MODELAREA INTERACTIUNII TEREN STRUCTURA

LA CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE

1. Se deschide in ETABS fisierul in care a fost modelata suprastructura cladirii

2. Se salveaza modelul cu un alt nume

3. Se defineste INFRASTRUCTURA (substructura+structura de fundare) sub forma unor

grinzi-pereti de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai
intai se va introduce o placa de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu.
Este o prima posibilitate recomandata. Se disting mai multe cazuri, ca sectiuni
caracteristice prin aceste grinzi pereti:
Sectiune prin gol de usa (a)
Sectiune prin gol de fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)

Sectiune prin gol de

fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)
Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie
prin caracteristici geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de
inertie (I);
Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei
de mai sus fie folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;

Sectiune prin gol de usa (a)

Presupunand de exemplu ca:

-

pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm;

talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil);
inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40),
golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra
acestuia de 50 cm;
- golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm;
- Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10);
se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni:
Sectiune/caracteristica
Arie A [m2]
Arie de forfecare Af [m2]
Moment de inertie I [m4]

Tip a
0.545
0.205
0.6346

Tip b
0.920
0.500
0.7345

Tip c
1.070
0.682
0.9458

Introducerea placii de planseu peste subsol se face selectand placa peste parter si
folosind REPLICATE pentru baza:

Se selecteaza aceasta placa:

Atentie trebuie deblocate complet nodurile placii, care nu sunt rezemate pe grinzile
pereti (mai ales daca planseul nu este definit ca membrana toate zonele centrale trebuie
deblocate). In cazul din exemplu este suficient sa stergem zonele de balcoane, placa fiind
declarata ca membrana.

Ascundem placa de planseu pentru a nu ne incurcamai departe:

Definire sectiune de tip a:

Definire sectiune de tip b:

Definirea sectiunii de tip c ca grinda T

(observatie grinda este cu talpa definita sus, trebuie rotita cu 180)

4. Pozitionarea grinzilor/pereti de fundatie, la baza parterului:

Se alege tipul de sectiune de grinda de fundatie de exemplu sa incepem cu cazul a:

Se traseaza grinzile corespunzatoare:

Se continua pentru fiecare grinda cu sectiunea de tip a, rezultand in final:

Se selecteaza sectiunea de tip b:

Se traseaza grinzile de tip b:

Se continua cu toate grinzile de tip b pana se ajunge la:

Se selecteaza sectiunea tip c de grinda:

Se traseaza grinzile cu sectiune de tip c:

Si se continua pana se descriu toate aceste grinzi:

Prin extrude view se obtine (atentie grinzile cu sectiune a si b nu se vad):

Dar la o vedere 3d se observa ca talpile grinzilor de sectiune c sunt sus:

Drept pentru care o sa rotim sectiunile acestora cu 180, asa cum mentionam anterior:

5. Se impart grinzile de fundatie in elemente finite corespunzatoare, inslusiv in zonele

de ferestre si usi, unde nu existau noduri:

Selectam toate grinzile de la baza:

Selectam ca nodurile sa fie vizibile:

Selectam zonele de grinzi din dreptul ferestrelor, care au 150 cm. Celelalte elemente finite
au cca 50 cm (asa a fost modelata suprastructura!) si de aceea impartim toate aceste zone
in cate 3 elemente finite:

Selectam toate zonele de grinzi cu sectiune de tip b, din dreptul usilor. Acestea au 100cm si
le vom imparti in cate 2 elemente finite a 50 cm fiecare:

Se observa ca modul de impartire in elemente finite al grinzilor de fundatie este unitar.

6. Pentru modelarea interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze:
- Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de
ipotezele Winkler (mediu elastic de tip Winkler);
- Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat)
pentru conditii de comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul
dintre presiunea respectiv tasarea admisibile si ca unitate de masura este de tip
[F]/[L3]);
- Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe
x si y respectiv torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu
terenul. Asadar raman libere numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe
axa z este permisa numai in sensul de tasare (valori negative) si nu si de intindere
(desprinderi). Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite LINK de tip
GAP, introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie.
- Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de
specialitate se considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler kd10ks.
7. Determinarea rigiditatii echivalente a terenului:
- Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie, latimea ariei de contact cu
terenul. (Atentie, nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de
fundatie, daca mai exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz o sa
fie latimea blocului de beton simplu interfata teren-fundatie) Bf
- Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de
fundare, avand in vedere ca elementele LINK de tip GAP se vor introduce in aceste
noduri. (vezi urmatoarea figura)

- Se determina Aaferent,nod=lnxBf
- Rigiditatea GAP-ului pe directie verticala (in cazul nostru GAP-ul lucrand numai pe
aceasta directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd sau
Kz,d 10Aaferent,nodxks.
- Din acest moment trebuie sa existe doua tipuri de modele, unul pentru calcul
gravitational (utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).

Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m3

respectiv
kd=300000KN/m3
iar
Aaferent,nod=
0.50x1.05=0.525m2
rezulta
Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m

Definirea tipului de Link:

Se introduce o proprietate noua:

I se atribuie un nume de exemplu GAP

In dreapta la Type se selecteaza GAP

La Directional properties se selecteaza in acest caz directia U1

De asemenea se bifeaza Nonlinear apoi apasam insa pe Modify/Show for U1.

La nonlinear properties introducem pentru Stiffness kz,s sau kz,d (in functie de cazul pe
care dorim sa-l studiem, sa zicem seismic) deci kz,d=157500 KN/m iar la Open lasam
valoarea 0 (zero) deoarece GAP-ul este inchis.

Dupa OK si OK obtinem

Se selecteaza toate nodurile de la baza:

Se blocheaza gradele de libertate de la baza, in concordanta cu ceea ce s-a prezentat mai

inainte.

Se introduc elementele LINK de tip GAP in fiecare nod al grinzii de fundare:

8. In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile tuturor elementelor

structurale verticale (stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In mod didactic se cunosc
capacitatile unor elemente dar insuficiente. Din acest motiv se accepta ca pentru un
mecanism de disipare a energiei optim, cu plastificarea tuturor elementelor la baza,
coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa 1.50-2.50 ori mai mare decat cel
calculat corespunzator Codului P100/1-2006. Ca exemplu sa consideram ca
cB,y=2cB,cod=2x0.25=0.50 (presupunand cB,cod=0.25).

9. In acest moment, modelul ales (gravitationa/seismic) este terminat si functional. Se

da RUN.
10. Se prezinta ca exemplificare NUMAI cele 2 deformate pentru actiune seismica
pentru fiecare dintre cele doua directii principale. In realitate se suprapun cu
incarcarile gravitationale in gruparea speciala
Seism x stanga dreapta

Seism y stanga dreapta

11.Se pot urmari tasarile, in tabele:

Ca exemplu:
Story

Point

Load

V2

V3

M2

M3

U1Defor
m

U2Defor
m

U3Defor
m

R1Defor
m

R2Defor
m

R3Defor
m

BASE

SXN

-167.56

-0.0011

0.00002

-0.00025

BASE

SXN

-33.59

-0.0002

-0.00002

-0.00023

BASE

13

SXN

-37.27

-0.0002

-0.00002

-0.00001

BASE

16

SXN

-81.55

-0.0005

0.00001

BASE

SXN

-81.28

-0.0005

-0.0001

BASE

SXN

-39.68

-0.0003

-0.00001

-0.00009

BASE

17

SXN

-41.25

-0.0003

-0.00001

BASE

20

SXN

-85.86

-0.0005

0.00005

-0.00001

BASE

SXN

-92.34

-0.0006

0.00005

-0.00024

BASE

12

SXN

55.73

0.0004

-0.00002

-0.00025

BASE

21

SXN

-166.19

-0.0011

-0.00002

-0.0002

BASE

22

SXN

-50.57

-0.0003

-0.00001

-0.00009

BASE

26

SXN

-83.65

-0.0005

-0.00001

-0.00003

BASE

27

SXN

-44.62

-0.0003

-0.00001

-0.00006

BASE

29

SXN

-51.19

-0.0003

0.00002

-0.00007

BASE

30

SXN

47.24

0.0003

-0.00016

BASE

31

SXN

-171.43

-0.0011

-0.00002

-0.00033

BASE

34

SXN

-53.36

-0.0003

-0.00005

BASE

37

SXN

-86.07

-0.0005

-0.00007

BASE

40

SXN

-51.82

-0.0003

-0.00004

BASE

43

SXN

-48.45

-0.0003

-0.00008

BASE

46

SXN

46.4

0.0003

0.00001

-0.00018

BASE

64

SXN

62.81

0.0004

0.00003

-0.00022

BASE

61

SXN

-65.45

-0.0004

-0.00003

-0.00021

BASE

56

SXN

-61.24

-0.0004

-0.00002

-0.00005

BASE

55

SXN

-75.5

-0.0005

-0.00001

-0.00004

BASE

54

SXN

-37.1

-0.0002

-0.00001

-0.00004

BASE

53

SXN

-46.71

-0.0003

0.00001

-0.00005

BASE

50

SXN

-83.41

-0.0005

-0.00004

BASE

49

SXN

-90.58

-0.0006

-0.00003

BASE

48

SXN

-38.77

-0.0002

-0.00003

BASE

47

SXN

-49.29

-0.0003

0.00001

-0.00004

BASE

60

SXN

-46.43

-0.0003

0.00001

-0.00023

In coloana rosie sunt fortele in noduri (kN) iar in coloana albastra sunt tasarile (m). Se
pot verifica atat tasarile, ca ordin de marime, cat si presiunile efective, prin raportarea
fortelor din noduri la Aaferent,nod. In cazul exemplului de mai sus rezulta o tasare maxima de
1.1 mm, respectiv o deprindere maxima de 0.4 mm. De asemenea presiunea maxima este
de 326.3 kPa. Presupunand ca presiunea conventionala este de 300 kPa, si ca in gruparea
speciala se poate ajunge la cca 1.40 pconv=1.40x300=420 kPa rezulta o comportare
corespunzatoara, pentru bucata de exemplu ales.

12.Pentru determinarea eforturilor in grinzile de fundatie:

Ca exemplu:
Story

Beam

Load

Loc

V2

V3

M2

M3

BASE

B32

SXN

478.58

-0.939

-348.253

BASE

B32

SXN

0.325

469.2

-0.939

-502.268

BASE

B32

SXN

0.65

459.83

-0.939

-653.235

BASE

B45

SXN

106.75

0.148

263.263

BASE

B45

SXN

0.375

95.93

0.148

225.259

BASE

B49

SXN

51.22

-2.135

-645.253

BASE

B49

SXN

0.375

40.4

-2.135

-662.431

BASE

B108

SXN

-198.99

5.238

19.68

BASE

B108

SXN

0.263

-206.57

5.238

72.909

BASE

B108

SXN

0.525

-214.14

5.238

128.127

BASE

B109

SXN

-112.08

5.723

130.168

BASE

B109

SXN

0.263

-119.66

5.723

160.585

BASE

B109

SXN

0.525

-127.23

5.723

192.989

BASE

B110

SXN

71.26

6.348

134.446

BASE

B110

SXN

0.262

63.68

6.348

116.736

BASE

B110

SXN

0.525

56.11

6.348

101.013

BASE

B111

SXN

47.03

7.018

102.551

BASE

B111

SXN

0.262

39.46

7.018

91.198

BASE

B111

SXN

0.525

31.89

7.018

81.834

BASE

B112

SXN

-238.11

1.059

-24.7

BASE

B112

SXN

0.375

-248.93

1.059

66.62

BASE

B113

SXN

-123.56

1.591

69.185

BASE

B113

SXN

0.375

-134.39

1.591

117.55

BASE

B114

SXN

43.2

1.88

22.445

BASE

B114

SXN

0.375

32.38

1.88

8.275

BASE

B115

SXN

-26.63

2.055

10.07

BASE

B115

SXN

0.375

-37.45

2.055

22.086

BASE

B116

SXN

-140.58

9.413

-87.131

BASE

B116

SXN

0.4

-152.12

9.413

-28.592

BASE

B117

SXN

-83.55

9.309

-26.826

BASE

B117

SXN

0.4

-95.09

9.309

8.901

BASE

B118

SXN

-10.48

9.429

10.621

Pentru partea din tabel aleasa se observa o forta taietoare maxima de 478.58 kN si
un moment incovoietor maxim de 662.43 kNm sus (-) respectiv 263.26 kNm jos (+). Se vor
urmari toate grinzile, in toate ipotezele si se vor face toate verificarile corespunzatoare.
13. Pentru o dimensionare corecta, avand in vedere ca numerele elementelor finite se
vor pastra, atat la modelul de calcul gravitational cat si la cel seismic, importand
tabelele de eforturi sectionale pentru grinzile de fundatie din ambele modele se
poare realiza o infasuratoare de eforturi cu care se vor dimensiona toate grinzile de
fundatie. Atentie nu se pot suprapune tasari, presiuni, etc, deoarece sunt din ipoteze
diferite - se pot face numai comparatii intre acestea, pentru cele doua tipuri de
modele.
14.Sfarsit provizoriu Metodologiile legate de ITS sunt INCA in lucru

Pentru detalii suplimentare, observatii sau sfaturi:

danielstoica2001@yahoo.com