Drept

(PROIECT)
(PROIECT)
Eduard Mihailov
DREPTURILE OMULUI
Studiu sociologic
in cadrul proiectului
Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in
domeniul drepturilor omului in Republica Moldova
Beneficiar: Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

Executant: Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS
(PROIECT)
Chisinau, 2004
SUMAR
Introducere/4
Metodologia de cercetare/5
1. Sumar executiv, concluzii si recomandari/6
2. Informatie generala/13
2.1. Respectarea drepturilor oamenilor de rand/13
2.2. Frecventa incalcarii drepturilor/14
2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent/15
2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova/16
2.5. Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de
conducere din Moldova/17
2.6. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des/20
2.7. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii
drepturilor omului/21
3. Informarea cu privire la drepturile omului/23
3.1. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei/23
3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului/25
3.3. Institutiile, organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului/25
3.4. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi
respectate/27
3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor/28
4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de
populatie/30
4.1. Dreptul la munca si protectia muncii/31
4.2. Dreptul la protectie sociala/33
4.3. Dreptul la un mediu sanatos/34
4.4. Dreptul la educatie/34
4.5. Dreptul la ocrotirea sanatatii/35
5.Agentii care incalca mai des drepturile unora dintre grupurile de populatie defavorizate/39
5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor/39
5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate/40
5.3. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata/42
5.4. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate/43
5.5. Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar
trebui sa beneficieze/44
6. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/46
6.1. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile
persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile/46
6.2. Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare/48
6.3. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de
catre reprezentantii diferitor institutii/49
6.4. Incalcarea drepturilor de catre institutii/51
2
(PROIECT)
6.5. Rolul administratiilor institutiilor, angajatii carora incalca drepturile/52
6.6. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in
Moldova/55
6.7. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor56
7. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova/60

7.1. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova60
7.2. Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului/60
7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova/62
8. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului/65
8.1. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/65
8.2. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/68
8.3. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin
implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului/69
8.4. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea
populatiei/70
FIGURI ADAUGATOARE/71
TABELE DE CORELATII /81
Capitolul 1. Informatie generala/81
Capitolul 2. Informarea cu privire la drepturile omului (Grafica e prezentata in text)/ 90
Capitolul 3 . Dreptul la viata, integritatea fizica si psihica/ 94
Capitolul 4. Dreptul la munca si protectia muncii / 96
Capitolul 5. Dreptul la protectie sociala / 99
Capitolul 6. Dreptul la ocrotirea sanatatii (prezentarea grafica in text) / 103
Capitolul 7. Dreptul la un mediu sanatos/104
Capitolul 8. Dreptul la informatie, libertatea opiniei si exprimarii/106
Capitolul 9. Dreptul la educatie/108
Capitolul 10. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/110
Capitolul 11. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Republica Moldova/115
(PROIECT)
Introducere
Cadrul general
Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS (CAISPP CIVIS) a
efectuat pentru Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare studiul sociologic Drepturile omului in
cadrul proiectului Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor
omului in Republica Moldova.
Raportul de fata reprezinta rezultatele unei investigatii sociologice in cadrul careia au fost aplicate doua
metode de cercetare:
1) metoda sondajului de opinie;
2) metoda discutiilor focalizate in grup;
Raportul dat cuprinde rezultatele obtinute prin ambele metodele mentionate.
Raportul de cercetare a fost intocmit de:
Eduard Mihailov
Figurile si tabele de corelatii au fost intocmit de:

Ruslan Sintov
Moderator al discutiilor focalizate in grup:

Georgeta Mihailov
Scopul si obiectivele studiului
Scopul cercetarii: studiul situatiei generale in domeniul respectarii drepturilor omului in Republica
Moldova.
Obiective:
-
Studiul opiniilor oamenilor despre faptul daca drepturile lor sunt respectate sau se incalca
Determinarea drepturilor ce se incalca mai frecvent
Stabilirea categoriilor de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai
des)
Studiul institutiilor (organizatiilor) ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine
incalca drepturile mai des)
Stabilirea institutiilor (organizatiilor ) de care depinde imbunatatirea situatiei (Parlament, Guvern,
ministere, sistemul de justitie, autoritatile publice locale la nivel de raion, administratia orasului
(satului), ONG-uri, biserica, sindicate etc.)
4
(PROIECT)
-
Determinarea actiunilor care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului

Evaluarea cunostintelor despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului
Evaluarea opiniilor despre posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului
Determinarea gradul de acces la informatie privind drepturile omului, modul in care se aduce la
cunostinta informatia despre drepturile omului
Stabilirea nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul respectiv
Evaluarea respectarii drepturilor persoanei la informare, la exprimare
Determinarea obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor
Determinarea consistentei informatie existente
Metodologia de cercetare
Sondaj de opinie national-reprezentativ
Volumul esantionului: 1100 persoane in varsta de la 18 ani si mai mult
Esantion: stratificat, probabilist, multistadial
Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, mediu rezidential (urban-rural), marimea localitatilor
urbane (4 tipuri), numarul de alegatori ai localitatilor rurale (4 tipuri de localitati rurale)
Esantionare: Volumele straturilor urbane si ale totalului pe regi uni (fostele judete) au fost calculate
proportional cu numarul populatiei in conformitate cu datele comunicate de Departamentul Statistica si
Sociologie al Republicii Moldova. Volumele straturilor rurale au fost calculate proportional cu numarul de
alegatori. Straturile au fost ajustate astfel incat fiecare strat sa contina cel putin 0,5% din esantion.
Regruparile au fost facute numai in cadrul aceleiasi regiuni.
Stadii de randomizare:
I. Localitatea: in cadrul straturilor ajustate, localitatile selectate (60) au fost stabilite in mod
intamplator, in baza unui tabel cu numere aleatoare.
II. Punctele de esantionare: fiecare localitate selectata a fost impartita in subdiviziuni aproximativ
egale; pentru fiecare dintre aceste localitati s-a stabilit un numar de puncte de esantionare care a
fost extras aleator, in baza unui tabel cu numere aleatoare, din numarul total de subdiviziuni.
III. Familia: numarul maximal de interviuri efectuat intr -un punct de esantionare a fost de 4.
Familiile in care s-au efectuat interviuri au fost selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas
statistic.
IV. Persoana: in cazurile in care in familiile selectate exista mai multe persoane adulte, persoana intervievata s -a
stabilit prin metoda celei mai apropiate zile de nastere.
Reprezentativitate: esantionul este reprezentativ pentru populatia adulta a Republicii Moldova, cu o
eroare maximala de +3%
Perioada de culegere a datelor pentru ambele esantioane : 1 15 octombrie 2004. Interviurile au fost realizate la
domiciliul respondentilor, de catre operatori din reteaua CIVIS. Chestionarul a fost redactat in limbile romana si
rusa, dandu-se respondentilor posibilitatea de a alege varianta.
Discutii focalizate in grup (DFG)

In total au fost realizate 7 DFG.
Caracteristica generala a discutiilor focalizate in grup
Criteriul de omogenitate
Numarul
al grupului
grupului
1-4
5-7
Coordonatori in domeniul drepturilor omului din

institutiile de administratie publica din centrele raionale
Coordonatori in domeniul drepturilor omului din
institutiile de administratie publica centrala
Numarul total de
persoane
participante
30
19
Citatele din stenogramele DFG, care au fost utilizate in prezentul raport, contin codul grupei care
corespunde cifrelor indicate in prima coloana.
(PROIECT)
Discutiile au fost desfasurate in cadrul programului de instruire a coordonatorilor in domeniul drepturilor
omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, in perioada 5-26
octombrie 2004. Durata unei discutii a fost in mediu de 1 ora si 20 min. La discutii au participat toti
potentialii participanti, care la momentul desfasurarii discutiei erau in cadrul orelor de instruire, cu
exceptia a sapte coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica
centrala.
Pe aceasta cale aducem multumiri Doamnei Ecaterina Doicov, Coordonator Programe de Instruire/ONG,
Proiectul Sustinere in Implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in
Republica Moldova, pentru ajutorul dezinteresat acordat in organizarea discutiilor focalizate in grup.
(PROIECT)
I. Sumar executiv, concluzii si recomandari

1.1. Sumar executiv, concluzii
Informatie generala
Respectarea sau incalcarea drepturilor oamenilor
Majoritatea respondentilor sondajului de opinie (53%) si cea mai mare parte dintre participantii la
discutiile focalizate in grup au mentionat ca, in Moldova, drepturile omului se incalca sistematic.
Conform rezultatelor discutiilor focalizate in grup, in Republica Moldova nu toti oamenii au drepturi
egale: persoanele cu functii mijlocii sau inalte, gratie statutului detinut, beneficiaza neoficial de mai multe
drepturi (isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand), iar cat
priveste drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante, drepturile lor adeseori sunt incalcate
constiincios de catre reprezentantii organelor de stat, inclusiv de catre cele responsabile de protectia
drepturilor (cum ar fi, de exemplu, instantele de judecata).
I. Concluzie: In Moldova drepturile omului se incalca sistematic. Indeosebi sunt
incalcate drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante.
Drepturile ce se incalca mai frecvent
In cadrul sondajului de opinie,
avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, cel mai
evident, vizibil drept personal al lor, care li se incalca este dreptul muncii (15%); 11% au indicat dreptul
la un trai decent, iar 8% - dreptul la ocrotirea sanatatii.
respondentii au mentionat mai des ca, in ultimele 12 luni (pe parcursul anului 2004), le -a fost incalcat
dreptul la ingrijire medicala (37%), dreptul la munca (30%) si drepturile de consumator (26%).
I. din 20 de drepturi si libertati ale omului, cei mai multi dintre respondenti au evaluat cu semnificativul
Rau si Foarte rau respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu rezonabil, la o marime a
pensiei rezonabila (86%); Dreptul la un nivel decent de trai (85%); Dreptul la munca si la alegerea
locului de munca (82%). Cu semnificativul Bine si Foarte bine mai mult de jumatate dintre
respondenti au evaluat un singur drept : Dreptul la libertatea gandirii si a religiei (60%).
din 22 de drepturi si libertati ale omului, respondentii sondajului de opinie mai des au mentionat ca, in
ultimii ani, le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai (61%), Dreptul la
un salariu rezonabil (56%), Dreptul la ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%); rudelor si
cunoscutilor lor, le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la
un salariu rezonabil (fiecare cate 51%), Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%).
In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, in Republica Moldova cel mai des se incalca
urmatoarele drepturi:
dreptul la munca
drepturile consumatorilor
7
(PROIECT)
dreptul la educatie echitabila
dreptul la sanatate
accesul la informatie
Concluzie: In Moldova mai des sunt incalcate astfel de drepturi ca: dreptul la munca si
la alegerea locului de munca, dreptul la un trai decent, dreptul la ocrotirea sanatatii,
drepturile de consumator si dreptul la un salariu rezonabil, la o marime a pensiei
rezonabila.
II.
Categoriile de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai des)
In cadrul discutiilor focalizate in grup, au fost mentionate urmatoarele categorii de populatie vulnerabile
in privinta incalcarii drepturilor omului:
copiii (cazul Transnistriei, unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana)
persoanele in etate
tinerii
persoanele cu dizabilitati fizice si psihice
intelectualii din mediile rurale
mamele cu copii
participantii la lichidarea avariei de la Cernobal, la razboiul din Afganistan si Transnistria
persoanele de sex feminin (au mai putin acces la functii de conducere, in comparatie cu persoanele
de sex masculin)
agentii economici (sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea institutiilor de
stat)
II.
III. In unele grupuri de discutii, participantii au indicat urmatoarele categorii de populatie eterogene,
defavorizate in privinta respectarii drepturilor omului:
locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului), in
special taranii
persoanele sarace din ariile urbane
persoanele sarace
oamenii simpli (de rand)
In cadrul sondajului de opinie, dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise), mai
multi respondenti au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata, integritatea fizica si psihica al
tinerilor (28%), alte grupe, mentionate cu o diferenta de circa 10% au fost: somerii (18%), pensionarii
(17%).
III. Concluzie: Categoriile de populatie mai mult vulnerabile in privinta incalcarii
drepturilor omului sunt: tinerii, somerii, persoanele in etate, copiii, persoanele cu
dizabilitati fizice si psihice, mamele cu copii.
Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului

Institutiile ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine incalca drepturile mai des)
40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii
diferitor institutii incalca drepturile in egala masura, 30% au indicat ca persoanele particulare, iar 24%
8
(PROIECT)
au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu persoanele
particulare.
Majoritatea participantilor la discutiile focus grup, coordonatori in domeniul drepturilor omului din
institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, au mentionat ca reprezentantii
diferitor institutii mai des incalca drepturile omului decat persoanele particulare. O parte dintre
participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura, iar o persoana a indicat ca
persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe.
Dintre 14 institutii, despre care, in cadrul sondajului de opinie, respondentii au fost intrebati in ce masura
le incalca drepturile personale, Spitalele, punctele medicale au fost mentionate cel mai des la
calificativele se incalca in mare masura - 45% - si in foarte mare masura 7%. Aceasta este unica
institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua calificative.
La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata
Politia 12%, urmata de Parlament, Guvern 10%.
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des drepturile,
unii dintre participanti au mentionat:
politia, politia rutiera, vama, procuratura, institutiile de forta (la general) si organele de drept (la
general)
liderii din sat, agentii economici privati
angajatii din sfera sanatatii
organele de control
Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii sunt vinovate de faptul
ca angajatii lor incalca drepturile:
vama
politia
politia auto
medicina
In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor
incalca drepturile, iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita.
In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea
drepturilor omului in Moldova, cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele
Politia (77%), Organele de securitate (73%), Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%). Toate institutiile
evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune, cu exceptia Centrului
pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune (43%), tot atatea si
note rele si foarte rele (43%)
Despre administratiile institutiilor, angajatii carora incalca drepturile, participantii la discutiile focalizate
in grup au mentionat urmatoarele:
administratiile sunt indiferente fata de faptul ca subalternii incalca drepturile oamenilor
persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland unul
pentru altul la diferite persoane influente
angajatii care incalca drepturile estorcand mita, impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare;
cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au impartit bunurile
obtinute cu persoane superioare sau din organe de control
in organele de drept, hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre persoanele
aflate in conflict
Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre
administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite
9
(PROIECT)
ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Doar unii dintre participanti au
mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine de competenta lor sa se pronunte in problema in
cauza. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea.
IV. Concluzii:
1. Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova apreciaza negativ
activitatea unor astfel de institutii ce asigura respectarea drepturilor omului ca
Politia, Organele de securitate, Procuratura si Judecatoriile.
2. Politia, in loc sa asigure respectarea drepturilor omului, este institutia care a fost
cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura
drepturile personale. Mai mult ca atat, aceasta institutie este mentionata si printre
primele sase surse in cazul pericolului violenta fizica (bataia, tortura etc.)
3. Spitalele, punctele medicale sunt institutia care a fost cel mai des mentionata in
calitate de institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura
drepturile personale.
4. Exista angajati in unele institutii care, estorcand mita si incalcand astfel
drepturile, impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare. Exista legaturi
intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si
unele persoane din diferite ministere, in sensul aprobarii ne formale a incalcarii
unora dintre drepturi.
Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei

78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea situatiei
in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova, 77% au
mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern, 76% - de Parlament, 74% - de Ministere si
departamente, 71% - de Autoritatea publica locala la nivel de raion, iar 70% au mentionat ca
imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie.
Alte institutii au fost mentionate in proportie de pana la 60%. Astfel, majoritatea respondentilor au
mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de
Judecatorie (59%), Procuratura (57%) si Avocatura (53%), iar o parte dintre ei au indicat ca imbunatatirea
situatiei depinde de ONG-uri (45%), Sindicate (44%) si Biserica (33%).
VI. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova considera ca
imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de
principalele institutii de administratie publica centrala: (Presedintele Republicii
Moldova, Guvern, Parlament, Ministere si departamente), de institutia de
administratie publica din centrul raional (Autoritatea publica locala la nivel de raion)
si de institutia de administratie publica a localitatii (Primarie).
Actiunile care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului
In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, pentru a imbunatati
situatia in domeniul drepturilor omului, este necesara:
acordarea de locuri de munca bine platite
18%
informarea populatiei despre drepturile sale

respectarea legilor, transparenta legilor
realegerea administratiei centrale si locale
respectarea drepturilor
implementarea legilor conform destinatiei acestora
lichidarea coruptiei
15%
8%
7%
6%
6%
6%
10
(PROIECT)
monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului
dezvoltarea economica a tarii
5%
5%
Participantii la discutiile focalizate in grup au mai mentionat ca, pentru ca situatia in domeniul drepturilor
omului sa se imbunatateasca, este nevoie de:
perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate; a nu admite ca
legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; a emite legi calitative si functionale
faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate; este nevoie de o conducere care sa aiba
grija cetateanului
a mari numarul de functionari in administratia publica locala, la nivel de primarii, care au fost in
ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern
a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze
a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data, imbunatatirile
realizandu-se simultan in toate domeniile
perfectionarea tuturor cadrelor
a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului
a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului
a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie
a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime; in fiecare
raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana
care sa activeze pe baze obstesti
a organiza ca societatea, prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des
incalca drepturile omului
a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite
a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita
a ridica marimea salariilor
a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate
a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a
ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM
crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite
efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea
sa le respecte
ridicat economia
a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti
Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta urmatoarelor masuri pe care ar trebui
sa le intreprinda administratiile institutiilor, ca angajatii lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se
adreseaza la aceste institutii:
masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure
sa mareasca salariile angajatilor
administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de
dreptul la informare a cetatenilor
problemele aparute trebuie solutionate la timp, iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o colaborare
constructiva
cazurile de pedepsire a unor functionari sa fie mai dese si sa nu poarte un caracter propagandistic
11
(PROIECT)
VII. Concluzie: Pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica
Moldova, sunt necesare urmatoarele actiuni:
informarea populatiei despre drepturile sale, a realiza o campanie informativa cu scopul
de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a ridica nivelul culturii juridice a
tuturor cetatenilor Republicii Moldova
a face ca in Republica Moldova sa functioneze principiul statului de drept: legile sa fie
respectate, sa fie usor de informat in privinta lor (sa existe o transparenta a legilor), sa
fie aprobate astfel de legi, care sa poata fi implementate in adevar; sa fie perfectionat
cadrul legal si mecanismele de implementare a legilor adoptate; sa nu se admita ca
legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; sa fie emise legi calitative si
functionale, sa nu fie acceptat primatul numarului de legi aprobate
sa se respecte intocmai principiile democratice in cadrul procesului de realegere a
administratiei centrale si locale; este necesar ca persoanele de la conducere sa aiba in
permanenta grija de cetateni, nu doar in cadrul campaniilor electorale; pentru ca aceasta
sa se produca este necesar ca la conducere sa vina persoane cu o mentalitate
completamente indreptata spre grija fata de cetateni
elaborarea si implementarea unui complex de actiuni care ar face ca multe dintre
drepturile care actualmente adesea se incalca sa fie in aproape toate cazurile respectate;
monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului
facilitatea accesului la locurile de munca bine platite
Cunostinte despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului

In cadrul sondajului de opinie, 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul national
de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova, iar 7% au indicat ca cunoaste putin.
La fel, in cazul discutiilor focalizate in grup, cea mai mare parte dintre participanti au mentionat ca
populatia nu cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Unii dintre
participanti au indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan, mentionand ca este un
program nou care abia urmeaza a fi implementat. Unul dintre subiecti a mentionat ca, in centrul raional
din care vine, Planul a fost implementat, informatia din plan a fost trimisa la diferite structuri de stat
responsabile de realizarea lui, iar alt subiect a indicat ca, desi la ei in raion s-a primit Planul, nu s-a
verificat daca el se respecta sau nu; un alt subiect a spus ca la ei in raion acces la cartea Planul national
de actiuni in domeniul drepturilor omului au doar 1-2 persoane. Participantii la discutii au mai mentionau
ca planul este complicat si greu de inteles.
In cadrul sondajului de opinie, unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre
Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 2008, au mentionat ca planul
respectiv prevede:
actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor, acordarea
gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.), educatiei, sanatatii (asistenta
medicala), minoritatilor etnice, militar;
actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul
muncii, migratia tineretului) si ale copilului, de combatere a traficului de fiinte umane;
actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare
si alte metode de educare.
In opinia unor respondenti, Planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in colaborare
cu Guvernul, Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale.
12
(PROIECT)
Unii respondenti considera ca, in urma implementarii Planului dat, drepturile omului in Republica
Moldova vor fi respectate, nivelul de trai va creste si saracia se va reduce. Cativa respondenti, insa, nu
impartasesc optimismul altora. Acestia sustin ca Planul dat nu este eficient si nu va schimba nimic in
domeniul drepturilor omului in Moldova.
Cat priveste aprecierea sistemului de protectie a drepturilor omului in Moldova in general, 85% dintre
persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia ca
Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si clare. 84% din
populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil, 80% nu este de acord cu
afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient, iar 79% din
numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se perfectioneaza
incontinuu.
Referitor la actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova, 83% dintre persoanele
chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia Eu sunt satisfacut
de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova. In acelasi timp 76% dintre respondenti au
indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului corespunde
cerintelor Uniunii Europene, 69% nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor
omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse, iar 67% din numarul total de respondenti
nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in
comparatie cu cea a Ucrainei.
IX. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova nu cunoaste nimic despre
Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Abordand, sistemul de protectie a
drepturilor omului din Moldova la general, cea mai mare parte din populatie considera ca
activitatile sistemului sunt neclare si netransparente, sistemul nu se perfectioneaza, este ineficient,
nu este deschis si responsabil. Cea mai mare parte din populatie nu este satisfacuta de actuala
politica in domeniul drepturilor omului din Moldova, considera ca aceasta politica nu corespunde
cerintelor Uniunii Europene si considera ca politica data nu este mai buna in comparatie cu cea a
Federatiei Ruse sau Ucrainei.
Posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului

Referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova
prin implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului, 11% dintre
respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri.
Persoanele, care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri, au aratat asupra urmatoarelor
imbunatatiri:
consolidarea ordinii
consolidarea responsabilitatii functionarilor
realizarea reformelor sociale, economice si politice
imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient)
salarizarea populatiei
ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului
deservirea medicala mai ieftina
consolidarea echitatii sociale
micsorarea cenzului de pensionare
stoparea migratiei
13
(PROIECT)
aproprierea de UE
perfectionarea cadrului legislativ
diminuarea ratei criminalitatii
ridicarea nivelului de trai
ridicarea gradului de libertate
deschiderea accesului la procesul de decizie
7% dintre respondenti au mentionat ca Planul este binevenit, pozitiv, oportun, reusit sau ca este de rezonanta
sociala majora.
5% dintre respondenti au mentionat ca, prin implementarea Planului, situatia se va imbunatati daca vor vi
realizate unele conditii. Printre conditii, respondentii au detaliat: sa fie control strict realizarea Planului
sa fie monitorizata si evaluata, sa se implementeze legile din tarile europene, sa fie respectat, sa fie
instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea, sa fie aplicat la nivel national si
local, sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale.
Pe de alta parte, 69% din populatie, necunoscand nimic despre Plan au indicat ca nu stiu sau nu s-au
pronuntat despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica
Moldova. In acelasi timp, 10% dintre respondenti au indicat ca nu cred ca se va schimba ceva prin
implementarea Planului dat, indicand ca acesta este o formalitate, este putin realizabil, fara actiuni concrete, este
un joc politic sau ca sunt promisiuni electorale.
X. Concluzie: O parte din populatie considera ca, in urma implementarii Planului national de
actiuni in domeniul drepturilor omului, sunt posibile unele imbunatatiri, unele persoane au
mentionat despre aspectele pozitive ale Planului. Unele persoane conditioneaza posibilitatea de
imbunatatire a situatiei de unele actiuni ce ar trebui intreprinse. O alta parte din populatie
considera ca, in urma implementarii Planului, nu se va schimba nimic, unele persoane indicand
asupra caracterului formal sau politic al Planului. In acelasi timp majoritatea populatiei nu stie
sau nu s-a pronuntat daca sunt sau nu sunt posibile unele imbunatatiri.
Informarea cu privire la drepturile omului
Nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul drepturilor omului
In cadrul sondajului de opinie, 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia Exista o
lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului (acestia se impart in 24% care au indicat ca
totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord cu aceasta afirmatie).
Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii
informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte
mica masura, iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta).
IV. In cadrul discutiilor focalizate in grup, coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de
administrare publica din centrele raionale au mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in
domeniul drepturilor persoanei:
cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos
doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile
nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate
sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede orbeste in sistemul care conduce tara
cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor
14
(PROIECT)
V. Coordonatorii din institutiile de administrare publica centrala au mentionat urmatoarele referindu-se la
cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei:
pasivitatea populatiei
posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative
imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare
mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil pentru
populatie normele legislative
programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente, deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor
desi vorbesc despre drepturile omului, nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile omului si
care sunt drepturile, ce privilegii au
nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor
XI. Concluzie: Majoritatea populatiei considera ca exista o lipsa de cunostinte in domeniul
drepturilor omului si ca nu poseda cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturi.
Respectarea drepturilor persoanei la informare, la exprimare
In cadrul sondajului de opinie publica, 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in
Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor
publice, decat spre opinia ca este respectat acest drept.
67% dintre respondenti au fost mai mult de parere ca, in Moldova, nu este respectat dreptul la libertatea
de exprimare ca cetatean de rand, decat spre opinia ca este respectat acest drept, iar 66% dintre ei mai
mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat, decat este respectat, dreptul jurnalistului la
libertatea de exprimare.
53% dintre respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat fie drept insuficiente
cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie, libertatii opiniei si exprimarii (41%), fie ca nu cunosc
nimic in acest domeniu (12%).
XII. Concluzie: Cea mai mare parte din populatie considera ca, in Moldova, nu este respectat
dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice. Majoritatea populatiei
considera ca nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare al cetateanului de rand sau al
Gradul de acces
la informatie
omului dreptului la informare, libertatii opiniei
jurnalistului,
iar cunostintele
peprivind
care le drepturile
poseda in domeniul
si exprimarii sunt insuficiente.
In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Informatia in domeniul
drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de
acord in mare masura cu aceasta).
58% din respondentii sondajului de opinie fie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si
posibilitatile de aparare a acestora nu este accesibila (39%), fie nu stiu daca aceasta informatie este sau nu
este accesibila (19%).
O mare parte din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatiile:
Lipsa serviciilor juridice la locurile de munca face imposibil accesul la informatia despre
drepturile omului (47%: 14% sunt de acord in foarte mare masura, iar 33% sunt de acord in mare
masura cu aceasta).
Exista unele piedici lingvistice in perceperea informatiei (41%: 12% sunt de acord in foarte mare
masura, iar 29% sunt de acord in mare masura cu aceasta)
15
(PROIECT)
XIII.
Concluzie: Majoritatea cetatenilor considera ca, in Moldova, informatia in domeniul
drepturilor omului este greu de gasit, iar o mare parte dintre ei considera ca astfel de informatie nu
este accesibila.
Obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor

In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Birocratismul
functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15%
sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta)
Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea
informatiilor, sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de
acord in foarte mare masura, iar 38% sunt de acord in mare masura cu aceasta).
Din cadrul discutiilor focalizate in grup aducem in calitate de exemple de obstacolele intampinate in
obtinerea informatiilor, intampinate in structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele
informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile, urmatoarele:
prefectura judetului: persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze cetatenilor nici un
document fara consimtamantul lui
administratia publica locala, de nivelul 1 si 2: nu se inregistreaza cererile in privinta unor informatii,
lipsesc modele de cereri pe panouri
institutiile medicale: medicii ascund informatia de la pacient, daca acest fapt ii da posibilitate sa
estorcheze bani de la pacient; panourile cu informatii despre serviciile fara plata, din contul politei de
asigurare, sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici
politia rutiera: subalternii sunt cointeresati ca conducatorii auto sa nu cunoasca marimile diferitor
sanctiuni
politia: nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale
judecatoriile: fac dreptate numai daca se plateste mita
centru guvernamental, institutie care trebuie sa lupte cu traficul de femei: a ajutat la desfasurarea unui
caz de trafic a cinci femei
XIV. Concluzie: Jumatate dintre cetateni considera ca, in Moldova, sunt puse piedici si
obstacole la obtinerea informatiilor, sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea
informatiei,
birocratismul
functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa
Utilitatea
informatiei
existente
fie inaccesibila.
Cat priveste afirmatia Informatia cu privire la drepturile omului de care dispun imi este utila, 47% dintre
respondenti mai mult nu au fost de acord (47%: 19% deloc nu sunt de acord sau sunt de acord in foarte
mica masura, iar 28% sunt de acord in mica masura) si doar 38% au mentionat ca sunt de acord (38%:
8% sunt de acord in foarte mare masura, iar 30% sunt de acord in mare masura cu aceasta).
Concluzie: Aproape jumatate din populatie considera ca informatia cu privire la drepturile omului de
care dispune nu ii este utila, iar o mare parte este de parere ca informatia de care dispune ii este utila.
XV.
16
(PROIECT)
1.2. Recomandari
1. Cadrul legislativ
A). Pentru ca legile sa fie functionale, ele trebuie minutios elaborate, discutate in prealabil pe larg in
societate, in cadrul diferitor actiuni, care ar oferi posibilitate specialistilor in domeniul respectiv sa-si
expuna parerile si optiunile. Ar fi bine ca, in cazul initierii unor proiecte de legi care au un caracter de
masa si afecteaza interesele unor mari categorii de oameni, sa fie studiata opinia publica pentru a afla
care sunt atitudinile cetatenilor sau ale grupurilor tinta despre viitoarea lege care le va afecta
nemijlocit.
B). Deoarece subiectii cercetarii au mentionat despre imposibilitatea de a urmari schimbarile care se
produc in cazul diferitor legi, consideram ca, asupra legilor aprobate, ar fi bine sa nu sa se revina
des.
2. Organizarea institutionala
A). Deoarece populatia considera ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor omului
depinde de principalele institutii din administratia publica centrala, primordial este faptul ca partidele,
care vin la putere si stabilesc persoanele care detin principalele functii din aceste institutii, sa fie alese
in cadrul unui proces in care sa se respecte intocmai principiile democratice. Acest fapt ar mari cu
mult increderea populatiei in capacitatea acestor institutii de a asigura respectarea drepturilor omului.
B). Este important ca alegerile universale sa se desfasoare in baza unui pluralism real de opinii.
Actuala guvernare trebuie sa-si onoreze obligatiunea de a nu incalca dreptul cetateanului de rand la
informare si de a-i permite sa faca o alegere libera.
C). Mass media ar trebui sa initieze o vasta campanie de informare prin care sa ajute populatia sa
constientizeze care dintre institutii ce responsabilitati fata de societate si-a asumat si poarta; in care
dintre institutii ce drepturi ale omului se incalca mai des.
D). Fenomenul incalcarii drepturilor omului din Republica Moldova este strans legat de
comportamentul angajatilor institutiilor ce asigura respectarea drepturilor omului. Pentru ca
cetateanul de rand din Moldova sa simta in viata de zi cu zi grija fata de el a angajatilor acestor
institutii, respectarea drepturilor cetatenilor ar trebui sa devina o obligatie care sa cada sub sanctiuni
bine definite in caz de neindeplinire.
E). Deoarece o mare parte dintre subiectii cercetarii au mentionat ca le este incalcat dreptul la munca,
Executivul ar fi bine sa intreprinda un complex de masuri legat de deschiderea locurilor de munca. O
prioritate a politicii conducerii tarii si a cercurilor donatoare ar trebui sa fie profesionalizarea
persoanelor care si-au deschis afaceri, managerilor si contabililor societatilor comerciale deschise de
acestia. Prima etapa ar fi bine sa se desfasoare prin coalizarea ONG-urilor care activeaza in acest
domeniu in baza unei politici de stat clar definitivate. Training-urile in cauza ar trebui sa se desfasoare
in baza unor plati simbolice. Principalul scop al seminarilor ar trebui sa fie deschiderea noilor locuri
de munca si respectarea drepturilor angajatilor. In acelasi timp, din alt unghi, ar fi bine ca
Televiziunea si Radioul Public sa introduca in temele agendei prioritar reflectarea activitatii
intreprinderilor care deschid locuri de munca, invita doritorii sa participe la concursuri de angajare,
ofera salarii mai mari, respecta drepturile angajatilor.
F). Este imperios necesar ca Guvernul sa intreprinda masuri urgente pentru a schima situatia din
cadrul unor asemenea institutii ca Politia, care, in loc sa asigure respectarea drepturilor omului, este
institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura
17
(PROIECT)
drepturile persoanei, si Spitale, puncte medicale, care a fost cel mai des mentionata in calitate de
institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura drepturile persoanei.
3. Informarea cu privire la drepturile omului

A). Ar fi bine ca, dupa ce vor fi intreprinse masuri concrete care ar duce la o sporire semnificativa a
respectarii drepturilor omului, sa fie realizata o campanie informativa cu scopul de a explica
populatiei despre drepturi si obligatii, despre schimbarile produse. Un alt scop al acestei companii ar
fi ridicarea nivelului culturii juridice a cetatenilor Republicii Moldova.
B). Televiziunea si Radioul Public ar trebui sa-si schimbe cardinal modul de reflectare a
evenimentelor si a circumstantelor de reflectare a lor, dand o prioritate considerabila circumstantelor
conflictuale. Aceste institutii ar fi bine sa introduca in programul de emisie emisiuni saptamanale sau
bisaptamanale in care sa fie reflectat in circumstante conflictuale cazurile de neimplementarea
Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. In cadrul acestor cicluri de emisiuni ar fi
bine sa fie reflectate cat mai multe cazuri de sanctionare a persoanelor care incalca diferite drepturi
ale omului. In calitate de exemplu ar fi cazurile birocratismului excesiv al functionarilor statului,
despre care adesea au mentionat subiectii cercetarii.
C). Guvernul ar trebui sa asigure functionarea permanenta a unui telefon fierbinte, prin care fiecare
cetatean ar putea sa aduca cazuri concrete de incalcare a drepturilor. Televiziunea si Radioul Public
ar trebui sa faca publicitate intensa acestui numar de telefon, iar in ciclurile de emisiuni mentionate
mai sus ar fi bine sa reflecte cazurile cele mai interesante, despre faptul cum institutiile abilitate sau
implicat in rezolvarea cazurilor; un ONG ar fi bine sa monitorizeze daca rezolvarea si reflectarea
cazurilor de incalcare a drepturile nu se face selectiv, in functie de anumite influente a anumitor
persoane sau institutii.
18
(PROIECT)
2. Informatie generala
2.1. Respectarea drepturilor oamenilor de rand
In cadrul sondajului de opinie, 37% dintre respondenti au mentionat ca, in ultimele 12 luni, li-a fost
incalcat dreptul la ingrijire medicala (Fig. 1), 30% - dreptul la munca, iar 26% dintre ei au mentionat ca in
ultimele 12 luni li-au fost incalcate drepturile de consumator. Alte drepturi, expuse in Fig. 1, au fost
incalcate in ultimele 12 luni in proportie de pana la 15% dintre respondenti.
Fig. 1. Au fost incalcate in ultimele 12 luni urmatoarele drepturi ale Dvs.?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Dreptul la securitatea vieii private
13%
77%
10%
Dreptul la informaie
14%
75%
11%
Dreptul la participare la conducerea statului
4%
79%
Dreptul la munc
30%
Dreptul la ngrijire medical

Drepturile consumatorilor
Alte drepturi
16%
9%
52%
26%
15%
Da
61%
37%
Drepturile copilului
Drepturile nu au fost nclcate
17%
11%
62%
12%
72%
13%
63%
21%
21%
52%
Nu
27%
NR
Referindu-se la oamenii de rand, participantii din cadrul tuturor discutiilor focalizate in grup au fost
de acord cu faptul ca, in Republica Moldova, oamenii de rand nu sunt protejati in privinta respectarii
drepturilor omului. In acest sens, in mod special a fost mentionata ideea potrivit careia cele mai
defavorizate paturi sunt persoanele din ariile rurale, in speci-al taranii (sunt inselati de catre lideri in cazul
incheierii contractelor de arenda sau contractele deloc nu se incheie; lucreaza peste regimul normal de
lucru pe zi si nu sunt remunerati corespunzator) si persoanele sarace din ariile urbane.
O forma de nerespectare a drepturilor omului este neindeplinirea conditiilor contractuale de catre
lideri in cazul luarii pamantului in arenda sau neincheierea contractelor. DFG 1
In localitatile rurale se munceste dupa expirarea orelor de lucru, fapt care nu se ia in consideratie la
calcularea salariului. DFG 2
In unele grupuri a fost mentionata ideea potrivit careia drepturile omului sunt incalcate constiincios
de catre reprezentantii organelor de stat, inclusiv de catre cele responsabile de protectia drepturilor (cum
ar fi, de exemplu, instantele de judecata). Mai mult ca atat, nu exista o politica bine determinata in
privinta securitatii populatiei in domeniul respectiv, oamenii nu se simt protejati.
19
(PROIECT)
Drepturile omului de rand se incalca constient in instantele de judecata. DFG 1
Pe de o parte, incalcarea drepturilor omului este determinata si de statutul detinut in cadrul societatii.
In acest sens, persoanele cu functii, gratie statutului detinut, beneficiaza neoficial de mai multe drepturi
(isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand). Pe de alta parte,
oamenii de rand, in cazul incalcarii drepturilor, nu cunosc unde si cum sa se adreseze. Mai mult ca atat, in
unele cazuri ei nici nu sunt constienti de faptul daca anumite drepturi li s-au incalcat sau nu (situatia data
fiind generata de lipsa de cunostinte a legislatiei, a drepturilor omului).
Persoanele care detin functii, au un statut oarecare in societate, pot sa-si permita sa incalce mai multe
dintre drepturile altora; neoficial au mai multe drepturi. DFG 3
Cetateanul nu stie cui sa se adreseze cand apare vre-o problema, ramanand astfel cu problema
nesolutionata. DFG 6
Un participant a invocat ideea potrivit careia situatia existenta in domeniul protectiei drepturilor
omului este normala, dat fiind faptul ca Republica Moldova este un stat tanar.
In Moldova, care exista ca stat de 15 ani, este imposibil de a obtine intr-o perioada atat de scurta valori
inalte in domeniul respectarii drepturilor omului. DFG 3
2.2. Frecventa incalcarii drepturilor

53% din persoanele chestionate in cadrul sondajului national reprezentativ au mentionat ca in
Moldova drepturile omului se incalca sistematic (frecvent), 35% au indicat ca se incalca ocazional si 5%
au afirmat ca drepturile omului in Moldova practic nu se incalca (Fig.2).
In functie de nationalitate, mai multi respondenti ucraineni (62%) (Tabelul 1, pag.81) considera ca
drepturile in Moldova se incalca sistematic, fiind urmati de Moldoveni/Romani cu (53%). In schimb, in
mediu, de 2 ori mai multi respondenti de nationalitate rusa (12%) in comparatie cu alte nationalitati sustin
ca in Moldova drepturile practic nu se incalca.
In functie de nivelul socio-economic cu 9% mai multi respondenti cu nivel mediu si ridicat (cate
56%), fata de cei cu nivel scazut (47%), considera ca drepturile se incalca sistematic.
Fig. 2. In opinia Dvs., drepturile omului in Moldova se incalca sistematic, se incalca
ocazional sau, practic, nu se incalca?
Nu stiu (NS); 5%
Nu raspunde (NR);
2%
Practic, nu se incalca;
5%
Se incalca ocazional;
35%
Se incalca sistematic;
53%
Referindu-se la frecventa incalcarii drepturilor omului in Moldova, cea mai mare parte a
participantilor la DFG au mentionat ca drepturile se incalca sistematic. In acest context, a fost prezentat
un exemplu cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, si anume calitatea marfurilor procurate:
20
(PROIECT)
In tara noastra mai mult persista sistematicul in cazul acesta. Cand procurati marfuri intr-un loc
public, dvs. nu sunteti sigur ca procurati o marfa care sa corespunda calitatii si standardelor stabilite.
Este prezenta falsificarea produselor alimentare si, in general, a tuturor produselor. DFG 7
Un participant la discutii a sustinut ca drepturile omului se incalca in mod sistematic in activitatea de
zi cu zi a organelor de drept, iar un alt participant a lansat ideea ca un functionar responsabil de protectia
drepturilor omului nu va indeplini obligatia eficient in cazul cand nu este remunerat adecvat conditiilor de
trai.
Nu este acces la justitie. Este stipulat ca sedintele de judecata sunt publice, dar nu se respecta. DFG 5
Cum poate un functionar public la o leafa de 800 lei sa asigure respectare dreptului unei alte
persoane. DFG 3
O parte dintre participanti a sustinut ca drepturile se incalca ocazional, mentionand ca unele
persoane profita de pe urma lipsei de cunostinte din partea cetatenilor in domeniul drepturilor omului.
2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent

In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluarea a respectarii a 20 de drepturi si libertati ale omului
(Fig.3), doar in cazul Dreptului la libertatea gandirii si a religiei mai mult de jumatate (60%) dintre
respondenti au evaluat cu semnificativul Bine si Foarte bine. Cu semnificativul Rau si Foarte rau
cei mai multi dintre respondenti au evaluat respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu
rezonabil, la o marime a pensiei rezonabila (86%), Dreptul la un nivel decent de trai (85%) si Dreptul la
munca si la alegerea locului de munca (82%).
In functie de studii, cel mai mult vulnerabili fata de respectarea dreptului la un salariu rezonabil, la o
marime a pensiei rezonabila si a dreptului la munca si la alegerea locului de munca sunt respondentii cu
studii superioare care ajung la ponderea de 93% si, respectiv, 91% (Tabelul 3.1, pag. 83).
Fig. 3 Cum ati evalua respectarea urmatoarelor drepturi si libertati ale omului in Moldova?
Drepturile minoritilor etnice
Drepturile minoritilor sexuale
Dreptul la libertatea gndirii i a religiei
24%
3%
32%
2% 18%
16%
7%
53%
21%
29%
35%
30%
2%
36%
5% 14%
9%
9%
24%
1%
28%
36%
10%
25%
Dreptul la inviolabilitatea proprietii
1%
27%
37%
12%
23%
1% 14%
Drepturile persoanelor n detenie
10%
Dreptul la un proces echitabil n judecat

Dreptul la un salariu (remunerare) rezonabil / la o mrime a pensiei
rezonabil
Dreptul la un nivel decent de trai
12%
Dreptul la munc i la alegerea locului de munc
2%
Protecia copiilor care nu beneficiaz de suport familial
1%
1%
50%
26%
29%
13%
Foarte ru
N/NR
6%
51%
42%
16%
30%
9%
44%
42%
4%
11%
10%
42%
43%
3%
46%
36%
50%
1% 19%
6%
16%
15%
11%
2% 19%
53%
14%
12%
Dreptul copiilor de a fi pro-tejai de exploatarea economic

Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului pentru
realizarea dreptului la educaie
Asigurarea oportunitilor egale pentru brbai i femei
2% 19%
53%
13%
13%
1%
40%
Protecia femeii de violena n familie
1%
31%
2%
27%
54%
2% 20%
0%
45%
14%
Dreptul copiilor de a nu fi expui violenei i constrngerii
Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor nsrcinate
Ru
15%
Dreptul la inviolabilitatea vieii private
Dreptul la ngrijire medical profesional i oportun
Foarte bine
Bine
58%
42%
Dreptul la libera exprimare 5%

Dreptul la acces la informaia de la instituiile de stat
5%
6%
16%
38%
47%
8%
8% 13%
10% 11%
10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
21
(PROIECT)
Avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca cel mai
evident, vizibil drept personal al lor care li se incalca este dreptul muncii (15%); 11% au indicat dreptul la
un trai decent, iar 8% - dreptul la ocrotirea sanatatii (Fig. 35, pag 72).
Cu privire la drepturile incalcate in ultimii ani (Fig. 36, pag. 73), cei mai multi dintre respondenti au
mentionat ca lor personal le-au fost incalcate aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai (61%) si Dreptul
la un salariu rezonabil (56%); la acestea se mai adauga printre primele drepturi incalcate si Dreptul la
ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%).
Cat priveste drepturile incalcate ale rudelor si cunoscutilor respondentilor (Fig. 37, pag. 74), persista
aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la un salariu rezonabil (fiecare cate 51%), urmate de
Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%).
In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, in Republica Moldova cel mai des se incalca
urmatoarele drepturi:
dreptul la munca
dreptul la educatie echitabila
dreptul la sanatate
accesul la informatie
dreptul la un trai decent
dreptul la un salariu adecvat
dreptul la justitie echitabila
dreptul la viata
libertatea exprimarii
dreptul la proprietate
dreptul la un mediu inconjurator sanatos
dreptul la protectie sociala
dreptul la conditii normale de munca
drepturile minoritatilor etnice
dreptul de a alege
dreptul la libera circulatie pe teritoriul Transnistriei
Pregatirea tinerilor specialisti seamana cu un mecanism de stoarcere a banilor, deoarece dupa
absolvire nu sunt asigurati cu un loc de lucru.; Chiar daca a absolvit, statul nu garanteaza ca va fi
angajat. DFG 1, 4
Daca nu ai bani nu ai acces la studii.; In intreaga republica 14 000 copii nu frecventeaza scoala
din cauza ca nu sunt asigurati cu cele mai elementare lucruri: incepand de la manuale si finisand cu
incaltaminte. Acum o generatie intreaga creste analfabeta. DFG 1, 4
Ne-au impus asigurarea obligatorie. Prin asigurarea asta nu se acorda ce trebuie conform cerintelor
asigurarii. Nivelul asigurarilor este sub minimul necesar pe care l-ar avea o persoana. DFG 3
Cu polita reiese ca plateste dublu. DFG 4
Este incalcat foarte mult dreptul la informatie. Dreptul la o justitie echitabila a oamenilor simpli care
nu au cunostinte despre drepturile lor. Ei au 100 de obligatii si un singur drept: sa execute. DFG 5
Dreptul cuvantului, si asta o stim cu totii, se incalca in special de catre organele de drept. DFG 4
Nu e scris lista de servicii care se presteaza conform politei, pentru care trebuie sa platim. DFG 1
2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca principalele motive care duc la incalcarea
drepturilor omului in Republica Moldova sunt lipsa de cunostinte din partea populatiei referitor la
22
(PROIECT)
drepturile lor si modul in care pot fi protejate, situatia social-economica precara si indiferenta /
iresponsabilitatea / birocratia organelor de stat. Un participant din cei care a mentionat lipsa de cunostinte,
a concretizat ca acest lapsus este generat de imposibilitatea de accesare a informatiei respective.
Din lipsa de acces la informatie oamenii nici nu stiu cum sa-si apere drepturile. Nu cunosc drepturile
lor. Asta e mai groaznic in societatea noastra. DFG 5
Daca bagajul de cunostinte ale oamenilor ar fi mai mare, atunci s-ar micsora considerabil numarul de
cazuri de incalcare a drepturilor omului. DFG 3
Asigurarea unor drepturi nu este acoperita financiar. DFG 7
Un simplu cetatean se adreseaza dupa o decizie a consiliului local, iar furnizorul constiincios refuza sai dea decizia. Se teme ca daca o sa dea informatia seful mai mare o sa-l mustreze sau chiar o sa-l
concedieze. DFG 1
Sunt cazuri cand persoana incepe sa-si caute modalitate de aparare a drepturilor. Cand ajunge pe la
cabinete, el este ca o minge de fotbal pe teren, pana cand ajunge la un moment ca ridica mainile in sus si
se satura, se lehameteste. DFG 1
In opinia participantilor din cateva grupuri de discutii nerespectarea drepturilor omului este
determinata de apatia, nepasarea, modestia si, uneori, chiar si indiferenta omului de rand, de aceasta stare
profita alte persoane; coruptie si spiritul de egoism, fiecare persoana urmarind, in primul rand, realizarea
intereselor personale.
Singura populatia nu doreste sa-si cunoasca drepturile. E bine asa cum este, adica se adapteaza la
situatia in care se afla. Ei nu se intereseaza de drepturile pe care le au. Ar fi mai usor daca in Moldova
cetateanul s-ar interesa care-i sunt drepturile, cum trebuie sa le apere. DFG 2
Moldoveanul din modestie nu-si da seama ca au fost lezate drepturile si interesele sale. De acest fapt se
folosesc cei care incalca drepturile. DFG 2
Problema este egoismul fiecare nu se gandeste la persoana de alaturi ci doar la dansul: cum sa-i fie
bine. In aceasta masura incalcam drepturile altei persoane. DFG 7
Pe langa motivele prezentate anterior, asupra incalcarii drepturilor in Moldova influenteaza un sir de
alti factori, cum ar fi:
birocratia functionarilor de stat
necesitatea organelor de politie de a indeplini planul de activitate
lipsa juristilor in localitatile rurale
mentalitatea sovietica incapacitatea de acomodare la valorile democratice (perioada de trecere)
lipsa institutiilor responsabile direct de protectia drepturilor omului si a mecanismelor respective
imperfectiunea legilor si a mecanismului de respectare a legilor
politica eronata in domeniul economiei agentii economici nu sunt stimulati
In sat jurist nu exista. Vine politistul de sector cu regulile lui, care stie 3-4 articole pe baza carora
aplica procese verbale unui om care poate nu are vina. Dar el are un plan pe care trebuie sa-l
implineasca la sfarsit de luna. DFG 3
Unui om simplu ii e dificil de a studia legea. Intr-un sat este un Monitor Oficial si acela e la primar
care il tine in safeu, atunci cand pleaca undeva sa nu i-l ia cineva. DFG 3
Am iesit din sistema veche cu multiple probleme, noi astazi trebuie sa incepem de la inceput; abia acum
incepem sa intemeiem statul, noi nu am stiut ce este independenta, democratie. DFG 4
Lipsa de protectie a drepturilor sociale si economice fundamentale ale omului determina orientarea
fortelor si intereselor acestuia spre satisfacerea nevoilor primare. Din aceste considerente populatia nu
este activa pe plan politic si nici nu isi respecta obligatiunile fata de stat.
Drepturile sociale influenteaza exercitarea de mai departe a drepturilor politice. Un cetatean sanatos
ar putea sa-si exercite drepturile politice cat si cele culturale. Daca cetateanului simplu nu-i sunt
23
(PROIECT)
respectate drepturile si libertatile din sfera social-economica, atunci el nu-si poate onora anumite
obligatiuni fata de stat. DFG 5
2.5. Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de
conducere din Moldova
In cadrul sondajului de opinie, avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, fiecare al cincilea
respondent considera ca cel mai important domeniu al drepturilor omului care necesita atentie sporita din
partea societatii este dreptul la munca (22%); fiecare al zecelea respondent indica dreptul la sanatate
(11%), iar cate 8% dreptul la un trai decent si protectie sociala (Fig.4).
Fig. 4. Care domenii ale drepturilor omului sunt cele mai actuale (importante) in Moldova si
necesita atentie sporita din partea societatii?
(Intrebare deschisa)
0%
5%
10%
Dreptul la un trai decent
9%
Dreptul la protecie social
8%
Dreptul la pensii decente

Dreptul la salarii adecvate (rezonabile)
4%
2%
Dreptul la libertatea opiniei i gndirii
2%
35%
40%
3%
6%
4% 2%
6%
4%
7%
1%
3% 4%
Drepturile copiilor
30%
1% 1%
3% 2%
2%
n primul rnd
n al doilea rnd
n al treilea rnd
2%
2% 2%
2% 2%
1% 1%
14%
Alte domenii
Toate domeniile
15%
7%
3%
Dreptul la afacere proprie
25%
9%
11%
Dreptul la sntate
Dreptul la agricultur i realizarea produselor agricole
20%
22%
Dreptul la munc
Dreptul la educaie
15%
13%
11%
2%
9%
Nici un domeniu
N
4%
NR
4%
La rubrica Alte domenii din Fig. 4 au fost mentionate urmatoarele domenii:

In I-ul In al II-lea In al III-lea
rand
rand
rand
Domeniul
Dreptul la viata
1,4%
,7%
0,3%
Dreptul la securitate personala
1,3%
1,6%
1,6%
1,3%
1,0%
0,5%
Dreptul la echitate in fata justitiei
1,1%
0,5%
0,9%
Drepturile tinerilor
0,9%
1,0%
0,5%
Dreptul la timp liber
0,8%
2,0%
1,3%
Dreptul la legislatie
0,6%
0,3%
0,2%
Dreptul la participare politica
0,5%
0,3%
0,5%
Dreptul la un mediu sanatos
0,5%
0,4%
0,5%
Dreptul la informare
0,4%
0,8%
0,6%
Dreptul la proprietate privata
0,4%
0,5%
0,7%
24
(PROIECT)
Dreptul civil
Dreptul la locuinta
Dreptul la securitate economica (impozite, preturi inalte)
Drepturile emigrantilor (dreptul la lucru peste hotare)
Dreptul la o conducere responsabila
Dreptul la libertate
Drepturile mamelor
Drepturile minoritatilor etnice
Dreptul la cultura
Egalitatea gender
Alte domenii
0,4%
0,4%
0,4%
0,3%
0,3%
0,3%
0,3%
0,3%
0,2%
0,1%
1,4%
0,2%
0,1%
0,6%
0,2%
0,1%
0,1%
0,8%
0,2%
0,2%
0,2%
0,2%
0,4%
0,1%
2,0%
0,4%
0,2%
0,6%
In functie de mediul de resedinta, aproape de doua ori mai multe persoane din ariile rurale (40%)
(Tabelul 2, pag.81) solicita acordarea atentiei dreptului la sanatate, in comparatie cu locuitorii din ariile
urbane (22%). Acest fapt poate fi explicat prin gradul scazut de acces al populatiei rurale la servicii
medicale (fie din cauza saraciei, fie din cauza distantei necesare de parcurs la serviciile respective).
In contrast, mai multa populatie din orase (21%) necesita asigurarea dreptului la protectie sociala, in
comparatie cu populatia de la sate (15%).
Participantii la discutiile focus grup, de asemenea, au mentionat mai des importanta acelorasi domenii
ale drepturilor omului invocate de catre respondenti: dreptul la munca, dreptul la un trai decent, dreptul la
sanatate si dreptul la protectie sociala a paturilor social-vulnerabile (invalizi, pensionari, tineri si copii).
Este obligatia statului de a crea conditiile pentru ca fiecare cetatean din RM sa aiba un trai decent.
DFG 5
Nu poate fi un stat bogat fara cetateni bogati. La moment nu se face nimic ca cetateanul sa devina
bogat, iar aceasta trebuie sa fie o prioritate a statului. Eradicarea saraciei trebuie sa presupuna un
sistem de politici sociale si elaborarea unor masuri concrete. DFG 6
Medicii nu prea pot face nimic. Dar ce e mai scump decat sanatatea omului? DFG 2
Pe langa domeniile mentionate, participantii la discutii considera ca este necesar de acordat atentie
sporita si unor astfel de domenii, precum sunt:
dreptul la un salariu proportional muncii efectuate
dreptul la informatie
dreptul la educatie
dreptul de participare la procesul de decizie
dreptul la un mediu inconjurator sanatos
protectia legislativa a taranilor
drepturi egale pentru femei si barbati
dreptul la proprietate
dreptul la opinie si libertatea exprimarii
protectia drepturilor moldovenilor din regiunea transnistreana
Administratia publica ar trebui sa ofere posibilitate cetatenilor sa participe la toate procesele
decizionale. Daca e vorba de constructia unei statii PECO, numaidecat trebuie consultata populatia daca
este de acord. DFG 1
In ce inconjurari traim noi? Sa analizam ce apa noi avem. DFG 2
Detinatorii de cote de pamant sunt in afara oricarei legi, au cele mai mici salarii. DFG 3
Femeia e mai putin la conducere. La noi cati sefi de directie sunt femei si cati barbati? E o diferenta
mare, de trei ori. DFG 3
25
(PROIECT)
In aceasta ordine de idei, unii participanti au sustinut ca este extrem de necesar de atins o stabilitate in
politicile de guvernare. Criza in care se afla societatea este, in mare parte, determinata de instabilitatea
politica, a deciziilor adoptate fiecare formatiune politica ajunsa la putere distruge tot ce a fost creat pana
la momentul respectiv (atat lucrurile rele, cat si cele bune). Or, orice dezvoltare presupune o anumita
stabilitate.
Un alt aspect negativ il constituie lipsa unui curs ferm al politicii interne si externe. Pana in prezent
conducerea nu a luat o directie concreta, prioritara de evolutie si dezvoltare. Un exemplu elocvent in acest
sens serveste politica duplicitara externa dorim sa ne integram in Uniunea Europeana, insa, totodata, nu
vrem sa ne dezicem de CSI.
Drepturile omului vor fi respectate atunci, cand vor fi stabilite sarcinile finale ale politicii interne si
externe ale conducerii. Aceasta trebuie sa decida odata si pentru totdeauna traseele pe care trebuie sa
evoluam. Si acestea trebuie sa se pastreze intacte in cazul cand conducerea se schimba. DFG 4
Indiferent cine ar veni la putere, trebuie sa mergem pe aceeasi cale. Sa nu incepem de la inceput, ci sa
mergem mai departe, sa continuam cele initiate. DFG 4
2.6. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des
Copiii si persoanele in etate sunt cele mai vulnerabile categorii ale populatie in privinta incalcarii
drepturilor omului. Unul din participanti a exemplificat incalcarea drepturilor copiilor prin cazul
Transnistriei, unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana, iar conducerea republicii
adopta o atitudine pasiva in problema respectiva.
Dupa principiul vulnerabilitatii, copiii si batranii sunt urmati de tineri (care intampina obstacole atat
in ceea ce priveste angajarea in campul muncii, cat si procurarea unui spatiu locativ), persoanele cu
disabilitati fizice si psihice, intelectualii (in special cei din ariile rurale) si taranii (care presteaza munci
grele si sunt remunerati cel mai prost).
Drepturile copiilor. DFG 1, 2, 4, 6
Drepturile batranilor. DFG 1,2, 4, 6
In cazul Transnistriei, cel mai des se incalca drepturile copilului. Vorbim de situatia cu studierea in
limba de stat, fapt ce-si doresc copiii, dar lor nu li se da posibilitate. E straniu, de ce conducerea RM se
atarna atat de slab in aceasta privinta. DFG 1
Toata lumea stie ca sunt incalcate drepturile copiilor, tineretului, care face studii si nu poate sa se
aranjeze, pensionarii care primesc o pensie mizera de 200 de lei imposibil sa aiba un trai decent. DFG 6
Taranul 500 lei pe an vede bani. Cum poti sa traiesti? Cum poti sa intretii o familie, un copil, cum poti
sa-l inveti? DFG 1
Alte categorii de populatie (care au fost mentionate doar in cadrul unui grup de discutii) ale caror
drepturi, de asemenea, se incalca deseori sunt:
mamele cu copii, care beneficiaza de indemnizatii mizere de 40 60 lei si care nu acopera nici
cele mai elementare necesitati;
participantii la lichidarea avariei de la Cernobal, la razboiul din Afganistan si Transnistria
acestia sufera de boli fizice si mintale, sunt inapti de a presta o munca fizica, iar unii nu au nici un
loc de trai;
persoanele de sex feminin care au mai putin acces la functii de conducere, in comparatie cu
persoanele de sex masculin;
agentii economici, care sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea
institutiilor de stat
O mama, care naste, primeste indemnizatii 40 sau 60 de lei. Cum sa intretina un copil si cum sa stea ea
in maternitate daca ea nu este protejata??? DFG 6
Participantii la razboiul din Afganistan, Transnistria; participantii la lichidarea catastrofei de la
Cernobal sunt protejati de lege. Dar aceasta este doar o expresie formala, nu e pusa in aplicare. Ar fi
26
(PROIECT)
bine pe viitor ca acei oameni sa aiba o sustinere materiala, nu doar morala. Unii dintre ei nici nu au
unde trai. Ei sunt bolnavi chiar si mintal, sunt in incapacitatea de a lucra. DFG 1
In invatamant, medicina sunt mai multe femei decat barbati. Dar la functiile mai platite sunt barbatii.
DFG 3
In unele grupuri de discutii participantii au indicat categorii de populatie eterogene defavorizate in
privinta respectarii drepturilor omului:
locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului)
persoanele sarace
oamenii simpli (de rand)
Cel mai des este obijduit cel sarac. Iar saracia la noi este foarte mare. DFG 1
Oamenii simpli nu isi cunosc drepturile lor, mai ales cei de la tara. DFG 2
2.7. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii
drepturilor omului
Conform opiniilor exprimate de unii coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de
administratie publica centrala si din centrele raionale, principalul motiv care determina vulnerabilitatea
unor categorii sociale in privinta incalcarii drepturilor omului este saracia (salarii si pensii mici), criza
economica acuta in care se afla Republica Moldova la momentul de fata. Institutiile de stat, insa, nu
intreprind nimic semnificativ pentru ameliorarea situatiei create. Mai mult ca atat, acestea in loc sa
stimuleze dezvoltarea economica, a agentilor economici, dimpotriva, prin variate metode creeaza
obstacole, cum ar fi, de exemplu, numarul excesiv de controale exercitate asupra agentilor economici si
impozitele impovaratoare. Acest fapt streseaza agentii economici si le sustrage atentia de la activitatile de
afaceri.
Saracia din tara determina si un alt flagel nociv al societatii coruptia excesiva in institutiile de stat
care, la randul sau, favorizeaza incalcarea drepturilor omului, inclusiv prin ingradirea accesului la
informatie.
Tot din cauza crizei economice nu este posibila sustinerea materiala a hotararilor guvernamentale.
Astfel, exista legi, acte normative prin care variate categorii socio-vulnerabile sunt sustinute, dar acestea
nu pot fi aplicate din cauza lipsei suportului material. Din aceste considerente se creeaza situatia in care
sustinerea din partea statului este doar pe hartie.
In statul acesta cine are bani are si putere, cine n-are bani, n-are nici putere si, respectiv, nici drepturi.
Acesta este motto-ul societatii noastre. DFG 6
Cetateanul nu poate ajunge la functionarul acela, fiindca ori nu are cu ce se incalta, ori chiar nu are
bani de drum. DFG 1
De ce oamenii pleaca peste hotare? Nu pleaca de bine sau de bucurie, ci din cauza saraciei.
DFG 2
Agentii economici pur si simplu nu au cum sa se dezvolte. Stau in permanenta cu frica-n san acus
trebuie sa vina politia, daca nu politia atunci inspectoratul fiscal etc. Aceasta sustrage oamenii de la
rezolvarea problemelor de afaceri. DFG 4
O doamna a lucrat toata viata ei la fabrica de zahar si are pensia de 275 de lei. DFG 2
Situatia economica instabila duce la degradarea societatii si la dezvoltarea coruptiei. DFG 4
Functionarii de la diferite nivele sunt corupti. DFG 1
La noi pana ajungi la Dumnezeu te mananca sfintii. DFG 6
In Occident in orice telefon public sunt telefoanele institutiilor de stat, inclusiv si ale conducerii de varf.
Orice cetatean a statului poate forma numarul la care consilierul ii da un raspuns concret. La noi nici un
functionar de stat ori public nu o sa-ti dea o informatie fara acordul superiorului. DFG 6
Avem legi, hotarari de guvern: dar nu sunt bani! DFG 1
Exista posibilitatea de procurare a locuintei prin sistemul de creditare legea prevede acest lucru dar
nu se respecta. DFG 7
27
(PROIECT)
Alt motiv care determina vulnerabilitatea unor categorii de oameni fata de altele este lipsa de
cunostinte necesare printre oamenii de rand, in special cei de la tara, si, legata de primul motiv, lipsa de
informare sistematica in domeniul respectiv.
Drepturile copiilor sunt aduse la cunostinta lor, insa aceasta nu este la o ora speciala. DFG 2
Populatia rurala nu stie ce drepturi are. Nu stie cui sa se adreseze si cum sa solutioneze problemele.
DFG 7
In cadrul unor discutii, participantii s-au referit la motive concrete pentru drepturile anumitor
categorii de populatie. Astfel, unul din motivele de incalcare a drepturilor copiilor il constituie lipsa grijii
paterne (este cazul familiilor cu parinti consumatori de alcool sau droguri, precum si familiile cu parinti
someri). Lipsa ingrijirii paterne este provocata si de migratia excesiva a moldovenilor peste hotare in
cautarea unui loc de lucru mai bine platit.
Cat priveste drepturile tinerilor profesionisti, acestia sunt afectati de stereotipul eronat existent in
societatea moldoveneasca conform caruia persoanele mai in varsta si cu stagiu de munca au prioritate fata
de tinerii specialisti aceasta idee este gresita, deoarece un tanar, nefiind angajat, nu poate acumula nici
un fel de stagiu de lucru.
Drepturile copiilor sunt lezate chiar de catre parinti, cum ar fi parintii alcoolici, narcomani, someri.
DFG 2
In cazul taranilor, vulnerabilitatea acestora decurge din politica economica eronata a statului fata de
agricultura care nu beneficiaza de nici un suport si facilitati legislative.
Nu este nici infrastructura necesara, nici conditiile, nici baza legislativa, nici asigurarea cu cele
necesare. Ne-am intors cu cateva decenii in urma si, pana cand, stagnam la acel nivel. Din aceasta cauza
suferim si la aspectul economic. Moldova a fost, este si trebuie sa fie un granar. DFG 5
28
(PROIECT)
3. Informarea cu privire la drepturile omului.

3.1. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei
In cadrul sondajului de opinie, 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia Exista
o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului (acestia se impart in 24% care au indicat ca
totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord); altii 23% au mentionat la punctul 5 pe o
scala de la 1 la 10, unde 1 semnifica Totalmente nu sunt de acord, iar 10 semnifica
Totalmente sunt de acord cu aceasta afirmatie (Fig. 5).
Fig. 5. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie:
Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului.
30%
25%
24%
23%
20%
15%
10%
10%
10%
9%
9%
7%
5%
2%
2%
1%
3%
0%
1totalmente
nu sunt de
acord
10 totalmente
sunt de
acord
NR
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor

persoanei, coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica din
centrele raionale mai des au mentionat:
fie ca doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile

29
(PROIECT)
Nu toti cunosc; O parte cunosc; un oarecare procent sunt persoane care cunosc, dar alt procent
care nu cunosc; Cred ca 70% nu cunosc drepturile si 30% cunosc. Nu cunosc muncitorii, taranii. Ma
refer la localitatile pe care le cunosc eu, in care lucrez. Aceste 30% care cunosc sunt profesori, medici.
Intelectualitatea; Intelectualitatea cunoaste, ceilalti partial; E mai mare procentul care nu
cunosc. DFG 1
Poate si sunt cate ceva, dar ei nu au cu cine sa se consulte, si de aceea nici nu se intereseaza, poate
predomina si o frica. DFG 2
10-15% de populatie cunoaste drepturile. Nu mai mult de 10%, La oras poate mai mult, la sat in
genere nu se cunoaste, Ei cunosc unele drepturi, care-s mai principale: sanatate, invatatura, munca.
DFG 3
Eu cred ca cunostintele lor nu sunt suficiente. DFG 4
fie ca cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos
Cunostintele sunt la zero, Duceti-va la tara si incercati sa discutati despre drepturile omului, cine o
sa va tina discutia. Nu cei batrani, chiar si din tineri, nimeni nimic nu cunoaste. DFG 2
Nu cunosc. DFG 1
Zero, Foarte putine, La un nivel foarte jos, Sunt limitate. DFG 3
Coordonatorii din centrele raionale au mai mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in
domeniul drepturilor persoanei:
nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate
sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede in sistemul care conduce
cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor
cei care-si cunosc drepturile nu stiu si de obligatiile lor
pe timpurile Uniunii Sovietice persoanele mai putin cunosteau despre drepturile lor
Chiar daca isi cunoaste drepturile, nu are garantie ca drepturile ii vor fi respectate. DFG 1
Cunoastem drepturile doar care ne obliga de a face ceva. Sa credem intr-un sistem de care suntem
condusi. DFG 2
Cei mai in varsta au o frica mostenita dinainte :daca o sa vorbesc ceva o sa ma ridice. Acei tineri au
ajuns la concluzia ca sa fie cum o fi dar sa nu ma var eu si de ce eu trebuie sa vorbesc? Chiar daca
cunosc ceva, nu se lupta pentru drepturile lor. Astfel, in cerintele contractuale si in legislatie exista ca
inchiriind un bun oarecare, se cere sa se faca contract, inregistrat la primarie. Dar la moment dicteaza
arendasul. Nu se negociaza. La un moment dat el poata sa zica:Nu-ti place, ia-ti pamantul si du-te!.
Poate sa ramana pamantul neprelucrat. Il sperie; Cine intreaba pe medic sau pe invatator: Dumitale
traiesti pe impozitele mele. Mata primesti salariu si de la mine, deci esti obligat sa-ti onorezi obligatiile
fata de mine. DFG 1, 3
O parte cunosc dar ei nu stiu despre obligatiunile lor. DFG 1
Inainte situatia era mai grea ca acum in privinta cunoasterii drepturilor. DFG 2
Referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei, coordonatorii in domeniul
drepturilor omului din institutiile de administrare publica centrala sau referit in special la:
pasivitatea populatiei
posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative
imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare
mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil
pentru populatie normele legislative
programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente, deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor
desi vorbesc despre drepturile omului, nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile
omului si care sunt drepturile, ce privilegii au
nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor
30
(PROIECT)
O anumita pasivitate a populatiei. Eu nu cred ca nu se poate de undeva de cumparat o constitutie.
Societatea noastra se caracterizeaza printr-o anumita apatie fata de drepturi. Nu atrage atentia; Daca
am pune in functiune toata masinaria de informatie ca sa-l informam noi, vom reusi doar in cazul cand
el o sa doreasca lucrul acesta. DFG 5
Sunt posibile mai multe feluri de interpretari si depinde de avocatul care poate sa interpreteze si s-o
intoarca DGF 6
Pentru mine, un pedagog, imi este complicat, sunt multi termeni noi pentru mine neintelesi, dar
nemaivorbind despre populatia de la tara DFG 6
La noi nu este o terminologie adecvata care sa fie preluata de mass-media, toata aceasta informatie
trebuie expusa intr-un mod accesibil. DFG 6
ONG la noi sunt o modalitate de a spala anumiti bani sau pentru a primi niste salarii bune pentru o
anumita perioada cand realizam niste programe. DFG6
Toti vorbesc despre drepturile omului, dar nu toti cunosc ce inseamna drepturile omului si care sunt;
Toti stiu ca au drepturi, dar care sunt ele, ce privilegiu au, nu stiu, cum sa-si realizeze. DFG 7
Cunostintele sunt la un nivel foarte jos. Asta e premisa faptului ca se incalca drepturile omului. DFG 5
3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului

In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatiile: Informatia in
domeniul drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37%
sunt de acord in mare masura cu aceasta) (Fig. 6); Birocratismul functionarilor publici face ca informatia
cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15% sunt de acord in foarte mare masura, iar
37% sunt de acord in mare masura cu aceasta). Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu
afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor, sunt prezente unele bariere
administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de acord in foarte mare masura, iar 38% sunt de
acord in mare masura cu aceasta).
Fig.6. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii referitoare la informatia despre
drepturile omului:
31
(PROIECT)
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Informaia n domeniul drepturilor omului este greu de gsit
Sunt puse piedici i obstacole la obinerea informaiilor, sunt

prezente unele bariere administrative n obinerea informaiei
16%
12%
Birocratismul funcionarilor publici face ca informaia cu privire la

drepturile omului s fie inaccesibil
15%
Lipsa serviciilor juridice la locurile de munc face imposibil accesul

la informaia despre drepturile omului
14%
Exist unele piedici lingvistice n perceperea informaiei
12%
Informaia cu privire la drepturile omului de care dispun mi este

util
8%
Am cunotinele necesare obinerii informaiei cu privire la

drepturile omului
5%
n foarte mare msur
n mare msur
37%
30%
38%
28%
37%
25%
33%
26%
29%
29%
30%
22%
n mic m-sur
9% 8%
28%
32%
9% 14%
8%
6%
16%
20%
15%
16%
19%
13%
30%
n foarte mic msur/deloc
12%
NR
Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii
informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte
mica masura, iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta).
3.3. Institutiile, organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului
In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, principalele institutii care ar trebui sa fie
responsabile de informarea populatiei despre drepturile omului sunt:
mass media aceasta trebuie sa reflecte multitudinea punctelor de vedere, nu sa se limiteze doar la
opiniile unei sau altei parti. Problema data se refera, in mod special, la institutiile mass media cu
cea mai mare acoperire a teritoriului republicii (Moldova 1 si Radio Moldova) si la care are acces
intreaga populatie. Acestea, in mare parte, prezinta opinia puterii, in acest fel limitand
posibilitatile de informare a populatiei;
institutiile educative in cazul dat procesul de informare despre drepturile omului trebuie sa
inceapa din clasele primare pentru a oferi posibilitate copiilor de mici sa constientizeze ca au
anumite drepturi, care trebuie sa fie respectate, sa le formeze abilitatile necesare pentru protectia
drepturilor personale;
ONG-urile la momentul de fata exista deja organizatii neguvernamentale specializate in
domeniul promovarii si protectiei drepturilor omului. Punctul slab al acestora este ca ele nu
beneficiaza de suport din partea statului, de un plan comun de actiune, activand independent in
baza finantarilor externe. In acest context, unele organizatii urmaresc, ascunzandu-se dupa masca
actiunilor de binefacere, doar realizarea scopurilor personale de spalare a banilor;
autoritatile publice in cazul acestora participantii din unele grupuri au sustinut faptul ca fiecare
functionar trebuie sa fie responsabil de informarea drepturilor omului in domeniul sau, iar
participantii din alte cateva discutii s-au referit la autoritatile publice locale, motivand convingerea
lor prin faptul ca acestia se afla cel mai mult in contact cu oamenii de rand. In acest context, unii
participanti s-au referit la functia de coordonator numita de administratia publica raionala.
32
(PROIECT)
Mass media. DFG 1 - 4, 6, 7
La noi se numeste televiziune publica, dar ea nu e publica. Acolo au acces doar o parte de populatie.
Eu, de exemplu, sa ma duc sa ma expun in domeniul drepturilor omului nu as avea acces acolo nici peste
3 ani. Acolo au acces doar o anumita categorie. Si atunci, taranul, omul simplu, aude doar o parere. Il
aude doar pe Vasile si stie ca Vasile vorbeste drept si gata! Alta parere nu exista! El nu poate face
comparatie intre parerea lui Vasile si a lui Ion, caci o aude doar pe a lui Vasile. DFG 5
Ar fi bine de la scoala sa li se spuna. La scoala elevul afla care sunt drepturile lui si el le duce mai
departe in viata. DFG 1
Trebuie de inceput de la copii, din clasa intai. DFG 3
Diferite sedinte, prin intermediul ONG-urilor care sunt sau trebuie formate. DFG 3
Statul ar trebui sa sustina organizatiile neguvernamentale implicate in procesul de informare a
drepturilor omului, ca sa le fie mai usor. DFG 6
La noi foarte multe ONG sun o modalitate de spalare a banilor. DFG 6
Autoritatile publice locale de nivelul 1 si 2. DFG 1
Functionarii publici nu-si iau responsabilitatea asta de a informa. DFG 1
Primaria, deoarece ea se afla zi de zi in contact cu lumea. DFG 2
Ca functionari publici, suntem in dreptul si chiar datori sa aducem la cunostinta populatia. DFG 2
Autoritatile abilitate in acest domeniu, fiecare in domeniu sa informeze. DFG 7
Coordonatorul. DFG 3
In cadrul unui grup, un functionar din administratia publica centrala a mentionat ca procesul de
informare a drepturilor omului trebuie sa fie realizat de catre juristi sau specialisti competenti, cu abilitati
de jurnalisti, care sa aduca informatia populatiei in forma cat mai accesibila pentru intelegere. In acest
sens, articolele din ziare, brosurile editate pana acum sunt inutile, nu-si ating scopul scontat populatia
cum a fost prost informata, asa si a ramas. Aceasta stare este determinata de faptul ca ceea ce se face nu
este accesibila publicului larg.
Este nevoie de specialisti ori juristi competenti care sa aiba niste abilitati de jurnalisti. Pentru aceasta
este nevoie de anumite surse financiare, deoarece ii foarte greu sa-i dai omului informatia necesara prin
mass-media. Poti sa-i faci zilnic o pagina de ziar in care omul sa nu inteleaga nimic din ea. Brosuri se
editeaza si cu drepturile omului, macar bine ca s-a miscat lucrurile din loc, si sunt organisme
internationale care ne ajuta cu elaborarea materialelor. Cu toate acestea omului nu-i este mai bine,
fiindca ceea ce se face nu este accesibil publicului larg. Legile se cunosc in unele cabinete si cu asta se
incheie. Iar omul caruia i s-a lezat un drept ramane in continuare cu problema lui. DFG 6
In general, procesul de informare a drepturilor omului este unul complex si pentru a fi realizat efectiv
si cu succes trebuie antrenate toate institutiile din domeniu, atat cele guvernamentale, cat si cele
neguvernamentale. Acestea trebuie sa colaboreze si sa actioneze dupa un plan comun bine chibzuit. Or, la
momentul de fata, aceasta problema nu este o prioritate a conducerii.
Este nevoie de un sistem intreg, care ar trebui sa explice si sa lamureasca toate drepturile. DFG 2
Exista un conservatism al institutiilor de stat. Nu trebuie sa negam acest fapt. Totul depinde de politica
adoptata de stat. DFG 6
Nu este conlucrare intre mass-media si autoritati. Totul se face haotic. Trebuie sa fie cineva care sa
coordoneze munca aceasta. DFG 6
Reusita procesului de informare nu depinde, insa, doar de faptul daca va fi realizat in comun de catre
institutiile responsabile. In cazul dat nu trebuie de uitat de un moment foarte important informarea
trebuie sa decurga astfel incat publicul tinta sa constientizeze necesitatea de a cunoaste drepturile sale si
modalitatile de aparare.
33
(PROIECT)
Daca am pune in functiune toata masinaria de informare ca sa-i informam, noi o sa reusim doar in
cazul cand populatia va dori acest lucrul. DFG 5
Actualmente, 39% din populatie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si posibilitatile de
aparare a acestora nu este accesibila, iar 19% nu stiu daca aceasta informatie este sau nu este accesibila
(Fig. 7).
Fig. 7. Dupa parerea Dvs., este accesibila in tara noastra
informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora?
N; 19%
Da; 42%
Nu; 39%
3.4. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi
respectate
In cadrul tuturor discutiilor focus grup participantii au sustinut ca nu exista nici o garantie ca
drepturile unei persoane vor fi respectate, chiar daca a apelat la consultatii juridice si a platit pentru
acestea.
Motivul principal care determina situatia respectiva este coruptia in institutiile de stat. In acest sens,
are castig de cauza cel care dispune de mai multi bani.
Lipsa garantiei de respectare a drepturilor omului este agravata si de saracia din tara. Toate serviciile
juridice sunt cu plata si oamenii saraci nu sunt in stare sa achite serviciile respective. Din aceste
considerente patimasii nici nu ajung la finele procesului de protectie a drepturilor instanta de judecata.
Nu este nici o garantie DFG 1-7
Noi nu putem garanta nici faptul ce o sa hotarasca chiar si acel judecator. Nu suntem siguri ca ne
ducem in fata unui om cinstit care ne va apara. DFG 1
Depinde de autoritati. DFG 1,3
Pentru consultatiile juridice trebuie de platit. La fel trebuie bani ca sa te adresez la judecator. Totul
trebuie platit si totul se reduce la bani. DFG 2
N-ai platit n-ai dreptate si atat. DFG 7
Doar cate un participant din doua discutii au fost de parerea ca oamenii insistenti pot obtine si obtin
succes in protectia drepturilor lor. Aceasta categorie de oameni nu lasa mainile in jos dupa primul esec, ci
continua sa se adreseze in instantele superioare celor unde au fost nedreptatiti. Si anume acest spirit
trebuie educat la generatiile ce urmeaza.
Exista garantie. Sunt oameni insistenti. Ei scriu la guvern si petitiile revin din nou la noi in primarie.
Numai administratia locala rezolva. DFG 3
34
(PROIECT)
Aici trebuie de muncit foarte mult la nivel de mentalitate a fiecarui individ si la nivel de insistenta.
DFG 6
Un functionar din administratia centrala a mentionat ca nu este posibila garantarea protectiei
drepturilor tuturor oamenilor in momentul cand nu exista un suport material necesar. Exemplu oferit a
vizat dreptul la educatie nu este posibil de inmatriculat toti doritorii la locuri bugetare, daca surse
financiare acordate sunt insuficiente.
Depinde unde se adreseaza. Da, aveti dreptul, dar la articolul dat pentru anul curent nu au fost
planificate surse financiare si nu putem sa va achitam invatatura. DFG 5
3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor

In opinia reprezentantilor administratie publice locale si centrale, pentru asigurarea respectarii
drepturilor omului se impune necesitatea realizarii urmatoarelor actiuni de baza:
lupta cu coruptia
consolidarea constiintei privind necesitatea de a respecta drepturile altuia si de a indeplini
constiincios propriile obligatii, precum si sanctionarea celor care incalca aceste principii,
indiferent de functia detinuta
ridicarea responsabilitatii organelor care poarta raspundere pentru protectia drepturilor omului
(politia, procuratura, instantele de judecata, administratia locala)
perfectionarea legislatiei, astfel incat sa fie evitate neintelegerile in tratarea legilor si contrazicerea
unor legi cu altele
Sa se lupte cu coruptia. DFG 2, 4, 7
Fiecare om are si drepturi si obligatii. Daca vor fi respectate ambele atunci poate o oarecare garantie
vom avea. DFG 4
Daca cineva nu isi va onora obligatiunile si nu va respecta drepturile altuia, atunci va fi sanctionat.
Ceea ce la noi nu este. DFG 5
Ridicarea responsabilitatii fiecarei instante (politia, procuratura, instantele de judecata, administratia
locala), a celora care primesc bani pentru garantie. DFG 1
Sa fie specialisti in acest domeniu ca sa lucreze. DFG 2
Sa elaboram planuri de actiune la nivel local, raional. De format un sistem si sa ne conducem de el.
DFG 2
Ajustarea legislatiei la conditiile noastre de trai si ajustarea actelor normative intre ele. Multe legi sunt
divergente. Sunt in contradictie. DFG 5
In cadrul a cate o discutie, participantii au mentionat si alte idei care ar contribui la ridicarea gradului
de siguranta a respectarii drepturilor omului:
monitorizarea activitatii organelor responsabile de protectia drepturilor omului
numirea unei persoane responsabile de solutionarea cazurilor de incalcare a drepturilor omului in
fiecare localitate (in acest context a fost binevenita ideea crearii functiei de coordonator)
asigurarea paturilor social-vulnerabile cu cate un reprezentant legal care sa le apere drepturile
gratis, din contul salariului de stat
ridicarea gradului de informare a drepturilor omului in randul populatiei
stabilizarea si respectarea legislatiei
eradicarea saraciei in localitatile rurale
respectarea prezumtiei nevinovatiei
Transparenta in lucru organelor de drept. DFG 4
In fiecare sat sa se creeze grupe de 3-4 persoane care ar putea sa se preocupe de problemele unde se
incalca drepturile. Sa stim ca este un suport la care poti sa mizezi. E bine ca s-a introdus aceasta functie
de coordonator. DFG 3
35
(PROIECT)
Ar trebuie sa fie avocat de stat si remunerat de stat care indiferent de ce persoana s-a adresat trebuie
sa-i apere interesul si statul sa-l remunereze. Sa aiba un salariu stabil si tot timpul cand cineva se
adreseaza trebuie sa-si onoreze obligatia lui, primind salariu. DFG 7
Oamenii nu-si cunosc drepturile. DFG 4
Foarte des se schimba legile si oamenii nu dovedesc sa le cunoasca. Tot apar si apar legi noi. Eu cred
ca nici cei de la conducere nu dovedesc sa le citeasca. DFG 4
Legile sa lucreze. DFG 4
Eradicarea saraciei in stat. DFG 5
La noi vesnic trebuie sa demonstram ca nu suntem vinovati, ne indreptatim. DFG 6
In fine, pentru a spori siguranta respectarii drepturilor, oamenii trebuie sa fie stimulati in aceasta
privinta. In prezent situatia este de asa natura ca oamenii de rand, deseori, nici nu incearca sa protesteze,
sa intreprinda careva actiuni pentru respectarea drepturilor personale, deoarece deja au ideea fixa ca
oricum nu voi obtine nimic, ba poate chiar voi inrautati lucrurile. Din aceste considerente ar fi bine de
adus la cunostinta cat mai multe cazurile cand alti oameni simpli au reusit sa obtina respectarea
drepturilor lor (in special in cazul litigiilor cu persoane cu functii de raspundere) si modul in care au
reusit. In acest fel exista posibilitatea de a aduce o lumina de speranta in sufletele oamenilor si de a forma
dorinta de a lupta pentru drepturile personale.
In societatea noastra deja exista predispozitia ca oricum numi voi realiza dreptul, ce sa mai cheltui
efort de energie si surse financiare, tot una nu-mi voi obtine nimic. DFG 6
4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor

mari categorii de populatie
36
(PROIECT)
Pentru a ameliora situatia privind respectarea drepturilor omului, in Republica Moldova a fost
elaborat si aprobat prin Hotararea Parlamentului RM Planul national de actiuni in domeniul drepturilor
omului.
La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului national de actiuni in
domeniul drepturilor omului s-a pornit de la ideea ca, din multitudinea de drepturi si libertati ale omului,
trebuie accentuate cele a caror incalcare are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii
de populatie.
Dupa cum s-a demonstrat in cadrul elaborarii Planului, in aceasta categorie intra drepturile expuse in
Fig.8.
In cadrul sondajului de opinie, facand o singura alegere dintre aceste drepturi si libertati, cei mai multi
dintre subiecti au mentionat ca lor li se incalca cel mai des Dreptul la munca si protectia muncii (27%),
Dreptul la ocrotirea sanatatii si Dreptul la protectia sociala (cate 17% fiecare).
Fig. 8. Dintre drepturile si libertatile enumerate, care vi se incalca cel mai des?
12%
Dreptul la via, integritatea fizic i psihic
27%
Dreptul la munc i protecia muncii
Dreptul la protecia social
17%
Dreptul la ocrotirea sntii
17%
8%
Dreptul la un mediu sntos
Dreptul la educaie
3%
Dreptul la informaie, libertatea opiniei i exprimrii
3%
Alt drept
2%
7%
Nu se ncalc nici un drept / libertate
NR
4%
4.1. Dreptul la viata, integritatea fizica si psihica

37
(PROIECT)
In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a mentionat ca deloc nu le este asigurata
Protectia contra furturilor (65%, Fig. 9), Protectia contra violentei verbale (sudalmei, amenintarii,
injuraturii, batjocurii etc.) (55%) si Protectia contra violentei fizice (bataii, torturii etc.) (54%).
Fig. 9. In ce masura considerati ca va este asigurata securitatea personala si anume ?
0%
Protecia contra violenei verbale

(sudalmei, ameninrii,
njurturii, batjocurii etc.)
5%
Protecia contra violenei fizice

(btii, torturii etc.)
6%
Protecia contra furturilor
4%
Protecia contra bolilor

transmisibile
4%
Protecia contra influenei

4%
medicamentoase asupra psihicului
n deplin msur
10%
20%
33%
33%
27%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
55%
4%
54%
3%
37%
ntr-o oarecare msur
46%
4%
2%
5% 5%
40%
Nu-mi este deloc asigurat
3%
2%
65%
40%
100%
10%
9%
NR
In cadrul unor intrebari deschise, respondentii cercetarii au mentionat mai des asupra principalei surse,
de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor pericolele mentionate in Fig. 9. In privinta
pericolului furturile, mai des au fost mentionate astfel de surse ca:
Persoane cu comportament deviant (talharii, escrocii, banditii,
utilizatorii de drog si alcool etc.)
22,3% (Fig. 42, pag.77)
Vecinii
5,2%
Persoanele defavorizate
5,2%
Locurile publice (strada, piata, transport public etc.)
2,9%
Consatenii
2,7%
Persoanele necunoscute
2,5%
Somerii
2,0%
Persoanele fizice
1,8%
Copiii needucati
1,5%
Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de
pericol ca violenta verbala (sudalma, amenintare etc.), mai des au fost mentionate astfel de surse ca:
13,6% (Fig. 40, pag.75)
Vecinii
9,7%
Sotul
2,8%
Societatea
2,3%
Persoanele in stare de ebrietate
2,2%
Oamenii rai
1,8%
Colegii de lucru
1,6%
Persoanele prost educate
1,5%
Familia
1,5%
38
(PROIECT)
In privinta pericolului violenta fizica (bataia, tortura etc.), mai des au fost mentionate astfel de surse ca:
14,5% (Fig. 41, pag.76)
Persoanele cu comportament delincvent
4,5%
Vecinii
3,5%
Persoanele in stare de ebrietate
2,4%
Oamenii rai
1,9%
Politia
1,8%
1,7%
In privinta pericolului bolile transmisibile, mai des au fost mentionate astfel de surse ca:
Institutii medicale / instrumente medicale infectate
16,7%(Fig. 43, pag.78)
Persoanele bolnave / utilizarea in comun a obiectelor (consumatorii de drog, alcool, cersetorii,
persoanele fara adapost, detinutii etc.)
12,1%
Locurile publice (strada, transport public, piata, frizeriile etc.)
6,5%
Mediul inconjurator (apa, aerul etc.)
2,6%
Persoanele din mediul inconjurator
2,1%
Relatii cu parteneri necunoscuti
1,7%
Murdaria
1,4%
Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de
pericol ca influenta medicamentoasa asupra psihicului , mai des au fost mentionate astfel de surse ca:
Institutiile medicale (neglijenta, incompetenta personalului medical)
16,9% (Fig. 44, pag.78)
Medicamente necalitative / expirate
6,0%
Oricine
4,5%
Droguri, alcool
1,3%
Frustrare
1,1%
Dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise), mai multi respondenti din cadrul
sondajului de opinie au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata, integritatea fizica si psihica al
tinerilor (28%) (Fig. 10).
Fig. 10. Cat priveste dreptul la viata, integritatea fizica si psihica, dintre grupele prezentate,
drepturile cui se incalca cel mai des?
39
(PROIECT)
0%
5%
10%
15%
20%
30%
10%
Drepturile copiilor
28%
Drepturile tinerilor
Drepturile tinerilor aflai n

serviciul militar
5%
Drepturile invalizilor / drepturile

persoanelor cu dizabiliti
15%
17%
Drepturile pensionarilor
18%
Drepturile omerilor
Altele_
25%
1%
NR
6%
4.2. Dreptul la munca si protectia muncii

In cadrul sondajului de opinie, 86% dintre persoanele chestionate au mentionat ca sunt de acord cu
afirmatia Locurile de munca bine platite pot fi gasite doar cu ajutorul rudelor, prietenilor (45%
totalmente sunt de acord, iar 41% sunt de acord) (Fig. 45, pag. 74). La fel, 86% din populatie sunt de
acord cu afirmatia Accesul la locurile de munca bine platite presupune cumatrism, mita (47%
totalmente sunt de acord, iar 39% sunt de acord) (Fig. 45, pag. 74).
Jumatate dintre persoanele care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la locul de
munca. 48% dintre persoanele chestionate au mentionat ca nu au loc de munca (Fig. 46, pag. 74). 52%,
care au un loc de munca se impart in 26%, carora nu le sunt asigurate drepturile la locul de munca, 23%
carora le sunt asigurate drepturile si 3% care nu-si cunosc drepturile de la locul de munca.
Majoritatea persoanelor care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la protectia
muncii la locul de munca. 52%, care au un loc de munca se impart in 31% (Fig. 46, pag. 74), carora nu le
sunt asigurate drepturile la protectia muncii de la locul de munca, 17% carora le sunt asigurate drepturile
la protectia muncii si 4% care nu cunosc drepturile la protectia muncii de la locul de munca.
4.3. Dreptul la protectie sociala

Pentru marea majoritate a persoanelor care au un loc de munca, marimea salariului nu le asigura
dreptul la protectie sociala: fiind intrebate despre protectia sociala pe care le-o ofera locul de munca, 50%
din populatie au indicat ca nu au un loc de munca; cei care au un loc de munca se impart in 34% care au
mentionat ca marimea salariului pe care-l primesc la locul de munca nu le asigura dreptul la protectie
sociala si 16% care au aratat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. 11).
Fig. 11. In ce masura va este asigurat
40
(PROIECT)
12%
10%
11%
11%
8%
7%
6%
6%
6%
5%
5%
5%
6%
5%
5%
4%
4%
5%
4%
4%
2%
1%
2%
1%
0%
1neasigurat
10 - n
foarte mare
msur
asigurat
dreptul la protecie social prin mrimea salariului pe care l primii la locul de munc
dreptul la protecie social a dvs., sau a persoanei pentru care primii ndemnizaie social, prin mrimea pensiei sau a ndemnizaiei sociale pe
care o primii
Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsurile Nu am loc de munca/Nu primesc pensie sau indemnizatie sociala
57% din populatie au mentionat ca nu primesc pensie sau indemnizatie sociala (pentru ei sau pentru
alte persoane pe care le ingrijeste). Cei care primesc pensii sau indemnizatii sociale se impart in 32% care
au mentionat ca marimea acestei pensii sau indemnizatii sociale nu le asigura dreptul la protectie sociala
si 11% care au mentionat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. 11).
4.3. Dreptul la un mediu sanatos
12% din populatie considera ca calitatea apei din apeduct (sau din fantana in cazurile in care
apeductul nu functioneaza sau lipseste) este foarte proasta, iar 23% considera ca calitatea apei este proasta
(Fig. 47, pag. 80).
In acelasi timp, 51% din populatie considera ca nu ii este respectat dreptul la apa potabila calitativa
(Fig. 48, pag. 80), iar 52% considera ca nu ii este respectat dreptul la aer calitativ (Fig. 48, pag. 80).
Cea mai mare parte din populatie 79% considera ca nu ii este respectat dreptul la luarea deciziei
in probleme de mediu (Fig. 48, pag. 80).
4.4. Dreptul la educatie

59% dintre persoanele chestionate au mentionat ca au copii de varsta prescolara, scolara sau
universitara. Acestia se impart in 49% care au mentionat ca lipsa banilor afecteaza dreptul la educatie al
copiilor lor (printre care 25% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% care au mentionat
ca nu afecteaza (dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig. 12); la fel,
49% au mentionat sa lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteaza dreptul la educatie al copiilor lor
(printre care 20% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% au mentionat ca nu afecteaza
(dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig. 12).
Fig. 12. In ce masura credeti ca
41
(PROIECT)
30%
25%
25%
20%
20%
15%
9%
10%
5%
1%
0%
1%
1 - deloc
1%
2%
1%
1%
2
8%
9%
4%
5%
9%
7%
5%
1%
4%
3%
2%
5
10 - n
foarte
mare
msur
lipsa banilor afecteaz dreptul la educaie al copiilor dvs. sau al dvs.

lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteaz dreptul la educaie al copiilor dvs. sau al dvs. personal
Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsul Nu am copii de varsta prescolara, scolara sau universitara
65% dintre respondenti au indicat ca statul nu asigura accesul egal la educatie si conditii egale de
studii si doar 21% au sustinut contrariul (Fig. 49, pag. 81).
4.5. Dreptul la ocrotirea sanatatii

In cadrul sondajului de opinie, avand posibilitate sa se pronunte in cazul unei intrebari deschise in
privinta drepturilor din domeniul ocrotirii sanatatii care li se incalca cel mai des, cei mai multi dintre
respondenti au mentionat ca li se incalca Dreptul la acces la servicii medicale si medicamente, deoarece
acestea sunt foarte costisitoare (11%), Dreptul la servicii medicale fara plata (10%), Dreptul la servicii
medicale calitative (8%) si Drepturile acordate in baza politei de asigurare (inutilitatea politei trebuie
de platit dublu pentru servicii medicale, impunerea acesteia, cresterea birocratiei in urma introducerii
politei) (6%) (Fig.13).
Fig. 13. Ce drepturi din domeniul ocrotirii sanatatii Vi se incalca cel mai des?
(intrebare deschisa)
42
(PROIECT)
Dreptul la acces la servicii medicale i
medicamente sunt foarte costisitoare
Dreptul la servicii medicale fr plat
11%
10%
8%
Dreptul la servicii medicale calitative

Drepturile acordate n baza poliei de asigurare
(inutilitatea poliei trebuie de pltit dublu
Dreptul la asisten i servicii medicale
6%
5%
4%
Necesitatea de a oferi mit (n bani sau natur)

Dreptul la informaie (n special la serviciile
medicale oferite gratuit de polia de asigurare)
Dreptul la poli
1%
Dreptul la un mediu nconjurtor sntos
1%
Dreptul la foi de deplasare n sanatorii
1%
Alte drepturi
2%
2%
5%
Toate drepturile
36%
Nici un drept nu a fost nclcat

N
NR
2%
9%
La rubrica Alte drepturi din Fig. 13 au fost mentionate urmatoarele drepturi:

Dreptul de alegere a medicului
Drepturile femeilor insarcinate
Dreptul la vaccinare
Asigurarea cu medicamente a spitalelor
Dreptul la deservire la domiciliu
Dreptul la opinie
Dreptul la buletin medical
Dreptul la grupa de invaliditate
Dreptul la spitalizare
Dreptul la echitate la serviciile medicale
Alte drepturi
0,4%
0,3%
0,2%
0,2%
0,2%
0,1%
0,1%
0,1%
0,1%
0,1%
0,4%
Referindu-se la diferite afirmatii despre polita de asigurare, 76% dintre respondentii sondajului de
opinie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia ca Asiguratul nu detine lista serviciilor medicale
gratuite de care ar putea beneficia (32% au mentionat ca sunt in foarte mare masura de acord cu aceasta
(Fig. 14), iar 44% au indicat ca sunt in mare masura de acord). In acelasi timp, 73% dintre subiecti au
indicat ca sunt de acord cu afirmatia Drepturile se incalca, 68% - ca sunt de acord cu afirmatia Exista un
vacuum informational format in jurul politelor de asigurare medicala, iar 57% dintre subiecti au spus ca
sunt de acord cu afirmatia Serviciile medicale introduse in baza politelor de asigurare creeaza tensiuni la
nivelul personalului medical.
Fig. 14. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele
afirmatii despre politele de asigurare medicala: ?
43
(PROIECT)
0%
Drepturile se ncalc
Asiguratul nu deine lista

serviciilor medicale gratuite de
care ar putea beneficia
Exist un vacuum informaional

format n jurul polielor de
asigurare medical
Serviciile medicale introduse n

baza polielor de asigurare
creeaz tensiuni la nivelul
personalului medical
n foarte mare msur
10%
20%
30%
40%
50%
35%
80%
n mic m-sur
17%
18%
100%
3% 11%
13%
41%
33%
90%
13%
44%
27%
n mare msur
70%
38%
32%
24%
60%
3% 8%
4% 11%
7%
n foarte mic msur/deloc
18%
NR
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele asigurate medical, in toate grupele
de discutii a fost mentionat faptul ca medicii incalca mai des drepturile acestor persoane in policlinici si
spitale. In acelasi timp, in cateva dintre grupele de discutii au mai fost mentionati lucratorii medicali si
astfel de institutii ca Spitalul de Urgenta, Spitalul Republican, policlinici si spitale la general.
Medicii. DFG 1-6
E clar ca cel care incalca drepturile pacientului asigurat este medicul, pentru ca el cu medicul se
intalneste cel mai des. DFG7
Lucratorii medicali; Din start sora medicala sau medicul ii spune ca pune asigurarea ceea in
buzunar ca oricum nu-ti foloseste la nimic, ca toate le platesti DFG 4,6
Se calca aceste drepturi in policlinici, spitale, peste tot se incalca DFG 1
Spitalul de urgenta, la centrul Diagnostic, nimeni nici nu s-a uitat la polita de asigurare. A platit ca si
oricare, incepand de la prima consultatie, pana la sfarsitul tratamentului; Sa facem un sondaj de
opinie publica in policlinicile si spitalele din Moldova, veti afla care este taxa in spitalul Republican sau
in orice alt spital DFG 2
In diferite grupe de discutii au fost expuse urmatoarele idei:
in spitale se incalca drepturile omului prin faptul ca dupa opt zile de internare pacientul este
eliberat indiferent de faptul daca s-a tratat sau nu
la policlinica, pacientului aflat in stare de urgenta i se percep bani, neutilizandu-se acele mici
standarde minime; oamenii platesc, deoarece nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul
medicii nu atrag trag atentia la persoanele asigurate, dar care nu platesc bani
exista medici care cer de la pacienti mita in marimi extrem de mari
organele de combatere a coruptiei incalca drepturile deoarece nu intreprind nimic pentru a stopa
fenomenul coruptiei in randul lucratorilor medicali
nu a fost nici un caz de tragere la raspundere a medicilor; daca ar exista penalizari, drepturile ar fi
mai putin incalcate
pacientii nu au timp pentru a apela la organele ierarhic superioare
44
(PROIECT)
Nu exista o strictete, unde omul sa aiba cunostinta cat i se permite lui sa se trateze in spital. In toate
spitalele se practica asa: s-a tratat omul 8 zile E tratat sau nu pleaca acasa. Aici intr-adevar se incalca
dreptul omului. DGF 3
Ajunge omul la policlinica intr-o stare de urgenta, nu i se acorda in baza politei de asigurare
tratamentul necesar si iarasi trebuie sa scoata bani din buzunar. Tot personalul medical continuu sa
perceapa bani, taxe de la populatie neutilizand acele mici standarde minime care trebuie sa le acorde
cetatenilor. Oamenii nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul si ei platesc. Un caz concret: s-a dus
omul, trebuia sa plateasca atata, atata, atata; cand a fost dat un telefon la nu stiu care organe, i s-a spus,
respectiv, el deja stie ce trebuie sa faca, cat si pentru ce trebuie sa plateasca. DFG 6
Am ramas doar cu polita. Fara bani nici nimeni nu se uita la tine. Polita intr-o parte, bani-s pe de alta
parte iar sanatatea ramane tot acolo. Polita-i costisitoare, dar ca medicina-i asigurata are venit doar
medicul, da restul.... DGF 4
Aduce persoana la conditia ca sa suporte el anumite cheltuieli DFG 5
Un batran, in varsta de 60 de ani a vrut sa-si faca operatie la ochi. Sa adresat la Asistenta Sociala si
Protectia Familiei, cei de acolo i-au spus sa aduca un certificat de la medicul de familie, prin care sa
confirme ca intr-adevar are nevoie de aceasta interventie chirurgicala. Cand s-a adresat la medic, acela
i-a cerut 1000 de lei. DFG2
Cazurile de coruptie. Procuratura si celelalte organe, din motiv ca nu-si indeplinesc obligatiile incalca
drepturile oamenilor. Ei foarte bine cunosc realitatea, dar nu fac nimic. Ei sunt la curent cu tot ceea ce
se intampla in tara, dar nu sunt cointeresati DFG 2
E scrisa raspunderea. Dar pana acum nu a fost nici un precedent judiciar la acest capitol DFG 3
Nu mai are cand sa apeleze la organe ierarhic superioare. De aici se porneste ilegalitatea, se incalca
drepturile. DFG 5
In alta ordine de idei, au fost mentionate urmatoarele:
intre Casa Nationala de Asigurari Medicale (CNAM) si Spitale sunt incheiate contracte aprobate
de Ministerul Sanatatii, in care sunt delimitate responsabilitatile fiecareia dintre parti
atat in institutiile medicale, cat si in Monitorul Oficial oricare persoana poate sa afle care servicii
sunt incluse in polita de asigurare, iar pentru serviciile achitate, dar de care trebuia sa beneficieze
in cadrul politei, poate sa-si intoarca banii de la Ministerul Sanatatii, in urma carui fapt medicul in
cauza va fi sanctionat
Au fost incheiate contracte intre CNAM si aceste spitale. Contractele au fost aprobate de Ministerul
Sanatatii si acolo e scris clar: cine si ce trebuie sa faca si cu ce trebuie sa se ocupe DFG3
In fiecare institutie medicala este afisat ceea ce este gratuit conform politei, serviciile ce sunt acoperite
prin polita de asigurare. Fiecare serviciu pe care nu l-a prestat medicul, se poate de verificat daca intra
in polita sau nu. Plus la aceasta, daca careva serviciu nu trebuia sa fie achitat in casa, dar trebuia sa fie
acoperit de polita, avand chitanta ceea, conform careia pot determina codul serviciului prestat, pot sa
merg la Minister, Departamentul Sanatatii, ca sa-mi intorc acesti bani. Pot sa ridic Monitorul Oficial ca
sa vad, daca acest serviciu intra in polita sau nu. Daca se depisteaza ca a intrat, medicul va avea
probleme foarte mari DFG 7
Referindu-se la persoanele care incalca mai des drepturile persoanelor care nu au reusit sa-si faca
grad de invaliditate, unii dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca drepturile
acestor persoane bolnave sunt incalcate de:
medici
comisii
consiliile de expertiza medicala
angajatorii persoanelor in cauza
45
(PROIECT)
In una dintre grupele de discutii, participantii s-au referit doar la cazul cand populatia nu cunoaste
care este modalitatea de obtinere a gradului de invaliditate, iar in alta grupa participantii au spus ca nu stiu
nimic despre gradul de invaliditate.
Medicul, fiecare vrea sa traiasca, sa se suie sus, smulge bani, doar ca el sa traiasca; Medicul tot
timpul asteapta mita; De la medic se incepe; Drepturile persoanelor bolnave cel mai des sunt
incalcate de medici - persoana la care se adreseaza bolnavul dat. DFG 1, 2, 5
Des sunt incalcate aceste drepturi de catre comisii. DFG 4
Consiliul de expertiza medicala a localitatii, de pe langa Casa nationala de asigurari medicale,
care nu sunt intotdeauna impartiale DGF7
Angajatorii care angajeaza aceste persoane, de multe ori incalca aceste drepturi dreptul la
munca. Prea des se elibereaza certificat medical. Pana li se da grad de in validitate, persoanelor li se
elibereaza certificat medical. Medicul indica cauza, dar angajatorii impun de a scrie cerere de
eliberare din functie DFG 7
Populatia nu cunoaste care e modalitatea, care acte necesita a fi prezentate. Acordarea unei
consultante in acest domeniu ar clarifica foarte mult situatia DFG3
Referindu-se la incalcarea drepturilor acestor persoane, participantii la discutii sau mai referit la
urmatoarele:
sunt persoane care nu-s bolnavi si au reusit sa-si faca grad de invaliditate
persoana de 90 de ani, care nu vorbeste si nu aude nu are grad de invaliditate, deoarece, cand s-a
adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente
aceste drepturi sunt incalcate des
Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii apartine departamentului de

expertiza medicala a Casei Nationale de asigurari medicale. Consiliul dat nu este obiectiv
deoarece in consecinta Casa Nationala va trebui sa plateasca indemnizatii invalizilor care si-au
obtinut gradul. Consiliile merg spre apararea intereselor institutiei sale si nu a invalizilor. Aceste
consilii de expertiza ar trebuie sa fie independente sau in subordinea unei asociatii a agentilor
economici care transfera bani Casei Nationale de asigurari medicale
Sunt care nu-s bolnavi si are grade. DFG2

Un caz: o persoana are 90 de ani, nu vorbeste si nu aude. Grad de invaliditate nu are. Cand sa
adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente..... DFG 2
Des sunt incalcate aceste drepturi DFG 4
Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii, care apartine departamentului de
expertiza medicala a Casei nationale de asigurari medicale, nu este obiectiv si nici o data consiliul nu
va finaliza obiectiv aceste probleme. Din cauza ca Casa Nationala pe urma va trebui sa plateasca
aceste pensii, ea va merge spre apararea intereselor institutiei sale. Sa fie independent cumva. In
subordinea acelor care platesc. DFG 7
5.Agentii care incalca mai des d repturile unora dintre grupurile de populatie
defavorizate
5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor
46
(PROIECT)
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la invalizi, unii participanti au mentionat ca
drepturile lor sunt incalcate mai des de catre:
comisiile de apreciere a gradului de invaliditate
stat, primarii, care nu coreleaza marimea indemnizatiilor cu preturile
angajatori privati si publici, care le incalca dreptul la munca
medicii, care le incalca constient sau inconstient facilitatile de care dispun
Sunt erori ale comisiilor de aprecieri a gradului de invaliditate. Sunt oameni fara picior. Lor nu li
se da grad pe viata, dar e controlat in fiecare an. Ce, lui ii va mai creste piciorul? Nu! In fiecare an il
masoara E o prostie; Dau grupe, la persoane sanatoase, daca nu sar incalca toate aceste ar fi
mai altfel....; Foarte corect, sunt si asa persoane DFG 1, 4
Statul, primaria, incalca drepturile invalizilor, adica nu-i realitate intre preturi si indemnizatii;
Statul, ar trebui sa fie o politica de stat; Sunt invalizi care au copii, familii, 200 de lei pe luna nu
le ajunge ca sa se intretina; Nu toti invalizii sunt asigurati; Prima incalcare a persoanelor cu
handicap este faptul ca nu li se asigura in trai decent, minimum pentru existenta; Sotul, unei
familii, a devenit invalid, si are acasa 2 copii. Cum sa intretina el familia cu o pensie de 200 de lei?
Leafa sotiei nu e mai mare. Cum sa supravietuiasca aceasta familie? DFG 2,4,6
Dreptul la munca se incalca pentru invalizi. Daca invalidul are un handicap, inseamna ca nu e bun
de nimic si e limitat in drepturi. Lise incalca dreptul de a fi ales intr-o autoritate publica. Lui o sa i se
spuna cu totul alt motiv ca nu o sa fie primit. Oficial nu o sa i se spuna: ai un handicap DFG 5
Ei au anumite prioritati, dar ei nu le cunosc sau le cunosc in masura mica sau nu le pot realiza.
Medicii <asistentii sociali> se fac a uita, nu-i informeaza si-i spun din start ca nu sunt valabile;
Poate fi asa situatie ca nici medici nu cunosc legislatia in vigoare, ca invalidul respectiv, sau mama
cu multi copii are dreptul sa primeasca o consultatie gratis, nu stiu cat de bine sunt informati si pot
face aceste incalcari din necunostinta. DFG 6
Alti participanti au mentionat urmatoarele cu privire la drepturile invalizilor:
legile in vigoare le dau drepturi in masura posibilitatilor economice
in linii generale, drepturile lor nu se incalca
exista asistenti sociali care merg pe la casele lor si le vede situatia
daca invalizii vin cu o problema concreta, functionarii din administratia publica centrala fac totul
ca sa-si indeplineasca obligatiunile directe
Sunt legi in vigoare care dau drepturi in masura posibilitatilor economice DGF 1
Ei primesc, indemnizatii, totul se primeste. Se incalca episodic. Cu intentie, cu amageala; Mai
mult nu se incalca. Invalizilor nu li se incalca drepturile. Sunt acordate anumite facilitati invalizilor.
Nu e reala, dar exista o atentie; Eu consider ca nu se incalca acele dr. care-s scrise in lege DFG
1, 3, 5
In fiecare comunitate exista asistent social care raspunde de batrani, de invalizi. El merge la casele
lor, vede situatia. Prin intermediul asistentilor sociali ei pot sa tina legaturi. DFG 3
Daca vin concret si se adreseaza cu o problema noi facem totul ca sa ne indeplinim obligatiunile
noastre directe DFG 5
In cadrul sondajului de 65% din respondenti au mentionat ca persoanele cu dizabilitati fizice sau
psihice sunt protejate slab (48%) sau nu sunt protejate deloc (17%) de catre stat (Fig. 15).
47
(PROIECT)
Fig.15. Credeti ca persoanele cu dizabilitati fizice sau psihice sunt protejate suficient, mediu, slab
sau nu sunt protejate deloc de catre stat?
NR; 6%
Suficient; 10%
Deloc; 17%
Mediu; 19%
Slab; 48%
5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele suspectate, unii participanti au
mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre:
colaboratorii izolatoarelor preventive
politie
organele de drept (in general)
judecata, judecatorii
procuratura
organele de ancheta
tribunalul
Atunci cand este retinut, dar inca nu se stie daca el este autorul infractiunii sau nu, insasi conditiile
in care este tinut: dreptul la hrana, igiena, la plimbare; Persoanele ce functioneaza in cadrul
izolatorului; Colaboratorii KPZ; Un exemplu: un minor de 13 ani, inchis intr-un izolator pentru
furt. De trei luni de zile el este inchis in alt oras, nu are parinti, nu are pe nimeni. Avocatul sau
sustine ca el nu este vinovat deoarece are o alibi buna, de fapt nici nu a fost la locul faptei. Despre ce
drepturi poate fi vorba, cand este retinut o persoana nevinovata si el este si batut si maltratat, el este
distrus psihic la doar 13 ani, ce fel de personalitate va fi? Atunci de care drepturi putem vorbi?;
Angajatii din penitenciare; In penitenciare, unde ei sunt tinuti, foarte rau se comporta cu ei, pana
a fi dovedita vinovatia acestora. DFG 1, 2, 7
Politia; Ar fi bine ca lucratorii din politie sa fie putin selectati. Nu unul cu 3 clase neterminate sa
te opreasca pe drum, si iti face proces administrativ pe Aparitia in stare de ebrietate in locurile
publice pe care eu o consider pur formala, servind doar un pahar mic de bere. Dar chiar te taraie.
Te ia si te duce. Hai cu noi. Daca nu te cunoaste, te ia DFG 1, 3, 5
Organele de drept, Organele de ocrotire a normelor de drept statal, Odata ce nimeresti in
vizorul organelor de drept si stiu ca tu esti autorul infractiunii poti sa te astepti la orice de la ei. Sa
te scoale si la miezul noptii. DFG 1, 3
Judecata; Uneori judecatorii, nu se descurca in situatii. Practic nu este nici o baza de a fi inchis,
dar se dea ordin de arest etc. Persoana sta inchisa careva timp, pe urma Curtea Suprema de justitie il
declara nevinovat. Raspundere pentru aceasta nu poarta nimeni. Se intampla ca stau in KPZ
nevinovati; Daca persoana nu este vinovata, si e acuzata pe nedrept, aici de acum e vina
judecatorului DFG 2,3,7
48
(PROIECT)
Procuratura DFG 1, 3, 4
Anchetatorii; Organele de ancheta DFG 1
Tribunalul DFG 3
Au mai fost mentionat urmatoarele cu privire la drepturile persoanelor suspectate:
in izolatoare preventive ar trebui retinute doar persoanele suspectate de crime
daca persoanei i s-a dovedit vinovatia, atunci unele drepturi trebuie limitate
nu este functional principiul priezumtiul vinovatiei, deoarece persoana este discreditata inainte de
a i se dovedi vinovatia
Cred, ca ar trebui de facut diferentiere dintre cei care sunt suspectati pentru, Doamne fereste, crima
si care sunt izolati pentru furt DFG 2
Cate o data trebuie sa fie incalcate. Mai intai trebuie sa i dovedesti vinovatia DFG 5
Trebuie sa fie functional principiul prezumtiul nevinovatiei, ori la noi nu este functional principiul
acesta. In special in crimele economice la noi se face zarva foarte mare pana a fi dovedita fapta si de
cele mai multe ori se face special. DFG 6
In cadrul sondajului de opinie, 68% dintre respondenti au mentionat ca persoanelor suspectate,
acuzate si aflate in detentie in Moldova li se acorda foarte putina (11%) sau putina (57%) atentie (Fig.
16).
Fig.16. In opinia Dvs., cata atentie se acorda drepturilor persoanelor suspectate, acuzate si aflate in
detentie in Moldova?
20%
19%
18%
16%
16%
15%
14%
14%
12%
12%
10%
11%
8%
8%
6%
4%
3%
2%
1%
1%
0%
1 - foarte
puin
atenie
10 foarte
mult
atenie
N/NR
49
(PROIECT)
5.3. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata
In toate grupele de discutii au fost mentionate doua categorii de agenti care incalca drepturilor
tinerilor in Armata: soldatii care au fost inrolati in armata in perioadele anterioare de recrutare,
nominalizati prin termenul preluat din timpurile Uniunii Sovietice Dedovscina si personalul de
conducere ierarhic superior, inclusiv ofiterii. Alti agenti, nominalizati sporadic, au fost Ministerul
Apararii si Statul.
Ei singuri; Dedovscina - soldatii isi incalca drepturile intre ei; A ramas dedovsina, se
incalca drepturile unii la altii; Un caz, unde un tanar a fost internat in spitalul militar din
Chisinau, cu un ciorap in stomac, si medicii l-au intrebat: Cum a ajuns acest ciorap in stomac. Si el a
spus ca a fost impus de catre colegii sai; Dvs. doriti ca copilul Dvs. sa vina invalid? Prietenul meu
a venit din armata invalid. DFG 1-7
Personalul de conducere, comandanti de companie, comandanti de pluton, persoane in grad nu au
atentie respectiva fata de soldati; E si vina ofiterilor; Ofiterii incalca, intradevar ofiterii nu
atrag nici o atentie, soldatii tineri ies pur si simplu invalizi. Si cine sunt vinovati? Ei, ofiterii, care
permit acest lucru, inainte nu era asa; Cazuri de incalcare a drepturilor inferiorilor de catre
superiori Incepind de la sefii de rang mic, pana la insusi soldati, Ei trebuie sa raspunda de
disciplina, dar el singur o incalca, provoaca conflicte, apoi fac favoruri celora care se ocupa cu
aceasta DFG 1-7
Ministerul Apararii; Cum sa nu stie conducerea ce se face DFG 3, 7
Statul e de vina; E saracie in armata; Ei nu au incaltaminte, nu au cu ce se imbraca si ce
manca. DFG 4
Participantii la discutii au mai mentionat ca, desi adesea le sunt incalcate, tinerii din Armata au
diferite drepturi. In calitate de exemplu de incalcare a drepturilor a fost adusa utilizarea muncii soldatilor
la constructia caselor particulare. Un participant a mentionat ca astfel de incalcare e rar intalnita.
Soldatii au drepturi: drepturi politice, economice, sociale, etc. Cum trebuie sa fie alimentata, cazat,
totului tot. Cel mai des se incalca in relatiile interpersonale, intre ei (adica intre soldati) si e clar ca
sunt cazuri cand si superiorii incalca unele drepturi Mai des dreptul la opinie; La demnitate;
Demnitatea personala DFG 5
Soldatii de azi din armata sunt pusi la niste lucrari care se fac la constructia unei case a unui sef,
sau altceva la un particular DFG 1
Lucrul soldatilor nu e o incalcare permanenta sau e pe larg obisnuit. Este interzis si se intampla
ocazional DFG 5
In calitate de solutii la stare in care se afla tinerii in Armata, unii participanti la discutii au propus ca:
ofiterii sa fie cu mult mai responsabili, sa inlocuiasca parintii
sa se intreprinda masuri eficiente pentru a preveni incalcarile
pentru a respecta drepturile acestor tineri, in structurile responsabile trebuie sa existe persoane
care sa monitorizeze situatia si sa initieze proceduri de reflectare a cazurilor de incalcare a
drepturilor
sa se produca o reforma in cadrul armatei, in urma careia soldatii ar active in baza de contract
cei care vor sa fie pacifisti, sa predea la timp documentele pentru serviciul de alternativa
La 18 ani, se socot maturi, dar ei sunt copii. Pana la 18 ani ei au fost langa parinti, atunci ar fi
cazul ca ofiterii sa-i inlocuiasca DFG 2
Tolerand incalcarile, acestea sunt conditionate. Trebuie intreprinse masuri pentru a preveni aceste
incalcari DFG 5
Fiecare cetatean, indiferent ca este soldat sau colonel, are niste drepturi care trebuie de respectat si
ar fi bine sa fie persoane din structurile respective care sa monitorizeze situatia si sa ia acte de
incalcare a acestor drepturi. DFG 6
Iesirea din situatie este baza de contract va rezolva problema partial DFG 7
50
(PROIECT)
Daca baietii vor sa fie pacifisti si dau la timp documentele, fac serviciul alternativ DFG 1
5.4. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la copiii din internate, unii participanti au
mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre:
educatori, administratia acestor institutii
mass-media, care nu reflecteaza situatia reala din aceste institutii
statul, deoarece nu asigura conditii adecvate de igiena in fiecare internat si deoarece nu dezvolta
programe speciale de integrare in societate a acestor tineri dupa absolvirea scolilor-internat
organele de drept, in un caz de ocupare abuziva a locuintei, copiii fiind dati la internat
Se presupune ca educatorii. Ei nu au cui se jelui, caci parintele lor e educatorul acela; Poate
administratia de acolo; Educatorii incalca drepturile copilului, daca uneori educatorul se uita la
copilul acela ca la un animal, nu-l constata pe dansul ca copil DFG 1, 7
Am privit un film, din Olanda. A fost facut in Moldova, la nordul republicii in cadrul unor astfel de
institutii. Au primit patru fure cu ajutoare materiale, cand au venit sa vada cum au fost distribuite
aceste ajutoare, pur si simplu sau speriat. Copii dormeau pe matrasuri, din ce erau hraniti ... era un
dezastru, produsele alimentare care erau trimise pentru copii, de acum fusese distribuite altor
persoane. Copii erau hraniti cu varza si cartofi; In concluzie: daca mass-media ne-ar aduce la
cunostinte despre toate aceste probleme, ar fi putin, poate, mai altfel, dar sa nu aflam din sursele
straine DFG 2
Statul, desigur. In fiecare scoala internat este baie? Nu-i DFG 3
Se incalca dreptul la aceeasi sursa de existenta normala, din aceeasi lipsa de bani nu au dreptul de
a merge la odihna undeva, este si acesta un drept. Atunci cand ies din aceste institutii se pomenesc in
voia sortii, fara un loc de trai. Este o situatie de mare criza, copii sunt aruncati in voia sortii si ce sa
faca? Statul nu le garanteaza si nu le asigura cu nimic, ai iesit in strada si gata du-te unde vrei. Au
trait 16 ani in internat. Daca n-ai fost sa vezi lumea, nu ti-ai facut o opinie proprie, ai sa te descurci
rau. Intr-o buna zi vei fi sutat afara;Ei nu au posibilitatea sa comunice cu alti semeni de-ai lor,
trebuie de facut un plan de activitate, de coordonare a acestuia. DFG 6
Organele de drept. cunosc caz cand parintilor li s-au luat dreptul de parinte, copiii au fost dati la
casa internat, aveau un apartament de trei camere. Politistul a ocupat acest apartament. Copiii au
iesit din internat si au ramas in strada. Aceasta s-a intamplat 3-4-ani in urma in raionul Riscani al
Chisinaului. DFG 7
Unul dintre participanti a opinat ca, prin faptul ca copiilor in internate nu le sunt create unele
conditii, nu semnifica ca le sunt incalcate drepturile, deoarece in comparatie cu persoanele fara adapost
au conditii de trai mai bune.
Daca nu este baie nu inseamna ca i se incalca drepturile copilului, doar nu-i sunt create undele
conditii. Ii este asigurat un trai decent in comparatie cu acel care doarme in canalizare DFG 3
In alta ordine de idei, unii participanti au mentionat ca internatele sunt bine aprovizionate datorita
ajutoarelor trimise din strainatate, iar activitatea angajatilor in aceste institutii este monitorizata de diferite
ONG-uri interne si internationale. Unii participanti au mai mentionat ca astazi in internate copii sunt
intretinuti mai bine decat cu 4-5 ani in urma.
Internatele sunt bine aprovizionate datorita ajutoarelor care sunt trimise din strainatate, nu cu
ajutorul statului; Organizatiile internationale foarte bine-i sustin pe dansii. DFG4, 7
Sunt foarte multe organizatii, ONG-uri interne si internationale, care duc un control riguros asupra
aspectelor acestora. Vin pe neasteptate si verifica: cum e asternut patul, ce mancare li se da. Eu cred
ca acum se acorda o atentie mult mai deosebita in comparatie cu 4-5 ani in urma. Actualmente copiii
beneficiaza de o ocrotire mai buna. DFG 5
51
(PROIECT)
In acelasi timp, in cadrul sondajului de opinie 78% dintre respondenti au mentionat ca cred ca in
institutiile de stat pentru persoanele social-vulnerabile (internate, aziluri pentru batrani, centre de triere
etc.) nu este asigurata respectarea drepturilor omului (13%) sau este putin asigurata (65%) (Fig. 17).
Fig. 17. In ce masura credeti ca este asigurata respectarea drepturilor omului in institutiile de stat
pentru persoanele social-vulnerabile (internate, aziluri pentru batrani, centre de triere etc.)?
30%
26%
25%
20%
15%
13%
10%
13%
13%
10%
13%
5%
3%
3%
5%
1%
1%
0%
1neasigurat
10 - n
foarte
mare
msur
asigurat
N/NR
5.5. Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar
trebui sa beneficieze
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele fara adapost,opiniile participantilor
sau divizat in doua grupe: o parte care a fost de parere ca aceste persoane sunt singure vinovate de situatia
in care se afla, iar o alta parte considera ca de vina este societatea. O parte dintre participanti au mentionat
ca conducerea tarii nu le acorda nici o atentie.
Acesti oameni au avut adapost. Ei sunt devina.; In tari destul de dezvoltate, autoritatile locale, au
sustinut, ca lor chiar le place, acesta este modul lor de a trai; E alegerea lor. Ei si-au ales aceasta
viata; Si-au vindut apartamentul pe o garafa de rachiu si pe urma s-au trezit si si-au dat seama ca
au ramas fara nimic; Ei isi doresc acest fel de trai. DFG 2 - 5
Societatea; Situatia din societate; Asta-i nenorocire, societatea insusi ea indepartat, ea
respins; Societatea noastra acum e de asa natura ca, daca si se intampla ceva niste incalcari de
drepturi a omului, nu trebuie cautata intentia cuiva in spate. DFG 1,4,5
Rare ori ei sunt vinovati de faptul ca au ajuns in strada, sunt oameni care nu si-au putut determina
rolul in aceasta societate. Conducerea tarii tot sau intors de la ei, staruindu-se sa nu-i observe;
Acelasi stat. Poate si este dar e doar pe hartie, dar lucrativa nu este o politica statala; Nu s-a
52
(PROIECT)
facut o analiza, de ce in statul acesta sunt atatia vagabonzi, cum au ajuns ei acolo; Nu exista grija
statului pentru ei; Conducerea statului trebuie sa le acorde o atentie deosebita DFG 2, 4, 5,6
In cadrul sondajului de opinie 82% dintre respondenti au mentionat ca organele de stat ar trebui sa
ofere persoanele fara adapost loc de trai in cadrul unui centru de plasare temporara (Fig. 18). In acelasi
timp 76% dintre ei au indicat ca acestor persoane ar trebui sa li se ofere acces liber la persoanele
imputernicite de repartizarea ajutoarelor sociale si sa le fie acordate indemnizatii sociale din partea
serviciilor sociale. 71% dintre respondenti au indicat ca persoanelor fara acte de identitate (boschetari,
refugiati) statul ar trebui sa le asigure gratuit acte de identitate.
Fig. 18. Credeti ca persoanele fara adapost sau fara acte de identitate (boschetarii, refugiatii) ar
trebui sa beneficieze de urmatoarele drepturi, acordate de catre organele de stat ?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1%
Asigurarea gratuit cu acte de
identitate
71%
28%
2%
Acordarea unei ndemnizaii
sociale din partea serviciilor
sociale
76%
22%
2%
Accesul liber la persoanele

mputernicite de repartizarea
ajutoarelor sociale
76%
22%
2%
Loc de trai n cadrul unui centru
de plasare temporar
DA
82%
NU
16%
N/NR
53
(PROIECT)
6. Rolul institutiilor in respectarea d repturilor omului

6.1. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile
persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile
In cadrul discutiilor focalizate in grup, au nominalizate, in calitate de structuri de stat in care exista
functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie
inaccesibile, urmatoarele:
prefectura judetului, in care o persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze
cetatenilor nici un document fara consimtamantul lui
administratia publica locala, de nivelul 1 si 2, unde nu se inregistreaza cererile in privinta unor
informatii, lipsesc modele de cereri pe panouri
institutiile medicale: in care medicii ascund informatia de la pacient, daca acest fapt ii da
posibilitate sa estorcheze bani de la pacient; in care panourile cu informatii despre serviciile fara
plata, din contul politei de asigurare, sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici
politia rutiera, care este cointeresata ca conducatorii auto sa cunoasca marimile diferitor sanctiuni
politia, care nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale
judecatoriile, care fac dreptate numai daca se plateste mita
organele de control
centrele guvernamentale, acea institutie care trebuie sa se lupte cu traficul de femei, dar a ajutat la
desfasurarea cazului de trafic a cinci femei
Activand la prefectura judetului: A venit persoana si a cerut decizia de la mine. Eu, respectiv, nu
aveam voie de la sef sa dau nici un document fara consimtamantul lui. Si gata! DFG 1
In administratiile publice locale de nivelul 1 si 2 nu sunt registrele celea de inregistrare a petitiilor,
adresarilor. E anume accesul la informatie limitat. Petitiile se mai inregistreaza, dar adresarile in
privinta cererii unei informatii nu sunt. Nu se respecta si acele cerinte care sunt. Caci in orice
institutie publica trebuie sa fie afisate panouri, modele de cerere. Si termenii sa fie respectati; Asta
e mentalitatea. DFG 1
Majoritatea populatiei este saraca din punct de vedere material, si daca un functionar sau acelasi
medic are posibilitatea de a ascunde ceva de la pacient, atunci el asa si va face, deoarece va avea un
oarecare venit; Institutul Oncologic. El se duce la consultatie, medicul vede ca nu mai are mult
timp de trait, totusi ii cere 750$ si-i face operatie, omul moare. Ei cum se poate asa ceva? Omul nu
mai avea nevoie. Omul nu a fost informat la timp; Intrind in orice spital este pus panou la ce
drepturi are persoana asigurata. Eu am stat o saptamana in spital, uitandu-ma la lista se servicii fara
plata cu polita. Acolo doar specialistii inteleg, dar mie medicul ar trebui sa-mi explice: Ai primit
aceste injectii, ai mincat atatea pastile gata ai intrat in cei 400 lei. DFG 3, 4
Traficul rutier. Politia nu este interesata ca conducatorii auto sa-si cunoasca drepturile. I-ai platit
cat ti-a cerut, si du macar oamenii in Africa DFG 4
Politistul, cand sa intamplat ceva nu este el cointeresat ca sa ne spuna care sunt drepturile noastre:
a fost palita masina primariei de catre 2 politisti, si nici pana in ziua de azi nu au platit amenda
pentru daunele facute. Plus la aceasta, l-au amenintat pe sofer ne stiind cine este, dar sa fie un om
simplu? Cine l-ar ajuta?; Politia isi face interesele ei; Un caz, am chemat politistul i-am spus in
ce consta problema, si vine a doua zi si intreaba: deci ce luam masuri cu faptasul sau nu? DFG 2
Organele judecatoresti; Toate judecatoriile sunt cumparate? I-ai dat bani, ti sa facut dreptate;
Cei care ar trebui sa ne spuna despre drepturile noastre, ei si sunt cointeresati ca sa nu ne
54
(PROIECT)
cunoastem drepturile, ca sa poata lua mita de la unu, de la altul; Sunt cazuri cand se cunosc
drepturile, dar oricum dreptate nu se face DFG 2
Isi realizeaza interesul propriu si mai ales acolo unde organele sunt abilitate cu activitati de
control; Organele de control. DFG 2, 6
Astazi in Asia sunt traficate femei prin intermediul diferitor centre guvernamentale. Pot sa va dau
un exemplu chiar de la noi. Avem 5 cazuri, femei care au fost plecate in Turcia, ele sunt pur si simplu
distruse.... nu iese nicaieri, nu vorbesc absolut cu nimeni; Acea institutie care trebuia sa lupte cu
toate acestea, ea a fost si complicele, ajutorul la toate cele petrecute; Tot ceea ce este legat cu
eliberarea documentelor; Cu cat mai sus este organul la care te adresez, cu atat mai mult
platesti. DFG 4
In aceiasi ordine de idei, participantii la discutii au mai mentionat:
toate institutiile statului sunt inaccesibile din cauza birocratismului excesiv al functionarilor
in multe structuri de stat nu se fac eforturi pentru a impiedica accesul la informatie, ci mai degraba
din indiferenta functionarilor informatia nu ajunge la cei care trebuie s-o cunoasca
se intampla cazuri ca functionarul sa se faca de negasit de anumite persoane care ii cauta pentru a
le solicita un anumit gen de informatii
Toate institutiile sunt inaccesibile; Nu exista o sistema de acces la informatia, nu sunt cerinte fata
de functionari; Du-te si te adreseaza. Unde? Asa o sa te poarte si azi, si maine, oricum nimic nu se
va rezolva. Exista acest birocratism, de ce nu?! Sau al futboli pe om, du-te in colo, vino incoace.
DFG 2
Poate sa fie mai degraba indiferenta, cand nu transmit mai departe sau nu transmit la acele
categorii care trebuie s-o cunoasca; Observam cel mai des ca nu se intreprind eforturi pentru
aducerea informatiei la categoria necesara. DFG 5
Un om de la Ialoveni dorea sa se consulte cu o problema, si cand venea sa se adreseze, ei practic
fugeau de acea persoana; Sunt si primari care fug de populatie, dar acestea sunt cazuri foarte
rare. DFG 2
Participantii discutiilor focalizate in grup, fiind intrebati despre motivele atitudinii functionarilor care
fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile, au
mentionat:
nefunctionarea legilor, documentele normative sunt complicate
conducerea statului nu atrage atentie la aceste probleme
inexistenta controalelor, cei care ar trebui sa demareze controalele eficiente nu o fac si sunt
complici la situatia creata cei care trebuie sa faca ordine, aceia o si incalca
salariile mici
vinovate de starea de lucruri sunt si persoanele care platesc mita
dezinteresul de a informa populatia care se adreseaza in privinta drepturilor lor
cadrele medicale pot manipula cu pacientii, deoarece sub pericol este pusa sanatatea lor
organele publice centrale au posibilitati de a sanctiona organele publice locale, iar cele locale nu
pot influenta cu nimic pe cele centrale
Legile nu functioneaza domnilor; Documentele normative sunt complicate; Ele sunt complicate
si-n Monitorul Oficial DFG 2,7
Statul ar trebui sa atraga o atentie mai mare asupra acestor probleme DFG 2
Nerusinarea; Lipsa controlului; Ei tot sunt complici la ceea ce se petrece; Doar ca ei sunt
implicati indirect; Tan crasa; Cei care trebuie sa faca ordine aceia si o incalca DFG 4
Salariile mici; Eu cred ca medicii ar trebui sa fie remunerati ca sa nu poata lua mita, dar asa
sunt nevoiti sa faca acest lucru DFG 2
Asa sa creat societatea; Nu-i vinovat invatatorul. El nu cere. Noi suntem cei care dam DFG 2, 3
55
(PROIECT)
Cei care trateaza, nu sunt cointeresati ca pacientii sa-si cunoasca drepturile; Indiferenta fata de
oamenii dupa mine macar si potopul, eu in gaoacea mea stau bine, ceilalti problemele lor. DFG
2, 6
Ei pot manevra cu noi, deoarece aceasta este sanatatea noastra DFG 2
Noi la nivelul unu si doi facem apel, sau un demers la un minister oarecare si nu primim raspuns. Ei
nu considera de cuviinta sa dea un raspuns la adresa noastra. Cand ei cer informatia de la noi si
daca noi nu o prezentam la timp. Ei telefoneaza la presedintii raionului si persoana care e
responsabila este pedepsita: la salariu, premia mai mica. DFG 1
6.2. Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare

In cadrul sondajului de opinie publica, 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in
Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor
publice, decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig. 19).
Fig.19. In ce masura credeti ca in Republica Moldova este respectat ?
25%
23%
20%
17%
15%
12%
10%
11%
13%
12%
20%
16%
19%
12%
11%
12%
11%
10%
9%
10%
8%
8%
5%
8%
7%
7%
6%
4%
6%
5%
4%
1%
0%
1 - deloc
4%
3%
1%
10 - n
foarte
mare
msur
5%
3%
2%
N/NR
dreptul de a primi informaii utile fr amestecul autoritilor publice

dreptul la libertatea de exprimare ca cetean de rnd
dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare
67% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Moldova nu este respectat dreptul la
libertatea de exprimare ca cetatean de rand, decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig. 19), iar
66% dintre ei mai mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat, decat este respectat, dreptul
jurnalistului la libertatea de exprimare (Fig. 19).
In acelasi timp, 41% dintre respondentilor chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat
drept insuficiente cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie, libertatii opiniei si exprimarii, iar
12% au indicat ca nu cunosc nimic in acest domeniu (Fig. 20).
Fig. 20. Cum apreciati cunostintele dvs. in domeniul dreptului la
informatie, libertatii opiniei si exprimarii?
56
(PROIECT)
Nu cunosc
nimic; 12%
NR; 4%
Insuficiente;
41%
Excelente ; 1%
Suficiente; 42%
6.3. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de

catre reprezentantii diferitor institutii
40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii
diferitor institutii incalca drepturile in egala masura (Fig. 21), 30% au indicat ca persoanele particulare,
iar 24% au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu
persoanele particulare.
Fig. 21. Cine credeti ca va incalca mai des drepturile: persoanele particulare prin violente,
furturi etc. sau reprezentantii diferitor institutii?
Persoanele
particulare i
reprezentanii
diferitor
instituii n
egal msur;
40%
Persoanele
particulare;
30%
NS/NR; 6%
Reprezentanii
diferitor
instituii; 24%
Majoritatea participantilor la discutiile focus grup, coordonatori in domeniul drepturilor omului din
institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, au mentionat ca reprezentantii
diferitor institutii mai des incalca mai des drepturile omului decat persoanele particulare. O parte dintre
participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura, iar o persoana a indicat ca
persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe.
Ar trebui sa-i invatam pe oameni cum sa se apere de la functionarii de stat dar nu de la huligani, vecini
etc. Deoarece acestea sunt cazuri mai rare cand se incalca drepturile oamenilor de catre alti oameni
simpli, decat, atunci cand se incalca de catre functionarii de stat; Structurile de stat mai des incalca
DFG 1 - 7
Si unii, si altii; Jumatate la jumatate DFG 3,6
57
(PROIECT)
Persoanele particulare, pentru ca sectorul privat ocupa o mare parte DFG 3
Referindu-se la incalcarea drepturilor omului de catre angajatii diferitor institutii, participantii la
discutii au mai mentionat:
autoritatile publice au puterea si abuzeaza de ea, sunt predispusi sa incalce drepturile cuiva,
indeosebi considerandu-se in exercitarea functiunii astfel fiind considerat intr-o oarecare masura
sistemul actual de incalcare a drepturilor
incalcarea drepturilor de catre autoritati duce la pierderea increderii a oamenilor in aceste structuri
persoanele din institutii mai des au in obligatiuni respectarea drepturilor, de aceia incalca mai des
decat persoanele particulare, care nu au astfel de obligatiuni
delapidarile comise in cadrul structurilor de stat mai mult ii afecteaza pe toti cetatenii, comparativ
cu daunele aduse de persoanele particulare
cu cat functia persoanei este mai inalta cu atat posibilitatile lui de a fura sunt mai mari
agentii economici, angajatorii des incalca dreptul muncii platind salarii oficiale mai mici decat
cele reale, privand angajatul de acces pentru acesti bani la pensie, deoarece pentru ei nu se
plateste in fondul social
Autoritatile publice au putere si abuzeaza, sunt predispusi persoanele de la autoritati sa incalce
drepturile cuiva, mai ales ca ei se considera obiectul de indeplinire a serviciu dat; Aceasta si intr-o
oarecare masura si-i sistemul de astazi de incalcare a drepturilor DFG 7
Cel mai strasnic ca oamenii pierd increderea si apoi nu se mai adreseaza, daca o data s-a pierdut
increderea atunci gata, alta data nu se mai adreseaza. DFG 7
Acel care are unele obligatii pentru respectarea drepturilor, clar lucru ca acela mai des o sa
incalce. Pe cand persoana fizica, care nu are unele obligatii fata de alte persoane, nu are ce
incalca. DFG 5
Cand ne ciocnim cu delapidari in structurile statale mai mult ne costa pe noi., Dauna cauzata
evident ca este mai mare cea adusa de autoritati DFG 6, 7
Deoarece acesta-i da exemplu cum trebuie sa faca: Daca ei cu masina, macar eu cu traista. De
acum cine si cum dovedeste: care mai mult, care mai putin DFG 4
In domeniul muncii se incalca mai des la agentii economici. Ei incalca legislatia muncii. In sfera
sociala, posibil ca si administratia publica incalca. Ei primesc un salariu, dar se inregistreaza alt
salariu. Si din acela care se inregistreaza se plateste in Fondul Social. Aici se incalca dreptul omului
care lucreaza si primeste salariu bun, dar pentru el nu se plateste in Fondul Social, nu va avea acces
pe perioada asta la pensie. DFG 1
Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca, dintre persoanele particulare, mai des
incalca drepturile persoanele cu urmatoarele caracteristici:
persoanele needucate, nerusinate
persoanele care nu au o cultura
persoane duc un mod de viata parazitar
persoanele cu antecedente penale
persoanele care au divergente cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu care au relatii mai stranse
hoti de strada
peroanele care incalca drepturi marunte
Cei ne educati; Oameni nerusinati, care fac acest lucru constient, pentru a trai mai bine, pentru a
avea mai mult; Oamenii rai. DFG 1, 2
Cei cu cultura joasa; Cei care nu au o cultura DFG 1, 2
Cei care iubesc sa traiasca pe spinarea altuia DFG 2
Persoanele cu antecedente penale, probabil ca incalca drepturile altor persoane DFG 1
Poate sa incalce doar atunci cand sunt unele divergente interpersonale, sau unele dereglari; Cel
mai des se incalca intre persoanele care se afla in relatii mai strinse DFG 5
Aceeasi hoti, ti-e frica sa mergi pe strada; De iesit noapte pe strada si indata se vede cine si ce
incalca DFG 6
58
(PROIECT)
Cand ei iti pun muzica pana la 3 de noapte, n-o sa te duci a doua zi si o sa te jelui, de la politie o sa
rada de tine; Sunt niste drepturi atat de marunte, pur si simplu sunt lasate balta ani de an DFG 6
6.4. Incalcarea drepturilor de catre institutii

Dintre 14 institutii, despre care, in cadrul sondajului de opinie, respondentii au fost intrebati in ce
masura le incalca drepturile personale, Spitalele, punctele medicale au fost mentionate cel mai des la
calificativele se incalca in mare masura - 45% - si in foarte mare masura 7% (Fig.22). Aceasta este
unica institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua
calificative.
La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata
Politia 12%, urmata de Parlament, Guvern 10%.
Fig.22. In ce masura institutiile enumerate incalca drepturile dvs. personale?
0%
Judectoriile
Poliia
Bncile
Magazinele, barurile
Spitalele, punctele medicale
Parlamentul, Guvernul
Primriile
10%
20%
30%
40%
26%
50%
25%
36%
23%
16%
21%
33%
39%
Instituiile educaionale
28%
36%
2-5
48%
6-9
9%
7%
10%
15%
1%
8%
10%
23%
3%
3%
31%
28%
12%
7%
9%
23%
53%
30%
10%
7%
39%
27%
Alte culte religioase dect biserica ortodox
7% 5%
31%
Oficiile de asisten social
9%
6% 5%
28%
24%
Biserica ortodox
7%
32%
42%
Teatrele, cinematografele, bibliotecile
10%
5%
33%
36%
Liderii, conducerea asociaiei agricole
6%
45%
31%
100%
12%
35%
28%
19%
90%
25%
31%
15%
80%
24%
36%
25%
22%
1 - deloc
70%
34%
20%
efii de la locul de munc
Alt instituie
60%
5% 1%
10 - n foarte mare msur
10%
1%
9% 6%
9%
52%
8%
13%
2%
N/NR
59
(PROIECT)
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des
drepturile, unii dintre participanti au mentionat:
politia, politia rutiera, vama, procuratura, institutiile de forta (la general) si organele de drept (la
general)
liderii din sat, agentii economici privati
angajatii din sfera sanatatii
organele de control
Politia; Politia rutiera; Frontierele, coruptie. Ei aduc o paguba nemaipomenita atat statului
cat si persoanelor fizice, ca daca nu-i dai cei 2000 de dolari pe care el tii cere, atunci iti propune o
alta varianta, sa stai peste noapte si a doua zi sa-i dai 800 de dolari, dintre care 400 ii raman lui si
400 le da statutului; Procuratura; Institutiile de forta; Toate acele organe de drept, de cei
care depinde soarta omului DFG 1, 2, 7
Liderii din sat, agentii economici privati Nu se mai incheie nici un contract. A trecut anul,
contractul nu e semnat, impozitele neplatite; Din 2 mii de agenti economici inregistrati, doar 10
15% isi onoreaza obligatiunile fiscale; Cadrul legal la noi e imperfect si sunt niste parghii care
permit sa se incalce legislatia; Ei fac parte din sectorul privat; Liderii care nu formeaza
contracte de munca cu persoanele cu scopul de a nu-i plati: polita de asigurare si fondul social;
Drepturile omului de la tara sunt incalcate din motiv ca omul nu se intereseaza, el se bucura de ceea
cei da. DFG 3,4
Mai mult sfera sanatatii; Da-i un salariu de 3000, de 5000 lei si el nu o sa stea cu mana intinsa.
Cum spune odata un medic: Nu pot sa intorc inapoi de la poarta babuta care vine la mine cu doua
gaste. I-am zis multumesc. DFG 3
Organele care au dreptul la control; Fiscul. DFG 1,7
Una dintre participantele la discutii a mentionat faptul ca indeosebi este afectata cand drepturile sunt
incalcate de o persoana de datoria si obligatiunea careia este sa asigure drepturile.
Statul este mai costisitor in sensul gravitatii: daca am fost bruscati intr-o institutie unde este o
persoana responsabila si este de datoria lui si de obligatiunile lui sa ne asigure noua drepturile, asta
pe mine ma afecteaza mai mult si ca material si ca moral, caci el este dator, este de datoria lui sa-mi
asigure mie acea libertate. DFG 6
6.5. Rolul administratiilor institutiilor, angajatii carora incalca drepturile
Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii ca sunt vinovate de
faptul ca angajatii lor incalca drepturile:
vama
politia
politia auto
medicina
In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor
incalca drepturile, iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita
Administratia Departamentului Vamal este vinovata cel mai mult de faptul ca colaboratorii ei
incalca cel mai mult drepturile omului; Desigur ca este devina. DFG 2
Administratia, din domeniul politiei; Politia se administreaza singuri DFG 2
Directia auto, ce credeti ca ei nu stiu ca subalternii lor iau mita? Stiu, foarte bine stiu. DFG 4
In domeniul medicinii, sa ridicam ultimul numar al Monitorului Oficial, si o sa vedem cate
persoane, care detineau posturi inalte si au fost date afara, cate pagube au fost aduse statului. DFG
2
Toate directiile. Ei sunt legati intre ei; Toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii
lor iau mita; Nu au responsabilitate DFG 4
60
(PROIECT)
Ii moda asa, eu trebuie sa dau, si-am dat, si-am plecat si asta ii tot. O intrat in moda asa lege ca
daca vrei sa faci, trebuie sa platesti DFG7
In aceiasi ordine de idei, unii participanti la discutii au mai mentionat:
oficial administratiile poarta raspundere, dar in practica nu
in unele cazuri administratiile sunt vinovate si prin interdictiile pe care le pune fata de angajati,
interdictii care incalca dreptul la informatie
Cred ca poarta raspundere, dar in practica... DFG 7
Dreptul la informatie nu-l poti avea daca superiorul a interzis subalternilor sai sa ofere informatia
respectiva, in cazul dat nu este inferiorul vinovat, este vinovat conducatorul care a emis directiva
aceasta. DFG 6
Unii participanti au mentionat ca administratiile institutiilor nu poarta vina pentru faptul ca angajatii
lor incalca drepturile, argumentand prin urmatoarele:
administratia nu poarta completamente vina, ci persoana concreta
lipsa legaturii intre administratie si faptul ca un functionar sau altul incalca drepturile
administratia e impusa de instinctul autoconservarii sa i-a masuri cand ceva se incalca
vina o poarta situatia economica a tarii
Nu depinde de administratie sau de colectiv, depinde de persoana in parte si concreta; Nu se
poate da vina total pe administratie, depinde de cultura fiecarei persoana in parte. DFG 7
Administratia nu are nici o legatura cu faptul ca functionarii lor incalca drepturile omului DFG 5
Cutare sau cutare a incalcat ceva, atunci administratia e impusa sa ia masuri . Chiar in sensul
direct, a instinctului de autoconservare. DFG 5
Nu-s vinovate. Asta e situatia economica a tarii. DFG 3
Referindu-se la masurile, pe care ar trebui sa le intreprinda administratiile institutiilor ca angajatii
lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se adreseaza la aceste institutii, participantii la discutii au
mentionat in principal asupra necesitatii ca masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure; unii dintre
participanti au mentionat ca administratiile ar trebui sa mareasca salariile angajatilor.
Sa fie o strictete, Cu cat masurile de pedeapsa vor fi mai dure, cu atat treaba mai buna se va
face. Dar, deoarece nimeni nu este pedepsit... Trebuie de actionat cat mai dur, si de adus la
cunostinta populatia, ca uite acesta a fost pedepsit cum si din ce motiv; Poate de pus anumite
conditii, restrictii. Daca fac ceva, de pedepsit, Sa ia masurile care-s prevazute de codul muncii, de
codul penal. Sunt regulamente, statut de disciplina. DFG 1, 2, 4, 5
Sa remunereze mai bine angajatii, Daca ar fi un salariu decent si nivelul coruptiei ar scadea
DFG 1, 7
Concomitent participantii la discutii sau referit la fenomenul in cauza ca la unul complex, abordandu-l
din urmatoarele puncte de vedere:
administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de
dreptul la informare a cetatenilor
este necesar de a diferentia institutiile unde personalul incalca drepturile urmarind un beneficiul
material de institutiile care incalca drepturile executand o instructiune a superiorilor
in unele structuri, ca de exemplu vama, ar trebui initiata pregatirea unor cadre alese dupa
principiul ca sa nu fie corupti si inlocuirea intregului personal, inclusiv al administratiei
problemele aparute trebuie solutionate la timp, iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o
colaborare constructiva
cazurile de pedepsire a unor functionari sunt foarte rare si ele sunt mai mult propagandistice
61
(PROIECT)
fenomenul incalcarii drepturilor este unul foarte raspandit si este complicat de a face ordine intr-o
singura institutie, deoarece angajatii se compara cu angajatii din alte structuri; este necesara o
conlucrare si o insistenta din partea tuturor structurilor
deciziile in judecatile ce examineaza cazuri complicate ar trebui sa fie luate de comisii, de un
numar mai mare de judecatori si nu de unul singur; informatia va fi mai raspandita, iar acest fapt
vor elimina multe dintre posibilitatile de a accepta coruperea
Sa nu fie principiu acesta, ca daca dai informatia asta, o sa fii eliberat din serviciu DFG 1
In dependenta de structura institutiei, trebuie de vazut motivatia, de ce anume se incalca, care este
motivul ca este incalcat dreptul, ori ca asta este persoana care incalca drepturile altui cetatean si are
din aceasta un beneficiu material, sau de faptul ca este o directiva sau este scrisa de sus, dreptul la
informatie sa luam de exemplu DFG 6
Ar trebui de schimbat personalul; Personalul trebuie bine de ales, sa nu fie corupti etc., Ar
trebui de schimbat dintr-o data toata conducerea, toti vamesii si de inlocuit; Sunt oamenii care ar
dori sa lucreze cinstit; Mai intai de toate, trebuie pregatite aceste cadre; Niciodata nu stii ce te
asteapta maine, nimeni nu-ti garanteaza ca cei care vor veni nu vor fi mai corupti decat acestia care
sunt DFG 2
Solutionarea la timp a problemelor aparute; Colaborarea intre sef si subaltern DFG 1
Ati auzit la noi in Moldova asa de multe cazuri, unde sa fie eliberat vri-un vames sau politist?;
Nu e vorba doar de o persoana si de a o scoate in prajina; Au aratat doar odata la cat timp?;
In politisti este asa o metoda, daca l-au prins de luare de mita, l-au scos la pensie, astfel revenindu-i
pensia de 1350 de lei pe luna. DFG 2, 5
Acesta e un fenomen negativ care e destul de des intalnit. Din politia rutiera, daca nu va vedea ca si
medicul se ocupa cu mita, acelasi profesor, care strange lunar banii, etc. parca nu se vede, doar stiu
toti, la nivel ascuns circulatia banilor merge din mana in mana; Daca ar fi o conlucrare si o
insistenta din partea tuturor structurilor, atunci probabil s-ar putea face altceva. DFG 5,6
Hotararea unor anumite probleme dupa cum se vede, de o anumita importanta se cer a fi rezolvate
prin anumite comisii, ca sa nu poata un singur om sa puna rezolutia, ca sa participe mai multi si
printre acestia se va gasi unul care va fi om de treaba, cumsecade, ba chiar mai mult informat ia va
deveni mai mult raspandita, deci scurgerea informatie va fi mai mare si pana la urma va ajunge la...
DFG 7
Referindu-se la cea ce fac in realitate administratiile institutiilor angajatii carora incalca drepturile,
unii participanti la discutii au mentionat:
administratiile sunt indiferente
persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland
unul pentru altul la diferite persoane influente
angajatii care incalca drepturile estorcand mita, impart banii primiti cu persoane ierarhic
superioare; cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au
impartit bunurile obtinute cu persoane superioare sau din organe de control
in organele de drept hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre
persoanele aflate in conflict
Sunt indiferenti. DFG 2
Acel general, comisar, judecator sau medic sef etc. toti acestia formeaza o structura. Si in caz cand
cineva dintre cunoscutii lor au vre-o problema, repede au sunat la cunoscutii lor si problema sa
rezolvat. DFG 2
Se impart si se impaca; Exista o anumita taxa, care se cere si pe urma este impartita intre ei;
Daca se spune ca iata l-au prins pe cela sau pe cela, inseamna ca nu le-a dat; Cauta o cale de
supravietuire. DFG 4
Si la politisti si la judecatori, cand a vazut o mie de dolari pe masa si drept nu drept ia luat si a
hotarat; Sau adresat oamenii in judecata si unul o vazut ca acesta care n -are dreptate, plateste
62
(PROIECT)
3000 de dolari si-i face si-i hotaraste; La noi fenomenul coruptiei
recompensa DFG
e ca o modalitate de
Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre

administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite
ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Doar unii dintre participanti au
mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine competenta lor sa se pronunte in problema in
cauza. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea.
Da, exista; Totul se cumpara si se vinde; Administratia cunoaste situatia, si nu numai ca o
cunoaste dar si o aproba neformal; Sigur ca este si toata lumea stie de aceasta, ne temem sa
recunoastem; La noi este cunoscut: conducerea directiei generale de politie rutiera sau a
ministerului de interne cunoaste ca politistii ies la drumul mare si fac ce vor ei nu am vazut
niciodata o reactie adecvata; Exista chiar la exportarea grauntoaselor. Nu e nici o hotarare de
guvern, dar au interzis exportul agentilor economici: vama nu permite exportul DFG 1, 2, 4, 6, 7
De regula nu; E foarte greu de dat raspuns la aceasta intrebare; Nu tine de competenta
noastra, caci noi ne invartim intre nivelul 1 si 2. Acolo sunt problemele. Ca sa ajungi la minister,
degeaba te duci DFG 3
6.6. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in
Moldova
In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea
drepturilor omului in Moldova, cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele
Politia (77%), Organele de securitate (73%), Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%) (Fig.23).
Fig. 23. Cum evaluati activitatea urmatoarelor institutii ce asigura sau contribuie
la asigurarea drepturile omului in Moldova?
0%
Preedintele Republicii Moldova
10%
20%
30%
7%
40%
50%
60%
70%
51%
80%
90%
33%
100%
4%
5%
Parlamentul
7%
60%
26%
2%
5%
Guvernul
8%
59%
27%
2%
4%
Judectoriile
7%
Mass media
63%
3%
ONG-urile (asociaiile obteti)
4%
Poliia
15%
Organele de securitate
Procuratura
Centrul pentru Drepturile
Omului din Moldova (CPDOM)
1 - foarte ru
23%
49%
32%
17%
63%
20%
63%
2-5
1%
62%
9%
4%
1%
40%
54%
10%
39%
20%
40%
6-9
1% 6%
10 - foarte bine
3%
7%
9%
6%
7%
8%
14%
N/NR
63
(PROIECT)
Toate institutiile evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune,
cu exceptia Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune
(43%), atatea si note rele si foarte rele (43%) (Fig. 23).
6.7. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor

In cadrul sondajului de opinie, 41% dintre respondenti au mentionat ca, in cazul cand drepturile lor au
fost incalcate, nu au apelat nicaieri (Fig. 24). In acelasi timp, cel mai des, in asemenea cazuri,
respondentii au mentionat ca se adreseaza la Politie (10%), Instante de judecata (7 %) sau la Seful
institutiei, angajatii careia au incalcat drepturile (5%).
Fig. 24. In cazul cand drepturile dvs. au fost incalcate, unde ati apelat?
Preedinie
Parlament
2%
1%
Guvern / ministere
2%
Procuratur
2%
Instane de judecat
Poliie
eful instituiei, angajaii creia au nclcat
drepturile
Mass media
Centrul pentru Drepturile Omului din
Moldova
Altceva
7%
10%
5%
2%
2%
5%
41%
Nu am apelat nicieri
Nu mi-a fost nclcat nici un drept
N/NR
14%
7%
64
(PROIECT)
Cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate au fost intrebati de ce nu s-au adresat.
64% dintre ei au mentionat ca nu s-au adresat deoarece considera ca este inutil, motivand cel mai des ca
toti functionarii acestor institutii sunt corupti sau excesiv de birocratizati (Fig. 25).
Fig.25. De ce nu ati apelat nici la o institutie pentru a va apara drepturile incalcate?

0%
10%
Este inutil (toi sunt corupi, birocrai)
30%
40%
50%
59%
Lips de timp
6%
A fost ceva neesenial
6%
Nu tie unde s apeleze
6%
Lips de bani (toate serviciile sunt cu plate / sunt scumpe)
5%
Nu a avut nevoie
5%
3%
A soluionat singur problema
2%
Nu a avut curaj
1%
Alt motiv
0,4%
60%
5%
1%
Nu se poate deplasa
NR
20%
3%
Primul motiv
Al doilea motiv
6%
Nota: Baza 446 respondenti, cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate.
La fel ca si in cazul sondajului de opinie, in cadrul discutiilor focalizate in grup, cei mai multi dintre
participanti au mentionat ca considera ca unii oameni nu se adreseaza la careva dintre institutii pentru asi
apara drepturile incalcate deoarece considera ca este inutil sa se adreseze, si-au pierdut incredere. In
acelasi timp in cadrul grupelor de discutii au mai fost indicate astfel de motive ca:
saracia
nevoia de a pierde mult timp
teama de persecutie
frica ca ii va fi prejudiciata demnitatea
starea de disperare
necunoasterea
bunatatea
lipsa de informatie in privinta locului unde se poate de adresat
imaginea proasta a sistemului judecatoresc
neexecutarea sentintelor judecatoresti
Nu au incredere, Nu mai cred ca se va rezolva; Daca e sa te adresezi in judecata sau
procuratura, reuseste acel care e mai bogat; Coruptia in organele de drept; Si relatiile de
rudenie si prietenie in organe. Cumatrismul. Se gandeste: nu-i nimic, eu am incalcat drepturile, dar
am un judecator care ma apara; De aceea omul nu se va adresa deoarece nu este siguri de faptul
ca va castiga; De faptul ca nu au convingerea ca vor fi aparati. DFG 1, 3-7
Saracia; Motive financiare; Nu au bani; Cate o data venitul acel pe care o sa-l aiba, daca o
sa castige in judecata, e mai putin decat pierderile, adica, cat a dat el la avocat, pe drum a cheltuit,
etc. El considera ca nu e rezonabil; Bani pierduti si sanatate, incalceala asta. DFG 1-4, 7
Ia prea mult timp; Multi considera ca este un drum lung; Din considerentul de tergiversare. Se
pierde mult timp cu riscul de a nu obtine rezultatul scontat; Pierde timpul. DFG 3-5,7
65
(PROIECT)
Sa nu fie persecutat; Oamenii se tem, ca daca se vor adresa nu vor mai putea ajunge acasa; Se
tem de persecutare DFG 4
Frica de nu fi incalcati in picioare. DFG 4
Este disperat; Nu au incredere in sine; Sunt disperati. Cand intreaba o persoana ce sa faca, li
se spune: treci acolo, treci dincolo. El merge pana la instantele corespunzatoare si ajunge la un
moment cand omul e ca o minge pe teren. Din usa in usa si nu se rezolva nimic. Si el ridica mainile in
sus. A doua oara el nu se mai duce DFG 1
Lipsa cunostintelor; Necunoasterea. DFG 2, 4
Bunatatea moldovanului, unul care este de treaba nu prea face zarva, iar unul care incalca
drepturile in permanenta, acela si cauta dreptatea. DFG 2
Nu stiu unde sa se adreseze DFG 3
Publicitatii care si-au facut-o DFG 7
Sentintele nu se executa, judecatile se amana, azi nu a venit unul, maine altul si tot asa DFG 7
In cadrul sondajului de opinie, cele mai multe dintre persoanele care s-au adresat la diferite institutii
au mentionat ca au fost ajutate putin 17% (Fig. 26).
Fig. 26. Institutiile la care v-ati adresat, v-au ajutat?
M-au ajutat mult;

3%
N/NR; 3%
M-au ajutat
puin; 17%
Nu au putut s
m ajute; 4%
Nu a apelat, nu a
fost nclcat nici
un drept; 62%
Nu m-au ajutat;
11%
In cadrul discutiilor focalizate in grup, participantii la discutii au mentionat ca, in cazurile cand le sunt
incalcate un drept sau altul, populatia ar trebui sa se adreseze la:
Instantele de judecata
Organele de drept (in general)
Politie
Procuratura
Avocat
Primarie
Consultantii juridice
Juristul consiliului raional
Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova
Organizatii non-guvernamentale in domeniu
In primul rand la judecata; La judecata; Judecatoriile se ocupa, in special, cu aceasta
problema; Ultima instanta la noi e judecata; Institutia specializata; Institutia care trebuie sa
realizeze dreptul, solicitarea; Se adreseaza la Administratia Publica Locala, ar trebui direct sa se
adreseze la instantele de judecata; De cota de pamant sau alte probleme de acest gen, trebuie de
adresat direct la judecata DFG 1, 2, 4, 5
In organele de drept; La organele de ocrotire a normelor de drept. Ele-s obligate sa ajute
populatia; Justitia; La organele abilitate; La organele competente nu la administratia
publica. Fiecare institutie de stat isi are competenta conform legii. DFG 1-5
Politie; Politistul de sector. DFG 1, 2
Procuratura. DFG 1,3
66
(PROIECT)
Avocatii. DFG 1
La primarie. DFG 1
Consultantii juridice. DFG 1
La noi, la juristi. La consiliul raional; In dependenta de incalcari. DFG 1
Este Centrul Drepturilor Omului, care acorda consultatii; Centrul Drepturilor Omului este
cunoscut, persoanele sunt foarte multumite; Centrul Drepturilor Omului doar sa monitorizeze
situatia, el sa vada situatia, sa analizeze situatia in tara respectiva la moment. Ei trebuie sa vada
daca nu s-a intamplat o incalcare in societate. DFG 6
Organizatii non-guvernamentale; Centrul Dnului Nagacevschi; Ele sunt neguvernamentale si
nu au mari posibilitati de redresare si solutionare a situatiei; Noi trebuie sa muncim pentru aceea
ca omul sa nu vie la acelasi centru, ca el sa-si cunoasca structurile menite pentru ca sa solutioneze
problema. DFG 6
In cadrul unei discutii s-a mentionat ca functia de coordonator in domeniul drepturilor omului este o
functie obsteasca. Persoanele care ocupa aceste functii au alte servicii si, deoarece pentru aceasta functie
nu se plateste, interesul va fi mic.
Noi nu suntem salarizati. Adica noi mai avem si alte servicii. Asta e un fel de functie obsteasca.
Daca nu ni se plateste, nu e mare interesul DFG 5
29
8
8
12
16
12
12
21
14
14
ONG-uri
%
33
NS/NR
%
18
Nu as apela
nicaieri
Politie
Altceva
Instante de
judecata
CPDOM1
Procuratura
Mass media
Guvern /
ministere
%
Dreptul la securitatea vietii private
Dreptul la informatie
Dreptul la participare la conducerea
statului
Dreptul la munca
Dreptul la ingrijire medicala
Drepturile copiilor
Parlament
Presedintie
In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, in cazul cand
urmatoarele drepturi ale lor sau ale rudelor lor sunt incalcate, ei mai des ar apela la (Fig. 27):
20
%
13
20
29
29
18
17
17
25
24
18
13
1 Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova

67
(PROIECT)
Mentionam faptul ca o parte mare dintre respondenti au mentionat, referindu-se la multe dintre drepturi,
ca nu stiu unde ar apela in caz daca drepturile respective vor fi incalcate.
Fig.27. Unde ati apela in primul rand, in cazul cand urmatoarele drepturi ale dvs.
sau ale rudelor dvs. sunt incalcate?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
2%
3%
6%
70%
80%
90%
100%
2%
18%
2%
33%
1%
5%
11%
13%
2% 3%
3%
2%
3%
Dreptul la informaie
8%
29%
2% 3%
Dreptul la participare la conducerea
statului
4%
8%
5%
20%
20%
2%
3%
3%
8%
7%
4% 5%
29%
29%
2%
1%
12%
Dreptul la munc
1%
12%
4%
2%
12%
6%
10%
18%
17%
2%
3% 10%
16%
1%
1%
4%
4%
9%
2%
3%
21%
13%
17%
2%
2%
7%
9%
4% 4%
8%
6%
14%
18%
25%
2%
3%
10%
Drepturile copiilor
3%
Preedinie
Instane de judecat
ONG-uri
Parlament
Poliie
Altceva
9%
4%
14%
5%
10%
13%
24%
3%
Guvern / ministere
Mass media
Nu a apela nicieri
Procuratur
CPDOM
N/NR
7. Sistemul de protectie a drepturi lor omului din Moldova

7.1. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova
85% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu
afirmatia ca Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si
clare (Fig. 28). 84% din populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil,
80% nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este
eficient, iar 79% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se
perfectioneaza incontinuu.
Fig.28. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre
sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova?
68
(PROIECT)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1%
Sistemul de protecie a
drepturile omului din
Republica Moldova este
eficient
64%
16%
14%
5%
1%
Activitile sistemului sunt
transparente i clare
17%
68%
12%
1% 2%
Sistemul este deschis i
responsabil
18%
66%
11%
4%
1%
Activitatea sistemului se
perfecioneaz ncontinuu
17%
1 - totalmente nu sunt de acord
62%
2-5
6-9
10 - totalmente sunt de acord
14%
6%
N/NR
7.2. Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului

Cea mai mare parte dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca populatia nu
cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Unii dintre participanti au
indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan, mentionand ca este un program nou care
abia urmeaza a fi implementat. Unul dintre subiecti a mentionat ca in centrul raional din care vine a fost
implementat un plan asemanator, iar alt subiect a indicat ca, desi la ei in raion s-a primit un astfel de plan,
nu s-a verificat daca el se respecta sau nu.
Nu cunoaste; Noi, si pana nu demult nu cunosteam, dar nu inca populatia de rand; Am stiut
putin mai inainte. Dar nu atat de detaliat; Daca eu cunosc foarte putin si lucrez intr-un organ de
informare, atunci mie mi-e greu sa spun ce cunosc oamenii. DFG 1-7
Se cunoaste partial; O parte; Un program nou, de abia e la o etapa sa fie implementat. Noi
acum suntem instruiti cum sa-l implementam. Noi vom aduce la cunostinta tuturor; Poate si
cunosc cei care lucreaza la primarie si putin au informat sa pe altii DFG 1, 2
Avem planul raional, avem comisia respectiva, si toate serviciile care-s implicate in domeniul
drepturilor omului, inclusiv medicina, sistemul de invatamant, tineret si sport si altele. Ei au planul
de activitate DFG 1
Noi l-am primit si asa a fost lasat, nu am controlat daca se respecta sau nu. Acum iarasi trebuie de
elaborat cateva actiuni si sa le intarim in monitorul oficial DFG 2
In cadrul sondajului de opinie, 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul
national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova, iar 7% au indicat ca cunoaste putin (Fig. 29).
Fig. 29. Cunoasteti despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii
2004-2008, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova?
69
(PROIECT)
Cunosc mult;
0,3%
Cunosc; 2%
NR; 5%
Cunosc puin;
7%
Nu cunosc
nimic; 86%
Unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre Planul national de actiuni in
domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 2008, au mentionat ca planul respectiv prevede:
actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor, acordarea
gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.), educatiei, sanatatii (asistenta
medicala), minoritatilor etnice, militar;
actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul
muncii, migratia tineretului) si ale copilului, de combatere a traficului de fiinte umane;
actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare
si alte metode de educare.
In opinia unor respondenti, planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in
colaborare cu Guvernul, Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale.
Unii respondenti considera ca, in urma implementarii planului dat, drepturile omului in Republica
Moldova vor fi respectate, nivelul de trai va creste si saracia se va reduce.
Cativa respondenti, insa, nu impartasesc optimismul altora. Acestia sustin ca planul dat nu este
eficient si nu va schimba nimic in domeniul drepturilor omului in Moldova.
Canalele prin care a fost difuzata informatia despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor
omului
Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca informatia despre Planul national de
actiuni in domeniul drepturilor omului a fost diseminata prin astfel de canale ca:
primariile
conferinta de la Palatul Republicii
TV Moldova 1
mass media, despre sedinta Parlamentului de aprobare a Planului
El a fost multiplicat in raioane, si a fost adus la cunostinta fiecarei primarii. DFG 2
Eu am aflat de la conferinta de anul trecut care a avut loc la Palatul Republicii. DFG 3
La TV Moldova 1 a fost, numi amintesc ce anume, asa in linii generale; La programul Buna
Dimineata. DFG 6, 7
S-a difuzat despre sedinta despre aprobarea Planului. A fost difuzata in mass media pe TV si radio
sedinta cand a fost discutat acest plan inainte de aprobare DFG 5
70
(PROIECT)
Participantii la discutii au mai expus urmatoarele idei despre continutul Planului si despre metodele de
aprobare si de implementare a lui:
planul este complicat, greu de inteles
inainte de a fi aprobat a fost discutat fiind colectate ideile expuse
in un centru raional acces la plan au 1-2 persoane, iar alt raion informatia din plan este trimisa la
diferite structuri de stat responsabile de realizarea lui
Planul acesta este foarte complicat si nu prea cred ca-l va citi cineva, fiindca nu este literatura
artistica, se da foarte greu si nu prea pe inteles. DFG 1
La multi li s-a trimis dinainte, cand inca se facea acest plan, li se trimitea si se receptionau ideile
lor; Eu de demult, deoarece am participat si la elaborarea Planului National dat DFG 3, 5
Acest Plan este cunoscut de presedintele raionului si de persoana responsabila. Atat! Au doar un
singur manual la raion care e tinut intr-un dulap. Si uneori mai scoate informatie de acolo, daca are
nevoie. DFG 3
Eu am trimis la organizatii din toate domeniile Planului. De ex. daca e din domeniul muncii, am
trimis informatia respectiv la institutia pentru munca si inspectia pentru munca. La sindicate am
trimis. In invatamant, directia de invatamant, scolile. DFG 3
7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova
83% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu
afirmatia Eu sunt satisfacut de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova (Fig. 30). In
acelasi timp 76% dintre respondenti au indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in
domeniul drepturilor omului corespunde cerintelor Uniunii Europene, 69% nu sunt de acord cu afirmatia
Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse, iar
67% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul
drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Ucrainei.
Fig. 30. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre politica drepturilor omului in
Moldova?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1%
Sistemul de protecie a
drepturile omului din
Republica Moldova este
eficient
64%
16%
14%
5%
1%
Activitile sistemului sunt
transparente i clare
17%
68%
12%
1% 2%
Sistemul este deschis i
responsabil
18%
66%
11%
4%
1%
Activitatea sistemului se
perfecioneaz ncontinuu
17%
62%
2-5
6-9
14%
6%
N/NR
In cadrul sondajului de opinie, dintre 16 drepturi, cei mai multi respondenti au mentionat ca in
Moldova se acorda foarte putina sau putina atentie dreptului la munca si dreptului la ingrijire medicala:
84% si, respectiv, 83% (Fig. 31).
71
(PROIECT)
Fig. 31. In opinia Dvs., cata atentie se acorda urmatoarelor drepturi ale omului in Moldova?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1%
Dreptul la munc
28%
Drepturile migranilor, refugiailor
13%
Drepturile victimelor crimelor
12%
Prevenirea traficului de fiine umane

Drepturile persoanelor suspectate, acuzate i aflate n detenie
11%
12%
11%
Dreptul de a primi informaie

Dreptul de a participa la luarea deciziilor la nivel comunitar,
naional
Drepturile copiilor
Drepturile persoanelor cu dizabiliti fizice i psihice
Drepturile femeii
Drepturile consumatorului
1 - foarte puin atenie
2-5
63%
25%
66%
11%
52%
59%
23% 1%
16%
8%
20% 1%
58%
17%0%
19%
62%
16%
4%
8%
61%
21%
6-9
8%
32%
22% 1%
56%
16%
11%
1%
6%
19%
14%
45%
61%
16%
13%
2%
13%
15%
14%
9%
12%
52%
20%
13%
13%
57%
3%
12%
65%
15%
Drepturile persoanelor n etate
56%
60%
57%
10 - foarte mult atenie
9%
1%
5%
15%
16%
4%
2%
8%
21% 1% 10%
N/NR
Ca si in cazul sondajului de opinie, in cadrul discutiilor focalizate in grup, cei mai multi dintre
participanti au mentionat asupra faptului ca, in Moldova, se acorda putina atentie si ar trebui sa se acorde
mai multa dreptului la munca. In cadrul discutiilor, a mai fost mentionat ca ar trebui sa li se acorde mai
multa atentie si unor astfel de drepturi ca:
dreptul la un trai decent
drepturile economice
drepturile sociale
dreptul de a te numi om cu litera mare, la demnitate.
drepturile paturilor social vulnerabile
dreptul femeii
dreptul la acoperirea cosului minim de consum
dreptul la un mediul ambiant curat
dreptul oamenilor de a avea drepturi egale intre ei
dreptul la o salarizare adecvata
dreptul la asistenta medicala
drepturile copiilor
dreptul de a te simti liber
Dreptul la munca; De aceea si multe probleme in familie: nu-s bani, nu lucrezi. Se duc femeile se
trafica. DFG 3, 4, 6
Dreptul la un trai decent; Dreptul de a trai. DFG 3, 4
Drepturile economice si sociale. DFG 5 ,6
Dreptul de a te numi OM cu litera mare; La demnitate. DFG 4, 5
Paturile social vulnerabile. DFG 1
Dreptul femeii foarte putina atentie. DFG 3
Cosul minim de consum. DFG 3
Mediul ambiant. DFG 3
Egalitatea. DFG 4
72
(PROIECT)
Salarizare. DFG 4
Dreptul la asistenta medicala. DFG 4
Drepturile copiilor. DFG 4
Libertatea. DFG 5
Referindu-se la atentia care ar trebui sa fie acordata drepturilor participantii la discutii au mai
mentionat urmatoarele:
pot exista drepturi neimportante, dar care, daca nu sunt realizate, ii pot afecta grav pe unii oameni
nu este corect ca cetatenii Republicii Moldova, cand pleaca in Tansnistria, sa fie obligati sa achite
o suma oarecare de bani
in Republica Moldova nu se acorda atentie nici unui drept, ar trebui sa se acorde atentie tuturor
drepturilor, deoarece toate sunt importante si toate sunt legate intre ele.
Poate sa fie un drept nu chiar important, dar daca el nu se realizeaza, pe omul acela poate sa-l afecteze
foarte grav DFG 5
Cand cetatenii RM pleaca in Tansnistria si sunt obligati sa achite a suma oarecare pentru a intra pe
teritoriul Transnistriei DFG 5
Da caror drepturi se acorda atenti?; Tuturor drepturilor; Toate sunt necesare, importante; Este
unul legat de altul DFG 2,7
73
(PROIECT)
8. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului
8.1. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului
78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea
situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova
(Fig.32), 77% au mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern, 76% - de Parlament, 74% Ministere si departamente, 71% - de Autoritatea publica locala la nivel de raion, iar 70% au mentionat ca
imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie. Celelalte
institutii, mentionate in Fig.32, au fost mentionate in proportie de pana la 60%.
Fig. 32. In ce masura credeti ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii

drepturilor dvs. personale depinde de ?
0%
10%
Parlament
3%
Preedintele Republicii Moldova
4%
Guvern
3%
20%
30%
40%
60%
70%
80%
90%
100%
19%
44%
32%
2%
17%
45%
33%
1%
18%
46%
31%
2%
20%
Ministere, departamente
50%
47%
27%
3%
3%
24%
Autoritatea public local la nivel de raion
2%
46%
25%
Primrie
25%
46%
3%
24%
2%
3%
Judectorie
6%
34%
44%
Procuratur
6%
34%
43%
Avocatur
6%
ONG-uri (asociaii obteti)

Biseric
Sindicate
Alt instituie
1 - deloc
2-5
37%
9%
40%
41%
35%
23%
18%
39%
6-9
13%
3%
13%
4%
10%
5%
7%
5%
8%
4%
36%
11%
6%
1%
14%
26%
34%
23%
15%
47%
10 - n foarte mare msur
N/NR
8.2. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca, pentru ca situatia in domeniul drepturilor
omului sa se imbunatateasca, este nevoie de:
perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate; a nu admite ca
legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; a emite legi calitative si functionale
faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate; este nevoie de o conducere care sa aiba
grija cetateanului
a mari numarul de functionari in administratia publica locala, la nivel de primarii, care au fost in
ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern
a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze
a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data, imbunatatirile
realizandu-se simultan in toate domeniile
perfectionarea tuturor cadrelor
a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului
a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului
a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie
a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime; in fiecare
raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana
care sa activeze pe baze obstesti
74
(PROIECT)
a organiza ca societate, prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des
incalca drepturile omului
a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite
a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita
a ridica marimea salariilor
a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate
a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a
ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM
crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite
efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea
sa le respecte
ridicat economia
a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti
Cadrul legal este, dar implementarea la nivel local; La noi se adopta o multitudine de legi si de
acte normative, nu calitative, dar la cantitate. Se dau darile de seama pe trimestru in Parlamentul
RM ca au adoptat atatea legi, atatea hotarari, atatea dispozitii. Dar care e rolul, sensul acestor legi?
Nu este delimitarea intre puterea judecatoreasca si legislativa; Tarile dezvoltate, acolo s-a adoptat
o constitutie cu 300 ani in urma; La noi Codul Penal si al Muncii intrat in vigoare de jumatate de
an, si avem deja modificari. Cand s-a elaborat codul, de exemplu, de procedura penala, nu a fost
expus societatii spre cunoastere; S-a discutat intr-un cerc foarte restrans; Cand s-a creat
centrul Legislativ, aveam speranta ca ei o sa aduca legile pentru adoptare sa armonizeze in asa mod,
incat sa poata functiona, sa fie functionale; Ar fi bine ca sa nu se modifice Codul Fiscal de 25 de
mii de ori DFG 1, 5
De la cap, binele nostru se va incepe atunci cand acei care ne conduc vor avea cu totul alta
mentalitate. Schimbarea mentalitatii este un proces de durata, asta este evolutia si in opinia mea
daca am avea o conducere care ar avea grija cetateanului atunci respectiv pornind de la organele de
sus merge in lant spre cele de jos, totul este legat de sursele material e, sa fii democrat, trebuie sa fii
si asigurat material DFG 6
Guvernul, pentru a micsora cheltuielile din administrarea publica Locala, a micsorat numarul de
angajati la primarii. Acesti angajati la ziua de azi nu isi pot respecta propriile drepturi, nu inca si
drepturile populatiei. Dar de noi cine isi bate capul? DFG 3
Transparenta si accesul la informatie; Transparenta sa fie in primul rand si deci va fi mai greu
de a corupe pe cineva, oricine va putea sa cunoasca ori sa ridice materialele si sa vada ca licenta
este eliberata nelegal DFG 4, 7
Societatea e un mecanism foarte complex, trebuie sa prezinte un tot intreg si toate reparatiile care
se fac, toate se fac simultan, ca societatea sa iasa lent din situatia data. Trebuie sa se dezvolte
impreuna, in complex; E bine cand este un raspunzator. Ar fi bine daca ar fi un plan de actiune
total DFG 3, 5
Ar trebui toate cadrele sa treaca o perfectionare anumita; Trebuie un program de lunga durata,
care ar prevedea in dependenta de structura strategica, ar prevedea instruirea. DFG 2, 3
Ar fi bine sa fie un institut care sa se ocupe numai cu rezolvarea problemelor in cauza. DFG 3.
Problemele somajului: ar trebui sa fie o agentia mare, care sa aiba imputerniciri sa poata incheia
contracte. Sa creeze conditii de munca. Sa asigure locuri de munca si sa vada si rezultatul; Daca ar
fi locuri de munca, lumea nu ar pleca peste hotare DFG 3, 4
Ce cadre avem noi in politie! Vin din armata, si daca au un grad, si are livret militar, il angajeaza
in politie; Oameni de treaba nu se duc in politie!; La noi foarte multi se plang ca incalca
drepturile oamenilor carabinierii; Acolo multa minte nu trebuie Hop! Pliosc! DFG 3
De implementat Planul national in intregime; Ar trebui sa fie o sectie anumita in teritoriu pentru
implementarea Planului dat. Nu o persoana sa se ocupe pe baze obstesti DFG 1
Controlul societatilor asupra acestor organe; Societatea ar trebui sa prea controlul asupra
acestor institutii; Prin intermediul ONG-urilor. Acesta este cel mai bun sanitar al statului; Dati
sa luam in anii precedenti Controlul Social DFG 4
75
(PROIECT)
Imbunatatirea situatiei va fi cand fiecare in parte se va gandi sa-si faca atributiile sale functionale
conform normelor stabilite; Trebuie conlucrare, intre membrii institutiei respective asupra
viziunilor. Colaborare; Multi isi fac cariera, isi fac legaturi, isi fac perspective si asa evolueaza,
dar nu se gandesc, la faptul ca ei sunt pusi acolo pentru a satisface interesele cetatenilor. Noi
suntem preocupati de norme, acte si uitam de oameni DFG 1, 6
Daca nimeni nu va da mita evident ca coruptia va scadea de doua ori minim DFG 7
Ridicarea salariului functionarilor publici; Daca va avea un salariul decent el nu-si va permite
sa ia mita fiindca in cazul acesta el va pierde serviciul; Acelasi politist daca ar avea un salariu
mai bun, nu s-ar gandi pe cine sa opreasca ca sai ceara mai multi bani; Atata timp cat salariul
oamenilor va fi sub cosul minim de consum nu putem vorbi noi despre niste drepturi. DFG 1,7
Pana ce societatea nu va preciza leafa conducatorului si sa urmareasca ce munca depune el, si
pentru ce este platit, nu va fi nimic; Liderii sa fie mai competenti. DFG 1, 2
Sa pregatim societatea; Sa lamurim in ce consta drepturile si obligatiunile si respectarea lor;
Informarea-n masa. Populatia. Trebuie sa-si cunoasca drepturile; Schimbata mentalitatea;
Ridicarea nivelului culturii juridice a tuturor cetatenilor RM, crearea mecanismelor necesare
pentru a desfiinta aceste tendinte negative. DFG 1, 4, 5
O solutie ar fi crearea unor centre de consultanta gratis sub egida PNUD in centrele raionale unde
populatia conform programarii stabilite ar putea sa se adreseze si sa primeasca aceste consultatii
DFG Determinarea acelor drepturi prioritare pe care societatea le-ar putea respecta. Trebuie de
analizat in profunzime situatia societatii si de vazut DFG 4
Deoarece drepturile descind din situatia economica. Cred ca primul lucru care trebuie de facut este
de ridicat economia la nivelul respectiv. Economia este o dominanta. Ea dicteaza legile economice si
politice in ultima instanta etc. DFG 5
Crearea serviciilor publice moderne, cu functionari publici pregatiti DFG 7
In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat, raspunzand la o
intrebare deschisa, ca, pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului, este necesara
informarea populatiei despre drepturile sale 15% (12% au mentionat despre aceasta in primul rand, iar
3% in al doilea rand) (Fig. 33).
Fig. 33. In opinia dvs., ce ar trebui de facut pentru a imbunatati situatia
in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova?
76
(PROIECT)
0%
5%
Informarea populaiei despre drepturile sale
12%
Respectarea legilor, transparena legilor
6%
Realegerea administraiei centrale i locale
6%
2%
Implementarea legilor conform destinaiei acestora
4%
2%
Lichidarea corupiei
Monitorizarea activitii organelor de stat responsabile de protecia
drepturilor omului
Ridicarea nivelului de trai
4%
Abrogarea drepturilor nocive societii

Studierea opiniei, intereselor, condiiilor de trai a populaiei i
adoptarea deciziilor n conformitate cu acestea
Instaurarea disciplinei n organele de stat
2%
n primul rnd
n al doilea rnd
2%
2%
2%
1%
2%
1%
2%
Alte aciuni
12%
Dreptul la munc (acordarea de locuri de munc bine pltite)
12%
Acordarea proteciei sociale celor nevoiai cu adevrat

Mrirea pensiei
mbuntirea sistemului de nvmnt (accesul la educaie
gratuit)
Alte drepturi
N
NR
25%
3%
3%
3%
20%
1%
4%
3%
15%
2%
Respectarea drepturilor
Dezvoltarea economic a rii
10%
2%
9%
6%
1%
1% 1%
1% 1%
1% 3%
8%
12%
La rubrica Alte actiuni din Fig. 33 au fost mentionate urmatoarele:
Adoptarea unor lege mai severe

Ridicarea gradului de responsabilitate a conducerii
Asigurarea respectarii obligatiilor din partea functionarilor
Pedepsirea celor care incalca drepturile omului
Asigurarea competentei si demnitatii conducerii
Informarea copiilor de mici despre drepturile omului
Lichidarea cenzurii
Asigurarea echitatii sociale
Asigurarea schimbului de experienta cu statele democratic
dezvoltate
Asigurarea independentei puterii judecatoresti fata de puterea
executiva si legislativa
Asigurarea suportului din partea UE (integrarea in UE)
Asigurarea sustinerii din partea populatiei
Instruirea populatiei in domeniul drepturilor omului
Lichidarea birocratiei
Alte actiuni
La rubrica Alte drepturi din Fig. 33 au fost mentionate urmatoarele:
Acordarea de subventii, inlesniri la impozite taranilor
Protectia drepturilor consumatorilor (asigurarea calitatii serviciilor
prestate, ajustarea preturilor la nivelul de trai)
Asigurarea drepturilor tineretului
Asigurarea dreptului la sanatate (servicii medicale calitative si
ajustate la situatia social economica a fiecarei persoane)
In primul
rand
0,9%
0,8%
0,7%
0,7%
0,7%
0,6%
0,5%
0,5%
In al doilea
rand
0,4%
1,0%
0,9%
0,2%
0,1%
0,6%
0,6%
0,3%
0,4%
0,1%
0,3%
0,1%
0,2%
0,2%
0,2%
0,7%
0,5%
0,4%
0,7%
2,1%
5,4%
0,6%
0,1%
0,3%
0,4%
0,3%
0,2%
0,2%
2,5%
8.3. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin
implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului
77
(PROIECT)
In cadrul unei alte intrebari deschise, referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul
drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea Planului national de actiuni in domeniul
drepturilor omului, 11% dintre subiecti au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri (Fig. 34).
Persoanele, care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri, au aratat asupra urmatoarelor
imbunatatiri:
consolidarea ordinii
consolidarea responsabilitatii functionarilor
realizarea reformelor sociale, economice si politice
imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient)
salarizarea populatiei
ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului
deservirea medicala mai ieftina
consolidarea echitatii sociale
micsorarea cenzului de pensionare
stoparea migratiei
aproprierea de UE
perfectionarea cadrului legislativ
diminuarea ratei criminalitatii
ridicarea nivelului de trai
ridicarea gradului de libertate
deschiderea accesului la procesul de decizie
Fig. 34. Ce credeti despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul
drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea
Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului?
0%
5%
Posibil s fie unele mbuntiri
9%
Nu cred c se va schimba ceva este o formalitate,

puin realizabil, fr aciuni concrete, joc politic,
promisiuni electorale
9%
Este binevenit, pozitiv, oportun, reuit, rezonan

social major
Va fi reuit dac se vor respecta anumite condiii
Ale meniuni
10%
15%
30%
35%
40%
1%
Prima meniune
A doua meniune
7%
4%
25%
2%
1%
1%
NR
20%
39%
30%
5% dintre respondenti au mentionat ca, prin implementarea Planului, situatia se va imbunatati daca vor vi
realizate unele conditii (Fig.34). Printre conditii, respondentii au detaliat: sa fie control strict realizarea
78
(PROIECT)
Planului sa fie monitorizata si evaluata, sa se implementeze legile din tarile europene, sa fie respectat, sa
fie instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea, sa fie aplicat la nivel national
si local, sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale.
8.4. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea
populatiei
Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta necesitatii desfasurarii
unei campanii de informare prin care populatia sa fie informata despre Planul national de actiuni in
domeniul drepturilor omului. In acelasi timp, o parte dintre participanti au mentionat ca nu este nevoie de
o campanie de informare, ci de o programa concreta de lunga durata de emisiuni la aceasta tema, care sa
fie difuzate de Televiziunea si de Radioul National.
Acum este nevoie de aceasta campanie, ca populatia sa fie la curent; Planul cred ca isi va atinge
scopul, ca toti sa constientizeze sa stie de existenta, sa stie unde sa se adreseze la unele sugestii DFG 14, 6, 7
Nu o campanie, dar sa fie o sistema. De exemplu, de 2 ori pe luna la TV, dar sa fie informatia ampla si
de 2 ori pe luna la radioul national etc.; Orice campanie are plusurile si minusurile ei. Deoarece ea
trebuie difuzata in permanenta, si sa fie atrasa atentia la anumita lucruri; O campanie permanenta;
Daca va fi aceasta campanie, trebuie o munca enorma. Adunari prin scoli, cu elevii, parintii, profesorii,
adunari cu batranii. Acesta este un lucru permanent DFG 1-4
Referindu-se la informatia care ar trebui sa fie difuzata referitor la Planul national de actiuni in
domeniul drepturilor omului, participantii la discutii au mentionat ca, la aceasta tema, ar trebui:
sa fie mai dese emisiuni La TV si radio
sa fie difuzata informatia despre drepturi si posibilitati de aparare sau de respectare a acestor
drepturi
sa fie difuzata informatia despre masurile concrete pe domenii incluse in Plan
sa fie multiplicat si trimis la primarie
ca materialul sa fie redacta pe intelesul populatiei
sa se organizeze adunari informationale
sa se spuna la fiecare etapa ce s-a realizat
de nominalizat persoanele responsabile de informarea populatiei despre actiunile trasate
ca in ziarele raionale sa apara rubrica Juristul cu intrebari si raspunsuri; sa fie articole si
emisiuni tematice
Emisiuni mai dese la TV despre Plan; Radioul. DFG 1
Ar trebui sa fie familiarizata populatia cu drepturile sale de baza si posibilitatile de aparare sau de
respectare acestor drepturi . Caci scopul Planului e realizarea drepturilor omului. In aceasta directie
si trebuie de lucrat. DFG 5
Ce masuri include Planul de imbunatatire si respectarea drepturilor, concret pe domenii DFG 6
Multiplicat si de trimis la primarie. DFG 2
De scris pe intelesul populatiei. DFG 2
Adunari informationale. DFG 1
Sa se spuna la fiecare etapa: ce s-a facut, care-s succesele acestui plan. DFG 1
Mai ales actiunile care sunt trasate si cine raspunde ca oamenii sa se familiarizeze. DFG 3
Toate consiliile au ziarele lor. Ar fi bine ca intr-o rubrica aparte a ziarului raional sa fie specificata
rubrica Juristulin care sa se puna intrebari concrete si date raspunsuri; Ar trebui sa fie pe o
anumita tema emisiunea, articolul in ziar si, respectiv, sa se abordeze la tema respectiva. DFG 3, 6
Referindu-se la canalele prin care ar trebui sa se desfasoare o eventuala campanie de informare,
participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat:
mass media (majoritatea participantilor)
emisiunile sa fie realizate de profesionisti
79
(PROIECT)
instructaje in centrele raionale, coordonate de formatori din chisinau, care sa comunice formele de
aducere la cunostinta a drepturilor
grupuri de informare din primari, profesori, coordonati de coordonatorii in drepturile omului
fiecare autoritate, institutie sa comunice prin mass media despre drepturile pe care le acorda
populatiei
necesitatea utilizarii tuturor canalelor posibile
Unul dintre participanti a mentionat ca este necesar sa se stabileasca responsabili pentru executarea
masurilor concrete in privinta informarii, iar alt participant a indicat despre necesitatea intocmirii unei
strategii in baza careia sa se desfasoare informarea.
Mass media; Canalele nationale, cele mai accesibile; Mass-media in primul rand. DFG 3-5, 7
Acest lucru trebuie sa-l faca niste profesionisti Ca sa le poata arata oamenilor, lamuri aduce exemple.
Dar sa nu inceapa cu niste cuvinte de care omul idee nu are, el nu va face altceva decat sa inchida
televizorul. DFG 4
Ca noi sa putem face anumite instructaje, sa ne vina ajutor din centru, deoarece ei sunt mai
competenti; Sa ni se dea si forma de aducere la cunostinta a populatiei. DFG 1, 5
Grupurile de informare, prin coordonatori; Primari, profesorii sunt niste grupuri de
informare.DFG 4
Fiecare institutie care lucreaza in domeniu; Casa Asigurarii Sociale sa vada care-s drepturile lui de
asigurare: pensia, incapacitatea temporara de munca, cazuri de invaliditate; Transparenta, ca lumea
sa stie ca exista; Fiecare autoritate in mod aparte; Iata, de exemplu, ce se face in domeniul ocrotirii
sanatatii, cei prevazut in plan.DFG 5, 7
Prin toate canalele.DFG 1
Sa fie stabiliti responsabili pentru executarea masurilor concrete. Atat in administrarea Publica Locala,
cat si in cea centrala.DFG 5
Trebuie de facut o strategie si sa vedem cum va fi, cum se va face lucrul acesta. Trebuie de analizat
situatia. Vorbesc zilnic cu oamenii si, pur si simplu, oamenii spun nu privim DFG 6
FIGURI ADAUGATOARE
Capitolul: Informatie generala
Fig.35. Care este, dupa parerea Dvs., cel mai evident,

vizibil drept personal al Dvs. care Vi se incalca?
80
(PROIECT)
16%
Dreptul la munc
11%
Dreptul la un trai decent
9%
Dreptul la sntate
Dreptul la protecie social (persoane n etate,
socio-vulnerabile, mame solitare, familii cu muli
Dreptul la salarii adecvate (rezonabile)
Dreptul la pensii decente (adecvate coului
minim de consum)
Dreptul la educaie
Dreptul la libertatea opiniei i gndirii
7%
4%
4%
3%
2%
2%
Dreptul la via
2%
Ale drepturi
Toate drepturile
8%
1%
18%
Nu se ncalc nici un drept

N
1%
12%
NR
Fig. 36. Ce drepturi ale omului sau libertati, cu privire la Dvs., au fost incalcate in ultimii ani?
(Parte I)
81
(PROIECT)
100
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% %
28%
Dreptul oamenilor n etate la securitate social

57%
78%
11%
9%
5%
Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului

pentru realizarea dreptului la educaie
15%
11%
79%
12%
54%
41%
22%
64%
14%
Dreptul copiilor de a fi protejai de exploatarea economic
13%
70%
17%
11%
73%
16%
13%
11%
72%
15%
72%
17%
48%
47%
61%
DA
5%
4%
35%
NU
(Parte II
0%
10%
Dreptul la securitate social (concedii de boal, ajutor de omaj etc.)
Dreptul la acces la informaia de la instituiile guvernamentale

Dreptul la libera exprimare
40%
50%
60%
70%
63%
14%
10%
8%
6%
72%
15%
70%
16%
77%
13%
78%
14%
8%
84%
8%
DA
7%
43%
13%
100%
24%
51%
2%
90%
52%
13%
2%
80%
37%
40%

30%
56%
Dreptul la un salariu rezonabil
20%
8%
53%
45%
72%
NU
26%
Fig. 39. Ce drepturi ale omului sau libertati, privire la rudele sau cunoscutii Dvs., au fost incalcate
in ultimii ani?
82
(PROIECT)
(Parte I)
0%
10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
34%
Dreptul oamenilor n etate la securitate social

38%
51%
21%
13%

28%
28%
57%
8%
30%
37%
55%
Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului

pentru realizarea dreptului la educaie
26%
Dreptul copiilor de a fi protejai de exploatarea economic
19%
47%
34%
17%
50%
33%
41%
24%
22%
33%
43%
33%
42%
36%
26%
49%
51%
DA
25%
27%
NU
22%
(Parte II)
0%
10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
51%
Dreptul la un salariu rezonabil

Dreptul la securitate social (concedii de boal, ajutor de
omaj etc.)
23%
34%
37%
19%
38%
44%
26%
29%
43%
29%
27%
14%
49%
37%
Dreptul la acces la informaia de la instituiile

guvernamentale
13%
50%
37%
11%
55%
34%
Dreptul la libera exprimare
11%
57%
32%

9%
2%
4%
DA
64%
27%
38%
60%
43%
53%
NU
83
(PROIECT)
Capitolul: Dreptul la viata, integritatea fizic a si psihica
Fig. 40 . Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a
membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca violenta verbala (sudalma, amenintare etc.)?
Locurile publice (strada, piaa, transport
public etc.)
Vecinii
Soul
14%
10%
3%
Societatea
2%
Persoanele n stare de ebrietate
2%
Oamenii ri
2%
Colegii de lucru
2%
2%
Familia
2%
Alte surse
12%
14%
Oricine
Nici o surs
5%
8%
NR
24%
La rubrica Alte surse din Fig. au fost mentionate urmatoarele:

Rudele
Politia
Dusmanii
Functionarii publici
Consatenii
Cunoscutii
Persoane fizice
Tineretul
Strainii
Prietenii
Persoanele bolnave
Copiii
Liderii
Persoanele in etate
Persoanele de la care nu te astepti
Televiziunea
Gazdasii
Barbatii
Altceva
1,4%
1,2%
1,1%
0,8%
0,8%
0,7%
0,6%
0,6%
0,6%
0,5%
0,5%
0,5%
0,5%
0,4%
0,4%
0,2%
0,2%
0,1%
0,1%
0,1%
0,1%
0,7%
84
(PROIECT)
Fig. 41. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a
membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca violenta fizica (bataia, tortura etc.)?
public etc.)
15%

Vecinii
5%
4%
Persoanele n stare de ebrietate
2%
Oamenii ri
2%
Poliia
2%
2%
Alte surse
9%
Oricine
14%
Nici o surs
10%
8%
N
NR
29%

Consatenii
Sotul
Persoanele bolnave
Strainii
Familia
Dusmanii
Rudele
Tineretul
Cunoscutii
Prietenii
Persoanele vulnerabile
Colegii de lucru
Functionarii publici
Granicerii
Barbatii
Alte surse
0,8%
0,8%
0,8%
0,7%
0,7%
0,7%
0,7%
0,7%
0,5%
0,4%
0,3%
0,2%
0,2%
0,3%
0,1%
0,1%
1,4%
85
(PROIECT)
membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca furturile?
Persoane cu comportament deviant
(tlharii, escrocii, bandiii, utilizatorii de
Vecinii
22%
5%
public etc.)
Constenii
5%
3%
3%
3%
omerii
2%
Persoanele fizice
2%
Copiii needucai
2%
Alte surse
5%
15%
Oricine
Nici o surs
N
5%
6%
23%
NR

Rudele
Tineretul
Conducerea tarii
Trantorii, lenesii
Agentii economic (de exemplu, Union Fenosa)
Cunoscutii
Tiganii
Colegii de serviciu
Alte surse
1,1%
1,0%
0,6%
0,3%
0,3%
0,2%
0,1%
0,1%
1,0%
86
(PROIECT)
membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca bolile transmisibile?
Instituii medicale / instrumente medicale
infectate
Persoanele bolnave / utilizarea n comun a
obiectelor (consumatorii de drog, alcool,
Locurile publice (strada, transport public,
piaa, frizeriile etc.)
17%
12%
7%
Mediul nconjurtor (apa, aerul etc.)
3%
Persoanele din mediul nconjurtor
2%
Relaii cu parteneri necunoscui
2%
Murdria
Alte surse
1%
2%
Oricine
Nici o surs
8%
6%
10%
32%
NR

Persoanele apropiate
Ereditate
Vecinii
Colegii de serviciu
Alte surse
0,5%
0,3%
0,2%
0,1%
0,9%
membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca influenta medicamentoasa asupra psihicului?
87
(PROIECT)
Instituiile medicale (neglijena,
incompetena personalului medical)
17%
Nici o surs
7%
Medicamente necalitative / expirate
6%
Oricine
5%
Droguri, alcool
1%
Frustrare
1%
Alte surse
2%
20%
42%
NR
Capitolul: Dreptul la munca si protectia muncii

Fig. 45. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre posibilitatea de a gasi un loc
de munca bine platit?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
2%
Locurile de munc bine pltite

pot fi gsite doar cu ajutorul
rudelor, prietenilor
11%
41%
45%
1%
12%
100%
1%
1%
Accesul la locurile de munc bine

pltite presupune cumtrism,
mit
90%
39%
2-5
6-9
47%
NR
Fig. 46. In ce masura Va sunt asigurate drepturile la:
88
(PROIECT)
12%
10%
10%
8%
8%
9%
7%
6%
6%
6%
7%
4%
5%
6%
4%
4%
4%
4%
4%
3%
3%
3%
4%
3%
2%
2%
1%
0%
1neasigurat
Locul de munc
1%
10 - n
foarte
mare
msur
asigurat
Nu cunosc
Protecia muncii la locul de munc
Nota: Diferentele pana la 100% reprezinta persoanele care nu au loc de munca
Capitolul: Dreptul la un mediu sanatos

Fig. 47. Cum apreciati calitatea apei din apeduct
(fantana, in cazurile in care apeductul nu fu nctioneaza sau lipseste )?
Foarte rea;
12%
NR; 1%
Foarte bun;
9%
Rea; 23%
Bun; 55%
Fig. 48. In ce masura Va este respectat:
89
(PROIECT)
25%
22%
20%
18%
15%
15%
14%
15%
15%
13% 11%
12%
10%
12%
12%
10%
8%
8%
7%
5%
6%
7%
11%
8%
9%
5%
12%
14%
9%
6%
5%
5%
5%
2%
2%
1%
1%
0%
1 - deloc
Dreptul la ap potabil calitativ
Dreptul la aer calitativ
10 - n
foarte
mare
msur
N/NR
Dreptul la luarea deciziei n probleme de mediu
Capitolul: Dreptul la educatie

Fig. 49. In ce masura statul asigura accesul egal la educatie si conditii egale de studiu?
90
(PROIECT)
25%
20%
20%
15%
13%
13%
11%
11%
10%
7%
8%
5%
6%
5%
3%
3%
0%
1 - deloc
10 - n
foarte
mare
msur
N/NR
91
(PROIECT)
92

Drept

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(PROIECT)

Beneficiar: Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

7. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova/60

Figurile si tabele de corelatii au fost intocmit de:

Moderator al discutiilor focalizate in grup:

Scopul si obiectivele studiului

Determinarea actiunilor care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului

Discutii focalizate in grup (DFG)

Coordonatori in domeniul drepturilor omului din

I. Sumar executiv, concluzii si recomandari

Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului

Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei

acordarea de locuri de munca bine platite

informarea populatiei despre drepturile sale

Cunostinte despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului

Posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului

Obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor

3. Informarea cu privire la drepturile omului

Dreptul la securitatea vieii private

Dreptul la participare la conducerea statului

Dreptul la ngrijire medical

Drepturile nu au fost nclcate

2.2. Frecventa incalcarii drepturilor

2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent

Dreptul la inviolabilitatea proprietii

Drepturile persoanelor n detenie

Dreptul la un proces echitabil n judecat

Dreptul la munc i la alegerea locului de munc

Protecia copiilor care nu beneficiaz de suport familial

Dreptul copiilor de a fi pro-tejai de exploatarea economic

Protecia femeii de violena n familie

Dreptul copiilor de a nu fi expui violenei i constrngerii

Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor nsrcinate

Dreptul la inviolabilitatea vieii private

Dreptul la ngrijire medical profesional i oportun

Dreptul la libera exprimare 5%

2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova

Dreptul la un trai decent

Dreptul la protecie social

Dreptul la pensii decente

Dreptul la libertatea opiniei i gndirii

Dreptul la afacere proprie

Dreptul la agricultur i realizarea produselor agricole

La rubrica Alte domenii din Fig. 4 au fost mentionate urmatoarele domenii:

3. Informarea cu privire la drepturile omului.

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor

fie ca doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile

3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului

Informaia n domeniul drepturilor omului este greu de gsit

Sunt puse piedici i obstacole la obinerea informaiilor, sunt

Birocratismul funcionarilor publici face ca informaia cu privire la

Lipsa serviciilor juridice la locurile de munc face imposibil accesul

Exist unele piedici lingvistice n perceperea informaiei

Informaia cu privire la drepturile omului de care dispun mi este

Am cunotinele necesare obinerii informaiei cu privire la

n foarte mare msur

n foarte mic msur/deloc

3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor

4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor

Dreptul la via, integritatea fizic i psihic

Dreptul la munc i protecia muncii

Dreptul la protecia social

Dreptul la ocrotirea sntii