul de rulare - transmisia ;
b) mecanisme de ridicare / coborre / inclinare al catargului ;
c) echipamentul electric;
d) echipamentul hidraulic ;
- Sitemul de rulare si sistemul de susinere este alctuit din :
- cadru saiu legat rigid de puni , construcie sudata din tabla de otel prevzuta cu
intarituri transversal;
- puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata;
- rotile ,motoare/de direcie.
Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uurarea
conducerii vehiculului, pentru mrirea duratei de funcionare a anvelopelor cat si pentru
asigurarea unor gabarite de ntoarcere cat mai mici, rotile de direcie sunt montate intr-o
poziie caracteristic
- Transmisia este rigida, fr arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.
- Mecanismul de ridicare-inclinare este alctuit din:
- cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saiu intre rotile motrice din fata, prin
intermediul unor bolturi.
- cadrul glisant: este o construcie sudata cu supori verticali din pro file U special legate
la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care ruleaz pe cadrul fix. Cadrul
mobil este dublu ghidat att in planul longitudinal cat si transversal asigurndu-se astfel
o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziia ridicata.
- cruciorul: este de asemenea o construcie sudata care servete pentru fixare
dispozitivelor de lucru .
28

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- lanul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susinuta , de doua bucati de lanuri de
tip Flyer. Acest lan are un capt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul
de ridicare si are celalalt capt fixat de crucior de care este legata sarcina prin
intermediul dispozitivului de lucru.
- Echipamentul electric, alcatuit din :
- echipamentul electric de comanda
- echipamentul electric de protecie
- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.
- echipamentul electric de incalzire, ventilaie si condiionare a aerului (opional).
- Echipamentul hidraulic , alctuit in principal, din :
- motorul, pompa hidraulic : realizeaz presiunea si debitul necesar utilizrii
lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda.
- subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente (sorb, nivelmetru, etc.)
- cilindrul de ridicare: reprezint un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de fora de
tip Plunger. Coborarea cruciorului se face sub aciunea greutii sarcinii si a
dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasndu-se in interiorul cilindrului, elimina din
acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecnd in prealabil prin supapa de reglare viteza
de coborre , care are rolul de a limita viteza de coborre prin laminarea curentului de
lichid. Aceasta are loc dup ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa
in poziia de coborre. In partea superioara este nurubata o piulia si sudata cu un
cordon de sudura, care reprezint fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este
rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role.
- cilindrul de nclinare: nclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru
telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de
inclinare , avnd fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu buca de
alunecare in captul tijei pistonului , se leag fix , iar captul de la fundul cilindrului , prin
intermediul unui bulon , este legat de cadrul saiului.
- tuburi flexibile : stabilesc legtura intre pompa cu roti dinate , distribuitor si
cilindrii de fora. La montarea tuburilor trebuie sa se evite rsucirea acestora si unde nu
este posibila se folosesc coturi racord.
- regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinate si distribuitorul
hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apas asupra
pistonului pe care-l deplaseaz la stnga inchizand orificiul de ieire spre rezervor;
reglarea cantitii de ulei se realizeaz cu urubul de blocare.
- regulatorul de presiune : menine constanta presiunea uleiului in circuitul
hidraulic secundar .
29

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 2
2.1. COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE.
.
2.1.1. Generaliti
Dispozitivele de sigurana sunt elemente cu care se echipeaz mecanismele de
ridicat , avnd rolul da a asigura funcionarea acestora fr pericol de avarii sau
accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executrii unor manevre greite sau cnd apar
anumite defeciuni tehnice care genereaz pericole, prevenind personalul de exploatare
sau ntrerupnd micarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaia.
Dispozitivele de sigurana nu trebuie folosite in mod intenionat, dect atunci cnd
se ncearc buna lor funcionare. Toate dispozitivele de sigurana trebuie verificate de
manevrant la nceperea lucrului, daca acioneaz corect, cu excepia limitatorului de
sarcina, cat si a dispozitivelor de reinere a fluidului in cilindrii la scderea brusca a
presiunii.
Dispozitivele de sigurana trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
- sa aib construcie simpla care sa garanteze funcionarea cu posibiliti minime de
defectare;
- sa-si pstreze reglajul in timp si la modificrile condiiilor de mediu;
- sa poat fi reglate uor si simplu;
- precizia lor sa permit ncadrarea in limitele tolerate, prevzute in prescripiile
tehnice, pentru mrimea pe care o protejeaz;
- sa revin la starea iniiala dup ncetarea cauzei care a provocat acionarea
dispozitivului.
- sa nu acioneze la apariia unor cauze trectoare ce nu pericliteaz securitatea
instalaiei sau nu constituie un pericol de accident;
- numrul pieselor in micare sa fie minim pentru a reduce frecrile, uzurile si
jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcionare;
- sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiiilor de exploatare;
- sa aib gabarit redus si greutate mica;
- ntreinerea sa se fac uor si sa nu reclame personal de ntreinere cu nalt
calificare.
2.1.2. STIVUITOARELE SE ECHIPEAZ N SPECIAL CU

URMTOARELE DISPOZITIVE DE SIGURANA:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Limitatoare de cursa;
Limitatoare de sarcina;
Limitatoare de viteza;
Paracztoare;
Supape de reglare a vitezei;
Supape de blocare;
Supape de sigurana;
30

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
8.
9.
10.
11.
12.
13.
ntreruptor de securitate;
Tampoane opritori;
Piese de reazem, curitoare de ina;
Contacte si sigurane electrice;
Centura de siguranta
Oglinda retrovizoare
I. LIMITATOARE DE CURSA
Cu aceste dispozitive de sigurana se echipeaz mecanismele stivuitoarelor, cu
excepia celor acionate manual.
Ele sunt destinate s ntrerup automat micarea mecanismelor cnd se depete
poziia limita de lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permit acionarea mecanismelor in sens invers
celui in care s-a limitat micarea respectiva.
La stivuitoare se ntlnesc urmtoarele limitatoare de cursa:
- limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziia limita superioara a organului de
prindere a sarcinii; limita poziiei inferioare nu este obligatorie.
- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare nainte - napoi si stnga dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaz in cadrul cilindrilor hidraulici de
acionare prin deplasarea pistoanelor pana la captul cilindrilor;
- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizeaz
prin limitarea cursei pistonului n cilindrul hidraulic de acionare.
II. LIMITATOARE DE SARCINA
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaiei la posibilitile ei
maxime, fr pericol de avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa ntrerup automat acionarea mecanismului de ridicare in cazul
depirii sarcinilor nominale si sa permit descrcarea sarcinii (coborre).
Toate instalaiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de sigurana , cu
excepia acelora cu acionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii,
montat cu caracter permanent, prin construcia sa nu permit sau previn suprasarcini
mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de
forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1
tf ( inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel fcuta, nct sa acioneze la o
sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permit
ridicarea sarcinii la o nlime mai mare de 100 mm de la sol.
Pentru stivuitoarele acionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.
Supapa hidraulica limitatoare de sarcina ( supapa de siguranta )
Se utilizeaz la stivuitoarele cu acionare hidraulica si la electro si motostivuitoare.
Declaneaz la o suprasarcina de 10 % si protejeaz si instalaia hidraulica de avarii in
cazul apariiei unor suprapresiuni. Instalaia hidraulica sesizeaz suprasarcina prin
creterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.
Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, urubul de reglare 2 cu
filetare in dopul de nchidere 3. Poziia relata se asigura prin piulia 4, iar captul tijei de
reglare se protejeaz prin capacul 5. La creterea presiunii peste valoarea
31

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
corespunztoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si las libera

trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si
fenomenul se repeta, supapa efectund o micare oscilatorie care se manifesta printr un zgomot specific. In acest fel, presiunea este meninut, ca valoare medie, la nivel
reglat.
III. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REINERE A FLUIDULUI IN
CILINDRII
Limitatoarele de viteza pun in aciune paracazatoarele sau frna de sigurana (de
avarie) depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x
viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acionate
hidraulic sau pneumatic, unde prin scpare de fluid exista posibilitatea cderii sarcinii
sau pierderea stabilitii macaralei, trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de reinere a
fluidului.
Aceasta situaie se poate ntlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor
la toate mecanismele acionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de reinere este format din corpul supapei, n care se gsete o bila,
meninut n poziia deschisa de un resort. Un tift opritor limiteaz deplasarea bilei.
Diafragma existenta realizeaz o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariiei
brute a presiunii din conducta, bila este mpinsa de agentul hidraulic, mpotriva forei
resortului si se aeaz pe scaun, blocnd ieirea.
OBS: Montarea - dispozitivelor de reinere se face direct ne cilindrii si nu prin
intermediul unor
IV. PARACAZATOARELE
Reprezint o component de securitate a translatorului - stivuitor si este
destinat s opreasc i menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei
stabilite.
Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere, att la
creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza
cat si in cazul ruperii organului de . traciune.
V. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI
Are rolul de a strangula uleiul la coborrea sarcinii permind reglarea vitezei de
coborre in limite prescrise.
La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se
deplaseaz spre dreapta permind intrarea in cilindrul de ridicare, la ntoarcerea
fluidului pistonul se aeaz pe scaun oblignd uleiul sa treac printr-un orificiu practicat
in corpul supapei, care se poate obtura cu urubul de blocare.
VI. SUPAPA DE BLOCARE
Aceasta supapa are rolul de a limita cderea sarcinii, in cazul ruperii conductei
(furtunului) prin care se scoate din funciune supapa de reglare a vitezei de coborre.
VII. SUPAPE DE SIGURANA
Supapa de sigurana se prevede pentru prevenirea creterii presiunii in instalaia
32

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
hidraulica si acioneaz cnd se depete cu 10 % sarcina nominala.

Aceasta lucreaz astfel: presiunea din circuit atingnd o anumita presiune, foita
arcului este nvinsa de fora bilei care mpinge scaunul i coboar, lsnd libera trecerea
uleiului spre rezervor.
Dup deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se nchide, apoi presiunea
creste si fenomenul se repeta.
VIII. NTRERUPTOR DE SECURITATE
ntrerupe circuitul de alimentare cu curent cnd organele de prindere a sarcinii sau
cabina, au ieit din spaiul de lucru.
IX. TAMPOANE - OPRITOARE
Tamponul este o component de securitate destinat amortizrii ocurilor la
lovire.
Opritorul este o component de securitate destinat limitrii deplasrii peste
poziiile limit de lucru stabilite.
Opritoarele sunt dispozitive de sigurana care limiteaz mecanic deplasrile peste
poziia extrema de lucru, la captul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritoarele se confecioneaz din otel si pentru antrenarea ocurilor ele sunt
prevzute cu tampoane din materiale elastice.
X. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE INA
a) Piesele de reazem: este o component de securitate destinat evitrii
ocurilor provenite din spargerea accidental a roilor de rulare sau a ruperii axelor
acestora, precum i mpotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile
sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avnd
scopul de a reduce ocurile provenite in czu spargerii roilor de rulare sau al ruperii
axelor acestora precum si mpotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe
grinzile de capt sau saiul crucioarelor.
b) Curitoare de ina: sunt componente de securitate destinat ndeprtrii de pe
calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe aceasta; se fixeaz
la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea
pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.
XI. CONTACTE SI SIGURANE ELECTRICE
Acestea se prevd la:
- la scaun ( daca nu stati in sezut pe scaun stivuitorul nu porneste )
- usa cabinei, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este
deschisa
- la paracazatoare
- la frna de sigurana
- la dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza
- la cablul de traciune, care controleaz slbirea sau ruperea acestuia
- la organele de prindere - furci sau mese
- la crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare
- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor Ia translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.
33

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- la mecanismul de deplasare si la cel de frnare de siguran, la stivuitoarele

folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frnare) .
La unele stivuitoare siguranele sunt localizate in compartimentul electric de sub
suportul pentru bra din partea dreapta a oferului. Acest compartiment de montaj poate
fi accesat prin scoaterea plcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguran ele
curentului de comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braul
(pentru siguranele curentului principal.
2.2 CERINE MINIME DE ECHIPARE LA MOTOSTIVUITOARE
In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la
motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele
dispozitive de protecie si siguran:
- frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de
deplasare.
- limitator la sfrit de cursa pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si
inferioar.
- limitator la sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului.
- limitator de sarcin.
- dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate (cheie
de contact).
- supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii, n cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustic (girofar).
- far pentru iluminat la locul de munc.
- lmpi pentru semnalizarea poziiei de mers si direciei.
- sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun.
- cabin de protecie, pentru sezonul rece si intemperii, care s asigure respectarea
cerinelor de vizibilitate si siguran n circulaie.
OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de sigurana, in plus fata de cele cu care se
prevd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai
prevd cu limitatoare de sfrit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe
orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dup caz, cu un dispozitiv de
interblocare a comenzilor pentru a mpiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in
alta poziie dect cea retrasa complet (in poziie de transport).
2.3 CERINE MINIME DE ECHIPARE LA ELECTROSTIVUITOARE
In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la
electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele
dispozitive de protecie si siguran:
- frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de
deplasare.
- limitator de sfrit de curs pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si
inferioar.
- limitator de sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului.
- limitator de sfrit de curs pentru deplasarea nainte/napoi (retractare) si lateral a
catargului.
34

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- limitator de sarcin.
- dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate (cheie
de contact).
- supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii,n cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustic si vizual.
- sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun.
- aprtori de protecie laterale i frontale,montate pe lonjeroanele roilor libere.
2.4 CERINE MINIME DE ECHIPARE LA ELECTROSTIV TRANSLATOARE
STIVUITOARE
Translatoarele stivuitoare se prevd cu urmtoarele sisteme de sigurana:
- limitatoare de sfrit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziia limita a
organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaz pe
verticala odat cu organele de prindere. Limitatorul de sfrit de cursa pentru poziia
limita superioara se amplaseaz si regleaz astfel nct, dup ntreruperea circuitului de
comanda, intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere sa
rmn o distanta de minim 60 mm.
- limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor.
In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevd cate
doua limitatoare de sfrit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator
realizeaz trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaz
deconectarea circuitului de comanda si se amplaseaz fata de opritor la distanta cel
puin egala cu spaiul de frnare.
- limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a
organelor de prindere
- limitator de sarcina
- tampoane si opritoare
- piese de reazem si curitoare de ina
- ntreruptor de sfrit de cursa ( avarie), care ntrerupe circuitul de alimentare a
instalaiei in czu in care organele de prindere, respectiv cabina depesc poziia limita
de lucru superioara din cauza nefuncionrii limitatorului de sfrit de cursa.
ntreruptorul de sfrit de cursa este astfel amplasa nct dup ntreruperea circuitului
electric sa rmn o distanta de cel puin 50 mm intre opritoare si elementele
corespunztoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, ntreruptorul de sfrit de
cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconecteaz un contactor suplimentar
montat in acest scop.
- paracztoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaz pe
verticala. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere att
Ia creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de
viteza , cat si in cazul ruperii organului de traciune. La intrarea in aciune a
paracztoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconecteaz in
mod automat.
Dup ce paracztoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare
permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita aciunii
organelor de traciune, paracztoarele se decupleaz in mod automat si revin la
35

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
poziia iniiala de repaus. In unele cazuri, cnd cabina este suspendata pe doua sau mai
multe organe de traciune, echilibrate intre ele, paracztoarele pot fi nlocuite cu o frna
de sigurana (de avarie) de tipul normal deschisa care se nchide la aciunea
limitatorului de viteza.
- frna de sigurana ( de avarie ) trebuie sa aib tamburul cuplat cu tamburul pe care
nfoar organul de traciune si sa aib un coeficient de sigurana al frnrii de cel
puin 1,5.
- limitator de viteza , care pune in aciune paracztoarele sau frna de sigurana ( de
avarie ) la depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de 1,15.. .1,40 ori
viteza nominala.
- contacte electrice de sigurana la :
- ua cabinei care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa;
- paracztoare , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in
cazul in care paracztoarele au fost acionate;
- frna de sigurana , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei
in cazul in care frna c sigurana ( de avarie ) este nchisa ca urmare a aciunii limitatorului de
viteza;
- dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permit manevrarea
instalaiei daca ace cablu nu este ntins;
- cablul de traciune , care sa controleze slbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permit deplasarea translatorului in
cazul in care organele de prindere sunt in alta poziie dect cea de transport al sarcinii;
- crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul
acestora se face transbordarea instalaiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul
acestor contacte se realizeaz controlul coliniaritii cailor de rulare din depozit cu calea de
rulare din interiorul cruciorului de transbordare; de asemenea, se realizeaz controlul ca
intrarea cruciorului translatorului stivuitor in cruciorul de transbordare sa se fac cu o viteza
redusa, de cel mult 32 m/min;
- dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.
36

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 3
3.1.DISPOZITIVE DE FRNARE
3.1.1. Definiie
Frna este un dispozitiv destinat sa micoreze sau sa opreasc ansamblul mecanic
ce se gsete in micare.
Frnele pot micora vitezele de coborre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor
respective la ncetarea acionrii lor meninndu-le blocate in stare de repaos.
Frnarea se realizeaz datorita frnrii uscate dintre organul mobil (roata de frna)
si organul de frna (saboi, banda) transformnd energia cinetica a corpului in micare in cldura.
3.1.2. Tipuri existente, descriere
Dup destinaie, frnele pot fi :
- frna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus prelund
energia de micare si lucrul mecanic al forelor motoare;
- frna de coborre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde
sa accelereze micarea.
- frna de reinere (blocare): are rolul de a menine mecanismul blocat mpotriva
forelor exterioare.
Dup construcie, frnele pot fi :
- frna cu doi saboi cu acionare electrohidraulica.
- frna electromagnetica.
- frna cu banda acionata hidraulic.
- frna cu discuri conice.
Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acionare, este prevzut cu :
- frne de picior pentru deplasare (este o frna de oprire);
- frne de mina pentru staionare (este o frna de reinere).
Frna de picior este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda hidraulica.
Frna de parcare este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda mecanica,
acionnd asupra motorului de deplasare.Tragerea ferma, pana la capt a frnei de
parcare va menine vehiculul in sigurana chiar pe pante (pentru nclinaia maxima
permisa). In acelai timp curentul de deplasare va fi ntrerupt.
- Cele doua tipuri de frna funcioneaz independent una de alta si acioneaz
asupra tamburelor roilor(rotii) motrice.
3.1.3. Functionare, reglare si verificare a franelor
- Frna de staionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice
aglomerate, poate fi acionat prin levier sau buton si este nzestrata cu senzor electric
care cupleaz frna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului.
Frana de picior este de tip hidraulic si se compune din:
- pedala de frna
- pompa centrala
- cilindrii de frna
- plcutele cu saboi
- conducte pentru lichid de frnare
Drept lichid de frna se folosete cel corespunztor a crui componenta
aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona.
37

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Frna de staionare este de tip mecanica cu acionare manuala.

Verificarea frinelor se face prin:
- verificarea lichidului de frna
- uzura saboilor de frna
- acionarea pedalei de frna
- verificarea cablurilor si a conductelor de ulei
Verificarea frnei de picior
- Accelerai motostivuitorul gol ntr-o zon liber
- Apsai puternic pedala de frn (3) (cea. 60 kg)
- Msurai distana de frnare pn la locul unde s-a oprit
motostivuitorul
Distana de frnare trebuie s fie:
la 16 km/h .................................................... cca. 4 m
Verificarea frnei de mn
Motostivuitorul va fi condus pe o suprafa nclinat (de
exemplu o ramp)
nclinaia .. cca. 25%
PERICOL: Dac motorul se afl pe o suprafa nclinat
capota se va deschide numai atunci cnd roile motostivuitoruiui sunt
blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea.
Tragei cu putere frna de mn (4). Motostivuitorul trebuie s
rmn pe loc, fr a mai avea posibilitatea de rulare.
PRUDEN: Nu utilizai motostivuitorul dac sistemul de frnare este defect.
REGLAJUL consta in strngerea sau slbirea urubului de reglare in funcie de uzura
elementelor mecanismului de frnare
38

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 4
4.1.CABLURI SI LANURI
4.1.1 CABLURI DE TRACIUNE
Cablul din otel este ansamblul de srme si toroane, grupate prin nfurare
(cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepia
cablurilor plate, care sunt alctuite din cabluri alturate in plan si cusute( fig.20).
Avantajele pe care le prezint cablul sunt urmtoarele: greutate proprie mica, mers
linitit fr zgomot, comportare buna la soc, durata mare si sigurana superioara in
exploatare, supraveghere uoara (nainte de a se rupe, cablul se alungete si
semnaleaz uzura prin rupere locala si treptata a firelor).
Componenta
Cablul se compune din :
- inima: este firul sau mnunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice,
in jurul crora se nfasoara srmele sau toroanele si mrete flexibilitatea cablului.
- toroane:toronul este format dintr-un mnunchi de srme grupate prin infasurare
in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice.
- sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu seciunea
rotunda, din otel cu coninut mediu de carbon, suprafaa lor poate fi mata, zincata sau
cositorit. Srmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv.
Cablarea este operaia de impreunare a srmelor in toroane prin infasurarea in
forma de spire elicoidale, precum si operaia de infasurare a toroanelor pe inima
cablului.
Infasurarea srmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi fcuta spre
stnga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z sau cu S
Cablarea poate fi:
- paralela dreapta Z/Z
- paralela stnga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul
inimii se face in acelai sens ; att firele cat si toroanele au tendina de dersucire , din
care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat
- n cruce dreapta S/Z sau stnga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se
face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendina
dederasucire.
- mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaz cu toroanele cu
infasurare stnga.
1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face dup cum urmeaz :

4.1.1.1 Verificarea cablului
In timpul exploatrii cablurile se verifica in felul urmtor:
39

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- dup aspect, zilnic, la nceputul fiecrui schimb , de ctre stivuitorist.

- verificarea fixrii capetelor de cablu se face la doua sptmni de ctre cel care
rspunde de ntreinerea instalaiei.
- verificarea amnunita a strii tehnice se face lunar, tot de acelai muncitor, iar o
data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaiilor de ridicat cu ocazia
controlului oficial.
4.1.1.2 Defectele cablurilor
Cablul se scoate imediat din funciune si se nlocuiete, atunci cnd prezint una
din urmtoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi; este gtuit;
este strivit sau aplatizat; este ruginit; srmele din stratul exterior au o poriune sau pe
intreaga lungime a cablului, diametrul micorat cu sau peste 40 % din cel iniial; numrul
srmelor rupte este de 10 % din numrul total de srme.
- Numrul de srme rupte se stabilete pe poriunea cea mai uzata a cablului.
- La verificarea cablurilor se va urmri existenta urmtoarelor defecte:
- deteriorri ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari
- srme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care
funcioneaz instalaii sau datorita influentelor climatice)
4.2.1 LANURI
Lanurile sunt organe pentru transmiterea micrii, solicitate la traciune, alctuite
din zale identice, articulate intre ele.
In comparaie cu cablurile, lanurile cu zale au avantajele:
- insensibilitate mai mare la cldura si ageni corozivi
- flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru
redus.
Ca dezavantaje, datorita crora utilizarea lor este foarte redusa, menionam:
- sigurana redusa in funcionare , ruperea lui facandu-se brusc
- durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunate, indeosebi in punctele
de contact ale zalelor, a elasticitii mai mici
- greutatea proprie mare
- funcionarea neuniforma cu ocuri si zgomot
- viteza de funcionare redusa
Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acionare manuala.
La stivuitoare sunt folosite lanurile calibrate cu zale scurte, acestea avnd
tolerante strnse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dini sau locauri
speciale - alveole.
4.2.1.1 Dup modul de construcie pot fi:
- lanuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaz
prin diametrul srmei din care se executa zalele , pasul si limea zalei.
- lanuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcionare sigura, linitita, randamente bune
in transmiterea micrii, dimensiuni reduse ale roilor de antrenare; sunt formate din
placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitile unor
buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv :
- eclisa
- bulon
40

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- buloane de legtura
- rola
- cui spintecat
- aiba
- eclisa de la zaua finala
4.2.1.2 Defectele lanului
La verificarea lanurilor se va urmri indeosebi existenta urmtoarelor defecte:
- deteriorri (ndoiri, turtiri, fisuri,etc.)
- alungiri
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care
funcioneaz instalaia sau datorita influentelor climatice)
a). Lanurile cu zale se scot din funciune atunci cnd:
- zalele sunt ndoite, turtite, alungite sau fisurate
- s-a ntins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniiala sau cu o valoare
mai mare dect cea indicata de constructor
- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micorrii diametrului, este egala sau
depete 20 % din diametrul iniial.
b). Un lan cu eclise si boluri se scoate din funciune daca:
- eclisele prezint ndoituri, lovituri sau fisuri
- s-a rupt una din eclise
- diametrul bolurilor este cu sau peste 20 % mai mic dect diametrul iniial
OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanuri se vor determina pe poriunea de lan cea
mai solicitata.
41

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 5.
5.1 DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR
Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa rspund cerinelor tehnologice,
respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea
sarcinilor in locul de depozitare.
Pentru aceasta, asa cum am vzut in capitolele anterioare, stivuitorul este alctuit,
cel puin, din doua mari subansambluri:
- sistemul de rulare - transmisia;
- mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului
Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta cruciorul, care este o
construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru ca:
- dispozitivul de prindere cu furci
- dispozitivul de prindere cu crlig
5.1.1 Dispozitivul de prindere cu furci
Este prevzut cu 2 furci care se fixeaz pe suport - carucior, care culiseaza pe
catarg.
Pentru reglarea furcilor se ridica prghia furcilor (1) i se regleaza furcile n poziia
dorit, lsand n jos prghia. Centrul de greutate trebuie localizat centrul dintre cele
dou furci.
Nu reglai furcile* dect cnd motostivuitorul este nencrcat, iar aceasta reglare va
fi facuta doar de firma de intretinere si reparatii autorizata ISCIR
naintea montrii echipamentului auxiliar, presiunea la cuplajele de deconectare rapid
(sgeile) trebuie depresurizate.
In funcie de poziia de greutate fata de suprafaa de fixare a suportului, se da
diagrama de incarcare; acestui dispozitiv.
In exploatare trebuie inut cont de aceasta diagrama in caz contrar putndu-se
ajunge la rsturnri ale motostivuitorului deoarece se epuizeaz rezerva de stabilitate.
Nu depii capacitatea de ncrcare a motostivuitorului. Aceasta este influenat
de centrul de greutate al ncrcturii i posibil, de pneuri. Plcua indicatoare cu privire
la capacitate este aezat dreapta scaunului oferului. Se interzice punere de alte
greutati pentru creterea capacitii de ncrcare.
ATENIE: Nu depii niciodat capacitatea maxim indicat deoarece acest lucru
reduce stabilitatea motostivuitorului.
Se interzice operarea neaprobat i incorect a motostivuitoru sau accesul altor
persoane n motostivuitor pentru mrirea capacitii de ncrcare.
42

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Preluarea ncrcturii
Pentru asigurarea ncrcturii, stivuitoristul trebuie s
se asigure ca furcile sunt bine deschise i deplasate spre
laterale pe ct posibil pentru a putea transporta ncrctura.
ncrctura nu trebuie sa depeasc vrfurile furcilor.
5.1.2. Dispozitivul de prindere cu crlig
In funcie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la
acest dispozitiv (bra macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa
crligul in diverse poziii numai ca trebuie inut cont de
diagrama de ncrcare a acestui dispozitiv.
Crligul este un organ ce servete la prinderea sarciniilor
si se executa din otel prin forjare.
Crligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf],
duble - pentru sarcini de 5-75[tf] si cu dispozitive de sigurana
- pentru a preintimpina cderea cablului ce se agata in ciocul
crligului.
5.1.3. Echipamente auxiliare

Grilaj de protecie al incarcaturii :
Acest dispozitiv este folosit cnd se

stocheaz ncrcturi nalte pentru a preveni
articolele individuale sa cada in spate.
43

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
5.1.4. Extensia furcilor
Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in sigurana ncarcaturilor

cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectai urmtoarele
puncte:
- Prindei in sigurana extensiile furcilor de suport.
- Respectai diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa
afecteze capacitatea de incarcare a cruciorului.
- Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crpate.
- Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o
maniera sigura scoatere extensiilor furcilor
- Introducei prelungitorul de furci (3) n furc i asigurai cu tija (4).
5.1.5. Crucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevzute cu sistem
speciale suplimentare, pentru a garanta funcionarea corecta la temperaturi sczute (-30)
Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instruciuni
speciale, car nu sunt coninute in acest manual de operare.
Crucioarele proiectate pentru funcionarea in sale
frigorifice sunt marcate cu simbolul alturat (*)
44

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 6
6.1. OBLIGAIILE DESERVENTULUI STIVUITORIST
6.1.1 Sarcinile principale ale stivuitoristului nainte de nceperea lucrului
sunt urmtoarele:
- s nu manevreze stivuitorul n stare de oboseal sau sub influena alcoolului;
- s controleze starea tehnic a utilajului i funcionarea componentelor de securitate
vizual si prin manevrare
- sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin;
- sa verifice starea lamelor, cadrului si cilindrului, cruciorului, lanurilor;
- verificarea pneurilor;
- verificarea instalaiei de semnalizare electrica si acustica;
- verificai frna de mana (frna de parcare).
- verificai frna de picior (frna de serviciu)
- verificai frna de mers inapoi; frnarea si accelerare;
- n cazul n care constat un defect pe care nu poate s-l remedieze singur, nu va pune
utilajul n funciune i va anuna echipa de ntreinere i reparaii pentru remedierea
defectului.
-verificai starea, uzura, tensiunea si ungerea lanurilor de incarcare,lanul de incarcare
nu trebuie sa fie deteriorata;
- sa scrie in Registru de evidenta a supravegherii stivuitorului starea tehnica a utilajului.
6.1.2 Sarcinile principale ale stivuitoristului in timpul lucrului sunt
urmtoarele:
- s circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat la 250-300 mm de sol i cu
catargul nclinat spre spate;
- s circule cu sarcina ridicat numai lng stiv;
- s nu efectueze porniri, frnri i opriri brute pentru a evita pericolul de rsturnare;
- pentru evitarea pierderii de ncrctur i producerea de avarii i accidente,
stivuitoristul trebuie s urmreasc tot timpul configuraia traseului i obstacolele de pe
acesta;
- la transportul de mrfuri de dimensiuni mari care limiteaz vizibilitatea stivuitoristuli
manevrarea este permis numai prin dirijarea sa de ctre un nsoitor;
- viteza de circulaie a stivuitoarelor trebuie s fie redus pn la limita evitrii
producerii oricrui accidente sau avarii;
- n cazul manifestrii tendinei de pierdere a stabilitii (roile din spate se desprind
de pe sol) sarcina trebuie s fie cobort imediat;
- este interzis circulaia stivuitoarelor:
pe lng utilaje i instalaii, stive de materiale, la o distan mai mic de 0,5m;
n locuri aglomerate i treceri nguste unde nu se asigur gabarite de trecere
corespunztoare;
pe drumuri nentreinute i insuficient luminate;
- s nu permit persoanelor s staioneze sub sarcin sau la o distan mai mic
de 2,5 m de stivuitor, n timpul funcionrii acestuia;
45

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- n cazul constatrii unor defeciuni n timpul funcionrii, stivuitoritii sunt obligai s

opreasc lucrul i s aduc la cunotina echipei de ntreinere defeciunea
respectiv; lucrul se va rencepe numai dup nlturarea defeciunilor constatate;
- transportul cu stivuitorul a substanelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua
numai daca acestea sunt ambalate conform instruciunilor de ambalare i transport
specifice, pe care stivuitoritii sunt obligai s le cunoasc i s le respecte;
- s efectueze toate manevrele, cu sau fr sarcin, cu vitez redus i fr ocuri.
6.1.3. Sarcinile principale ale stivuitoristului dup terminarea lucrului
sunt urmtoarele:
- s descarce sarcina de pe furci;
- s deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos;
- s evite parcarea stivuitorului autopropulsat n pant; dac nu este posibil, acesta va fi
asigurat corespunztor (calare, pene etc);
- s pun catargul n poziie vertical;
- s coboare furcile pe sol.
- s aduc n poziia de"0" (de oprire) toate dispozitivele de comand;
- s trag frna de mn;
- sa scoata cheia din contact, sau sa intrerupa contactul
46

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 7
7.1. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR
7.1.1 NORME SI TEHNICI DE EXPLOATARE
7.1.2 MANEVRE PERMISE SI INTERZISE
- Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie s se fac n conformitate cu
prevederile prescripii tehnice, cu normele specifice de protecia muncii, instruciunile de
exploatare specifice stivuitorului respectiv i instruciunile interne elaborate de unitatea
deintoare.
- Este interzis funcionarea stivuitoarelor n cazul n care componentele de securitate
nu sunt n stare perfect de funcionare sau nu ndeplinesc condiiile tehnice
prevzute n documentat tehnic.
- Este interzis folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dect
sarcina maxima admis.
- Stivuitoarele la care sarcina este limitat prin condiii de form sau de gabarit, nu
poate funciona dac nu sunt ndeplinite condiiile respective.
- La ridicarea i transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de
carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conin clor, acid sulfuric i similare se
vor lua msuri speciale de protecia muncii. Toate manevrele se vor executa sub
supravegherea direct a unui cadru tehnic care rspunde de acest transport.
- In vederea evitrii producerii de accidente datorit organizrii necorespunztoare a
locurilor de munc, unitile deintoare de stivuitoare vor ntocmi instruciuni interne
de exploatare, pe baza specificului locurilor de munc, n care se vor preciza:
nlimea maxim a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare,
locurile destinate depozitrii, obligativitate amenajrii i ntreinerii corespunztoare
a cilor de acces i a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunztoare pentru
cile de transport i n general toate prevederile necesare pentru asigurarea
condiiilor de protecie a muncii.
- La stivuitoarele cu comand hidraulic, lichidul de lucru util izat trebuie s-i
pstreze toate proprietile n intervalul de temperatur cuprins ntre -20C i +40C,
s nu fie periculos din punct de vedere exploziv, s nu fie toxic i s nu duc la
coroziunea echipamentului.
- Este interzis a se executa ungerea, curirea, ntreinerea sau repararea
stivuitoarelor n timpul funcionrii lor.
- La stivuitoarele care manipuleaz obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate,
organele de manipulare trebuie s fie echipate cu un sptar vertical care s
mpiedice o eventual cdere sarcinii
sau a unei pri din sarcin peste
stivuitorist, atunci cnd catargul este nclinat ) maximum spre spate.
- Stivuitoarele trebuie s fie prevzute cu dispozitiv de blocare mpotriva folosirii de
ctre persoane neautorizate.
- Stivuitoristul nu trebuie s prseasc instalaia atunci cnd a ceasta are sarcina
ridicat.
- Cile de circulaie cu nclinare mai mare de 3" se vor marca.
47

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- La translatoare stivuitoare trebuie s fie respectate urmtoarele spaii de siguran:

- spaiul de siguran superior, pn la elementele cele mai de jos ale plafonului, s
fie de cel puin 75 mm;
- spaiul de siguran inferior, pn la podea, s fie de cel puin 50 mm;
- spaiul de siguran pe orizontal, fa de rafturi, s fie cel puin 50 mm.
7.1.1.2 Preluarea ncrcturii i depozitarea
Se ncarc numai paleii care nu depesc dimensiunile
standard
Este interzis ncrcarea paleilor deteriorai sau a altor
ncrcai care nu sunt bine stivuite.
ncrctura se poziioneaz n aa fel nct s nu
existe pericol ca aceasta s se mite sau s cad.
ncrctura se ncarc n aa fel nct lrgimea de
lucru s nu fie depit.
- Apropiai-v uor de raft, frnai uor i oprii
motostivuitorul faa raftului.
- Tragei frna de mn i poziionai furcile
Turnul trebuie pus n poziie vertical:
Manevrai maneta de nclinare a platformei spre nainte.
Ridicai platforma la nlimea de ncrcare necesar
Manevrai maneta de "Ridicare - Coborre" spre napoi.
Manevrai maneta de direcionare de mers spre nainte
- Eliberai frna de mn
- Conducei ncet
- La introducerea furcilor fii atent s nu deteriorai
raftul sau ncrctura.
- mpingei furcile ct mai bine sub ncrctur.
Oprii motostivuitorul din mers atunci cnd ncrctura
atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al ncrcturii
trebuie s fie la ntre furci.
- Tragei frna de mn
- Rificai furcile pn cnd ncrctura st pe furci.
- Manevrai maneta de direcionare a mersului spre napoi
- Fii atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergei
48

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
uor n mararier pn cnd ncrctura este scoas din

raft. Frnai uor.
- nclinai platforma spre spate
- Cobori ncrctura. Manevrai maneta de "RidicareCoborre" spre nainte i meninei distana de la pmnt.
Acum putei pleca de pe loc. Conducei atent i ncet n
curbele strnse! Accelerai i frnai ntotdeauna uor!
- La depozitarea ncrcturii ,v apropiai uor de raft cu
ncrctura lsat n jos, dup cum s-a specificat.
- Se permite intrarea n lift cu motostivuitorul numai cnd acesta are spaiu i
capacitate suficient i numai cu permisiune operatorului. n interiorul liftului,
motostivuitorul trebuie asigurat, astfel ca nici o parte a acestuia s nu vin n contact cu
pereii sau cu uile de la lift.
Aprinderea semnalizatoarelor*
Activai luminile de semnalizare prin apsarea pe butonul (5).
Luminile de control (4) se aprind.
Semnalizare stnga Butonul se mpinge nainte
Semnalizare dreapta Butonul se mpinge spre spate.
Activarea claxonului
Apsai butonul pentru activarea claxonului.
Aprinderea farurilor din fa
Apsai butonul pentru aprinderea farurilor din fa
49

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
7.1.2 MANEVRE PERMISE SI INTERZISE

7.1.2.1. CAUZELE DERANJAMENTELOR
7.1.2.1 Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor
Lent i fr ocuri ":
Toate micrile stivutorului, trebuie s se realizeze lent i fr ocuri. Acest lucru
se obine prin acionarea lent i progresiv a elementelor de comand a micrilor
(manete i pedale), fr a avea neaprat o legtur direct cu viteza de rulare aleas
de operator (mic - melc", respectiv mare).
Viteza oricrei micri comandate(electric sau hidraulic), poate fi maxim, cu
condiia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv ncetrii acesteia
printr-o decelerare progresiva.
Ergonomia comenzilor ":
Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acionate in
sensul ateptat" al micrilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea /
indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam);
centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau
dreapta pe direcia cinematica) ; nclinarea turnului se comanda prin maneta acionat
in sensul inclinarii (catre conductor sau dinspre conductor),etc.
Separarea secvenial a micrilor comandate , respectiv a observrilor
acestora":
- Conductorul va evita s comande simultan, micri cinematice pe care nu le
poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda deplasare-rulare n mar " ,n
timp ce comanda si coborrea furci"; pentru sigurana, in acest caz, va trebui sa
comande coborirea furcilor si numai dup ce aceasta micare a incetat (furcile in poziie
regulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).
Astfel va putea supraveghea secvenial ,succesiv, derularea fiecrei micri
comandate. Stivuitoristul poate s observe n acelai timp, mai multe micri comandate
simultan(sau suprapus) dei se mrete considerabil riscul accidentelor provocate de o
conducere defectuoas,provocat de oboseal i o atenie distributiv slbit - numai in
cazul in care micrile comandate simultan pot fi supravhegheate simultan (pe aceiai
parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan ridicare/coborire furci"
cu avansare/retragere turn" ,respectiv inclinare turn".
- Deasemenea, este foarte important ca la executarea micrii de rulare n mar a
autostivuitorului, n special pe poriunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit
pn la capt, astefel inct conductorul s supravegheze prin observaii succesive,
distanele ntre elementele de gabarit ale stivuitorului i obstacolele pe lng care
acesta trebuie s treac; conductorul va realiza acest lucru uitndu-se (de ex. n timpul
unui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al
autostivuitorului care se rotete (prima dat la muchia cabinei n sensul ntoarcerii,apoi la
muchia opus pe diagonal) i ,apoi, la direcia traseului pe care acesta urmeaz s -i
continue rulajul.
Cu alte cuvinte, uitndu-se succesiv unde trebuie, cnd trebuie i ct timp trebuie "
,conductorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguran mai mare,comanda
utilajului.
50

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Poziionarea corespunztoare a membrelor fata de elementele de comanda "

Acionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de
comanda, se face respectnd poziionarea corespunzatore fata de acestea: mina sting
pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la
pedala de acceleraie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de sigurana
(eventual pe pedala de acceleraie din sting).
Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de sigurana), practic
comanda micrii de rulare (mar) se realizeaz acionnd cu mna stng
volanul(direcia), respectiv cu piciorul drept cellalte dou pedale (frna i acceleraia),
succesiv; acest lucru nseamn c pot exista dou situaii (stri), pentru aceast
comand, stri care se exclud reciproc: fie starea n care electrostivuitorul ruleaz - caz
n care piciorul drept se afl pe acceleraie, fie starea n care electrostivuitorul st (este
n repaus) - caz n care piciorul drept se afl pe pedala de frn.
Pentru ca operaia de rulare s fie corect i sigur,conductorul de stivuitor va
sincroniza intensitatea manevrrii volanului cu intensitatea apsrii acceleraiei.
Control fata "
In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul
transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate.
In funcie de poziia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care
o are, comanda micrilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul
prtilor componente uor observabile din utilajului sau sarcina in micare, sa fie
reperate cit mai apropiat fata de obstacolele uor observabile, in asa fel incit celelalte
parti greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in coliziune.
Marul stivuitorului de tipul celui care se deplaseaz cu sarcina in dreapta
deserventului (FM 12/14, R14) , se va face ,de cele mai multe ori ,spre sting
deserventului ;deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat ,sau nepilotat doar in
fata paletului (de pe sol sau de pe raft).
Poziia verticala a catargului"
Poziia orizontal a furcilor stivuitorului, att de necesar la operaia de introducerescoatere a acestora sub europalet, precum i la aezarea (preluarea) sarcinii pe (de pe)
raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obine prin acionarea turnului
(catargului) n poziie vertical. Datorit poziiei sale de lucru n cabina stivuitorului,
conductorul utilajului nu poate aprecia vizual nclinarea catargului, pe care-l vede
frontal. De aceea, ntre cele dou poziii extreme de nclinare a catargului,precizate
(fixate) de nite limitatori, conductorul stivuitorului va comanda la sim" poziia
vertical a catargului.
La stivuitoarele cu furci retractabile ,comanda de nclinarea a catargului (maxim n
spate, necesara la operaia de coborre a sarcinii,precum i la transportul sarcinii),
respectiv de revenire la poziia vertical, se va executa numai atunci cnd acesta se afl
n poziie maxim retras, respectiv n centru de greutate din perimetrul de stabilitate
maxim a stivuitorului.
Depunerea (aezarea) i preluarea unui europalet la nlime sau la sol,se vor
executa cu catargul vertical,n poizitie avansat.
51

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
ATENIE: Transportai ncrctura numai cnd este

cobort. C ct ncrctura este mai ridicat cu
att stabilitate motostivuitorului este mai mic. Ridicai
sau cobori ncrctu pn
cnd
exist
spaiu
suficient de manevrare. ncrctu trebuie s fie n
aa fel poziionat nct s nu fie mpiedica
vizibilitatea oferului, n caz contrar manevrele se vor
face c spatele. n cazul n care nici acest lucru nu
este posibil o al persoan trebuie s de indicaiile de
manevrare. n acest caz se \. conduce numai cu vitez
redus, si cu foarte mare atenii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care
d indicaiile c manevrare nu mai este n raza vizual a oferului.
- Conducei numai cu platforma nclinat spre spate.
- Totdeauna accelerai i frnai fr bruschee! Evitai demarrile puternice i
opririle brute!
- Niciodat nu se parcheaz si nu se prsete stivuitorul cu incarcatura ridicata.
ATENIE: Nu conducei niciodat stivuitorul cu ncrctura care s depeasc

marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la mpingtoare laterale sau la platforme
de ridicare lateral).
52

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Condusul n pante (urcu, cobor)

La conducerea pe drumuri n pant, ncrctura trebuie poziionat pe
partea dinspre captul furcilor. Se accept numai ofajul n pantele care sunt
accesibile traficului i care au o siguran determinat. oferul trebuie s se asigure
i el c panta este aderent. Nu se accept ntoarcerea sau parcarea n pante sau n
apropierea acestora. La coborrea pantelor, se conduce cu vitez redus.
7.1.2.1. DEFECTE CAUZE REMEDII

Filtrul de ulei*
- Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curai filtrul sau nlocuii uleiul, conform cu
instruciunile de ntreinere.
Lichidul de frn
- Nivelul lichidului de frn este sczut. Verificai nivelul lichidului de frn dup
cum este descris n instruciunile de ntreinere i completai dup necesitate.
Periile de crbune ale motorului
- Verificai / nlocuii periile de crbune ale motorului sau gene ratorului dup
cum se descrie n instruciunile de folosire.
Temperatura lichidului de rcire
- Temperatura lichidului de rcire este prea mare.
Cauza: Nivelul lichidului de rcire este foarte mic, ventilatorul electric sau
termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart.
Filtru de impuriti
- nchidei motorul, completai cu lichid de rcire n conformitate cu
instruciunile de curire ale radiatorului.
Temperatura motorului / alternatorului
- Motor sau generator supranclzit.
- Oprii lucrul, permitei rcirea. Nu pornii contactul.
- Curii sau nlocuii filtrul dup cum indic instruciunile de ntreinere.
Filtrul de aer
- Cartuul filtrului de aer este spart.
- nlocuii elementul n conformitate cu instruciunile de ntreinere.
Presiune ulei
- Presiunea uleiului este foarte sczut.
- Cauz: Supranclzire, nivel sczut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de
vscozitate.
- Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completai sau
schimbai uleiul conform instruciunilor de ntreinere.
OBS : Alte defeciuni pot fi posibile.
53

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
7.2. ORGANIZAREA EXPLOATRII,CARTEA

STIVUITORULUI,REGISTRUL DE EVIDENTA A
EXPLOATRII
7.2.1ORGANIZAREA EXPLOATRII
Pentru funcionarea n condiii de siguran, stivuitoarele vor fi supuse unui regim
special d supraveghere n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice i ale
instruciunilor d exploatare elaborate de productor.
Unitile care dein i/sau exploateaz stivuitoare sunt direct rspunztoare pentru
funcionare, acestora n condiii de siguran.
n vederea aplicrii prevederilor prezentei prescripii tehnice, privind securitatea n
funcionarei stivuitoarelor, unitile care folosesc aceste instalaii vor numi personal
tehnic, ingineri tehnicieni de specialitate, n raport cu numrul i complexitatea
instalaiilor, care vor fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT (modelul autorizaiei este
conform anexei K PT R3 2003).
Personalul autorizat rspunde mpreun cu conducerea unitilor menionate de
luarea msurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripii tehnice privind
securitatea n funcionare a stivuitoarelor.
Responsabilul cu supravegherea i verificarea tehnic a instalaiilor (RSVTI),
autorizat de ISCIR-INSPECT IT, trebuie s posede cunotine teoretice i practice n
domeniul stivuitoarelor i are urmtoarele sarcini principale:
- s in evidena stivuitoarelor i s urmreasc efectuarea la termen a
verificrii tehnice oficiale fr de care acestea nu pot funciona;
- s urmreasc pregtirea stivuitoarelor i a sarcinilor de ncercare necesare
pentru verificrile tehnice oficiale i s participe la efectuarea lor;
- s supravegheze ca stivuitoarele s fie folosite n conformitate cu
prevederile prezentei prescripii tehnice, instruciunile de exploatare i normele
specifice de protecia muncii;
- s urmreasc realizarea la termen a dispoziiilor date prin procesele verbale ncheiate ci ocazia verificrii tehnice oficiale, s examineze n mod
regulat registrul de eviden supravegherii i s ia msuri pentru remedierea
imediat a defectelor semnalate;
- s interzic manevrarea stivuitoarelor de ctre persoane neautorizate;
- s efectueze instructajul profesional i de protecia muncii cu stivuitoritii, o dat
pe semestru;
- s organizeze reexaminarea periodic anual a stivuitoritilor i s participe
n comisia de reexaminare;
- s colaboreze la ntocmirea planului de ntreinere, revizii i reparai i i s
urmreasc ndeplinirea lui la termenele prevzute;
- s urmreasc efectuarea reparaiilor numai de ctre ageni economici
autorizai conform prevederilor prezentei prescripii tehnice;
- s urmreasc modul n care se asigur exploatarea stivuitoa relor n
toate seciile sat sectoarele i n toate schimburile de lucru;
- s in evidena stivuitoritilor autorizai.
54

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
7.2.2.CARTEA STIVUITORULUI
1) Cartea stivuitorului - partea tehnic, care va conine:
- indicaii privind marcarea;
- caracteristici tehnice de baz ale stivuitorului;
- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea i ridicarea sarcinii (limite de
utilizare condiii normale de utilizare, instruciuni de utilizare i mentenan);
- planuri i scheme necesare pentru :
- punerea n funciune;
- ntreinerea i inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc);
- verificarea funcionrii;
- reparare;
- instruciuni pentru :
- transportul stivuitorului i subansamblelor;
- montare i demontare;
- instalare i reglare;
- contraindicaii privind utilizarea stivuitorului;
- instruciuni de utilizare a stivuitorului n medii potenial explozive, cnd este cazul.
Aceast carte trebuie s fie redactat sau tradus n limba romn.
2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, n care se completeaz procesele-verbale
de verificri i de inspecie.
Cartea stivuitorului va fi completat cu documentaia de montaj (acolo unde este cazul),
ntocmit; de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
7.2.3. REGISTRUL DE EVIDENTA A EXPLOATRII

a) Pentru fiecare stivuitor, unitatea deintoare va ntocmi un registru de
eviden a supravegherii, n care stivuitoritii i eful echipei de ntreinere i revizie
sunt obligai s scrie sub semntur toate observaiile avute asupra stivuitorului
respectiv. De asemenea, vor nscrie sub semntur remedierii care se execut ca
urmare a observaiilor precum i descrierea succint a reparaiilor.
Stivuitoritii vor consemna observaiile avute la preluarea stivuitorului, n timpul
lucrului (dac est cazul) i la predarea acestuia sau la ncetarea lucrului. Dac nu au
nimic de semnalat vor meniona in scris acest lucru la preluarea i la predarea
stivuitorului.
n registrul de eviden a supravegherii se vor nscrie, de asemenea, sub
semntur dispoziiile pentru oprirea stivuitoarelor din funciune, ca urmare a unor
deficiene care afecteaz sigurana i funcionare, inclusiv natura deficienelor
respective.
b) Registrul de eviden a supravegherii se va ntocmi dup modelul
prezentat n mai jos, se va numerota, nurui i viza de ctre conducerea unitii
deintoare.
Registrul se va pstra n bune condiii. RSVTI va verifica i viza acest registru
periodic, cel puin o dat pe semestru.
55

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
A. 1 Pe copert se vor meniona urmtoarele:

1)
REGISTRU DE EVIDEN A SUPRAVEGHERII
2)
Denumirea i adresa unitii deintoare
3)
Numrul i anul fabricaiei stivuitorului
4)
Numrul de nregistrare n evidena unitii deintoare
5)
Caracteristicile tehnice principale ale stivuitorului
6)
Periodicitatea stabilit pentru lucrrile de ntreinere , revizie periodic i
revizie general
A.2 n interior se vor nscrie, pe coloane :
1)
"Numrul curent
2)
Data
3)
Operaiile de ntreinere, revizie periodic, revizie general efectuate,
precum i, dup caz. constatarea unor deficiene sau deranjamente n timpul exploatrii
4)
Principalele lucrri executate, ca urmare celor de la punctul 3)
5)
Numele, prenumele i semntura persoanei care a constatat deficiene
sau deranjamente ale stivuitorului
6)
Numele, prenumele i semntura persoanei responsabile pentru
efectuarea lucrrilor de ntreinere, revizie periodic, revizie general sau pentru
nlturarea deficienelor i deranjamentelor constatate n timpul exploatrii
7)
Semntura RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT
8)
Observaii
A.3
Pe ultima pagin se vor scrie :
Se certific de noi c prezentul registru, nuruit, conine ................ pagini
numerotate
(n cifre i Litere).
56

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 8
8.1.NTREINEREA .REVIZIA, REPARAIA SI VERIFICAREA TEHNICA
OFICIALA
8.1.1 NTREINEREA REVIZIA SI REPARAREA STIVUITORULUI
- ntreinerea i revizia periodic a stivuitoarelor trebuie s fie efectuate de o unitate
autorizat de ISCIR-INSPECT IT, care are n componen personal calificat i instruit n
acest scop compus din mecanici, lctui i electricieni cu o practic de cel puin 2 ani n
meserie, constituii n echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni, ingineri).
b) pentru efectuarea operaiilor de ntreinere i revizie se determin starea tehnic a
stivuitorului principalele operaii ce urmeaz a se efectua. Acestea constau n general
din:
- curirea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului i al strii tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de frnare i de direcie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea strii de uzur a lagrelor i a bunei funcionri a sistemului de ungere;
- ungerea i gresarea pieselor supuse frecrii, conform schemei de ungere;
- verificarea funcionrii i etaneitii circuitelor hidraulice;
- verificarea funcionrii componentelor de securitate i reglarea acestora;
- verificarea funcionrii mecanismelor stivuitorului i remedierea sau nlocuire
subansamblelor uzate;
- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;
- strngerea elementelor de mbinare, a articulaiilor, a dopurilor de golire i de control,
al piulielor jenilor i verificarea fixrii tampoanelor i a opritoarelor;
- verificarea instalaiei electrice de comand i semnalizare;
- verificarea roilor de rulare i a strii pneurilor.
c)
ntreinerea i revizia prii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul
scos complet dintre rafturi, de pe o platform fix prevzut cu balustrade de
protecie.
d)
Periodicitatea i volumul lucrrilor de ntreinere i revizie sunt stabilite n funcie de
complexitatea stivuitorului, regimul de funcionare i condiiile de mediu n care
lucreaz.
e)
Evidena lucrrilor de ntreinere i revizie se va ine ntr-un registru ntocmit conform
modelului de mai jos.
f)
Operaiile de ntreinere i revizie executate se vor consemna n registrul de viden
supravegherii stivuitorului sub semntur.
- ntreinere dup necesitate (exemplu) curirea stivuitorului
Necesitatea curirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se folosete cu medii
agresive precum apa srata, fertilizatori, chimicale, ciment etc, curai temeinic stivuitorul
dup fiecare folosire a lui.
Aburul fierbinte sau soluiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea mai mare
atenie! In caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din lagre se va dizolva
si scurge afara. Fiindc gresarea din nou nu mai este posibila, rezultatul va fi distrugerea
lagrelor.
57

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
In timpul curirii nu proiectai jetul direct pe instalaia electrica si nici pe materialul izolator
sau acoperiti-le in prealabil.
Cnd curirea se face cu aer comprimat, indepartati murdria rau mirositoare cu un
curatitor rece
Unitatea de transmisie
- Verificai cutia de viteze de zgomote si scurgeri.
- Verificai,nivelul uleiului din cutia de viteze; umplei, daca este necesar.
- Verificai fixarea ferma a imbinarilor cu uruburi (respectai momentul de strngere al
racordului)
- Verificai starea si uzura rotii motoare.
- Verificai fixarea rotii de traciune, a uruburilor rotii si a cauciucului.
- Verificai periile de crbune si schimbati-le daca este cazul.
- Aspirai praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin
uzura periilor de crbune sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de
protecie )
- Verificai zgomotele in funcionare ale lagrelor motorului de transmisie; schimbati-le
daca este cazul.
Directia
- Verificai mobilitatea si uzura lagrelor plcii turnante.
- Verificai tensiunea din lanul de direcie.
- Verificai mobilitatea direciei, cnd vehiculul este calat.
- Verificai reglarea corecta a sistemului de direcie prin controlul funcionarii
- Verificai periile de crbune ale motorului de direcie si schimbati-le daca este cazul.
- Aspirai praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin
protecie).
- Verificai zgomotele in funcionare ale lagrelor motorului de direcie; schimbati-le daca
este cazul.
- Reglai roata de direcie (volanul). Verificai mecanismul limitator.
Frnele
- Verificai performantele si reglajul frnelor de parcare si de picior.
- Verificai frna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent).
- Verificai grosimea si starea garniturii de frna; schimbati-o daca este necesar.
- Verificai jocul frnrii; reglai, daca e nevoie.
- Aspirai particulele rezultate din uzura garniturii de frna cu aer comprimat de joasa
presiune far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de
frna sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de protecie).
- Verificai nivelul lichidului de frna din rezervor si umplei pana sus, daca este cazul.
- Verificai valorile de decelerare ale frnei (cu un dinamometru, de exemplu) dup fiecare
nou reglare a forei de frnare.
Saiul
- Verificai starea si funcionarea intrerupatoarelor de sfrit de cursa si a intrerupatoarelor
limitatoare
- Verificai starea si funcionarea (mobilitatea) capotei, a uilor si a capacelor.
- Verificai vizual protecia de deasupra capului.
- Verificai de uzura inele de ghidare ale cruciorului retractabil.
58

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- Verificai starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale cruciorului retractabil.

- Verificai uzura cruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale.
Dispozitive de ridicare
- Verificai funcionarea si etaneitatea cilindrului elevator.
- Verificai starea, ungerea si tensiunea in lanuri.
- Verificai corecta funcionare a rolelor de lan.
- Verificai uzura ghidajelor si a suprafeelor stlpului.
- Verificai starea rolelor de lan.
- Verificai starea si reglajul rolelor stlpului si a culisoarelor.
- Verificai vizual furcile de fisuri sau indoiri.
- Verificai ca mecanismul furcilor sa funcioneze perfect.
- In cazul stlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificai
suprafeele glisante si ungei.
- Verificai starea si mobilitatea cruciorului (platformei) de incarcare.
- Verificai uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale.
- Verificai jocul si uurina in funcionare a tuturor articulaiilor dispozitivului de nclinare.
- Verificai funcionarea cilindrului de nclinare; verificai etaneitatea acestuia.
- Verificai jocul si uurina in funcionare a tuturor articulaiilor dispozitivului de translaie
(deplasare).
- Verificai funcionarea cilindrului de translaie (deplasare); verificai etaneitatea acestuia.
Rotile
- Verificai starea, fixarea si uzura (aderenta) roilor de incarcare.
- Verificai mobilitatea rotii mobile.
Echipamentul electric
- Verificai starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei.
- Bateria:
Msurai tensiunea bateriei (cu sarcina)
Msurai izolaia tvii
Verificai nivelul acidului
- Verificai funcionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasrii, accelerrii, schimbrii
direciei de mers.
- Verificai fixarea tuturor conexiunilor si prizelor.
- Verificai daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este
necesar.
- Verificai valorile siguranelor.
Echipamentul hidraulic
- Verificai etaneitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca
este cazul.
- Verificai daca motoarele pompelor funcioneaz zgomotos.
- Verificai periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul.
- Aspirati praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin
protecie).
- Curai sau schimbai filtrul uleiului hidraulic.
- Verificai nivelul uleiului din rezervor, umplei pana sus daca este cazul.
- Ungei lanurile de direcie cu vaselina cu mai multe utilizri - la fiecare 3 luni
59

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- Ungei palierul traversei basculante cu o vaselina cu multiple utilizri - la fiecare 12 luni

- Ungei toate prile in micare - la fiecare 3 luni
- Schimbai lichidul de frna - la fiecare 12 luni
- Schimbai uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni
- Schimbai uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni
- Pulverizai lanurile - la fiecare 3 luni
- Ungei rulmenii rotii mobile - la fiecare 12 luni
- Protejai impotriva coroziunii suprafeele de translaie ale stlpului,aplicnd o pelicula de
vaselina - la fiecare 3 luni
- In cazul stlpului sau al furcilor cu deplasare laterala: Ungei suprafeele glisante cu
vaselina cu multiple intrebuintari- la fiecare 3 luni
- Ungei suprafeele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari- la
fiecare 3 luni
Dispozitive de comanda si de sigurana
- Verificai dispozitivele de sigurana in funcie de echipament; reparati-le daca este cazul.
- Verificai starea si funcionarea tuturor dispozitivelor de comanda
- Verificai starea scaunului oferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si
fixarea.
Plcutele
- Verificai existenta si lizibilitatea tuturor plcutelor de identificare, de instruciuni si cu
capacitatea de ncarcare.
8.1.2. REPARAREA STIVUITORULUI

- Condiia de baz pe care trebuie s o satisfac repararea stivuitoarelor este asigurarea
funciona n condiii de securitate pe toat perioada de utilizare.
- Repararea stivuitoarelor trebuie s fie fcut de ageni economici care dispun de
mijloacele tehnice corespunztoare i sunt autorizai de ISCIR-INSPECT IT.
- Documentaia tehnic pentru repararea stivuitoarelor se va elabora de ctre proiectani
autorizai (ISCIR-INSPECT, n limitele i condiiile prevzute de lege. Proiectantul
rspunde de alegerea corect a soluiilor constructive, de alegerea materialelor, de
calculul de rezisten al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit condiiilor de funcionare
date, precum i de stabilirea metodei* i volumului de verificare dup reparare.
- Reparatorul rspunde de alegerea corect a procedeelor tehnologice de execuie i de
calitile execuiei i a materialelor folosite, n conformitate cu prevederile prezentei
prescripii tehnice, prevederile documentaiei tehnice pentru reparare i cu instruciunile de
reparare a stivuitoarelor.
- Condiiile privind autorizarea reparatorilor precum i obligaiile i responsabilitile ce le
revin sunt prevzute n PTR3 -2003.
- Autorizaia de a repara stivuitoare nu este necesar atunci cnd reparaia se
efectueaz de productorul instalaiei.
- In cadrul lucrrilor de reparare a stivuitoarelor trebuie s fie folosit personal calificat i
instruit anume n acest scop.
- Se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea avariilor i
accidentelor la
executare lucrrilor de reparaii.
- La lucrrile de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de Securitate si
Sanatate in Munca i Normei Tehnice pentru prevenirea i stingerea incendiilor valabile
pe teritoriul Romniei.
60

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
8.1.3 VERIFICAREA TEHHNICA OFICIALA INCERCARI STATICE SI

DINAMICE, AUTORIZATIA DE FUNCTIONARE, VERIFICARI
PERIODIICE LA SCADENTA
8.1.3.1. Generaliti - autorizaia de funcionare
- Stivuitoarele pot fi puse n funciune numai dup obinerea autorizaiei de funcionare n
urma unei verificri tehnice oficiale efectuate n conformitate cu prevederile prezentei
prescripii tehnice.
- Stivuitoarele vor fi nregistrate n evidena tehnic a ISCIR-INSPECT IT, iar verificarea
tehnic oficial va fi efectuat de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de
RSVTI al uniti deintoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT.
- Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a stivuitoarelor, beneficiarul de acord, dup
caz, cu unitatea de montaj trebuie s solicite n scris la ISCIR-INSPECT IT, efectuarea
verificrii. Totodat, va prezenta urmtoarea documentaie:
- cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz. n cazul
instalaiilor importate se va prezenta i documentul/dovada de luare n eviden eliberat()
de ISCIR- INSPECT la efectuarea importului;
- declaraia de conformitate a stivuitorului;
- procesul-verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare.
- Documentaia va fi nregistrat la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul:
- fie data cert la care urmeaz s se efectueze verificarea de ctre inspectorul de
specialitate ISCIR - INSPECT IT;
- fie acordul scris n vederea verificrii i eliberrii autorizaiei de ctre RSVTI, din
cadrul unitii deintoare.
- Documentaia incomplet va fi napoiat unitii deintoare pentru a fi completat, iar
data verificrii va fi stabilit n condiiile artate anterior, dup completarea acesteia.
- Instalaiile care necesit montare la locul de funcionare vor fi pregtite i prezentate la
verificarea vederea autorizrii funcionrii de ctre unitatea care execut montajul. La
verificare trebuie s participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrrilor din unitatea
de montaj respectiv.
8.1.3.2. VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA LA PRIMA PUNERE IN

FUNCIUNE
8.1.3.2.1
nainte de nceperea verificrii se va face instructajul de securitate
in munca persoanelor participante, de ctre deintorul stivuitorului. Celelalte
persoane vor fi ndeprtate din raza lui de aciune.
Verificarea va fi condus, dup caz, de ctre inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT sau de ctre RSVTI .autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
8.1.3.2.2.
Verificarea tehnic oficial trebuie s stabileasc dac :
exist cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz;
exist declaraia de conformitate a stivuitorului;
exist procesul - verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare;
61

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
stivuitorul a fost executat, echipat, montat i instalat n conformitate cu

prevederile prezentei prescripii tehnice;
stivuitorul supus la ncercri a corespuns i funcioneaz normal;
este asigurat ntreinerea i revizia de ctre o unitate autorizat;
personalul de manevrare este instruit i autorizat;
construcia metalic i mbinrile acesteia nu prezint defecte vizibile;
instalaia electric este echipat cu dispozitivele de protecie necesare i
prevzut cu inscripionrile corespunztoare;
sunt prevzute pe stivuitor: plac cu sarcina maxim admis, inscripionri de
avertizare i plcue de fabricaie.
Acestea trebuie s corespund cu stivuitorul prezentat pentru verificri.
8.1.3.2.3.
Verificarea tehnic oficial const din:
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;
b) ncercri n gol;
c) ncercri n sarcin:
- statice;
- inamice;
d) ncercri de stabilitate;
e) alte ncercri.
a) ncercrile n gol se efectueaz prin acionarea mecanismelor stivuitorului, fr sarcin.
Cu aceast ocazie se verific i funcionarea componentelor de securitate, cu excepia
limitatorului de sarcin.
b) ncercarea static se efectueaz cu o suprasarcin cu 25% mai mare dect sarcina
nominal, ridicat le 100 mm de sol, timp de 10 minute, i numai dac verificrile i
ncercrile anterioare au avut rezultate corespunztoare. Dac mecanismul de ridicare
nu a fost dimensionat n acest scop, ncercarea se va face indicndu-se suprasarcina
de 10% i adugndu-se fr ocuri diferena pn la valoarea suprasarcinii cu care
trebuie s fie verificat stivuitorul.
Nu este admis deformaia permanent a structurii portante (furci, mese, catarg, coloan).
Pentru aceast ncercare se vor lua msuri speciale n vederea evitrii pericolului de
rsturnare (legare ci lanuri, cabluri ctc).
Dac la ncercarea static stivuitorul s-a comportat corespunztor se va trece la
efectuarea ncercrilor dinamice.
c) ncercrile dinamice se execut cu sarcina nominal. Micrile se vor executa n felul
urmtor:
- separat pentru fiecare micare a stivuitorului;
- porniri i opriri pentru fiecare micare;
- lent i fr ocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu nlimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea
corespunztoare capacitii stivuitorului Ia nlimea de ridicare maxim. Se urmrete ca
prinderea furcilor s nu permit:
- o dezagare nedorit (n special n timpul coborrii, dac furca se izbete de un
obstacol);
- o alunecare lateral liber (nefuncionalitatea dispozitivului de zvorre).
Sarcina nominal ridicat la orice nlime cu catargul n poziie vertical trebuie s-i
mentin nlimea.
62

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Coborrea de la sine a sarcinii nominale, n timp de 10 minute, nu trebuie s depeasc:

- 20 mm n cazul palanului dublu;
- 30 mm n cazul palanului triplu;
- 40 mm n cazul palanului cvadruplu;
- 100 mm n cazul acionrilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborre a sarcinii, n cazul scderii brute a presiunii fluidului
de lucru, s face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborre a sarcinii va fi limitat
de ctre o component de securitate la maximum 30 m/min.
Verificarea funcionrii limitatorului de sarcin, care const dintr-o supap care
acioneaz n czu creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizeaz
prin ncercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% dect sarcina nominal.
Se vor verifica scprile de fluid ale sistemului hidraulic.
Translatoarelor stivuitoare li se verific suplimentar funcionarea paracztoarelor cu o
suprasarcin cu 10% mai mare dect sarcina nominal.
ncercarea const n simularea creterii vitezei de coborre a mecanismului de stivuire
care trebuie s comande acionarea paracztoarelor. Paracztoarele trebuie s
acioneze sigur i simultan pe glisierele coloanei att la creterea vitezei de coborre
peste limitele admise ct i n cazul ruperii cablului de traciune.
In cazul translatoarelor stivuitoare, care n locul paracztoarelor au n componen o
frn de siguran (de avarie), se verific nchiderea ei n mod automat sub aciunea
limitatorului de vitez
d) ncercrile de stabilitate se realizeaz prin coborrea sarcinii nominale i oprirea brusc
a acestei micri, care nu trebuie s provoace rsturnarea stivuitorului.
Dac n cartea stivuitorului nu se precizeaz nclinarea maxim admis a terenului
pe care poate circula acesta, se vor efectua ncercrile de stabilitate n conformitate cu
prevederile standardelor n vigoare.
8.1.3.2.4. Concluziile verificrii tehnice oficiale
- Autorizarea de funcionare se acord numai dac rezultatele verificrii tehnice oficiale
satisfac prevederile prescripii tehnice R3-2003, printr-un proces-verbal , n care se
consemneaz parametrii de funcionare aprobai, precum i data urmtoarei verificri (luna
i anul), care nu va fi mai mare de patru ani.
- Pentru instalaiile a cror verificare a fost ncredinat RSVTI al deintorului, autorizat de
ISCIR-INSPECT IT, unitatea deintoare, va transmite o copie a procesului verbal i fia
de eviden la ISCIR-INSPECT IT solicitnd odat cu aceasta nregistrarea instalaiei n
evidena tehnic a ISCIR-INSPECI IT i comunicarea numrului de nregistrare. ISCIRINSPECT IT va comunica unitii deintoare numrul de nregistrare n cel mult 7 zile de
Ia data solicitrii.
- Unitatea deintoare are obligaia de a ridica de la ISCIR-INSPECT IT cartea stivuitorului
partea de exploatare, n cel mult 30 de zile de Ia data nregistrrii.
- Evidena stivuitoarelor va fi inut de ctre unitile deintoare ntr-un registru al crui
model este prezentat mai jos:
Numr
nregistrare
Locul funcionrii
instalaiei (secia,
localitatea, strada,
nr., sector, jude)
Denumirea
instalaiei,
parametrii
principali
Nr. de
fabricaie sau
inventar/an de
fabricaie
63
Unitatea
constructoare
Proces
verbal/autorizaie
funcionare/dala
autorizrii
Scadena
urmtoarei
verificri
Obs.

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- Unitatea deintoare este obligat s pstreze n bune condiiuni cartea stivuitoruluipartea de exploatare la care se va ataa documentaia tehnic.
- Este interzis acordarea autorizrii de funcionare cu condiia nlturrii ulterioare a
unor deficiene care afecteaz securitatea n funcionare.
- Deficienele menionate n procesul-verbal de autorizare trebuie s fie remediate n
termenele stabilite
Nendeplinirea dispoziiilor date prin procesul-verbal atrage dup sine anularea
autorizaiei de funcionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.
- Se interzice acordarea autorizaiei de funcionare n urmtoarele cazuri:
- cartea stivuitorului i documentaia de montaj (dup caz) lipsesc sau sunt
incomplete;
- componentele de securitate funcioneaz defectuos;
- frnele mecanismelor funcioneaz defectuos;
- protecia mpotriva tensiunilor de atingere nu este asigurat, crend pericol
de electrocutare
- lipsesc sau nu funcioneaz dispozitivele de semnalizare optice sau
acustice;
- instalaia electric este executat defectuos, prezentnd pericol de
electrocutare;
- modul de fixare al elementelor de rezisten, cablurilor, lanurilor sau altor
dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunztor, putnd favoriza
producerea de avarii sau accidente;
- se constat fisuri n structura portant a stivuitorului;
- sunt slbite mbinrile principale ale construciei metalice;
- exist deformaii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcia metalic;
- la ncercrile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obinut rezultate
corespunztoare;
- calea de rulare prezint erpuiri, denivelri, pante peste limitele admise;
- stabilitatea stivuitorului nu este asigurat;
- instalaia hidraulic prezint scpri de fluid.
De asemenea, nu se acord autorizaia de funcionare dac se constat la verificare
orice alte deficiene care pot genera avarii i accidente sau dac stivuitoristul nu este
autorizat.
- Cu ocazia verificrii periodice, dac se consider necesar, va fi examinat i pregtirea
profesional: comportarea n serviciu a stivuitoristului autorizat, fcndu-se, dac este
cazul, i meniunii respective n carnetul de autorizare.
- Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul de a efectua verificri tehnice
prin sondaj, neprogramate, la toate stivuitoarele supuse prevederilor prezentei
prescripii tehnice precum si de a efectua verificri prin sondaj asupra modului n care
reparatorii, ntreintorii i deintori respect prevederile prezentei prescripii tehnice.
- De asemenea, personalul responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic a
instalaiilor (RSVTI) i personalul tehnic de specialitate responsabil cu supravegherea
lucrrilor de ntreinere ai detintorului au dreptul de a efectua verificri tehnice
inopinate la stivuitoarele aflate n exploatare, lund, dup caz, msurile necesare pentru
respectarea prevederilor prezentei prescripii tehnice.
- Examinrile i ncercrile periodice nu trebuie s fie mai dure dect cele cerute
naintede punerea i funciune a stivuitorului. Aceste ncercri nu trebuie, prin repetarea
64

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
lor, s cauzeze uzura excesiv sau scderea rezistenei care ar duce la diminuarea
securitii stivuitorului.
- Autorizarea de funcionare n continuare se va acorda numai dac la verificrile tehnice
i ncercrile efectuate se constat ndeplinirea tuturor cerinelor de securitate prevzute
n prezenta prescripia tehnic. Rezultatele verificrii tehnice se vor consemna ntr-un
proces-verbal din cartea stivuitorului - partea de exploatare, n cazul n care verificarea se
face de ctre RSVTI, un exemplar al procesului-verbal de verificare se va nainta imediat
la ISCIR-INSPECT IT n a crei raz de activitate se afl stivuitorul.
- n situaia n care inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT nu s-a putut prezenta
din motive obiective la data stabilit, se va stabili de comun acord cu deintorul o nou
dat de verificare. Dace nici la aceast dat inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT nu s-a prezentat, RSVTI va proceda la verificarea tehnic a stivuitorului
fr nici o alt comunicare.
Este interzis funcionarea stivuitorului cu scadena de verificare depit.
- Este interzis acordarea autorizaiei de funcionare cu condiia nlturrii ulterioare a
unor deficiene care afecteaz securitatea n funcionare sau n cazurile menionate la
pct. 3.2.4.1 (lit.g).
- Dac motivul neacordrii autorizaiei de funcionare este o deficien care afecteaz
stabilitatea stivuitorului se va proceda, n afar de oprirea din funcionare, i la
demontarea stivuitorului n vederea reparrii.
65

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 9
AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE
9.1.AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE
9.1.1. Cauzele avariilor si accidentelor
Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcionare, prezint unele
particulariti, datorita:
- duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , cnd
pregtirile care se fac nainte de punerea in funciune a instalaiei de ridicat sunt in
majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte sczut, uneori sunt chiar neglijabile;
- duratei scurte de lucru, la un obiect, cnd sunt necesare deplasri repetate ale
instalaiilor de ridicat, in consecina apar la aceste solicitri suplimentare, datorita
manipulrilor transporturilor care fac sa se reduc din capacitatea lor de funcionare;
- condiiilor diferite de lucru de la un antier la altul , de la o zona la alta (din punct de
vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaii la care trebuie sa participe
stivuitoarele; contribuie la grbirea procesului de uzura al acestora.
Principalele particulariti prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor
si accidentelor ci sa atrag in mod deosebit atenia ca ele se pot produce, dar in acelai
timp pot fi evitate, experienta acumulata pana acum , in domeniul folosirii instalaiilor de
ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta
asupra modului de utilizare exista si o mare sigurana in lucru.
Gruparea avariilor si accidentelor
Dup natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fr accidente umane.
Att avariile cu accidente umane cat si cele fr accidente umane, dup cauzele care
le-au produs, se pe grupa astfel:
- avarii cauzate de personalul de deservire
- avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor
- avarii datorate unor instalaii de ridicat necorespunzatoare
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
- Avarii cauzate de personalul de deservire
Aceste avarii pot fi mprite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit.
- avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav,
obosit, n stare de ebrietate, stare deprimata),
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de
ntreinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit).
- Avarii cauzate de exploatarea neraionala a stivuitoarelor
- avarii produse datorita nerespectrii prescripiilor tehnice - condiii de lucru
- depirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici
constructivi
- montajul necorespunztor al instalaiilor de ridicat prin nerespectarea indicaiilor de
montaj
66

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- nerespectarea ntreinerilor si reviziilor periodice de meninerea strii tehnice

normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectrii instruciunilor de
supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cu
cele date de prescripiile tehnice proprii ale fiecrei instalaii de ridicat.
- nerespectarea obligaiilor generale de lucru cu stivuitoarele
- nerespectarea obligaiilor nainte de nceperea lucrului, in timpul lucrului si la
terminarea acestuia de ctre personalul de deservire - neefectuarea verificrilor si
controlului zilnic si periodic.
- Avariile cauzate de folosirea unor instalaii de ridicat necorespunztoare
- avarii produse datorita unor defeciuni la instalaia electrica
- prin meninerea in lucru a unor instalaii improvizate
- lucrul cu dispozitive de protecie, de sigurana si semnalizare defecte
- meninerea n exploatare a mecanismelor cu frne electromagnetice sau
electrohidraulice nereglate, defecte, etc.
- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei
- avarii produse datorita unor defeciuni ale mecanismelor
- sisteme de frnare nereglate sau defecte(centuri de frna sau saboi, ferodou uzat,
cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului)
- sisteme de acionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a cror
capacitate a sczut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.)
- transmisii cu funcionare anormala (roti dinate uzate, arbori solicitai in timp peste
limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.)
- avarii produse datorita unor defeciuni ale construciei metalice
- tensiuni si deformaii remanente , in special in zonele sudate
- deformaii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravntuirilor si altor elemente
neremediate n timp
- fisuri vizibile si invizibile nesesizate att la elementele construciei metalice cat si la
cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta.
- Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare
Aceste cauze pot fi :
- aciunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevzute (rafale de vnt
puternice explozii, etc.)
- calamiti ( alunecri de teren, cutremure, inundaii) in zonele de lucru ale
instalaiilor de ridicat
- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice,
ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora dup un anumit numr de cicluri
de lucru
- tamponri in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje
Dup cum se poate constata cu uurina si din gruparea avariilor, cauzele producerii
acestora se pot grupa astfel:
a) cauze dependente de aciunea personalului de deservire (exploatare, asistenta
tehnica, control urmrire si supraveghere)
b) cauze independente de aciunea personalului de deservire ( aciunea unor sarcini
neprevzute calamiti, defecte ascunse in material)
c) cauze combinate, adic aciunea simultana in diverse proporii care contribuie la
avarierea instalaiei de ridicat
67

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
OBSERVAII:
- Este necesar de la nceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a unui
accident concura mai muli factori: rareori acetia acioneaz in mod singular, cum ar fi
avariile si accidentele provocate de calamiti, seisme, explozii, etc.
- In toate cazurile insa, aciunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau
indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu excepia
perioadelor de repaus in care acesta lipsete.
- Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele
producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcie de gravitate, locul corect pe
care l ocup fiecare factor sau grupa de factori de influenta.
- S-a fcut precizarea ca subiectul, adic omul ( cu mici excepii) ia parte direct sau
indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele
producerii lor.
- Respectarea ntocmai a unor reguli, instruciuni, norme prescrise reprezint fidelitatea
practica a unei gndiri, a unor condiii care au stat la baza conceperii si proiectrii
instalaiei de ridicat, reprezint ceea ce se cheam premisele unei funcionari sigure,
ndelungate a acesteia.
- Orice abatere de la aceste reguli, instruciuni sau norme s-a soldat cu avarii sau
accidente unele mai grave, altele nensemnate, n funcie de proporia sau mrimea
abaterilor.
Cauze dependente de aciunea personalului de deservire
Aceste cauze sunt dependente de :
- organizarea locului de lucru , necorespunztoare, cerinelor tehnice de funcionare
a stivuitoarelor
- amplasarea pe terenuri ale cror capacitate portanta este sub nivelul admisibil
- execuia cailor de rulare cu abateri mai mari dect cele normale prescrise n cartea
tehnica sau instruciunile de supraveghere tehnica
- exploatarea acestor cai de rulare fr o dotare corespunztoare cu dispozitive de
protecie sigurana ( opritori , tampoane , impamantare)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fr stabilirea prealabila a
tehnologiei lucrrilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate
toate datele necesare unei execuii in deplina sigurana a lucrrilor de construcii - montaj
- folosirea unor stivuitoare necorespunztoare, a cror stare tehnica se afla mult sub
nivelul normal, adic instalaia de ridicat prezint defeciuni vizibile
- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat
- personal de exploatare
- personal de ntreinere si reparaii utilizarea stivuitoarelor in condiii diferite de
prescripiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR
- depirea sarcinii nominale
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau
de legat improvizate, neverificate sau necorespunztoare din punct de vedere al
capacitii formei sau modului de prindere
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reelelor electrice de nalta
tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunztoare,
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeai suprafaa de lucru sau obiectiv, fara
luarea masurilor corespunztoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,
68

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a
se lua msurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare,
- folosirea stivuitoarelor cnd viteza vntului depete limitele prescrise , fie in
cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parial) fara a cunoate in prealabil
tehnologia de montaj , particularitile acesteia,
- comandarea efecturii simultane a unor operaii in timpul lucrului fara a fi permisa
prin notificare tehnica sau instruciunile proprii de exploatare.
- Cauze independente de aciunea personalului de deservire
Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale cror cauze nu depind si nu
pot fi influenate de aciunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rar
ntlnita si depinde de mrimea sau modul de acionare a unor sarcini neprevzute , a
efectelor date de anumite defeciuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de
aciunea personalului de deservire pot fi :
- aciunea vntului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , aciune care nu
poate fi prevzuta sau prentmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziie
corespunztoare a instalaie de ridicat , astfel nct efectul sa se reduc la minim; va trebui
insa ca la baza amplasri stivuitoarelor sa stea datele statistice care evideniaz pe o
perioada mai lunga de timp, apariia rafalelor, direcia si intensitatea lor.
- calamiti, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor
cauze din afara sferei de activitate.
- defecte ascunse in materialicete defeciuni apar dup un nr. de ore de funcionare,
formnd zona de slaba rezistenta, care cedeaz la majoritatea cazurilor fara a putea fi
semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte periculoase.
Sunt tot att de periculoase si defectele ascunse, care provoac zone de slaba
rezistenta iar diagonalele construciei metalice dar care sesizate la timp pot fi nlturate
prin nlocuirea acestora
Defectele ascunse provoac, la solicitri in timp , deformaii sau chiar fisuri. Cauzele
menionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele
apar mai rar comparativ cu cele dependente de aciunea personalului de deservire a
stivuitorului. Totui ele pot apare cu urmri chiar foarte grave.
- Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor
Cnd se analizeaz cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit
accident , se constata sunt legate de mai muli factori, se face aprecierea ca , exista o
cauza care reprezint cu pondere influen cea mai mare , nsoit si de alte cauze mai
puin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grbirea
efectului producerii avariei.
In ambele exemple cauzele se datoresc n aceeai msura organizrii
necorespunztoare a locului de munca, nerespectrii instruciunilor, normelor de
supraveghere tehnica, utilizrii stivuitoarelor n condiii diferite de prescripiile tehnice
proprii ale acestora.
9.1.2.MASURI PENTRU EVITAREA SI PREVENIREA AVARIILOR SI
ACCIDENTELOR
extras din normele generale si specifice de securitate in munca si PT ISCIR R3
2003
69

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- Este interzisa ridicarea sau coborrea furcilor(cu sau fr sarcin) n timpul deplasrii
autostivuitorului.
- In timpul transportului cu autostivuitorul, precum i la ridicarea/coborrea furcilor
(ncrcate sau nu), nici o persoana nu are voie s staioneze la o distant mai mic de
2,5[m] de utilaj si n nici un caz. sub sarcina ridicat.
- In cazul n care ncrcarea mpiedic vizibilitatea conductorului,acesta va fi dirijata
de o alta persoana.
- Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus si cu mult atenie,
numai dup ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat c nu sunt persoane n
apropiere.
- Este interzisa s se transporte persoane in cabine, pe scrile i pe prile laterale ale
mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe
furci, pe paletele goale sau ncrcate;
- Riscul de vtmare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat
datorita aprtorilor laterale de cauciuc.
- Stivuitoristul va verifica prezente acestor aprtori pe ambele pari laterale ale
stivuitorului cu turn retractabil si care se deplaseaz cu sarcina in dreapata
conductorului.
- Cderea mrfurilor neasigurate pe palet ; deserventul este protejat de grilajul utilajului
- Este interzisa manipularea (descrcarea / ncrcarea) sarcinii de ctre muncitori,cnd
aceasta este suspendata pe furci.
- Ca msura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate :
- Stivuitoristul are obligaia s utilizeze ,dac este cazul mijloace de blocare a zonei de
manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa n zonele laterale fat
de utilaj pt. culoarul sau zona de manevr aglomerat, n scopul delimitrii i izolrii
acestor spaii de accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina
ieirea acestuia din ghidaje
Mrfurile (lzi, cutii, etc) ncrcate pe paleti, trebuie s formeze o stiv uniform,
centrat si asigurata fata de palet; pentru ca mrfurile s nu se deplaseze n timpul
manevrelor de deplasare sau urcare/coborre, acestea se vor asigura si ancora cu
benzi elastice speciale si/sau folie.
- Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de ctre persoane a cror vrst
a depit 18 ani.
- Autorizarea acestora se face pe baza de colarizare si verificare a cunotinelor
conform prevederilor din prescripiile tehnice ISCIR n vigoare.
- n timpul exploatrii,conductorul este obligat s poarte asupra sa autorizaia de
stivuitorist
Conductorii de stivuitoare trebuie s respecte urmtoarele:
- S cunoasc si s aplice ntocmai prevederile prescripiilor tehnice-colecia ISCIR si
ale instruciunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost autorizat
si car este autorizat s funcioneze.
- S nu transporte persoane in cabine, pe scrile i prile laterale ale acesteia, pe
lest, pe furci, pe paletele goale sau ncrcate;
- S asigure stabilitatea si sigurana ncrcturii;
- S nu permit persoanelor strine s conduc utilajul;
- Cheia de la ntreruptorul principal se va pstra de ctre conductorul
70

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
autostivuitorului; este interzis predarea acestei chei persoanelor strine; la prsirea

temporar a autostivuitorului, conductorul acestuia va deconecta curentul electric prin
scoaterea cheii de la ntreruptorul principal.
- S evite pornirea sau oprirea brusc, pentru a preveni cderea sarcinilor sau
rsturnarea utilajului .
- S controleze starea tehnica a utilajului, s verifice dac sistemul hidraulic, cel de
frnare, de direcie, de semnalizare si dispozitivele de siguran funcioneaz corect,
fcnd probe de lucru (ridicare - coborre sarcin, nclinare nainte napoi a catargului,
etc.).
- S utilizeze , dac este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cu nsemnul
"Accesul interzis", pe care le va amplasa n zonele laterale fat de utilaj pe culoarul sau
zona de manevr aglomerat, n scopul delimitrii i izolrii acestor spaii de accesul
persoanelor.
- S se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunotinelor n
faa comisiei din cadrul magazinului.
- La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate urmtoarele:
a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului,obosii
sau care au primit sanciuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de
conducere;
b. Este interzisa utilizarea stivuitoarelor cu stare de ntreinere necorespunztoare
(sistemul de frnare, de direcie si de semnalizare defect, respectiv scurgere carburani si
lubrifiani, lipsa buoanelor de la rezervor,etc.) ;
c. Este interzis ridicarea persoanelor cu stivuitorul ,in afara situaiilor cnd se
folosete echipamentul tehnic adiional autorizat in acest scop.
d. Stivuitoarele cu stare tehnica necorespunztoare sau care prezint defeciuni la
cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare.
e. In cazul cnd se constata unele defeciuni in funcionarea stivuitoarelor (zgomote
suspecte, scntei la electromotoare precum si alte fenomene neobinuite in funcionare
mecanismului de acionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor ansambluri)
conductorii sunt rugai sa opreasc lucrul si sa aduc la cunotina despre aceasta
conductorului locului de munca. Lucrul se va rencepe numai dup nlturare defeciunilor
constatate.
- Mrfurile (lzi,cutii, etc.) ncrcate pe palei, trebuie s formeze o stiv uniform, centrat
si asigurat fat de palet; pentru ca mrfurile s nu se deplaseze n timpul manevrelor de
deplasare sau urcare/coborre,acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice
speciale. Conductorul autostivuitorului va verifica nainte de manevrare, ndeplinirea
acestor condiii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fr elemente lips sau
deterioate) fiindu-i interzis s execute cu autostivuitorul manevrele de
deplasare,urcare/coborre a sarcinilor,n alte condiii.
- Incrctura care se transport sau se ridic, trebuie s fie uniform distribuit pe suprafaa
paletului si s aibe greutatea,respectiv poziia centrului de greutate, corespunztoare
indicaiilor din diagrama de sarcini afiat n cabina utilajului.
- In cazul n care apare tendina de pierdere a stabilitii utilajului, se va cobor imediat
sarcina pe sol lundu-se msurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.
- Inainte de a cobori ncrctura, se va examina cu atenie terenul pe care urmeaz a se
aeza sau stivui, acesta trebuind s fie curat si eliberat de orice obstacol.
- Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie fcuta lent, fr
71

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
smucituri si viteza redusa .

- In cazul n care ncrcarea mpiedic vizibilitatea conductorului, acesta va fi dirijat de o
alt persoan.
- Pentru realizarea unei vizibiliti maxime, deplasare a (marsul) electrostivuitorului cu cu
sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcia "longitudinal a utilajului "(paralel cu
furcile), n sensul "sting conductorului. Sensul "dreapta conductorului" este admis
numai in fata stivei (raftului).
- Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul nainte"; mersul,,napoi " este
permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieirilor din locuri inguste, precum si la
coborirea de sarcina a pantelor, conform prevederilor crii tehnice.
- Este interzis ncrcarea autostivuitorului peste sarcina admis a capacitii de ridicare.
Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus si cu mult atenie, numai dup
ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat c nu sunt persoane n apropiere. Este
interzisa manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de ctre muncitori, cnd aceasta
este suspendata pe furci.
- Circulaia autostivuitoarelor se va face pe cile de acces stabilite si marcate n acest
sens. Pentru evitarea deraprii, cile de acces vor fi curtate, n permanent de urme de
ulei,carburani si noroi. Pe timp de iarn, cile de acces din exterior, se vor pstra
curtate, sau presrate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc).
- Viteza de deplasare trebuie adaptat la condiiile drumului. Aceasta nu va depi
10[km/h] pe cile de acces, 5 [km/h] n interiorul magaziilor i 2-3 [km/h],n locurile nguste,
conform normelor interne ale fiecarei societati.
- In timpul mersului este interzis urcarea sau coborrea de pe autostivuitor, precum si
efecuarea unor manevre de degajare a spaiului sau culoarului de deplasare a utilajului
(nlturarea din drum a unor crucioare sau obstacole,deschiderea uilor sau porilor de
acces,etc). In timpul transportului cu autostivuitorul,precum si la ridicarea /coborirea
furcilor(ncrcate sau nu), nici o persoan nu are voie s staioneze la o distant mai mic
de 2,5[m] de utilaj si, n nici un caz, sub sarcina ridicat.
Este interzis s se ridice si s se transporte sarcinile, numai pe vrful furcilor. Este
interzis transportul cu autostivuitorul prin trre direct a materialelor sau utilajelor,cu
excepia celor prevzute cu sniei;
Transportarea paletilor, suprapusi, este permis numai dac sunt asigurate
stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depit capacitatea de ridicare.
Este interzis ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fr sarcin) n timpul deplasrii
autostivuitorului.
- Transportul cu autostivuitorul a substanelor toxice, caustice, explozive, etc. se va
efectua numai dac acestea sunt ambalate conform instruciunilor de ambalare si
transport specifice si legale,pe care conductorii utilajului sunt obligai s Ic cunoasc si s
le respecte.
- Transportul carburanilor cu autostivuitorul este permis numai n butoaie metalice. Este
interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantitate, n vase ca: damigene,
gleti sau alte recipiente descoperite.
- Cnd se manevreaz motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau cnd este utilizat
lama de deszpezire, se va lucra cu vitez redus si cu mult atenie. Dac este cazul,se
vor folosi,n mod corespunztor, lanurile antiderapante din dotare.
- Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lzi, vitrine etc ) trebuie
transportau direct pe furcile utilajului, lundu-se masuri suplimentare de asigurare contra
72

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
cderii sau alunecrii, precum si masuri de interzicere a staionarii si circulaiei

persoanelor in raza de manevra a stivuitorului.
- Se interzice lsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de
acumulatoare electrostivuitorului.
- Este interzisa pornirea unui stivuitor prin mpingere cu furcile de ctre alt autostivuitor.
- Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei
defeciuni, avnd sarcina ridicata.
- Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaie de semnalizare acustica, optica,
precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopii sau pe ceata
- Periodic, pe baza graficului si a instruciunilor de exploatare, se va revizui starea de
funcionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frnare, de direcie, de
semnalizare si stabilitatea.
- Lucrrile de ntreinere si reparaii ale stivuitoarelor, trebuie executate numai de ctre
personal specializat, care va consemna n registre speciale (ISCIR), fiecare intervenie de
acest gen, ct si lucrrile de verificare tehnic periodic, cel puin o dat pe sptmn,
sau conform cri tehnice a utilajului.
- Conductorilor de autosti vuitoare le este interzisa staionarea in zona de aciune a
mijloacelor de ridicat.
- In timpul deplasrii conductorul stivuitorului va pstra fa de utilajul din fa o distant
care sa-i permit, in cazul c acesta oprete sau i schimb direcia de mers,evitarea unei
coliziuni.
- Se interzice depirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate n mers.
Distanta n urma acestora trebuie s fie de minim 10[m].
- Este interzis s se conduc autostivuitorul cu o singur mn.
- Conductorului de autostivuitor i este interzis s angajeze discuii n timp ce
manevreaz utilajul
- Se interzice conductorului de autostivuitor s prseasc utilajul cu sarcina ridicat. La
prsirea oportun a utilajului,se va lsa sarcina pe sol,se va trage frna de mn si se va
scoate cheia din contact,
- In cazul n care autostivuitorul se defecteaz, avnd sarcina ridicat, nainte de
remedierea defeciunilor, conductorul trebuie s ia msuri de nlturare a persoanelor din
zona periculoas; prezenta utilajului defect trebuie semnalizat.
- Este interzis punerea n micare si conducerea de la sol a autostivuitorului, mai puin a
transpaletului stivuitor.
- Este interzis frnarea sau pornirea brusc a utilajului,n special cu sarcina ridicat
pentru evitarea rsturnrii. Frnarea brusc este permis pentru evitarea accidentelor si
numai atunci cnd sarcina este n poziie cobort.
- Utilizarea n aer liber a stivuitoarelor trebuie interzisa atunci cnd condiiile meteorologice
se deterioreaz pana la punctul n care se pericliteaz utilizarea n condiii de securitate a
ephip ameitului, expunndu-se angajaii la riscuri.
- Se vor lua masuri de protecie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajai n
particular
- Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acionare a stivuitoarelor,
trebuie s meninute n permanent curate, n scopul prevenirii alunecrilor. Se interzice
orice fel de reparaie, curire sau ungere n timpul funcionrii autostivuitorului.
73

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
CAPITOLUL 10
10.1. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARIE / ACCIDENT.
10.1.1. Anunarea accidentelor
In afara obligaiilor care decurg din normele de protecie a muncii, in caz de
accidente :
- Deintorul sau cel care are n folosin stivuitoare are obligaia s anune imediat
ISCIR-INSPECT IT n raza creia se afl stivuitoarele avariile si accidentele de persoane
n timpul funcionrii, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax etc), n vederea efecturii
cercetrilor tehnice necesare i obligatorii.
- Deintorul sau cel care utilizeaz stivuitorul este obligat s ia toate msurile
necesare astfel ca situai; produs de avarie sau n timpul accidentului s rmn
nemodificat pn la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR - INSPECT IT, cu
excepia cazului cnd situaia respectiv ar pune n pericol viaa persoanelor sau ar crea
alte situaii periculoase.
Atunci cnd este necesar s se modifice starea de fapt din momentul avariei sau
accidentului, deintorii stivuitorului va face fotografii sau schie ale locului unde s-a produs
avaria sau accidentul.
- n vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deintorul
stivuitorului va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive
precum i probe de materiale, conform dispoziiilor consemnate n procesul-verbal de
constatare.
- Dac avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unor defeciuni ale stivuitorului
acesta se va scoate din funciune. Repunerea lui n exploatare se va face dup o reparare
i o verificare tehnic oficial complet.
74

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
10.1.2. Masuri de prim ajutor in caz de avarii incendiu si in caz de

accidente, la stivuitoare
10.1.2.1 La accidente din cauze mecanice
In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a rnilor ce sau produs bineneles cu materiale corespunztoare (spirt, tinctura de iod, etc.) si se
apeleaz la primul post de prim ajutor pentru ngrijiri.
In cazul cderii de la nlime , se va da persoanei accidentate sa miroas spirt, oet
sau amoniac innd-o culcata in poziie orizontala , cu capul lsat puin in jos.
Se desfac nasturii si se slbete cureaua , se dezleag ireturile de la nclminte
Mana sau piciorul care se presupune a fi fracturate in cdere , se imobilizeaz cu proptele
subiri, susinute de un bandaj.
Ridicarea accidentatului trebuie sa se fac cu foart multa grija , trei-patru persoane
ii vor ridica uor , cu deosebita bgare de seama ca sa nu se produc hemoragie interna.
Transportul persoanei accidentate trebuie sa se fac pe targa si printr-un mijloc de
transport cu suspensie perfecta , preferabil cu ambulanta sau salvarea.
10.1.2.2 La accidente provocate de cauze electrice
i cazul electrocutrilor , se deosebesc trei grade ale aciunii vtmtoare produse de
curentul electric.
- In cazul electrocutrilor de gradul I - curentul electric provoac numai o sperietura,
un lein sau un soc nervos. in acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru
persoana accidentata.
- n cazul electrocutrilor de gradul II - curentul electric provoac contracia
muchilor, nct omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.
- In electrocutri de gradul III - curentul provoac paralizia unui grup de muchi
producnd, uneori, ncetarea respiraiei. Daca aciunea curentului electric dureaz cteva
minute , ncetarea respiraiei poate provoca moartea persoanei accidentate.
Electrocutatul trebuie tratat ca un necat sau ca o persoana asfixiata dei nu respira
si nu-i bate inima , totui accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte
aparenta. Viata accidentatului depinde in cea mai mare msura de urgenta cu care i se va
acorda primul ajutor.
Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesita multa prevedere si multa
prezenta de spirit. Se precizeaz ca atingerea unui om aflat sub curent electric , fara a se
lua masuri de prevedere , este foarte primejdioasa pentru viata persoanei care vrea sa-i
vina in ajutor, deoarece corpul omenesc este bun conductor de electricitate.
Prima operaiune in cadrul electrocutrii consta in :
- ntreruperea imediata a curentului electric de la ntreruptorul principal, comutator ,
etc.
- tierea firelor (conductoare electrice) numai cate unul si numai cu unelte speciale,
prevzute cu mnere izolate
- ndeprtarea firelor rupte si czute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic
si uscat o scndura , un bat sau un alt corp ru conductor de electricitate.
75

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
Daca nu se poate ntrerupe curentul electric se procedeaz astfel:

- la tensiune joasa
Se asigura nti o buna izolare a minilor si a picioarelor persoanei care da ajutor ,
fata de accidentat, instalaia electrica si pmnt. Aceasta se realizeaz cu mnui de
cauciuc, sau in lipsa acestora prin nfurarea minilor intr-o bucata de postav uscat,
mneca hainei sau pulpana hainei, toate acestea trebuind sa fie perfect uscate; pentru
izolarea picioarelor persoana care da primul ajutor trebuie sa foloseasc cizme de cauciuc
sau galoi, sau in lipsa acestora-o scndura bine uscata.
Dup ce s-au luat masurile de prevedere menionate mai nainte, se apuca
accidentatul de prile hainei care sunt mai ndeprtate de corp (de exemplu de poalele
hainei). Nu trebuie atinsa nclmintea accidentatului, att timp cat persoana accidentata
se afla sub curent, se recomanda sa se lucreze pe cat posibil - numai cu o singura
mana ( preferabil numai cu mana dreapta); cealalt mana a persoanei care da ajutor
trebuie sa fie libera.
- la tensiune nalta:
Se scurtcircuiteaz conductele liniei aeriene , aruncnd peste ele o sarma ; se pune
mai nti un capt al srmei la pmnt, apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu
care se afla in atingere accidentatul.
Daca persoana accidentata se afla la nlim, trebuie luate masuri de prentmpinare
a lovirii prin cdere-se iau masuri ca accidentatul sa cada pe un obiect moale(plasa sau
saltea) sau sa fie prins in brae. Apoi se ntrerupe curentul electric;de asemenea se iau
masuri ca accidentatul sa fie legat si apoi sa fie cobort la pamant ca sa nu cada liber.
Fiecare secunda fiind preioasa pentru salvarea vieii accidentatului, trebuie sa i se
dea primul ajutor chiar la locul accidentului fara a se atepta sosirea medicului. Se aeaz
accidentatul pe un loc izolat, de preferina nu pe pamant sau pe ciment. I se scot hainele
care-1 incomodeaz, se desfac gulerul, cureaua, fularul, bretelele; se curata gura de
snge sau de mucoziti si se scot protezele din gura. Daca gura este ncletata, se
introduce intre masele-in colturile gurii-coada unei linguri sau o scndura si i se
descleteaz dinii cu grija sa nu i se rup. Se ndeprteaz persoanele care sunt de
prisos, asigurndu-se astfel aer accidentatului. Daca limba a czut prea adnc in fundul
gurii, ea trebuie scoasa, apucnd-o cu o batista sau cu un aparat special. Dup ce s-au
pus in practica masurile indicate mai nainte, se ncepe imediat respiraia artificiala. In
acest scop se aeaz accidentatul cu fata in jos, cu o mana in prelungirea corpului si cu
cealalt mana ndoita pe care se aeaz capul ntors intr-o parte, aa nct gura si nasul
sa nu ating suprafaa de reazem (podeaua). Se pune sub pieptul accidentatului un sul
fcut din haine, paie sau alte obiecte moi si uoare sa se evite fractura oaselor.
10.1.3 DISCIPLINA IN MUNCA, RESPECTAREA LEGISLAIEI, A

PRESCRIPIILOR TEHNICE-COLECIA ISCIR, A NORMELOR DE
TEHNICA SECURITII MUNCII.
1. Verificri periodice
- Persoanele autorizate, au obligaia s se prezinte din doi n doi ani la examinarea
medical, prezentnd rezultatul comisiei. Pentru mprosptarea cunotinelor profesionale,
persoanele autorizate conform prezentei anexe vor fi instruite periodic, odat cu
76

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
instructajul
de
protecia
muncii,
de
ctre
personalul
tehnic
de
specialitate desemnat pentru acest scop de ctre conducerea agentului economic
deintor de stivuitoare, iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate ntr-un procesverbal.
- Persoanele autorizate, vor fi examinate anual pentru verificarea cunotinelor
profesionale i a deprinderilor practice de ctre o comisie numit de conducerea agentului
economic deintor la care acestea i desfoar activitatea.
Din comisie va face parte responsabilul cu supravegherea i verificarea tehnic a
instalaiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR-INSPECTIT. Rezultatele examinrilor vor fi
consemnate ntr-un proces verbal de verificare.
- Persoanelor autorizate care nu se prezint la examinrile anuale sau n urma examinrii
nu obin rezultate corespunztoare, nu li se va acorda viza anual i li se va interzice
manevrarea stivuitoarelor.
- Persoanele care au ntrerupt practicarea efectiv a activitii de stivuitorist pentru care
sunt autorizate mai mult de un an pot s reia practicarea activitii respective numai cu
condiia respectrii prevederilor PT R3 - 2003.
- Persoanelor autorizate transferate de la ali ageni economici deintori li se poate
ncredina manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai dup
efectuarea unui instructaj de specialitate i a unei practici de acomodare de minimum 16
ore, n raport cu complexitatea stivuitorului i numai dup examinarea acestora conform
prevederilor .
- Trecerea de la manevrarea unui tip stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor, se
face n urma examinrii stivuitoristului de ctre comisia tehnic a unitii deintoare, n
baza unui instructaj teoretic i a unei practici de acomodare de minimum 24 ore pe noul tip
de instalaie. Examinarea se va face de ctre comisia tehnic prevzut.
- Rezultatele tuturor examinrilor vor fi consemnate n procese-verbale i n autorizaie, la
rubricile respective.
- Personalul autorizat, este obligat s poarte permanent autorizaia asupra sa, n timpul
serviciului. Lipsa autorizaiei, la verificarea efectuat de organele stabilite de prezentele
prescripii tehnice, este echivalent cu exploatarea neautorizat a stivuitoarelor i se
sancioneaz conform prevederilor legale.
- Carnetele de autorizare de stivuitorist eliberate pentru grupa a-IV-a din vechea
prescripie tehnic CR 5-2000 rmn valabile n continuare i sunt echivalente cu noile
carnete de autorizare eliberate conform prevederilor prezentei anexe.
- n cazul uzurii avansate sau deteriorrii accidentale a carnetului de autorizare, n baza
unei cereri scrise i motivate i cu condiia depunerii autorizaiei uzate, ISCIR-INSPECT IT
poate elibera un alt carnet de autorizare.
- Orice modificare, adugire sau terstur n carnetul de autorizare fcut de persoane
neautorizate sau neoperat n evidena unitii ISCIR-INSPECT IT emitente i fr
semntura i tampila celui care a efectuat-o atrage dup sine anularea carnetului de
autorizare.
- Nerespectarea prevederilor PTR3-2003, se sancioneaz conform legislaiei n vigoare.
10.1.4. Sancionarea personalului autorizat

- Personalul autorizat n conformitate cu prezenta anex, poate fi verificat de ctre
77

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, precum i de organele n drept din unitatea

deintoare (conducerea unitii, RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT, responsabilul tehnic
cu supravegherea lucrrilor de ntreinere i revizie), la locul de munc, n timpul exercitrii
activitilor de manevrare a stivuitoarelor, cu privire la modul cum i ndeplinete sarcinile i
cum aplic cunotinele practice i teoretice.
- Verificarea se va face n prezena RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT i a altor persoane
competente delegate de conducerea unitii. n cazul cnd n urma verificrii se constat
deficiene tehnice la stivuitoare, datorate modului de manevrare , sau alte abateri care
pericliteaz sigurana lor n funcionare, n funcie de gravitatea faptelor constatate, se vor
lua urmtoarele msuri:
a) - sesizarea conducerii unitii deintoare pentru aplicarea de sanciuni prevzute n
regulamentul de ordine interioar;
b) - consemnarea n carnetul de autorizare a abaterii constatate:
c) - aplicarea unei amenzi, n cazul cnd abaterea se ncadreaz n legislaia de
stabilire i sancionare a contraveniilor, n vigoare;
d) - retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, dup gravitatea
abaterii comise;
e) - retragerea definitiv a carnetului dup comiterea a 5 abateri consemnate n carnet.
Abaterile consemnate n carnet vor fi aduse la cunotina ISCIR-INSPECT IT emitent
spre a fi operate n evidena sa. Msurile de la aliniatele "a" i "b" se vor lua pe baz de
proces - verbal ntocmit de cei care constat abateri (organele indicate mai sus).
Msurile de la aliniatele "c", "d" i "e" se vor aplica de ctre ISCIR-INSPECT IT, pe
baza procesului-verbal ncheiat de ctre inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT cu
ocazia verificrii; msurile indicate la aliniatele "d" i "e" se vor face cunoscute n scris celor
interesai i trebuie s fie validate de conducerea ISCIR-INSPECT IT. Deciziile de aplicare a
msurilor indicate la aliniatele "d" i "e" pot fi contestate de ctre cei sancionai n termen de
15 zile de la comunicarea lor, la conducerea ISCIR-INSPECT IT al crei inspector de
specialitate a iniiat sancionarea.
- Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR-INSPECT IT care le-a eliberat.
- In cazul cnd personalul autorizat se prezint la serviciu sub influena alcoolului sau
conduce instalaia necorespunztor, astfel nct pericliteaz sigurana n exploatare,
conducerea unitii n afar de sanciunile prevzute n regulamentul de ordine interioar,
poate propune retragerea carnetul de autorizare pe termen limitat sau definitiv; retragerea
definitiv a carnetului de autorizare, eliberat de ISCIR-INSPECT IT, devine definitiv numai
dup confirmarea scris, transmis de ISCIR- INSPECT IT unitii deintoare care a iniiat
aceast msur de sancionare.
10.1.3. LEGISLAIE, REGULAMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

- Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor.
Hotrrea Guvernului nr. 1340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat.
- Legea nr.319/2006 a SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
78

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
- Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.

- Instruciuni proprii de securitate i sntate a muncii pentru transportul intern.
- Primul ajutor la locul accidentului.
- Decret 400/1981.
- Prevenire si Protectie, Situatii de Urgenta
- PT R1 2003 ISCIR
- Legea 64/21 martie 2008 ISCIR
- Hotararea nr. 1340 din 27.12.200 ISCIR
- Hotararea 182 din 9 martie 2005 ISCIR
- PT CR 8 2009 ISCIR
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
OGR nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor,aprobat cu modificri i
completare prin Legea nr. 3 75/2002 .
Funcionarea n condiii de siguran a mecanismelor de ridicat, utilizarea lor raional de
ctre deintori ct i activitatea preventiv desfurat de organele de verificare ISCIR sunt
reglementate prin Decretul nr.587/24.10.1973, privind funcionarea n condiii de siguran a
instalaiilor sub presiune , instalaiilor de ridicat i aparatelor consumatoare de combustibil,
completat i revizuit de Decretul 417/1985.
Prescripiile tehnice pentru stivuitoare au fost elaborate sub conducerea ISCIR i conin
cerine tehnice privind montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea
tehnic. (Prescripiile PT R1/2003), aprobate cu Ordin de Ministru, sunt obligatorii pentru toi
cei care proiecteaz, construiesc, monteaz, repar, ntrein, exploateaz sau verific
macarale.
Din cuprinsul PT R3/2003 specificm:
Generaliti (scop,domeniu de aplicare, referine normative, termeni i definiii,
abrevieri)
Cerine eseniale de sntate i securitate ce trebuie s fie asigurate la proiectarea i
construirea stivuitoarelor i componentelor de securitate (dispoziii preliminare,
generaliti, riscuri, marcarea)
Proiectarea si fabricarea.
Introducerea pe pia a stivuitoarelor i componentelor de securitate.
Montarea i repararea( proiectarea,montarea,repararea).
Autorizarea de funcionare (generaliti, cartea stivuitorului, verificarea tehnic oficialconcluzii, verificarea tehnic programat si neprogramat).
Exploatarea(supravegherea, registrul de eviden a supravegherii, norme de
exploatare, manevrarea).
ntreinerea si revizia.
Avarii si accidente.
Dispoziii finale.
79

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
BIBLIOGRAFIE
Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor.

- Hotrrea Guvernului nr.1340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat.
PT R3 2003 ISCIR
- Legea 64/21 martie 2008 ISCIR
- Hotararea 182/9 martie 2005 ISCIR
- PT CR 8 2010 ISCIR
- Legea nr.319/2006 a SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
- Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.
- Primul ajutor la locul accidentului.
- Decret 400/1981.
- Prevenire si Protectie, Situatii de Urgenta
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
- OGR nr.129/2000 privind formarea profesional a adulilor,aprobat cu modificri i completare
prin Legea nr. 3 75/2002 .
- Din cuprinsul PT R3/2003 specificm:
Generaliti (scop,domeniu de aplicare, referine normative, termeni i definiii, abrevieri)
-
80

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
81

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
82

Telefon : 0721.140.791 / 0755.091.993
Fax : 031.401.53.58 / 031.816.28.31
83

Suport de Curs Stivuitoristi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Stivuitoristi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

BD. IULIU MANIU, NR. 186A

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

de lucrri i operaii tehnologice specializate de

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

macaraua n stare bun de funcionare n condiii de securitate. Capacitatea unui agent

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- contragreutate masa fixata in partea din spate a sasiului si destinata echilibrarii

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- intrerupator de securitate scaun sau pedala-intrerupator dispus astfel incat sa

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- troliu mecanism de ridicat prevazut cu un sistem de demultiplicare si cu un tambur

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- verificare tehnica periodica este o activitate solicitat de deintor, la intervale

1.2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, DESCRIEREA DETALIATA A

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

g) Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :

1.2.1. TIPURI DE STIVUITOARE

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

se produce debreierea i frnarea stivuitorului;

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

- instalaia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acionat direct de

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aezata pe platforma de transport a

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

sa ajung pana la 5500 mm.

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

Vom exemplifica n continuare doua tipuri de motostivuitoare:

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

Descriere - varianta joystick

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

1. Prghie cu brae egale

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

Al doilea motostivuitor H12/16/18 - 350 (LINDE Germania) alimentat cu gaz metan

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale

Maneta frnei de parcare

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

APARAT INDICATOR COMPUS

1. Contor pentru nr. ore de exploatare

5. Martor avertizare pentru presiunea

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

1.2.3 ELECTROSTIVUITOARE GENERALITATI

1.2.3.1 TIPURI DE ELECTROSTIVUITOARE

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcia este

II. Electrostivuitoarele de vagon

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea.

IV. Electrostivuitoare cu furci retractabile

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

permit virarea cu o raza exterioara ct mai mic. Antrenarea roilor(roii) motrice

V. Electrostivuitoare cu furca laterala

VI. Electrostivuitoare cu furca manuale

1.2.4.TRANSPALETE (CRUCIOARE - LIZA)

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

distribuie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posibila mecanizarea

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

Antrenarea - Un motor electric autoventilat antreneaz roata motrice prin

S.C. CALIFICARI DESERVENTI S.R.L.

VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE Germania)