Sunteți pe pagina 1din 19

Sondajul de opinie

(Studiu de caz)



Scoala Nationala De Studii Politice si
Administrative




Grafu Stefania
Ivan Daniela

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 2

Cuprins:
Introducere.Aparitia sondajului de opinie:
Ce este si la ce foloseste sondajul de opinie;
Etapele desfasurarii unui sondaj de opinie;
Opinia publica;
Studiu de caz.Exemplu de sondaj de opinie.Analiza
rezultatelor.










Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 3

Aparitia sondajului de opinie
Sondajul de opinie este tehnica care ne permite s determinm
repartiia opiniilor ntr-o populaie dat cu privire la o problem,
culegnd, ntr-un eantion ales din aceast populaie, rspunsuri
individuale viznd aceste opinii
1
.
Originea sondajului de opinie se poate identifica n prima jumtate a sec. al
XIX-lea, n SUA. ncepnd cu aceast dat, cu ocazia alegerilor prezideniale,
se organizeaz un vot de paie, adic un vot fictiv. Prin intermediul unei
maniere primitive de sondare a opiniei publice, organizatorii urmreau s
prezic rezultatele alegerilor. Procedeul consta, spre exemplu, n a plasa urne
fictive la intersecii. Trectorii erau solicitai s completeze buletine de vot. Se
contabilizau modo grosso rezultatele. Tehnica nu avea nimic tiinific i deseori
ddea gre. Cu toate acestea nu existau alegeri prezideniale n SUA care s nu
fie nsoite de aceste voturi de paie. Spre exemplu, in 1936,in Statele Unite se
realizau alegeri prezidentiale.Unul dintre candidati,se numea Franklin Roosevelt
si cerea alegatorilor un al doilea mandat. O revist la mod pe atunci, Literary
Digest, a publicat rezultatele unui vot de paie, a nu mai puin de 2,4 mil. de
persoane, care arta clar nfrngerea lui Roosevelt n faa contracandidatului
su, London.
In acelasi timp, s-au fcut dou sondaje de opinie public: unul semnat de
Archibald Crossley i Elmo Roper, iar cellalt de George Gallup, fiecare pe un
numr restrns de persoane (3000 de persoane Gallup). Aceste sondaje au artat,
din contr, victoria lui Roosevelt.


1
Henri Piron (Vocabulaire de la psychologie, 1973)
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 4

Mai mult , chiar proporia voturilor obinute dup alegeri era foarte apropiat
de cea prevzut de cei trei.
Explicaia fenomenului: Numrul mare de rspunsuri nu ofer o garanie pentru
reprezentativitate. Revista a utilizat abonaii telefonici. Majoritatea acestor
abonai era din clasa superioar a societii, clas defavorabil lui
Roosevelt.Dup 1936, datorit acestui succes i datorit publicrii repetate a
rezultatelor anchetelor lor, Roper, dar mai ales Gallup, au reuit s atrag atenia
specialitilor asupra problemei opiniei publice.
In consecinta,primele care au fost receptive la noua metod,si anume sondajul,
au fost universitile americane. Universitile Princeton i Denver sunt primele
care organizeaz sondaje regulate care acopereau ntreg teritoriul american.
Aportul adus de universiti a fost n principal teoretic i metodologic.
Spre exemplu, n cadrul universitar de la Princeton se mai nfiineaz din 1940
un Birou de Cercetri al Opiniei Publice, care public n 1944 o lucrare de
sintez: Msurarea opiniei publice. Din 1941 se deschide Centrul Naional de
Cercetri al Opiniei Publice din Universitatea Denver.
Dup anii 60-70 practica sondajelor se extinde n ntreaga lume.
n SUA sunt astzi mai multe institute de sondare (peste 200), din care cele mai
importante sunt: Gallup, Harris i Benson & Benson. n Marea Britanie exist
BIPO (British Institute of Public Opinion), nfiinat nc din 1936 ca o ramur a
institutelor Gallup.
Acesta public regulat New Chronicle, ziar care nfieaz rezultatele
anchetelor institutului n legtur cu problemele zilei i prediciile cu privire la
alegerile generale i pariale.
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 5

n Frana, cele mai vechi sunt IFOP (Institut Franais dOpinion Publique) creat
n 1938 de Stoetzel) i SOFRES (Societ Franaise dEnquete par Sondage,
creat n 1962).
n Romnia, n 1962 s-a nfiinat Oficiul de studii i sondaje al radio-
televiziunii. Cele mai cunoscute, la ora actual, sunt: CURS, IRSOP, IMAS,
INSOMAR, METROMEDIA etc.


Ce este si la ce foloseste sondajul de opinie

Sondajul de opinie este o metod de cunoatere a opiniei publice pe baza
chestionarului i a eantionrii. Termenul de sondaj de opinie este echivalent
celui de Public Opinion Polls (engl.) i a celui de Demoskopie (german)
2
.
Sondajele sunt un instrument prin care se cer opiniile membrilor comunitii n
privina unui articol, a unui utilizator, a unei politici etc. Sondajele nu sunt un
instrument de luare a deciziilor, iar numrul de opinii exprimate de o parte sau
alta nu poate duce automat la o decizie. Totui, sondajele pot fi utile n procesul
de luare a unei decizii dac sunt urmate de discuii care s duc la atingerea
unui consens.
Sondajele sunt folosite pentru a descoperi realitile (incluznd atitudini i
preri) despre membrii unei categorii a populaiei.


2
( Zamfir, C., Vlsceanu, L.,coord, 1993:596)
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 6


Exist trei feluri de sondaje:
Sondaje pentru ntregul grup
Cnd iniiatorii sondajului doresc s descopere realitatea dintr-un grup mai mic,
ei realizeaz un sondaj care se adreseaz fiecrui membru n parte.
Sondaje eantionate - realizate pe un eantion reprezentativ
n general, un sondaj este folosit pentru a evalua opiniile unui grup mai larg, ca
de exemplu ntreaga populaie a unei comuniti, ori o parte nsemnat a
acesteia. Pentru aceasta, un sondaj este de obicei realizat pe un grup considerat a
fi un eantion reprezentativ al populaiei i nu pe fiecare persoan n parte.
Astfel, informaiile colectate de la o parte a populaiei sunt considerate a fi
reprezentative pentru ntreaga populaie.
Sondaje aleatorii
Pentru a obine rezultate reale, putem spune c un chestionar trebuie s fie
distribuit unei majoriti semnificative, unui eantion reprezentativ pentru
populaia sondat. Opusul unui sondaj care se realizeaz pe un eantion
reprezentativ este un sondaj n cadrul cruia chestionarul se distribuie oricui l
solicit. Astfel de sondaje se mai numesc cteodat i sondaje aleatorii.
Rezultatele unor astfel de sondaje pot fi interesante, dar nu constituie o baz
real pentru prezicerea comportamentului unei mari majoriti a populaiei.
Chiar dac 50% dintre cetenii oraului ar rspunde acestui sondaj, acest 50%
din populaie nu ne informeaz neaprat n mod real despre opiniile celeilalte
jumti care nu rspunde la acest sondaj.

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 7

Sondajele trebuie folosite numai cnd realizatorii lor ateapt i intenioneaz
s foloseasc rezultatele i doresc s le fac publice. n mod constant, un sondaj
trebuie s prezinte ntrebri serioase i nu s ofere opiuni care nu sunt
acceptabile din punct de vedere politic sau care nu sunt realizabile. Cheia pentru
un eantion bun const nu numai n mrimea acestuia, ci n gradul de
reprezentativitate pentru populaia pentru care se realizeaz sondajul.
Este esenial ca fiecare categorie social, de vrst, sex, profesional, de
educaie, prezent n populaia vizat de sondaj s fie reprezentat n eantion n
funcie de ponderea pe care o deine n ansamblul ntregii populaii.
n cele mai multe cazuri este bine s se obin asisten specializat pentru
realizarea eantionului, revizuirea chestionarului, personal instruit care s
adreseze ntrebrile i pentru interpretarea rezultatelor. Sondajele ntmpltoare,
fr un eantion determinat tiinific, nu pot produce rezultate reale. Rezultatele
acestora pot fi folosite pentru evaluri imediate, pentru a informa i pentru a
arta publicului c prerile lui sunt considerate a fi importante. Oricum, ar putea
constitui o greeal ca deciziile s se bazeze pe rezultatele unui sondaj ne-
tiinific.
Rezultatele sondajului vor fi bune sau nu i n funcie de chestionar. De
aceea este necesar realizarea foarte atent a ntrebrilor. De preferat ar fi ca
ntrebrile s fie simplificate, specifice, scurte i logice. Simetria este, de
asemenea, foarte important aceasta pentru c formatul ntrebrilor trebuie s
fie asemntor, iar ntrebrile care se contrazic trebuie eliminate.

Date fiind aceste cerine, chestionarul trebuie s fie rezultatul muncii unui
grup mic i trebuie s se realizeze participativ sau s fie revizuit de ctre
principalele grupuri de interes ale administraiei locale, ca de exemplu de ctre
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 8

efii compartimentelor ori de ctre alei. Chestionarul trebuie s fie realizat clar,
fr ambiguiti.


Etapele desfasurarii unui sondaj de opinie

Realizarea unei cercetari prin intermediul unui sondaj de opinie necesita
parcurgerea unor etape esentiale :
Stabilirea obiectivului
Sondajul poate urmri dou obiective principale:
-estimarea unor parametrii ai populaiei (medii, proporii etc.)
-verificarea unor ipoteze privind legturile dintre fenomene.
De stabilirea obiectivului depind toate demersurile ulterioare: populaia studiat,
tehnicile folosite, modul de eantionare .a.
A determina obiectivul nseamn a stabili ceea ce este posibil de realizat, cu
materialele avute la dispoziie (timp, bani, numr de operatori).
Determinarea universului anchetei
Se refer la populaia din care se va extrage eantionul i asupra creia se vor
extinde rezultatele sondajului.


Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 9

Alegerea tehnicilor
Transmiterea informaiei de la subiect la operator se poate realize fie oral, fie n
scris.
Elaborarea ipotezelor
O ipotez este enunul unei relaii cauzale, ntr-o form care permite
verificarea empiric. Pentru a avea calitatea de ipotez, enunul trebuie s
fie testabil, adic prin confruntarea cu realitatea, s fie confirmat sau
infirmat.
Eleborarea chestionarului
Chestionarul este forma sub care se concretizeaz programul sondajului i de
aceea de calitatea lui (claritate, lungime, dificultate) depinde n foarte mare
msur calitatea sondajului.
Elaborarea eantionului
Toat structura eantionului este determinate de baza de sondaj i de aceea este
necesar cunoaterea naturii i exactitii acestei baze.
Definitivarea instrumentelor de cercetare

Aplicarea n teren a instrumentelor
Elementele ce pot afecta calitatea sondajului sunt: chestionarul, operatorul,
cadrul fizic, momentul, ora i ziua.
Prelucrarea calitii informaiilor
Prelucrarea informaiilor cuprinde urmtoarele operaiuni:
-controlul calitii documentelor

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 10

-codificarea rspunsurilor
-prelucrarea primar
-prelucrarea secundar


Redactarea raportului de cercetare
Redactarea raportului de cercetare este etapa final a investigaiei i
cuprinde, n general, o introducere n problema studiat, prezentarea
procedeelor utilizate pentru culegerea i prelucrarea informaiilor, prezentarea
rezultatelor i un rezumat cuprinznd interpretarea acestora
3
.
Opinia publica
Fiecare individ in actiune cu societatea isi formeaza anumite opinii mai mult
sau mai putin stabile in legatura cu aceasta si cu ceea ce se petrece in jurul lui
,opinii ce pot fi deosebite sau in concordanta cu ale celorlalti.A define termenul
de opinie publica este destul de dificil deoarece acest concept cuprinde o
paleta larga de interpretari.Unii cercetatori au sustinut ca notiunea trebuie
eliminate din limbajul stiintei,atii au considerat-o doar un rezultat al sondajelor
de opinie prin care se doreste manipularea populatiei.Pe de alta parte se poate
considera ,ca opinie publica este o evaluare cantitativa a unei cercetari asupra
populatiei intr-un teritoriu dat,ce urmareste reactia indivizilor la recomandari si
formulari in conditie de ancheta.


3
(Novak,2004:175-179).
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 11

Sondajele de opinie sunt o reflectare a democratiei in fiecare stat.ele spun mai
mult sau mai putin,in functie de cel care le citeste.Cunoasterea opiniei publice si
prezentarea ei catre populatie este un exercitiu ce tine de buna functionare a
oricarui stat liber ,in care indivizii se exprima conform propriilor sentimente si
credinte fara a fi influentati de catre o autoritate sau persoane ce reprezinta
anumite interese.
Opinia publica este legata in mod direct de aparitai sondajelor de opinie care
au incercat sa arate o imagine asupra gandirii de grup la un moment dat,prin
studii realizate pe esantioane representative la nivelul anumitor comunitati.
Dreptul democratic de a efectua i publica fr restricii sondaje de opinie
este parte integrant a democraiilor moderne. Realizarea i publicarea
sondajelor de opinie permite cetenilor de a-i face vocile auzite.
Acest drept este consacrat de Articolul 10 al Conveniei Europene pentru
Aprarea Drepturilor i Libertilor Fundamentale ale Individului, care
stipuleaz:
Fiecare are dreptul de a se exprima liber. Acest drept include libertatea de a
avea propriile opinii i de a primi i disemina informaii i idei fr interferena
autoritilor publice i indiferent de frontiere.
Opinia public este o for critic n transformarea oricrei societi.
Sondajele de opinie public realizate prin metode tiinifice i ale cror rezultate
sunt corect diseminate dau o ans publicului larg de a-i face vocea auzit. Prin
intermediul sondajelor de opinie, politicienii, mass media i ali factori interesai
au acces la msurtori corecte ale atitudinilor i inteniilor publicului larg.



Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 12

Studiu de caz. Interpretarea chestionarului aplicat
locuitorilor unui municipiu

Chestionarul a fost aplicat unui esantion alcatuit din 10 locuitori ai
municipiului Slobozia.
Q1. Urmtoarele aspecte din viaa orasului dvs. reprezint probleme
grave sau puin grave?


4%
9%
16%
2%
4%
20%
20%
2%
7%
4%
11%
Foarte grava
Drumurile
Curatenia localitatii
Cainii vagabonzi
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu gaze
Transportul in comun
Caldura in locuinte
Locuri de joaca pentru copii
Apa calda in locuinte
Locuri pentru petrecerea timpului liber
Locurile de munca
Persoanele srace
Scolile
Siguranta strzii
Disciplina n construcii
Protectia mediului
Locuinele
Iluminatul public
Organizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
Expunerea firmelor i a reclamelor publicitar
Spitalele
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 13





13%
2%
11%
4%
2%
2%
4%
2%
7%
2%
2%
4%
9%
7%
7%
7%
4%
4%
4%
Grav
Drumurile
Curatenia localitatii
Cainii vagabonzi
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu gaze
Transportul in comun
Caldura in locuinte
Locuri de joaca pentru copii
Apa calda in locuinte
Locuri pentru petrecerea timpului liber
Locurile de munca
Persoanele srace
Scolile
Siguranta strzii
Disciplina n construcii
Protectia mediului
Locuinele
Iluminatul public
Organizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
Expunerea firmelor i a reclamelor publicitar
Spitalele
5%
15%
3%
3%
3%
5%
5%
5%
3%
8%
5%
8%
8%
5%
10%
8%
3% 3%
Putin grava
Drumurile
Curatenia localitatii
Cainii vagabonzi
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu gaze
Transportul in comun
Caldura in locuinte
Locuri de joaca pentru copii
Apa calda in locuinte
Locuri pentru petrecerea timpului liber
Locurile de munca
Persoanele srace
Scolile
Siguranta strzii
Disciplina n construcii
Protectia mediului
Locuinele
Iluminatul public
Organizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
Expunerea firmelor i a reclamelor publicitar
Spitalele
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 14

Q2. Cat de multumit sunteti in legatura cu ?



4%
1%
9%
10%
8%
9%
9%
6%
6%
5%
4%
1%
4%
8%
6%
9%
3%
Foarte putin grava
Drumurile
Curatenia localitatii
Cainii vagabonzi
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu gaze
Transportul in comun
Caldura in locuinte
Locuri de joaca pentru copii
Apa calda in locuinte
Locuri pentru petrecerea timpului liber
Locurile de munca
Persoanele srace
Scolile
Siguranta strzii
Disciplina n construcii
Protectia mediului
Locuinele
Iluminatul public
Organizarea i funcionarea pieelor agroalimentare
Expunerea firmelor i a reclamelor publicitar
Spitalele
5%
5%
17%
28%
17%
5%
6%
6%
11%
Foarte multumit
Viata dvs. In general
Ocupatia dvs
Locuinta in care stati
Familia dvs
Bunurile pe care le aveti in gospodarie
in afara de casa
Alimentatia pe care v-o puteti asigura
Vecinii pe care ii aveti
Activitatea primariei
Orasul in care traiti
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 15





11%
16%
14%
7%
9%
18%
14%
4%
7%
Multumit
Viata dvs. In general
Ocupatia dvs
Locuinta in care stati
Familia dvs
Bunurile pe care le aveti in gospodarie in
afara de casa
Alimentatia pe care v-o puteti asigura
Vecinii pe care ii aveti
Activitatea primariei
Orasul in care traiti
17%
6%
6%
6%
6%
0%
18%
18%
23%
Nemultumit
Viata dvs. In general
Ocupatia dvs
Locuinta in care stati
Familia dvs
Bunurile pe care le aveti in gospodarie in
afara de casa
Alimentatia pe care v-o puteti asigura
Vecinii pe care ii aveti
Activitatea primariei
Orasul in care traiti
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 16




Q3. Cat de multumiti sunteti de activitatea primariei ?

Q4. In ultimul an dvs. sau cineva din gospodarie ati fost nevoiti sa rezolvati
ceva la Primarie ?



11%
11% 0%
11%
0%
11%
0%
45%
11%
Foarte nemultumit
Viata dvs. In general
Ocupatia dvs
Locuinta in care stati
Familia dvs
Bunurile pe care le aveti in gospodarie in
afara de casa
Alimentatia pe care v-o puteti asigura
Vecinii pe care ii aveti
Activitatea primariei
40%
30%
10%
20%
Multumit Nemultumit A fost altcineva NC NS NR
70%
30%
0%
0%
Da Nr Ns Nu
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 17

Q5.Si ati fost multumit sau nemultumit de modul in care v-au tratat angajatii
de la Primarie ?


Q6.Principalele informatii legate de actiunile Primarului le aflati din :






40%
30%
10%
20%
Multumit Nemultumit A fost altcineva NC NS NR
12%
12%
35%
12%
0%
17%
12%
Ziare
Radio
TV
Vecini
Biserica
Prieteni
Sediul Primariei
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 18

Q7.In general, ce va doriti in localitatea in care traiti (5 alegeri 5 cea mai
importanta, 4, 3.....):



Q8. Ce parere aveti despre activitatea primarului dumneavoastra?

15%
9%
21%
1%
9%
1%
15%
3%
5%
15%
4%
1%
Siguranta pe strada
Scoli curate si dotate0
Curatenie
Locuri de munca
Parcuri si spatii verzi
Oameni prietenosi
Mediu curat
Drumuri reparate
Transport in comun optim
Canalizare si alimentare cu apa
Alimentare cu gaz
Locuri de joaca pentru copii
Autoritati publice prietenoase, receptive
Spitale, policlinici dotate
Oportunitati de afaceri
Armonie arhitecturala
Grija fata de categoriile defavorizate
Existenta unor institutii de cultura
10%
50%
20%
20%
0%
foarte buna buna proasta foarte proasta ns/nr
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
Page 19


Chestionarul s-a adresat persoanelor din diferite medii sociale,
apartinand ambelor sexe si avand varste cuprinse intre 18-47 ani. Acesta a fost
distribuit astfel incat sa ofere informatii atat despre opiniile acestora. In acest
sens s-au formulat 12 intrebari inchise cu variante prestabilite de raspuns, iar
restul de 4 intrebari sunt deschise , oferind repondentilor posibilitatea de a-si
exprima liber parerea sau sa-si expuna cunostintele, in special in legatura cu
activitatea Primariei din locallitate.

In urma sondajului se poate concluziona faptul ca cele mai grave
probleme din municipiul Slobozia sunt lipsa locurilor de munca si alimentarea
cu apa. Din totalul de 10 repondenti, majoritatea au mentionat ca sunt foarte
multumiti de familiile lor (28%) si de bunurile pe care le au in gospodarie
inafara de casa (17%).

Bibliografie

http://biblioteca.regielive.ro
Ghidul ESOMAR/WAPOR al Sondajelor de Opinie i Codul
Internaional ESOMAR cu Privire la Practica Publicrii Rezultatelor
Sondajelor de Opinie Public
Novak A. , Statistica i sondajul de opinie, Editura Universitar,
Bucureti, 2004
Zamfir, C., Vlsceanu, L., coord. Dicionar de sociologie, Ed. Babel,
Bucureti, 1993
Henri Piron ,Vocabulaire de la psychologie, 1973