Chimia

in viata cotidiana
Chimia in gospodarie
Chimia a devenit un atribut permanent în toate
domeniile de activitate, este permanent în jurul
nostru.

 La fiecare pas o folosim cu sau fără ştiinţă, de

multe ori fiind chimişti fără să ne dăm seama.
Orice gospodar este un “chimist”, realizând
zilnic, fără să ştie, operaţii care, de fapt, aparţin
chimiei.

 Dacă aprindem focul, aprinderea chibritului, a

lemnelor sau a gazului este o reacţie chimică.
Pregătirea unei mese hrănitoare este rezultatul
unei combinaţii chimice care asigură produselor
alimentare calităţi culinare. Dacă la masă bem
un pahar de vin sau de bere, trebuie să ştim că
aceste băuturi s-au format, de asemenea, în
urma unor reacţii chimice.
  În gospodărie se pot găsi unele substanţe
chimice de utilizare obişnuită: acizi, baze
(alcalii), dizolvanţi, alcooli, diferite săruri etc.

Substantele chimice folosite in gospodarie

 Sarea de bucatarie - NaCl

Clorura de sodiu, NaCl este indispensabila vietii oamenilor si
animalelor. Participand la formarea unor sucuri digestive, NaCl este
introdusa zilnic in organism sub forma de sare de bucatarie. Solutia cu
clorura de sodiu cu concentratia de 0,9%, avand aceeasi concentratie cu
plasma sangvina, se foloseste in medicina ca ser fiziologic.

 Acidul acetic - C2H4O2

Acidul acetic, C2H4O2, sau oţetul, conform denumirii comerciale, este
un lichid incolor cu miros înţepător, lacrimogen, foarte solubil în apă,
alcool, eter şi glicerină. În comerţ se găseşte sub trei forme: acid acetic
glacial, cu o concentraţie de 99%,concentrat, 95%, iar cel diluat, folosit în
alimentaţie, cu o concentraţie de 9% sau de 6%. Se păstrează în sticle
închise cu dop de plastic sau cauciuc.

 Carbonatul de amoniu - (NH4)2CO3

Carbonatul de amoniu, (NH4)2CO3, este o substanţă albă, cu miros de
amoniac. În apă caldă, se descompune cu degajare de amoniac şi dioxid de
carbon. Se foloseşte în spălătorie, în bucătărie (la creşterea aluatului) şi în
cosmetică. Se păstreză în flacoane închise ermetic şi la loc răcoros.

 Apa oxigenata - H2O2

Peroxidul de hidrogen, H2O2, sau apa oxigenata, asa cum o cunoastem

cei mai multi dintre noi, este singurul agent germicid compus exclusiv din
apa si oxigen. Asemenea ozonului, acesta omoara organismele infectioase
prin oxidare! Din acest motiv, peroxidul de hidrogen este considerat cel mai
eficient si cel mai sigur dezinfectant natural din lume.

Acidul citric – E330

Acidul citric este unul dintre cei mai folosiţi aditivi alimentari. Chiar
dacă se găseşte în cantitate mare în citrice, nu trebuie confundat cu acidul
citric găsit în alimente. E330 alimentar nu este obţinut din citrice ci
sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri. Amestecul obţinut este apoi
filtrat şi tratat cu hidroxid de calciu şi acid sulfuric.

Acidul citric poate fi folosit în alimente ca acidifiant sau ca aroma

“naturala”. Este administrat şi ca medicament în scopul reglării pH-ului
urinei, acesta ajutând rinichii sa elimine acidul uric, prevenind astfel
formarea pietrelor la rinichi şi a gutei.
 Efectele consumului de alimente ce conţin acid citric E330
Acidul citric este considerat a fi un aditiv foarte sigur şi din aceasta
cauza nu s-a stabilit doza maximă ce poate fi adăugată în alimente,
producătorii de alimente fiind singurii care decid ce cantitate de acid citric
folosesc.
Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului
dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acest lucru se datorează
consumului ridicat de băuturi  (sucuri) si dulciuri ce îl conţin.

Alte efecte ale acidului citric din alimente sunt: iritarea mucoaselor,
voma, balonare, greata, intoleranta, diaree şi crampe abdominale.

Surse de acid citric – E330

Din cauza că poate fi utilizat în produse solide cât şi în cele lichide,
acidul citric poate fi întâlnit în aproape toate băuturile produse de industria
alimentară (sucuri), în dulciuri, produse lactate, biscuiţi, prăjituri, peşte
congelat, fructe de mare, îngheţată, vin, dulceaţa, gem, fructe sau legume
conservate, jeleuri, sosuri, maioneză, produse de patiserie şi în bere cu
diferite arome.
Acidul tartric – E334
Acidul tartric este un aditiv alimentar din categoria regulatorilor de
aciditate, regăsit în mod natural în fructe şi cu predilecţie în mustul de
struguri. Forma utilizată în industria alimentară, dar şi în cea farmaceutică
şi textilă (la vopsirea ţesăturilor) este cea cristalizată, cunoscută sub
denumirea de “sare de lămâie”, obţinută pe cale chimică. Se utilizează în
cantităţile prevăzute de reţete în produse pe bază de ciocolată şi cacao, în
gemuri, jeleuri, marmelade, sucuri şi nectaruri din fructe sau concentrate de
sucuri şi nectaruri, gumă de mestecat etc. Nu este permis în alimentele
destinate sugarilor şi copiilor mici. Doza zilnică admisă pentru consumul
uman este de până la 30 mg/kg corp. Dozele mari şi repetate pot produce
tulburări gastrointestinale, hiperaciditate, greaţă, vărsături, afecţiuni ale
gurii, ale rinichilor, tulburări respiratorii, convulsii, somnolenţă, dureri
musculare. Acidul tartric este un toxic pentru sistemul muscular, putând
duce chiar la paralizie, dar dozele utilizate în alimente nu pot produce astfel
de efecte.

Acidul malic – E296

Acidul malic este un compus organic ce se gaseşte în mod natural în fructe
ca mere, struguri, ananas, fructe de pădure etc.

A fost izolat pentru prima data din suc de mere în 1785, iar în 1787 a
primit denumirea de acid malic.
 Acidul malic este un compus important ce creşte nivelul de energie din
organism şi rezistenţa la efort fizic.

Ca aditiv se obţine prin sinteză chimică sau din fructe. Cea mai mare
parte a acidului malic prezent în alimente se obţine prin sinteză chimică din
acidul maleic.

E296 este folosit în industria alimentară ca acidifiant sau ca aromă.

Este folosit şi ca supliment alimentar, împreună cu magneziul, pentru

tratarea oboselii cornice şi a fibromilagiei.

Efectele consumului de alimente ce conţin acid malic (E296)

Acidul malic este un acid mai puternic decat acidul citric şi acidul
lactic şi de aceea este folosit pentru a da alimentelor un gust acru, intens.
Din aceasta cauză alimentele ce îl contin pot irita sistemul digestiv.

Surse de acid malic (E296)

Acidul malic poate fi cel mai des întâlnit în băuturi carbogazoase, bere cu
fructe, dulciuri, gumă de mestecat, gem, jeleuri, sucuri naturale, sosuri,
legume congelate, produse lactate (iaurt cu fructe), vin, cidru, produse fără
zahăr, produse de patiserie şi cofetarie ce conţin fructe, produse în
conservă, suplimente alimentare, sirop de tuse, medicamente sau suplimente
efervescente, pastă de dinţi, apă de gură şi produse cosmetice.

Acidul acetic – E260

Acidul acetic este folosit ca si conservant impotriva bacteriilor si
fungilor.
Cea mai mare activitate o are la pH scazut.
 De asemenea, poate fi folosit ca si component de aroma.

Cercetarile realizate pana in prezent nu au identificat un potential pericol

pentru sanatate in urma consumarii acestui aditiv alimentar. 

Face parte din categoria "E-uri inofensive".

E260, Acid acetic este folosit ca Conservant, Acidifiant

Origine E260
Acid natural, prezent in majoritatea fructelor.
Este produs prin fermentarea zaharului, a melasei sau a alcoolului de
catre bacterii sau prin sinteza chimica, din aldehida acetica.

Doza maximă zilnică...

Doza maximă zilnică pentru E260 (Acid acetic) este nelimitată.

Efecte secundare
Nu prezinta efecte secundare, este un compus normal al celulelor
organismului.
Ar trebui evitat de catre persoanele (foarte rar) care prezinta intoleranta
la otet.

Restricţii dietetice
Nu se cunosc - acidul acetic si acetatii pot fi consumati de toate gruparile
religioase, vegani si vegetarieni.
Desi poate fi produs din alcool, nu contine alcool.

E260 se găseşte în...

Se adauga in maioneza pentru a inactiva Salmonella.
Se contine in diferite produse acide.

Vitamina C - E300 – Acidul ascorbic

 Acidul ascorbic (E300) este un acid zaharic obţinut prin oxidarea unor
tipuri de zahăr şi de amidon şi are proprietăţi antioxidante. Vitamina C este
forma activă din punct de vedere biologic a acestui acid, un L-enantiomer,
şi anume L-acidul ascorbic. Vitamina C este esenţială pentru creştere, dinţi,
gingii, oase, piele şi vase de sânge şi ajută absorbţia fierului în organism.
Vitamina C contribuie la sinteza corectă a colagenului. Vitamina C nu poate
fi administrată casupliment alimentar dacă este marcată cu E300, care este
un aditivalimentar.
Unde se găseşte: Acidul ascorbic se găseşte în stare naturală în toate
plantele şi animalele, preponderent în fructele proaspete (în special citrice)
şi în multe legume. Este solubil în apă şi se distruge prin fierbere sau prin
expunere la oxigen, metale, lumină, căldură. Denumirea lui este strâns
legată de scorbut, o boală a secolelor trecute şi în special a marinarilor,
provocată tocmai de deficienţa de Vitamina C în organism.
Utilizare: Acidul ascorbic este utilizat ca un antioxidant în industria
berii, mărind timpul de depozitare a berii pe raft si prevenind tulburarea ei.
E300 este folosit ca şi conservant în industria cărnii pentru a-i păstra
culoarea, ca agent de coacere în panificaţie, dar şi pentru a inhiba
decolorarea fructelor tăiate, a pulpei şi a sucurilor de fructe. Soluţiile
pentru developarea fotografiilor conţin şi ele acid ascorbic.

Acidul ascorbic se mai găseşte în unt, produse cu ouă congelate, lapte

praf, lapte condensat, cartofi congelaţi, mâncare pentru sugari în conservă,
vinuri. Se mai poate adăuga şi produselor care îşi pierd Vitamina C prin
prelucrare – fulgii de cartofi.

Doza zilnică admisă – nelimitată

Spre deosebire de alte vitamine, Vitamina C nu are efecte negative în caz
de supradoză.
 Băuturi răcoritoare şi slab alcoolice

Băuturi răcoritoare

Băuturi răcoritoare sunt considerate a fi alimentele lichide nealcoolice,

întotdeauna diluate cu apă (potabilă, plată, carbogazoasă), care posedă
proprietatea pretinsă de a stinge setea, de a răcori. În realitate, singura
băutură răcoritoare este apa.

Ce sunt băuturi răcoritoare?

În rândul larg al băuturilor răcoritoare intră acele băuturi care în mod
obligatoriu conţin:
  - apă (potabilă, potabilă dedurizată, minerală plată, minerală
carbogazoasă, sifon),
  - acizi sau acidifianţi,
  - substanţe aromate naturale sau sintetice.
  Pe lângă aceste ingrediente obligatorii, majoritatea băuturilor răcoritoare
conţin un îndulcitor (edulcorant). Unele băuturi răcoritoare, nu sunt dulci
sau dulci-acrişoare, ci amare, aşa cum sunt apele tonice.

Metode de obţinere a băuturilor răcoritoare

Sunt mai multe metode de obţinere a băuturilor răcoritoare, dintre care
cele mai cunoscute sunt
  - adaosul de ingrediente concentrate lichide în apă,
  - adaosul de ingrediente concentrate solide (prafuri, tablete) în apă,
  - fermentaţia slab alcoolică în soluţii apoase (socată, bragă, băutură
rusească de cereale, etc.).

Băuturile răcoritoare industriale îmbuteliate

Băuturile răcoritoare procesate industrial sunt produse comerciale care
pot avea în compoziţie:
  - apă (potabilă, potabilă dedurizată, minerală plată, minerală
carbogazoasă)
  - sucuri,
  - acizi (citric, tartric, malic, fosforic),
  - aromantizanţi,
  - amestecuri ampon,
  - edulcoranţi (zahăr rafinat, glucoză, fructoză, zahăr invertit, sorbitol,
zaharină, ciclamat, aspartam, acesulfam),
  - conservanţi (benzoaţi),
  - antioxidanţi şi coloranţi (caroten, tocoferol, vitamina C),
  - spumanţi (saponine),
  - cafeină.
  

Băuturi slab alcoolice

Dintre băuturile slab alcoolice, importanţă comercială deosebită

are berea, fiind solicitată de cea mai mare masă de consumatori.
Berea este o băutură naturală, obţinută prin zaharificarea plămezii de
orz germinat (malţ), fierberea cu hamei şi fermentarea alcoolică a mustului
obţinut. De menţionat că la fabricarea berii pot fi folosite şi alte cereale
bogate în amidon sau materii prime zaharoase fermentescibile pentru
înlocuirea parţială a orzului.
Compoziţia chimică a berii este complexă şi variabilă în funcţie de
sortiment. Principalele substanţe conţinute de bere sunt: alcoolul etilic (pînă
la 6-7%), dextrine, azot solubil, vitamine (B1, B2, B6, PP, C), elemente
minerale (K, Mg, Feetc.), acizi organici (lactic, acetic, malic
etc.), substanţe colorante, tanante şi CO2 (circa 0,4%).
După conţinutul în alcool etilic, berea se clasifică în 4 categorii: bere
fără alcool; bere slab alcoolizată, cu 0,5-1,5% alcool; bere obişnuită, cu 3-
4,5% alcool; bere cu peste 4,5% alcool.
 Alimentatia omului modern

Alimentatia omului modern – alimentatia Junk-Food

Mâncând la timp (3 mese/zi si doua gustări)

şi consumând aproximativ 2 litri de apă ( nu
lichide ci apă) ar fi suficient pentru a ne
păstra sănătatea. În realitate, pe lângă
faptul că nu mâncăm la timp şi nu cât ar
trebui, asociem alimentele incorect şi ne
mulţumim cu balast (adică nişte ...chestii
pentru că nu sunt alimente adevarate) care ne umple stomacul dar nu ne
hrăneşte.

Alimentaţia este, fără îndoială, obiceiul care influenţează cel mai mult
sănătatea oamenilor. Alimentaţia este un proces voluntar şi conştient şi de
aceea, este si educabil. Nutriţia, dimpotrivă, este involuntară şi inconştientă.
Ea include toate procesele şi tranformările pe care alimentele le suferă în
organism până la completa lor asimilare.

În condiţii normale o alimentaţie bună are ca urmare o nutriţie bună.

Practic, suntem ceea ce mâncăm, dar este o mare diferenţa între ceea ce
inghitim şi ceea ce asimilează celulele corpului nostru.

“Junk Food” este denumirea generală dată tuturor preparatelor care au o

valoare nutriţională foarte scăzută şi un conţinut ridicat de sare, grăsimi
“rele”, carbohidraţi, zaharuri şi implicit calorii.

Sunt mâncăruri gustoase, se prepară rapid şi se consumă uşor.

Hamburgerii, shaorma, cartofii prăjiţi, snack-urile, dulciurile, produsele de
patiserie si cofetarie, sucurile carbogazoase sunt doar câteva alimente care
fac parte din categoria junk food. Aceste alimente nu ne aduc nici un
beneficiu satisfăcător, iar efectele negative sunt: obezitate, energie
scazuta, boli si afectiuni de toate tipurile.
O mancare gustoasa nu este neaparat si hranitoare !!!

Ce se întamplă astfel cu alimentaţia noastră zilnică ?

Atunci cand aportul de junk-food este mai

mare, decat cel al alimentelor vii, vom avea un
deficit de vitamine, minerale, fibre, proteine,
aminoacizi si un surplus de grasimi saturate,
toxine, sare, carbohidrati, etc.

Atunci cand nu ingeram suficiente proteine,

vitamine si minerale, apar modificari ale bunei
dispoziţii, oboseala, nervozitate, dureri de cap,
confuzii şi slabirea muşchilor. In asemenea situaţii mulţi oameni consumă
fie o cafea, fie un calmant pentru a redobândi o falsă stare de bine.

Pe termen lung, o nutriţie deficitară poate cauza cancer, hipertensiune,

Alzheimer şi multe alte boli pe care ne-am obişnuit să le considerăm ca
făcând parte din procesul de îmbătrânire. Fals, fals, fals !!!

Majoritatea bolilor care sunt considerate ca facand parte din procesul de

imbatranire sunt cauzate de stilul de viata nesanatos, cu o alimentatie din
care lipsesc vitaminele, mineralele, fibrele, aminoacizii, enzimele si
proteinele.