http://legestart.

ro/contractul-individual-de-munca-versus-conventia-civila-ii/
http://legestart.ro/contractul-individual-de-munca-versus-conventia-civila-ii/
legea 184
1. in relatia cu AF veti folosi totdeuna CNP (din cauza programelor informatice astfel concepute),
dupa ce veti capata CIF acesta se inscrie pe toate documentele dvs in afara de documentele
pentru AF
2. Decalaratia 220 de venit estimat trebuie sa treceti astfel
linia 1 incasari estimate 2009; linia 2 cheltuieli deductibile estimate 2009, linia 3 venit net estimat
= 1-2. Impozit anticipat 2009 16% veti plati la venit net estimat, chiar daca nu veti incasa nimic,
asa ca inscrieti o suma astfel incat sa va permiteti s-o plati si in situatia in care nu veti avea
venituri sau veti avea venituri mai mici decat cele estimate.
3. Atentie daca la linia 3 scrieti o valoare in lei mai mare sau egala cu 35.000 Euro intrati automat
in regimul de platitor TVA. Daca sa optati sau nu pentru TVA numai dvs va puteti raspunde, in
functie de beneficiari si de marimea tva pe care ati putea-o deduce. Comerciantii de marfuri se
inscriu de obicei de la inceput cu TVA deaorece le este mai avantajos sa-si deduca tva de la
cumparare. Arhitectii nu se inscriu de la inceput cu tva deoarece maresc pretul beneficiarului cu
19 % si nici nu au cumparari masive de unde ar putea deduce tva. Cand veti atinge plafonul
precizat mai sus oricum intrati obligatoriu platitor tva. Iar prin optiune puteti se va declarati
oricand daca asa considerati.
4. CAEN corect este 7111 (cel precizat de dvs nu mai este in vigoare pentru activitati de
arhitectura si proiectare)
5. dupa ce depuneti 070 o sa vi se dea CIF acesta inseamna ca puteti elibera facturi
6.infiintare nu implica nici o taxa. Veti avea de platit doar impozitul anticipat pentru 2009 in 2
transe la 15 septembrie si 15 decembrie.
Succes!

L 184 REPUBLICATA 2014

Publicat de SPATIULCONSTRUIT, la 30.06.2014

n Monitorul Oficial nr. 470 din 26 iunie 2014, a fost republicat, n forma actualizat, legea nr. 184 din 12 aprilie
2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect. Prezenta versiune intr n vigoare n termen de 60
de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial. Dup cum am mai scris aici, modificrile aduse legii oficializeaz
un nou titlu de calificare profesional, respectiv acela de arhitect de interior. Reproducem mai jos textul integral al
actului normativ.

..

Legea 184 / 2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect

*) Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 64/2014 pentru modificarea i completarea Legii nr. 184/2001
privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 355
din 14 mai 2014, dndu-se textelor o nou numerotare.
Legea nr. 184/2001 a fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004 i a
mai fost modificat i completat prin:
- Legea nr. 172/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea i exercitarea
profesiei de arhitect, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010;
- Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru
punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, aprobat prin Legea nr. 206/2012, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012;
- Legea nr. 187/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificrile ulterioare;
- Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea n
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, precum i pentru modificarea i completarea unor
acte normative conexe, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobat
cu modificri i completri prin Legea nr. 214/2013, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 388
din 28 iunie 2013;
- Legea nr. 2/2013 privind unele msuri pentru degrevarea instanelor judectoreti, precum i pentru
pregtirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013.
CAP. I
Dispoziii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeaz modul de exercitare a profesiei de arhitect i constituirea Ordinului Arhitecilor din
Romnia, ca form de organizare independent, nonprofit, autonom, apolitic i de interes public.

ART. 2
(1) Activitatea n domeniul arhitecturii este un act de cultur de interes public, cu implicaii urbanistice,
economice, sociale i ecologice.
(2) Creaia arhitectural este menit s organizeze funcional i estetic spaiul construit, avnd obligaia de a-l
insera armonios n mediul nconjurtor, n respectul peisajelor naturale i al patrimoniului imobiliar.

ART. 3
Potrivit legii, construciile civile, industriale, agricole sau de orice alt natur se pot realiza numai cu
respectarea autorizaiei de construire, n baza reglementrilor privind proiectarea i executarea construciilor.

ART. 4

(1) Poart titlul de arhitect absolventul cu diplom sau alt document similar eliberat de instituiile de nvmnt
superior de arhitectur recunoscute de statul romn, care ndeplinete condiiile minime de formare pentru
profesia de arhitect prevzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 7
septembrie 2005 privind recunoaterea calificrilor profesionale, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumit n continuare Directiv.
(2) Poart titlul de arhitect de interior absolventul cu diplom de arhitect de interior obinut n specializarea
arhitectur de interior la o instituie acreditat de nvmnt superior din Romnia.
(3) Este interzis utilizarea titlului de arhitect de ctre persoanele care nu dein aceast calificare profesional
n baza unui titlu oficial de calificare.

ART. 5
(1) Poart titlul de arhitect i cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre ale
Spaiului Economic European, precum i cetenii Confederaiei Elveiene, absolveni cu diplom sau cu alt
document similar eliberat de instituiile de nvmnt superior de arhitectur recunoscute n unul dintre statele
menionate, care ndeplinesc condiiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevzute de Directiv.
(2) Poart titlul de arhitect i absolvenii, ceteni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ceteni ai statelor
membre ale Spaiului Economic European i ceteni ai Confederaiei Elveiene, cu diplom sau alt document
similar obinut n cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fr frecven n
domeniul arhitecturii i care au dobndit nivelul minim necesar de cunotine, dei nu au fost respectate condiiile
referitoare la durata minim a studiilor prevzute de Directiv. Aceste persoane trebuie s aib o experien
profesional de minimum 7 ani sub ndrumarea unui arhitect cu drept de semntur ori alt drept echivalent sau a
unei firme de arhitectur i s promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu
examenul final pentru obinerea diplomei sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1).
(3) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre ale Spaiului Economic
European i cetenii Confederaiei Elveiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deinut, a celui
dobndit prin nregistrarea la organismul profesional din statul membru de provenien i, unde este cazul, a
abrevierii utilizate n statul membru de provenien n limba acelui stat.
(4) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre ale Spaiului Economic
European i cetenii Confederaiei Elveiene autorizai s poarte titlul de arhitect n baza unui act normativ al
statului membru respectiv, prin care autoritile competente confer acest titlu personalitilor care s-au distins n
mod deosebit prin realizri n domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu n Romnia.

ART. 6
(1) Ordinul Arhitecilor din Romnia este autoritatea competent pentru recunoaterea titlurilor oficiale de
calificare n profesia de arhitect, pentru cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre
ale Spaiului Economic European i cetenii Confederaiei Elveiene.
(2) Titlurile oficiale de calificare n profesia de arhitect ale cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale
cetenilor statelor membre ale Spaiului Economic European i ale cetenilor Confederaiei Elveiene se supun
procedurii de recunoatere n vederea exercitrii profesiei de arhitect pe teritoriul Romniei, aprobat prin
hotrre a Guvernului.
(3) Prin excepie de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoatere a calificrilor profesionale prevzut
de Legea nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile reglementate
din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare, se aplic profesiei de arhitect, n condiiile prevzute la art.
1 alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificrile i completrile ulterioare.

ART. 7
(1) Titlurile oficiale de calificare n profesia de arhitect de interior obinute n statele membre ale Uniunii
Europene, Spaiului Economic European sau n Confederaia Elveian sunt recunoscute de Ordinul Arhitecilor
din Romnia, potrivit prevederilor Legii nr. 200/2004, cu modificrile i completrile ulterioare.
(2) Titlurile oficiale de calificare n profesia de arhitect de interior obinute n statele tere sunt recunoscute de
Ministerul Educaiei Naionale, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

ART. 8
(1) Activitatea arhitectului n domeniile arhitecturii, urbanismului i amenajrii teritoriului const n:
a) proiectarea, consilierea, asistena tehnic i supravegherea lucrrilor de construcii, restaurri de
monumente, peisagistic, design, amenajri i decoraiuni interioare, scenografie i alte asemenea activiti;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea i reglementarea specific n domeniile arhitecturii,
urbanismului, amenajrii teritoriului, construciilor, utilizrii materialelor de construcie i tehnologiilor specifice;
c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul i expertiza tehnic a proiectelor de arhitectur.
(2) Practica arhitecturii este un act complex de creaie tehnic i estetic i de furnizare de servicii, care se
realizeaz prin ntocmirea de proiecte, coordonarea studiilor i documentaiilor conexe ntocmite de ali specialiti,
studii, teme i programe de cercetare, proiectare i concursuri, documentaii tehnice, machete, relevee i alte
asemenea activiti.
CAP. II
Exercitarea profesiei de arhitect
SECIUNEA 1
Dobndirea i exercitarea dreptului de semntur
ART. 9
Exercitarea profesiei de arhitect se face att n sectorul privat, ct i n sectorul public, conform prevederilor
legale.

ART. 10
(1) Dreptul de semntur implic asumarea de ctre persoana care l exercit a ntregii responsabiliti
profesionale fa de client i autoritile publice cu privire la calitatea soluiilor propuse, cu respectarea legislaiei
n domeniu.
(2) Dreptul de semntur se exercit olograf, cu menionarea n clar a numelui, prenumelui i a numrului de
nregistrare n Tabloul Naional al Arhitecilor, pe toate documentaiile elaborate n cadrul tuturor fazelor de
proiectare i autorizare, inclusiv pe durata execuiei i la recepia lucrrilor.
(3) Exercitarea dreptului de semntur implic independen n luarea deciziilor cu caracter profesional.

ART. 11
(1) Proiectele de arhitectur pentru materializarea crora legea impune obinerea autorizaiei de construire vor
fi elaborate de un arhitect cu drept de semntur sau de un conductor

arhitect cu drept de

semntur. Proiectele de arhitectur de interior pentru materializarea crora legea impune obinerea
autorizaiei de construire pot fi semnate i de ctre un arhitect de interior cu drept de semntur.
(2) Arhitecii dobndesc drept de semntur acordat de ctre Ordinul Arhitecilor din Romnia, n condiiile legii,

dac au exerciiul deplin al drepturilor civile, dac ndeplinesc condiiile de onorabilitate i de stagiu sau, dup
caz, de experien profesional practic, prevzute de prezenta lege i de Directiv. Obinerea dreptului de
semntur de ctre arhiteci atrage obligatoriu nscrierea acestora n Tabloul Naional al Arhitecilor, n condiiile
(5) Dobndirea dreptului de semntur se face n baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecilor din Romnia,
nsoit de copia titlului oficial de calificare i de certificatul privind dobndirea experienei profesionale practice,
mpreun cu un portofoliu cuprinznd lucrrile la care solicitantul a colaborat n perioada de stagiu.
(6) Evaluarea cunotinelor, aptitudinilor i experienei profesionale relevante se face de ctre o comisie
format din arhiteci cu drept de semntur, numit de ctre Consiliul naional, potrivit prevederilor
Regulamentului Ordinului Arhitecilor din Romnia.
(7) Procedura de acordare a dreptului de semntur trebuie finalizat n termen de maximum 3 luni de la data
prezentrii documentaiei complete de ctre solicitant.

legii.
(3) Condiia de onorabilitate prevzut la alin. (2) se consider a fi ndeplinit:
a) dac arhitectului solicitant al dreptului de semntur nu i-a fost interzis definitiv sau temporar exercitarea
profesiei prin hotrre judectoreasc definitiv, ca pedeaps complementar pentru svrirea unei infraciuni n
legtur cu exercitarea profesiei;
b) dac arhitectul solicitant al dreptului de semntur nu a svrit abateri disciplinare care au fost sancionate
de Ordinul Arhitecilor din Romnia cu retragerea definitiv a dreptului de semntur, potrivit prezentei legi.
(4) Dreptul de semntur al conductorilor arhiteci i al arhitecilor de interior se exercit pe teritoriul Romniei
i este limitat la categoriile de lucrri pentru care legea recunoate acest drept.
ART. 12
(1) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre ale Spaiului Economic
European i cetenii Confederaiei Elveiene care solicit stabilirea n Romnia i ndeplinesc condiiile prevzute
la art. 5 i 6 referitoare la deinerea titlului de calificare i exercitarea profesiei de arhitect i care au drept de
semntur pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobndi drept de semntur pe
teritoriul Romniei prin recunoaterea automat a acestui drept.
(2) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetenii statelor membre ale Spaiului Economic
European i cetenii Confederaiei Elveiene care solicit stabilirea n Romnia i ndeplinesc condiiile prevzute
la art. 5 i 6 referitoare la deinerea titlului de calificare i exercitarea profesiei de arhitect i care nu au drept de
semntur sau alt drept echivalent obinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobndi, la cerere, drept de
semntur pe teritoriul Romniei, n aceleai condiii ca i cetenii romni.
(3) Arhitecii ceteni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaiului Economic
European i cetenii Confederaiei Elveiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de
semntur sau alt drept echivalent n unul dintre aceste state i care solicit dreptul de a presta temporar sau
ocazional servicii n domeniul arhitecturii pe teritoriul Romniei, fr a solicita stabilirea n Romnia, vor dobndi
drept de semntur fr s fie nscrii n Tabloul Naional al Arhitecilor i vor fi nregistrai automat n Ordinul
Arhitecilor din Romnia, pe durata prestrii serviciilor respective.
(4) Documentele necesare nregistrrii, la prima prestare de servicii n domeniul arhitecturii sau n cazul n care
au intervenit modificri ale situaiei fa de cea iniial, reinut n documente, n cazul prestaiilor temporare sau
ocazionale, sunt:
a) o declaraie prealabil scris, n care se precizeaz domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecie
personal sau colectiv privind responsabilitatea profesional de care solicitantul beneficiaz n Romnia;
b) copia documentului care atest cetenia solicitantului;
c) documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atest c, la data eliberrii
acestuia, titularul este stabilit legal n respectivul stat i c nu i este interzis definitiv sau temporar exercitarea

activitilor de arhitect;
d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare n profesia de arhitect.
(5) Declaraia prevzut la alin. (4) lit. a) se rennoiete o dat pe an, dac prestatorul are n vedere s i
exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, n cursul anului respectiv, sau n cazul unei modificri a
situaiei sale fa de cea iniial.
(6) Caracterul temporar i ocazional al prestrii de servicii n domeniul arhitecturii se verific, de la caz la caz,
n special n funcie de durata prestrii, frecvena, periodicitatea i continuitatea acestora, de ctre Ordinul
Arhitecilor din Romnia.
(7) Ordinul Arhitecilor din Romnia va accepta ca dovad de onorabilitate un document emis ceteanului unui
stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic European sau al Confederaiei Elveiene de ctre
autoritatea competent din statul de provenien a acestuia; acest document trebuie s fie prezentat la cel mult 3
luni de la data eliberrii sale de ctre autoritatea competent din statul de provenien.
(8) Arhitecii ceteni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ceteni ai statelor membre ale Spaiului
Economic European sau ceteni ai Confederaiei Elveiene care i exercit profesia pe teritoriul Romniei se
supun regulilor i procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice i
disciplinare aplicabile profesiei, n conformitate cu prevederile prezentei legi.
(9) Ordinul Arhitecilor din Romnia va pune la dispoziia persoanelor interesate informaii privind legislaia
naional specific i Codul deontologic al profesiei de arhitect.

ART. 13
Condiiile n care posesorii unor titluri oficiale de calificare n profesia de arhitect, care sunt ceteni ai altor
state n afara celor menionate la art. 5, denumite n continuare state tere, pot s i exercite profesia n
Romnia, s dobndeasc drept de semntur i s solicite nscrierea n Tabloul Naional al Arhitecilor vor fi
stabilite, n condiii de reciprocitate, prin convenii ncheiate de statul romn cu statele de origine ale acestora, cu
respectarea cel puin a condiiilor minime de formare n profesia de arhitect prevzute de Directiv.

ART. 14
(1) n vederea dobndirii dreptului de semntur, arhitectul, conform prevederilor Directivei, i desfoar
activitatea profesional ca stagiar pe o perioad de minimum 2 ani, la un birou de arhitectur sau la o societate
de proiectare, sub ndrumarea unui arhitect cu drept de semntur.
(2) Stagiul prevzut la alin. (1) poate fi redus la un an n cazul arhitecilor care au dobndit experien de
minimum 2 ani consecutivi n cadrul serviciilor de specialitate ale administraiei publice centrale sau locale.
(3) Condiiile efecturii stagiului n vederea dobndirii experienei profesionale practice, drepturile i obligaiile
arhitectului stagiar, precum i cele ale Ordinului Arhitecilor din Romnia fa de acesta sunt reglementate prin
Regulamentul Ordinului Arhitecilor din Romnia.
(4) Pentru absolvenii de arhitectur cu diplom de doctor n domeniu, durata stagiului se reduce la un an.
(5) Dup efectuarea stagiului, arhitectul poate dobndi dreptul de semntur conferit de Ordinul Arhitecilor din
Romnia, n condiiile prezentei legi.

ART. 15
Arhitecii stagiari pot semna n perioada stagiaturii studii, planuri i proiecte proprii, care nu presupun eliberarea
unei autorizaii de construire.

ART. 16

Exercitarea dreptului de semntur, potrivit prezentei legi, este incompatibil cu situaiile n care:
a) arhitectul ndeplinete pentru acelai proiect funcia de verificator, de expert sau de consilier ales n cadrul
administraiei publice implicate n procesul de avizare sau de autorizare;
b) arhitectul este funcionar public n cadrul autoritii administraiei publice centrale sau locale care are n
competen avizarea, autorizarea i controlul lucrrii n cauz.

ART. 17
Exercitarea dreptului de semntur fr ndeplinirea condiiilor prevzute de prezenta lege constituie
infraciune i se pedepsete potrivit legii penale.
SECIUNEA a 2-a
Modaliti de exercitare a profesiei de arhitect
ART. 18
(1) Dreptul de semntur se poate exercita n cadrul birourilor

societilor de proiectare

individuale, birourilor asociate,

sau altor forme de asociere constituite conform legii.

(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecii cu drept de semntur pot
dobndi calitatea de proiectant general.
(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecii cu drept de semntur pot angaja salariai.
(4) Persoanele juridice prevzute la alin. (1), care nu au n cadrul personalului un arhitect cu drept de
semntur i care desfoar activiti de proiectare, au obligaia ca, pentru ntocmirea documentaiilor de
urbanism i a proiectelor de arhitectur supuse aprobrii sau autorizrii, s foloseasc pe baze contractuale
serviciile unui arhitect cu drept de semntur.

ART. 19
(1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declar de ctre arhitect i se nregistreaz la Ordinul Arhitecilor
din Romnia.
(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.
(3) Raporturile contractuale se stabilesc ntre biroul individual i client sau, n cazul birourilor asociate, aceste
raporturi se stabilesc ntre unul dintre birourile individuale implicate i client.
SECIUNEA a 3-a
Drepturile i obligaiile arhitecilor cu drept de semntur
ART. 20
Arhitectul cu drept de semntur are urmtoarele drepturi:
a) s elaboreze i s semneze documentele prevzute la art. 11 alin. (1);
b) s verifice n timpul execuiei lucrrii conformitatea acesteia cu autorizaia emis, chiar dac asistena
tehnic nu i-a fost ncredinat;
c) s beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunztor valorii, timpului necesar i
responsabilitii asumate, negociat n mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecilor din Romnia, cu avizul Ministerului
Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice i al Ministerului Culturii, elaboreaz sistemul de informaii asupra
costurilor pentru proiectarea de arhitectur, care se va face public. Sistemul de informaii asupra costurilor pentru
proiectarea de arhitectur cuprinde modaliti puse la dispoziia arhitecilor pentru a calcula costurile i pentru a
negocia onorariile care se percep. Sistemul de informaii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectur nu
are caracter obligatoriu, nu impune obligaii prestatorilor sau beneficiarilor i nu stabilete onorarii minime ori

maxime;
d) s introduc n contractul ncheiat cu clientul clauze privind protecia dreptului de autor.

ART. 21
Arhitectul cu drept de semntur are urmtoarele obligaii:
a) s cunoasc i s respecte reglementrile legale n vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b) s respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect i Regulamentul Ordinului Arhitecilor din Romnia;
c) s fac cunoscut clientului obligaia de a obine i de a respecta avizele, acordurile i autorizaiile necesare,
prevzute de lege;
d) s se preocupe de perfecionarea calificrii profesionale;
e) s i asume, prin exercitarea dreptului de semntur, ntreaga responsabilitate profesional fa de client i
autoriti, manifestnd contiinciozitate i probitate profesional;
f) s serveasc interesele clientului n acord cu interesul public i cu exigenele profesionale.
SECIUNEA a 4-a
Suspendarea i ncetarea dreptului de semntur. Radierea din Tabloul Naional al Arhitecilor
ART. 22
Dreptul de semntur se suspend:
a) temporar, la cererea persoanei nscrise;
b) dup 6 luni, n caz de neplat fr justificare a cotizaiilor anuale ctre Ordinul Arhitecilor din Romnia, pn
la achitarea lor integral;
c) pe perioada suspendrii dreptului de a profesa, dispus prin hotrre judectoreasc definitiv;
d) cu titlu de sanciune disciplinar, pe toat durata sanciunii.

ART. 23
(1) Dreptul de semntur nceteaz:
a) prin renunarea scris la exerciiul dreptului de semntur;
b) dac persoana nscris a fost condamnat definitiv pentru o fapt prevzut de lege, n legtur direct cu
exercitarea dreptului de semntur, sau dac i s-a aplicat pedeapsa complementar a interdiciei exercitrii
profesiei, printr-o hotrre judectoreasc definitiv.
(2) ncetarea dreptului de semntur atrage pierderea calitii de membru al Ordinului Arhitecilor din Romnia
i radierea din Tabloul Naional al Arhitecilor.
CAP. III
Ordinul Arhitecilor din Romnia
SECIUNEA 1
Atribuiile i organizarea Ordinului Arhitecilor din Romnia
ART. 24
(1) Ordinul Arhitecilor din Romnia, denumit n continuare i Ordinul, se nfiineaz n condiiile legii ca
organizaie profesional, nonprofit, cu personalitate juridic de drept privat, apolitic, de interes public, cu
patrimoniu i buget proprii, autonom i independent. Ordinul are rolul de a reprezenta i ocroti, la nivel naional
i internaional, interesele profesiei de arhitect.
(2) Ordinul Arhitecilor din Romnia are sediul central n municipiul Bucureti i este organizat cu filiale n

teritoriu. Activitatea lui se finaneaz din taxe de nscriere, cotizaii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din
activiti tiinifice, economice i editoriale pe care le desfoar, organizarea de concursuri de arhitectur,
amenajare urban i peisagistic, precum i din donaii, legate, sponsorizri sau alte surse, n condiiile legii.
(3) Din Ordin fac parte arhitecii i conductorii arhiteci cu sau fr drept de semntur, urbanitii diplomai fr
drept de semntur sau crora le-a fost acordat, n condiiile legii, drept de semntur similar conductorilor
arhiteci, arhitecii de interior cu drept de semntur, stagiarii i orice deintor al titlului de arhitect, la cererea
acestora.
(4) Prezenta lege nu limiteaz dreptul de liber aderare a arhitecilor la alte forme de asociere profesional.
(5) Ordinul are obligaia de a publica anual n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Tabloul Naional al
Arhitecilor, Regulamentul Ordinului Arhitecilor din Romnia, Codul deontologic al profesiei de arhitect i sistemul
de informaii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectur.

ART. 25
(1) Ordinul Arhitecilor din Romnia are urmtoarele atribuii:
a) protejeaz i promoveaz calitatea produsului de arhitectur i urbanism;
b) urmrete exercitarea competent i calificat a profesiei n respectul codului deontologic al acesteia;
c) propune reglementri legislative i normative specifice, n vederea promovrii lor;
d) reprezint interesele membrilor si n faa autoritilor publice i administrative, precum i n organismele
profesionale internaionale;
e) acord arhitecilor dreptul de semntur i gestioneaz Tabloul Naional al Arhitecilor.
(2) Atribuia Ordinului Arhitecilor din Romnia privind acordarea dreptului de semntur nu poate fi exercitat
de nicio alt instituie sau asociaie profesional.

ART. 26
Drepturile i obligaiile membrilor Ordinului Arhitecilor din Romnia se stabilesc prin regulamentul acestuia.

ART. 27
(1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecilor din Romnia sunt:
a) Conferina naional;
b) Consiliul naional;
c) Colegiul director;
d) preedintele Ordinului.
(2) Persoanele alese n Consiliul naional, n Colegiul director sau ca preedinte al Ordinului au un mandat de 4
ani. Ele nu pot exercita mai mult de dou mandate consecutiv.

ART. 28
Conferina naional a Ordinului este constituit din membri delegai, cu drept de reprezentare proporional, ai
filialelor teritoriale. Filiala teritorial va asigura participarea la Conferina naional a Ordinului cel puin a unui
reprezentant al fiecrui jude cuprins n filial.

ART. 29
(1) Conferina naional a Ordinului Arhitecilor din Romnia are urmtoarele atribuii:
a) adopt i modific Regulamentul Ordinului, Codul deontologic al profesiei i regulamentul-cadru pentru

filialele teritoriale*);
___________
*) A se vedea Regulamentul de organizare i funcionare a Ordinului Arhitecilor din Romnia, Codul
deontologic al profesiei de arhitect i Regulamentul-cadru privind nfiinarea, organizarea i funcionarea filialelor
teritoriale ale Ordinului Arhitecilor din Romnia, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 342 din 21
mai 2012.
b) adopt organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c) alege i revoc preedintele Ordinului;
d) alege i revoc membrii Consiliului naional al Ordinului;
e) alege membrii comisiilor de cenzori i de disciplin la nivel naional, precum i membrii altor comisii de
specialitate;
f) adopt hotrri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilit n convocare;
g) aprob valoarea cotizaiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului.
(2) Conferina naional a Ordinului este legal constituit la prima convocare n prezena a cel puin dou treimi
din numrul delegailor, iar hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni. Dac la prima convocare
condiia de prezen nu este ndeplinit, la a doua convocare, dup cel puin dou sptmni, Conferina
naional este legal constituit n prezena majoritii membrilor i adopt hotrri cu majoritatea membrilor
prezeni.

ART. 30
(1) ntre reuniunile Conferinei naionale, activitatea Ordinului va fi coordonat de Consiliul naional, dou treimi
din numrul membrilor acestuia trebuind s fie arhiteci cu drept de semntur.
(2) Componena Consiliului naional va asigura reprezentativitatea proporional a membrilor filialelor teritoriale.
(3) Fiecare filial teritorial stabilete prin hotrre proprie candidaii propui pentru Consiliul naional.

ART. 31
(1) Preedintele Ordinului Arhitecilor din Romnia, ales dintre arhitecii cu drept de semntur, reprezint
Ordinul n relaiile sale cu alte persoane fizice i juridice sau cu autoriti din Romnia i din strintate, putnd s
ncheie, n numele Ordinului, convenii i contracte. De asemenea, preedintele conduce lucrrile Conferinei
naionale i ordonaneaz cheltuielile bugetare ale Ordinului.
(2) Vicepreedinii Ordinului Arhitecilor din Romnia sunt nlocuitori de drept ai preedintelui, n ordinea
stabilit de Conferina naional.

ART. 32
(1) Activitatea curent a Ordinului Arhitecilor din Romnia este coordonat de Colegiul director.
(2) Colegiul director este ales cu votul majoritii membrilor Consiliului naional.
(3) Cel puin dou treimi din numrul membrilor Colegiului director trebuie s fie arhiteci cu drept de
semntur.

ART. 33
Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecilor din Romnia i conducerea filialelor teritoriale sunt alese
prin votul secret al majoritii participanilor cu drept de vot.

ART. 34
Organizarea i funcionarea Ordinului Arhitecilor din Romnia vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului,
aprobat de Conferina naional.
SECIUNEA a 2-a
Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecilor din Romnia
ART. 35
(1) La nivelul judeelor cu cel puin 50 de membri, precum i n municipiul Bucureti se vor nfiina prin liber
asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecii domiciliai n raza teritorial a judeului.
(2) Dac ntr-un jude exist un numr mai mic de 50 de membri, se vor putea nfiina filiale teritoriale prin
asocierea arhitecilor cu domiciliile n judee limitrofe, pn cnd numrul acestora va ajunge la minimum 50 de
membri.
(3) n cadrul unui jude sau ntr-o zon format din dou sau mai multe judee limitrofe, precum i n municipiul
Bucureti se poate nfiina o singur filial a Ordinului.
(4) Filialele teritoriale dobndesc personalitate juridic de drept privat de la data adunrii generale constitutive
a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:
a) oraul de reedin a filialei teritoriale i sediul acesteia;
b) forurile de conducere ale filialei.

ART. 36
La nfiinarea lor filialele teritoriale i vor elabora propriile regulamente n baza regulamentului-cadru la nivel
naional, aprobat de Conferina naional a Ordinului Arhitecilor din Romnia.
SECIUNEA a 3-a
Tabloul Naional al Arhitecilor
ART. 37
(1) Pentru centralizarea evidenei arhitecilor din ntreaga ar se nfiineaz Tabloul Naional al Arhitecilor,
document care se public anual n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(2) nregistrarea n Tabloul Naional al Arhitecilor evideniaz forma n care membrii nregistrai i exercit
dreptul de semntur, adresa profesional i filiala din care fac parte.
(3) nregistrarea n Tabloul Naional al Arhitecilor permite exercitarea dreptului de semntur pe ntreg teritoriul
Romniei.
(4) Arhitecii care au dreptul de semntur suspendat, indiferent de motive, vor fi evideniai separat n partea a
II-a a Tabloului Naional al Arhitecilor.

ART. 38
Ordinul Arhitecilor din Romnia emite documentele necesare arhitecilor ceteni romni care doresc s
exercite profesia n statele membre ale Uniunii Europene, n statele membre ale Spaiului Economic European, n
Confederaia Elveian, precum i n state tere.
SECIUNEA a 4-a
Rspunderea disciplinar

ART. 39
(1) Membrii Ordinului Arhitecilor din Romnia rspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei
legi, a codului deontologic al profesiei, a hotrrilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale
Ordinului, precum i pentru orice abateri svrite n legtur cu profesia sau n afara acesteia care aduc
prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2) Sanciunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) votul de blam;
c) suspendarea pe o perioad de 6-12 luni a dreptului de semntur;
d) suspendarea pe o perioad de 6-12 luni a calitii de membru al Ordinului Arhitecilor din Romnia.
(3) Sanciunile prevzute la alin. (2) lit. a) i b) se aplic de ctre colegiul director teritorial, la propunerea
comisiei teritoriale de disciplin.
(4) Sanciunile prevzute la alin. (2) lit. c) i d) se aplic de Consiliul naional al Ordinului, la propunerile
comisiilor teritoriale de disciplin, n baza hotrrii comisiei de disciplin la nivel naional.
(5) mpotriva hotrrii comisiei teritoriale de disciplin, prin care s-a aplicat una dintre sanciunile disciplinare
prevzute la alin. (2) lit. a) i b), se poate formula contestaie la Comisia naional de disciplin n termen de 30
de zile de la data comunicrii hotrrii.
(6) mpotriva hotrrii Comisiei naionale de disciplin, prin care s-a aplicat o sanciune disciplinar prevzut
la alin. (2), se poate formula contestaie la instana judectoreasc de contencios administrativ competent, n
termen de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii.
(7) n condiiile nenceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sanciunilor se prescrie n termen de 2
ani de la svrirea lor.

ART. 40
(1) Comisiile de disciplin ale Ordinului Arhitecilor din Romnia sunt organe cu activitate jurisdicional i se
organizeaz la nivel naional i teritorial pentru fiecare filial.
(2) Comisia naional de disciplin este alctuit din 5 arhiteci cu minimum 10 ani vechime, din care n mod
obligatoriu 3 arhiteci cu drept de semntur.
(3) Comisia de disciplin alege un preedinte din rndul membrilor si.
(4) Hotrrile comisiilor de disciplin se valideaz cu majoritate simpl de voturi.
(5) Procedura judecrii abaterilor este prevzut n Regulamentul Ordinului Arhitecilor din Romnia i se
completeaz cu prevederile Codului de procedur civil.

ART. 41
Dup un an de la aplicarea deciziei de retragere definitiv a dreptului de semntur sau a calitii de membru
al Ordinului Arhitecilor din Romnia cel n cauz poate cere reexaminarea deciziei. n caz de respingere, o nou
cerere nu poate fi fcut dect dup un an.

ART. 42
n cazul n care instanele judectoreti pronun hotrri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de
semntur pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplic sanciunea complementar a interdiciei
de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotrrii va fi comunicat filialei Ordinului Arhitecilor din
Romnia, organizat la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecilor n raza cruia i are
domiciliul.

CAP. IV
Dispoziii tranzitorii i finale
ART. 43
n termen de un an de la data intrrii n vigoare a prezentei legi toi arhitecii cu diplom de licen sau
asimilat, eliberat de instituiile de nvmnt superior de arhitectur cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor
obine, n baza unor cereri, nscrierea n Ordinul Arhitecilor din Romnia i n tabloul arhitecilor din raza filialei
unde i au domiciliul i vor putea exercita dreptul de semntur, indiferent de vechimea n profesie.

ART. 44
(1) Poart titlul de conductori arhiteci absolvenii cu diplom eliberat de instituii de nvmnt superior de
arhitectur acreditate de statul romn, cu durata studiilor de minimum 3 ani.
(2) Conductorii arhiteci, absolveni cu diplom ai instituiilor de nvmnt superior de arhitectur cu durata
studiilor de minimum 3 ani, pot cere nscrierea n una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecilor din
Romnia, n a cror raz i au domiciliul.
(3) Conductorii arhiteci, absolveni cu diplom pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi, i absolvenii din
urmtorii 3 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei legi pot primi drept de semntur limitat la categoriile de
lucrri pentru care legea recunoate acest drept.
(4) Tehnicienii arhiteci, absolveni ai colii Tehnice de Arhitectur i Construcia Oraelor - STACO - pn n
anul 1973 inclusiv, cu o practic profesional de cel puin 7 ani, care, prin completarea studiilor, dobndesc
diploma de conductor arhitect, vor primi drept de semntur fr efectuarea unei alte perioade de practic
profesional.

ART. 45
n vederea protejrii dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecilor din Romnia pot cere nregistrarea
studiilor, planurilor i proiectelor elaborate ntr-o eviden special la Ordin, primind astfel dat cert.

ART. 46
Dup 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, pentru toi cei care vor exercita profesia de arhitect
fr s ndeplineasc prevederile acesteia vor fi propuse sanciuni disciplinare, administrative sau plngere
penal, dup caz.

ART. 47
(1) n termen de 60 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, un
comitet de iniiativ format din reprezentani ai asociaiilor profesionale din domeniu asigur convocarea
Conferinei naionale de constituire a Ordinului Arhitecilor din Romnia.
(2) n termen de 90 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
Conferina naional va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecilor din Romnia i Codul deontologic al
profesiei de arhitect.

ART. 48
Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecilor din Romnia, nfiinat prin Decretullege nr. 127/1990 privind unele msuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecilor din Romnia i a asociaiilor

teritoriale ale arhitecilor, va pune la dispoziie acestuia banca sa de date, cuprins n Registrul Naional al
Arhitecilor, evidena membrilor i ntreaga arhiv.

ART. 49
n cazul licitaiilor i al concursurilor de soluii n domeniul arhitecturii i urbanismului, cel puin o treime din
numrul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului trebuie s fie arhiteci cu drept de semntur, dintre care
un reprezentant al Ordinului i un reprezentant al unei instituii de nvmnt superior de arhitectur acreditate
de statul romn.

ART. 50
n termen de 3 luni de la intrarea n vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba normele
metodologice*) de aplicare a acesteia, care vor cuprinde:
____________
*) A se vedea Hotrrea Guvernului nr. 932/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii
nr. 184/2001 privind organizarea i exercitarea profesiei de arhitect, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 645 din 16 septembrie 2010, cu modificrile ulterioare.
a) metodologia de recunoatere automat a diplomelor de licen i a altor documente similare eliberate de
instituiile de nvmnt superior de arhitectur, recunoscute de statul romn sau de statele membre ale Uniunii
Europene, statele membre ale Spaiului Economic European i de Confederaia Elveian;
b) metodologia i instituiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obinerii dreptului de
semntur n conformitate cu prevederile art. 11 i 12;
c) autoritatea abilitat s emit documentele necesare arhitecilor ceteni romni care doresc s exercite
profesiunea n statele membre ale Uniunii Europene, n statele membre ale Spaiului Economic European sau n
Confederaia Elveian.

ART. 51
(1) Prevederile art. 4, 5 i 12, precum i cele care fac trimitere la acestea se aplic cetenilor statelor membre
ale Uniunii Europene, cetenilor statelor membre ale Spaiului Economic European i cetenilor elveieni de la
data aderrii Romniei la Uniunea European.
(2) Pn la data aderrii Romniei la Uniunea European, cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene,
cetenilor statelor membre ale Spaiului Economic European i cetenilor elveieni li se vor recunoate
calificrile profesionale prin echivalarea studiilor, potrivit legii.

ART. 52
Dispoziiile prezentei legi se completeaz cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 49/2009
privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii i libertatea de a furniza servicii n Romnia, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 68/2010, n msura n care nu sunt contrare prezentei legi.

ART. 53
(1) Prezenta lege va intra n vigoare n termen de 60 de zile de la data publicrii ei n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I**).
__________

**) Legea nr. 184/2001 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 195 din 18 aprilie 2001.
(2) Orice alte dispoziii contrare prezentei legi se abrog.
Prezenta lege transpune prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), art. 3 alin. (3), art. 4, art. 6 (parial), art. 7 alin. (1) i
(2), art. 21 alin. (1), art. 46 alin. (1), art. 47 alin. (2), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (2) i art. 54 din Directiva
2005/36/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaterea calificrilor
profesionale, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005.

ww.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/arhitectura/PROFESIA-DE-ARHITECT24.php

PROFESIA DE ARHITECT
1.1 CADRUL LEGAL AL EXERCITARII PROFESIEI DE ARHITECT
Practicarea profesiei de arhitect, conform Legii 184/2001 (republicata), este un act complex de creatie
tehnica si estetica si de furnizare de servicii. Aceasta implica indeplinirea de misiuni profesionale pentru concretizarea
in volume construite a unor intentii investitionale, interpretate intr-o modalitate arhitecturala de calitate, cu
asigurarea integrarii armonioase in mediul inconjurator si care se prezinta sub forma de proiecte corespunzatoare din
punct de vedere functional, tehnic si financiar cu cererile beneficiarului (investitorului) si cu prevederile legislatiei in
vigoare.

Prin pregatirea sa arhitectul asociaza imaginatia artistica si cunostintele tehnicoconstructive, asigurandu-i capacitatea de a proiecta si de a coordona solutiile de realizare ale
unei constructii, de la faza primului concept pana la detaliile de executie, indeplinind rolul de
coordonator al proiectului elaborat in colaborare cu specialisti in structura de rezistenta,
instalatii, tehnologie, etc.
Pregatirea multidisciplinara a arhitectului ii permite sa abordeze problematica diversa
care apare in practica proiectarii de arhitectura, care intr-o enumerare foarte generala cuprinde:
- constructii noi pentru toate tipurile de functiuni, indiferent de categoria de importanta,
cum ar fi: locuinte individuale sau colective, social-culturale, de sanatate, invatamant,
pentru birouri si activitati administrative, de cult, pentru comert si alimentatie publica,
turism, pentru activitati sportive si de agrement, pentru activitati de productie, etc;
- interventii la constructii existente, cu sau fara valoare de monument istoric sau de
arhitectura (reabilitare, remodelare, restaurare sau conservare);
- amenajari si decoratiuni interioare;
- amenajari exterioare constructiilor;
- partea de arhitectura pentru orice fel de lucrari de constructii pentru care este necesara emiterea unei autorizatii de
construire.

Complexitatea si multitudinea cerintelor tehnico-functionale care trebuiesc rezolvate

impun totusi arhitectilor o anumita specializare in una sau numai in cateva categorii de
programe. Cu toate acestea un arhitect cu multa experienta, mai ales in postura de sef de
proiect, trebuie sa aiba nivelul de competenta, ca in functie de caz, sa poata coordona toate
problemele care apar in proiectarea si realizarea unei constructii indiferent de tip.
Organizarea si exercitarea profesiei de arhitect sunt reglementate prin Legea 184/2001
(republicata), care prevede functionarea ORDINULUI ARHITECTILOR DIN ROMANIA OAR ca singurul organism recunoscut de autoritatile statului roman sa gestioneze conditiile de
practica profesionala in domeniu arhitecturii.
OAR este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat,
nonprofit, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si
independenta.
Din OAR pot face parte la cerere arhitectii si conductorii arhitectii cu sau fara drept de semnatura, urbanistii fara
drept de semnatura sau carora le-a fost acordat dreptul de semnatura similar cu cel al conductorilor arhitecti, stagiarii si orice
alt detinator al titlului de arhitect.

OAR are urmatoarele atributii principale:

- protejeaza si promoveaza calitatea produsului de arhitectura si urbanism;
- urmareste exercitarea competenta si calificata a profesiei in respectul codului
deontologic al acesteia;
- propune reglementari legislative si normative specifice, in vederea promovarii lor;
- reprezinta interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative,
precum si in organismele profesionale internationale;
- acorda arhitectilor dreptul de semnatura;

- gestioneaza dreptul de semnatura al arhitectilor, alcatuieste si publica anual in

Monitorul Oficial Tabloul National al Arhitectilor - TNA.
Atributiile OAR privind acordarea dreptului de semnatura pentru arhitecti nu pot fi
exercitate de nici o alta institutie sau asociatie profesionala. Legea insa nu constrange dreptul
arhitectilor de a se organiza si in alte forme de asociere profesionala cu caracter de creatie sau
cultural.
Conduita profesionala, drepturile si obligatiile membrilor OAR sunt stabilite prin
Regulamentele acestuia (la nivel national si de filiala) si prin Codul deontologic al profesiei de
arhitect.
OAR stabileste in concordanta cu legislatia n vigoare misiunile arhitectului cu drept de
semnatura si onorariile de referinta cuvenite acestuia, asa cum sunt precizate
in brosura Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII.

Activitatea OAR se finanteaza din taxele de inscriere, cotizatiile anuale ale membrilor,
fondurile rezultate din manifestari culturale, stiintifice, economice si drepturi editoriale,
precum si din donatii legale, sponsorizari sau alte surse.
OAR are sediul central in 'Casa Mincu' din str. Pictor Arthur Verona nr.19, Bucuresti si este reprezentat in teritoriu
prin 20 de filiale.
1.2 DREPTUL DE SEMNATURA AL ARHITECTULUI (conductorului arhitect)

1.2.1 - Domeniul de competenta privind dreptul de semnatura este stabilit de

Legea 184/2001 (republicata) si ii confera arhitectului exclusivitatea elaborarii si
semnarii proiectelor de arhitectura pentru materializarea carora legea impune obtinerea
autorizatiei de construire, indiferent de marimea lucrarilor, destinatia si categoria lor de
importanta.
Prin exercitarea dreptului de semnatura arhitectul (conductorul arhitect) isi asuma, in
fata autoritatilor si a beneficiarului, intreaga responsabilitate profesionala pentru calitatea si
legalitatea solutiilor de arhitectura propuse, manifestand intregul sau talent, constiinciozitate si
probitate in proiectarea lucrarilor contractate. De asemenea arhitectul cu drept de semnatura
poate sa verifice in timpul executiei lucrarilor conformitatea acestora cu autorizatia de
construire.
Conductorul arhitect cu drept de semnatura poate elabora si semna proiecte de
arhitectura pentru constructii incadrate la categoria de importanta redusa (precizate la
subcapitolul 2.2, pct. 2.2.2), situate in afara zonelor protejate stabilite prin lege.
Dreptul de semnatura al unui arhitect se inscrie in TABLOUL NATIONAL al
ARHITECTILOR si este valabil pe intregul teritoriu al Romaniei.
Dreptul de semnatura al unui arhitect certifica numai latura profesionala a activitatii
acestuia, care trebuie incadrata si intr-o modalitate de exercitare legala din punct de vedere
juridic si fiscal.
Arhitectii care nu au dobandit sau nu doresc sa dobandeasca dreptul de semnatura isi
pot exercita profesia conform pregatirii universitare prin elaborarea de lucrari de proiectare
care nu sunt supuse autorizarii in sensul Legii nr.50/1991 (republicata) sau/si pot activa in
administratia publica, invatamant, etc.
In conformitate cu Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului
si HGR nr.1519/16.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea

dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de

urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului
Urbanistilor din Romania, coroborate cu Legea 184/2001 (republicata) dreptul de
semnatura al arhitectului nu mai include si capacitatea legala de a coordona si elabora
documentatii de amenajarea teritoriului si de urbanism (PUG, PUZ si PUD).
Acest
domeniu
profesional
intra
de
la
01.01.2006
in competenta
exclusiva a urbanistului diplomat al invatamantului superior de profil, a arhitectuluiurbanist diplomat de pana in anul 2002 al invatamantului superior de arhitectura-urbanism
din Romania si a arhitectului cu diploma obtinuta dupa anul 2002, cu studii postuniversitare
de urbanism sau/si activitate de minimum 6 ani in domeniu urbanismului, cu drept de

semnatura in urbanism (diferentiat pe categorii de documentatii), atestat si inscris in

Registrul Urbanistilor din Romania - RUR.
1.2.2 Acordarea dreptului de semnatura se poate face atat pentru arhitectii
(conductorii arhitecti) cetateni romani cat si pentru arhitectii cetateni ai Uniunii Europene si ai
Confederatiei Elvetiene in conditiile stabilite de Legea 184/2001 (republicata).
Dobandirea dreptului de semnatura de catre un arhitect (conductor arhitect) este
conditionata de urmatoarele:
- pregatire universitara in domeniul arhitecturii de minim cinci ani (trei ani in cazul
conductorului arhitect) finalizata cu o diploma recunoscuta de statul roman, care ii
confera titlul de arhitect (conductor arhitect);
- indeplinirea conditiilor de onorabilitate, asa cum sunt definite de Legea 184/2001
(republicata);
- stagiu de practica profesionala de doi ani sub indrumarea unui arhitect cu drept de
semnatura (stagiul de practica profesionala se reduce la un an in cazul arhitectilor cu
diploma de master sau doctorat);
- prezentarea portofoliului de lucrari proiectate pana la data solicitarii dreptului de semnatura.
1.2.3 Obligatiile arhitectului (conductorului arhitect) cu drept de semnatura conform Legii nr. 184/2001
(republicata) sunt urmatoarele:
- sa cunoasca si sa respecte legislatia in vigoare in domeniul proiectarii si executiei constructiilor si cea referitoare
la exercitarea profesiei de arhitect;
- sa respecte normele de conduita profesionala stipulate in Codul deontologic al profesiei de arhitect;
- sa respecte si sa promoveze interesele beneficiarului in toate relatiile cu acesta in acord cu interesul public si cu
exigentele profesiei.
1.3 EXERCITAREA DREPTULUI DE SEMNATURA

1.3.1 Modalitatile de exercitare ale profesiei de arhitect cu drept de

semnatura trebuie sa asigure acestuia o cat mai mare independenta profesionala. Aceasta este
garantata prin Legea 184/2001 (republicata) si trebuie sa-l fereasca pe arhitect de ingerintele
administrative si de subordonarea fata de alti factori de decizie din domeniul constructiilor si
investitiilor.
Practicarea profesiei de arhitect cu drept de semnatura se poate face fie in sectorul
privat cat si in cel public, principalele modalitati fiind urmatoarele:
a - BIROUL INDIVIDUAL DE ARHITECTURA, conceput ca forma specifica de
exercitare a profesiunii de arhitect, este organizat in conformitate cu Legea
184/2001 (republicata) si se infiinteaza de catre un arhitect cu drept de semnatura prin
inregistrarea la Filiala OAR la care este inscris si se declara la Administratia Financiara in a
carei raza de competenta se afla sediul biroului.
Biroul individual de arhitectura functioneaza in conditii similare cu cele ale biroului
notarial sau de avocatura, poate angaja salariati si poate indeplini calitatea de proiectant
general, avand competenta de a contracta lucrari de proiectare de orice complexitate si
importanta, pentru care arhitectul cu drept de semnatura poate sa indeplineasca rolul de sef de
proiect.

b - ASOCIAT (ACTIONAR) LA O SOCIETATE COMERCIALA (S.R.L. sau

S.A.) inscrisa in conditiile legii la Registrul Comertului, cu obiectul principal de activitate
proiectarea in domeniile arhitecturii, urbanismului si constructiilor.
In perioada 1991-2001 a fost singura posibilitate legala a unui arhitect de a infiinta un
birou de proiectare de arhitectura, care sa poata contracta lucrari de proiectare in calitate de
proiectant general, implicit sa angajeze salariati sau colaboratori pentru realizarea acestora.
Pentru a asigura societatii comerciale profilul profesional caracteristic unui birou de
arhitectura este necesar ca arhitectul sau arhitectii cu drept de semnatura asociati (actionari) sa
detina majoritatea partilor sociale sau a actiunilor si unul dintre ei sa indeplineasca calitatea de
administrator - director executiv al societatii.
Societatile comerciale de proiectare se deosebesc in mod esential de birourile
individuale de arhitectura atat prin forma juridica de organizare cat si prin modul de impunere
fiscala. In cazul societatilor comerciale impozitarea se raporteaza la cifra de afaceri sau la
profit, iar in cazul birourilor individuale impunerea fiscala este de tipul celei pe venitul
individual, rezultat dupa deducerea cheltuielilor admise prin lege in activitatea biroului.
Functie si de reglementarile fiscale, forma de asociat unic sau cu maxim doi - trei
asociati (tot arhitecti) intr-o societate comerciala de tip S.R.L. ramane si in prezent o
posibilitate rezonabila de exercitare a profesiei de arhitect.
c - SALARIAT AL UNEI SOCIETATI COMERCIALE (S.A., S.R.L.) care are in
obiectul de activitate proiectarea.
Este o forma improprie de practicare a dreptului de semnatura, care limiteaza
exercitarea liberala a profesiei, arhitectul neputand sa-si desfasoare activitatea in conditii de
independenta, fiind subordonat de regula unor interese straine meseriei.
De multe ori societatile comerciale care activeaza in domeniul constructiilor sau
investitiilor, folosesc arhitecti cu drept de semnatura salariati pentru a putea oferi proiecte la
preturi derizorii, conditionand aceasta de incredintarea executiei lucrarii respective.
In contractul de munca arhitectul salariat trebuie sa negocieze modul de exercitare a
dreptului de semnatura (in conditiile respectarii onorariilor de referinta stabilite de OAR) si a
drepturilor de autor pentru proiectele pe care le elaboreaza in cadrul societatii respective.
Modalitatea de exercitare a profesiei poate fi aleasa sau schimbata oricand functie de
optiunile arhitectului si trebuie declarata la OAR prin Filialele teritoriale pentru mentionarea in
TNA.
In functie de conjunctura profesionala doua sau mai multe birouri individuale sau
societati comerciale de proiectare se pot asocia, pe baza de contract, pentru executarea unor
lucrari de proiectare.
1.3.2 Incompatibilitati in exercitarea dreptului de semnatura
Conform Legii 184/2001 (republicata) un arhitect (conductor arhitect) nu poate sa-si exercite
dreptul de semnatura in urmatoarele situatii:

- daca indeplineste pentru acelasi proiect functia de verificator tehnic atestat, de expert
tehnic sau de consilier ales in cadrul administratiei publice implicate in procesul de
avizare sau de autorizare;
- cand la aceeasi lucrare de constructie are si calitatea de constructor (antreprenor) sau
de furnizor de materiale;
- este functionar public in cadrul autoritatii administratiei publice centrale sau locale
care are in competenta avizarea, autorizarea si controlul lucrarii in cauza sau daca prin
functia publica detinuta intra in incidenta legislatiei in vigoare privind anticoruptia;
- daca are suspendat dreptul de semnatura ca urmare a unei sanctiuni disciplinare
aplicate de catre OAR in conditiile Legii 184/2001 (republicata);
- este condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru fapte penale legate
de exercitarea profesiei de arhitect sau ca pedeapsa complementara pentru savarsirea
unei infractiuni in legatura cu exercitarea profesiunii.

1.3.3 Onorariul (tariful de proiectare) constituie un drept al arhitectului cu drept

de semnatura, negociat in mod liber cu beneficiarul (clientul) si reprezinta costul lucrarilor
de proiectare elaborate pe baza unui contract.
Prin asumarea proiectarii unei investitii, respectiv prin solutiile propuse in proiect, arhitectul practic preia printre altele
si responsabilitatea bunei gestionari a resurselor financiare ale beneficiarului. Avand in vedere si numai acest aspect al
practicii de proiectare, onorariul trebuie sa asigure nivelul financiar corespunzator indeplinirii in cele mai bune conditii a
tuturor misiunilor profesionale asumate prin contract, cu respectarea legislatiei in vigoare si a tuturor exigentelor consacrate
in practica profesionala.

Tendinta unor beneficiari de a incredinta proiectarea unei constructii numai dupa

criteriul celui mai mic onorariu are consecinte negative, care se reflecta atat in nivelul calitativ
al proiectului cat si al viitoarei lucrari. Realitatea constatata in practica din ultimii ani ne arata,
fara exceptie, ca acceptarea unor onorarii subevaluate nu asigura bugetul de timp si interesul
necesar unui studiu aprofundat si complet al problemelor ridicate de tema beneficiarului si
gasirii solutiilor pentru lucrarea de proiectare contractata.
Conform Legii 184/2001 (republicata) onorariul de proiectare trebuie sa respecte
un nivel de referinta care este aprobat de Ordinul Arhitectilor din Romania, cu avizele
Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si
care are in vedere asigurarea unei remunerari rezonabile a efortului de proiectare.
In cazul unui proiect complex (cuprinzand toate fazele de proiectare si toate
specialitatile: arhitectura, structura, instalatii generale) onorariul de proiectare de baza este
stabilit ca o cota procentuala din valoarea estimata a investitiei, corectata dupa caz de
coeficienti determinati de specificul amplasamentului si al constructiei proiectate sau care tin
de politica de marketing a biroului/firmei de proiectare.
La onorariul de proiectare de baza se pot adauga, dupa caz, onorariile pentru indeplinirea unor misiuni suplimentare
cum ar fi: intocmirea de relevee, proiectul pentru autorizatia de desfiintare - PAD, elaborarea unor studii specifice solicitate
prin certificatul de urbanism, elaborarea proiectelor de decoratiuni interioare, de stereotomie, intocmirea de materiale de
prezentare, simulari video, machete, obtinerea avizelor si autorizatiei de construire (desfiintare), etc.

Din onorariul de baza pentru un proiect complex, cota pentru proiectul de arhitectura
se recomanda sa fie de 40 - 60%, la care se adauga 6-10% din valoarea totala a contractului

pentru arhitectul sef de proiect, restul se defalca pe specialitati, functie de ponderea acestora in
elaborarea proiectului.
Pentru proiectele cu specific preponderent de arhitectura, a indeplinirii numai a unor
misiuni suplimentare (extraservicii) sau pentru consultanta onorariul se poate calcula pe baza
orara.
Metodologiile de calcul ale onorariilor de proiectare, corespunzator misiunilor si claselor (tipurilor) de
constructii sunt prezentate detaliat in brosura 'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si
ONORARII'.

1.3.4 Dreptul de autor al arhitectului pentru proiectele sau studiile elaborate este in
principiu recunoscut de legislatia romaneasca in vigoare, prin aplicarea Legii 8/1996 privind
dreptul de autor.
In vederea protejarii dreptului de autor pentru un proiect original (exprimat grafic in
planse, simulari video pe calculator, fotografii, etc.) arhitectul trebuie sa aiba in vedere cel
putin urmatoarele:
- inscrierea conform Legii 184/2001 (republicata) a proiectului la Oficiul de data
certa din cadru Filialei OAR de care apartine;
- prevederea explicita in contractul de proiectare a dreptului de autor a arhitectului, cu
precizarea clara a limitelor in care beneficiarul poate sa foloseasca proiectul care face
obiectul contractului;
- prevederea in contractul de munca de clauze privind reglementarea dreptului de
autor, in cazul arhitectului salariat al unei societati comerciale.
Arhitectul are dreptul de a revinde sau face public proiectul, sub rezerva protejarii
intereselor beneficiarului. Acesta poate face publica lucrarea proiectata de arhitect cu obligatia
precizarii autorului.
In mod practic recunoasterea daunelor morale rezultate din incalcarea dreptului de
autor se poate face prin prezentarea cazului in fata Comisiilor de disciplina ale OAR (de la
nivel teritorial si national).
Recuperarea daunelor materiale generate de incalcarea dreptului de autor este foarte
anevoioasa si se obtine numai pe cale judecatoreasca.
Din punctul de vedere al OAR plagiatul constituie o incalcare grava a Codului deontologic sanctionata conform
Legii 184/2001 (republicata).
Codul deontologic al profesiei de arhitect prevede modalitatile de protejare a dreptului de autor in cazul schimbarii
arhitectului unei lucrari pe parcursul elaborarii acesteia.

1.3.5 Asigurarea profesionala reprezinta un mijloc prin care se pot evita sau diminua
neplacerile care decurg din unele erori de proiectare, dand o garantie beneficiarului ca isi va
putea recupera daunele in astfel de situatii. Aceasta forma de protectie este obligatorie in
spatiul Uniunii Europene conditionand practica profesionala, dar care in Romania practic se
aplica inca sporadic.

Asigurarea profesionala se poate stabili direct intre un birou de arhitectura si o

societate de asigurari pentru o anumita lucrare sau pentru intreaga activitate a biroului
respectiv.
Un deziderat al OAR, materializat intr-o prima faza la Filiala teritoriala Bucuresti, este
cel al incheierii unei asigurari profesionale colective, de care sa beneficieze toti arhitectii cu
drept de semnatura care au cotizatia achitata la zi, in limita unui plafon de despagubire
rezonabil.
1.3.6 Raspunderea disciplinara
Membrii OAR raspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii 184/2001
(republicata), a Codului deontologic al profesiei, a hotararilor adoptate de forurile de
conducere ale OAR, precum si pentru orice abateri savarsite in legatura cu profesia sau in
afara acesteia si care aduc prejudicii prestigiului profesiei de arhitect.
Activitatea jurisdictionala a OAR este exercitata la nivelul filialelor prin Comisiile teritoriale de disciplina si la
nivel national prin Comisia nationala de disciplina, urmarind solutionarea urmatoarelor situatii:

- litigiile de natura profesionala dintre arhitecti membrii OAR privind concurenta neloiala,
nerespectarea dreptului de autor, plagiatul sau alte incalcari ale relatiilor colegiale asa cum
sunt definite prin Codul deontologic al profesiei de arhitect;
- sesizarile primite de la terti, nemembrii OAR (beneficiari, alte persoane fizice sau juridice)
care se considera lezate intr-un fel de activitatea profesionala a unui arhitect (conductor
arhitect) membru OAR, de regula pentru incalcari ale clauzelor contractuale, malpraxis, alte
abateri de la Codul deontologic sau ale legislatiei profesiei de arhitect;
- autosesizarea comisiei de disciplina in cazul unor abateri grave care afecteaza interesele
profesiei sau interesul public.
Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in Regulamentul OAR si se completeaza
dupa caz cu prevederile Codului de procedura civila.
Sanctiunile disciplinare care se pot aplica membrilor OAR sunt:
a - avertismentul,
b - votul de blam,
care se propun prin hotarari ale Comisiilor teritoriale de disciplina si sunt puse in aplicare de
catre Colegiul director teritorial;
c - suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a dreptului de semnatura,
d - suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a calitatii de membru al OAR,
care se propun de catre Comisiile teritoriale de disciplina, insusite prin hotarari ale Comisiei nationale de disciplina
si se pun in aplicare de Consiliul national al OAR.

Impotriva hotararii Comisiei teritoriale de disciplina prin care s-a aplicat una dintre
sanctiunile precizate la pct. a si b se poate formula contestatie la Comisia nationala de
disciplina in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. Impotriva hotararii Comisiei
nationale de disciplina se poate formula contestatie la instanta judecatoreasca de contencios
administrativ in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii.
In conditiile neinceperii procedurilor de judecare a abaterilor profesionale, aplicarea
sanctiunilor se prescrie in termen de doi ani de la savarsire.
In cazul in care instantele judecatoresti pronunta hotarari definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de
semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplica sanctiunea complementara a interdictiei de
exercitare a acestei profesii, o copie dupa dispozitivul hotararii va fi comunicat filialei teritoriale a OAR pentru radierea din
tabloul arhitectilor.

1.3.7 Semnatura de complezenta a unui arhitect (conductor arhitect) cu drept de

semnatura pe un proiect de arhitectura intocmit de catre o persoana cu alta calificare decat cea
de arhitect este interzisa, contravenind Codului deontologic al profesiei de arhitect si este
sanctionata disciplinar conform Legii 184/2001 (republicata) si Regulamentului OAR.
Conform Legii 50/1991 (republicata), intocmirea si semnarea proiectelor de arhitectura pentru autorizatia de
construire de catre alte persoane sau de catre alti specialisti decat arhitectii sau conductorii arhitecti cu drept de semnatura
constituie infractiune, pedepsita cu amenda penala sau cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani. In consecinta practicarea semnaturii
de complezenta se incadreaza juridic ca fapta care favorizeaza infractorul.
1.4 RELATIA ARHITECT- BENEFICIAR, CONTRACTUL DE PROIECTARE

1.4.1 Beneficiarul este orice persoana fizica sau juridica, institutie particulara sau
publica, cu initiativa in domeniul investitiilor in constructii, care apeleaza si beneficiaza
de calitatile creatoare ale unui arhitect.
Relatia arhitect - beneficiar trebuie sa fie un joc echilibrat, de parteneriat,
desfasurat cu respectarea competentelor fiecareia dintre parti, in avantajul noii
constructii care ii va reprezenta in mod specific pe fiecare.
Consideram ca fiecare beneficiar isi alege arhitectul corespunzator nivelului sau, cum
si fiecare arhitect isi are beneficiarii corespunzator modului sau de intelegere si de abordare a
problematicii profesionale.
In mod inevitabil este dezavantajos si pentru beneficiar si pentru conditia profesionala
a arhitectului abordarea colaborarii dintre cele doua parti la nivelul unei simple relatii de
prestari de servicii, redusa in unele cazuri numai la intocmirea formala a documentatiilor
pentru avizarea si autorizarea constructiei si care de cele mai multe ori nu au o mare legatura
cu lucrarea care se va executa sau este deja executata.
Este important ca beneficiarul sa fie receptiv la noutati, sa respecte misiunile arhitectului si sa aiba incredere in
propunerile si solutiile avansate de catre acesta, in calitate de specialist angajat in domeniu.

De asemenea este necesar ca arhitectul, pe langa competenta profesionala, sa

dovedeasca abilitatea si maiestria de a prelucra din punct de vedere arhitectural tema
beneficiarului, folosind modalitatile de prezentare cele mai expresive si mai lamuritoare, incat
cu tact sa-i expliciteze si sa-l convinga pe beneficiar de oportunitatea solutiilor propuse. Se
pot astfel evita situatiile, din pacate frecvent intalnite, cand arhitectul si beneficiarul gandesc
fiecare un alt obiect de arhitectura, neintelegerile de perceptie ale solutiilor avute in vedere de

catre arhitect iesind la iveala, uneori dramatic, numai in momentul punerii in opera a
proiectului.
De fapt, implinirea fericita a relatiei beneficiar - arhitect este conditionata de
concilierea armonioasa a pozitiilor celor doua parti, cea a beneficiarului manifestata pe fondul
determinarii financiare si cea a arhitectului sustinuta de conceptii profesionale, care daca nu au
puncte de convergenta cu aspiratiile si dorintele beneficiarului nu au sanse pozitive de
finalizare.
Abordarea atotstiutoare si aroganta a problematicii ridicate de conceperea si realizarea
unei constructii, atat de catre arhitect, ca principal specialist in domeniu, cat si de catre
beneficiar, datorita conditionarii materiale pe care o detine, conduce in realitate la ratarea
intentiilor ambelor parti, oricat ar fi de promitatoare la inceput.
Trebuie sa fim convinsi ca nici o 'casa frumoasa' nu s-a facut fara aportul hotarator al unui arhitect, in sensul plenar
al termenului, cum nici o creatie de arhitectura, oricat ar fi de indrazneata, nu s-a implinit decat prin increderea si sustinerea
materiala a unui comanditar.
Relatia dintre arhitect si beneficiar, in vederea elaborarii unui proiect pentru un obiect de investitie, trebuie
sa fie consemnata intr-un contract, care sa stipuleze toate obligatiile, drepturile si conditiile pentru
indeplinirea acestuia.

1.4.2 - Contractul de proiectare este rezultatul negocierii directe si libere dintre

arhitect (proiectant) si beneficiar si care trebuie sa stipuleze cel putin urmatoarele:
a - PARTILE CONTRACTANTE - proiectantul (general sau de specialitate) si
beneficiarul, cu mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora si anume: denumirea
biroului individual de arhitectura sau a firmei de proiectare si a firmei (dupa caz numeleprenumele) beneficiarului, adresele complete ale sediilor/domiciliului, numarul de inregistrare
la Registrul Comertului (dupa caz la Filiala OAR), codul unic de inregistrare, atributul
fiscal si contul bancar pentru fiecare din parti, numele - prenumele si calitatea
reprezentantului firmei/biroului de proiectare si ale beneficiarului (persoana juridica).
b - OBIECTUL CONTRACTULUI - cuprinde definirea cu claritate a investitiei pentru care
se elaboreaza proiectul (functiuni, amplasament-adresa, regim de inaltime, alte caracteristici
ale noii constructii sau ale amplasamentului), misiunile (serviciile) profesionale specifice si
suplimentare contractate de arhitect (proiectant), calitatea acestuia de proiectant general sau de
specialitate, proiectele de specialitate contractate (dupa caz arhitectura, structura, instalatii,
etc.), fazele de proiectare si continutul acestora.
In functie de complexitatea investitiei misiunile arhitectului, fazele de proiectare, continutul
proiectelor, a documentatiilor si altor servicii de proiectare contractate trebuie sa fie detaliate
intr-o anexa la contract, intocmita corespunzator cu continutul-cadru al fazelor de proiectare
detaliate in Capitolele 2, 3 si 4.
c - VALOAREA CONTRACTULUI rezultata din insumarea onorariilor de proiectare pentru
misiunile specifice (de baza), suplimentare si a altor servicii conexe proiectarii care fac
obiectul contractului si este exprimata in lei (RON) la care se adauga cota de TVA. In cazul
stabilirii valorii contractului in Euro sau USD se va preciza ca plata se va face in lei, la cursul
BNR din data facturarii.

Este recomandabil ca intr-o anexa sa se prezinte modul de calcul al valorii contractului,

cu specificarea explicita a includerii (sau dupa caz a neincluderii) in valoarea totala a
costurilor pentru documentatiile sau misiunile (activitatile) suplimentare sau conexe proiectarii
necuprinse in onorariul de baza, cum ar fi:
- amenajarile si decoratiunile interioare,
- proiectul de stereotomie,
- amenajarile exterioare constructiei,
- verificarea tehnica a proiectului,
- expertiza tehnica,
- studiul geotehnic, ridicarile topo si releveele (dupa caz),
- elaborarea PUZ sau PUD,
- proiectele pentru racorduri sau devieri de retele edilitare,
- intocmirea documentatiilor pentru avize/acorduri si autorizatia de construire si de
desfiintare (daca este cazul) si eventuala obtinere a acestora,
- intocmirea de materiale de prezentare, simulari video, machete, editarea de copii
suplimentare ale proiectului,
- asistenta tehnica,
- consultanta pentru alegerea terenului sau/si a constructorului, etc.
Valoarea de proiectare negociata cu beneficiarul nu poate fi mai mica decat cea
determinata conform onorariilor de referinta aprobate de catre OAR, prezentate
in brosura 'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI si ONORARII' .
In valoarea de proiectare contractata nu se includ taxele legale pentru obtinerea
avizelor/acordurilor si a autorizatiei de construire (desfiintare) a caror plata constituie o
obligatie exclusiva a beneficiarului.
d - TERMENELE DE ELABORARE SI ESALONAREA PLATILOR - se precizeaza
termenele de indeplinire ale misiunilor (servicilor) si fazelor de proiectare contractate corelate
cu esalonarea platii acestora.
e - OBLIGATIILE PARTILOR, MENTIUNI SI CLAUZE - care se refera la:
- conditiile de tema care trebuiesc respectate la elaborarea proiectului;
- obligatiile proiectantului privind asigurarea calitatii proiectului in conformitate cu
legislatia in vigoare;

- obligatia beneficiarului de a pune la dispozitia proiectantului documentele si actele de

natura juridica sau administrativa privind imobilul (teren/constructii) - copii dupa
dovada dreptului de proprietate asupra terenului, declaratii notariale, etc;
- respectarea termenelor de elaborare;
- conditiile si numarul de copii in care se predau documentatiile de proiectare
contractate;
- receptia lucrarilor de proiectare contractate;
- stabilirea cu claritate a obligatiilor proiectantului si ale beneficiarului privind
obtinerea avizelor si a autorizatiei de construire/desfiintare;
- obligatia arhitectului (proiectantului) de a sustine solutiile tehnice ale proiectului in
fata organismelor abilitate de avizare si autorizare, la solicitarea acestora, precum si de
a introduce in documentatiile pentru obtinerea avizelor si a autorizatiei de
construire/desfiintare a modificarilor si conditiilor impuse prin avizele exprimate; in
aceste conditii etapele din contractul de proiectare referitoare la elaborarea
documentatiilor pentru avize si ale proiectelor pentru obtinerea autorizatiilor de
construire/desfiintare PAC/PAD sunt de drept finalizate numai dupa obtinerea acestora;
- dreptul de autor al arhitectului asupra proiectului si limitele in care beneficiarul poate
folosi proiectul;
- obligatia beneficiarului de a plati lucrarile de proiectare contractate conform
graficului de esalonare a acestora;
- modul de asigurare a garantiilor de buna executie a lucrarilor contractate si
cuantumul acestora;
- penalitati pentru ambele parti in cazul nerespectarii clauzelor contractuale;
- confidentialitatea contractului;
- definirea cazurilor de forta majora;
- modul de solutionare a eventualelor litigii;
- modalitatile de modificare, completare sau de reziliere ale contractului, etc.

In cazul investitiilor din fonduri publice contractul de proiectare trebuie sa

respecte prevederile legale stipulate in OUG 60/2001 privind achizitiile publice si Ordinul
comun MFP 1013/6.06.2001 si MLPAT 874/12.06.2001 privind aprobarea Documentatiei
standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitii publice de servicii,
Anexa 1 - Sectiunea V - continutul cadru al contractului.
Pentru definitivarea unui contract de proiectare cu un partener privat se recomanda
consultarea modelelor din brosura'Exercitarea profesiei de arhitect - partea a I-a MISIUNI
si ONORARII' - Capitolul 4.
Finalizarea si predarea proiectului catre beneficiar se va consemna in proceseverbale pentru fiecare faza (etapa) contractata si respectiv facturata, care sa ateste

indeplinirea tuturor obligatiilor care reveneau partilor in conditiile stabilite in

contractul de proiectare.

Bun ziua,

A avea i eu o nelmurire legat de decontarea combustibilului n interes de serviciu. De i mi-am pierdut ceva vr
cutnd rspunsuri, nc nu m-am lmurit dac pot sau nu s decontez combustibilul consumat n interes de serv
Menionez c exercit o meserie liber i am BIA (birou individual de arhitectur) ce nu este nregistrat la Registrul
Comerului, avnd doar CIF, nepltitor de TVA. n cazul n care se poate deconta combustibilul, mai am o nelmur
dac clientul meu este persoan fizic, fam. X din comuna Y care dosete proiectarea Z..... cine mi tampileaz m
ordinul de deplasare i foaia de parcurs?
V mulumesc anticipat pentru rspuns!

Rspunde Citeaz

george-neaguModerator

Dat post: Joi, 1 Mai 2014, 11:41

online

25
1
Data nregistrrii:
Luni, 11 Aprilie 2011,
15:32

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

Chiar daca nu sunteti inregistrat la registrul comertului, tot trebuie sa tineti contabilitatea in p
simpla, aplicati prevederile art. 48 cod fiscal si depuneti D200.
Daca aveti auto proprietate personala si o folositi pe baza de contract de comodat si in intere
activitatii/afacerii, nu e nevoie sa completati foi de parcurs.
Din normele de aplicare ale art. 48 cod fiscal:
39^1.
.....
(2) Dac vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv n scopul desfurrii activitii, se
limiteaz la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) i (5) d
Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu excepia cheltuielilor privind amortizarea pentru ca
aplic regulile privind amortizarea prevzute n titlul II, dup caz. n cadrul cheltuielilor supus
limitrii fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecrui vehicul, inclusiv cele reprezent
impozitele locale, asigurarea obligatorie de rspundere civil auto, inspeciile tehnice periodi
rovinieta etc.

Subiect: Obligatii fiscale birou individual de arhitectura

Va rog sa ma-mi spuneti ce obligatii fiscale am pt un BIA? Ce declaratii trebuie sa depun pe parcursul unui an? Pl
impozit pe venit sau pe profit? Se face regularizarea impozitului la sfarsit de an? Am inteles ca trebuie sa am doua
registre. De unde se procura? Trebuiesc numerotate paginile si inregistrate registrele la Administratia Financiara?

Multumesc

Rspunde Citeaz

george-neaguModerator

Dat post: Luni, 15 Aprilie 2013, 13:53

offline

25
1
Data nregistrrii:
Luni, 11 Aprilie 2011,
15:32

Trebuie sa completati registrul jurnal de incasari si plati si registrul inventar. Le puteti achiziti
la unitatile/librariile unde se comercializeaza imprimate tipizate si apoi le inregistrati la admin
financiara. Registrul unic de control cumparat de la administratia financiara.
Veti fi platitor de impozit pe venit.
La infiintare veti completa declaratia 070, declaratia 220 cu venitul estimat pentru anul in cur
va va veni acasa decizie de impunere cu cale patru rate de plata a imozitului pe venit si pent
contributia la sanatate. Plata se va face trimestrial, pana pe 25 a ultimei luni din fiecare trime
Veti mai plati si contributie la pensie daca nu mai aveti incheiat in alta parte un contract de m
La incheierea exercitiului financiar, pana pe 25 mai anul urmator, veti depune declaratia 200
venitul concret realizat, ocazie cu care administratia financiara va face si regularizarea la imp
sanatate.

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

Dat post: Marti, 24 Iulie 2012, 10:59

Subiect: Eligibilitatea unui birou individual de arhitectur n vederea unei asocieri
Bun ziua!
Particip la o procedur ce are att proiectare ct i execuie de lucrri. n cadrul acestei licitaii voi merge cu un as
pentru activitile de proiectare.
Doresc s cunosc dac pentru un Birou Individual de Arhitectur se emite certificatul constatator (proiectantul mi
la dispoziie doar o dovad de nregistrare la Ordinul Arhitecilor din Romnia din 2002 ct i certificatul de nregis
n scopuri de TVA), asa cum mi cere autoritatea Contractant ct i certificatele fiscale privind plata contribuiilor
bugetul local i cel consolidat.

vlad nicolaeModerator

Dat post: Joi, 26 Iulie 2012, 17:12

offline

Din cate cunosc, orice persoana juridica care desfasoara o activitate economica de orice tip,
scopul obtinerii de profit, trebuie sa fie inregistrata sub forma de societate comerciala, perso
fizica autorizata, etc.
Cred ca cel mai simplu este sa ii cereti explicatii direct asociatului dvs. asupra formei de

inregistrare. Acesta le va da in cazul in care il intereseaza asocierea cu adevarat.

21
Data nregistrrii:
Luni, 7 Aprilie 2008, 15:00

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

alexandru_gr...Utilizator

Dat post: Marti, 7 August 2012, 10:03

offline

9
Data nregistrrii:
Miercuri, 24 Noiembrie
2010, 23:20

Profil utilizator

Bun ziua!
ntre timp am rezolvat problema solicitnd o clarificare autoritii contractante care m-a lmu
urmtorul rspuns:
Biroul Individual de Arhitectur va trebui s prezinte n locul Certificatului Constatator, urm
documente:
- Certificat eliberat de Ordinul Arhitecilor din Romnia, privind nregistrarea n Tabloul Arhite
i
- Actul de nfiinare a biroului individual de arhitectur.
Aceste documente sunt solicitate n conformitate cu Legea nr. 184/2001 privind organizarea
exercitarea profesiei de arhitect.

[Explicaii popularitate]

Buna ziua,
Sunt deductibile fiscal toate cheltuielile facute in cadrul legal, numai in scopul desfasurarii
normale a activitatii biroului, activitate conforma cu codul CAEN declarat si inregistrat la organul
care v-a emis autorizatia de functionare, numai daca aceste cheltuieli sunt probate cu documente
financiar-contabile intocmite, emise si inregistrate in contabilitatea Dvs. conform prevederilor
legale.
Pentru siguranta legalitatii activitatii Dvs. colaborati cu un contabil autorizat.
Cu stima,

Subiect: Functionare Birou Individual de Arhitectura

Buna ziua!

As vrea sa stiu daca un Birou Individual de Arhitectura (PFA-profesii liberale, impozit pe venitul real) poate avea
subcontractori, adica daca facturile emise de acestia sunt considerate deductibile de catre ANAF. Codul CAEN es

7111 - Activitati de arhitectura.

In general un arhitect este seful de proiect, el negociaza si semneaza contractul cu beneficiarul, el factureaza si
incaseaza intreaga lucrare, urmand ca din aceasta suma sa-si plateasca colaboratorii (ingineri de structura, instal
topo, experti diversi s.a., acestia avand alte coduri CAEN, in special 7112). Ar fi absurd ca fiecare specialist sa fac
un contract cu respectivul client. Pana acum activitatea se desfasura printr-un SRL, dar pentru a nu incarca pretu
cu TVA pentru persoanele fizice s-a optat pentru varianta unui B.I.A.
Multumesc!

Rspunde Citeaz

Subiect: Functionare Birou Individual de Arhitectura

Buna ziua!

As vrea sa stiu daca un Birou Individual de Arhitectura (PFA-profesii liberale, impozit pe venitul real) poate avea
subcontractori, adica daca facturile emise de acestia sunt considerate deductibile de catre ANAF. Codul CAEN es
7111 - Activitati de arhitectura.
In general un arhitect este seful de proiect, el negociaza si semneaza contractul cu beneficiarul, el factureaza si
incaseaza intreaga lucrare, urmand ca din aceasta suma sa-si plateasca colaboratorii (ingineri de structura, instal
topo, experti diversi s.a., acestia avand alte coduri CAEN, in special 7112). Ar fi absurd ca fiecare specialist sa fac
un contract cu respectivul client. Pana acum activitatea se desfasura printr-un SRL, dar pentru a nu incarca pretu
cu TVA pentru persoanele fizice s-a optat pentru varianta unui B.I.A.
Multumesc!

Rspunde Citeaz

ubiect: Chitanta de la birou individual catre societate

Buna ziua,

Am birou individual de arhitectura. Am o factura de 11.000lei. Pot taia chitanta ca sa incasez numerar, de la o soc
SA? Nu am facut pana acum niciodata si nu stiu exact procedura.
Multumesc foarte mult pentru ajutor,

Rspunde Citeaz

trandafir2Utilizator
offline

Dat post: Luni, 23 Septembrie 2013, 20:21

NU. Doar 5000 lei numerar, restul prin banca sau totul prin banca.

22
1
Data nregistrrii:
Miercuri, 12 Decembrie
2012, 13:48

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

ubiect: pfa arhitect stagiar

Buna ziua,
Momentan sunt angajat cu carte de munca la o firma de proiectare. Angajatorul mi-a cerut sa fac PFA. Problema
sunt inca in perioada de stagiatura, adica nu am drept de semnatura.
Pot sa infiintez PFA ca arhitect stagiar? Pe ce alt domeniu as putea sa activez ca PFA, mentonez ca am diploma
arhitect, iar pe cartea de munca am mai avut contract ca "designer industrial", nu stiu exact perioada.
Cu ce este diferit PFA de BIA (birou individual de arhitectura)?
Mmultumesc

Rspunde Citeaz

freeelisConsilier juridic

Dat post: Luni, 20 Iulie 2009, 17:20

online

10
281
Data nregistrrii:
Miercuri, 23 Iulie 2003,
00:00

Dreptul de semnatura ca arhitect se poate exercita in cadrul birourilor individuale, birourilor

asociate, societatilor comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform
Persoana care ndeplinete condiiile prevzute de lege poate solicita nscrierea n Ordin
Arhitectilor i nregistrarea n TNA, dup caz, printr-o cerere adresat preedintelui filialei ter
n raza creia domiciliaz.
Cererea se depune, n dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale i va cuprinde:
a) numele, prenumele i domiciliul solicitantului;
b) locul i data naterii;
c) elementele actului de identitate: seria i numrul actului, codul numeric personal, data elib
i organul emitent;

Profil consultantCere
consultan
[Explicaii indice rating]

d) indicarea diplomei care atest calitatea de liceniat n arhitectur: numrul, data de elibera
emitent;
e) indicarea sediului profesional unde solicitantul i exercit sau dorete s exercite profesia
f) modalitatea n care solicitantul dorete s i exercite profesia;
g) meniunea nscrierii anterioare n Ordin i nregistrarea n Tabloul Naional al Arhitecilor.
Cererea va fi nsoit n mod obligatoriu de urmtoarele acte care dovedesc mprejurrile su
menionate, depuse de ctre solicitant, ntr-un singur exemplar:
copie legalizat dup diploma de studii sau adeverin emis de instituia de nvmnt p
care se dovedete c solicitantul a promovat examenul de diplom;
certificatul de acordare a dreptului de semntura pentru cei care solicit nscrierea n Tab
seciunea drept de semntur;
copie de pe actul de identitate al solicitantului;
copie de pe actele de stare civil ale acestuia n cazul schimbrii numelui;
copie de pe certificatul de natere;
certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile nainte de data depunerii cererii;
n condiiile unei nscrieri anterioare n Ordin, un certificat, eliberat de filial teritorial n ca
solicitantul a mai fost nscris n profesie, privind situaia disciplinar i cauzele retragerii sau
ncetrii calitii de membru al Ordinului;
curriculum vitae;
dou fotografii, pentru legitimaia de membru al Ordinului;
copie dup dovada achitrii taxei de nscriere;
cetenii romni cu domiciliul n Romnia, care solicit primirea n profesie pe baz de dipl
eliberate de o instituie de nvmnt superior din strintate, vor depune i dovada echival
diplomei n condiiile legii.
Arhitectul care i schimb domiciliul are obligaia de a solicita transferul n filiala teritorial d
unde domiciliaz printr-o cerere adresat n scris preedintelui filialei respective, n termen d
maxim 30 de zile de la schimbarea domiciliului.
Rspunde Citeaz

ContSters209...Utilizator

Dat post: Luni, 20 Iulie 2009, 17:30

offline

Nu iti poti face BIA daca esti inca stagiar, poti doar sa te faci alt tip de PFA. Cu toate astea, a
de PFA nu iti va folosi la obtinerea dreptului de semnatura, deoarece nu iti vei indeplini stagi
Angajatorul tau nu cunoaste legea profesiei voastre, poate ar fi bine s-o citeasca.

Data nregistrrii:
Miercuri, 14 Iunie 2006,
11:58

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

Rspunde Citeaz

pinkpantherUtilizator

Dat post: Luni, 20 Iulie 2009, 18:26

offline

Daca inteleg bine BIA este acelasi lucru cu PFA pentru arhitecti, deci neavand drept de semn
nu pot face PFA.

2
Data nregistrrii:
Joi, 16 Iulie 2009, 21:24

Atunci ar fi posibil sa raman angajat (pentru stagiatura de arhitect) si in acelasi timp sa fac P
designer industrial si sa colaborez cu aceeasi firma?
Multumesc mult

Profil utilizator
[Explicaii popularitate]

Rspunde Citeaz

freeelisConsilier juridic

Dat post: Luni, 20 Iulie 2009, 18:28

online

Exista aceasta posibilitate, intrucat o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica
autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeni
si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

10
281
Data nregistrrii:
Miercuri, 23 Iulie 2003,
00:00

Profil consultantCere
consultan
[Explicaii indice rating]