Sunteți pe pagina 1din 18

Chimia

in viata cotidiana

Chimia in gospodarie
Chimia a devenit un atribut permanent n
toate domeniile de activitate, este
permanent n jurul nostru.
La fiecare pas o folosim cu sau fr
tiin, de multe ori fiind chimiti fr
s ne dm seama. Orice gospodar este
un chimist, realiznd zilnic, fr s
tie, operaii care, de fapt, aparin
chimiei.
Dac aprindem focul, aprinderea
chibritului, a lemnelor sau a gazului
este o reacie chimic. Pregtirea unei
mese hrnitoare este rezultatul unei
combinaii chimice care asigur
produselor alimentare caliti culinare.
Dac la mas bem un pahar de vin sau
de bere, trebuie s tim c aceste
buturi s-au format, de asemenea, n
urma unor reacii chimice.

n gospodrie se pot gsi unele


substane chimice de utilizare
obinuit: acizi, baze (alcalii),
dizolvani, alcooli, diferite sruri etc.

Substantele chimice folosite in


gospodarie

Sarea de bucatarie - NaCl

Clorura de sodiu, NaCl este indispensabila vietii


oamenilor si animalelor. Participand la formarea unor
sucuri digestive, NaCl este introdusa zilnic in organism
sub forma de sare de bucatarie. Solutia cu clorura de
sodiu cu concentratia de 0,9%, avand aceeasi
concentratie cu plasma sangvina, se foloseste in medicina
ca ser fiziologic.

Acidul acetic - C2H4O2

Acidul acetic, C2H4O2, sau oetul, conform denumirii


comerciale, este un lichid incolor cu miros neptor,
lacrimogen, foarte solubil n ap, alcool, eter i glicerin. n
comer se gsete sub trei forme: acid acetic glacial, cu o
concentraie de 99%,concentrat, 95%, iar cel diluat, folosit n

alimentaie, cu o concentraie de 9% sau de 6%. Se


pstreaz n sticle nchise cu dop de plastic sau cauciuc .

Carbonatul de amoniu - (NH4)2CO3

Carbonatul de amoniu, (NH4)2CO3, este o substan


alb, cu miros de amoniac. n ap cald, se descompune cu
degajare de amoniac i dioxid de carbon. Se folosete n
spltorie, n buctrie (la creterea aluatului) i n
cosmetic. Se pstrez n flacoane nchise ermetic i la loc
rcoros.

Apa oxigenata - H2O2

Peroxidul de hidrogen, H2O2, sau apa oxigenata, asa


cum o cunoastem cei mai multi dintre noi, este singurul
agent germicid compus exclusiv din apa si oxigen.
Asemenea ozonului, acesta omoara organismele infectioase
prin oxidare! Din acest motiv, peroxidul de hidrogen este
considerat cel mai eficient si cel mai sigur dezinfectant
natural din lume.

E-urile si importanta lor


Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se
intelege orice substanta care in mod normal nu este
consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca
ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare
nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele
alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de
fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor
asemenea produse alimentare, devine o componenta a
acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati
in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori,

conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de


1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus
folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.
Numeroase organizatii internationale de sanatate au tras
insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste
adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor
indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea
unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit
rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in
randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor
imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea,
dupa consumul de droguri si medicamente si dupa
accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de
cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca
aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului
III impotriva careia nu exista inca premisele ca se va
descoperi un antidot.

Acidul citric E330


Acidul citric este unul dintre cei mai folosii aditivi
alimentari. Chiar dac se gsete n cantitate mare n citrice,

nu trebuie confundat cu acidul citric gsit n alimente. E330


alimentar nu este obinut din citrice ci sintetizat de diferite
specii de fungi din zaharuri. Amestecul obinut este apoi
filtrat i tratat cu hidroxid de calciu i acid sulfuric.
Acidul citric poate fi folosit n alimente ca acidifiant sau
aroma naturala. Este administrat i ca medicament
scopul reglrii pH-ului urinei, acesta ajutnd rinichii
elimine acidul uric, prevenind astfel formarea pietrelor
rinichi i a gutei.

ca
n
sa
la

Efectele consumului de alimente ce conin acid


citric E330
Acidul citric este considerat a fi un aditiv foarte sigur i
din aceasta cauza nu s-a stabilit doza maxim ce poate fi
adugat n alimente, productorii de alimente fiind singurii
care decid ce cantitate de acid citric folosesc.
Cel mai bine documentat efect al acidului citric este
distrugerea smalului dentar, acesta favoriznd apariia
cariilor dentare. Acest lucru se datoreaz consumului ridicat
de buturi (sucuri) si dulciuri ce l conin.
Alte efecte ale acidului citric din alimente sunt: iritarea
mucoaselor, voma, balonare, greata, intoleranta, diaree i
crampe abdominale.
Surse de acid citric E330
Din cauza c poate fi utilizat n produse solide ct i n
cele lichide, acidul citric poate fi ntlnit n aproape toate

buturile produse de industria alimentar (sucuri), n


dulciuri, produse lactate, biscuii, prjituri, pete congelat,
fructe de mare, ngheat, vin, dulceaa, gem, fructe sau
legume conservate, jeleuri, sosuri, maionez, produse de
patiserie i n bere cu diferite arome.

Acidul tartric E334


Acidul tartric este un aditiv alimentar din categoria
regulatorilor de aciditate, regsit n mod natural n fructe i
cu predilecie n mustul de struguri. Forma utilizat n
industria alimentar, dar i n cea farmaceutic i textil (la
vopsirea esturilor) este cea cristalizat, cunoscut sub
denumirea de sare de lmie, obinut pe cale chimic. Se
utilizeaz n cantitile prevzute de reete n produse pe
baz de ciocolat i cacao, n gemuri, jeleuri, marmelade,
sucuri i nectaruri din fructe sau concentrate de sucuri i
nectaruri, gum de mestecat etc. Nu este permis n
alimentele destinate sugarilor i copiilor mici. Doza zilnic
admis pentru consumul uman este de pn la 30 mg/kg
corp. Dozele mari i repetate pot produce tulburri
gastrointestinale, hiperaciditate, grea, vrsturi, afeciuni
ale gurii, ale rinichilor, tulburri respiratorii, convulsii,
somnolen, dureri musculare. Acidul tartric este un toxic
pentru sistemul muscular, putnd duce chiar la paralizie, dar
dozele utilizate n alimente nu pot produce astfel de efecte.

Acidul malic E296


Acidul malic este un compus organic ce se gasete n mod
natural n fructe ca mere, struguri, ananas, fructe de pdure
etc.
A fost izolat pentru prima data din suc de mere n 1785,
iar n 1787 a primit denumirea de acid malic.
Acidul malic este un compus important ce crete nivelul
de energie din organism i rezistena la efort fizic.
Ca aditiv se obine prin sintez chimic sau din fructe.
Cea mai mare parte a acidului malic prezent n alimente se
obine prin sintez chimic din acidul maleic.
E296 este folosit n industria alimentar ca acidifiant sau
ca arom.

Este folosit i ca supliment alimentar, mpreun


cu magneziul, pentru tratarea oboselii cornice i a
fibromilagiei.
Efectele consumului de alimente ce conin acid
malic (E296)
Acidul malic este un acid mai puternic decat acidul
citric i acidul lactic i de aceea este folosit pentru a da
alimentelor un gust acru, intens. Din aceasta cauz
alimentele ce l contin pot irita sistemul digestiv.
Surse de acid malic (E296)
Acidul malic poate fi cel mai des ntlnit n buturi
carbogazoase, bere cu fructe, dulciuri, gum de mestecat,
gem, jeleuri, sucuri naturale, sosuri, legume congelate,
produse lactate (iaurt cu fructe), vin, cidru, produse fr
zahr, produse de patiserie i cofetarie ce conin fructe,
produse n conserv, suplimente alimentare, sirop de tuse,
medicamente sau suplimente efervescente, past de dini,
ap de gur i produse cosmetice.

Acidul acetic E260


Acidul acetic este folosit ca si conservant impotriva
bacteriilor si fungilor.
Cea mai mare activitate o are la pH scazut.
De asemenea, poate fi folosit ca si component de aroma.
Cercetarile realizate pana in prezent nu au identificat un

potential pericol pentru sanatate in urma consumarii acestui


aditiv alimentar.
Face parte din categoria "E-uri inofensive".
E260, Acid acetic este folosit ca Conservant, Acidifiant
Origine E260
Acid natural, prezent in majoritatea fructelor.
Este produs prin fermentarea zaharului, a melasei sau a
alcoolului de catre bacterii sau prin sinteza chimica, din
aldehida acetica.
Doza maxim zilnic...
Doza maxim zilnic pentru E260 (Acid acetic) este
nelimitat.
Efecte secundare
Nu prezinta efecte secundare, este un compus normal al
celulelor organismului.
Ar trebui evitat de catre persoanele (foarte rar) care
prezinta intoleranta la otet.
Restricii dietetice
Nu se cunosc - acidul acetic si acetatii pot fi consumati de
toate gruparile religioase, vegani si vegetarieni.
Desi poate fi produs din alcool, nu contine alcool.
E260 se gsete n...
Se adauga in maioneza pentru a inactiva Salmonella.
Se contine in diferite produse acide.

Vitamina C - E300 Acidul ascorbic

Acidul ascorbic (E300) este un acid zaharic obinut prin


oxidarea unor tipuri de zahr i de amidon i are proprieti
antioxidante. Vitamina C este forma activ din punct de
vedere biologic a acestui acid, un L-enantiomer, i anume Lacidul ascorbic. Vitamina C este esenial pentru cretere,
dini, gingii, oase, piele i vase de snge i ajut absorbia
fierului n organism. Vitamina C contribuie la sinteza corect
a colagenului. Vitamina C nu poate fi administrat
casupliment alimentar dac este marcat cu E300, care
este un aditivalimentar.
Unde se gsete: Acidul ascorbic se gsete n stare
natural n toate plantele i animalele, preponderent n
fructele proaspete (n special citrice) i n multe legume.
Este solubil n ap i se distruge prin fierbere sau prin
expunere la oxigen, metale, lumin, cldur. Denumirea lui
este strns legat de scorbut, o boal a secolelor trecute i
n special a marinarilor, provocat tocmai de deficiena de
Vitamina C n organism.
Utilizare: Acidul ascorbic este utilizat ca un antioxidant
n industria berii, mrind timpul de depozitare a berii pe raft
si prevenind tulburarea ei. E300 este folosit ca i conservant
n industria crnii pentru a-i pstra culoarea, ca agent de
coacere n panificaie, dar i pentru a inhiba decolorarea
fructelor tiate, a pulpei i a sucurilor de fructe. Soluiile
pentru developarea fotografiilor conin i ele acid ascorbic.
Acidul ascorbic se mai gsete n unt, produse cu ou
congelate, lapte praf, lapte condensat, cartofi congelai,
mncare pentru sugari n conserv, vinuri. Se mai poate
aduga i produselor care i pierd Vitamina C prin
prelucrare fulgii de cartofi.
Doza zilnic admis nelimitat
Spre deosebire de alte vitamine, Vitamina C nu are efecte
negative n caz de supradoz.

Buturi rcoritoare i slab alcoolice


Buturi rcoritoare
Buturi rcoritoare sunt considerate a fi alimentele lichide
nealcoolice, ntotdeauna diluate cu ap (potabil, plat,
carbogazoas), care posed proprietatea pretins de a
stinge setea, de a rcori. n realitate, singura butur
rcoritoare este apa.
Ce sunt buturi rcoritoare?
n rndul larg al buturilor rcoritoare intr acele buturi
care n mod obligatoriu conin:
- ap (potabil, potabil dedurizat, mineral plat,
mineral carbogazoas, sifon),
- acizi sau acidifiani,
- substane aromate naturale sau sintetice.
Pe lng aceste ingrediente obligatorii, majoritatea
buturilor rcoritoare conin un ndulcitor (edulcorant). Unele
buturi rcoritoare, nu sunt dulci sau dulci-acrioare, ci
amare, aa cum sunt apele tonice.
Metode de obinere a buturilor rcoritoare
Sunt mai multe metode de obinere a buturilor
rcoritoare, dintre care cele mai cunoscute sunt
- adaosul de ingrediente concentrate lichide n ap,
- adaosul de ingrediente concentrate solide (prafuri,
tablete) n ap,

- fermentaia slab alcoolic n soluii apoase (socat, brag,


butur ruseasc de cereale, etc.).
Buturile rcoritoare industriale mbuteliate
Buturile rcoritoare procesate industrial sunt produse
comerciale care pot avea n compoziie:
- ap (potabil, potabil dedurizat, mineral plat,
mineral carbogazoas)
- sucuri,
- acizi (citric, tartric, malic, fosforic),
- aromantizani,
- amestecuri ampon,
- edulcorani (zahr rafinat, glucoz, fructoz, zahr
invertit, sorbitol, zaharin, ciclamat, aspartam, acesulfam),
- conservani (benzoai),
- antioxidani i colorani (caroten, tocoferol, vitamina C),
- spumani (saponine),
- cafein.

Buturi slab alcoolice


Dintre buturile slab alcoolice, importan comercial
deosebit are berea, fiind solicitat de cea mai mare mas
de consumatori.
Berea este o butur natural, obinut prin
zaharificarea plmezii de orz germinat (mal), fierberea cu
hamei i fermentarea alcoolic a mustului obinut. De
menionat c la fabricarea berii pot fi folosite i alte cereale
bogate n amidon sau materii prime zaharoase
fermentescibile pentru nlocuirea parial a orzului.
Compoziia chimic a berii este complex i variabil n
funcie de sortiment. Principalele substane coninute de
bere sunt: alcoolul etilic (pn la 6-7%), dextrine, azot
solubil, vitamine (B1, B2, B6, PP, C), elemente minerale (K, Mg,

Feetc.), acizi organici (lactic, acetic, malic


etc.), substane colorante, tanante i CO2 (circa 0,4%).
Dup coninutul n alcool etilic, berea se clasific n 4
categorii: bere fr alcool; bere slab alcoolizat, cu 0,5-1,5%
alcool; bere obinuit, cu 3-4,5% alcool; bere cu peste 4,5%
alcool.

Alimentatia omului modern


Alimentatia omului modern alimentatia Junk-Food
Mncnd la timp (3 mese/zi si doua
gustri) i consumnd aproximativ
2 litri de ap ( nu lichide ci ap) ar
fi suficient pentru a ne pstra
sntatea. n realitate, pe lng
faptul c nu mncm la timp i nu
ct ar trebui, asociem alimentele
incorect i ne mulumim cu balast (adic nite ...chestii
pentru c nu sunt alimente adevarate) care ne umple
stomacul dar nu ne hrnete.
Alimentaia este, fr ndoial, obiceiul care influeneaz
cel mai mult sntatea oamenilor. Alimentaia este un
proces voluntar i contient i de aceea, este si educabil.

Nutriia, dimpotriv, este involuntar i incontient. Ea


include toate procesele i tranformrile pe care alimentele le
sufer n organism pn la completa lor asimilare.
n condiii normale o alimentaie bun are ca urmare o
nutriie bun. Practic, suntem ceea ce mncm, dar este o
mare diferena ntre ceea ce inghitim i ceea ce asimileaz
celulele corpului nostru.
Junk Food este denumirea general dat tuturor
preparatelor care au o valoare nutriional foarte sczut i
un coninut ridicat de sare, grsimi rele, carbohidrai,
zaharuri i implicit calorii.
Sunt mncruri gustoase, se prepar rapid i se consum
uor. Hamburgerii, shaorma, cartofii prjii, snack-urile,
dulciurile, produsele de patiserie si cofetarie, sucurile
carbogazoase sunt doar cteva alimente care fac parte din
categoria junk food. Aceste alimente nu ne aduc nici un
beneficiu satisfctor, iar efectele negative sunt:
obezitate, energie scazuta, boli si afectiuni de toate
tipurile.
O mancare gustoasa nu este neaparat si
hranitoare !!!

Ce se ntampl astfel cu alimentaia noastr


zilnic ?
Atunci cand aportul de junk-food
este mai mare, decat cel al
alimentelor vii, vom avea un deficit
de vitamine, minerale, fibre,
proteine, aminoacizi si un surplus de
grasimi saturate, toxine, sare,
carbohidrati, etc.

Atunci cand nu ingeram suficiente proteine, vitamine si


minerale, apar modificari ale bunei dispoziii, oboseala,
nervozitate, dureri de cap, confuzii i slabirea muchilor. In
asemenea situaii muli oameni consum fie o cafea, fie un
calmant pentru a redobndi o fals stare de bine.
Pe termen lung, o nutriie deficitar poate cauza cancer,
hipertensiune, Alzheimer i multe alte boli pe care ne-am
obinuit s le considerm ca fcnd parte din procesul de
mbtrnire. Fals, fals, fals !!!
Majoritatea bolilor care sunt considerate ca facand parte
din procesul de imbatranire sunt cauzate de stilul de viata
nesanatos, cu o alimentatie din care lipsesc vitaminele,
mineralele, fibrele, aminoacizii, enzimele si proteinele.

Eticheta unui produs


Cu titlu de regula generala, Regulamentul impune o lista de
mentiuni obligatorii ce trebuie indicate pe etichetele

produselor alimentare. Acestea sunt:


Denumirea produsului;
Lista ingredientelor;
Substantele care provoaca alergii sau intoleranta
(precum laptele, mustarul, cerealele ce contin gluten, ouale,
pestele, arahidele etc);
Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de
ingrediente;
Cantitatea neta de produs alimentar;
Data durabilitatii minimale sau data limita de consum;
Conditiile speciale de pastrare si/sau conditiile de
utilizare;
Numele sau denumirea comerciala si adresa
operatorului sau importatorului;
Tara de origine sau locul de provenienta pentru anumite
tipuri de carne sau in cazurile in care omiterea acestui tip de
informatii ar putea induce cumparatorul in eroare;
Instructiuni de utilizare, in cazul in care omiterea lor ar
ingreuna utilizarea corecta a produsului alimentar;
Pentru bauturile care contin mai mult de 1,2% de alcool
in volum, concentratia alcoolica dobandita;
O declaratie nutritionala.