Vasile Alecsandri - 1 mai

Acea zi mult frumoas, cea zi de neu

Cnd pentru-ntia oar amorul nfocat
Ne-a strns la snu-i dulce cu-o dulce-mbriare
i a depus pe frunte-i ntiul srutat!
Acea zi mult iubit, cnd tu, prin o minune,
Mi-ai dat renviere l-al dragostei altar,
Din suvenirul nostru n veci nu va apune,
Cci ea a fost hotarul trecutului amar!
Ea se mpodobise cu-al primverii soare
i se-ngna voioas cu frumuseea ta,
Dar tu-mi preai mai dulce i mai ncnttoare
Dect chiar primvara care ne ncnta.
O! ct erai atunce de alb i frumoas,
Cnd dorul tu, n ceruri zburnd cu-al meu suspin,
A izvort n ochii-i o rou luminoas
i te-a plecat pe snu-mi ca floarea unui crin!
O singur minut a mea -a ta fiin
S-au ntrunit n raiul fierbintei srutri,
Dar din acea minut cereasca Providena
Ar face-o venicie de scumpe desftri!
Att era de mare a noastr fericire,
C dac moartea crud, vznd ct ne iubim,
Voia atunci s curme a noastr vieuire
Am fi murit ferice, fr-a ti c murim!