Sunteți pe pagina 1din 477

HATATIAS CARP

CARTEA
NEAGRA

FAPTE

DOCUMENTE.

$1

3.14a

'n

,
.

f,

*17'

SUFERINTELE EVREILOR

DIN ROMANIA

rr

1940

94

L---;

1944

nr

.1,,

B,

te,

...f

kl,,M
;

1941
.7

- .

Al
4

K.

41'

7.

V4`1

3,

".t

www.dacoromanica.ro

4.`

I.

MATATIAS CARP

CARTEA. NEA.GRA.
SUFERINTELE
EVREILOR DIN ROMANIA
1940 - 1944

Vol. III

TRANSN1STRIA

SOCIETATEA NATIONALA DE EDITURA

5I ARTE GRAFICE ..DACIA TRAIANA"


RUCURE;TI - Ur. SARINDAR Hr. 6-7.9

1 947,

www.dacoromanica.ro

Copyright by Matatias Carps Bucharest 1947

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI
Acest volum cuprinde o inlinfuire de fapte

si documente, care permite o reconstituire


apropiata de realitate, a tragediei traits de
evreii deportafi $i de evreii localnici, in provincia de peste Nistru. Deoarece insa depor-

tarea in Transnistria a fost concluzia unel


vaste acfiuni de crime si prigoana, desfasurata cu mutt timp inainte, in teritoriile afectate mai tarziu de deportari masive (Bucovina, Basarabia si Jud. Dorohoi), era firesc

ca cercetarea sa imbrafiseze, in intregime,


aceasta acfiune.

Volumul este imparfit in 7 capitole, fie care capitol avand la rindul sau ate 2 diviziuni. Una de cronologie istorica, inregistrare pure $i simple a faptelor si masurilor
de prigoana, iar cealalta, insiruire de documente pe cari se sprijina cea mai mare parte
a afirmarilor din prima diviziune. Documentele au fost numerotate.

Pentru usurarea cercetarii, au fost men tionate, intre paranteze, la sfarsitul paragrafelor din cronologiile istorice, numerele documentelor pe cari se spri Ana si cari cornplecteaza paragraful respectiv.
Capitolul V cuprinde si o a treia diviziune.
de cronologie legislative, in cadrul careia
sunt rezumate toate dispozifiunile legale sau
quasilegale, hotarite prin decrete-legi sau deciziuni ministeriale, aplicabile exclusiv evreilor deportali.
Documentele publicate au fost reproduse,
parte dupe fotocopii, dar cele mai multe dupe
acte originate. Cateva documente au fost reproduse dupe copii simple, dar numai dupe o
foarte serioasi verificare, ce a dus la deplina
convingere asupra autenticitifii lor.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA ISTORICA

Cel de al doilea razboi mondial a rezervat istoriei civilizatiei, asr


pectele cele mai degradante ale sufletului omenesc. Era de asteptat.
Orice razboi, poarta intr'insul germenii blestemati ai salbateciei onenest. 0 Incaierare prelungita in timp si spatiu, o Inclestare generals
care pune fats In fats, dusmania si Inversunarea mai multor civilizarji
ce-si disputa Intaietatea in lume, e firesc s trezeasca instincte ancestrale cari, deslantuite fara de control, darama si distrug fara indurare.
Deja primul razboi mondial prezentase oribile Inf.atisari ale ticalosiei
la care se poate coborl omul secolului XX, cu deosebire teutonul. E suficient sa fie amintite distrugerile comorilor culturale dela Louvain sau
Reims,. prigoana Impotriva populatiei civile din teritoriile ocupate, deportarile din Belgia si Franta de Nord, uciderile de prizonieri, razboiul
cu gaze si atatea altele.

Era de presupus ca o noui convulsiune genera15, care va folosi


toate perfectionkile stiintifice, va Intrece in cruzime si barbarie, tot
ce Inregistrase pAna atunci istoria razboaielor. Toate scrierile de specialitate, ap5rute in scurta perioada de aparenta liniste, dela 1920 la
1939, anuntau, unele cu groaza, altele cu trufie, caracterul neindurat
al viitorului razboi. Nici una nu a putut Insa impinge atat de departe,
imaginatia, ca s infatiseze dinainte, Infioratoarea realitate pe care
omenirea a trait-o intre anii 1939-1945.
Victima principals a acestei deslantuiri de salbatecie, a fost massa

evreeasca din Europa, Incaputa sub ocupatie sau influents prmana.


Prin proportia pierderilor, poporul evreu ocup5 locul Intai pe scara
jertfelor (63% raportat la cei 9.500.000 evrei europeni)1); prin num5rul victimelor el se aseaza In randul al doilea, dup5 popoarele sovietise, iar prin suferintele Indurate, Intrece tot ce istoria tuturor popoarelor si tuturor vremurilor, poate povesti.
Este de prisos a se repeta ad, intelesul infricosator al maruntelor
notiuni geografice, cari de acum incolo, vor constitui imense capitole
de istorie: Drancy, Belsen, Buchenwald, Theresienstadt, Auschwitz,
Maidanek, etc. Printre ele se aseaza, la loc de frunte, Transnistria.
Nici o harts sau manual de geografie al Ucrainei, al Rusiei tariste
1) Memento Statistic vol. II, pag. 17. (Ed. Congresul Mondial Evreesc)

7
www.dacoromanica.ro

sau al Uniunei Republicelor Socialiste Sovietice, nu mentioneaza vreo

provincie, giibernie, judet sau raion, cu acest nume. Notiunea geografica Transnistria, nu a existat Inainte de Iu lie 1941 $i fireste c nu
va mai apare niciodata, in viitor. Cu pretul unui nesfarsit sir de ne-

spuse suferinte si peste mormantul catorva sute de mii de evrei, Transnistria va ramane numai un oribil capitol de istorie.

Sub acest nume a fost cunoscut5, timp de 3 ani, o parte a Ucrainei, o fasie de pamant bogat si roditor, ce se Intinde dela malul Matii
Negre spre Nord, scaldata de o parte $i de alta, de apele Nistrului $i
Bugului. Teritoriul a fost incredintat guvernului roman al lui Ion Antonescu, spre administrare $i exploatare.
Pe p5mantul acesta, s'au desf5surat cateva secole de viata $i durere evreeasc5. Acolo s'a preumblat mistica d5t5toare de n5dejde a lui
Bal Sem, al carui jilt in sinagoga din Sargorod, a fost ocrotit cu evla-

vie de evreii deportati, chiar in clipele in cari moartea ii ameninta

din toate partite. De acolo a ales Salom Alechem o bung parte din eroil

sai, dintre cari unul, Toivie Laptarul, s'a nascut $i a trait pe ulita ingusta a Sargorodului, care-i poarta .astazi numele. Pe acolo au trecut Biluistii, croind intaiul drum al renasterii nationale evreesti.' Tot
acolo, la Odessa, orasul eel mare al Transnistriei, s'a desvoltat unul
din cele mai puternice centre spirituale evreesti, din care au rasarit
Haim Nachman Bialik, Achad Haam, Mendala Mocher Sfurim, S. M.
Dubnov, M. Usiskin $i toga acea stralucita pleiada de ganditori gf
scriitori, grupati in jurul revistelor Hasiloach gi Haolam.
Dar tot acolo s'au scurs decenii de grea suferinta evreeasca. La
dArsitul secolului al XIX-lea, oligarhia tarista, cauta in pogrom $1 prigoana antisemita, un reazim Impotriva ideilor si actiunilor democratice, cari deschideau, din ce in ce mai temeinic, drumul spre deplina

realizare. Incepand dela 1881, tot vestul, dar mai cu deosebire sudvestul Rusiei, au fost un focar, permanent Intretinut, de salbateca ura
antisemita: Podolia, din care o parte va deveni peste 60 de ani, blestemata Transnistrie, a cunoscut atunci pogromul din Odessa, continuat
In anul urmator (10 Aprilie 1882), cu marele pogrom din Balta, unde
peste o mie de gospodaril evreesti au fost devastate $i cateva si.tte de
evrei, b5tuti, chinuiti sau omorIti. In 1900, s'a desf4uraf din nou un
pogrom la Odessa $i peste ativa ani (1905), In acelas oras, un masacru
din cele mai sangeroase. In sfarsit, in 1917, evreii din aceleasi locuri
au trebuit s5 mai indure pogromurile lui Petliura (Odessa, Balta, Crivoie-Ozero, etc.).

Aurora timpurildr noui, s'a al-Mat dup5 aceea luminoas5 $i Okla


de speranta. Aproape un sfert de secol, evreil dintre Bug $l Nistru, an
trait ca oameni intre oameni.
Ceva mai ap5sati, iri linigte relative $1 superficia15,
Intrerupta
mereu de violente $i sangeroase manifestari de ur5 ale drojdiei, tncurajata de conducerea superioara romaneasca
au trait evreli de din,
cone de Nistru. RAzboiul criminal at lui Adolf Hitler $i Ion Antonescu,
a readus si multiplicat la infinit, durerile trecutului. Ei au cetropit
p5mantul acesta, 1-au botezat Transnistria gi 1 -au destinat a 11 mcir.mantui populatiei evreesti locale $i al celei din Romania. In buns parte,
8
www.dacoromanica.ro

planurile for scelerate, au lost implinite. P5mantul Transnistriel acopera astazi Intreaga populatiune evreeasc5 gisit5 la Odesa, in Octombrie 1941, de armatele lui Ion Antonescu gi o InsemnatA parte a local nicilor evrei din satele Si targurile provinciei. Tot acolo au r5mas osemintele a dou5 treimi din deportatii evrei isgoniti din Romania in anii
1941 *i 1942, dup5 ce o jumatate din evreii ce tr5iau in regiunile afectate mai tarziu de cleporfari masive (Basarabia, Bucovina *i jud. Dorohoi), fusese ucis5 inainte de 1 Septembrie 1941.
La aceste rezultate oribile, incheiate in prim5vara 1944 In jurul
num5rului de 350,000 morti, s'a ajuns prin asasinate, masacre, actiuni de exterminare, regim s5lbatec de prigoan5, tortur5, jaf, mizerie,
boala $i foame. Metodele de ucidere au fost deosebit de variate *i au
cuprins aproape tot ce a n5scocit mintea omeneasc5 in aceasta privinta,
din evul antic pan5 la Hitler. Incepand din Iunie 1940 pans to Martie
1944, evreii din Basarabia, Bucovina, jud. Dorohoi *1 mai tarziu evreii
din Transnistria, au murit prin Impu*care, spanzurare, otravire, 'Mee,
c5s5pire, crematiune, infometare, epidemii necomb5tute *i boli neingrijite, istovire prnvocat5, tortur5 pang la expiere sau pang la sinucidere. Trebuie subliniat c5 nu au fost folosite camerele de gaze sau
crematoriile perfectionate, nici experientele *tiintifice de vivisectiune,
inocul5ri de viruse, rezistente la temperaturi maxime etc., dar se
cuvine a se aminti ca Romania este o tars de civirzatie recent5, inc5
iiiapuibta In report cu centrul european al culturil germane.
De*i purtau semnele specif ice intreprinderilor fasciste germane
cinismul si perfidia In conceptie, secretul in preg5tire gi brutalitatea
in executie
toate initiativele in legatura cu deportarea *i exterminarea evreilor, au fost opera fascist5 romaneasea. Este adev5rat ca
multi din ace*ti nefericiti, Au Cazut victime ale s51b5teciei nemte*th
Este' just e5 trebuiesc remarcate unele deosebiri In metode *i stab lite
unele hotare to temp, peste cars autoritAtile romane*ti, maxi *1 mice,
n'au mai trecut decal in mod cu totul sporadic. Dar suferintele celor
aproximativ 450.000 de oameni, dintre cari 350.000 au murit, nu s'au
produs la cerere sau sub presiune german5. Masacrele din Basarabia
*i Bucovina din Iu lie *I August 1941, cari au dat cel mai mare contingent de uci*i, au fost executate de armatele cotropitoare. In randul acestora se g5sea *i armata a XI-a german5 a Generalului von Schobert,
dar sectorul sau de Inaintare a fost limitat la ratimea judetului B5Iti.
Pe restul frontului, dela Ceremu* la D'un5re, au operat numai soldati
*i Merl ai armatei romane. Peregrin5rile ucig5toare din nordul Bucovinei gI Basarabiei, tnchiderile in lag5rele dela Edineti, Secureni,
Vertujeni gi narcule*ti precum *i toate deport5rile din toamna 1941,
au fost cerute de Mari le Unit 5t1 ale armatei romane, aprobate de autorit5tile superioare civile *i executate de politia *i jandarmeria fomaneasc5. Regimul de jaf *I teroare dinainte de deportare, cat *1 cel
din Transnistria, a fost conceput si aplicat de autoritati romane*ti (Guvern5minte, Prefecturl, Preturi, Prim5rii *1 toata ierarhia jandarmereasc5). Atmosfera de continua ap5sare *i permanent5 amenintare, a
izvorat din tndemnuri superioare romane*ti *i din voita deslantuire de
ura, pornita odata cu r5zbolul.

9
www.dacoromanica.ro

Numai doua etape ale tragediei transnistriene, au fost dominate de


vointa germana: mar:le actiuni de exterminare din Transnistria in 1942
si 1943 si deportarile din vara si toamna 1942.
Anul 1942 a marcat apogeul puterii militare si politice germane,

dar a cunoscut si marea turnanta a razboiului, care a insemnat Inceputul prabusirei totale a regimului fascist. Cand stapanirea teutona se
Intindea dela Brest la Voronej si dela Narvik la Tobruk, cand varful
rile armatelor germane se apropiau victorioase de Marea Caspica,
Volga si Nil, cand mentalitatea hitlerista se insinuase adanc fn gandirea europeana, difuzand si infuzand pretutindeni acea psihoz5 bolnava
si barbara a superioritatii de rasa, conducerea national- socialists a hotarit sa implineasca Inca unul din paragrafele programului s5u: exterminarea totala a populatiei evreesti din Europa. Evreii din Romania
erau cuprinsi si ei in acest program.
Operatiuni vaste erau in curs de executare, in toamna 1942, in
Franta, Belgia, Olanda, Slovacia, Austria, dar mai ales in Polonia,
Bielorusia si Ucraina. Cea mai apropiata de frontierele Romaniel, a
fost actiunea de exterminare din regiunea Camenetz Podolsk,
Stanislaw
Horodenka
Colomeia, care a nimicit Intreaga populatie
evreeasca din imprejurimi. Ramificatiile ei s'au prelungit pana in
margInea Transnistrei, in regiunea Bar
Ialtuska unde, alaturi de
cateva mii de evrei localnici, au cazut victime si multi evrei deportati
din Romania. Mai dureroas. pentru acestia d'n urma, au fost actiunile de exterminare din regiunea Bugului de mijloc (Ga'sin-Cransnopolsk-Nemirov-Mihailovka-Tarasivka). 0 parte a vict-melor de aici,
au fost culese de nemti din lagarul Peciora, din cel de. la Cariera de
piatra Ladijin (3000 Intr'o singura zi), din ghettourile Tulcin, Bersad,
etc. In principiu, acest sector era sub autoritate exclusive romaneasca.
Datorita insa freneziei de ura antisemita, dar mai ales complexului de
inferioritate al autoritatilor romanesti, cererile germane de a li se
preda masse Intregi de evrei, nu intampinau rezistenta. Nu s'ar putea
afirma categoric Ca a fost aci o actiune dinainte conceputa, in cadrul
careia, rolul autoritatilor romanesti era de a aduce evraii, iar cel al
trupelor SS si al organizatiei Todt, de a-i omori. Dar faptele s'au -petrecut tocmai asa si desfasurarea for subliniaza caracterul criminal al
complicitatii necesare. Autoritati superioare romanesti (Guyernamantul
Bucovinei) au trimis aici pe evrei, organe infer'oare romanesti (prefecturi, preturi, legiuni de jandarmi), i-au predat la cerere ysi fare
opunere, nemtilor, iar acestia i-au exterminat in cadrul unor actiuni
organizate dupe modelul national-socialist, Incepute de Indata si prelungite pana in primavara 1944.
Un alt sector din Transnistria in care, din cauza aceluias complex
de inferioritate, autoritatea germana se. exercita nestayilita, era in juRastadt, unde
Vasilinovo
detul Berezovca, in regiunea Mostovoi
functiona un important Stat-Major al trupelor SS. Autoritatile romanesti au socoft ca acolo e eel mai potrivit loc pentru evacuarea supravietuitorilor evrei din Odesa si pentru deportarea primului lot de evrei
din Vechiul Regat si Ardeal, Nici de data asta, nu se poate presupune o
coniventa prealabila romano-germana. Dar faptele se aseaza in acelas

I0
www.dacoromanica.ro

cadru criminal. Guvernatorul Transnistriei a ordonat la 7 Ianuarle 1942


internarea evreilor din Odessa
cca. 20.000 oamani
in ghetoul Slobotka si dealungul lunilor Ianuarie gi Februarie, jandarmeria romaneasc5 i-a evacuat in regiunea Mostovoi. Incepand din luna Martie trupele

SS 1-au preluat succesiv, in grupe de cateva sute gi i-au exterminat


In cadrul unor actiuni cari s'au prelungit pang in toamna. Tot asa, Conduc5torul Statului Roman, Ion Antonescu, a ordonat la sfarsitul lunei

Julie 1942, deportarea in Transnistria a unui grup de catexa sute de

evrei din Vechiul Regat si Ardeal cari, In Decembria 1940, solicitaser5


Legatiei Sovietice, viza de intrare in U. R. S. S., Ministerul de Interne
i-a axpediat, la inceputul lunei Septembrie, In regiunea Mostovoi
unde, abia sositi, au fost ceruti ni predati trupelor SS, cari i-au ucis.

Cu totul altfel s'a deslasurat in toamna 1942, cea de a doua in-

cercare germana de aplicare a programului national-socialist in Roma-

nia. Pe agenda hitlerist5 figura atunci exterminarea total5 a intregel


populatii evreesti, ce se mai alla in viat5, sub puterea guvernului roman.

Injonctiunile naziste, strecurate mai intaiu in umbra cabinetelor


capitonate, desvaluite apoi, cinic 91 trufas, prin presa germana din Bucuresti si strainatate, n'au Intampinat la Inceput vreo rezistent5. Dimpo-

triv5! Au avut din capul locului aprobarea lui Ion Antonescu si au c5p5tat curand colaborarea necesara a organelor romanesti, indicate prin
natura for s5 execute operatiunile: Mare le Stat Major al Armatei si
Ministerul Afacerilor Interne. Dar dup5 trimiterea primelor loturi in
Septembrie si Octombrie si tocmai atunci and era totul pregatit pentru
proprima deportare masiv5
cea a evreilor din Ardeal si Banat
nehot5iectele germane s'au lovit de specificul birocratic romanesc
si astfel acfire, lancezeala, interese m5runta si oarecare omenie
tiunea a fost Intaiu amanata, iar mai tarziu, definitiv abandonat5.
Esecul acestei Incerc5ri, a fost una din primele infrangeri suferite
de politica hitlerist5. Nu se poate presupune ca guvernul roman ar fi
voit aceasta infrangere, dar este adev5rat c5 a consimtit-o, asezanduse prin aceasta, el Insusi, in randul Invinsilor. Este ciudat faptul ca acest moment din toamna 1942, eel mai periculos din istoria evreilor din
Romania, a marcat inceputul miracolului, care a salvat viola a 350.000
dintre ei.
S'a vorbit mult despre acest miracol. S'au facut t.nsa numai simple
constathri superficiale, ar5tandu-se c5 in timp ce In toat5 Europa, exterminarea evreilor s'a Infaptuit total5 sau in proportii uriase, In Romania a limas in vial5 o massy compact5. Constatarea esta exacta dar

nu apare chiar atat de miraculoas5 decat gratie unui calcul artifi-

cial, dac5 socoteala este aplicat5 exclusiv la populatia evreeasca din


Vechiul Regat, Transilvania si Banat.
In aceasta ipotez5, proportia victimelor este de cca. 10 la sut5.
Dac5 ins se face o socoteal5 just5, raportat5 la toti evreii ce se g5seau
Intre 1941-1944 sub Duterea pi autoritatea guvernului roman, proportia celor ucisi trece de jum5tate, ceeace numai este miraculos ci deadreptul Infior5tor.

Cercetarea istorica merits Ins5 s fie facut5, dac5 nu pe procente,


pe cifre absolute. La eliberarea Romaniel de sub .tirania fascists, au
II

www.dacoromanica.ro

Camas In viat5 cca. 300.000 evrei intre granitele (aril i alti cca. 68.000;
in afara teritoriului national. Acesta e miracolul.

Elementele cari au concurat la atingerea acestui rezultat, au fost


multiple si variate. Cele mai de seams, par a fi urm5toarele:
1.
Romania nu a fost o Ora de ocupat:e military germani.
2.
Economia nationals romaneasca, nu se putea dispensa de serviciile evreilor.
3.
Caracterul i temperamentul inegal al principalilor conducatori romani, a fost susceptibil de ovaieli si influente.
Opinia publics romaneasca, nu s'a adaptat decal sporadic i
4.
temporar, ideilor i mai ales metodelor fasciste.
1. State le suverane, adepte sau supuse nouel ordine europene ",
s'au grupat in mod natural, in dou5 categorii deosebite:
a) State sub ocupatiune militar5 germana, din care au facut parte
Franta, Belgia, Olanda, Norvegia, Cehoslovacia, Austria, Iugoslavia,
Albania, Grecia, Polonia, Bielorusia, Ucraina, iar mai tarziu Italia (Septembrie 1943) si Ungaria (Martie 1944).
b) State sub influent5 politic5 lerman5: Romania, Finlanda sI Bulgaria. (Danemarca a avut o situatiune.intermediar5).

In prima categorie de state, national-socialismul a putut lua ho-

tAriri directe, executate fie prin organele sale, fie prin organe nationale
colaborationiste, in solda sau sub ordinele Gestapoului. Actiunile de deportare sau exterminare, nu depindeau de nici un consimt5mant sl nu
puteau intampina vreo opunere. Programul s'a aplicat integral, f5r5 intarzieri, fare aman5ri, far5 sov5ieli, Bra' indurare. Exceptiunile s'au datorat numai curajoas,lor initiative individuale, sprijinite larg si bine

voitor, de actiunile de rezistent5 nationals. In Italia si Ungaria, prigoana impotriva evreilor a avut la inceput, aspecte parde si platonice
si nu a devenit ucigatoare, deck dup5 ce s'a produs efactiv, ocuparea
Militar5 german5.

Romania si Bulgaria au suferit Influent5 politic5 german5, aproplata de starea de vasalitate, dar au p5strat unele aparente de suveranitate. In sectorul economic si in cel al politicel rasiale, s'au putut
opune rezistente. Uneori chiar, se acordau compensatiuni rasiale pentru
refuzuri economice. Deaceea, in Romania, opera de prigoan5 pi exterminare a evreilor, s'a limitat la ceeace a executat Initiativa romaneasca,
cu sporadice interventii germane. Dac5 a ajuns la proportli insp5iman.

Moue

pi cu rezultate funeste, aceasta se datoreste de o parte preg5tirii psihologice dealungul a dou5 decenii, a unei generatii bolnave, in-

curajat5 in rit5cirile ei de ps,mdodemocratia romaneasca iar de alt5


parte, indemnurilor de ur5 pe cari conducerea dictatorial5 a statului
roman, le-a propagat pentru a impodobi inceputurile r5zboiului sfant'v.

In Bulgaria, unde au lipsit aceste ekthente, prigoana antisemit5 cu


caracter hitlerist, a adus suferinte serioase, dar nu a f5cut decat
putine victime.
2. Economia national5 romaneasca dinainte de 1940, era debitoart
spiritului de initiative, priceperel si energiel evreesti. Este o buns parte
de adev5r in sustinerile antisemite de atunci. e5 in posturile economice
de comand5, in cele de specialitate technics ca pi in cele de muncS bru12

www.dacoromanica.ro

t5, evreii figurau tntr'o proportie serloas5. Parunderea for acolo, departe insa de a fi rezultatul unei actiuni de acaparare, a fost o opera de
creatie. In afara de sectorul agricol, in care accesul evreilor nu a fost
posibil deck dupa emanciparea din 1919, In toate domeni le economice
financiar, industrial si comercial evreii au fost pionierii cars, uneori
au suferit riscurile intiativei si alte on au cules roadele perseverentei.
Era natural ca in aceasta situatiune, ei sa devin5 indispensabili pentru
buna functonare a vietii economice. Importanta acestui fapt, nu a sesizat-o conducerea superioar5 romaneasc5 in timpul nebuniei legionare,
.dar a simtit-o In preajma si in cursul r5zbolului, cu deosebire dupa brus-

ca dislocare din Bucovina. Deaceea Fara a marturisi adevarul, continuand legiferarea de eliminare, guvernul Antonescu a pastrat o parte
din evrei In complexul economic si a sovait Iii fata hot5ririlor de total5
exterminare.
Conduckorii romani In puterea drora a stat viata gi moar3.
tea evreilor din Romania, au fost Ion Antonescu. Conduckorul Statului, Mihai Antonescu, presedintele interimar dar efectiv, at Consiliului
de Ministrii si General C. Z. Vasiliu, subsecretar de stat at Politiei gi
Ordinei Pub lice.

S'au Indrcat toll de *ate grele, fat5 de Cara gi fats de massa


evreeasca. Dar alaturi de pacate, n'au avut Insusirile necesare conduc5torilor de popoare la riscruce de istorie. Le-a lipsit mai cu seams,
credinta intr'un ideal si statornicia intr'o credint5.
Ion Antonescu a fost un smintit, in felul lui Mussolini si Hitler,
f5r5 calit5tile de conducator ale primului, Vara vointa de otel a celui din
urma. A fost un om eau si tin dusman al oamenilur. I-a dusrrfanit to
special pe evrei, nu din convingere, ci pentru c5 g5sea in antisemitism,
o canalizare a sentimentelor sale de ur5. Nu 1-a iubit nici pe nemti. S'a
Intov5r5sit cu ei, le-a jertf it sangele, bunurile si onoarea t5rii, j-a servit
cu criminals loialitate, numai pentruc5 prin ei putea sa-si satisfac5 orgolioasele ambitii de grandoare gi putere.
A fost un superficial, cu o foarte redusa capacitate de gdndire, un
vanitos gi un impulsiv. Deaceea se 15sa influentat si In bine si In rau, putand trece cu deosebita usurinta dela o hot5rire, la alta contrazic5toare.
La procesul sau, Ion Antonescu a declarat: Dac5 evreii din Roma-

nia mai traesc, traesc datorit5 Maresalului Antonescu". Afirmatia este


cel putin incomplect5. Ea poate reprezenta adevirul istoric, numai sub
forma urmatoare: dintre evreii, romani sau sovietici, aflati sub puterea
sa, Jon Antonescu a lisat In viata vreo 350.000 dupa ce a ucis, aproape
sau peste, 350.000.
Mihai Antonescu a fost un arivist norocos, pe care imprejur5rile
1-au asezat in varful piramidei, de uncle
lipsit de pregatire si de Insusiri sufletegi
era fatal s5 se pr5v5leasca pan5 in fata plutonului de
executie. Mai putin loial deck Ion, mai rafinat deck dansul, gi-a vandut nemtilor si sufletul gi tara si 1-a servit cu credinta, atata vreme cat
a crezut in puterea gi invincibilitatea lor. I-a p5r5sit, Incetul cu Incetul,
de Indata ce si-a dat seams ca stint vulnerabill.

Este poate adev5rat5 mirturisirea sa, reiterata $l in cursul riz13

www.dacoromanica.ro

boiului si dup5 eliberare, Ca nu a fost niciodata antisemit. In acest caz


apare mai josnica gi apasa mai greu peste memoria lui, atitudinea din
prima parte a r5zboiului, and a fost unul din principalii factori care
a declansat Itra s5lbateca sf ucigatoare, izvor si imbold al masacrelor de
atunci. P5catele de atunci, nu le-a putut rascumpara mai tarziu and
dupa vizita la Vatican din toamna 1943, care i-a lamurit perspectivele
a Incercat s5-si usureze constiinta si raspunderea, Inlaturand unele
diin masurile de. prigoana antisemita, ImpiedicAnd altele, ba chiar salvand o seams de vieti evreesti, In specal a celor fugli d'n Unvar.a.
Generalul C. Z. Vasiliu (Picky), vigilentul ministru al politiei, a fost
un om banal, cu p5catele si sl5biciunile tuturor oamenilor. Vicios, afemeiat, lacom de bani, si-a modelat sentimentele gi atitudinea NO de
evrei pe o scars ascendents gi descendents, intre loialitatea pentru Ion
Antonescu si interesele sale personale. Mai putin fioros deck Inaintasul
situ, Generalul Ion Popescu (Jack),
peste faptele caruia moartea a
generalul Vasiliu a justificat la Inceput n5dej
asezat valul uit5rei
diile pe cari cei prigoniti le puseser5 Inteansul, la Insc5unarea sa din
Ianuarie 1942. Cateva luni mai tarziu, in toamna 1942, a fost executorul implacabil al planului nazist de exterminare totals a evreior din
Romania.
4.
Opinia public5 romaneasca
redusa, atat In timpul pseudodemocratiei ca si al dictaturei, la mica burghezie or5seneasca, cu eliminarea totals a masselor muncitoresti si taranestia urmat o evolutie
cludata si specific5, In perioada dela 6 Septembrie 1940 la 23 August
1944. L'a acceptat insufletita pe Ion Antonescu, a suportat
In genere cu indiferenta dar si cu oarecare de6gust
nebun.a legionar5; nu
a volt r5zboiul, dar nici nu i-a rezistat. Antiseinitismul romanesc, traditional dar exclusiv politicianist, n'ar fi capatat niciodat5 caracterul exploziv Ai funest, cu toata munca de 20 de ani a tmei generatii desorientate, indcmnata de afara si incurajata d n5untru, de toate formatiunile politice cari s'au succedat la conducerea Writ
Razboiul a surprins aceasta opiaie publici Inainte de a fi transformat in ura, tendintele sale antisemite. N'a Intarziat s'o fac5. Din Iun e
0115 in Noembrie 1941, manifestarile de duwnanie au fost din ce in
ce mai accentuate. Nici o repulsiune in fata masacrelor s5lbateee -uneori chiar participare activa,
boicct economic si social, dispret
pentru convoaiele de evacuati, dispret pentru grupurile de evrei goniti
cu lopetile sb tarnacoapele In spate, to munca de fobs obstesc, insulte
gi violente pentru evreii insemnati cu steaua galben5, indiferenta ba
cluar insufletire, pentru deporthrile din toamna 1941. Dar ura aceasta
dehordanta, era factice. Ea a atins punctul culminant In Octombrie
1941, and Antonescu a pus in miscare tot aparatul de propaganda,
pentru a da o justif.care crimelor de !Ana atunci si imbold pentru
cele urmatoare. In momentul acela opinia publics a crezut toate palavrele, ultimele ezit5ri au sucombat si ura a cuprins aproape unanimitatea.
Doug luni mai tarziu Insa, grupurile de evrei scosi s curete zapada de pe strazi, erau Intampinate cu paine si mancare cal& Desumflarea a mers mai lent decal pornirea dustnanoasa, pastrand totusi un

J4
www.dacoromanica.ro

ritm suficient pentru ca in toamna 1942, opinia publics s nu r5mana


indiferenta in fata actiunei de exterminare tota15. Reactiunea bunului
simt al poporului a adus sovAiala si amanarea din banala si totusi istorica sedinta a Consifului de Ministri d.ri 13 Octombr.e 1942. Armatele
Natiunifor Unite au facut restul, dupe o lung de zile, la El Alamein, Alger si Stalingrad.
Dar in timp ce de o parte si de alta a Carpaclor, se implinea miracolul" dincolo, in Cara binecuvantata de Dumnezeu dar spurcata de
rautate omeneasc5, in lagarul cela imens, Ingradit de apele late si adanci ale Nistrului si Bugului, se dep5na povestea, plin5 de durere, a deportatilor evrei din Romania. Au fost goniti intr'acolo aproape sau
peste 120.000 de oameni. Pamantul Transnistriei trebuia sa fie pentru
ei, pentru tots, culcus, hrana si mormant. Din prima si pans in ultima
zi, n'au incetat sa" rasune acolo ecourile lozincelor ucigatoare.
V'am adus aici ca sa muriti, dar va cerem sa sfarpiti epidemille",
rostea academic medicul trimis de guvern5m ant, la Moghilev.
,,Mai traiesc ceva evrei in Transnistria?", intreba mereu candid
guvernatorul provinciei, pe subalternii sal.
Numai un procedeu de exterminare a unor astfel de criminali si
fanatici comunisti ar putea scapa omenirea de pericolul comunist", raporta superiorlor sal, Inspectorul jandarmilor din Transnistria, cerand ordine de urmare.
Aid va fi mormantul vostru", urlau olterli, plutonierii si soldatii
tuturor legiunilor de jandarmi.
Dela mull dregatori pan5 la ult'mii vatafi, nimeni nu pierdea
vre-un prilej pentru a arata prin vorbe si a dovedi prin fapte, ca misiunea for era de distruge orice urma de via evreeasca.
Mijloacele de asuprire, tinzand catre acest rezultat f nal, erau infinit de variate si dace Transnistria nu evoc5 apocal ptica valvataie a
crematoriilor, in schimb scoate in relief procesul lent de exterminare,
ale carui consecinte in macinarea moral5 puneau in umbra suferintele
fizice. In lagarele germane abrutizarea se Ikea rapid, tntr'un ritm atat
de infernal, Meat nu numai c orice sperAnt5 era dela Inceput abandonat5, dar fiinta moral5 omeneasc5 era complect evaporat5. In Transnistria speranta p51p5ia neintrerupt, constiinta degrad5rii progresive
a fiintei umane staruia mereu vie si chnurile morale se simteau puternic,in infricos5toarea for realitate. Teama de boats care pandea din
toate colturile, grija pentru hrana proprie si mai ales a celor dragi,
groaza de Wale si torture, cars puteau surveni in orice cl.p5 si pentru
oricine, cu sau f5r5 motive, anxietatea fat de amenintarea permanents,
neintrerupt5 a unor noui izgoniri, Fe in lag5re interioare f e In cele
de peste Bug, paralizau simturile trupului si durerile Fzice, dar amplificau f5r5 masura pe cele morale.
Dintre elementele cars au concurat la' nimicirea fiz7c5 si sufleteasc5 a evreilor deportatl in Transnistria cele tnsiruite mai sus
boala, foamea, tortura, izgonirle sau spectrul for
se desprind dela
sine ca cele mai importante. Dad 'intrecerea d'ntre ele, nu a izbutit
s implineasca opera de total5 exterminare; aceasta se datoreste altui miracol", realizat de formidab:la vitalitate si inepuizabila energie
.

15

www.dacoromanica.ro

evreeasca. Cate o mans de oameni ba chiar ate un singur om


de
initiative, curaj, vointa, putere de munca si autoritate, Indemnati uneori

de instinctul de conservare, alteori de spiritul de solidaritate umana


sau evreeasca, au reusit sa creeze o injghebare a vietii In comun,
pentru o massa de oameni desradacinati, vlaguiti, indurerati si prigoniti.

Fruntasii s'au impus dela sine fail sa fie alesi, de multe on fara
sa fie numiti sau confirmati de cineva.
La fel au rasarit gi institutiunile, creiate spontan, In mod natural,
de nevol gi nenorociri. Metodele salbatece de recrutare a oamenilor
pentru munca obligatorie, au dat nastere primelor nuclee, asa numitele Birouri de Organizare a Muncii Evreesti. Halite de massa evreuneori pe drept cuvant
un instrument
easca, care vedea in ele
in mana dusmanului, vestitele B. 0. M. E., au constituit un rau necesar pentru inlaturarea nedreptatilor gi indispensabil pentru franarea
brutalitatii prigoanei. Foamea multimel, a impus crearea cantinelor,
bucatariilor populare, a magazinelor de aprovizionare si a m'nunatelor

artele'' (ateliere de constructie sau mestesugaresti). Epidemiile

au silit ca din cladiri ruinate sa fasara


spitale si din neat sa is fiinta o formidabila organizare sanitary care,
in pofida si peste capul autoritatilor nevolnice sau rauvoitoare, a pornit lupta gigantica impotriva boalei pe care in cele din urma a rapus-o.

in special tifosul exantematic

Spectacolul dezolant al copiilor MCA parinti

zdrentAros,i, murdari,

sleiti de puteri, cari rataceau cersind pe strazi sau se prapadiau la

margini de drumuri, a dus la infiintarea orfelinatelor, a gradinilor de


copii gi chiar a scolilor primare.
$i asa, /met, Incet, cu sacrificii omenesti, cu mijloace primitive si
empirice, din praf, sange gi cenuse, s'a construit fenomenul social transnistrian, care a transformat o turrna dezorientata si indobitocita, In
obstie organizata. In mai putin de 6 luni de zile, strabitute prin boala,
foame gi mizerie, ansamblul organizarii evreesti din Transnistria, a
atins forme de proportii statale cari nu numai ca au starnit admiratia
prigonitorilor, dar au reusit uneori sa le modifice mentalitatea si_chiar
sa le inlature autoritatea. La $argorod bunaoara, cand politstul evreu
fluiera semnalul de Inchiderea ghettoului, soldatii germani trehulau sa
coteasca $i sail continue preumblarea pe strazi laturalnice, iar la Smerinka, puteau fi vazuti in anticamera sefului evreu al coloniei, ofiteri
germani solicitand autorizatii pentru vizitarea ghettoului.
Asa a izbutit energia evreeasca sa realizeze miracolul" din
Transnistria, smulgand boatel, foamei si rautatei omenesti, vre-o 60.000
de vieti evreesti printre.cari la eliberare, s'au putut numara si peste
.

15.000 de evrei localnici.

Armata Rosie a eliberat Transnistria in a doua jumatate a Tunei


Martie 1944. Stindardele sovietice pornite la 10 Martie din regiunea
Uman, au trecut Bugul in noaptea de 16 $i numai dupe 4 zile, s'au
infipt in malul N strului. Iuteala atacului care a dezorganizat armatele fasciste si le-a fugarit in debandada, a Inlaturat pericolele ultimelor clipe. Trupurile obosite si oasele faramate ale supravietuitorilor
calvarului transnistrian, erau salvate. Sufletele lor, au limas pierdute
pentru totdeauna.
16

www.dacoromanica.ro

CONDUCATORI SI SLUJBA$1
CART AU INSTIGATATIAT,EXECUTAT SAU SUPRAVESHIAT),
DESFASURAREA TRAGEDIEI TRANSNISTRIENE')

Conducatorul Statului Roman si


Comandant de Capetenie al
Armatei
Preedinte ad-interim al Consiliului de Minitri
Ministru al Afacerilor Interne

Subsecretari de Stat ai Po litiei si

Marepl ION ANTONESCU

Ordinei Pub lice

Prefect al Politiei Capita lei


Comisar in Politia Capita lei
Guvernatori ai Bucovinei
I

Directorul Cabinetului Mi litar al


Guvernatorului Bucovinei

Secretar gen. al Guvernamantului


Diredorul Bir. p. chestiuni evreeti
in Guy. Bucovinei.
Directorul Biroului II in Guvernam antul Bucovinei

Profesor MIHAI ANTONESCU


General DUMITRU POPESCU
General ION (Jack) POPESCU
General CONST. Z. VASILIU
General N. PALANGEANU
SAVA DUMITRESCU
Col. ALEXANDRU RIO$ANU
General CORNELIU CALOTESCU
General CORNEL DRAGALINA
Lt. Col. STERE MARINESCU
FLORESCU
ILIE BOCIOAGA
SOCACIU

1) Tabloul de mai sus, este intocmit in ordinea instituliunilor, iar


nu a importantei sau vinovittiei persoanelor si cuprinde, nu numai pe cei

ce au avut vreun rol in acliunea de deportare si de prigoand in Transnistria propriu zisk ci si pe cei cari, din proprie initiativa s'au incadrat
sau
prin pozilia ce ocupau
au fost hicadrati din ordin, in opera
de prigoana ci exterminare a evreilor din teritoriile afectate de deportari masive (Bucovina, Basarabia jud. Dorohoi).
Tabloul, care e departe de a fi complect, nu cuprinde deci numai
oameni vinovati. Dar toti cei ce figureaza in insiruirea de mai sus, au avut
o participare activa la implinirea durerosului destin al evreilor deportati
sau al celor pe cari guvernul dictatorial al Romaniei, i-a gasit dincolo
de Nistru.

17

www.dacoromanica.ro

Consilier Juridic in Guyern5mantul Bucovinei

Av. Dr. PUIU

Directorul Rom anizArii, Coloniz5rii si Inventarului In Guverna-

m antul Bucovinei

Guvernator al Basarabiei
Guvernatori al Transnistriei

EUGEN PAVLESCU
General CONST. VOICULESCU
Profesor GH. ALEXIANU
I General GH. POTOPEANU

Secretar General al Guverngmantului Transnistriei


Directorul Industriei in Guvern5mantul Transnistriei
Subdirectorul Industeei in Guyern5mAntul Transnistriei
Directorii Muncii in Guvernam antul Transnistriei

EMIL CERCAVSCHI
FOTEANU

Ing. DELEI
Arhitect SDROBICI
GH. BALCA

Direc. Administrativ in Guvern5mantul Transnistriei


Director in Guy. Transnistriei
Min'strul Germaniei la Bucuresti

ROTARU
Colonel RADULESCU
MANFRED VON KILLINGER

Conducgtorul Sect:ei Evreesti a


Leg. Germane din Bucuresti

Hauptsturmfuhrer S.S.
GUSTAV RICHTER

Imputernicit al Guvernului $i Comisar General pergru Probleme Evreesti


RADU D. LECCA
Directori la Comisariatul General I I. MUMUIANU
pentru Probleme Evreesti
I VASILE ISACEANU
Subseful Marelui Cartier General General N. TATARANU
Comandantul Armatei IV-a
General CIUPERCA
$efii Sectiei II-a In Marele Car- I Lt. Col. R. DINULESCU
tier General
i Lt. Col. GH. N. PETRESCO

eful Marelui Stat Major al Armatei

eful Sectiei I-a In M. St. M.


$eful B'roului X Evrei

Inspector General al petasamentelor de Munca Evreesti


Corn andant al M. U. Odessa
Comandant al Diviziei XIII

Delegati cu executarea masacrului dela Dalnic (Odessa)

General ILIE $TEFLEA


Colonel E. BORCESCU
Lt. Col. ILIE DUMITRESCU

General C. CEPLEANU
General GH. MACICI
GI. CONST. TRESTIOREANU
Colonel DELEANU
Lt. Col. MIHAIL NICULESCU
CApitan IONESCU RADU
Capitan BALACEANU EUGEN

18

www.dacoromanica.ro

Inspector General al Jandarmeriei


Inspector al Jand. Bucovina
Inspector al Jand. Basarabia

Inspector al Jand. Transnistria

Mare Pretor al Armatei


Conduc5torul Serviciului Marelui
Pretor
Pretorul Armatei III-a
eful Biroului Statistic Mil:tar Iasi
Delegat al M.C.G. pentru executarea deportArilor

General C. TOBESCU
Colonel I. MANECUTA
Colonel T. MECULESCU
Colonel E. BRCTEANU
Colonel MIHAIL P. ILIESCU
General ION TOPOR

Colonel A. HAGICHIREA
Lt. Col. JEAN POITEVIN
I Col. GH. BAROZZI
Colonel PALADE

Delegat al M. St. M. pentru executarea deport5rilor


Delegat al Insp. Jand. Basarabia

Major TARLEF
Lt. Col. LAZAR RADU
C5pitan VICTOR RAMADAN
Conduc5tori ai convoaielor de de- Lt. POPOIU
portati
.
Lt. RO$CA AUGUSTIN
I Lt. POPOVICI
C5pitan POPESCU
Ofiter informator la Atachi
Lt. GOROVEI
Ofiteri supraveghetori la Atachi
I Slt. GH. MARINO

Jud. CERNAUTI

Primari: Dr. 0. LUPU-STREJAC,


DIMITRIE GALE$
$eful Sigurantei: ROMULUS COJOCARU

Comand. Gardieni: TRAIAN IONESCU

Directorul
Spitalului Central :
DR. NANDRI$
Directorul Casei de Alienati :
Dr. CONSTANTINESCU
Presedintele Camerei de Comert
si Industrie: Dr. 0. VORONCA

Aj. Comandant al Legiunei Jan-

Profesor Universitar: DIMITRIE

darmi: Major CICANDEL


Corn. Mil. al Munl&piului: General
VASILE IONESCU
Presedinte' Curtea Martial5: Col.

Consiliul de Patronaj: Cpt. ANGHELESCU, D-na CANCEL

CRISTESCU

Procuror Curtea Martiala : Lt.


GHEORGHIU

MARMELIUC

Jud. STOROJINET

Comandantul Cercului de Recrutare: Col. ALEXANDRESCU


19

www.dacoromanica.ro

Jud. SUCEAVA

Prefect: Col. STROIESCU


Subprefect: IOACHIMESCU
eful Politiei : VALERIAN
APREUTESEI
Primar: ION JAUCA
Aj. Primar: T. MOLDOVAN
Medic primar: Dr. BONA
Impiegat Prim5rie: FOIT

Comandantul Cercului de Recrutare: Col. ZAMFIRESCU


Comandantul Legiunei de Jandarmi: GH. BOTOROAGA
Aj. Comandant: C5p. ILIEU

Ofiteri subalterni: C5pitan RADULESCU, C5pitan SEVER BURADESCU

Delegat B. N. .R. : IOAN MIHAIES CU

GHETTOUL CHISINAU

Comandanti Militari ai orasului:


Col. TUDOSE, Col. EUGEN
DUMITRESCU
Com andantii ghettoiilui : Major
IOANITIU, C5pitan PARA-

SCHIVESCU ION, Lt. UDREA

Ajutor de Comandant: Sublt. MIHAILESCU

Jud. MOGHILEV

Jud. RADAUTI

Prefect: Lt. Col. IONESCU


Primar: Av. VIRGIL POLEAC
Aj. Primar: CHIRILA

Comand. Legiunei de Jandarmi:


Major ALEXANDRESCU
CIUDLA
eful
Jud. CAMPULUNG
Prefect: Col. STANCESCU
eful Politiei: Av. BOCA
eful Sigurantei: AGNASTOPOL
Com. Cerc. Rec. Col. GHEORGHIU
Jud. DOROHOI

Prefect: Col. ION BARCAN


Primar: Ing. ION PASCU
Preyed. Cam. de Comert: Farm.

Inspector Administrativ: DIMITRIE TEFANESCU


Prefecti: Col. CONSTANTIN DIMITRIU, Col. Dr. IOAN C.
BALEANU, Col. CONSTAN-

TIN NASTURAS, Col. CONSTANTIN LOGHIN


Subprefecti: ALEX. MOISEV, GH.
CULNEV, IOSIF DINDELEGAN

ef de cabinet la Prefecture: BUTNARU

Ing. agronom C. MORARU


Primar: C5pitan BOTTA
Aj. de primar: Slt. GRADINARU
Del. Insp. Jand. Lt. Col. POHRIB

Comandanti Leg. de Jandarmi:


Maior DANULESCU, Major
ROMEO ORAANU, Major

GH. BOTOROAGA
GHEORGHE TIMU
Compania de Jand.: Lt. MIHAI
eful Politiei: PAMFIL
ILUTIA, Lt. MARIN CRISTAComisar: MERCUR CONSTANTIN
CHE, Lt. CAPITANU (Cons.
Curte de Apel), Lt. VASILEWLAGARELE VERTUJENI
SCHI, Lt. MARINCHESCU,
i MARCULESTI
Serg. Major BARBULESCU,
Serg. ITEAN, Caporal DAN
Com andanti: Col. ALEXANDRU
Serviciul
Secret al M. St. M.:
CONSTANTINESCU, Colonel
Cpt.
BOTEZ,
Lt. MUNTEANU
AGAPIE VASILE

20
www.dacoromanica.ro

Pretorii raioanelor: Mogh'lev


Dr. OCTAVIAN OANCEA,
Dr. GH. OSANU,
Iariszev
Dr. A. GROZA,
Smerinca
IOAN VODA,
Copaigorod
GH. IOSSA,
Stanislawcik
STEFAN TAUTU,
Balki
NICOLAE COMAN
Crasna
RAIONUL SARGOROD

Pretori : IOSIF DINDELEGAN,


DIMITRIE RUSSU

Sef Agronom (Loctiiior de Pretor): TASCHIEVICI


Comandantii Sectorului de Jandarmi: Lt. VASILE GRAMA,
Lt. VASILE MIHAILESCU

Seful Postului de Jandarmi: Plut.


CIORTUZ BARBU, Serg. Major FLORIAN

MACARIE, Plut.
CONSTANTIN

SARBU

Jud. GOLTA
Prefect: Colonel ISOPESCU
MODEST
Subprefect: ARISTIDE PADURE
Comandantul Legiunei de Jan-

darmi: Major AMBRUS ROMULUS

Pretor Raion Dumanovca: MANESCU VASILE


Pretor Raion Bogdanovca: BOBEI
GHEORGHE

Sef de Post Bogdanovca: Plut.

Jud. TULCIN

Prefecti: Col. CONSTANTIN LOGHIN, Col. NASTURAS


Subprefect: ION VODA
Pretor Ladijin: ALEXANDRESCU
Comandantii Legiunei de Jandarmi: Major MIHAILOVICI,
Capitan FETECAU
Supraveghetoi i la Cariera de Piatra: Sublt. ENACHITA, Sublt.
Farmacist VASILESCU

MELINESCU NICOLAE
Jud. BEREZOV CA

Prefect: Colonel LEONIDA POP


Comandantul Legiunei de Jandarmi: Major POPESCU
Agronom Suhaia-Balta: KISS
Sefii Postuluj de Jandarmi Mostovoi : Plut. CARCIUMARU,
Plut. CARLIGEL

Secretarul Postului de Jandarmi

Jud. BALTA

Mostovoi: Subof. LUNGU

Comandantul Legiunei de Jandarmi: Lt. Col. GAVAT


STEFAN

Pretor Bersad: CONSTANTIN


ALEXANDRESCU

Seful Pol tiei Bersad: CONSTANTIN MIHAILIUC

Comand. Sectiei Jandarmi Bersad:


Lt. GRIGORESCU GHEORGHE, Sublt.
FLORIN

Plut. BULATU DUMITRU,


Plut. NASTASE ION. Subof.
COVILA COVETA SERGHIE
Seful Postului Jandarmi Olgopol:
Plut. DUMITRESCU MIHAIL
Jandarmi la Olgopol: Plut. SARBU

sad:

GHINERARU

Seful Postuluj de Jandarmi Ber-

Jandarmi la Mostovoi: Cap. PAPUC, CALIMAN


LAGARUL VAPNIARCA

Comandanti: Major I. MURGE-

SCU, C5pitan SEVER BURADESCU, Cgpitan CRISTODOR


POPESCU
subalterni : Lt. NAUM
CRISTU, Lt. POPESCU LU-

Of iteri

CIAN, Sublt. CEACHIR DUMITRU


2I.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 1

MASACRELE DIN BASARABIA,

BUCOVINA SI JUD. OOROHOI

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

CRONOLOGIE ISTORICA
29 lunie 1940 15 Noembrie 1941

lunie 1940
In Romania Mare, dinainte de razboi, traiau circa 800.000 evrei.
Ultimul recensamant oficial din 29 Decembrie 1930, constatase un numar de 756.930. Mai mult decal o treime dintre ei (314.933), locuiau
in Basarabia, Bucovina si judetul Dorohoi.

Nota. Din acestia, n'au mai ramas, dupa 2 luni de razboi


potrivit unei inventar eri, efectuate de Institutul Central de Statistics, la
1 Septembrie 1941

decat 156.121.

La randul lor, din acest. a, nu au mai fost g5siti la recensamantul


rassial din 20 Mai 1942, decat 19.576 evrei, locuind in aceste provincii.
La aceiasi data insa, se mai aflau resturi supravie(uitoare, insumand
circa 60.000 oameni, in ghettourile si lagarele din asa numita Transnistria". (No. 1).1)

29 lunie 1940
In executarea conventiei de cedare a Basarabiei, a Bucovinei de
Nord si a catorva localitati din Judetul Dorohoi, incepe retragerea
trupelor romane, dealungul intregei frontiere, dela Ceremus pans la
Unitatile venite din Basarabia, peste podurile Prutului, dela
Galati papa la Herta, se pare ca au avut o atitudine demna si linistit5.
In orice caz, nu s'au semnalat in urma for fapte remarcabile. Cele intrate in tars, peste Prut si Siret in Bucovina, au comis crime si masacre oribile, ale caror victime au fost multi ev1-ei din orasele si satele
asezate pe drumurile de retragere.
Un detasament in retragere, sub comanda Maiorului Goilav, faptueste primul macel la Mihoreni (Jud. Dorohoi). Fara nici un motiv
sau pretext, au fost arestati si chinui(i de soldati: Sloime Weiner, fiul
sau Uer Weiner, fiicele sale Roza Weiner i Fani Zekler (aceasta din
urma, tinand in brate un copil de doi ani). Condusi in padurea Tureatca,
au mai gasit acolo pe cizmarul schiop Moscovici cu sotia si doi copii, precum si sotia lui Isac Moscovici cu doua fetite. Toti au fost ageDunare.

1) V. nota 2, vol. I. pag. 19.

25

www.dacoromanica.ro

zati in fata unei gropi si impuscati. Isac Moscovici, arestat separat,


a fost b5tut in asa chip, incat trimis la spitalul din Dorohoi, a murit
in drum.

30 lunie 1940
Trupe din Regimentul 16 Infanterie, sub comanda Maiorului Valeriu Carp, se retrag din nord-vestul Bucovinei, spre garnizoana Fainceni. Imediat dup5 intrarea unit5tei in satul Ciudei (Jud. Storojinet), din
ordinul maiorului, sunt adunati In mijlocul satului o seams de evrei
(Moie Schachter, Dr. Conrad Kreis, Fratii Hessman, Herman Gross
cu sotia, fiica i un nepot). Toti au fost Impuscati. Cu deosebit5 s51Vtecie a fost chinuit D-rul Kreis, al carui trup a fost literalmente taiat
in buc5ti.

30 lunie 1940
Un grup de 18 soldati, comandati de un locotenent, n5vglesc in
casa evreului Suhar Lax din Costina-Suceava, pe care, dup5 ce it chinuiesc, II leaga de coada unui cal si it tar5sc, cale de aproape 3 km.,
pans la marginea satului. Cadavrul sau, ciuruit de 20 de gloante, a fost
g5sit in pAdurea din apropiere.

1 lulie 1940
Un pogrom organizat

$i

executat de unit5tile militare in retragere,

se desf5soar5 sAlbatec i ucig5tor, in orasul Dorohoi.


Toata dimineata o activitate neobicinuita a agitat strAzile si a rAs-,

pandit panics in mijlocul populatiei evreesti. Soldati din Regimentul 8


Vanatori
straini de oral
insotiti de localnici, au cutreerat cartie-

rul central si cel evreesc, insemnand cu litera C", casele locuite de


crestini. Influentati de actiunea soldatilor, sau poate ascultand de Indemnuri secrete, multi locuitori crestini, au asezat la ferestre, cruci si
icoane. Unii evrei intalniti de soldati, au fost batjocoriti, insultati sau
molestati.

Pe la ora pranzului, s'a f5cut inmormantarea unui soldat evreu,

c5zut in lupt5, in cursul unui incident de frontiers, lang5 Herta. 0 seams


de fruntasi evrei au tinut s5 cinsteasc5 memoria eroului, conducandu-1

la mormant. Garnizoana local5 a trimis la cimitidul evreesc ca garda


de onoare, o grup de 10 soldati evrei, Intre cari gi un plutonier TR;
dar nu sub comanda acestuia, ci sub cea a unui plutonier crestin.
Pe la orele 2, in timp ce sicriul era coborit in groap5, s'au auzit impusc5turi din partea apusean5 a cimitirului. A fost semnalul pogromului, care in ora a fost tradus prin zvonul c5 evreii trag in armata. Plutonierul a ordonat soldatilor sa ias5 din cimitir, Tar ceilalti edrei, inspaimantati au intrat in casa mortuar5. La poarta cimitirului, ostasii evrei
au fost intampinati de un colonel cu cativa ofiteri si un pluton de soldati. Colonelul a ordonat imediat ilezarmarea i Impuscarea 'or. Cei
zece evrei, cari cu cateva minute inainte, formau Inca o garda de onoare a armatei romane, au fost pusi cu fata la gardul cimitirului i
omoriti pe la spate, de camarazii lor, sub ochii unui colonel.

26

www.dacoromanica.ro

Actiunea continua apoi in casa mortuara. Un locotenent cu revolverul Intins, deschide brusc usa si, sub pretextul cautarei de arme, goneste pe cei 40 de evrei Inspaimantati, cari privisera de acolo faptuirea
oribilei crime. Insiruiti pe soseaua Valea Campului, acesti oameni intre
cari se gaseau 8 femei, un copil de 2 ani, unul de 6 si altul de 7 ani si
un batran de 80 ani, au fost ucisi cu cateva raf ale de pusca mitraliera.
Batranul nu a fost nimerit de gloante si a fost omorit cu o lovitura puternica, care i-a zdrobit baza craniului. Cativa dintre Impuscati au reusit sa-si salveze viata, fie fugind peste camp, fie simuland mtartea.
In acelas timp cu masacrul dela cimitir, se desfasura inceputul de
pogrom in oral. Pe strazile Regele Ferdinand, Bratianu, C. Stroici, soldatii navalesc in casele evreesti, unde chinuiesc, jefuiesc, si ucid. S'au
petrecut scene de bestialitate infioratoare, neintalnite pana atunci pe
pamantul Romaniei. Avram Calmanovici a fost Impuscat dupa ce i-a
fost taiat organul genital. Batranii Eli si Feiga Reizel au fost Impuscati dupa ce femeii i s'au taiat urechile, spre a i se fura cerceii. Femeii
Rifca Croitoru i s'au taiat sanii. Batranului Herscu loina Jonas de 94
ani, i s'au zmuls intat firele din barbs si apoi A fost Impuscat. (No. 2).
Pogromul din oral nu s'a intins mai mult, pentruca o ploaie torentiara a gonit soldatii depe strazi.
0 incercare de omorire a soldatilor evrei din Reg. 24 Infanterie, a
fost impiedicata printr'o inimoasa interventie, pare-se a capitanului Stino.
Deasemenea s'au putut opri macelurile in provincie, datorita interventiei generalului Sanatescu si a colonelului Ilasievici. Totusi, in
apropierea orasului Mihaileni, au fost Impuscati 2 soldati evrei, pe cari
i-a Inmormantat Comunitatea, iar la Valea Campului au fost omoriti
2 evrei, cari venisera sa-si vada copiii dintr'o unitate militara cantonata acolo.

1 lulie 1940
Trupele de sub comanda maiorului Valeriu Carp ajung la Zaharesti, jud. Suceava, unde poposesc. In sat se afla un singur evreu. Maiorul ordond sa fie adunat, de prin imprejurimi, un grip mai mare. I
se aduc o seams de evrei din Vorniceni, Iltsesti, Vicov, Banila, printre
cari: Leon Hamer, Leib Stekel, Ira Lupovici, Nufa Druckman, Moise
Haller, ffartfeld, Herer, Edelstein mama si fiica, Dr. Gingold din Vicov,
precum si cativa evrei evacuati din jud. Radauti, cari erau in drum spre
Suceava. In total 36 de suflete. Toti au fost torturati ingrozitor; unora
li s'au taiat urechile, limba sau degetele. In cele din urma au fost randuiti in jurul unei gropi, Impuscati si aruncati in groapa, atat cei morti
cat si cei ce nu fusesera nimer.iti de gloante. Maiorul a ordonat ca din
plutonul de executie sa faca parte si cei 2 evrei pe cad ii avea in detasament; unul din Burdujeni si altul din Suceava (Fredi Dermer). La masacru a luat parte si fiica maiorului. In groapa comuna a victimelor
sale, peste trupurile for neinsufletite, bestia a ordonat sa fie aruncat
si cadavrul unui cal.
ca ultima batjocura
In Ianuarie 1941, cadavrele au fost deshumate si ingropate in cimitirul evreesc din Suceava.
27

www.dacoromanica.ro

Incurajati de salbatecia trupelor, bande de tarani sau jandarmi, s-

vArsesc jafuri pi masacre. La Serbauti (jud. Suceava), seful postului de

jandarmi, plot. Bujica, impreuna cu taranul Hapinciuc, functionar la


perceptie,navalesc in casa evreului Smil Gheller, unde se mai aflau sotia acestuia Sally Gheller si Leib Ellenbogen. Toti au fost ucisi cu focuri
de revolver, iar cadavrele au fost aruncate in paraul din marginea satului. In lanuarie 1941 si cadavrele acestora au fost inmormantate in
cimitirul evreesc din Suceava.

3-5 lune 1940


Crime similare s'au faptuit pe tot drumul de retragere a trupelor.
La Corn anesti-Suceava Fratii Zisman au fost aruncati din tren
$i impuscati. Rabinul Leib Schachter cu 2 fii, au fost intai chinuiti i
apoi omoriti la marginea satului. Sotia rabinului a fost impuscata in
timp ce facea rugaciunea. Sloime Merdler a fost omorit cu o lovitura
de baioneta in ceafa.
La Crainiceni (Jud. Radauti), au fost impuscati fratii Aizic si
Burch Wasserman, de catre o grupa de 8 soldati, condusi de un plutonier de infanterie.
La Adancata, au fost omoratj Mendel Weinstein, Maratiev $i
Strul Feigenbaum.
La Gaureni-Suceava, a lost impuscat mosierul Moise Rudich.
La Liuzii Humorului (jud. Suceava), a fost omorit Natan Somer.
La Igesti-Suceava, au fost omoriti de soldati pi tarani: M. Hibner cu sotia pi fiul si losub Hibner cu 4 copii.
Nenumarate asasinate s'au faptuit toga luna Iu lie, in trenuri, cu
deosebire pe parcursurile Moldovei. Ca Mori evrei, dar mai ales soldati
evrei, au fost impuscati iar cadavrele lasate in camp. Foarte multi au
fost aruncati din tren in timpul mersului. Unii din el au murit in chinuri, altii au ramas infirmi.

Februarte 1941
Conventia de cedare a Basarabiei si Bucovinei, prevedea posibilitatea de trecere de parted' cealalta a frontierei, a celor originari din
teritoriile cedate. Punctele de trecere mai importante au fost la GalatiReni pi Dornesti (Bucovina). Pentru aceasta din urma regiune, a functionat la Burdujeni o comisie mixta ruso-romans, care si-a incheiat
lucrarile in lanuarie, and s'a Inchis frontiera. Crestinii cari n'au mai
putut trece, au fost trimisi la urma, iar cei 110 evrei, au fost retinuti
intrun fel de lager, instalat in 2 odai ale garii Burdujeni. Aci au dus
o viata de mizerie, hraniti numai din milostenia si saracia catorva evrei
din Burdujeni si Suceava. Din and in and, noaptea, se scoteau grupuri
de ate 20-30 de evrei, escortati de graniceri pang la frontiera si impinsi sub amenintarea armelor, de a trece dincolo clandestin. Frontiera fiind minata, multi evrei au cazut victime ale exploziilor. Altii au
Post nimeriti de focurile de arms ale granicerilor sovietici, alarmati de
incercarile de trecere clandestine. Altii in sfarsit, au fost impuscati de
granicerii romani, atunci and au incercat sa se reintoarca.
28

www.dacoromanica.ro

In felul acesta din 110, au r5mas numai 58 in Februarie. Ei s'au


mai chinuit acolo pans In luna Mai, and s'a obtinut in sfarsit liberarea
din iadul dela Burdujeni si internarea tuturor In lag5rul dela Tg. Jiu.
(No. 3).

30 lunie 1941
Printr'un ordin al Marelui Stat Major, in care evreii sunt ar5tati
ca partasi la acte de spionaj, sabotaj si agresiune fata de ostasi izolati,
se instig5 la pogrom, ordonandu-se comandantilor de Mari Unit5ti, ca
Impreuna cu subalternii Tor, sa fie f5ra crutare". (No. 4).

2 lunie 1941
Inainte de dez15ntuirea ofensivei generale pe intregul front, trupele romane executa o incursiune si ocup5 Noua Sulit5. Sub pretext c5

s'ar fi tras in armat5, sunt omoriti 800 evrei.

3 lune 1941
Profesorul Mihai Antonescu, Vice Presedinte al Consiliului de Ministri, Intruneste la Ministerul Afacerilor Interne intr'o conferinta secrets, pe toti inspectorii administrativi si pretorii, ce urmeaza a fi trimisi in Basarabia si Bucovina.
In indrum5rile si directivele date cu acest prilej, publicate mai tarziu in brosur5, se st5ruie, cu deosebire in capitolul Purificarea etnic5
si politica", asupra atitudinei severe si neinduplecate, pe care autorit5tile trebue s5 o aibe fata de populatia evreeasc5, in aceste provincii:
Aceste indrumari contin veninoase indemnuri la pogrom, precum si
dispozitiuni concrete, cari trebuesc a fi privite ca izvorul mAsurilor de
deportare. (No. 31).

3. lunie 1941
Se dez15ntuie ofensiva pe intregul sector romanesc al frontului,
din Bucovina pang la Dun 5re. data cu pornirea atacului, se intreprinde o actiune vasta 'de jefuire si masacrare a populatiei evreesti,
aflate dealungul drumurilor str5batute de trupele cotropitoare fasciste.
Jafurile si omorurile, individuale sau in massa,.au fost f5ptuite de trupele romane, de cele germane, de functionarii civili si de localnici. Simultaneitatea si similitudinea faptelor criminale savarsite, dovedesc c5
au fost consecinta unor ordine si planuri dinainte pregAtite.

Una dintre primele localitati ocupate, a fost satul Ciudei, asezat


chiar lang5 frontiers. Cu un an in urm5, trupe din Regimentul 16 Infanterie, comandate de maiorul Valeriu Carp,-retragAndu-se din Bucovina,
au comis in grab5, un m5cel s5lbatec, care nil a dat ins5 decAt cateva
victime. De data asta, trupe din acelas regiment, comandate de aceeasi
bestie, au trecut prin fier si foc intreaga populatie evreesc5. Numai in
cateva ceasuri, au fost impuscati 450 de evrei, din cei cca. 500 cari locuiau in sat.
29

www.dacoromanica.ro

4 lulie 1941
Primul oras ocupat a fost Storojinef. Abia intrate, trupele au pornit m5celul. Fara alegere, au cules din case, din pivniti, din biserici, de
pe str5zi, femei, barbati, batrani si copii, pe .cari i-au impuscat, fie imediat, fie dupa ce i-au chinuit.
In doua zile, au fost ucisi cca. 200 de evrel, intre cari Solomon Drimer, fost presedinte al Comunitatii, impreuna cu nora sa Jenni Drimer;
sotia lui Moritz Loebel, impuscath cu copilul in brate data cu mama
sa, Sternschuss. Sotul acesteia afland tragedia, s'a spanzurat in podul
casei. Mendel Schmeltzer Impuscat impreuna cu sotia si ginerele sau;
Mozes luhrman cu sotia; David Greif, Simon Schefler, Smiel Fleischer
impreuna cu fiul sau Leon Fleischer, D-na Siegler Impreuna cu fiica,
Feinstein cu sotia i fiica, Liebman cu sotia, Baruch Altman. B5tr5na
Sonntag a fost supusa intalu unei mascarade: i s'a incoracit in jurul
trupului o cartusiera, a fost fotografiata si apoi impuscat5, pe motiv ca

a tras in armata. Peisah Aufleger, cismarul Cobl'g, ero'torul Russ,

D-na Mozes, Berta Leder, Schulman, M. Surchis cu sotia si fiul, Buci


Rosner lmpreuna cu socrul sau Goldberg; o MCA a acestuia, Blima, a
fost r5nita si a mai trait cloud zile in casa, dar a murit pe urma.

4 lulie 1941
In satele invecinate orasului Storojinet, (Ropcea, Iordanesti, Fitrau(i, Panca, Broscatiti), trupele ocupante jefuiesc si ucid populatia evreeasca, cu aceeasi salbatecie.

La Ropcea a fost ucisa intreaga familie a lui Osias Wolf Hass.


Soldatii cari au ocupat satul, au organizat o distractie oribil5. Au ridicat si gonit spre Siret, pe toti cei gasiti in casa lui Hass. Batranul orb,
a trebuit sa fie dus in spinare de fiul sau Eugen, cale de 3 km. Ajunsi
la malul apei, vitejii cuceritori ai satului, au silit victimele sa se incoloneze $i sa treaca peste o punte ingusta din mijlocul raului. In frunte
mergea orbul, de at carui mers sov5elnic, soldatii au f5cut mull haz.
Chinuindu-se, batranul a ajuns totusi pans la mijlocul punjii, dar acolo
un glonte ochit de pe mal, i-a trantit cadavrul in apa. A urmat fiica lui
Hass, Rifca Schneider, cu un sugaciu in braTe. E probabil ca atunci
cand mama s'a prabusit poste punte, copilul mai &Ala Inca. Si asa au
urmat, unul dup5 altul, Eugen Hass, sotia lui, baiatul Si fetita lor.
Tot au primit gloantele, la acelas potou din mijlocul apei. Fetita
fusese numai ranita si a fost dusa intr'o casa din apropiere. Dar dupd
dat seama de intreaga tragerevenit in simturi si
2 zile, and
die, a rugat pe un soldat s'o impuste. Rugamintea i-a fost implinita.
Tot la Ropcea au mai lost omoriti fratii Meer, precum si Osias
fratele Rabinului Dr. Mark din Cernauti, ucis de alte bestii
Rosen
si sotia sa.

La Iord5nesti, macelul a fost f5ptuit de localnici, sub conducerea


lui Halache Telefon. Au fost chinuiti si apoi-omoriti intre altii: Michel
Donnenfeld, Haller cu 2 baieti, Woloch, Heinich, etc.
30

www.dacoromanica.ro

5 lune 1941
La Banila pe Siret, localnicii sub conducerea primarului Moscaliuc $i a unui anume Barbaza, ucid 15 evrei intre cari batranul M. Satran orb de 80 de ani, 1acob Fleischer $i lacob Brecher, impreuna cu
fiica sa. Trupul lui Brecher a fost taiat in bucati 5J cu sangele lui s'au
uns osiile la c5rute.
Vazand atata salbatecie, Preotul Stefanovici, parohul bisericii din
Banila, a refuzat a doua zi (Duminica), sa intre in biserica.
.

5 lune 1941
Armata invadatoare a faptuit masacre in toate satele locuite de
evrei, din judetul Storojinet. La Stanesti au fost impuscati 80 de oameni intre cari Rabinul Friedlaender cu 2 fii ai sai. La Jadova Noua au
fost chinuiti 5i apoi omoriti alte cateva zeci de evrei, intre cari. Moise
Weiss cu un copil $i fratii sal David $i Urci Weiss.

La Jadova Veche, Rabinul Ghinsberg, a sc5pat numai cu barba


smuls5, cu rani la cap $1 cu trupul intepat de balonete, dar au fost itnpu$cati Eli Schnitter cu sotia $i Bubi Engel. Multe fete au fost violate $i
tuturor batranilor li s'au taiat barbile. Nu se va $ti niciodata cati evrei
au fost omorati in ziva aceea 5i cati mai tarziu. Sunt atat de putini
martori rama$i sa povesteasca. Se $tie numai ca din cei 543 locuitori
evrei ai celor dou5 Jadove, au supravietuit masacrelor de acasa, a celor
din convoaie, a celor din lagarul Edineti, $i a celor din Transnistria,
numai 80 de suflete.
La Coste$ti $i Hlinita, din aproape 400 de evrei, n'au mai r5mas
nici 40, restul fiind uci$i; la Budinet, din 8 locuitorii evrei, au fost ucisi
6, printre cari Isidor Berghof, secretarul Comunit5tii din Storojinet,
care a fost impu$cat dupa ce I s'au scos ochii; la Cice$, nu se $tie cat?
evrei au fost omoriti in afard de familia Jungmann, dar sangele for
mai staruia in praful $oselei, in ziva de 6 Iu lie, cand a trecut pe acolo
convoiul cu evreii din Banila; la Vilavca, din instigatia taranului Curichi, au fost impuscati Zeida Krigsman, loll Kluger, Aron Burman cu
fiul, Berl Dauber, Zissu Lux, cu sotia 5i un flu, Haiche Dermer, Steinbrecher cu sotia; la Mille a fost impu$cat Dr. Jacob Geller, frunta$ sionist, refugiat din Cernauti, impreuna cu sotia $i un copil, precum $i intreaga familie Mehrman, compusa din 5 persoane; hahamul satului, a
fost ciopartit cu baionetele.

5 lune 1941
Din ordinul pretorului din Herta, 100 evrei sunt sco$i din pivnitele
$1 sinagogile, in cari a fost inghesuita toata populatia evreeasca 5i executati. Au fost inmorrnantati in trei gropi comune.

In aceea$i zi in satul Horbova din plasa Herta, au fost omorati

toll cei 10 locuitori evrei.

5 lute .1941
La intrarea trupelor romane in ora$ul Vijnita, au fost executati

21 evrei.

31

www.dacoromanica.ro

Deasemenea trupe romane, cari au ocupat orasul V5sc5uti, au


arestat cu titlu de ostateci, 19 evre,i $i anume: Dughi Wasserman, P.
Haber, Leib Zeltzer cu fiul sau, Reicher cu fiul, Siotschewer, Machel si
loll Singer, Strulovici, Gensler, Riezeher, Mechlovici, Engelberg, Reichman, Hans Erdreich, Moise Teller, Mendel Enzenberg $i Fischel Papst.

Dupa cateva ceasuri, toti au fost impuscati.

5 lul;e 1941
La Rostochi-Vijnita, an fost m5cel5riti aproape toti evreii. Din 81
suflete, au sc5pat numai 10 oameni, intre cari Dr. Stier, sotia si un copil, cari c5zuser5 in nesimtire si au fost crezuti morti. M5celul a fost
f5ptuit de localnici, condusi de fratii Mihai si Matei Chimsinschi, cu
sprijinul sofdatilor romani.

5 Tube 1941
Unitati de avangard5 ale armatei romane, intra In Cern5uti, pe
la orele 4-5 dupa amiaz5. In timp ce unele patrule cu misiuni speciale,
ocup5 punctele strategice si iau in st5panire cl5dirile publice, altele se
revars5 in cartierul evreesc, unde incep indat5, jaful si m5celul.

6 lulie 1941
Trupele romane, cari au ocupat Inca in ajun targul Edineti, incep
masacrarea populatiei evreesti. In dou5 zile au fost omorati vreo 500
de evrei. Fete si femei evreice au fost batjocorite, din care cauz5 cateva s'au sinucis.

6 lulie 1941
. La Noua Su 145, localitate ocupat5 printr'o incursiune, Inca inainte
de pornirea ofensivei, se instaleaz5 autorintile romanesti, dig ordinal
drora sunt ridicati din lag5ral infiintat la fabrica de spirt, 60 de evrei,
cari sunt imediat impuscati.

6 lulie 1941
Toat5 noaptea au continuat la Cern5uti, asasinatele de evrei, f5ptuite la intamplare, de soldati sau patrule romane izolate.
In zorii zilei a Inceput a intra in oral grosul trupelor romane.
Unele unitAti au fost indreptate c5tre partea de jos a orasului, in cartierul evreesc. Acolo macelul a lost general. Pe strazile Roman5, C5lug5reni, Cuciurul Mare, etc., soldatii au luat la rand, cas5 cu casa si
au omork, Fara alegere, pe toti evreii, dela batrani pans la copii. In

mai putin de 24 de ore, au fost ucisi mai molt de 2000 de evrei,


pe strazi, prin curti, in case, sau in beciurile si podurile in cari nefericitii cautasera zadarnic un refugiu.
Cadavrele acestora, transportate cu carutele de gunoi, au fost inhumate, in 4 imense gropi comune din cimitirul evreesc.
32

www.dacoromanica.ro

In timp ce se f5ptuia acest pogrom, patrule de jandarmi au cutreerat casele evreeti din centrul oraului, in special pe str5zile Iancu Flondor, Mircea Voda, Iancu Zotta, Dimitrie Petrino, Miron Costin, etc. Au fost adunati aproape 3000 de evrei, b5rbati,femei l copii
i goniti, sub escorts, In beciurile jandarmeriei. Toata z ua au fost batjocoriti i chinuiti de jandarmi, in frunte cu comandantul lor. Major
Cicandel. Noaptea tarziu, s'a facut o perchezitie corporal5 salbatec5
inclusiv cea ginecologica
tuturor femeilor, dupa care acestea i1
copii au fost eliberati. Firete ca toate obiectele de pret, g5site cu acest
prilej, au lost pr5date.
Barbatii au r5mas toat5 noaptea In pivn:t5 iar d'mineat5 au lost
cond4 la politie. Dup5 o nou5 zi de chinuri, seara, au fost iar5i incolonati i InchiO, sub paz5, la azilul de b5trani. De aici erau trimii in
grupuri, la munc5.
Dup5 4-5 zile, au Inceput negocierile pentru eliberare. La Inceput,
comisarul Teodorescu lua ate 60-70 dolari, do fiecare evreu elierat.
Mai tarziu InsA, pretul a scazut la 50 i 40 dolari, iar cei ce nu aveau
devize, puteau cump5ra libertatea, cu diverse obiecte de valoare: un
covor, un ceasornic, o tabacherA, un aspirator de praf, etc.
Intre timp s'a interzis tuturor evreilor din oral, accesul str5zilor,
sau macar apropierea de ferestrele interioare ale locuintelor. L5ptaresele i zarzavagii, au fost opriti a intra In casele locuite de evrei.

7 lulie 1941
La Edineti, sunt adunate cadavrele evreilor omorati cu o zi Inainte i Inmormantate In 3 gropi comune. Groparii, toil evrei, au fost
apoi executati.
Populatiei evreeti. i s'a interzis accesul In plata i contactul cu
populatia cresting.

7 lulie 1941
In urma unit5tilor germane cari au ocupat Targul Parlita (Jud.
Bal(i), au intrat cativa soldati romani din divizia 5 infanterie. Prima
for grije, a fost s5 identifice casele evreeti, pe cari le-au jefuit. Intr'una din case
a lui Felder Ghidale din str. Principal5 nr. 22
au
g5sit in pivnita 10 evrei, carora le-au cerut bani i obiecte de pret.
Dup4 ce au terminat jaful, soldatii au Impwat chiar in pivnit5 pe cei
10 evrei, dintre cari 4 au murit pe loc, iar 2 ceva mai tarziu. Se pare
c5 i ceilalti 4 au murit. Dup5 plecarea soldatilor romani, dintre cari
unul a fost identificat de dot ofiteri, populatia a jefuit restul caselor
evreeti.
Nota.

MAcelul i jaful a fost semnalat Marelui Stat Major Roman, de c5tre comandantul armatei a XI "german5. S'a ordonat o anchet5, efectuata la 7 August de c5tre Legiunea de jandarmi B5lti i s'a
descoperit c5 au fost omoriti si alti evrei, acetia insa de cgtre trupe
germane. Firete insa ca ancheta a fost condus5 de asemenea maniera,
trick nu s'a g5sit nici un vinovat i nu s'a luat nici o m5sura de pedeaps5 impotriva nimanui. (No.. 5-1 1).

33

3'

www.dacoromanica.ro

7 lulie 1941
Para lel cu actiunea criminals a trupelor romane, s'a deslasurat

la Cern 5uti, un al doilea masacru, organizat de trupele germane. Insta-

late la hotelul Pajura Neagr5, unitatile SS, au alc5tuit din prima zi,
liste de suspecti. Au fost arestati o seams de evrei dintre earl insa o
parte (oameni b5trani si fosti ofiteri In armata austriac5), au fost eliberati. Au ramas arestati, In cl5direa Palatului Cultural, cca. 400 de
evrei, in frunte cu rabinul Dr. Mark $i cantorul Gurman. Dup5 ce au
fost chinuiti timp de 2 zile, au fost toti condusi lang5 Prut si executati
pe terenul Poligonului de tragere. Cadavrele tuturor au fost aruncate
bite groapa comuna.
!ntre timp ofiteri german!, prev5zuti cu grenade incendiare, au
dat foc Templului cel mare din Cern5uti. A fost 15sat sa ard5, pan5 In
temelii. Cand focul era In toi, rabinul Dr. Mark a fost urcat in etajul
de sus al cradirii, In care era arestat, pentru a i se arata durer &sul
spectacol.

7 lulie 1941
Bande de t5rani din comuna Vlad, jud. B5Iti, inarmati cu domege si coase, n5v5lesc in locuintele din sat in cari Inca dela 26 Iunie,
se refugiaser5 o parte a evreilor din orasul B5lti. Evreii au fost scosi
afar din case, toti au fost batuti, unit omoriti si locuintele aprinse.
(No. 14).

8 lulie 1941
Briceni $i Lipcanl, targurl cu vechi asez5rii evreesti, sunt pustlite
de catre hoardele in trecere. Nu se ste si nu se va sti niciodata, cati
evrei au fost ucisi acolo, In ziva aceea.

8 lulie 1941
0 unitate izolata din divizia 14 infanterie romans, formats din cca.
20 soldati sub comanda unui caporal, Inaintand pe soseaua Falesti-Chisc5reni (Jud. Balt% a intalnit Intre satele T5ura-Veche si Taura-Nou5,
un grup de vreo 50 evrei (42 adulti si 6-8 copii). Dup5 ce evreii au fost
jefuiti de tot ce aveau cu dansii, inclusiv Imbrac5mintea si Inc51t5min-

tea de pe el, au fost impinsi intr'o mlastina, culcati cu fata la pa-

mant i impuscafi. Copii au fost omorati prin lovituri. Au sc5pat numai dou5 femei, g5site de trupe germane, cari, le-au trimis la spitalul
din Chisc5reni.

Este bizar c5 bestialitatea masacrului a produs revolts


char si in randurile trupeFor germane, cari au Inaintat pe urma un'tatilor romanesti. Comandamentul armatei XI germane, a informat Marele Stat Major Roman, despre acest macel, aratand c5 asemenea atitudine a unor reprezentanti ai trupelor romane, serveste numai pentru
a scadea prestigiul armatei romane si in acelas timp al armatei germane in fata dpiniei publice mondiale".
Nora.

34

www.dacoromanica.ro

0 ancheta ordonata de Mamie Stat Major, a fost f5cuta la 9 August 1941 de Legiunea de Jandarmi 1351ti, dar condus5 de o maniera
specia15, pentru a nu putea duce la nici o concluzie. (No. 12-16).

8 lulie 1941
Trupele romane cari au ocupat M5rculesti (Jud. Soroca), aduna in
marginea comunei pe toti locuitorii evrei, barbati, femei gi copii. In
primele ceasuri, au fost declarati ostateci si apoi impuscati, 18 evrei
fruntasi, printre cari si rabinul targului. Apoi s'a deslantuit mkelul in
massa, in cursul caruia au fost ucisi 1000 de evrei. Ei au fost Ingropatl
In santurile antitanc din marginea targului.
In ajun, dup5 plecarea trupelor sovietice si inainte de intrarea trupelor romane, localnicii, ajutati de cei din satele Invecinate, au devastat
si jefuit casele evreilor.

Masacre similare s'au f5ptuit tot de trupele romane, la Flores%


Gura Kamenca si Gura Cainari. (No. 17).
Nota.
Narculesti era o colonie agricol5 evreeasc5, infiintat5 de
ICA. In vremuri normale era locuita de vreo 2300 evrei si vreo 200
romani cari compuneau autorit5tile: primaria, perceptia, postul de jandarmi, etc.

8 lulie 1941
In sedinta Consiliului de Ministri, Ion Antonescu lanseaza directive si indemnuri la progrom. (No. 32).

9 lulie 1941
In satele din plasa Nistrului (Jud. Cernauti), uciderea evreilor se
face de trupe romane in unire cu soldati SS. La Zon' act'. e sunt impuscat', 130 evrei si la R5pujinet 32. Parte din cadavre sunt aruncate In
Nistru.

In orasul Cotmani au fost impuscati 27 evrei, Inscrisi pe o lista


predat5 trupelor romane si germane, de autorit5tile locale. Instigarea
s'a fkut de huliganul Dr5gan. Printre cei ucisi au fost: Rabinul Rubin,
Fratii Schwartzkopf, Fratii Schor, Baruch Auerbach, etc.

11 lulie 1941
La Lipcani-Hotin, politia militara executa Inca 12 evrei, cari Inainte fuseser5 declarati ostateci.
Tot cu titlu de ostateci, an fost imupscati 40 de evrei la LincAutIHotin. Ei an fost inmormantati in marginea satului Musanet.
La Ceplauti-Hotin, an fost omoriti toti evreii (cca. 160 suflete).

11 lulie 1941
In orasul Balti, ocupat la 9 Iulie, evreii refugiati din cauza bombardamentelor, Incep s5 se reIntoarc5 la c5minurile lor. Sunt ridicati insa
de patrule germane si Inchisi in lag5r. In aceeasi zi sunt alesi 10 evrei,

declarati ostateci si executati in grklinita din fata

Soborului- Vec 'hi.

(No. 18).1)

1) V. plana II.

35

www.dacoromanica.ro

2 lulie 1941
La Climauti-Soroca, sunt omorati 300 evrei, barbati, femei si copii.

Cadavrele au fost Inmormantate intr'o groapa comuna, la marginea


satului.

15 Julie 1941
Gestapoul din Balti, cere Comunitatii Evreesti, s5-1 predea 20 comunisti, pentru a fi executati. Comunitatea refuzand, intregul comitet
si Inca 44 evrei, in total 56 oameni, au fost chinuiti, batjocoriti si fotografiati, (Plansa 1), apoi dui la Slobozia-B5lti, unde dupd ce $i -au spat singuri gropile, au fost impuscati. A scapat
in urma interventiei
numai presedintele Comitetului. (No. 18).
catorva fruntasi romani

16 lulie 1941
Din ordinul Gestapoului, sunt Impuscati alti 20 ostateci evrei la
Batt. (No. 18).

'17 lute 1941


Trupe germane si romane intr5 In Chisinau. Pe cele 2 drumuri de
Inaintare, dela. Sculeni pe la Nord $i de la Hancesti pe la Sud, se f5p-tueste un macel oribil. Nu se cunoaste $i nu se va cunoaste vreodat5
num5rul exact al victimelor, dar judecand dup5 numarul celor cari au
supravietuit pentru a fi inchisi dupa cateva zile in ghetto, se presupune ca la ocuparea orasului au fost omorati cca. 10.000 evrei.

25 lulie 1941
Un convoi de cca. 25.000 evrei, a fost trecut peste Nistru In Ucrai-

na. 0 parte a convoiului a ajuns la Coslar, unde oamenii stau Inghesuiti pe un maidan. Nimeni nu avea vole sa piece de acolo. Un evreu
s'a Indepartat putin Impreuna cu cei trei copii ai sal. Toti au fost impuscati.

1 August 1941
Din ordinul Gestapoului sunt ridicati din Ghettoul Chisin5u, 450
evrei in special intelectuali si femei frumoase. Candusi afara din oral
la Visterniceni, au fost impuscati 411 dintre ei. Ceilalti 39 au fost rea14 in ghetto spre a povesti ce s'a petrecut. (No. 19). Intre
cei omorati au fost: Ing. Isac Krasniansky, Ing. Saga Schwartzman,

luzia Millstein, D-na Hornstein, sop Gochberg, de pe urma carora a


famas In ghetto un copil de 8 ani, etc.

2 August 1941
Evreii basarabeni trecuti peste Nistru, dup5 ce aii r5tacit pe drumurile Ucrainei, ducand o viata mizerabilA, sunt adusi la Moghil5u.
Din cei 25.000 plecati la Inceput, lipsesc 4000. Se poate ca unii sa fi ramas grin satele Ucrainei, dar foarte multi au murit' de foame si mizerie, sau au lost Impuscati.
36

www.dacoromanica.ro

4 August 1941
Primul esalon format din evrei alungaji din Storojinet, ajunge la
Atachi unde urmeaz5 sa treac5 Nistrul spre Moghilev. Convoiul format din 300 oameni, este p5zit de un caporal $i 2 soldati. Autoritatile
germane nu ingaduie trecerea Nistrului, astfel c convoiul este din
nou incolonat si imbarcat in c5rute cu indicatiunea de a se intoarce la
Cernauti. Pe la orele 21,30, dupa ce a trecut de satul Volcinet, convoiul este oprit langa un canton C. F., unde oamenii si bagajele au fost
coborate din carute. Evreii au lost impArtiti in grupe de Cate 10, iar
prima grupa a fost impinsa in apa Nistrului, sub focurile jandarmilor.
Dupa uciderea acestei grupe, caporalul a promis s lase restul in via15, dac5 i se dau bani si bijuterii. S'au adunat vreo 100 de inele, ceasuri, cercei si lanturi de our precum $i 15.000 lei, cari s'au predat caporalului. Apoi toti evreii au fost impinsi in apa Nistrului i impuscati.
0 parte din evrei
dupa unii martori 60, dup5 altii 90
neatinsi de
gloante i stiind sa inoate, au scapat cu vials. Printre cei inecati au
lost: Stein, Rohl, Schachter, toti din Jadova; Sifris, Haier, Deutscher $i
Katz din Banila pe Siret; Moise Rosen din Vilavcea cu sotia si cele
dou5 fiice: Gusta $i Ester, etc. (No. 20-26).
Nota.
Asupra acestui macel s'a ordonat o ancheta care a stabilit Imprejurarile $i vinovalia, dar Mare le Pretor al Armatei, general
Ion Topor, a clasat afacerea. (No. 21).

6 August 1941
Convoiul de evrei basarabeni, trecuti peste Nistru, a lost adus la
Scazinet. Se face un triaj, dandu-se de o parte URI-Anil, bolnavii si oamenii istoviti, cca. 1000 suflete. Li se spune ca vor fi internati intrun
azil. TO au fost impuscati i inmormantati intr'un sant antitanc.

6 August 1941
Jandarmii din Compania 23 Polite execut5, prin impuscare, 200 evrei, pe cari ii arunca in Nistru. (No. 27).
Nola.
Faptul este raportat laconic de Inspectoratul de Jandarmi
Chisinh (Raport nr. 80 din 13 August). Nu se indic5 nici imprejur5rile,
nici localitatea in care s'a savarsit macelul. La acea data Compania 23
Politic, exercita autoritatea asupra judetului L5pusna (Chisinau).

Pe raportul de mai sus, Mare le Pretor, general Topor, a pus rezolutia La dosar".

7 August 1941
Autorit5ti rom5nesti
un inspector de drumuri
tidied din ghettoul Chisin5u 500 de evrei, spre a fi trimisi la lucru la santierul Ghidighici. S'au ridicat si 25 de femei cari sa le pregAteasc5 hrana. Dup5 o
s5ptaman5 s'au Tutors 200 dintre ei, cu totul istoviti si inapfi pentru

munc5. Ceilalti 325, nu s'au mai reintors vreodat5. (No. 19).

Nota.
Dintr'un raport al Batalionului 10 jandarmi (No. 7 din 27
August 1941) rezulta c5 in ziva de 25 August, detasamentul de evrei
se mai afla la munca la cariera de piatrA din gara Ghidighici. In acea

37
www.dacoromanica.ro

el se afla In gars sl un detasament de Infanteristi, cari in asteplarea


trenului spre Ch'singu au provocat o Indierare cu mun&torii evrei pe
motivul c5 unul dintre el ar fi b5tut pe un sergent roman la retragerea
din 1940. Inc5ierarea, spune raportul
s'a soldat cu un numar de
cativa jidani faniti usor".
Chestiunea nu a fost cercetata mat serios, deoarece Mare le Pretor, general Topor, a clasat-o. Despre cei 300 de evrei se stie f5r5
preciz5ri a au fost omorati. Dup5 aceasta data, nu s'a mai aflat nimic
despre nici unul din el. (No. 28).

0 August 1941
Se constat5 printr'un proces verbal incheiat de SS Untersturmfuehrer Frohlich si C5pitan Ion Oh. Vetu din Legiunea de Jandarmi
Chi lia, ca primul a transmis celui de al doilea un ordin
in numele
Generalului Antonescu
de a executa imediat pe toti evreil (in nu-

mar de 451), aflatl sub comanda sa, Intr'un lag5r din Comuna Tataresti, Jud. Chi lia.
Capitanul confirm5 executarea ordinului. (No. 29).

Nora.
In afar5 de procesul verbal mentionat, mai sunt si alte
documente cari confirm5 acest masacru, bun5oar5 raportul de anchet5 al unei comisiuni care a cercetat in timpul lui Antonescu, unele aspecte ale m5celului din Basarabia. (No. 19). Acest raport pomeneste aceeasi cifr5 de 451 de evrei omorati. Totusi alte documente vorbesc numai de 115 victime. Cert este &a executorul acestor omoruri,
Capitanul Ion Oh. Vetu a fost dat in judecat5, dar nu pentru c5 a ucis
atatea sute de oament nevinovati, ci pentruc5, cu acelas prilej, a jefult
victimele sale, furand cateva ceasornice, cateva inele st ceva bani.

(No. 30).

17 August 1941
Trupele germane retrimit peste Nistru, la Iampol, convoiul de
evrei basarabeni ce fusese trecut in Ucraina de trupele romane, la slat.situl lunei Iu lie. Convoiul cuprinde 12.500 evrei, cari poposesc Intr'o
polan5 de lang5 p5durea Cosauti.

Potrivit datelor cuprinse In unele documente, se pare c5 au fost

trecuti la vest de Nistru, 13.500 far nu 12.500 evrei. In orice caz au fost
reintorsi cel mult 16.500 din aproape 25.000, goniti de trupele romane.
Se poate ca din restul de cca. 8000 de oameni, s5 se fi strecurat cativa

prin Ucraina. Marea majoritate Ins a celor ce lipsesc, a fost ucis


prin foame, mizerie, istovire sau Impuscare. El au peregrinat aproape
o lung de zile, manati and spre est, and spre vest, b5tuti, chinuiti si
jefuiti la tot pasul. Multe fete si femei au fost siluite si multi neontinciosi au r5mas morti la marginea drumurilor. Inainte de a trece Nistrul, la 13 August, pe drumul dintre Scazinet st Iampol, pe malul flu-,
viului, nemtii au impuscat 150 dintre ei pentruc5 au r5mas s5 se odihneasc5 Intr'o p5dure. Chiar sf in ultimul moment, la trecerea Nistrului,

nemtii au mai impuscat 800 de evrei, earl nu trecuser5 apa pans la


ora ce se fixase, pentru terminarea operatiunei.
38

www.dacoromanica.ro

1 Septembrie 1941
Din ordinul autoritatilor romane si prin ingrijirea Institutului Cen-

tral de Statistics, se procedeaza la o numaratoare a locuitorilor din


Basarabia si Bucovina de Nord. Se constata in ambele provincli, un

total de 126.434 evrei. Pe acelas teritoriu, ultimul recensamant oficial,


inregistrase un nutria'. de 274.036 evrei. (No. 1).
Prin urmare, dupa 2 luni de operatiuni militare, la sfarsitul primei
etape a rasbolului slant", dupa ocuparea prov:nciilor cedate in 1940,
se constata ca lipseste un nutriar de circa 150.000 evrei.1). Acestla au
lost omorati sau au murit din cauza salbatecei prigoane, de foame, de
sete, de mizerie, de boli sau rani neingrijite, de istovire.

19 Septembrie 1941
Incepe deportarea in Transnistria, a evreilor internati in lagarele
din Nordul Basarabiei. La Infiintarea lagarelor, cu o lung In urma, au
Post numarati, cu deosebita grije, toti cei internati. In unele lagare (Secureni i Edineti), s'au facut chiar 2 numaratori: una a autoritatilor
militare, alta a celor comunale. La plecarea convoaielor, nimeni nu s'a
incumetat sa numere pe cei ramasi in viata.
In lagarele Secureni, Edineti, Vertujeni si Marculesti, dar mai cu
seams in cele doua din urma, au murit foarte multi evrei. Cauzele amanuntite au lost multiple, dar izvorate toate din regimul salbatec la care
au lost supuse victimele. La capatul unor peregrinari chinuitoare, earl
pentru unii au durat aproape 2 luni, rezistenta fizica si sufleteasca a
oamenilor, era faramata. Chiar dela inceput s'au produs sinucideri sl
nasteri premature, al caror procent crestea pe fiecare zi. Cur(nd au
aparut bolile mizeriei: febra tifoida, tifosul exantematic, scabia, dizenDes: printre internati se g5seau multi medici, totusi, lipteria, etc.
bind medicamentele si mijloacele de profilaxie (sapun, petrol, ap5), molimele s'au intins gi procentul de mortalitate a ajuns foarte ridicat.
Dintre cei ce nu au lost loviti de boa15, au murit unii de foame,
alii de sete. In unele locuri alimentele lipseau cu desavars're, In altge se gaseau din abundenta, dar erau prea scumpe pentru amenl
complect jefuiti. S'a ajuns a se plati un ceasornic pentru o paine, o plaporna pentru 2 paini, 10 camasi pentru o caldare cu apa. Uneori conducatocii lag5relor, interziceau procurarea alimentelor, oprind pe tarani de a intra in lagar $i pe evrei de a esi de acolo.
Lipsa apei a cauzat in genere suferinte cumplite si de multe ors,
chiar rnoartea. In lagarul dela Edineti era o singura lantana cu apa
buns; cealalta era otravita. Cei mai multi dintre internatii de acolo, foloseau pentru baut apa de ploaie, adunata in dou5 gropi. Un convol
poposit In padurea Barnova timp de 8 zile, pe la mijlocul lunei August,
nu a avut deloc hran5, pentruca s'a interzis taranilor sa se apropie st ca
bautura, au avut numai apa stransa din ploaie. La Edineti, pela inceputul lunei Septembrie, mureau Intre 70-100 evrei pe zi. Unii din et au
murit de sete, bunaoara: Pavel Grun (Stanesti), Haim Cohn (Jadova),
Itic Birkenfeld (Seletin), Malca Menages, etc.
1) V. vol. I, pag. 19, nota 2.

39
www.dacoromanica.ro

In lagare
in special la Vertujeni si MarcUlesti
au murit evrel
$i din cauza muncilor istovitoare, dar mai ales a Manor $i chinurilor
la cari erau supusi. Unii au lost omorati, Impuscati pe loc, din capriciul
conducatorilor lagarelor.

15 Noembrie 1941
Inceteaza piima etapa a deportarilor. Lagarele din Basarabia au
fost golite, la fel ghettoul din Chisinau. Nu a mai ramas nici un evreu
in satele gi orasele Bucovinei, afara de Cernauti, unde s'a ingaduit ramanerea unui numar de cca. 20.000. La portile de intrare ale Transnistriei, (Moghilev, lampol, Rabni(a, Tiraspol, Iasca), deportatii au fost
numarati. Sinteza informative pe luna Decembrie a Inspectoratului de
Jandarmi Transnistria, mentioneaza ea au trecut peste Nistru 118.847
evrei. In aceasta cifra sunt Insa cuprinsi $i cca. 35.000 de deportati din
sudul Bucovinei si jud. Dorohoi. Numaratoarea oficiala din 1 Septembrie gas:se In Basarabia si Bucovina de Nord 126.434 evrei, cifra care
cuprinde $i pe cei cca. 20.000 evrei cari n'au mai fost deportati din
Cernauti. Facand scaderile respective, rezulta ca In ultlmele 2 luni de
z-le au murit Inca peste 22.000 de evrei in Basarabia. (No. 19).
0 parte din ei s'au prapadit continuand viata de foame, sete, mizerie, boli si chinuri din lager.
Altii au murit istoviti de incercarile de a urma convoaiele spre Nistru. Unul din convoaiele plecate din Edineti a pierdut tntr'o singura
noapte, in popasul din satul Corbu, langa Atachi, 860 de oameni. Desi
era abia 15 Octombrie; se lasase un ger aspru $i cazuse in mijlocul
noptii prima zapada. Oamenii erau aproaoe goi, unit Imbracati In
zdrente, altii in hartie, toti cu rezistenta fizica micsorata, astfel ca Inghetul i-a mkinat cu usurint5. Printre mortii acelei Infior5toare nopti
au fost: Mendel Katz si Lecker din Banila, Hajer, farmacist din Seletin,
Z. Gabor H. Druckman, etc.
Cei mai multi au fost Insa omorati de jandarmii si premilitarii
cari au escortat convoaiele. Toate drumurile cari conduceau dela laOre spre Nistru, dar in special cel din Vertujeni spre Cosauti, cel din
Marculesti spre Rezina si eel din Chisinau spre Orhei, au fost realmente presArate cu cadavre. Ordinele de deportare prevedeau consemnul special al Impuscarii celor ce ramaneau In urma convoaielor. (No.
19). Peste acest consemn, paznicii convoai,?lor au Impuscat pe evrei,
fie din capriciu sau sadism, fie pentru a jefui, fie la cererea taranilor
depe osele, cari cumparau cu 1.500-2.000 de lei oamenii vii, pe cari
soldatii ii predau gata impuscati, spre a fi jefuiti de imbracaminte.
Din grupul evreilor goniti din satele bucovinene, cari au Indurat
calvarul peregrinarilor de 2 luni de zile, apoi pe acele al regimului din
Edineti, au fost Impuscati, langa Atachi, 100 de istoviti, printre cari:
Rabinul Iehosua Frankel din Seletin cu intreaga familie, rabinul Frankel din Nepolocauti, Eti Birnbaum, Eti Wagner, Sura Schertzer, Erna
Sin, Zlotschewer, Reinis, etc.
Dup5 15 Noembrie 1941, nu a mai fost moral nici un evreu in
Basarabia, pentruca nu a mai existat nici unul.
40

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

DOCUMENTE

POPULATIA EVREEASCA

DIN BASARABIA, BUCOVINA 0 Judeful DOROHOI


No.
PROVINCII
JUDETE

Cifre statistice din anii 1930, 1941 si 1942 1)


Recens.
Recens.
Invent.
29.XII.1930

ORASE

TOTAL GENERAL

6.1V.941

1.1X.941

314.9332)

29.687

126.434

19.576
227

206.958

Mediul urban
Mediul rural

72.625

99.392
107.566
93.101
68 772
24 329
14.874
12.811
2.063

13.065
59.560

BUCOVINA

20.V.942

156.121

BASARABIA

Mediul urban
Mediul rural
DOROHOI (Judet)
Mediul urban
Mediul rural

Recens.

71.950
11.5463)

17.033

2.316

1) Tabloul de mai sus cuprinde in primele dotfa coloane, cifre oficial

constatate de Institutul Central de Statistics, dupa efectuarea ultimelor


2 recens5minte generale. Pentru recensamantul din 29 Decembrie 1930,
au fost utilizate datele publicate in vol. II, partea II-a, intitulata
Populatia statornica in 1930 dupa relig e".
Coloana I1I-a cuprinde constatarile unei inventarieri partiale,
efectuata la 1 Septembrie 1941, de eatre organe ale Institutului Central
de Statistics, in teritoriile ocupate in inceputul razboiului. In haosul
lasat de primele 2 luni de riizboi in aceste regiuni, nu s'a putut face
decat o numaratoare superficiala, ale c5rei constatari nu au putut capita
autoritatea unui recensamant. Probabil ea din aceasta cauza, nisi nu
au fost publicate oficial.
Ultima coloana cuprinde constat5rile recensamantului rasial al locuitorilor de singe evreesc, efectuat in Mai 1942, de catre Centrala Evreilor
din Romania. A fost din punct de vedere statistic, un recensamant foarte
serios si complect care
datorita sanctiunilor exceptional de severe
pe care le prevedea legea organics
s'a intemeiat pe o participatiune
aproape unanima si pe declaratiuni foarte exacte.
Trebuie mentionat totusi ca, deli efectuat la 20 Mai 1942, totaliz5rile
pentru Bucovina s'au facut intr'un mod ciudat, retinandu-se cifre valabile abia 2 luni mai tarziu, dupa terminarea deportarilor din Iunie si
Iulie 1942.
2 ) Cifra real5 corespunzatoare potrivit totalizarilor, este mai mica
cu 115, datorita diferitelor schimbari administrative intervenite pans
la 1941.
3) Fara regiunea Herta.
41

www.dacoromanica.ro

PROVINCII
JUDETE
ORASE

BASARABIA

JUD. BALTI
JUD. CAHUL
JUD. CETATEA ALBA
JUD. CHILIA
JUD. HOTIN

Orasul Hotin
Secureni $i Edineti
Restul judetului
JUD. ISMAIL
JUD. LAPU$NA
Orasul ChisinAu
Restul judetului
JUD. ORHEI
JUD. SOROCA

Orasul Soroca
Marculesti
VArtujeni

Restul judetuluI
BUCOVINA DE SUD
JUD. CAMPULUNG
JUD. RADAUTI
JUD. SUCEAVA
BUCOVINA DE NORD
JUD. CERNAUTI
Orasul Cern5uti
Restul judetului
JUD. RADAUTI
JUD. STOROJINET
JUD. DOROHOI

(WI Herta)
Orasul Dorohoi
Restul judetului
REGIUNEA HERTA
Orasul Herta
Restul tegiunii

Recens.

Recens.

Invent.

Recens.

29.XII.1930

6.IV.941

1.IX.941

20.V.941

206.958

72.625

31.916
4.448
6.938
6.658
36.132
5.786
9.565
20.781
4.231
50.690
41.405
9.285
19.566
29.510
5.452
2.337
1.834
19.887

2.923
47*

55
130

21.468
559

20.909
1.259
10.957
10.742
215
360
36.014
1.277
10.737
24.000

32.844

18.140

7.63 7

6.572
6.494
5.074

9.512
6.695

69.144

100

99

---1

72
1.1

--

4.312

15.? 97

126
126

179
76

53.809
49 497
49.497

51.681
42.932
8.749
2.066

----

227

16.854
16.794
16.776

18

60

12.932

11.547

2.316

5.820
7.112

5.389
6.158

2.315

1.940
1.796
144

42

www.dacoromanica.ro

--

-1

POGROMUL DIN DOROHOI

Nr. 2
MEDICUL ORAWLUI

No. 462
4 lulie 1940
PROCES' VERBAL

Astazi 3 Wile 1940, orele 10, not Procurorul Militar de pe lang5


Curtea Martiala a Comandamentului Garoaf a", Capitan de rezerva
Duca I. Mihail, In asistenta d-lor Colonel Medic C. EnAchescu, medicul
orasului Dorohoi, Sub It. Darabana Mihai, grefierul Curtii Martiale, vi

Primaria urbei Dorohoi, reprezentata prin Inginer Pascu, ajutor de


primar, am procedat la identificarea cadavrelor g5site in vecin5tatea
cimitirului israelit vi in diferite puncte ale orastilui, cadavre ce se gasesc acum in casa cimitirului vi o parte In fata acestei case.
Totalul cadavrelor este de 50, din care 11 Lemei, 34 barbati vi 5
copii. Printre cadavre se g5seste vi sergentul T. R. Bercovici Emil din
Reg. 29, precum vi 6 soldati evrei dintre cari am putut identifica dup5
spusele populatiei, pe soldatul Broinstein din Reg. 6 Van5tori si alt soldat din Regimentul 16 Artilerie, dup5 cum arat5 semnul matricol dela
betelia pantalonilor.

In ceeace priveste numele vi unitatea precis5 a celor vase soldati


evrei aratati mai sus, nu s'au putut face constatari precise, desi aceste
cadavre au fost examinate cu deam5nuntul.
Soldatii aveau Imbr5c5mintea rupt5, murdara vi infiltrat5 cu sange.
Am ridicat dela cadavrele soldatilor, una pereche cisme vi 2 perechi bocanci cat s'a gasit asupra lor, pentru a se versa locului in drept.
Din examinarea cadavrelor, am putut constata c5 moartea tuturor
a fost provocata prin plagi produse de arms de foc, asupra craniului,
toracelui i abdomenului, afara de un singur batran, care avea fracturata baza craniului printr'o lovitura puternica.
Numele indivizilor de mai sus decedati:
1. Bercu Aclipei str. Reg. Ferdinand, varsta 35 ani;
2. Leib! Blonder, Str. Traian, varsta 60 ani;
3. Idel Bercovici str. I. C. Bfatianu, varsta 50 ani;
4. Frochi, azil evreesc, varsta 60 ani;
5. Leiba Zeingher str. T5utu, varsta 58 ani;
6. Senlo Rotaru, str. Miron Costin, varsta 1-2 ani;
7. Avram Calmanovici, str. Stefan cel Mare varsta 50 ani;
8. Necunoscut civil, aproximativ 35 ani;;
9. Soldat necunoscut, aproximativ 26 ani, dinti platin in fats;
10. Soldat necunoscut, apr. 27 ani, 2 dinti Imbricati, gasit ceas;
11. Itcu Abramovici, str. Spital, apr. 5 ani;
12. Soldat necunoscut, apr. 24 ani, 3 dinti jos Imbr5cati;
13. Soldat necunoscut, apr. 25 ani, g5sit monogram5 pe betelia
pantalonilor 16 Art.;
43

www.dacoromanica.ro

14. Zindel Fonea, Alf. Campului, apr. 41 ant;


15. Femeia lui Eli Rizel, apr. 60 ani;
16. Eli Rizel, 75 ani;
17. $loim Ceausu, azil evreesc, 30 ani;
18. Leia Zina, str. Muzelor, 55 ani;
19. Un necunoscut, apr. 45 ani;
20. Idilovici Calman, Iasi, 24 ani;

21. Schmil Groparu, str. Dorobantilor, apr. 54 ani;


22. Calman Croitoru, str. Regina Maria, apr. 36 ani;
23. Meier Moscovici, str. Regina Maria, apr. 41 ani;
24. Emil Bercovici, str. Gr. Ghica, 25 ant, Sg. T. R.;
25. Rifca Croitoru, Str. C. Stroici, 60 ani;
26. Aron Elie Iosup, 43 aril apr.;
27. Marcu Voif Croitoru zis Gotesman, 59 ani apr.;
28. Mina Davidovici, 40 ani;
29. Steina Leibovici, Str. Regina Maria, 50 ani;
30. BroinsLin, Str. Col. Vasiliu, 25 ani, Reg. 8 V-tori;
31. Ghelber Hun5, Iasi, 26 ani;
32. Herscu Jonas, 94 ani;
33. Aizic I. Aizic, 43 ani; .
34. Rosa Kaufman, Str. Mare, 35 ani, SAveni;
35. Un necunoscut, 36 ani apr.;
36. Iosup Gherbis, str. Tautu nr. 33, 80 ani;
37. Iosup Gherber, Azil evreesc, 66 ani;
38. Gizela Cohn, Str. Regina Maria, 45 ani apr.;
39. Moise Croici, Com. Darabani, 43 ani apr.;
40. Freida Rudik, Str. Regina Maria, 7 ani;
41. Toni Rudik, Str. Regina Maria, 6 ani;
42. Moise Rudik, Str. Regina Maria, 2 ani;
43. Iacob Rudik Str. Regina Maria, 38 ani;
44. Ciausu Ma lca, Str. Regina Maria, 35 ani;
45. Marcu Gusan, Str. Tautu, 18 ani;
46. Elias Aronovici, Str. Spital, 30 ani;
47. Herscu Mendelovici, Str. Miron Costin, 75 ani;
48. Ghana Petrar, Str. Reg. Ferd;nand, 21 ani.
49. Sin Itic Leib, Str. Vantului, 50 ani;
50. Simon Cohn, flu! Itic Hers, Solomon, Str. Regina Maria, 2 ani.

Noi procurorul Militar C5p. In rezerva Duca I. Mihail, pe baza delegatiunei date noun de catre Domnul Prim Procuror Militar Maior Magistrat I. Tintu, constatand cauza mortii acestor indivizi, dup5 cum s'a
specificat -mai sus, am dispus inmormantarea lor, dand autorizatiunea
de inmormantare D-lui ajutor de Primar Ing. Pascu.
Pentru a impiedica complecta descompunere a cadavrelor $i a accelera inmormantarea lor, am cerut si ni s'a trimis dela regimentul 29

P. S. din compania garnizoanei, un detasament de 72 soldati sub comanda sublt. Balan Save!.
Parchetul tribunalului Dorohoi a fost reprezentat prin DI. comisar
ajutor Mercur Constantin dela Politia Dorohoi.

44

www.dacoromanica.ro

Drept care s'a incheiat prezentul proces verbal in 4 exemplare


din care s'a dat: unul Prinfariei Dorohoi, prin Dl. ajutor de primar Ing.
Pascu, unul garnizoanei Dorohoi, unul serviciului sanitar al orasului
prin Dl. Colonel Medic C. Enachescu, iar altul s'a retinut de n6i.
Procuror Militar
Col. Medic rezerva.
Cap. rezerva DUCA MIHAIL

Ajutor de primar

Dr. C. ENACHESCU

Grefier

Ing. JOAN PASCU

Sblt. rezerva DARABANA

CRIMELE DELA FRONTIERA ROMANO-SOVIETICA

N!. 3
26 Februarie 1941

FEDERATIA UNIUNILOR
de
COMUNITAT I EVREEFI
No. 129

Domnule Director General,

Avem onoarea a v5 aduce la cunostiinta un fapt pe care-I socotim


cu deosebire important, rugandu-v sa-i aeon:tali binevoitoarea Dvs.
atentiune:

In gara Burdujeni functioneaz5 o comisiune de repatriere a celor


ce doresc a se Intoarce in U.R.S.S.
In fata acestei comisiuni s'au prezentat, cu acte In regul5, pentru
a face formele de trecere, urf num5r de 137 persoane (27 romani crestini si 110 evrei), dintre cari unii originari din teritoriul ocupat, altii din
Bucovina de Sud si altii, in sfarsit, din Vechiul Regat.
Printre acestia din urma se aflau veterani sau copii de veterani din
razboaiele Romaniei, ba chidr si un orfan de razboiu. Ei au hot5rit a
p5rasi Cara nasterii si a pleca in necunoscut pentruc5, eliminati din
slujbe, profesii si meserii nu mai aveau posibilitatea de a munci si erau
expusi a recurge la mila publics si pentruc5 emigrarea evreilor a fost
prezentat5 ca punctul esential al programului guvernului, pentru rezolvarea chestiunei evreesti.
Comisiunea a acceptat a-i trece peste granit5, dar operatiunea s'a
facut In mod clandestin si din aceast5 cauz5 s'a a juns la incidente supar5toare, de pe urma c5rora se pare c5 sunt cativa morti.
Din grupul de 137, an fost conduce grupuri mici de 10, 12, 15 sau
25 de persoane spre punctele de frontiers Vicov, Fr5t5uti, Ungheni,
Herta, etc. Se stie foarte putin de soarta lor. Se stie Ins5 c5 toti cei pie cafi, intre cari se aflau si femei si copiii dela varsta de 6 ani, au trebuit
s5 suporte marsuri lungi si grele (30-40 Km.) in zapada, fAra hrana sl
lara odihn5.

45

www.dacoromanica.ro

Actualmente se ea sub paz5 In gara Burdujeni un num5r de 58


evrei dintre cari 4 copii. Ei sunt amenintati a urma soarta celor plecati
tnainte.
Intrucat in sarcina lor nu se aduce nicl o invinuire;
Intrucat ei s'au prezentat cu acte in regula Inaintea unei comisiuni
oficiale, care putea sa admits sau s5 resping5 cererile lor;
Intrucat ei plecand n'au dezertat dela nicl o Indatorire, ci s'au supus cerintelor Guvernului de a emigra;
Intrucat repetarea Incercarilor de trecere clandestin5 le pune In
pericol viata i poate da toe chiar la incidente grave de frontiers;
Avem onoare a v5 ruga sa binevoiti a dispune de urgenta suspendarea oricaror trimiteri dintre acetia i eliberarea lor, dac5 nu s'au
facut vinovati de vreun delict.
Primiti va rug5m, Domnule Director General, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni.
Preqedinte
Dr. W.

Secretar General
MATATIAS CARP

FILDERMAN

DOMNIEI SALE
DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL SIGURANTEI GENERALE
A STATULUI

INSINUARI VENINOASE Sl INDEMNURI CRIMINALE


ALE MARELUI STAT MAJOR

Nr. 4

..

Ordinul circular al Statului Major al Armatei a IV-a


No. 206798 din 30 lunie 1941:
Cu onoare se lace cunoscut CA M. St. Major cu ord. No. 193-941,
comunica:

Agentii inamici lucrepza In spatele frontului incercand acte de sabotaj, procurand inamicului indicatiuni sau informajiuni 1 dandu-se
chiar la acte de agresiune fata de ostaii izolati.
Populatia evreeascA este plirtae la aceasta acfiune.
D. General Antonescu, cu ocazia vizitei pe front, a atras atentlunea Comandantilor de Mari Unitati asupra vigilentei pazei spatelul
frontului i a dat ordin ca toti cei cari actioneaza pe orice cale contra
armatei i contra intereselor t5rii, s fie executati pe loc.
V5 rug5m s binevoiti a da ordin tuturor comandantilor i organelor In subordine sa fie fail crutare fats de cei gasiti vinovati de acte
de sabotaj, spionaj, dezordine sau orice acte Indreptate contra armatei
i contra tarei".

46

www.dacoromanica.ro

MASACRAREA DE CATRE TRUPE GERMANE


I
ROMANE A EVREILOR DIN COMUNA PARLITA-TG.
JUD. BALTI

Nr. 5
Intr. No. 932
16 Sept. 1941
No. 881

Anul 1941 tuna August ziva 26

SECRET

INSPECTORATUL JANDARMI CH1$1NAU

care
MARELE PRETOR

OF. POSTAL MILITAR No. 85

La ordinul Dvs. No. 227/941.


Am onoare a inainta alAturatul dosar cu acte dresate de Sit. rez.
Stino Laurentiu din Legiunea Jandarmi 13510, cu privire la impuFarea
i jefuirea unor evrei din comuna Parlita-Tg. de calre ostaii romans.
Regultatul ruga'm a se vedea din raportul No. 1502-1941 al Legiu
nei, anexat.
Inspector Jandarmi Chisiniu
Colonel

MECULESCU

Nr. 6
No. 1500
1941

luna VIII ziva 14

LEGIUNEA JAND. BALTI


BIR. I POL. $1 COMANDAMENT

Intr. No. 881


20 VIII. 1941

care
INSPECTORATUL JANDARMI CH1$1NAU
BIR. POLITO

La ord. Dvs. No. 65 din 18 Julie 1941, anexat:


Am onoare a v5 inainta un dosar cu acte dresate de C5pitanul rez.
Stino Laurentiu in cauza uciderei unor evrei in comuna Parlita-Tg. dig
care se constat5:
.
In ziva de 7 Julie 1941, trupe germane i romane au trecut prin co-

muna Parlita-Tg., cu care ocaziune evreii din case au tras focuri de


arms asupra osta0or.
Dupa ce trupele au trecut, o parte din populatia romans din satele vecine, au intrat in casele evreilor din Par lita 1 au jefuit.

47

www.dacoromanica.ro

Nu s'a dovedit c5 ostasii romani au jefuit $i omorg pe evrei.


In acel timp mentinerea ordinei in acea regiune era In atributiunea
8erviciului Pretoral, deoarece formatiunile Legiunei Jandarmi 135 lti nu
au fost Inca instalate.
Comandantul Legiunei land. Balti
Maior

M. BOULESCU

Nr. 7
LEGIUNEA JANDARMI BALTI

DOSAR
cu actele incheiate cu privire la uncle fapte comise de unit soldafi in
comuna Pirlita-Tg., Judeful Ba lti.
Nr. 24
8 August 1941
Cpt. rez. Stino Laurentiu

LEGIUNEA JANDARMI BALTI


Intrare No. 1500
Ziva 8 Luna Aug. 1941

&lire
LEGIUNEA JAND. BALI;

La ord. Dvs. in rezolutie pus5 pe ord. Nr. 65-941 al Insp. Jand. Chisin5u $i ord. Nr. 227-941 al Serviciului Marelui Pretor.
Am onoare a inainta un dosar cOmpqs din 9 file cuprinzand cercet5rile ce le-am facut in ziva de 7.V111, in comuna Parlita-T5rg
din
care se constata cum s'au petrecut faptele semnalate Carticrului General al Armatei Romane
de .catre Armata 11 german5.
Cpt. de rez. LAURENTIU STING
.

Nr. 8
MARELE CARTIER GENERAL
SECTIA II-a

Nr. 227
17. VII, 941

Intr. Nr. 227.


18 lulie

1941

Nr. 1411/B. 17 lulie 1941

Inspectoratut Jand. ChIsinetu


Cercetare si relalii asupra celor
petrecute
G-ral

TOPOR

MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a
cgtre
SERVICUL MARELUI PRETOR

Am onoare a v5 transmite,- in copie, adresa Armatei XI-a Germane, rugandu-va sa binevoiti a dispune cercetarea celor semnalate,
precum 5i arestarea imediata a soldatului pentru a fi anchetat in ceeace
priveste complicit.

D. 0.
$eful Sectiei II-a
Lt. Colonel

R. DINULESCU

$eful Biroului
Lt. Col. GH. N. PETRESCU

48

www.dacoromanica.ro

Nr. 9
Adresa Armatei Xl-a germana titre Mare le Stat Major Romin
ARMATA XI -a

Cantonament, Ia II. VII. 941

Set. I.

afro
STATUL MAJOR ROMAN

Referitor la: excese ale soldatilor i persoane civile romani din


teritoriile ocupate
Anexat se frimit copiile, unei constat5ri la fate locului $i un proces
verbal de sedinta a politiei secrete germane de campanie, asupra exceselor soldatilor si civililor romani In teritoriul nou ocupat.
Maiorul DAGNER, ofiter de legatur5 al Armatei 4 Romane, a constatat datele personale ale soldatului roman prins, dupa cum urmeara.
ALEXANDRU TITU, seria armei 14951, Grupul 5 recunoastere,
Divizia 5-a Infanterie.
Va ruggm, a lua din parka Dvs. restul masurilor necesare, pentru
identificarea celorlalti vinovati gi pedepsirea lor.
Pentru a evita alte cazuri asemanatoare, vg rugam, a introduce
forte politienesti in teritoriile ocupate, can trebuesc previzuti cu imputernicirea necesara, de a interveni si in contra persoanelor militare
romane. Avand In vedere urgenta chestiunei, va rug5m a dispune cale
necesare cat mai curand.
p. Comandamentul Armatei

Seful de Stat Major


Maior de Stat Major

RANCK

Nr.

1.0

Cantonament Ia 7. VII. 941

In ziva de 7.VII.941, Intre orele 9 si 10 au apkut soldati romani


In prezenta unei femei VENEA BUGA din Parliti-Targ, strada Principals No. 8 $i a altor persoane a caror nume nu a fost identificat $l au
mers din casa in casa, pentru a-si Insusi MCA drept obiecte de valoare,
iar dad au Intalnit persoane civile, au pretins astfel de obiecte sub
amenintare cu arme. Astfel armata bands, s'a apropiat in strada Principals de locul de casa Nr. 22. In aceasta casa se aflau urmatoarele persoane vii:
1, 2, 3, .... 10 (vezi text german).

Toate au fost persoane evreesti. Unele din ele erau locatari ai loculul de case 22, restul s'a refugiat acolo la Inceputul razbolulul. Acest1
soldatl romani au cerut dela evreii aflati acolo bani si obiecte de va-

49

www.dacoromanica.ro

loare. Evreii ar fi dat o parte din acestea soldatilor. Aceasta probabil


nu le-a lost deajuns, deoarece au dat afar toate aceste 10 persoane
din locuinta In strad5. Dup5 aceasta au scotocit singuri casa $i incaperile, cautand bani si lucruri de valoare. Daca au mai g5sit ceva, nu se
poate constata. Dup5 aceasta au somat pe evrei s5 intre In pivnit5.
Acolo trebuiau s fie Impuscati. Chiar pe sc5rile pivnitei, soldatii romani au Impuscat pe evrei. La auzul impusc5turilor, brut5ria de campanie germana cantonata In aceiasi localitate, a trimis cativa soldati la
rata locului, sau soldatii au alergat singuri acolo. Un colonel roman
DUMITRESCU si un Major roman DAGNER, ambii ofiteri de legatur5,

se aflau tot in apropierea locului actiunei si cand au auzit impuscaturile au intrat in locul de casa.
Soldatii romani au fugit. Unul din ei a putut fi retinut de ofiterii,
romani si identificat si au 15sat soldatul la unitatea c5reia apartinea.
Acest soldat ale c5rui date personale $i unitatea se afla probabil in
mainile D-lui Colonel, a recunoscut fapta.
Soldatii brut5riel de campanie german5, au adus evrei raniti, aflati
Inca in viat5, In pivnita locuinteii. Mortii au limas in pivnit5, 2 femei
$i 2 barbati. Restul de 6 raniti au ramas In casa; din ei au murit intre
Limp 2. Un medic civil evreu $i un medic militar roman au dat Intretimp
ingrijirile medicale.

Asupra acestei tntamplAri cei doi ofiteri de leg5tur5 sunt martori


oculari. Cand s'a aflat fapta $i ofiterii statului major german au luat
cunostiinta de ea, s'au luat imediat masuri pentru a impiedica alte bestialit5ti.

Garda statului major, jandarmeria de camp si politia secrets de


camp au trimis imediat patrule in diferite strazi ale localitatii pentru a
face imposibil, incalcarea cl5dirilor locuite de catre trupele romane
aflate in trecere. Aceste masuri au fost luate de ofiterii Cpt. Schabedissen, Major Weisshaar.
Acesti 2 ofiteri germani, Impreun5 cu altii, precum si soldati germani au cercetat personal mortii, r5nitii, pivnita gi locuinta. R5nitii au
prima din partea soldatilor germ ani ajutorul ce se cuvine unui inamic.
Identificarea civililor cari s'ar fi asociat soldatilor romani, a fost
InceputA. A putut fi determinata femeia FENEA BUGA din strada Principals, locul de casa Nr. 8; la locuinta ei s'a g5sit o mare cantitate de
Bina In sari, mai departe, perine, saltele de puf, covoare, farfurii si
alte obiecte, cari f5r5 Indoiala pot fi denumite bunuri de prada.
La intrebare femeia a declarat ca sotul ei este In armata nisi A
negat ca ar fi furat lucrurile st obiectele g5site la ea din alte case.

No.

I I

PRO CES-VERBAL
Astizi sapte August 1941
Noi Cpt. in rez. Stino Laurentiu, ajutorul Comandantului Legiunet
Jand. B5lti. Avand in vedere ordinul Serviciului Marelui Pretor Nr. 227
din 1941 $l ord. Inspt. Jand. Chisinau Nr. 65-941,

50

www.dacoromanica.ro

M'am deplasat In comuna Parlita-Targ unde am cercetat dresat acte privitoare la devastarea caselor si impuscarea unor evrei, de
catre trupele in trecere prin aceasta comuna.
Dintre persoanele ar5tate in reclamatiunea Armatei I I-a germane, n'am putut identifica si cerceta deck pe femeia FENIA BUGA,
deoarece soldatul TITU ALEXANDRU seria armei 14951, Grupul 5
Recunoastere, Divizia 5-a infanterie, este plecat din localitate Inca din
ziva de 12 Iulie, data cu deplasarea unitatii din care face parte.
Asupra faptelor ce i se imputa acestui soldat, cred ca cele mai
bune si exacte relatiuni le-ar da Domnul Maior DAGNER, ofiter de le,
gatura, la armata IV romans si Domnul Colonel DUMITRESCU of iter
de legatura, cari au identificat pe soldat gasindu-se in apropiere de locul unde acest soldat ar fi Impuscat niste evrei.
Deasemenea n'am putut identifica si nici n'am aflat In localitate
nici un evreu, pentru .a-1 interoga, ei fiind o parte disp5ruti odata cu
trupele sovietice, iar restul internati in lagar.
Pentru stabilirea adevarului asupra celor relatate de Armata 11-a
germana, intro masura oarecare riformatori principali lipsind), am
procedat la interogarea a catorva persoane mai de frunte din comuna
Parlita TAT.
Interogand pe $TEFAN DOROSCHEVICI, acesta declar5 urmatoarele: Primele trupe cari au sosit in ziva de 7.VII a. c., in Parlita
au fost cele germane, a doua zi au sosit si trupele romane. La intrarea for In comuna au Intrebat de evrei unde sunt. Am raspuns ca sunt
fugiti din comuna, iar o parte sunt ascunsi prin pivnite. Am auzit ca
soldat11 germani au impuscat cativa evrei, pentru motivul ca la intrarea lor In Parlita, s'a tras asupra for focuri de arms, de evrei ascunsi
prin poduri, gradini.
N'am vazut ca trupele germane si romane ar fi devastat gi jefuit
casele evreilor. Am vazut insa pe mai multi oameni mai ales din comunele Invecinate, cari dup5 plecarea trupelor Germano-RomAne, au
intrat pe la casele evreilor luand diferite lucruri, In special alimente.
Aceasta Imi este declaratia pe care o sustin si semnez propriu".
STEFAN DOROSCHEVICI

Interogand pe VASILE TEPOI, din comuna Parlita TArg, declara

urmatoarele: La intrarea trupelor germane In Parlita Targ doi soldati germani au fost Impuscati de evrei din ascunzisuri. Am fost luat
apol de armata germana ca c5I5uz5, spre a le arata directia spre Chisinau. I-am Insotit pand la Bumbeta in care timp Intalnind pe drum un
evreu, un soldat german 1-a 1mpuscat, pentru motivul c5 evreii din Parlita au Impuscat 2 soldati germani.

La sosirea altor trupe germane, peste 2-3 zile, In Parlita, au Intrebat unde sunt evreii cari au tras In primele zile asupra soldatilot
germani. Procedand la urmarirea lor, au aflat inteo pivnita vreo 3-4
evrei cu arme si grenade asupra lor, pe cari 1-a impuscat; iar pe evreii
ce i-au mai gasit ascunsi I-au adunat $l trimis in loc necunoscut.
51

www.dacoromanica.ro

N'am vazut ca trupele germane s fi devastat sl jefuit castle e-

v r eet i. Au intrat prin case, fortand usile, pentru a gisi pe evrei.

Trupele romane la intrarea lot in targul Mita an crocedat la fel.

N'am vazut soldati roman! jefuind si nici Impuscand ewe!. Am auzit


peste 2-3 zile ea la casa lui FELDER GHIDALE, soldatii roman' ar Ii
impuscat vreo 10 evrei. Evreul FELDER GHIDALE din ziva acela nu
s'a mai vazut in Parlita. Unii amen' spun ca acest evreu ar fi fost rinit $i dus Intrun spital din Iasi. Nu cunosc pe soldatul Alexandru din
Div. 5.

Aceasta imi este declaratia pe care o sustin st semnez proprlu".


VASILE TEPOI

Interogand pe femeia ANA ANDRASIU din comuna PArlita-TArg,

aceasta declar5: Stiu si eu tot ce a declarat Stefan Doroschevici, afara


de aceasta mai stiu ca soldatii germani an impuscat 4 locuitori tomanl
un cantonier, un picher, un acar si un civil necunoscut din comuna
Niculeni can n'au executat ordinele date de armata german5.
De la mine soldatii germani au vrut si-mi ia una scroaf5 cu 6 purcel dar eu m'am rugat de ei sa mi-o lase, find o femeie garaca. Atunci
ei mi-au lisat scroaf a cu purcei luAnd numai un pore de 50-60 kgr. pe
care mi 1-a plata. Porcul 1-a taiat pe loc, 1 -a pus inteun camion si an
plecat.

Nu cunosc pe soldati.

Aceasta imi este declaratta pe care o sustin si semnez propriu".


ANA ANDRASIU

Interogand pe plot. POZDARCA TOMA, seful postului ParlitaTarg, acesta declari:


M'am instalat ca sef de post cu 4 jandarmi in PArlita-Targ in

ziva de 9.VII, deci dupitrecerea trupelor germane st romane si dup5


devast5rile si jafurile comise in ziva de 7 si 8 tulle In acest Org. Din
informatiunile luate de pe la locuitori, asupra celor ce s'au petrecut In
targul Parlita cu ocazia trecerilor trupelor romane $i germane, am
aflat c5, s'ar ft Impuscat evrei din cauz5 ca acestia au fost agresivIsi
au tras focuri de arms asupra soldatilor. Evreii can au fost pasnici an
fost lisati liberi.
Am auzit ca la cassa cu Nr. 22, proprietatea Jul FELDER GHIDALE, s'ar fi tras focuri de arms asupra mai multor evrei ascunsi
acolo, din cart. unit au murit pe loc, tar altii an fost riniti $l transportati spre Iasi.
Am mai fost informat ca dup5 trecerea trupelor germano-rom5ne,
prin targul Parlita, parte din locuitori din comuna $i din satele Invectnate, au procedat la jefuirea de obiecte $i alimente de prin caMe evreesti ramase in piastre.
Parte din aceste obiecte au fost gasite de not pe la diferiti locultori $i ridicate, predandu-le cu inventar la Primiria cal5.
Aceasta imi este declaratia pe care o sustin gI semnez propriu".
PLOT. POZDARCA

52

www.dacoromanica.ro

Interogand pe femeia FENIA BUGA, mentionat5 in reclamatiunea


armatei 11-a germane, CA ar fi fost de feta in momentul cand trupele
romane jefuiau si Impuscau pe evreii dela casa Nr. 22, aceasta declari
urmatoarele:

Nu recunosc c5 eu as fi tnsotit pe soldati romani la jafuri la casele evreilor din Parlita-Targ si nici nu 1-am cunoscut pe soldatul ALEXANDRU TITU din grupul de recunoastere div. 5.
Prin casele evreilor au intrat, fortand usile, mai Intai trupele germane, apoi la o zi dou5, trupele romane, cautand pe evrei, can dupe
cum am auzit au tras focuri de arms si mitralierh asupra soldatilor romani si germani, inotiv pentru care acestia la randul lor, au impuscat
cativa evrei, mai ales. pe cei g5siti ascunsi, avand asupra for arme $i
grenade. La plecarea din targul Par lita a armatei romane, am auzit pe
cativa soldati roman!, spunand la locuitorii cari erau pe strAzi ca sa is
din casele evreilor, lucrurl si alimente de cari au nevoie. Eu fiind de
rata si vazand Ca mai multi locuitori, mai ales femel, luau din aceste
obiecte, am luat si eu una plapuma, una cuvertura, z rochii, un covor,
una saltea si cateva obiecte de bucat5rie,
pe care le-am dus acasa.
Obiectele acestea le-am ridicat dela casa evreului FELDER GHIDALE, din strada Principals Nr. 22, unde In momentul acela era proprietarul cu familia lui, iar In alts camera de alAturi, mai multi evrei,
femeia lui Ghidale
a spus care mine: Iati-le s le ai de
cam 6-8
amintire"

Cum am ajuns acasa cu aceste obiecte ridicate dela Felder Ghidale, am auzit impuscaturi de arms la casa lui. In acel moment era In
case la mine un of iter roman, care a stat vre-o 2 ore de s'a odihnit. Mai
tarziu, am auzit de pe la oameni ca la casa lui Felder Ghidale au fost
Impuscati patru evrei, iar 6 au fost raniti, cari mai pe urma ar fi murit
$i ei. Intre acestia au fost si membrii familiei lui Felder.
Nu stiu cine anume a Impuscat pe acesti evrei, soldati romani sau
germani.

DupA auzirea acestor tmpuscaturi la casa lui Felder, imediat au


venit la locuinta mea 3 ofiferi germani cari m-au legitimat si intrebat
unde este sotul meu. Le-am raspuns ca este concentrat in armata Sovietica din ziva de 23 Iunie 1941. De acasa m'am dus la Felder Ghidale
de unde ridicasem obiectele si de aci m'am dus la Comandamentul German, unde am fost cercetata asupra obiectelor Insusite si asupra celor
ce stiu despre Impuscarea evreilor aflati In casa lui Felder Ghidale.
Le-am raspuns ca obiectele le-am insusit, dupe cum au facut si alte
cred ca poate i-a
nu stiu
persoane, iar cine a Impuscat pe evrei
1mpuscat soldati romani dar nu sunt sigura. Dela Comandamentul German am fost lasata libera, dandu-mi-se ordin sa duc inapoi In casa lui
Felder, obiectele Insusite, ceiace am si facut, ramanand fara nici un
lucru de furat. Dupe plecarea trupelor germane $i romane din Targul
Par lita, au venit oameni de prin satele vecine, ridicAnd de pe la casele
evreilor obiecte si alimente, pe care le-au transportat cu c5rutele.
Aceasta irni este declaratia pe care o sernnez propriu".
FENIA BUGA

53
www.dacoromanica.ro

pe care
Drept pentru care am Incheiat prezentul proces-verbal
dimpreuna cu referatul subsemnatului, 11 voi inainta Legiunei Jandarmi
1351ti, pentru a fi inaintat locului In drept.
Ajutorul Comand. Jand. BA' Iti,
cpt. rez. LAURENTIU STINO

JEFUIREA SI MASACRAREA A 42 ADULT' SI 6-8 COP11


EVREI, TN COM. TAURA NOUA, JUD. BALTI

Nr. 12
LEGIUNEA JANDARMI BALTI

DOSAR
cu actele incheiate referitor la evreii moral' in Comuna 'Mira Veche
I Taura Noui judetul Balti
24 lulie 941 Nr. 132
INSPECTORATUL JANDARMI CH1INAU

care
LEGIUNEA JANDARMI BALTI

Suntem informati de catre Serviciul Secret german c5 in comuna


T5ura Veche $i T5ura Nou5-Bali s'au omorat 40 evrei $i s'au ingropat
In conditiuni rele; 2 evveice sovietice au scApat $i au dat informatiuni
asupra scenei.
Cum aceasta acfiune se datoreste numai unei misc5r1 subversive,
yeti stabili Imprejurarile earl au dat loc acestor acfiuni de provocare,
raportand imediat Inspectoratului.
Inspectoratul Jandarmi Chiinau
$eful Biroului Politie
Maior, V. STOENESCU

Colonel T. MECULESCU

Nr. 13
MARELE CARTIER GENERAL
SECTIA II-a

SECRET-URGENT
Comand. Leg. Jand. Beall
Cercetati personal cazul pi ra-

portail rezultatul urgent.

Intr. Nr. 228


19. VII.
941

Nr, 1665. B. 19. lulie 1941


MARELE CARTIER GENERAL

care
DOMNUL GENERAL TOPOR

Gen. TOPOR

Am onoare a trimite copie dup5 adresa Armatei XI-a privitoare la


uciderea unor evrei la Taura Veche sl T5ura Noua (MO) de catre unit
ostasi romani, care mai Intaiu ar fi jefuit pa acesti evrei.

54

www.dacoromanica.ro

Cu onoare v5 rug5m sa binevoiti a dispune urgent cercetarea cazului si descoperirea vinovatilor pentru a fi sanctionati.
Rezultatul rugam a fi raportat urgent, el trebuind s fie comunical
i Armatei XI-a.
Subeeful Marelui Cartier General
General TATARANU

Seful Sectiei II-a


Lt. Col. DINULESCU

Nr. 14
Adresa Armatei XI Germane
COMAND. ARMATEI XI-a

Cant. la 14. VII. 1941

Sect. I-a

care
STATUL MAJOR ROMAN

Referitor la: uciderea de evrei la Taura Nou5.


Anexat se trimite un raport al martorilor oculari si un raport al
politiei secrete de campanie germane, referitor la uciderea unui num5r
mai mare de evrei la nura Nou5.
Atitudinea (comportarea) aratata in raport, a unor reprezentanti
ai trupelor romane, serveste numai pentru a scgdea prestigiul armatei
romane si in acelas timp acela al armatei germane, in Ufa opiniei publice mondiale.
u

Rug 5m Inc 5 data si foarte urgent, a avea grije, prin luarea m5surilor celor mai severe in cadrul trupelor romane ca, in nici un caz sa
nu se mai repete alte incidente.
p. Comandam, Armatei XI-a
Seful de Stat Major
Din Ordin
Maior de Stat Major RANCK

10. VII.

1941

Continut: Declaratia martorilor oculari asupra uciderii a 40 evrei


linga Taura Noui,

RAPORT:
Dina Frankel 34 ani casatoUltimele supravietuitoare ranite,
rit5 gi Leica Lambert 32 ani c5satorita ambele originare din WO,
au declarat asupra cazului din Taura Nou5:
La 24.VI.1941 evreii au trebuit sa p5raseasca 135 ltii gI s'au refu55

www.dacoromanica.ro

Oat in parte la Vlad uncle au ajuns la 26.V1.41 g1 unde au r5mas papa


la 7.V11.1941. In seara acestel zile reeled de t5rani de 16-18 ani, armati
cu ciomege gl coase au alungat pe evrei din casele locuite de el, au bitut si i-au omorat pe evrei si au aprins casele. Circa 40 evrei originari
din B5lti au Incercat s se inapoieze la BAlti pe cale ocolitA, deoarece

nu stiau dad drumul pan5 acolo este liber de inamic. Pe drum au intalnit soldati germani cari au examinat actele for personale si i-au 15sat
sA mearga mai departe.
Intre Taura Veche $i Mira Nou5 au dat peste circa 20 soldati roman! fara comanda. Cel mai mare grad prezent era caporal. Opriti de
acestia, evreil au dat la ordin, banii, lucrurile de valoare, cal $i carute
incarcate cu haine $i p5turi. Apoi le-a fost ordonat de soldati s se alinieze si Intro formatie aproximativ ordonata s5 intre Intr'un teren
ntastinos. Dup5 circa 30 minute au primit ordin s se culce in mlastin5.
Apoi s'a tras asupra evreilor fara deosebire.
AceastA fapta s'a comis la 7.V11.941, Intre ora 18 si 19.
Soldatii au continuat drumul for f5r5 a purta grijA pentru raniti si
morti. Cele dou5 femei amintite mai sus au mai avut puterea s5 se t5-

rasa din mlastina $i au intalnit pe sosea un ofiter roman care a insarcinat pe un t5ran s5 dud femeile in spitalul dela Chiscareni. Dupa executarea operatiunei taranul le-a adus la Comandamentul Armatei,.unde
femeile interogate au dat aceste declaratii.
Taranul a primit ordin de a Ingrijl yl pe mai departe pe cele dou5
femei.

Mortil vor fi adunati In cursul zilei de azi de catre locuitorii comuriei Teura Noul
Pentru a preIntampina alte esiri de felul acesta, locuitorii din comuna Teura Noua gi Teura Veche aleg fiecare cate un b5tran din comuna ca primer provizoriu care va executa puterea administrative
pan5 la sosirea unei autorit5ti militare sau civile romane.
ss/ INDESCIFRABIL

p.

conformitate

as/. Lt. Col. PENESCU

RAPORT
Intro calatorie de serviciu dela Ciolacul Vechiu la Chiscareni am
gAsit putin inaintea satului Teura Veche, pe un camp situat in vale,
evrei Impuscati de sex masculin

$i femenin sf

copii. Dupa numaratoarea

mea in grabs, au fost circa 42 evrei adult! $i circa 6-8 copii. La dIferite cadavre am putut stabili rani de gloante, la unele, mai ales la copii,
capete s p a rte.

In parte cadavrele barbatesti erau desculti; deduc ca le-au fost

luate din picioare cismele, respectiv ghetele.


Dup5 cum am putut afla dela t5rani ce erau acolo In ziva de 8.VII.

1941, soldatii romani au adunat pe evreil carl au petrecut timpul mai


mult sub cerul liber, mai ales de Idea impuscarii, in acea valcea i dupA
ce- I-au jefuit de bard 1 alte valor! sf bijuterii i-au Impuscat.

46

www.dacoromanica.ro

Pentru a sustrage trecatorilor acest aspect oribil *1 a nu rasa si


izbucneasca vreo boala, apare ca foarte urgent si se ordone inmormantarea cadavrelor.
(ss) INDESCIFRABIL

p. conformitate
Lt. Col. (ss) PENESCU

Nr. 15
PROCES-VERBAL

Taura Noua la. 9 August 1941.


Noi, Maiorul Boulescu Mihai comand. Legiunei Jandarmi Ba lti.
Constatam prin prezentul proces verbal ca, am primit ord. No. 258
din 20 Julie 1941 al Serviciului Marelui Pretor, de a cerceta cazul, evreilor omorati de soldati romani in seara zilei de 8 Julie 1941, intre satul
'Mira Veche *i Taura Noua.
Am procedat dupa cum urxrieaza:
Am chemat in fata noastra pe delegatul satului Taura Veche, care
interogat fiind declara:

1. Informatorul Lupan Grigore, de 51 ani, roman, delegat al Satului Taura! Veche, asupra celor intrebate declara:
In zilele de 7-8 Wile 1941, au trecut prin satul nostru trupele romane *1 germane, cari mergeau inainte. Au trecut pela not *1 ni*te evrei refugiati, mergand spre Fale*ti. Nu *tiu ca soldatii romani sa fi
omorat evreii cari au trecut pe aici, cad n'am vazut gi nici nu am auzit
despre a*a ceva.
Aceasta-mi este declaratia pe care o semnez propriu.
(ss)

GRIGORE LUPAN

Informatorul Leon Danilov, de 62 ani, roman, delegatul Sa2.


tului Taura Noua, asupra celor intrebate declar:
Stiu ca in zilele de 7 *1 8 Julie 1941, prin satul nostru au trecut
trupe romane, cari mergeau spre Chiscareni.
Deasemenea *tiu ca prin satul nostru au trecut ni*te evrei refugiati, cari mergeau spre Fale*ti.
Nu am vazut *i nici nu am auzit ca soldatii romani s fi omorat
evrei la not in sat.
Aceasta-mi este declaratia pe care o semnez propriu.
(ss) LEON DANILOV

Am continuat cercetarile prin satul Taura Noui si Taura Veche,


1nformandu-ma dela diferifi locuitori *1 nin,leni nu a *tut sa-ml dea re-

lalii despre omorarea evreilor, afirmand Ca nu *tiu despre asemenea caz.

Drept care am incheiat prezentul proces verbal, care se va Inainta


.ta Serviciul Mare 114 Pretor spre cele legale.
Cd-tul Legiunei Jandarmi Bk. lti

Major (ss) IOULESCU MIHAIL

57

www.dacoromanica.ro

Nr. 16
Intr. Nr. 880

SECRET

20. VIII. 941

No. 258
1941 Luna VIII Ziva 14
LEGIUNEA JANDARMI BALTI
Bir.

Politie fi Comandament

care
1NSPECTORATUL JANDARMI CHISINAU
Bir. Po litiei

La ord. Serviciului Marelui Pretor Nr. 258/941 si al InspectoartuJul Jandarmi Chisinau Nr. 132/941, anexat,
Am onoare a inainta tin dosar compus din sapte file, cu actele dresate de subsemnatul in cauza omorarei unor evrei din satul Taura Nona,
din care se constat5:
In zilele de 7-8 Iu lie 1941, Unit 5ti din Divizia 14-a romans au
trecut prin satele 'aura Not la si Thura Veche.

In acel timp s'a vazut gi tin grup de evrei refugiati, cari mergeau
prin aceste sate cu directia spre F5lesti, far5 a Se putea preciza cute
au fast si de unde stint de origin5.

Nu s'a dovedit ca evreii sa fi fost omorafi de soldati romAni, c5ci

nimeni nu tie de acest caz.


In acel timp mentinerea ordinei in acele regiuni era in atribufla Serviciului Pretoral dela Divizia 14-a deoarece formatiunile Legiunei jand. Ba lti nu au fost Inca instalate.
Comandantul Legiunei Jand. BaIti
Major (ss) M. BOULESCU

MASACRUL DIN MARCULESTI 51 ALTE LOCALITATI

DIN JUD. SOROCA


Nr. 17
Extras din actul de acuzare intocmit de acuzatorul public sef depe
Tanga Tribunalul Poporului, Vasile 1. Stoican, impotriva marilor criminail de rizboi, Ion Antonescu si mini0rii sai.
In ziva de 8 Iu lie 1941, in localitatea Marculesti, jud. Soroca, stint
adunati toli locuitorii evrei; b5rbati, femei si copii, sunt scosi la margi-

nea comunei, sunt 'impuscati si ingropati in santuri anticar ce se giseau acolo. Au fost astfel masacrati 1000 de oameni.

58

www.dacoromanica.ro

In zilele urmaloare s'a procedat la fel cu evreii din localintile Horeti, Gura Kamenca si Gura C5inari.
In localitatea Clim5uti din jud. Soroca, sunt str5nsi un num5r de
300 copii, femei si barbati si In ziva de 12 Iu lie 1941 sunt impuscati si
Ingropati intr'o groapa comun5 dela marginea satului.

MASACRE IN ORASUL BALTI

Nr. 18
Extras dintr'o istorisire a unui supravietuitor, ultimul presedinte
al Comunitatii Evreilor din B5 Iti, Bernard Walter.

Orasul B5Iti a lost distrus de aviatia german $i romans, prin bornbardament aproape zilnic. Au prefacut in ruine trei sferturi din locuinte. Orasul nefiind ap5rat, avioanele dusmane veneau cu usurinta in
fiece dupa amiaz5, Intre orele 4-5 si aruncau bombe incendiare. Imobilele fiind acoperite In majoritate cu sindrila se aprindeau si incendiile
se propagau, prelungindu-se In tiinpul noptii and, torte imense luminau activitatea avioanelor de bombardament, cari veneau obicinuit pela
orele 8-9 seara, produand ravagii ingrozitoare.
In fata pericolului aerian, dupace multi evrei au c5zut victime ale
bombardamentelor, populatia evreeasc5 s'a refugiat prin satele din im-

prejurimi, fiecare luand cu sine in boccele, ce avea mai de pret. In

aceste sate ad lost ajunsi de trupele romano-germane, earl pretutindeni


an jefuit, au chinuit, au batjocorit femeile $i fetele si au ucis oameni.
Orasul BAlti a fost ocupat la 9 Julie de trupe germane din armata
a XI germana, de sub comanda generalului von Schobert, care a si instalat ale! Cartierul s5u general.
Frontul indepartandu-se imediat, evreii supravietuitori ai masacrelor din sate, au inceput sa revin5 in oral, dar pe m5sura ce soseau erau
adunati
din ordinul politiei militare germane conduse de Feldkomandant Colonel Koller $i ajutorul s5u C5pitan PrastIn 2 lag5re instalate,
unul in curtea Band! Moldova, iar ce151alt in curtea arestului preventiv.
In seara de 11 lulie 1941, sub motiv c evreii ar fi tras focuri de
arms asupra unui camion german, au fost ridicati din lag5r 10 evrei,
cari au lost impuscati In curtea gradinitei din fata Soborului Vechi.1)
Intre timp, din ordinul capitanului Prast, s'a format un comitet al
ghettoului compus din 12 fruntasi evrei, sub presedintia lui Bernard
Walter, lost ajutor de primar si presedinte al Camerei de Comer' $i Industrie. Comitetul avea sarcina de a Ingriji de hrana si starea sanitary a
evreilor adunati In cele 2 lag5re.
In ziva de 15 Iu lie, la orele 5 p. m., toti membrii comitetului au
Post adusi la sediul Politiei germane, unde Capitanul Prast le-a cerut
1) V. plana IL

59

www.dacoromanica.ro

sa Intocmeasca o lista de 20 comunisti evrei, pentru a fi executati. Bestia a adaugat ca in lipsa listei, vor fi tmpuscati o seams de evrei intre
cari prirnii, vor fi membrii comitetului.
Cu tot pericolul, comitetul nu a sovait si prin glasul presedintelui, a
comunicat capitanului Prast, refuzul de a se preta la o asemenea infa-

mie. Imediat apoi, au lost arestaIi toti membrii comitetului. Dupe ce


an fost perchezitionati si jefuiti de tot avutul, cad in nesiguranta fiecarui moment, toti evreii purtau asupra for tot ce aveau de valoare, au
fost toti condusi
in rand cate unul si escortati de jandarmi germani
in lagarul din curtea- Bancii Moldova.
Aci au fost condusi sub paza, la gardul din fundul curtii, sub ochii
ingroziti ai membrilor familiilor si a celorlalti evrei cari pr'veau indurerati si desnadajduiti, cum sunt dusi la mormant cei cari mai puteau
forma singurul for sprijin.1)
La gardul lagarului, membrii comitetului au fost tinuti cam o jumatate de ora, chinuiti, batjocoriti si fotografiati de soldatii nemti cari ii
pheau. Apoi s'au mai adus Inca 44 evrei, ridicati dintr'un grup de 150
Inchisi cu titlu de ostateci In subsolul cladirei si cu top au fost Incarcati in 2. camioane. Pana la poarta convoiul a fost Insotit de disperarea celorlalti evrei cari isi zmulgeau parul din cap si in plans si rugaciuni, se aruncau la picioarele celor pe cari ii vedeau pentru ultima
(mfg.

Catre ora 8 seara, autocamioanele cu evrei an sosit la Sloboz'a


Balti, la punctul Flamanda, unde Camera de Agriculture a judetului avea
o statiune de experienta, pe terenul careia se afla o cariera de piatra.
Impartiti in grupe de cate 15 oameni, evreii au fost pusi sa-si sape
gropile dandu-li-se pentru aceasta lopeti aduse special. La terminarea

cate unei gropi, grupul care o sapase, era culcat cu fata la pamant sl
fiecare primea cate un glonte in ceafa. Unii au murit pe loc, dar altil
an trebuit sa cheme calaii si sa roage sa mai traga Inca un glonte. Mortil
au fost acoperiti cu pamant de grupele Inca neimpuscate. Ultima
grupd a fost Inmormantata de banditii cari i-au moral
Dela acest macel a sc5pat numai presedintele comitetului, Bernard
Walter,. Bucurandu-se de multe prietenii in lumea romaneasca a orasului, a fost salvat prin energia si Insufletirea sefului polit,ei romanesti

Dumitru Agapie, care a obtinut gratia capitanului Prast si a scos vic-

tims din groapa gata terminata, deci cu 2-3 minute inainte de a fi


Impuscat.

In noaptea de 15-16 Julie, au mai fost impuscati 20 evrei dintre


ostateci tot de catre soldati al Gestapoului, tot sub motiv ca s'ar fi tras
asupra armatei germane si tot In gradinita din fata Soborului Vechi.
Apoi trupele germane si Gestapoul au plecat din Balti. Soarta evreilor supravietuitori a Incaput pe mana altei brute, a maiorului Ion Gradu dela Cercul Teritorial. Sub privegherea lui, evreii au fost condusi
Intr'un lager din padurea Rautel la 12 km. de oral. Inchisi In cateva bordeie darApanate, Inconjurate de sarma ghimpata, sub paza militara,
1) V. plana I.

60

www.dacoromanica.ro

evreii an trait aid o viat5 de foame gi mizerie Infior5toart, care a ucis


o parte din el.
Mai tarziu evreii din lag5rul Rautel au fost mutati in lag5rul M5rcule$ti $1 de aid deportati In Transnistria.

MASACRE IN CHISINAU

Nr. 19
RAPORT DE ANCHETA No. 2 AL COMISIUNEI INSTITUI1A CONFORM ORDINULUI
D-LUI MARE$AL ION ANTONESCU, CONDUCATORUL STATUTULUI, PENTRU CERCETAREA NEREGULELOR DELA GHETTOUL DIN CH1$1NAU. 1Decembrie 1941)

Cu ocazia cercet5rilor efectuate de comisiune, s'au constatat unele


st5ri de f apt deosebite care neputand fi Inglobate In cuprinsul raportului

principal, am socotit necesar a le expttne separat, in raportul de feta.


Aceste constat5ri sunt:
SITUATIA JURIDICA A EVREILOR EVACUATI $1 A
PROPRIETATILOR IMOBILIARE ALE ACESTORA
a) Numatrul evreilor internati evacuati.
Dintr'o statistics sumari, prezentat5 comisiunei de c5tre It.-col.
1.

Palade, delegatul Marelui Cartier General, pentru Infiintarea lag5relor


$i evacuarile evreilor, rezulta ca ar fi fost internati: la Vertujeni 23.000
evrei, la Marculesti 11.000 evrei, la Edineti $i Secureni 25.000 evrei $i
la Chisinau In ghetto 11.252 evrei. La ace$fia se mai adaug5, evreii dela
Orhei, Cahul, Ismail, Chilia Nou5 si Bolgrad, unde num5rul for nu a dep4it 1000 de internati in fiecare localitate.
Aproximativ au fost in total 70
80.000 evrei.
Din situatiunea prezentata comisiunei, de catre Inspectoratul de
Jandarmi Chisinau, Insarcinat cu executarea evacuarii evreilor, rezult5
ca prin diferitele puncte de trecere stabilite, pentru evacuare, au fost
trecuti din Basarabia 55.867 evrei, iar din. Bucovina 45.538 evrei.
Total: 101.405 evrei.
In ce prive$te evreii din Basarabia rezult5 c5 intre num5rul celor
internati de cca. 75 80.000 evrei $i numarul celor evacuati de 55.867
evrei este diferenta de cca. 25.000 evrei, cars au murit de moarte natura15, au evadat sau au fost impuFati, dup.& metodele pe carl le vom
arata mai jos.
Sistemele de identificare a evreilor internati si evacauti
R.
Pentru identificarea for in lag5r, sau in ghettoul Chisinau,, nu a
fast nisi o dispozitie special5 verbal5 sau scris5.
Singurul criteriu numeric, era acela care determina atat capacitatea lag5relor, cat $i formarea convoaielor de evacuati.
Numai in ghettoul din Chisinau, s'a incercat facerea unei statistici
nominale, cu privire la evreii internati acolo, care insa nu a fost terminate.
61

www.dacoromanica.ro

0 prim5 consecinta a acestel situatiuni, a fost neputinta identificarei evreilor evadati din lagare si deci implicit a imposibilitatii de a se
descoperi, atat autdrii, cat acei cari au Inlesnit comiterea acestor Iniractiunni
In instructiunile date la 7 Septembrie 1941, cu ocazia evacuarei de
catre Mare le Pretor, generalul Topor, se recomanda expres ca trecerea

evreilor peste Nistru sa se face fara nici o formalitate.


Urm5tor acestei norme, evreii, au fost evacuati in loturi strict numerio,e, situatiune in care parcurgeau traseele 9i erau trecuti peste
N istru

La punctele de trecere, s'au dat ordine chiar de delegatul Marelul


Stat Major, Maiorul Tarlef, ca sa se ridice dela evrei orice act s'ar afla
asupra for (declaratia lt.-rez. Popoiu gt It.-col. Palade). Deasemenea si
col. Emil Brosteanu, Inspectorul Jandarmilor din Transnistria, ne-a
declarat ca evreii erau primiti acolo fara nici o identificare.
Consecinfele ce decurg din aceasta situatiune
C.
Stabilirea drepturilor de proprietari asupra diferitelor imobile
1.
din Basarabia.
In conformitate cu Decretul Lege No. 2.507 din 3 Septembrie 1941,
privitor la unele masuri legislative pentru Basarabia si Bucovina de
Nord, Statul Roman intra prin efectul legilor de romanizare intervenite dupa 28 Iunie 1940 si a acelei legi, in stapanirea bunurilor situate pe
teritoriul Basarabiei, ce apartineau evreilor sau persoanelor juridice
evreesti la data de 28 Iunie 1940, on pe care evreii sau persoanele juridice evreesti le-au dobandit dupa aceasta data.
Rezulta din aceasta lege ca sistemul de expropiere a imobilelor ce
apartin evreilor din Basarabia, se face dupa aceleasi criterii, ca pentru
evreii din Vechiul Regat si ca in consecinta, va trebui s se stabileasc5
criterii de compensatii Si urmare din proceduri judiciare necesitate de o
asemenea operatiune.
Procedura insa nu se va putea realiza din cauza lipsei de identitate
in care se gasesc actualmente evreii evacuati. Pe de alt5 parte, evacuarea silita a evreilor peste Nistru, nu poate constitui situatia prevazuta de lege
adica g5sirea de bunuri abandonate
cad proprietarii nu au parasit, prin libera for vointa bunurile ce be apartineau, ci ei
au fost evacuati in mod silit.
In aceste imprejurari, legiuitorul trebuia sa intervina in mod expres, solutionand problema, asa cum se gasea determinate de conditiunile de fapt.
2. Consecinte eventuate.
Pentru orice ipoteza pe viitor, in care s'ar putea din nou In interesul superior al Tarii, s se angajeze discutii referitoare la asezarea
evreilor care au locuit in Basarabia si Bucovina in momentul realipirii,
se va putea exagera in mod volt, de catre cei interesati, numarul ace-

stora peste acel real si deasemeni se vor putea opera substituirl de


persoane, din cauza lipsei oricaror lucrari de statistics gi identificare.

62

www.dacoromanica.ro

Mai mentionam ca aceleasi serioase piedicl si din aceleasi cauze,


va intampina Statul, In orice alts lucrare de ordin legislativ sau administrativ, Inainte de a pune in discutiune, problemele mai sus anuntate.

I.

II. IMPUSCAREA EVREILOR


A.
In timpul internarii
Din ghettoul Chisinau.

La 1 August 1941 se prezinta la Presedintele Comunitatii din ghetoul Chisinau, un It. german cara a cerut sa-i preda pentru lucru, in
cateva ore, un numar de 250 barbati si 200 femei.
Evreii au fost adunati iar la ora hotarlta s'a prezentat ofiterul german Insotit de 3 soldati care dupa ce i-a triat, alegand in special intelectuali si femei frumoase
in care scop dintr'o declaratiune din dosar, razulta ca a fost folosit chiar binoclu
a plecat acest grup de 450
evrei. In seara aceleasi zile, s'au intors dintre cei plecati, un numar de
39 evrei batrani, care au declarat ca restul de 411 evrei au fost impuscati langa Visterniceni si ca el au fost special trimesi ca sa anti* acest
eveniment.

A doua zi, a venit In ghetou chiar locotenentul german, care a confirmat savarsirea acestui f apt.
Verificarea s'a mai facut de catre Insasi Presedintele Comunitatii,
Insotit de 20 evrei, care au fost trimisi la groapa comuna unde fusesera

inmormantate cadavrele celor Impuscati pentru a o acoperi chiar ei,


deoarece Inhumarea se Hulse cu totul superficial.
Acest f apt a fost confirmat si de col. Tudose, Comandantul Militar
al Chisinaului.

Mentionam ca cu acest prilej, a fost moral si crestinul Ion Carmen din Ploesti care se afla in ghetou impreuna cu sotia sa evreica, Fenia Carmen, el fiind venit in Basarabia Inca din luna Decembrie 1940, la
familia sa, pe care o lasase sub rusi.
Alt caz este acela intamplat la 7-8 August 1941, and un inspector
de drumuri s'a prezentat in ghetou si a cerut pentru lucru la santierul
Ghidighici un nutrial. de 500 barbati. I s'au dat acesti evrei si in plus
25 femei, ca sa le pregateasca hrana. Dupa vreo saptamana, s'au intors
din dansii 200 evrei, care devenisera cu totul inapti pentru munci, iar
restul de 325 nu s'au mai intors nici pang astazi.
In lagarul Ta Itaresti, Jud. Cetatea Alba.
2.
In ziva de 9 August 1941, se prezinta Comandantului Lagarului din
Tataresti, Cpt. rez. Vetu Gh. Joan, sit. german Frohlich din Mare le Comandament al unitatii germane din Chisinau si Ii comunica ca din ordinul d-lui Maresal 1. Antonescu, toti cei 451 evrei, aflati in susmentionatul !agar trebuesc executati imediat.
Cpt. Vetu, aduce faptul la cunostinta Comandamentului Legiunel,
care ii ordona sa execute aceasta dispozitiune si urmare careia evrell au
fost impuscati.
S'a Incheiat un proces verbal Intre ofiterul german si cpt. de jandarmi, proces verbal care se alatura in copie la acte.1)
1) V. plana IV.

63

www.dacoromanica.ro

Meention5m ca, cu prilejul acestel executari, cpt. Vetu Si-a insusit


dela evreii omorati, urmatoarele obiecte de valoare: trei ceasuri, up
inel de aur, patru verighete de aur, un lant de metal si suma de 20.000
lei. Inspectoratul Regional de Jandarmi a intervenit la Inspectoratul General al Jandarmeriei pentruca ofiterul s fie trimes fnaintea Consiliului
de Reforma.
Urmeaza s se hotarasca:
a) Daca procesul verbal original trebue p5strat la Inspectoratul Jan-

darmeriei sau depozitat in alts parte.


b) Dac5 este oportun ca ofiterul vinovat de jefuire a cadavrelor, s5
fie trimes si In fata Curtii Martiale unde s'ar desfasura un proces public, sau este stificient5 reforma.
B. IN PARCURSUL EVACUARII

Cu privire la chipul in care organele de execute a evacuarii, urmau s5 se poarte fat5 de evreii care nu se supun, instructiunile din 7
Septembrie.1941 ale Generalului Topor, contin urmatoarea dispozitiune:
Modul de comportare feta de cei ee nu se supun" (Alexeanu).
Declaratia locotenentului Rosca Augustin din Legiunea de Jandarmi Roman si Insarcinat cu evacuarea evreilor de la Secureni si Edineti, este edificatoare astipra Intelesului dispozitiunei mentionata
mai sus.

Intr'adevar ofiterul declare In esent5 urmatoarele:


Mind chemat de c5tre lt.- colonel Pa lade, delegatul Marelui Cartier General, pentru a-i da instructiuni asupra modului de evacuare, i-am
comunicat cu acest prilej c5 va mai primi, fie prin jandarmerie, fie prig
cpt. Popescti, ofiter informator dela Atachi, un consemn special'-.
Acest consemn special, i-a fost comunicat de c5tre Comandantul
Legiunei Hotin, maiorul Dr5gulescu, care I -a spus ca din ordinul Marelui

Cartier General, evreii care nu se vor putea fine de convoaie fie din
neputinta, fie din boala, sa fie executafi. In acest scop, i-a ordonat sa
trimit5, cu doua zile inainte de plecarea fiecarui convoiu, ate un reangajat pe traseu, care cu ajutorul posturilor de jandarmi din localitatile
pe unde urmau sa treaca evreii, sa face din 10 in 10 kilometrii cite o
groapi pentru cca. 100 persoane, unde vor fi adunafi acei rgmasi de
coloane, impuscafi si inhumafi. La facerea gropilor si Inhumarea celor
impuscati, trebuiau sa ajute si premilitarii din satele aflate pe traseul
de evacuare.
Locotenentul Rosca a executat Intocmai dispozitiunile date, care
au avut drept rezultat impuscarea a circa 500 evrei, dintre cei evacuafi
pe traseul Secureni-Cos5uti.

Ace las sistem a fost intrebuintat si pentru convoaiele din traseul


Edineti-Cosauti, unde executarea evacuarilor a avut-o locotenentul Popovici, din aceiasi unitate si de sub ordinele locotenentului Rosca Augustin.
Din cauza procedurei urmate, pentru facerea gropilor si executa-

rea Inhumarilor, au luat cunostinta de evenimentele care urmau sa

64

www.dacoromanica.ro

MASACRELE DIN BASARABIA

,1$

4p

d.

tf

ti

%eV

2C4

pp-

%am

Por

War

:1:.:7'
.0.7.1t

i3p

44./

3 4-44/1k14

I
ot

A
_

ri

Ultimul comitet al Comunitatii Evreilor din Bali, cu un ceas inainte de executare.


Dela stanga la dreapta : Summer Zitterman, Iosif Broitman, Bernard Walter, Sacha Diagot, Aizic Schichtman, Schmerl
Schoihat, Burach Blank, Suchar Roitman, Simon Griinberg, Cripps, Leibis Galavata, Iankel Tenenboim (Nr. 18)

www.dacoromanica.ro

MASACRELE DIN BASARABIA


::=Ritowsrem

. pir I

,t,

-s

1::

" V.(

,,

r-4.*: :

.,:rJ,

,p2X1

-.I

4.11S', -;

-'.

' :,.Fre
k

.
%. ,F.,

6.`

F:,,,;:.
..

..
ft I.

Le

..17..,

.... r
..,

'

['A..

w..4..

Tab

t:4!c,r ''

7:-. %:'

.-..
-,.-:''El
,.

.z.

...'-,

. [1 n' ..-.'
_r14..,,.,,,

-.0n
,,It .,
4:

i';' '

'-=' T;''' 1.

' A %IP

.'" 4,..' ..

1 --,,--

,iil.i...:

...I. :1`..,_ .

'a.

ft:.------1

itikg t

IA

,I....5
t4

:I

....4. ....
-19

3-

s,

'".7

....,4

*106A
. 7.""
;:e.t

I'

ogre :7.

-111:"-,
0. 'se....,.'Sr ." 1 utr,

,-,1

,
&,r,

.- -

.;

.it ..,

-411Z, c
...."

,...,12M
.-

.4. a` .-.).1---'

.r.

`.:1

.111e.

44.L. ..

.q.- --

'

'SI'

r'

A,...

'''. te.-.;01::',14, r....-#.


'....
''''.%( 47:
; .,..1!"...
- Ir'4 ':, 4 k -,1 M ....F
...:
t- :0,-; .-....t.:".. ,
Eli

LTiii"Ar4t"ti
r le:0: r."'

. --.

"'U
ElbLk

--

II

T. .,

stated evrei impucati de Gestapo in gradina Soborului Vechi din 13a lti.
.17-77ffl.

ettltr4

1,"; .ks.)

t!'

3
or

14,

"7.0t;3;-:

"

4?
e
.

;1k7 '9.. Le, Ip LJ

Plana II

f-

Alt aspect al gr5dinci cu cadavre evreesti.

www.dacoromanica.ro

GHETTOUL BALTI

,
.11.---_,A......---..
r.

-4
134

;co

'1 -AMIE

(-rs
t'

Nair.
.

In curtea Bancii Moldova.

'

41 db..
rt,

44-,-204.0"t'

7"

Un colt al ghettoului.

www.dacoromanica.ro

-4":".-v;14:fg'
-

My

Planfa III

MASACRELL DIN BASARABIA


-

466

n11111 aNyilAI.11,51'04

Rt.

'IS 4,...,2,

&es...ifs-a/ass
17 lalie 1941
.,satVICIUL I...till/1 hkhil
cntra

,I, 1,te.
Area

C,,,ttlast
:400514 11i

16-4,

onolir

ad.

-- "i

^ --

"./

41,'F

,L.A41 C-444
.
.

r-

Informatiunl 1,1v1:11. 6- Cr mai to

:1: =:

) c.,Lv211,
.

Is

alt aprorasuatiV 5000 evrei airs *Salt. :.

ralsortas

6&--

1.,

auger a unions

kattb
Gaboral
.,.

cc ...cam it. Or.-

loan Tot or

//;

4.4

C..-

e,

_
.4.e
.6.

.^ 1L0

sr,. G. S.

sr/:.

-4.

e-..4

0..

4..

().

/-

...e ./...

.. 4 I

Z.

'

c''''

"0(

--

/:

4,1.1'.ult

/ ..",.,/
-

....-...

^ -414 ;

4.)

.,

Pc 4,

a_saac6,

e6 -1

-/rast.4

r.4%.

J,

e "e%
A

Ic urn,. itiatteotillor :lout, In ./1,1Sti


talti, in sitaa Oa 16 i1, 17 Itale .o., ea oats
Ulna% ea 011.1215 b-a di:. souk a tidal' la:
- Pultvet-1:2111, o, .wear do 1946 avr1

/Of/. yi

C(i

- 20171, iLn nuns, Oa 1235 resat;


- La Llsaeasi 6oi, circa T1h, were/ in

i,. ri N l

Iv

g...:i

.../

.1., )tr,;,

"o

41 44- jo

sr.2134.3 ti1n

/.7',767/

17,

a a .. , 4,

/24-

- ,-

4..

01. .

/ rk /

t- /kr

Raport al Marelui Pretor despre despre resturile


de evrei fimase in vista in Jud. Balti.
(Reprodus la No. 34, pag. 93)
www.dacoromanica.ro

Proces verbal despre impucarea a 485 evrei


din lag5.rul TataraiChilia.
(Reprodus la No. 29, pag. 71)

GHETTOUL CERN AUTI


0,4111 ..

atiVINInehhilratta:_tscci:iski::".
INGCNOSTI I NTIAll.

61

Goaandamentul Sup.. al Armatai a hotart,4 atrAngerea intrgii


pepnlapli avreeeti din Corn duct -intr'. ghatou,dmpA oars va urea A

evactuire din localitate.


Oa stars, populapia eirelesca .late invitatl a air auto im
siva da 11 Gotomvrie 1941,p1hill la oral. 1.8 in oartierul dellidtat
iata 114011 (excluniv),

strdaile Tickenhauser pi etr.V./lAzAroanu, aped unbent .coda glob.


strada Vorobohevici, strada MkrAaeati,otrada liarapol Foch, Iasi L.

ptrada RomenA,actemliamax,ptrada General Aversou,etr.


Sfdlioulaa, str.General giro..., str.Turcoaeog, a lisle ea merge
prim natal. liceululai n Gonservatorului de p. strada General Prose

trace pram potato cartierului oivisiel,teeaTiltar.12:117,-177.-atr.dtaple Ferdinand sal Jos de comenduirea pieced, I:tr.:lora...ha
41 Plata Daoiel.

tot

ghettos, at ei pentru evacuare, dunosclind

a&

comh

(37ar'coal

..

ii.

clot

i siguran. la Staill'a'0"'"4k"d

tro, h

--,-----..::

Ekn'"vin";

r deanC!

.
oo . pot

""'" 6'

de laceilorii delis /

,vi

'Ind'''. -r"1.-''

n cirri .

mo.,,...
4 no argil oar
ec *se dein is "Vs
"..b.."'Cl snliftr it .....46/..
de gneedise
..., We 1,
af,i ad/flare.
d ref/ aod
p
I- *A loci ache 4
slaoal oarletta tare . yes
f

mtmrr v,

ntheni nu mai

for Si &ease... impupcati cati Cat ca vor opens reit.ten;l1

eau vor toasts& pe altii le !opts ca cola de sal sue.


Evreli dotiuhiiati 4055. in guettou aunt Obi4SaVi em primenaci
p ceila.141 no vie.

'tote
GOOTINICI
otesou

Obiertdor dirt

lor:

,c aocoode

:W.; .1,

la locuiefrie

paralf 1.0161.

I,i

il

"4"." " " "r "'

,4to
.r 14.60..4
arise
se cal.

lor porno..

oat
fernA

444

slalee 4 In-viate.
pea/ la
nom 4.
Meta. prefivalte.nos; reline rrioepl,fril,,
CH co +or tool,areai
tu Lijoierli. pie',
Melorilo

eau niatri
0
or dada la eats de violent& eau desordine,vor inner.
go huurila ce le-au apartinut,vor Sneerer ,s fuel din auaiTiPin

Vidt,W6br

.....-

2. fro lolorrice

'

rif

104 V
Not

i' lio seiecte 43

ate revs.' la lacutelu avuti.


Plena. cap de Isailie ovru incoamepte inainte d paria1domicillidlul actual un inventor au toat buourIle o lash 1..>/
1.
locnita pilrialta.
La placer, 1. 41, chala locuintei.
inventarul pi cleats se Santa,' in pile pa cares. eerie
,
ousels 9/ .dram locultorului.
'Pilau) ea prod& Sa ghetto., la carer..
Bpinnvll ae vor avec., la spititIul-lernelit din ghetoou.
Snail pasta Java are 18 in stern lstcoulta vor Ti

5ra

alia Ng 1:11.1........4.,

'

vim hp.7.0owl

liecar loauttor evreu poet lea Cu el:


gross*, isorloisist, eta.
- Sr.& P.oatcat
sal twit.
ilia'
flak:are
poate
duce cu .1, etas ;sacra imtalar*

Sn

Mt 31.

'trade

feral& dupe care in lungul cell "orate ping le intretalarea o.i.


en otr.Oalioeanoa, de act o lisle dreapti pan& in rtr.Pocutiai,nar.
Paton Silveetru pAnd la intretAlerea nu trada liana Downs, Strad.
Stat. Scala 1.-Cirliv cimitirul ..read, atrada Ci.ltlrului pang la
'trade Hosanl,apoi strada Romani peal la strada Putnei, de act o ti
Bade &vast& pan& he cal.. !rata, .mesa pa Bale feria& plink
la strata Petru sang, strada Petra Bare. pang la trada aflatal Juts

14 total

ORDONANTA

Nalnasou, etr.Pstre
ecr. f.Treiva, str.I.G.11rAteanu, Str/Prutului pang in Gal.

atria let
Lieu,

Zt;

oe vor ardep.i

'oriole Th,

3 Cei ce vor
ro k ,Vn/-1 ..anunIa imed,
14%1141. 5 h S err

itompe, Or. saw soltiewbol


oni nlootO sileir4.

es 10 L 20

,.., . ..,..":":".
' ' . . T.,
' i',

Prquenla prdonanIA
Club ;4 Fore

lo uturi

P'""''''''''''.
ea.
'

rIiri:1941
olgoare /medial
,,,,,:;,:".'7:41:70'72,1'.:,t)"""e
7.
a/
retel oclonanle.
dot'a '""e* l'.
a sum
Data la CerhAtql.

la 11 Oi.

Guvernat,,t4
t

Genera( i

'''''''''' '"''""
'' incs,

14,11

Sucovinei

4/I
h.

Coal:3f es';eu

.r.,2:A=A-.;',

Ordinul guvernatorului Bucovinei pentru strangerea

Ordonanta pentru impiedicarea instrainarii bunurilor


evreilor intr'un ghettou, la Cernauti.
de catre evrei, inainte de intrarea in ghettou.
(Reprodus la No. 96, pag. 1541
(Reprodus la No. 99, pag. 157)
www.dacoromanica.ro

DISPERARE
nktiagd

""'",

1011

tir

it%

.99

.eviC1811, z.S 1510

51:51:5:115

ilknr

M51,2

oij*cntc. 5,40151113E2i acresa Occ tcr 1t,


ow

00,5-

A..F.. KitiRau3944-1R-a,b==

4.

f wren

te.

441C, F220CL

azal..7 _ .T.

S.

__ --

.-.5
.114.5evie:.vezold.0
. . -...-_...... _...... - - 6 ' dr _

In .

'

rit

kpottt

21::!:.r2111944

. :

:.

it 1..4n;

Atht 7,(.1ii9kA1{4761Aktlit-

br rut r
.

..-.-... .-..,.-

__ .

_.._

.
2

I.

:
-

VV,ILAJ 1:7$2:2,25,14

z.7

...

17--tstc txrEal9t
-;;REP IEEE El
-

if',.

Ell
5.'

-t

Int.

RO5,i1.40

LIANK

4iSiMIU, J715.-19,30,10,10

. __

str ttbittor

UtiRlhetee,

3vOCT nii

..!
-,

.bisrestl

15

1,144)

attOkat muset /Wt._

dela Bucuresti, pentru evitarea deportarii din Chi;inau.


Reprodus la No. 8.9, pag. 129

att,r1;c4;0466

,r,01144,QA, N41,e-

ethmuvai.

iWt

Lfne

cf.ici

(ZARA:

-.

"(44.. c(444,44:.

i1,64 /itaajAkAt

.,4,

F_AA-

'

r ..5:

testa, Aut,442,--

.$:,
0, :,

'

..7

pt.vin;vc Ae't itt


r`u:

ctt.fR.4v,tki.vti.

.1

Telegrame in limbaj:naiv, camuflat, =and zadarnic sprijin

;4'

pi-

i$

1,4utYtwkki:,,.

WiveviA;\

._,

. serdat crosscut :Iota '41ent2H. 'cortlasretzl treni:o recut ratios'


.

NJ-QM:Lac.

TELEGRAMA

4C4-,

al._.__

01147)2.0 ....

---

tiAltcy_
--.' ,....,

QUI-1):45\f,tk,out

....... } cersr aVokat Nary

.."' *

.f 40er

7L::i4 V11 DP4R7i

It

44

41 44/41.+Atei,

,k0.0.%.A.A.A.40.",

",

la,

ilAytki, 11.!".A-

c,.41'

--

101,044- Alatai;vvv,..42MA

1.

fl' e

- -:
-...--.. - 19,
- or...,.

atiVE UOMNIttI 2 BIM =


.
.

.;

'

SLTDOR'

DA

51

(at ..., ik4u/Ai,,,MAL004?.(/ AtAtigAulAt; (24,4,4i,

4414,WA,Q.4,

44tv4, uk,6

ELEORAMA

...*

rCN2

L.

.tcicasnt, mu
swrtzt,c:,
..,,c iusancg 5a.111EI 7a: /..._-_,"1

..t.r.:5 re saw, Ie,96.Yte

L640

10t,eLCA, CtiOtkZ

1Ova

,,,r 15565neu.

-.

/4AA49-)14--CA: 44.-L

ciA)- tOth;etk, /WA_

TELtORAAIA

f::

otki.LL

_:

cent

.otebeirasa rEvue Dapa.Rrau Dailey


sat,sat.'i seClicanent,tr?ent ri SOMIC
t2 i
imam..
:-..... 1
--

ite

Sztv-tai -

hv.1441, frutAi. adai4k:

:1 r. nitoneviciUrecoitilt 211
.

z. 44.4,(aj.. ,istt/risac:44;

Arta

1144;

%if:, Ott; A.4.,(4.4.4.1,WeL Cttlfe/PAA442.. 444,1 ,14.42:- 4<:

TELEGRAMA

,r

Ck4MAR, AAAA, Ade,

SLIr5,

rin5e5s51

ei

:1 31r:555.1E41 neztrezt2 1,.....))5RE'salle II

Nr.

.. 1

r..7251X :MAIM inpica2 u 5 ii.7.

r te...,5>N1I54.11 IlVer 0:5%5 t0121 13:11

ekte--

iscu'eu

IAA; ote tAxA),;.Zal4L: la14424


441). hv,A4t AttiftiA/ 1%,(0344.44e, mi.
Ott Ikat-u,41,,KA:- 1,042. (-0:heel;
A444.4,tk. 144. 4u.(4.44,

.10

4,4i044 4tutetua

Aut. 44.4;Au4

i(Z.

.se

'ft)

Ll a

IA WU irnks toi,:wte-

Ski
5

-.4

Sfarsitul apelului trimis din Atachi, de:presed. Comunit.


din Radauti catre preyed. F.U. C. E., implorand ajutorul
care n'a mai putut veni. (Reprodus la No. 161, pag. 314).

www.dacoromanica.ro

SENTINTA DE MOARTE
t.'
`.

4.

4.
brept rasuuns In as.rinizia ou acre eta foot

prison to aijlooul roam ot trotati, mutt


Domnule Filderran,

D-Voestrd cjunoi coutsori eau tette, taping trupele


scutettce din regtunea Odessei,

1..trin

dote pettpt uucoestue tat earl, 'de

trcg Ito aguduitoore' et as 'iaplorcti.in ouvinte


tap
o

dcnonte, reanintind de"oonptztnir pi de


pi sublinitnd oa aunts,.

Roseate instil, moot pentru a ne prouoca nave pier-

...

dert.

'dotal." 80 a

mole et 'nowt' lo acne pentru sure

In rev:linen Merit de Azov, trupe/e nocstre


4t

in

mania core cunt trecuit to ghetouri, pregLii

uoldatt raniti, pe loo. Caul cu reluat tnuintorea

Pentru c agesteoe pi tragical to interveniia

Oaeent core puteou ft usaluatt pi-au clef altiaa/

mein to chtnurt groaentae.

aoartea, nocrtea fare vino, Yard alto vine Acdt

tf

Li Pau soon

caeca de a ft caret".

gi tree...

- Domnule Fildernan ntaent nu. poet. as fie ea?

pargit 7

'

Dar aro:lor este a tutulor,este ura D-uoastrd.


to Da tndutopatt, door avert an cdeuarct Cutlet,
de outpace nu meritd,inoutoecti-ad de eeeace eerie.
llengett ou asaele,ocre gi-an pierclut to ostfel
de chinuri copiti, nu ou coot oe pi-au recut et lor
pi uc Ica pi D-uaostrd cketa ran.
/

110 gdnatti, u'ati g !nate. ae s'a petrecut to

surletele nocstre anal tread l lo euocuoreo Encore-

diet pi on an pe erode aster{ trend 2i au ri et aeon

ou:pcs pldita ou narinixte pi to range, au tacit.


.1*

klt

le tndutogezi 7

octet full 7u care no ea aunt nictodoid Attic de tit-

itap,pe a men care era aceta a unut neon tntreg.

sena ura on acre coreligionorti D-uocstrd din


s

1.4111;
Nod ,w,

re tntrebt, deco oldie urn, din parted unor

tat ales frebuic,s0 tnielegeti pi D-uoastra colt /la

--""

..

It eau totct limbo, nasal

')

Ye ingrozeoti 7

apdrcre. Inteleg durerea D-uoostrd dor trent'. dor

N.

()chit,

Ito dot Domnule fildercon Beano be speotaeol

gene.. co rine la sufertntc eelor Inuit pi fora

'

pcTau ragas. raiiiii guti/gii tngrorttor.

D-uaastrd subltntett ed acetate sesame 'este apact

7.

re-.

trOgdndu-se teaporcr pi-au idiot aeliVO ofitert pi

pentru et pe Bug.

na

printr'o teroore

fare seaman, earturialto de.,rizonterit rust, la un

'Jn
le 44

t,e,r
;

A0:.

I.

Pi

f,y

'DP".

Prima i ultima paging a scrisorii lui Ion Antonescu din 19 Oct. 1941, catre Dr. W. Filderman, preedintele
Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreeti.
Reprodusa in intregime la No. 103, pag. 184)
www.dacoromanica.ro

nifilld

J AF
1,,(e,-

"ro,
C. 1101101 al Ord. No.

*.

,.

al.

1).1. Na

Fils

Note informativa No. N


died,*

vgodut

.a enrol lapteie cu 600 lei

area.-

1041

Locotonontul Poona de is Cons nla de polltie din tee


ludetul deroca, vault slot in in Ronny, ore della no pros.
toonnr9 ci face cerou navels feceronte on goanantn de

do,easd de

e Mel No

Xd

;'a mai

In atoll do 24 Let:Alb:lex Camille do aural


inapolat
'AO Olson era cervta ca nagajels la local- de undo venire
cedar no so *tie pentru co moldy- Atat as vast ca 1 s'n dot
dructul de Vitro D1.1.t.do;roraei Capstan Popoccu din alts a

-Oral In aloha No.

in Otani la Ronan eau in alto parte.Ate Udae


Arlo oleo] all trecut evrell fo Tranen1 stri a.ln pre
kJ /V
lent no nal onto filet unul,tot.1 Pao sours al ea Weep
est;
tt al alas 51111..6.._ La incept Dl.Lt.Rooca au 'Idlest tot aural de la
enrol tarn ea face vre'uo label eau so den vra'o cloyed*
an pur gi niaplu l's begat 'MALI bummer 41 plotooneri
"
...Zips ....,'''."."
7, d ja Codpanis de politle.-D1.Lt.Rogca a laterals Janda
nor de In postal 91 reaps locals 55 ae earns. de la
A,
gar.-llin infernal I orient de la jandirell built e-a
cat car
la enrol cu kllogracele proem: Hi dolarl
..atalte oblocte de valoare.Duna tracer. Nlotrului la Iloonlev Is enrol 11 a's
lost pi baloturlle no efecte no cal ayes 71 le-a depot

Se apace cE

diaaa61

cares rt1;1"c lulu] vs de.

fi opus Cl dupe tarot+,

kneed

dactyls

din Janata pantry on are

cu

7:::-Ltridcont de 1' evrel: 91 lnelele din donut* al o'so


begat rn buzunsre de nitre Cat do mai 1748,-

A . ".

v.

-La Vatrn Lscrnal coot 4 trap cu ousel. de Abramoulc1/,


Is core za pries un :adlo entislune fn beet le el in tan-

'Glues pentru lioneova.In present


An fort erestall a1 pups f,. labortata
roe afaceri.to Vitra LCrnel pi in present suet inns mvi.d. evrel
pal cent

b 4.1,0
f

4-e"_.tntr'o rends& mare salt on co

7.,
,...7.-

:,....1,4.1.44,;'

feat pe el al fort bent.In Halal cat, an scat in lacer in Ousel 11 eau van4, dot palace co E00 lei bucata 100 lei oul.-

_115, 1',

to
,

Plotooserin de in campus. de pcIntle au trials vba

AA- AAA/
,s'

./f.'

au placet Ronal pocrce

.e...

Ts so poste caseate

la peace din Otani gi dlo lapel


aa sailors for an no dows .;i In sea.Agentul de percept]. din Otani lets's, stoner& si a
opus in coo pe =Idle ltd. p1 6(1101 60.000 tel idea el
C is Lipnio s1 in Cast.c+..k Tot! neat pilot de oblocte de valnaro It sec pa car

A-Cu.,'"

"1 -41 au
s

polo lcoolatele pe undo stns. el.-

4t,7'--

-//2,L- .1

;4.....

r,..z

.-

-7-4.,4'Y

'" `')-

Note informative insocita de note marginale ale Marelui Pretor, general Ion Topor, despre jafurile dela Atachi
(Reprodus la No. 106, pag. 188)

www.dacoromanica.ro

1446-c

se intample, t5ranii din satele de pe traseu, $i care asteptau pe la margine de drumuri prin porumburi si diferite ascunz'suri, faptul execufarilor, pentru a se arunca asupra cadavrelor spre a le jeful.
Din declaratia verbal a 1pnotenentului fosca Augustin, reese ci
operatiunea de pregitire si mai ales executarea ordinelor date au inregistrat momente asa de dramatice incat cei ce au luat parte, vor
purta multi vreme impresiunile retinute in acele imprejurari.
Pres edintele Comisiuni,

Gl. Magistrat

(ss) Gl. G. NICULESCU


(ss) L. PREUTESCU

Presedintele Curtii de Apel


(ss) L. PAUNESCU

Inspector General
Banca NatIonala

(ss) ST. STROE


(ss) TRAIAN NICULESCU

Procuror General
Lt. col. Magistrat
(ss).A MADARJAC

MASACRUL SI INECUL DELA ATACHI


Nr. 20
COMANDAMENTUL ARMATEI 3-a E. II
Serviciul Pretoral
Oficiul Poftal Mi liter No. 30

No. 121011
1 9 4 1 , August

I I

titre
SERVICIUL MARELUI
PRETOR

Am onoare a raporta ca Esalonul 2 al Armatei a 3-a se deplaseazi


to dimineata zilei de 22 August a. c. la Esalonul I, in Ucraina.
Cum nu exists alt Pretorat caruia sa i se poata preda cercet5rile
in curs, am onoarea a inainta anexatul dosar cuprinzand treizeci file,
cu inceputul cercetarilor facute in leg5tura cu impuscarea in noaptea
de 4-5 August a. c. a 210 evrei. dintr'un convoi de 300 evrei, din judetul Storojinet.
In urma cercetarilor intreprinse s'a dovedit ca convoiul de evrei a
fost sub conducerea Caporalului Sofian !gnat si a Jandarmilor Negura
Vasile si Agafitei Grigore toti din Legiunea Jand. Storojinet, aflati
in prezent la Legiune $i cari urmeaza a fi cercetati.
Pretorul pe baza informatiilor cap5tate la cercet5rile f5cute la fats
locului, a cerut Legiunei Storojinet pe caporalul lordache Sava $i insotitorii sal. Acestia cercetati (procesul verbal fila 29) s'a dovedit
seful escortei convoiului, ce urmeaza a fi cercetat este Jand. Caporal
Sofian Ignat si Jand. Sold. Agafitei Grigore si Negur5 Vasile.
Pretorul Armatei a 3 a Es. II
Lt. Colonel JEAN POITEVIN

65

www.dacoromanica.ro

Nr. 21
COMANDAMENTUL ARMATEI 3-a
Serviciul Pretoral
Oficiul Postal Militar No. 30

No. 121239
17 Septembrie 1941

atm
SERVICIUL MARELUI

22 Sept: 1941

PRETOR

Chestiunea priveste impuscarea

celor 200 evrti la Nistru care s'a


cercetat de Dl. General Topor st
clasat la dosar
Plot. INDESCIFRABIL

Urmare referatului No. 120645 din August 1941, am onoare a


Inainta anexat:
Raportul Legiunei Jand. Soroca No. 228 din 20 August 1941,
Insotit de raportul Sectiei Jand. Otaci No. 114 din 12 August 1941 si
declaratiile evreicelor Sara Katz $i Greif Berta;
Raportul Legiunei Jand. Soroca No. 230 din 20 August 1941,
ImpreunA cu raportul Sectorului Jand. Atachi No. 5 din 15 August 1941
i

declaratiile lui Ctornei Semon, mAcelar din Atachi, rugandu-va &A bi-

nevoiti a dispune conexarea for cu dosarul Inaintat de acest Pretorat


cu raportul No. 120845 din 20 August 1941.
p. Pretorul Armatei a 3 a
Lt. Colonel JEAN POITEVIN

Nr. 22
CONFIDENTIAL
4. IV. 1941

LI. Col. Poitevin, care .a facut


investigalii, va da curs la armlirirea tor.
M. Pretor
Col. (ss) .HAGICHIREA

No. 228
1941 August 20
LEGIUNEA JANDARMI SOROCA

care
SERVICIUL PRETORAL AL M. U.
Of. P. M. No. 30

Am onoare a v5- inainta alAturat doua dec1aratii luate unor evreice


la Otaci care reclam5 jefuirea for de &Are Caporalul ce a fost escortata de la Storojinet.
Comand. Legiunei Jandarmi Soroca
Maior (ss) C. CETATEANU

Serviciul Pretoral
Intrarea No. 121239
1941 Luna Sept. Ziva 5

66

www.dacoromanica.ro

Nr. 23
In fafa noastra
5eful Secjiei Jand. Okla
Plt. Maj. (ss)

INDESCIFRABIL

DECLARATIE

Subsemnata Sara Katz a lui Moise, de 26 ani, nascuta in orasul


Edineti, Jud. Hotin, cu domiciliul in Comuna Milie Jud. Storojinet, de
.origins evreica, interogata ne declara:
Am fost ridicata dela domiciliu cu sotul meu $i dusa la Storojinet,
dela Storojinet ne-a trimis la Cernauti, iar dela Cernauti am plecat pe
jos spre Otaci, fiind primul transport de evrei din Storojinet.
Dela Storojinet la Otaci am fost condusi de un caporal si dol soldati jandarmi.
Am ajuns la Otaci la ora 14 din ziva de 4 August 1941 cand Jandarmul Caporal s'a dus sa se intereseze de situatia noastra si a venit
peste o ora spunand ca not nu avem ce cauta in Otaci gi nici in Moghilev nu ne primeste.
Urmeaza sa plec5m Indarat la Cernauti spunand ca destinatia noastra a fost Cernauti si din greseala am venit la Otaci.
Ni s'a spus cum caii sunt obositi $i c5rutasii nu pot merge inapoi
degeaba 91 cer s li se plateasca suma de 6000 (vase mii lei) pentru optsprezece carute.
Ain colectat suma de 6000 (sase mii lei) iar and s'a terminat, caporalul a plecat si s'a Inapoiat la ora 20.15 dand dispozitiuni sa ne pr.!gatim pentru plecare.
Ne-am pregatit, ne-am imbarcat in carute si pela ora 21-21,30, am
plecat spre Volcinet, spunand ca ne duce la Cernauti.
Dupa ce am trecut de satul Volcinet in aproplerea unui canton
:C. F. R. a fost oprit intreg convoiul, dandu-se ordin sa dam toate bad
gajele si oamenii jos din carute.

Dupa ce ne-am coborat din carute s'a dat ordin sa intram intro

gar15 pe malul Nistrului


tonament.

$i

raLand spunea ca mergem la culcare in can-

In acel moment am vazut in jurul nostru mai multi jandarmi gi

graniceri care ne branceeu s intram in garla.


Wanuind ca se intentioneaza a ne omori, am cerut sa ni se dea vole
-a face rugaciune, iar &Ansa au sins ca sa ne asezam jos sa nu avem
nici o frica.

S'a inceput a face grupe a cate 10 jidani, iar prima grupa a fost
aruncata in Nistru 91 impusca dupa el.
Caporalul care ne-a adus dela Storojinet a chemat pe sotul meu si
i-a spus sa se stranga bijuteriile si !mil, toate cafe stint, ca sa scapam
cu viata.
S'au strans vreo 100 (una suta) inele, ceasurl, cercei, lanturi, etc.
de our 91 suma de 15.000 (cincisprezece mii) lei, bani numerar, dandu-se in primirea caporalului, iar langa el se mai afla un
67

www.dacoromanica.ro

Dup5 predarea banilor, caporalul voit sa Impusto pe sotul meu,


iar eu am intervenit rugandu-1 55.i lase vista ceci ii mai dau: un inel
cu brillante, una pereche cercei aur, una tabacher5 de argint, un brici
$i suma de una mie lei, iar dup5 ce i le d'adusem *i pe acestea a observat c5 dantura mea este de aur gi mi le-a smuls din gur5. Caporalul a
tras 6 focuri de arms asupra sotului meu, omorandu-1, dup5 care 1-a
aruncat in apa Nistrulul.
M'a aruncat gi pe mine in ap5, tr5gand focuri de arms, dar cum
stiam sa inot nu m'a nimerit i departandu-m5 am iesit din apa, ascunzandu-m in niste porumb.
Am auzit in urma mea multe foci iri de arms gi pe ceilalti evrei tipand.

Stiu c5 din convoiul de 300 jidani, au r5mas parte di.i ei r5niti numai sasezeci.
Atat declar sustin st semnez.
SARA KATZ

Asistenti:
E. TUGA
SVOZDINSCHI

Nr. 24
rata noastra
$eful Secliei land. Utaci
In

Plt. Maj. (ss) INDESCIFRABIL

DECLARATIE

Subsemnata Greif Berta a lui Tallich, de 20 ani, necasAtorita, n5s5uta in comuna P5trautii de jos, jud. Storojinet, ultimul meu domiciliu,
interogata fiind declar:
Am fost str Ansi toti evreii la Storojinet iar de acolo sub conducerea unui caporal jandarm *i doi soldati, am fost trimisi spre Cernauti, un convoi de peste :100 jidani, iar dela Cernatiti am plecat la Otaci
unde am ajuns in ziva de 4 August 1941 pela ora 14.

Caporalul interes5ndu-se de soarta noastra ni s'a spus ca nu putern r5manea in Otaci iar in Moghilau nu ne primeste, pentru care trebue s5 ne Inapoiem la Cernauti.
Ni s'a mai spus sa pl5tim suma de sase mii lei pentru transportul
cu drutele. Ind5rat cad caii sunt Area obositi si nu ne poate duce gratis.
S'a colectat suma de case mii lei iar seara pe la ora 21-22 am
plecat cu caruta spunand ca ne duce la Cernauti.
In marginea satului Volcinet am observat ca au ap5rut mai multi
jandarmi, care au vorbit cu not destul de frumos.
La cantonul C.F.R. ne-au asteptat niste gr5niceri care ne-au oprit
spunand sa dam bagajele jos i toti evreii.
68

www.dacoromanica.ro

S'au dat evreii jos din cart* iar soldatii au aruncat bagajele jos,
iar tr5surile sa plece inainte.
Ne-au dat pe toti intro raps, iar deacolo ne constituia Cate 10 insi
pe care II forta sa intre in apa Nistrului.
Caporalul a dat ordin s5 se depun5 toti banii i bijuteriile dad
vrem s sc5p5m cu viata 1 ne va face perchezitii iar la care se va mai
g5si are s-1 execute.
Am inceput a strange bani i bijuterd, jandarmii i gr5nicerii pe
deoparte, iar pe alts parte Dl. Katz, care a fost Ins5rcinat de caporal.
Am auzit spunandu-se In timpul strangerii bijuteriilor de c5tre soldati, ca are s se ImpArteasca ca fratii.
Dup5 ce s'i terminat strangerea ba iilor i bijuteriilor !.3'a inceput
a trage focuri de arms constituindu-se in grupe de 10 insi, care ne
forta sa intr5m in Nistru sub focurile for de arms $i din totalul convoiului de aproximativ 300 au limas numai vreo 60-70 jidani, in via
iar parte din ei raniti.
Nu stiu ce s'a fAcut cu bagajele noastre dar am vazut cum civilii
cgrau spre Volcinet.
Atat declar sustin si semnez.
GREIF BERTA

Asistenti:
E. TUGA
SVOZDINSCHI

Nr. 25
Strict confidential personal
In original D-lui Colonel Poilevin
(ss)

INDESCIFRABIL

No. 5
15 August 1941
SECTORUL JAND. ATACHI
c5tre
LEGIUNEA JANDARMI SOROCA

Am onoare a v5 Inainta una declaratie a lui Ciornei Simion, din


Atachi, care a depus-o in fata mea $it notarului comunei Atachi. Cazul
se refers la evrei si ar fi In legatura cu cercetarile pe care le face Dl{
Lt. Colonel Pretorul Armatei.
Persoana despre care arata informatorul se afI5 la Serviciul de informatie in Atachi a Marelui Cartier General. Locotenentul de gr5n1-

ceri mi-a raportat c DI. Lt. Colonel Pretorul Armatei a ordonat ci


D-sa face cercetarea in cazul cu evreii si numai D-sa.
Prezenta declaratie suntem de p5rere a se inainta D-sale la B5Iti
pentru legatura ce poate avea in cazul ce-1 cerceteaza.
Comand. Sectorului J. Atachi

Capitan (ss)

INDESCIFRABIL

69

www.dacoromanica.ro

Nr. 26
JUD. SOROCA
PRIMARIA COM. ATACHI

14. III. 941

data in faja noastrcl


Cpt. (ss) INDESCIFRABIL

Prim Notar
(ss) INDESCIFRABIL

DECLARATIE

Subsemnatul Ciornei Simion de ani 22, macelar, roman, easatorit,


cu un copil, cu domiciliul in Atachi, Soroca, declar urmatoarele:

In ziva de 4-5 August 1941 am vazut mai multi jidani cari mergeau dela Otaci spre Volcinet si jandarmi. Am vazut ca in apropiere de
Otaci jidanii au fost opriti si li s'a factt control in bagajele for de jandarmi si alti soldati si un civil dela serviciul informatie Otaci. S'a luat
dela evrei tot ce au avtit, iar civilul a gasit o ladita piing cu aur pe care
a pus-o subtioara si a plecat.

Eu am spus civilului sa duca ladita cu aur la Primaris?., iar el a


spus du-te ca nu ai ce cauta aici. Cam 30 cetimetri avea ladita. Soldatii au vazut ladita si s'au speriat,, c era ladita plina. S'a mai luat linguri i furculite de argint 91 pahare de argint.
A doua zi am vazut oameni morti trecand pe Nistru.
Declar $i semnez propriu.
14 August 1941.

(ss) CIORNEI SIMION

Nr. 27
ALT MASACRU LA NISTRU
Intr. Nr. 395, 13. VIII. 1941
Nr. 80 din 13 August 1941
INSPECTORATUL JANDARMI CHIS1NAU

Telefonic
14/8

Se va comunica
S. II.
Col. (ss) INDESC.

S'a dat ordinul lelet onic Nr. 2136 din


15/8

A nexat

Dosar

G-ral H.

Raport5m &A in ziva de 12 August 1941, orele

12, Curtda Martiala a condamnat la moarte pe


cei 4 teroristi prinsi de Legiunea Jandarmi Orhei, in orasul Orhei in ziva de 21 Iulie 1941 si anume: Romantienco Anatolie zis Alexandru, de
profesie inginer, Safcu Vasile zis Colea, de pofesie functionar, Mendel Froim Jacob zis Marin,
de profesie invatator si Zadov Grigore zis Iasu,

de meserie frizer, care au fost raportati Dv. cu


Nr. 39 din 3 August 1941.
Evreii din lagarul Tatarasi-Chilia scosi la
munca campului, au refuzat lucrul, devenind a-

gresivi, au fost impuscati.

In ziva de 6 August a. c. orele 18, jandarmii din Comp. 23 Po-

litie au impuscat 200 evrei al i-au aruncat in Nistru.

70

www.dacoromanica.ro

Ayand informatiunea ca in noaptea de 11 August a. c. orele 1


necunoscuti au atacat cu focuri de pistol facand uz i de rachete roO,
Postul Dumbrgyeni, am trimis Jandarmi pentru intarirea pazei i urmarirea infractorilor.
Colonel (ss) MECULESCU

Nr. 28
MASACRUL DIN GARA GHIDIGHICI
NOTA 1NFORMATIVA

Nr. 7
28 August 1941

va raporta marelui
Pretor,si conducerei
Basarabiei
Col. (ss) INDESC.

Dasar
G-ral (ss) TOPOR

Compania 7-a Locot. Foarfed a executat pe


ziva de 27.VIII-1941 urmatoarele:
A transferat la lagarul Vaslui 1300 prizonieri.

Comp. Locot. Udrea:


semnalat.

nimic important de

- In ziva de 25 August in gara Ghidighici s'a


produs un incident intre un detaament de infanteriti ce urma a pleca spre Chiingu i jidanii
ce lucrau la cariera de piatra:
Indierarea a luat natere in urmatoarele imprejur5ri:
Detaamentul era compus din oameni ce s'au retras din Basarabia
in anul 1941.

Un sergent din acest Detaament a fost batut de jidani gray cu

ocazia retragerii.
Acest sergent umbland printre jidani i s'a p5rut ca recunoate pe
acel jidon ce 1-a balut, fapt care a determinat Inc5erarea.
Jandarmii ce fAceau paza jidanilor fiind in numar mic nu a putut
face fats agresorilor, dedt cu ofiterii ce conduceau acest detapment.
Inc5erarea s'a soldat cu un numar de dotiya jidani raniti uor.
Comandantul Batalionului 10 Jandarmi
Maior (ss) ALEX. POPESCU

Nr. 29
MASACRUL DELA TATARESTI (Jud. Cetatea AI 65)
PROCES VERBAL 1)

Ast5zi 9 August 1941,


Noi Sublocotenent Heinrich Frohlich Untersturmfuhrer din Mare le
Comandament al Unititii din Chiin5u, ayAnd sectorul Cetatea ALIA,
1) V. fotocopia, plana IV.

7I

www.dacoromanica.ro

m'am prezentat in comtina T5t5resti, uncle se af15 tin lag5r de evrei in


numar de 451 (patrusutecincizeciunu) sub comanda C5pitanului de
Jand. Vetu Gh. loan din Leg. Jand. Chilia Nou5, c5ruia 1-am 'comunicat
ord. D-lui General Antonescu de a-i executa imediat.
Subsemnatul C5pitan Vetu Ioan luand cunostint5 de ordinul sus
transmis, 1-ani adus la cuno$tint5 d-lui Comandant al Legiunii, care
mi-a ordonat a executa acest ordin, urmand a raporta.
Pentru care am Incheiat prezentul Proces Verbal.
Capitan (ss) 10AN GH. VETU

Untersturmfiihrer (ss) FIRSHLICH

Nr. 30

SECRET

No. 289 din 17 Decembrie 1941


INSPECTORATUL JANDARMI CHISINAU
c5tre
GENERAL DE DIVIZIE NICOLESCU
Presedintele Comisiunei de anchet5

Am onoare a v5Inainta al5turata copie dupa Procesul Verbal din


9 August 1941, incheiat Intre Sub. Locotenent Heinrich Froehlich Untersturmfuehrer, din Marele Comandament al Unitatii din Chisin5u si
c5pitanul de rezerv5 Vetu loan, referitor la executia unor evrei din comuna T5t5r5$ti, Jud. Cetatea Alb5.
Cu aceast5 ocazie prin cercet5rile intreprinse de Maiorul Mihalache comandantul Legiunei Chilia Nou5, s'a constatat c5 c5pitanul
Vetu loan, si-a Insu$it obiecte de valoare de la evrei $1 anume:

Un ceas de aur b5rb5tesc cu trei capace marca Pavel Bure".


Un ceas de buzunar marca 'Ima".

Un ceas de buzunar marca ,,Beata ".


Un inel de aur piatra ro$le.
Patru verighete de aur,
Un lant de metal galben ordinar $i mai rezulta si banuiala ca
a luat Si suma de Lei 20.000.
Pe baza acestor cercetari, not am sesizat Inspectoratul General al
Jandarmeriei $i am propus s se aplice ofiterului 'articolului 1 din Le-

gea Pozitiei Ofiterilor, m5sura pe care Inspectoratul General al Jandarmeriei a aprobat-o.


Concomitent cu aceast5 m5sur5 Inspectoratul General al Jandarmeriei a ordonat ca dosarul in cauza sa fie trimis curtii Martiale.
Avand in vedere cuprinsul Procesului Verbal $1 imprejurarile in
care s'a produs executia acestor evrei, vg rug5m sa binevoiti a aprecia $1 decide, dac5 desbaterea publics a acestui proces In fata Curtii
Mar' Tale, nu atinge interesele superioare de stat $i a ne da ordin de urpang la primirea c5ruia, dosarul cu actele, corpurile delicte
mare,
$1 originalul procesului verbal_r5man in p5strarea acestui Inspectorat.
Inspectoratul Jandarmi Chisinau
Colonel (ss) T. MECULESCU

72

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

LAGARE

GHETTOURI

DIN BASARABIA SI BUCOVINA


CONSTITUIREA LAGA RELOR, EVACUAREA,
PEREGRINARILE DIN BUCOVINA, NORDuL
BASARABIEI $I PESTE NISTRU

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

CRONOLOGIE ISTORICA
21 lunie
10 Noembrie 1941

1941

21 lunie
Ministerul de Interne ordon5, in numele Generalului Antonescu,
internarea in lag5rul dela Tg. Jiu, a tuturor evreilor valizi intre 16-60
ani, din satele dintre Siret gi Prut i evacuarea femeilor si bAtranilor
in orase de resedint5 1).
Ordinul este aplicat cu severitab. excesiv5
in unele localit5ti cu
s51b5tecie
pe tot teritoriul Bucovinei de Sud si al Jud. Dorohoi.
Peste cuprinsul ordinului au fost evacuati:
a) Evrei din comune urbane (S5veni, Mih5ileni, Siret, ba chiar din
orasul de resedint5 Dorohoi);

b) Popula(iuni dela vest de Siret (orasul Siret);


c) Femei, batrani i copii (Darabani, Siret), in lag5rele din Oltenia,
in ioc sa fie trimisi in orasele de resedint5;
Conditiile de evacuare au fost barbare. In cateva ore (la Darabani numai in 2 ore), toti evreii au trebuit sa p5r5seasc5 avutul, plecand
numai cu ceeace puteau duce in spinare, tarIti zeci de km. pe jos, apoi
Inc5rcati In trenuri, Inghesuiti pan5 la sufocare si condusi asa timp de
6 zile, pe caldura de sfarsit de lunie, in vagoane de vite, dintre cari
unele cu usile plumbuite, f5r5 a avea voie s5-$i procure din afara
hrana sau sa coboare fie pentru necesit5tile inexorabile omenesti, fie
pentru a da ingrijire bolnavilor.
In urma evreilor evacuati, autorit5tile $i localnicii an jefuit totul
din casele ramase far5 st5pani: m5rfuri, mobile, obiecte de gospod5rie.
agoniseala uneia sau mai multor generatii, pans la ultimul scaun si ultima pern5, ba
in unele localitAti
chiar gi usile $i ferestree caselor, sau tinicheaua depe acoperis. Nici cimitirele nu au fost ferite de
furia jefuitoare sau distrugAtoare.
Din provinciile supuse mai tarziu ,deport5rii (Bucovina de Sud si
jud. Dorohoi) s'au f5cut urmAtoarele evacu5ri:
Dorohoi, oral resedinta de judet, au fost ridicati aproape toti b'arbatii evrei intre 18-60 ani, In frunte cu conduc5torii Comunit5tii $i
interna(i in lagarele 'dela Tg. Jiu si Craiova.
1) V. vol. II, plana IX.
75

www.dacoromanica.ro

Darabani (jud. Dorohoi), comung urbana: toata populatia evreeasca, inclusiv batranii, femeile, copiii si neputinciosii (cca 2000 suflete), a fost evacuata si internata in lagarele din Oltenia (barbatii la
Tg. Jiu si femeile la Calafat).
Siret (jud. Radauti), comuna urbana: toata populatia evreeasca, inclusiv batranii, femeile, copiii si neputinciosii (cca 1800 suflete), 4 fost
evacuata si internata in lagarele din Oltenia (barbatii la Craiova si femeile la Calafat).
Saveni, Mihaileni, Radauti (jud. Dorohoi), primele doted comune
urbane: toata populatia evreeasca (cca 4000 suflete), a fost evacuata;
o parte din barbati, internati in lagarul dela Tg. Jiu, iar restul barbatilor impreuna cu femeile si copiii, evacuati la Dorohoi..

30 lunie 1941
Ministerul de Interne ordona arestarea de ostateci evrei in toate
orasele din Moldova si Bucovina. Acestia vor fi impuscati daca se va
produce vreun act de rebeliune sau teroare. Deasemenea, se ordona
internarea barbatilor evrei in cartierele evreesti, de preferinta in scoli
sau cladiri mai marl, punIndu-se sub paza spre a se sanctiona imediat
orice incercare de turburare.
Se opreste circulatia evreilor pe strazi, intre orele 20-7.
Ordinul se aplica sever in provinciile supuse mai tarziu deporVara (Dorohoi, Suceava, Radauti, Campulung, Gura Humorului). De
altfel, in baza unor ordine telefonice sau a initiativelor locale militare,
masura a inceput a se aplica Inca dela 22 lunie.
In unele localitati (Dorohoi, Radauti) din ordinul autoritatilor militare, evreii au fost obligati s poarte ca semn distinctly Steaua lui
David".

2 lulie 1941
lita.

Trupele romane executa o incursiune si ocupg oraselul Noua SuDupa ce o parte din evreii intalniti au fost impuscati, supravie-

tuitoril din tntreaga regiune sunt inchisi inteun lagar, la fabrica de


spirt Selistea.

3 lulie 1941
Vice presedintele Consiliului de Ministri Mihai Antonescu, intruneste la Bucureti, la Ministerul de Interne, Intr'o conferinta secrets,

pe toti inspectorii administrativi si pretorii, ce urmeaza a fi trimisi in


Basarabia si Bucovina.
In indrumarile si directivele date cu acest prilej, publicate mai
tarziu in brosura, se staruie, cu deosebire in capitolul Purificarea etnica si politica", asupra atitudinei severe si neinduplecate pe care autoritatile trebuie sa aibe fats de populatia evreeasca, in aceste provincii. Aceste indrumari contin veninoase Indemnuri la pogrom precum i dispozitiuni concrete, cari trebuesc a fi privite ca izvorul masurilor de internare In ghettouri Si de deportare peste Nistru. (No. 31)
76
www.dacoromanica.ro

3 June 1941
Se dezlantuie ofensiva pe Intregul sector romanesc al frontului
dela Ceremus pang la Dunare. data cu pornirea atacului, incepe o
vasta actiune de jaf a avutului evreesc si un masacru oribil al evrei-

lor asezati dealungul directiilor de inaintare. Supravietuitorii masacrelor sunt adunati in lagare provizorii locala.

4 Julie 194
Indata dupa intrarea trupelor romane in Storojinet, evreii au fost
adunati din strada sau scosi din casa si inchisi Intr'un lagar in gradina
Hotelului Central. Toata noaptea au fost obligati sa stea culcati, cu
fata in jos, pe pamant.

5 Julie 1941
Evreii din Herta sunt inchi i in lagare, in beciuri si sinagogi.

5 Julie 1941
Evreii din Banila pe Siret, alungati cu o zi Inainte din sat, sunt

readusi si Inchisi in lagar, In Casa Germans. Ei au fost tinuti in camp


o zi 11 o noapte, fara hrana, fara putinta de a vent in ajutor bolnavilor

neputinciosilor. Au fost tot timpul batuti Si chinuiti de huligani armati cu ciomege, topoare, drugi de fier, etc. Intre timp locuintele au
fost devastatesi golite. faranii din imprejurimi, au venit cu c5rutle
ca s care agoniseala evreeasca. Din lagar a fost chemat medicul Dr.
Salzberg, pentru a da asistenta unei lehuze. Dupa ce a terminat treaba,
tatal pacientei, un anume Ciornei, 1-a maltratat tar un outer a tras
dupa danstil doua focuri de revolver, Fara a-1 nimeri. Medicul a incercat sa se sinucida, dar a fost rettnut la vreme.
si

5 Julie 1941
Din lagarul infiintat la fabrica de spirt Selistea, de langa Noua

Su Eta, sunt eliberati batranii, femeile si copiii, iar barbatii retinuti ca


ostateci.

5 Julie 1941
Lagarul din gradina Storojinet este despartit in doita: femeile $i
copiii au fost Inchise la scoala primara tar barbatii la orfelinat, 2 km.
afara din oral, Fara hrana, fara asistenta medicaid'. Cativa bolnavi din
lagar au fost primiti la spital, dar dupa 2 zile au fost dati afara si au
ravenit in lagar.

6 Julie 1941
Evreii supravietuitori din Banila pe Siret, stint manati spre Storojinet.

Pe drum convoiul se uneste cu resturile de evrei din Budinet.

77

www.dacoromanica.ro

6 Julie 1941
Ostatecii evrei din Noua Su 1it5, Inchisi la fabrica Selistea, sunt
adusi in targ si inchisi din nou Intr'un ghettou.

7 Julie 1941
La Vhschuti se formeazh un lag5r de 1500 de evrei, imphrtiti In
3 categorii: indezirabili, suspecti si comunisti.

8 Julie 1941
In sedinta Consiliului de Ministrii, Ion Antonescu lanseaza indemnuri de ura si anunth intentia de a deporta pe toti evreii din Basarabia
si Bucovina. (No. 32)

8 Julie 1941
Pre land comanda Inspectoratului de Jandarmi Chisinau, col. Me-

culescu ordonh, Intre altele, ca toti evreii de orice sex si varst5, ce


s'ar mai ghsi pe teritoriul rural din Basarabia, sh fie idertificati sl
arestati. (No. 33).

10 lure 1941
Convolul de evrei din Banila Ingrosat cu resturi de evrei din satele de pe parcurs, ajunge la Storojinet..Impreuna cu alte resturi de
evrei din imprejurimi, (Jadova, Berhomet, Panca, Cires), se constituie
in sinagogh, un laghr de 2500 de oameni. Ei sunt chinuiti de pazitorii
lor, dar in special de lt. col. Alexandrescu, comandandul Cercului de
Recrutare, care personal bate si indeamna populatia la jaf si crima.
Tot el impune un regim de munch grea pentru acesti oameni cari se
hranesc cu ierburi, deoarece li s'a interzis iesirea din lagAr pentru
aprovizionare cu alimente.

11 Julie 1941
Evreii rhmasi In via la B5Iti, sunt ridica(i de patrule germane si
inchisi Intr'un lagar in curtea bancii Moldova. (No. 18)1).

13 Julie 1941
Colonelul Alexandru Riosanu este

numit guvernator al Bun-

vinei.

17 Julie 1941
Din ordinul autorithtilor romanesti instalate la Bh lti in locul Gestapoului, evreii din ghettoul orasului sunt inchisi inteun lagar in phdurea Rautel. (No. 18)
1)

V. fotografii din lagar, plana III.

78

www.dacoromanica.ro

18 lulie 1941
Marele Pretor al Armatei inspecteaz5 judetul B5lti. Pe Intregul
teritoriu al judetului, unde ultimul recensamant inregistrase 31695
evrei si unde excedentul nasterilor sl migratiunile din 1940, nu puteau
deck & mareasc5 considerabil aceasta cifra, nu se mai g5sesc deck
3481 In 3 lag5re. Se presupune totusi ca ar mai exista in Jude( cca.
5000 evrei. (No. 34-35)1)

20 lulie 1941
Evreii din Storojinet, inchisi in lagarele dela scoala gi orfelinat,
sunt adunati In ghettoul, format din 2 strAzi. Case le le-au gasit complect jefuite. In ghetto li s'a impus un regim sever. Au fost obligati s5
poarte semnul distinctiv; circulatia nu era Ingaduita deck pand Ia
orele 7 seara, iar aprovizionarea nu era permisa deck dup5 ora 10
dim. Din ghetto, barbatii erau ridicati la Intamplare si trimisi la munca.
Au fost obligati sa schimbe rublele In lei la valoarea 1 Ieu =1 rub15.

20 lulie 1941
Un num5r de cca. 4000 evrei did Lipcani, sunt trim'si in lag5r la
Edineti,

20 lulie 1941
Evreii supravietuitori din Noua Su lica, sunt evacuati si manati in
convoi spre Est.

22 lulie 1941
Marele Pretor ordon5, in numele Ministerului de Interne, ca evreii
din lag5rele judetului 135 lti, sa fie pusi Ia munc5. (No. 36).

23 lulie 1941
Evreii din satele judetului Storojinet, Inchisi in lag5rul dela sinagoga din Storojinet, sunt trimisi la V5scauti.

24 lulie 1941
Un convoi de cca. 25.000 evrel adunati din targurile si satele Basarabiei de Nord (Briceni, Chelminet, Bahin, Trinca, C5rjauti, Ianeuti,
etc.) sunt adunati la Coslar gi trecuti peste Nistru.

24 Zu lie 1941
Evreii supravietuitori din Chisin5u, cca. 11.000 oameni, sunt scosi
din case, cu ceeace pot duce in spinare si adunati Intr'o piata, Incon,

1) V. fotocopia raportului, plan. a IX.

79

www.dacoromanica.ro

jurata de soldati si mitraliere asezate in b5taie. Toata ziva sunt prada


batjocurilor si molestarilor de tot felul. Spre sears li se ingaduie sa
locuiasca in cartierul situat la sudul acestei piete. Ghettoul este inchis
si pazit si nirneni nu are voie sa traverseze barierele.

25 Julie 1941
Un convoi de 814 evrei originari din orasul si judetul B5 lti, ajunge
la Giurgiu ca detasament de munca. Oamenii traiesc in mizerie Infricosetoare. Este singurfil grup de evrei din zona frontului, adus In tars.

26 lulie 1941
Lagarul de evrei din V5scauti, este evacuat si manat spre rasarit.

27 lulie 1941
Amplasamentul ghettoului din: Chisinau este restrans la numai ca.

teva strazi dintr'un cartier distrus de bombardament, in care nici un


imobil nu e Intred si majoritatea caselor nu au nici usi, nici ferestre.
Din cei 50.603 locuitori evrei ai Chisinaului, inregistrati de ultimul recensamant, la Care desigur excedentul nasterilor si migratiunile anului 1940, au adaugat cel putin tot atatia cati au reusit s se refugieze
in primele zile ale razboiului, n'au mai ramas decal 10.311.
Ei se Inghesuie Cate 25-30-40 intr'o camera si Incep o viata de
privatiuni, deoarece nici pentru aprovizionare cu hrana, nu li se permite sa p5raseasca ghettoul. Sunt tot timpul victime ale maltratarilor
soldatilor si gardienilor si mai ales ale batjocurei ofiterilor, pentru
cari vizitele in ghettou au devenit cea mai curenta distractie.
Dela intrarea for In ghetto, locuintele uneori si bagajele ce au
au fost jefuite in mod nerusinat. La o percheputut lua cu dansii
zitie facuta unui of iter, Capitanul Paraschivescu Ion, comandantul
Companiei 23 Politie, care nu a functionat decat 15 zile la comanda
ghettoului, s'a gasit un adevarat bazar, care cuprindea in afara de mobile si covoare, zeci de servicii complecte de sticla sau portelan si cateva mii de cesti sau pahare disparte, de toate modelele, toate marlmile si toate culorile, cari nu semanau Intre ele.
Uneori, foarte rar, se strecura si ate o intentie binevoitoare, dar
actere de omenie nu puteau avea decat o eficacitate efemera. S'a intamplat bunaoara, ca un ofiter superior sa afle ca niste soldati au jefuit o cutie cu Vjuterii de mare valoare. A facut cercetari, a descoperit cutia si a restituit-o intacta pagubasei. A doua zi insa, alte bestii
au furat-o din nou, dar de data asta

29 lulie 1941
Evreii basarabeni cari fuseser5 trecuti peste Nistru la Cos lar,
dupa ce sunt tinuti cateva zile infometati, hraniti cu 100 gr. mazare
furajera, sunt trimisi, In grupuri de cate 4-500, in satele sau colhozurile Ucrainei.

80

www.dacoromanica.ro

30 lutie 1941
Guvernatorul Bucovinei ordona o serie de restrictiuni privind pe
evreii din Cernauti. Intre altele ingradeste circulatia evreilor pe strazi
numai Intre orele 6-20, limiteaza timpul de aprovizionare numai Intre
orele 9.30-11 si impune tuturor evreilor portul semnului diStinctiv.
(No. 37)

1 August 1941
Supravietuitorii evrei din Hotin sunt evacuati gi manati spre rasarit. Pe drum sunt maltratati de soldatii si premilitarii din garda, cari
ordona un popas la Romancauti, pentru a silui fetele si femeile din
convol.

1 August 1941
Un numar de 50 fruntasi evrei din Cernauti, sunt arestati ca ostateci, faspunzatori cu viata de orice act de turburare ce ar fi faptuit
de un evreu.
In acelas timp o ordonanta a Guvernamantului Bucovinei anunta
ca oricine va savarsi orice fel de act de violenta Impotriva militarior

romani sau germani, va fi executat pe loc. Dad actul de violenta va


fi faptuit de un evreu, vor fi executati imediat toti ostatecii evrei internati in lagar. (No. 38)

1 August 1941
Ghiseele postale din toata tara, refuza primirea de mandate sau
coiete postale, ai caror destinatari ar fi evrei din Basarabia si Bucovina.

Deasemenea Banca Nationala precum st bancile particulare, rzfuza

primirea sumelor de bani adresate acelorasi evrei.

2 August 1941
Evreii basarabeni trecuti peste Nistru st Imprastiati prin satele $i
colhozurile Ucrainei, sunt reintorsi 5i adunati la Moghilau, de unde
sunt trimisi la Scazinet.

Din 25.000 cati au fost la trecerea Nistrului, lipsesc vreo 4000,


cari au fost macinati de foame, mizerie si gloantele soldatilor.

4 August 1941
ConVoiul de evrei alungati din Vascauti s'a unit la Lipcani cu eel
din Storojinet si poarta mai departe durerile comune spre B`iceni,
unde nu sunt lasati sa intre in tang si poposesc noaptea in camp.

5 August 1941
Evreii basarabeni goniti de trupele romane si trecuti la est de
Nistru la sfarsitul lunei Iu lie, sunt acum goniti de trupele germane si
retrimisi la vestul fluviului. Primul convoi de 3000 de oameni trece de
la Moghilau la Atachi.
81

www.dacoromanica.ro

6 August 1941
La Atachi, pe malul Nistrului au fnceput s5 soseasca convoaiele
evreilor basarabeni si bucovineni. Primii ajunsi acolo, sunt evreii din
Noua Su 145 $i Judetul Storojinet. Poposesc pe malul drept al fluviuJul, care duce mereu la vale, din ce In ce mai multe cadavre evreesti.
Nemtii nu mai permit trecerea spre Ucraina, astfel c5 evreii sunt goniti Inapoi spre Secureni. (No. 34-43)

7 August 1941
Nemtii fncearc5 trecerea unui nou convol de 4500 de evrei pe la
Atachi, dar trupele romane nu Ing5duie. Evreii sunt Inapoiati spre Moghil5u $i autoritatile militare romane cer trimiterea de trupe mai spre

sud, la Iampol, ca s5 dejoace eventual planul nemtesc de a trece pe


evrei prin alt punct. (No. 44)

8 August 1941
Conflictul dintre autorit5tile militare locale germane $i romane In
regiunea Moghil5u-Atachi, este rezolvat in favoarea nemtilor. Mare le
Pretor al Armatei ordon5 sa se permits trecerea, la Vest de Nistru, a
convoaielor de evrei goniti de trupele germane. Se adaug5 fireste ca
toti cei trecuti dincoace, sa fie stransi i internati in lagare. (No. 45).

9 August 1941
Un grup de vreo 2000 de evrei basarabeni, refugiati la plecarea
trupelor sovietice, adunati de pe drumurile Ucrainei, ajuuge
in
pe malul stang al Nistrului la Rascov,
stare de infioratoare mizerie
la capul podului Vadu Rascu. Autoritatile .militare romane trimit un
outer si 20 de soldati cu ordinul de a Impinge" convoiul indaral, cat
mai in interiorul Ucrainei. (No. 46).

11 August 1941
Convoaiele de evrei bucovineni si basarabeni, cari au peregrinat
prin nordul Basarabiei pan5 la Nistru, poposesc Insfarsit In lag5rul
Infiintat la Secureni. Sunt peste 20.000 de oameni, sfarsiti de puteri,
dupa 5 s5ptamani de goan5 Incoace $i Incolo, jefuiti de tot avutul, cei
mai multi go; $i desculti, foarte multi bolnavi, foarte multe vaduve
Si nenum5rati orfani, ramasi pe urma celor ucisi dealungul drumului.
0 parte din ei asteapta s fie trimisi Intr'un alt lagat ce se cere a fi
Infiintat la Edineti, deoarece oriat ar fi de inghesuiti, nu pot fi cazati
toti in Secureni. (No. 47-51).

14 August 1941
Politia military german5 cere sa i se puns la dispozitie 27 evrei
din lagarul Secureni. Din ordinul M. C. G.
unii cu Intreaga familie
sa refuza cererea.(No. 52-54).
82

www.dacoromanica.ro

17 August 1941
Cu tot ordinul Marelui Pretor din 8 August, de a se permite trecerea convoiului de evrei goniti de nemti din Ucraina, pe teritoriul basarabean, autorit5ti1e romanesti continua s reziste. Evreii sunt mAnati din cauza asta In zig-zag, and la Moghi151u, cand la Scazinet
cand la Iampol $i au de suferit tot cortegiul de molest5ri. In sfarsit se
permite trecerea unui convoi de 13.500 oameni, cari dup5 ce poposesc
in pAdurea Cosauti, sunt internati In lag5rul dela Vertujeni. (No. 55-61).

18 August 1941
Resturile de evrei din Lipcani
1:6:lure de langa Vertujeni.

cca. 4000

sunt adusl inte

18 August 1941
M. C. G. ordon5 Marelui Pretor s se intocmeasca o situatiune
care sa cuprinda toate targurile gi satele ce sunt sau au fost locuite
numai de evrei (colonii evreesti), aratand pentru f:ecare:
Dac5 sunt evacuate sau locuite si anume de cine.
Dac5 cl5dirile sunt locuibile si ce capacitate de cazare oferi.
Ce proprietati agricole evreesti apartin. localit5tii respective,
suprafat5, grading sau teren arabil.
Ce intreprinderi industriale se g5sesc in localitatea respective.
(No. 62-64).

19 August 1941
Se decreteaz5 intrarea sub administratie romans, a teritorlului
dintre Nistru si Bug (Transnistria), cu excepfia reg:unei Odessa. La
data decretului regiunea Odessa era inc5 sub st5pAnirea trupelor soviet' ce, cari aveau sa o mai p5streze Inca 2 luni.
Profesorul Gh. Alexianu, este numit Guvernator at Transnistriei.

19 August 1941
Se strecoara pAn5 la Bucuresti, primele vesti despre mizeria Inbasarabeni, in lagarele
grozitoare in care traiesc evreii bucovineni
din Secureni si Edineti. Federatia Uniunilor de Comunitati Evreest1
din Tara voieste a trimite ajutoare, dar toate incercarile r5mAn za.

darn'ce. 0 cerere, adresat5 Ministerului de Interne, 1/4.,.ste restituit5 cu in-

dicatia ca numai Presidentia Consiliului poate decide. Transmis5 la


Pres;dent'e, cererea ramane f5r5 raspuns. Marele Stat Major raspunde
une' alte cereri in mod vag $i fare a lasa posibilitatea rezolvarii. (No.
65-67).

20 August 1941
Grupuri de evrei basarabeni mai ratacesc prin nordul provinciei.
In p5durea Barnova sunt cateva mii, tinuti de 8 zile sub cerul liber,
nehraniti din cauza c5 taranii nu au vole sa se apropie cu alimente.
Setea si-o astamp5r5 cu ap5 de ploaie adunat5 in dou5 gropi. Fara intrerupere, sunt chinuiti de soldatii 8i chiar ofiterii cari Ii pAzesc.
83

www.dacoromanica.ro

21 August 1941
Lagarul Vertujeni se complecteaza
In afara de evreii adusi de
peste Nistru
cu evreii din alte lagare mai mici. Alexandru cel Bun,
Rediu (1600) Rublenita (cca. 5500). (No. 58).

24 August 1941
Mamie Pretor al Armatei, cere Inspectoratelor de jandarmi Chisinau si Cernauti, sa intocmeasca o statistics a lagarelor si una a evreilor internati. (Nr. 70).

27 August 1941
Comandamentul Militar al orasului Iasi, cere Comunitatii Evrellor din acest oral, s depuna o suma mai importanta de bani, pentru
ajutorarea evreilor din lagarul Vertujeni. Federatia Uniunilor de Comunitati Evreesti trim.te 300.000 lei si Comunitatea Evreilor din Iasi
adauga Inca 200.000. (No. 68).

Non. Nu s'a primit ulterior nici o indicatie, care s poata lasa


presupunerea ca acesti bani au servit scopului pentru care au fost
dati.

.Din actul de acuzare Impotriva col, Agapie Vasile, comandantul


lagarului Vertujeni, rezulta ca o sums de 300.000 lei, a fost adusa de
catre un delegat al lagarului la 9 Septembrie si predata comandantului, care nu dovedeste ca ar fi Intrebuintat suma pentru ajutorarea internatilor. Dimpotriva, Insusi delegatul care a adus banii dela Iasi, declara ca imediat ce a predat suma, s'au dat 50.000 lei cu titlu de Imprumut, unui ofiter subaltern al lagarului. (No. 69).
Un nou memoriu al F.U.C.E. adresat Presedintiei Consiliului, prin
care se pune la dispozitie pentru organizarea ajutorarei acestor evrei,
a ramas fara raspuns.

28 August 1941
Ultimile grupuri de evrei ce mai ratacesc prin nordul Basarabiei
(padurea Barnova), sunt adunate si internate in lagarul dela Secureni.

30 August 1941
La Cernauti a murit, in urma unei operatii nereusite, colonelul
Alexandru Riosanu, Guvernatorul Bucovinei. Nu a guvernat deck 6

saptamani, in care timp a fost un executor obedient, dar ponderat, al


ordinelor lui Antonescu. Masacrele din Bucovina, au fost faptule Inainte de intrarea sa in functiune. In locul sau a fost numit guvernator,
Generalul Corneliu Calotescu.

31 August 1941
Lagarele de evrei din Basarabia sunt complect constituite. In judetul BA lti sunt internati, in 3 lagare, 8941 evrei, ear In judetul Soroca

84

www.dacoromanica.ro

22.969 la Vertujeni. Desi rapoartele oficiale nu mentioneaz5, se pare


,ca in acela Jude( se mai g5sesc vreo 10.000 de evrei in lagar la Mkculesti. (No. 71).

Septembrie 1941

In judetul Hotin, care administrativ depinde de Bucovina, funclioneaza lagarele dela Edineti cu 12.248 evrei si cel dela Secureni cu
10.201. (No. 72).

1 Septembrie 1941
In lagkul dela Vertujeni, In care majoritatea internatilor e formath' din convoaiele ce fuseser5 gonite la dreapta si la stanga Nistrului, se mai adaug5 cateva r5m5site ale evreilor din Lipcani, desfacute
de ceilalti evrei din targ, cari au fost internati la Secureni.

2 Septembrie 1941
Mare le Pretor al Armatei, generalul Ion Topor ordon5 Inspectoratului de Jandarmi Transnistria, sa pregateasca lucrarila In vederea
deportkei peste Nistru, a tuturor evreilor din lag5re. Deportarea urmeaza a incepe la 6 Sept., in grupuri de Cate 1000 de oameni, print
punctele Criuleni-Karantin si Rezina-R5bnita. (No. 73).

3 Septembrie 1941
Inspectoratul Jandarmilor Transnistria r'spunde ordinului de deportare Intr'un stil Inc5lcit, din care rezult5 totusi, ca Ion Antonescu a
,ordonat ca deportarea sa inceapa la 15 Septembrie. (No. 74).

4 Septembrie 1941
Mare le Cartier General cere Marelui Pretor al Armatei o situatie
exacta a lag5relor de evrei $i a ghettourilor din Basarabia si Bucovina.
Se pare ca situatia e ceruta in vederea deport5r for $i ea prezinta
urgent5, deoarece se ;intocmeste de Indata si este dus5 la M. C. G. de
,Insusi generalul Ion Topor. (No. 75-76).

5 Septembrie 1941
Comandamentul II Teritorial ordon5 Uniunei Comunit5tilor Evreesti sa colecteze si sa predea autorit-tlor militare, un numk de
5000 asortimente complecte de efecte de corp civile (costum, palton,
ghete sau pantofi, palkie, dmase, ismene, ciorapi), dostinate evreilor

din lagArele si ghetourile din Basarabia.


Nota. Desi ordinul a fost executat in intrenime, ba chiar mult dep5sit prin efectul unei legi spec'ale decretat5 mai tarziu, tolusi nici un
'object nu a fost predat evreilor goi si desculti, din Basarabia sau
Transnistria.

85

www.dacoromanica.ro

11 Septembrie 1941
Regimul si starea evreilor din cele 3 lag5re mari din Basarabia

(Secureni, Edineti $i Vertu jeni), sunt inspaimantaloare.

La Edineti peste 12.000 de oameni sunt cazati in 5 strazi, 2.500


In 26 case tarinesti. Majoritatea internatilor provin din regiunea Storojinetului, de unde au plecat cu ce au putut duce In spinare gi dupa
saptarnani de peregrinari, au consumat sau li s'a furat, tot ce au avut.
Nu au nicicu ce plati cei 10 lei cat se cere pentru o paine, care e 15sata sa. muceggiasca In depozitul lagarului, dar nu e impartita fl5manzilor. Foarte multi sunt desculti. Multi sunt aproape goi. Unii sunt inveliti In hartii de ziare sau de Impachetat. Desi toti sunt sfarsiti de
puteri din cauza drumurilor nesfarsite in foame $i mizerie, totusi se
iau oameni la munca. In detasamente de munca ei sunt batjocoriti gi
chinuiti de paznici, jandarmi si premilitari. In special a avut de suferit
un grup de evrei, In frunte cu rabinul losua Fraenkel din Seletin
sa repare soseaua Hotin-Cernauti.
La Secureni sunt 10.200 de oameni, cari provin In majoritate din
regiunea apropiata a Hotinului. Au trecut prin suferinte mai putin
grele decat cei din Edineti si mai ales
drumul fiind mai scurt
nu
au fost jefuiti chiar de tot avutul. Unii I i mai pot procura hran5, dar
foarte multi nu mai au Imbr5c5minte. Sunt Intrebuintati la munca!
curatatul strAzilor, reparatul drumurilor (la Briceni si Lipcani), la treerat, etc.
La Vertujeni e lag5rul de groaz5. Aid domnesc Col. Agapie gi
C5pitanii Buradescu $i Radulescu. Peste 20.000 de oameni, locuiesc intr'un spatiu care abia ar ajunge pentru a zecea parte din ei. Cele mai
multe locuinte sunt f5r5 acoperis, pentruc5 tinicheaua a fost ridicata
din ordinul Col. Agapie, spre a face bidoane pentru untur5 si s5pun.
Ei sunt istoviti, dupa aproape 2 luni de zile de goan5, de o parte si
alta a Nistrului. Nu mai au nimic, nici pentru vanzare, nici pentru
schimb, c5ci totul le-a fost jefuit pe drum sau in lag5r. Din s5r5cia for
trebuie s5 plateasca o taxa zilnic5 de 2 lei, pentru fiecare persoana
care lase din lag5r, pentru aprovizionare. Apa obtin cu mare greutate,
pentruca la cele cateva fantani se st5 la rand ore Intregi pentru o cans
cu ap5. Framanzi, bAtuti $i chinuiti, oamenii trebuie s5 Impl.neasca
munci grele si inutile, bunkara pietruirea lagarului cu pietre aduse
din Nistru. C5pitanii Buradescu $i Radulescu cari sunt spaima lagarului siluiesc fetele 0t femeile evree. Din cauza mizeriei, a foamei, a
sotei si a chinurilor Indurate, mor zilnic zeci de oameni. (No. 77-78),

11 Septembrie 1941
Inspectorul Jandarmilor Basarabia, raporteaz5 Marelui Pretor al
Armatei m5surile luate in vederea deport5rii peste Nistru, a evreilor
din Vertujeni. In esent5 masurile cuprind urm5toarele:
Deportarea va incepe la 12 Sept. ora 8, pe dou5 itinerarii: unul
spre Nord, prin Cremenea-Gura Camenca-Soroca-Cos5uti, iar a] doilea
spre Est, prin Temeleuti-Vascauti-Tepende-Crezmirca-Mateuti, Rezina.
Vor fi deportati cate 1600 evrei la 2 zile, cate 800 pe fiecare itinerar.

86

www.dacoromanica.ro

Alura de. mars va fl de 30 km. pe zi in cate 3 etape, pe ambele Hintrarii. Fiecare convoi va fi dotat cu cate 50 carute pentru transportul
bagajelor si a neputinciosilor. Legiunile de jandarmi vor Ingriji de ingroparea mortilor sf cartiruirea in marginea satelor prin soproane,
remize etc. Se recomanda escortelor de a nu jefui pe evrei, prevazandu-se pentru aceasta pedeapsa cu impuscare. (No. 79-80).
Nota. Instructiunile nu au fost executate aidoma, decat in laturile
dusmanoase. Intocmirea convoaielor s'a facut la intamplare, despartindu-se familiile (sot de sotie, parin(i de copii) 5i trimise astfel pe cele
2 itinerarii. Poate ca aceasta desfacere a destinelor
caci convoaiele
nu aveau sa se mai intalneasca
a prilejuit momentele cele mai dramatice ale deportarii, mai dureroase decat jaful sau bataia, mai tragice decat moartea.. Alura de mars a fost respectata: 30 km. pe zi,
pentru oameni istoviti de 2 luni de peregrinari, in foame si mizei ie,
printre cari se gaseau bolnavi, infirmi, batrani si femei cu copii in
brate. In loc de 50 carute, s'au dat convoaielor cate 4-5 sau cel mult
7-8 carute, platite din saracia evreilor. In lipsa carutelor, neputinciosii,
manati de racnetele si loviturile soldatilor si premilitarilor din escorts,
au epuizat ultimele resturi de putere si deaceea ambele itinerarii, dar
in special cel spre Cosauti, au fost presarate cu cadavre. Consemnul
si amenintarea cu impuscarea in caz de jefuire, nu a fost transmis organelor de paza, sau chiar daca a lost pomenit, nu s'a luat nici o masura impotriva faptuitorilor, astfel ca bestiile dezlantuite, fara supraveghere si fara sanctiune, au pradat pans la ultimele ramasite, tot
ceeace nefericitii deportati izbutisera sa mai pastreze. In drum spre
Cosauti, s'a ajung chiar a se vinde taranilor depe parcurs, pe pret de
1500-2000 lei, oameni zdraveni ceva mai bine imbracati, cari erau pusi
la dispozitia cumparatorilor, gata impuscati, spre a fi despuiati de imbracaminte.

Pe drum, oamenii nu aveau voie sa se opreasca, nici macar pentru a bea apa. Uneori totusi so `mai putea obtine o cans de \apa, pe
pretul unui ceasornic, al unui inel sau al altui obiect de pret. (N or.
19, 81).

12 Septembrie 1941
Din lagarul Edineti, sunt scosi 500 barbati si trimisi la munca.

20 Septembrie 1941

In lagarul Edineti izbucneste tifosul exantematic. Comandantul


Iagarului avertizeaza ca daca boala se va propaga, va impusca intreaga massa de oameni din ghettou.

21 Septembrie 1941
Deportarea din lagarul Vertujeni, inceputa la 16 Sept. continua
potrivit programului. Zilnic se scurg tristele convoaie pe cele 2 itinerarii. In asteptarea randului la deportare, evreii sunt siliti sa execute
munci epuizante, bunaoar5: pietruirea lagarului cu pietre din cimitir
87

www.dacoromanica.ro

sau repararea drumurilor din targ, cu pietre din Nistru, In aceasta zi


de Ros Hasana sunt scosi la munc5, In mod special, rabinii.

28 Septembrie 1941
Se desfiinteaz5 lagarele din jud. 135 lti: Limbeni, R5utel si R5scani:
Evreii inchisi acolo, sunt concentrati la Marculesti, In vederea deportal-el.

2 Oetombrie 1941
Lagkul Secureni este Imp5rtit in doug, pentru a fi deportat in
Transnistria. Se alc5tuiesc convoaie pentru cele dou5 directii de mars.
Ca si la Vertujeni, au fost despartiti membrii acelorasi familii, trimitandu-se unii pe o directie, ceilalti pe alta.
Inainte de plecarea primului convoi, oamenii sunt culcati cu fata
la pArnant $i perchezitionati. In mijlocul molestarilor de tot felul, sunt
jefuiti de ultimile resturi de bunuri.

4 Octombrie 1941
Incepe evacuarea ghettoului din Chisin5u. Primul convoi format
din vreo 1600 de oameni, plead spre Nistru, pe soseaua Orhei-Rezina.

5 Octombrie 1941
Al doilea convoi din lag5rul Secureni, pleaca in directia Atachi.

8 Octombrie 1941
Se terming deportarea evreilor din lagarul Vertujeni. Comandantii lagarului cari au excelat in chinuirea evreilor, Col. Agapie Vasite $i Capitanul Buradescu Sever, sunt irimisi s conduci lag5rul,
provizoriu Infiintat, la Marculesti, ca un centru de repartizare a convoaielor spre Transnistria.

10 Oetombrie 1941
Prime le convoaie plecate din Vertujeni in directia Rezina, au trecut Nistrul la Rabnita, au fost manate mai departe la Wrzula, unde au
pupas t in grajduri si apoi gonite pans la Grozdov,m. Ghettoul infiintat
acolo este comandat de un caporal. El is in primire primul convoi,
num6rand oamenii, prin lovituri de drug in spinarea fiecaruia.

10 Oetombrie 1941
Cu acelas sistem, a ate doug convoaie pe directii diferite, se pros
cedeaza la despartirea lagarului Edineti, in vederea deportarli evreilor
internati acolo.
88

www.dacoromanica.ro

11 Octombrie 1941
Convoaiele de deportati din Secureni, trec Nistrul pela Atachi.
Din Edineti pleaca primul convoi, cuprinzand in special evrei bucovineni, din regiunea Storojinet. 0 parte d n ei trece mai Intai prin iadul
din Marculesti, alta prin cel din Atachi. (No. 160).

13 Octombrie 1941
Pleaca al doilea convoi din lag5rul Edineti. E compus In special
din evrei bucovineni din regiunea Banila, Seletin, Putila, Berhomet,
Jadova, etc. Convoiul a avut la dispozitie cateva carute, pl5tite
tot de evrei. Dar drumurile fiind desfundate, comandantul
,fireste
convoiului a ordonat sa coboare toat5 lumea din carute
inclusiv
pentru a cruta animalele.
batranii si neputinciosii

14 Octombrie 1941
Vice Presedintele Consiliului de Ministri ordona a se suspenda deportarile din ghettourile Cernauti si Chisinau, pe itruza dup efectuarea unui triaj, sa fie scutiti de deportare intelectualii, comerciantii, meseriasii si cei cari au avut o proprietate urba-fa sau rura15.
Ordinul nu a fost aplicat la Chisinau, unde s'a 1ng5duit famanerea
.numai a 100 de evrei botezati.

20 Octombrie 1941
Dela inceputul lunei, functioneaza la Marculesti, un lag5r de adunare a unora din convoaiele de deportati si anum a celor destinate s5
treac5 Nistrul pela Rezina. In realitate lagaru, d la Mirculesti este un
centru de tortura si jaf.
Atat jaful cat si tortura au fost condus2 de insusi comandantul
col. Agapie Vasile, ajutat de c5pitanii Btu adescu si R5dulescu, precum
si de un inspector al Waned Nationale
Ion Mihai-:scu
delegat a
preschimba leii si valorile in ruble. Toti urnblau prin lag ir inarmati cu
bats si pistol, batand si chinuind pe cine li se nAz5rea, b5rbat, femeie,
bAtran, bolnav ,etc. Multi au fost atilt de fau batuti ircat dup5 cateva
zile au murit. Cu aceeasi furie ca si comandantii, bateau subalternii si
jandarmii.
Sub pretextul perchezitiei vamale si pr schi b r i valutare, evreii
au fost jefuiti de tot ce sc5pase din purgatoriile pr a dente. S'a furat
tot ce venea la indeman5: imbrkam nta Inge 'e ba ( e si evi e)
bijuterii (inele scoase prin r5sucirea deg t-lo si cercei zmulsi cu bucall de carne din urechi), perne, pl5pumi, tacamuri si chiar c rucioare
de copii. S'au confiscat si distrus toa e a tele personale si buletinele de
identitate ale deportatilor.
Alimentele se procurau cu greutate, leoarcc- nimeni nu avea voie
sa cumpere si daca cineva Incerca si era prins, era b5tut. In lag5r
exista o singur5 lantana, in care uneof pluteau cadavr-.
Din cauza foamei, a mizeriei si batailor Indu ate multi au murit
89

www.dacoromanica.ro

chiar In lag5r, unde cadavrele se Intalneau pretutindeni; prin pivniti,


qanturi, curti, etc.
In fiecare zi plead din lag5r convoaie de cate 2-3000 de oameni,
pentru a fi trecuti peste Nistru la Rezina. (No. 82).

31 Octombrie 1941
In tot cursul lunei Octombrie au continuat deportarile evreilor
din ghettoul Chisinau. Pe vreme ploloasa
catre sfarsit, pe timp de
larn5 timpurie
plecau aproape zilnic lungi convoaie de 700-1000 de
oameni pe soseaua Orhei. Tot drumul erau batjocoriti $i b5tuti de jandarmi. Uneori convoaiele erau oprite spre a fi jefuite fie de jandarmi,
fie de tarani, cari se deprinseser5 a pandi in porumbiste trecerea convoaielor pentru a le ataca si jefui. Cei ce ramaneau istoviti in urma
convodelor erau Impuscati. (No. 19).
Ultimele convoaie au plecat: la 29 Oct. 1004 evrei; la 30 Oct. 882
evrei; la 31 Oct. 257 evrei. No. 83-84).
In ghettou a domnit tot timpul teroare, panic5 si disperare. Unii
oameni au inebunit, altii s'au sinucis. Altii, in sf arsit, au incercat s se
agate cu totdinadinsul de viata. Sute de telegrame, in limbaj camuflat
de o naiv:tate copilareasc5, plecau zilnic spre Bucuresti, (No. 85).
Un condudtor intrepid, avocatul 5apiro, s'a Incumetat sa imbrace o uniforms de of:ter si sa vine cu un avion militar In Capitals. A
lncercat toate dile, a batut la toate usile straduindu-se sa zmulg5 surghiunului si mortii, ceva din obstea evreeasc5 oropsita din Chisin5u.
Si-a dat seama curand ca totul e zadarnic. Putea sa raman5 si sa -$i
salveze viata. S'a intors si s'a incolonat printre primele convoaie. Nimeni n'a mai auzit de atunci nimic despre dansul.
Federatia Uniunilor de Comunit5ti Evreesti, a trimis la Chisingu,

un avocat crestin din conteneosul sau (ay. Muse), ca sa Incerce s


mai salveze acolo ceva. Si str5daniile acestuia au fost zadarnice, Raportul s5u telagrafic din 30 Octombrie 1941, exprima laconic $i rece,
trista s'tuatie $i constitue un impresionant final de tragedie:
Pierdut procesul, top clientii condamnafi trebuie facut recurs
Bucuresti, avocat Musat". (No. 85).

8 Noembrie 1941
Deportarea din lag5rele Vertujeni, Secureni st Edineti e complect
terminate. Toti supravietuitorii au trecut Nistrul, majoritatea pe la
Atachi, r5spandindu-se in special in jud. Moghil5u.

Continua deportarile din M5rculesti. Dup5 trecerea Nistrului, la


Rabnita, deportatii sunt manati spre Bug in judetele Balta si Tulcin.

10 Noembrie 1941
La M5rculesti s'a terminat cu deportarea evreilor proveniti din
lag5rele Basarabiei. Mai trec ultimele convoaie venite cu trenul din
Bucovina. Se cere chiar, ca aceste trenuri sa nu mai fie dirijate spre
Marculesti. (No. 108).

90

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

DOCUMENTE

INITIATIVA MASURILOR DE PRIGONIRE IMPOTRIVA

EVREILOR DIN BASARABIA SI BUCOVINA


Nr. 31
Extras din discursul lui Mihai Antonescu, rostit la confer:nfa ce
a avut loc la 3 Julie 1941 la Ministerul de Interne, publicat in brosura,
sub titlul: Directive si Indrumari date inspectorilor administrativi si pre-.
torilor trimisi in Basarabia si Bucovina (pag. 60).
10. PURIFICAREA ETNICA $1 POLITICA".

Ne g5sim In momentul istoric cel mai favorabil si mai larg, pentru o totali descitusare etnic5, pentru o revizuire nationali sl pentru
purificarea Neamului nostru de toate acele elemente Ara in e sufletului
lui, care au crescut ca vascul ca s5-1 intunece viitorul.w

Pentru ca sa nu pierdem zadarnic acest moment unic, trebuie as

fim implacabili.

Si nu se lase nimeni inselat de aparentele unei filozofii umanitare, sub care tragica experient5 a trecutului ne-a Inv5tat c5 se ascunde

cel mai acut interes de rasa, al unei rase, care se vroia st5pani peste
tot, punand in slujba el principii abstracte, in spatele drora se gisea
o religie profitoare, in dauna unei natiuni covarsiti de nevoi.

Actiunea de purificare etnic5 se va desfisura prin indepartarea sau


izolarea in tabere de munci, in locuri de unde nu-si vor putea exercita
influentele nefaste, a tuturor evreilor, cat si a celorlalti striini de neam
a ciror atitudine este indoialnici.
Daca va fi nevoe pentru desivarsirea operei de purificare etnici,
guvernimintele provinciale vor aviza si la masurile de migratiune f ortata a elementului evreesc si a tuturor celorlalte elemente striine, care
trebuesc trecute peste graniti, acestia neavand ce ciuta in Basarabia
si Bucovina, in momentele restauratiei drepturilor nationale pentru
totdeauna in aceste teritorii.
91

www.dacoromanica.ro

Nr. 32
Extras din discursul lui Ion Antonescu rostit in Consiliul de Mini Orii
din 8 tulle 1941

Cu riscul de a nu fi intelesi de unii traditionalisti care mai pot


fi intre Dvs., eu sunt pentru migratiunea fortata a intregului element
evreesc din Basarabia 1 Bucovina, care trebue asvarlit peste granita.
Deasemenea sunt pentru migratiunea fortata a elementului ucrainian,
care nu are ce cauta aici in momentul acesta".
Imi este indiferent daci in istorie vom trece ca barbari. Irriperiul
Roman a facut o serie de acte de barbarie fats de orizontul contemporan si a fost totusi cel mai rn5ret asezamant politic'.
Nu exists in istoria noastr5 un moment mai favorabil".
Dad este nevoie sa trageti cu mitraliera".

ARESTAREA TUTUROR EVREILOR DIN SATELE


BASARABIEI

Nr. 33
INSPECTORATUL JANDARMI
CHISINAU

ORDIN CIRCULAR Nr. 1 1)


din 8 Julie 1941

Din ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei si al Ministerului Afacerilor Interne, am luat comanda Inspectoratului Jandarmi
Chisinau si cer tuturor ofiterilor, subofiterilor si trupei, ca pamantul
recucerit cu jertf a sangelui fratilor nostril, trebue administrat si pazit
cu demnitate, cinste gi omenie fats de toti oamenii de bine
si cu
strasnicie si necrutare NO de infractori.
..Pentru Indrurnarea serviciului acum la inceput, ordon urmatoarele:
DIN PUNCT DE VEDERE AL SERVICIULUI

Se vor identifica I aresta toti evreii de once sex i varst5, ce


s'ar mai g5si pe teritoriul rural, raportandu-se prin legiunile respective
Inspectoratului, pentru a se da ordine de urmare.
Inspectoratul Jandarmi Chisin'au
Colonel (ss) MECULESCU

1) Extras.

92

www.dacoromanica.ro

LAGARELE DIN Jud. BALTI

Nr. 34"
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Nr. 223 din 17 lulls 1941


SERVICIUL MARELUI PRETOR

afro
MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a
17.7.941

Comunilalea sel-i
intrefind. Se Imp

da la munci
G-ral

TATARANU

18. VII.941

Ordin Inspect. Chifindu ,ci Cerndati.


G-ral IOAN TOPOR

Am onoare a raporta :
In urma inspectiilor facute In judetul B5lti, in
ziva de 16 si- 17 Iulie anul crt, am constatat c
divizia 8-a din zona a trimis la:
Falesti-Balti, un num5r de 1546 evrei;
B5lti, un num5r de 1235 evrei;
La Limbenii Noi, cca 700 evrei in lagar.
Din informatiuni divizia 8-a ar mai trimite
aproximativ 5000 de evrei spre Balti.
Nu are cine sa4 p5zeasc5,
Nu are cine s5-1 hr5neasc5.
Rugam a ordona .ce facem cu el.
Mare Pretor
General (ss)

IOAN TOPOR

Nr. 35.
1904

18/7

483

17,25

17,30
V5zut 18/7
(ss) INDESCIFRAUIL

Prin Hug nes

TELEGRAMA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Bucureti

Raportez ca in comuna Falesti, judetul Balti, se afla 1546 evrei,


In comuna Limbenii Noi acelas judet 700, iar in orasul B5lti 1300 evrei,

barb* femei si copii adunati din judet Si trimisi din zona frontului
de c5tre M. U. stop
Nu au ce manca si nici trup5 de paza stop
Ramanerea for in Basarabia inoportun5 stop
Rog dispuneti transportarea for in interior pentru munca stop Rog
a ne da ordin de urmare stop Nr. 229, 18.VII.941.
Mare Pretor
General IOAN TOPOR

1) V. fotocopia raportului, Plana IV.


93

www.dacoromanica.ro

Nr. 36
TELEGRAMA Nr. 305 din 22 Iu lie 1941
INSPECTORATUL DE JANDARMI CHISINAU

Conform ordinului d -luI Ministru Subsecretar de Stat dela Interne,


evreii din BA lti, Falesti gi Limbenii Nol, se vor trimite la munca pen-

tru intretinerea lor; aceasta 'Ana se vor lua masuri de internare.


General IOAN TOPOR

RESTRICTIUNI SI SEMN DISTINCTIV PENTRU EVREI

LA CERNAUTI

Nr. 37
ORDONANTA Nit-. 1344 din 30 Iu lie 1941

Noi Alexandru Riosanu, i'mputernicitul d-lui General Ion Antonescu pentru administrarea Bucovinei. Avand in vedere interesul ordinei
91 sigurantei publice

ORDONAM:
ART. 1. Circulatia evreilor este cu desavArsire interzisa in grupuri

mai marl de trei persoane $i nu se poate face deck intre orele 6-20.
ART. 2. Evreii nu pot face cumparaturi in piete de'cat intre orele
9.30-11. Painea -va putea fi cumparata incepand dela orele 6.
ART. 3. Se interzic cu desavarsire firmele evreesti la magazine.
ART. 4. Se interzice in mod absolut arborarea oricarui fel de drapele la pravaliile si casele evreesti, inclusiv drapelele nationale, germane si italiene.
ART. 5. Liberii profesionisti evrei vor pune imediat la intrarea
cladirilor, in cari isivor exercita profesiunile, tablite cu numele si pronumele, profesiunea, indicatia evreu" 0i orele de consultatie.
ART. 6. Evreii de orice varsta $i sex, sunt obligati a purta in
partea stanga a pieptului, prins in mod vizibil un semn distinctiv, format din doua triunghiuri echilaterale cu bazele de 6 centimetri, suprapuse in asa fel ca sa formeze steaua evreeasca si care se va confecVona din panza galbena.

ART. 7. Orice abatere dela prezenta ordonanta va fi sanctionata


cu internarea in 'agar, In afara de pedepsele mai grave ce se vor putea
speciale.
aplica conform legilor penale ordinare
ALEXANDRU RIOMNU

94
www.dacoromanica.ro

ARESTARI DE OSTATECI EVREI LA CERNAUTI

Nr. 38
ORDONANTA 1)

ART. 1. Oricine va savarsI orice fel de act de violent in contra


ofiterilor, ostasilor functionarilor de Stat de orice grad romani pre-

cum si contra ofiterilor, ostasilor $i functionarilor armatelor sau misiunilor germane si romane, va fi executat pe loc.
ART. 2. Daca actul de violenta contra vre-unui din cei de mai sus,
va fi savarsit de un evreu, in acest caz vor fi executati imediat ai toti

ostatecii evrei internati in ]agar.


ART. 3. Aceiasi sanctiune se apnea $i complicilor de orice natura.
ART. 4. Autoritatile, cari nu vor executa Intocmai aceste dispozitiuni vor suferi ai ele aceleai sanctiuni.
Se aduce la cunostinta Intregii populatii, ca au fost ridicati sl Internati un numar de 50 fruntasi evrei din Cernauti, cari vor garanta
cu viata ai averea lor, deplina liniste din partea populatiei evreesti. In
caz cand evreii se vor deda la cel mai mic' act de violenta contra armatelor germane sau aliate, sau contra unui functionar public roman,
sau al misiunilor aliate, toti ostatecli vor fi imediat executati al averile for confiscate.

PEREGRINARILE LA EST $1 LA VEST DE NISTRU

Nr. 39

Telefonic

Nr. 71 din 5 August 1941


SERVICIUL PRETORAL FLAMURA 2

care
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Legiunea Jandarmi Soroca raporteaza ca a dat ordin de inapoiere


celor 20.000 evrei, din seara de 4 August, data cu raportul la Pretorat.
Dati ordin Inspectoratului Cernauti a da ordin Leg. Hotin s5-1
opreasca inteun lagar provizoriu pans la noui ordine.
Lt. col. (bs) POITEVIN

1) Nu a fost afian, ci numai publican in ziarele din 1 Aug. 1941.

95
www.dacoromanica.ro

Nr. 40

Telefonic

Intr. No. 487


5.

VIII. 1941

Nr. 814 din 5 August 1941


INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

care
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Raportez ca o parte din convoiuri au ajuns la Atachi, jud. Soroca,


iar o parte a fost oprita de comand. Leg. Soroca, inainte de ajunge la
Atachi.

Alimentarea nu se poate face nici pentru jandarmii cgri pazesc


convoiurile.

.s.

Rugam sa binevoiti a lamuri aceasta situatie echivoca i a ordona


In consecinta.
Subsemnatul plec la Hotin unde este un conflict acut, intre comandantul legiunei i Prefectul judetului.

Intrucat sunt bolnav nu pot ajunge la Atachi.


Rog lamuriti atitudinea jandarmilor din compania Po litie i Legiunea Soroca, care nu permit inaintarea convoaielor.
Colonel (ss) MANECUTA

Nr. 41

Telefonic

Nr. 72 din 6 August 1941


SERVICIUL PRETORAL FLAMURA 2
eatre
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Legiunea Jandarmi Soroca raporteaza ca in ziva de 5 Aug. germanii au retrecut Nistrul la Atachi, 3000 evrei dintre cei 12.000 ce
fusesera trecuti peste Nistru la Moghilev.
Se ateapta retrimiterea i a celorlalti.

Dati ordin pentru oprirea for intr'un lagar mai inapoi.


Lt. Col. (ss) POITEVIN

96

www.dacoromanica.ro

Nr. 42

Telefonic

Intr. No. 486

51V111 941

S'a dat ordin telefonic Col.


Manecu fei so se opreascei pe
loc koala lumea.

5. VIII. 941
Nr. 86 din 5 August 1941
SERVICIUL PRETORAL FLAMURA 2
&Mrs
SERVICIUL MARELUI PRETOR

(ss) General TOPOR

Urmare la raportul Nr. 956 din 3 August 1941:


Legiunea de Jandarmi Soroca raporteazA telegrafic ca" in noaptea
de 4-5 August a. c. pe soseaua Lipnic-Atachi, sunt cca. 20.000 evrei
adusi din Hotin pi Storojinet.
La Moghilev nu se mai poate trece, fiind refuzati de germani. S'a
dat ordin pentru inapoierea for Legiunilor respective.
Rug Am dati ordin Inspect. Cernauti s se inceteze cu evacuarea
evreilor.

Lt. Colonel POITEVIN

Nr. 43
1;4. Nr. 528
81(111.941

Nr. 838. 8.VI11.941

INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

afro
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Legiunea Hotin raporteazA ca intre Secureni, judetul Hotin $l


Atachi, judetul Soroca, sunt masati evrei evacuati din urmatoarele
3340 evrei, RAdauti
judete: Hotin
4113, Storojinet
13.852,
lagArul Vijnita

1820, Germ' luti

15.324, total 27.849.

In afara de acestia, din judetul Hotin au fost deja trecuti peste


Nistru 20.000. Trupele germane nu mai permit evacuarea peste Nistru
nici a evreilor si nici a Ucrainienilor originari din Ucraina si veniti in
Basarabia in timpul ocupatiei sovietice.

Incepand din ziva de 7 August, trupele germane au inceput s


inapoieze din Ucraina in Basarabia pe toti indivizii originari din Basarabia si Bucovina de Nord, indiferent de originea for etnica.
Prin punctul Atachi Hotin, au lost Inapoiati 570 evrei can au fugit
de buna for vole din Basarabia cum si 50 ucrainieni indezirabili.

Pe de alt5 parte au impiedicat trecerea a 2 prizonieri originari


din Ucraina, eliberati din !agar tot de germani si alti 8 indivizi originari din Rusia veniti in Basarabia dupA 28 lunie 1940. Jandarmii car'
au vrut sA-i treaca au fost amenintati cu arma. Printre evreii masati
la Secureni-Hotin $i Atachi (Soroca), suntem informati ca s'au ivit

97

www.dacoromanica.ro

cazuri de tifos exantematic. Hrana nu au. Mi se piing a nu au


mancat de 5-6 zile. Sunt cazuri de sinucideri si nasteri premature.
Legiunea Soroca cauta sa imp!ng5 acesti evrei in jud. Hotin. Rug 5m
A se interveni locului in drept pentru solutionarea cat mai urgenta a
acestor chestiuni.
Col. (ss) MANECUTA

Nr. 44

Telefonic

Nr. 74 din 8 August 1941


SERVICIUL PRETORAL FLAMURA

titre

Intr. Nr. 518


8 Aug. 1941

MARELE PRETOR

La ord. Nr. 518/941. Am dat ordin Leg. Soroca pentru executare.

Raportez ea Legiunea are aproximativ 25.000 evrei in Nordul

judetului (Lipnic-Atachi), proveniti din judetele Inspect. Cern5uti, care


nu mai are evrei pe teritoriul lui.
Legiunea Soroca nu are posibilitati a-i hrani a organiza lagare pentru acesti indivizi, necesitand cl5diri izolate si in localit5ti, neputandu-i
interna nici a-i pazi, nepermitandu-i efectivul.
Procurarea hranei prin comunitati imposibil5, comunitatile sunt
desfiintate, prin strangerea tuturor evreilor.
Rog dati ordine Inspect. Cernauti s5 ridice evreii ce-i apartin din
zona Lipnic-Atachi, sa organizeze lag5re in jud. Hotin si s5-i hr5neasc5

prin contributia tuturor Prefecturilor Judetelor de ofgin5 a evreilor.


Totodata raportez ca la Atachi, In ziva de 7.VIII.941, politic ger'liana a Incercat sa tread peste pod aproximativ 4.500 evrei; oprindu-i
organele romane dela pod, coloana a fost intoars5, probabil va fi dirijata spre lampol pentru a fi trecuti la Soroca. Ordonati a se da ordin
ca Leg. Soroca sa nu primeasca, deoarece la lampol yin trupe germane si se poate da nastere la cooflicte.
Lt. Colonel (ss) J. POITEVIN

Nr. 45
Nr. 528 din 8 August 1941

Telefonic

SERVICIUL MARELUI PRETOR

care
INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

La Nr. 738 din 8 August 1941.


Pan5 la noui ordine, can se vor da In curand:
Luati m5suri ca toti evreii evacuati sa r5mana pe loc In laggre, pe
earl le yeti organiza de comun acord cu Prefecturile.
98

www.dacoromanica.ro

Lag5rele vor avea serviciul de asistenta medicala din medici


evrei al lag5rului.
Hranirea se va face cu fondurile b5nesti straine, colectate dela
cei din lag5re sau dac5 nu, unitatea le da ajutoare.
Paza va fi astfel organizatg, ca nimeni s5 nu mai umble ci toti
s5 ramana pe locuri in lag5rele fixate.

Aceast5 stare de provizorat, va fi de cateva zile, 0115 se va da


noui ordine.
Evreii cari se mai tree de dincolo de Nistru de trupele germane,
deasemenea s5 fie stransi si internati in lag5re.

Indivizii originari din Basarabia si Bucovina, pe cari trupele


germane ii inapoiazi In Basarabia, indivizi cari au trecut Nistrul cu
trupele sovietice, vor fi internati In lag5re aparte de lagarele de evrei,
deoarece nutresc sentimente comuniste, elemente dun5toare signrantei Statului.
Trupele germane ne mai permit5nd evacuarea de orice fel peste
Nistru, starea de lucruri r5mAne asa pAna la noui ordine.
Executarea intocmai.
Primit de
p. Mare le Pretor
Sergent (ss) BREABAU
Colonel (ss) A. HAGICHIREA

SOARTA EVREILOR BASARABENI REFUGIATI ODATA


CU RETRAGEREA TRUPELOR SOVIETICE

Nr. 46
COMANDANTUL ARMATEI A 3-a

Es.

II.

Serviciul Pretoral

Oficiul Postal Militar Nr. 30

Intr. Nr. 587


13. VIII. 1941

Nr. 1108
1941, August 10
Raport la M. C. G. S. II.

Col. (ss) A. HAGICHIREA

cStre
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Oficiul Postal Militar 85

Am onoare a raporta c5 in ziva de 9 August a. c. la Rascov, la


capul podului Vadu Rascu, spre Ucraina, a sosit un grup de aproxima-

tiv 2000 evrei dintre acei fugiti data cu armatele sovietice. Acesti
evrei au fost str Ansi din zone de armatele Romane si dir jati de serviciile Pretorale la c5minurile lor. Convoiul, care este in complet5

mizerie, a fost oprit pe malul stang al Nistrului.


An trimis un ofiter cu 20 jandarmi pentru a-i impinge indar5t ctit
mai in interiorul Ucrainei.
Am dat ordin serviciilor Pretorale ca evreii sa fie Impinsi inainte,
nu Inapoi.
99
www.dacoromanica.ro

In ziva de 10 August a. c. au sosit la MO 14 ucrainieni ridlcatl


din Ucraina de serviciul Pretoral al Diviziei a 13-a (Maior Moreanu) si

trimisi la Bali, pentru a fi cercetati, ca fiind suspecti. Am dat ordin


Legiunei Jand. Balti sa-i- retraga in Ucraina. Am dat ordin serviciilor
Pretorale, a inceta cu asemmea actiuni. Suspectii ucrainieni se cerceteazA pe loc si se procedeaza dup5 caz.
Rog Irma a se Interveni Ia M. C. G. pentru a se da ordin $i tuturor

M. U., ordin care si fie difuzat !Ana si Ia Regiment, ca trupele In

mersul for s5 nu mai stranga evrei si sA -i trimita Inapoi, ci sa-i impinga


tot inainte (spre E.), altfel vom umple malul Nistrului dinspre Ucraina
cu toata evreimea din Basarabia $i Bucovina. '
Pretorul Armatei a 3-a Es. II
Lt. Col. (ss) JEAN POITEVIN
L. S.

INFIINTAREA LAGARELOR SECURENI SI EDINETI


Nr. 47
ARMATA 3-a Es. 2
Serviciul Pretoral
Oficiul Postal Militar Nr. 30

Intr. Nr. 546

9. 8. 941

9. VIII.

1941

Chestiunea este f. eunoscutil

Nr. 1080 din 9 August 1941

ori. Chiar azi ora 18, um


reinoit ordinul referitor la

c5tre

raportala de nenumrirate

prezentul, Will de Col. Ma-

SERVICIUL MARELUI PRETOR

necurd.

Col. (ss) A. HAGICHIREA

Am onoare a raporta ca in comuna Edineti, judetul Hotin, se

gasesc aproximativ 10.000 evrel. Acestia locuiesc prin casele parasite


in cea mai mare murdarie.
Nu au sapun, nu au posibilitate sa se spele, s se deparaziteze. Intre
ei sunt numerosi bolnavi.
PosiZ.-ilitatile de aprovizionare minime.

Evreii nu sunt izolati $i nu sunt paziti, constituind un focar de infectie si de pericol permanent pentru populatie Si armata In trecere.
Intrucat dela MU nu se poate vorbi nisi cu Cern5uti nici cu Hotin,
am onoare a VA' ruga s binevoiti a da ordin Inspectoratului CernAutl
s5 trimita la fata locului pe Comandantul Legiunei Hotin pentru organizarea $i paza lagarului, organizand totodat5 si modalitatea hranirei lor.
Neavand mijloc de deplasare, este imposibil a stabili situatia rea15,
care trebue stability de Comandantul Legiunei gi s o raporteze.
Pretorul Armatei 3-a es. 2
(ss) JEAN POITEVIN

100

www.dacoromanica.ro

Nr. 48

Telefonic

Intr. Nr. 569


I I.

VIII. 941

Nr. 858 din I1 August 1941


INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

care
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Urmare la raportul nostru telefonic Nr. 862 din 11 August 1941,


rugam sa binevoiti a urgenta solutionarea problemei evreilor din lagarul Secureni, care din cauza Iipsei de alimente i higiena, sunt expu$1
unei epidemii, care ar putea sa ameninte intreaga regiune
Colonel (ss)

MANECUTA

Nr.49

Telefonic

Intr. Nr. 555


10. VIII. 1941

Nr. 858 din 10 August 1941


INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI
cgtre
MARELE PRETOR

Am onoare a raporta ca am luat masuri pentru internarea evreilor, in lagare, dupa cum urmeala:
In Secureni aproximativ
17.000
In Barnova aproximativ .
3.000
.
In Berbeni aproximativ
2.000
evrei, toate In judetul Hotin.
Restul se gasesc pe raza Legiunel Jand. Soroca la Atachi si circa
.

10.000 peste Nistru.

Cu toate masurile luate de autoritatile administrative si comunale


respective si cu toata straduinta depus5 de dire jandarmerie pentru
organizarea laranei pentru aceste lagare, totusi nu se poate face fat5
nevoilor, in raport cu numarul for atat de mare, Ingramaditi in acea
regiune.

Lipsa de alimente este foarte excentrica .$i lipseste in special


painea. Multi evrei nu au bani si sunt expusi a muri de foame.
S'au luat masuri ca taranii din satele din apropiere, sa vina cu alimente pentru a le vinde evreilor, fie pe bani sau pe schimb in natura.
Capitanul Oprescu dela Leg. Hotin, se afla la fata locului, pentru
a lua masuri.
.

Colonel (ss)

MANECUTA

101

www.dacoromanica.ro

Nr. 50

Telefonic

Intr. Nr. 568

H. 8.94E1

Se va raporta cei
12.000 evrei. pe care

I I. VIII. 1941
August 1941
INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

Nr. 862 din

care

germanii ii inapoiaza
dincoace de Nistru.

SERVICIUL MARELUI PRETOR

Col. (ss)
A. HAGICHIREA

La ordinul Nr. 528/941, raportam ca in comuna Secureni-Hotin,


s'a infiintat un lagar in care sunt internati urmatorii evrei:
Oras Hotin .
.
Tg. Noua Sulita .
Judetul Hotin .
Orasul Storojinet .
Judetul Storojinet .
Herta-Dorohoi .
Orasul Radauti
Judetul Radauti .
Judetul Cernauti .

.3.800 evrei

.
.

.
.

Total

2.800
6.625
1.100
3.180
1.200
520
580
977
20.852

,,
91

,,

,,
7,

,,
ft

S'a asigurat asistenta medicala a acestora. Avandu-se in vedere


numarul prea mare, alimentarea lor este imposibila.
In acest scop propunem infiintarea unui al doilea lagar la Edineti
jud. Hotin. La Moghilau mat sunt 12.000 de evrei, pe care germanii
urmeaza sa-i treaca Inapoi in Romania.
Inspectoratul nu-si poate asuma raspunderea venirii lor.
Colonel (ss)

MANECUTA

Nr. 51
Nr. 619 din 15 August

SECRET

1941

SERVICIUL MARELUI PRETOR

atria
MARELE CARTIER GENERAL
Sectia II-a

La ordinul Nr. 3803/B. din 15 August 1941;


Am onoare a raporta ca, din cauza numarului prea mare de evrei,
circa 20.000, s'au impartit in doua lagare; jumatate la lagarul din Secureni $i jumatate la lagarul Edineti.
Cu nr. 518/941, s'a dat ordin Inspectoratului Jand. Cernauti, pentru a se lua masuri de hranire si paza lor.
p. Marele Pi etor
Colonel (ss) A. HAGICHIREA
102

www.dacoromanica.ro

CERERI ALE NEMTILOR DE A LI SE PREDA


EVREI INTERNATI IN LAGARE

Nr. 52

Telefonic

Intr. Nr. 610


14. VIII. 1941

15/8

Nr. 895 din 14 August 1941


INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

lntervenire la 111.C. G.
Sectia 11-a

arra
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Col. HAGICHIREA

Comandamentul German al Politiei de Siguranta si S. D. Einsatzkomando 10 B, cere s5 li se puie la dispozitie, Bra a arata motivele, un num5r de 27 evrei din lagarul Secureni.
De remarcat ca intre acestia stint unii cu intreaga for familie.
Rog ordonati.
Colonel (ss) MANECUTA

Nr. 53

Telefonic

Nr. 909 din 16 August 1941

16.VI11.1941

INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

Revenire la M. C. G.

care

S. 11-a
Col. HAGICHIREA

SERVICIUL MARELUI PRETOR

Urmare la raportul Nr. 895 din-14 August 1941.


Rugam ordonati, intrucat Comandamentul German a repetat
cererea.
Col. (ss) MANECUTA

Nr. 54
Intr. Nr. 696

MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a
Biroul 2

SECRET

2 I .V111.1941

Nr. 3823 B. din 21 Aug. 1941


MARELE CARTIER GENERAL
Sectia II-a

atre
SERVICIUL MARELUI PRETOR

La Nr. 610/1941;

Am onoare a v5 ruga s binevoiti a dispune s se comunice Co103

www.dacoromanica.ro

manClamentului German respectiv, c5 pentru a se aproba cererea, trebue sa cunoastem precis motivele.
D. 0.
Seful sectiei II-a
Lt. Col. (ss) DINULESCU

Seful Biroului 2
Lt. Col. (ss) PETRESCU

INFIINTAREA LAGARULUI VERTUJENI. INTERNAREA

EVREILOR TRECUTI DE DINCOLO DE NISTRU.

Nr. 55
MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a
Biroul 2

URGENT
SECRET

f. Urgent

Intr. Nr. 641


17.

VIII. 941

Nr. 3856 B. din 17 Aug. 1941

1718

Ordin Locot. Poitevin


urgenja

de

MARELE CARTIER GENERAL


Sectia II-a
catre
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Gl. TOPOR

Am onoare a face cunoscut:


Evreii trecuti de germani la Vest de Nistru Cos5uti (vis -a -vis Jam-

pol) in num5r de circa 13.000, vor fi internati in lag5r la Wertijanyi


(20 Km. S.E. Soroca).
Lt. Colonel Pa lade, $eful Biroului Statistic Militar Iasi, este ins5rcinat cu executarea acestei operatiuni.
In acest scop va rugam sa binevoiti a dispune ca:
Serviciul pretoral Flamura sa concure imediat la paza, transportul, etc., celor internati.
S5 se ceara si concursul Prefecturei Soroca pentru mijloacele de
transport, hran5, etc.
Inspectoratul de Jandarmi Chisinau, prin Legiunea Soroca, sa
dea tot concursul Locot. Colonel Pa lade pentru executarea misiunei
ce a primit. In acest scop Leg. Soroca sa is imediat legatura cu Lt.
Col. Pa lade.

D. 0.
Zcful Sectiei II-a

Seful Biroului 2

Lt. Colonel (ss) R. DINULESCU

Lt. Col. (ss) INDESCIFRARIL

104

www.dacoromanica.ro

Nr. 56

F. Urgent

2356

17/8

17,35

SERVICIUL MARELUI PRETOR

care
SERVICIUL PRETORAL FLAMURA Esalonul 2.

Imediat transportati-va la Soroca si de comun acord cu Lt. Co-

lonel Pa lade $i Comandantul Legiunei Soroca s luati rn5suri imediate

pentru transportul, paza, etc. a evreilor trecuti de germani la Vest

de Nistru Cosauti (vis--vis Iampol), in num5r de 13.000 s5 fie Internail in lagar la Wertijanyi (20 Km. S.E. Soroca) stop.
S5 se cear5 concursul Prefecturii Soroca pentru mijloace de transport, hr5nire, asistenta medicala, etc., stop.
Chestiunea prezinta mare urgenta gi e regretabil c5 Comandantul
Legiunei nu intelege misiunea stop.
Raportati masurile gi rezultate urgent stop.
p. Mare le Pretor
Colonel (ss) A. HAGICHIREA

Nr. 641 din 17 Aug. 1941.

Nr. 57
19.V111.941

Rap. la M. C. G. S. 11-a
Col. HAGICHIREA

BALTI 689,56,

19

Intr. Nr. 641. 19.VI11.1941


INSPECTORATUL JANDARMI IASI

care
SERVICIUL MARELUI PRETOR

19/8. ora 12.45

11/35.

La ordinul telegrafic 641 cei 13.000 evrei au fost internatl la


Wertujanyi, aranjat evacuarea in 4 reprize la Wertujanyi a lag5relor
Alexandru cel Bun $i Reblenitza In ziva de 21. Toti evreii Legiunei
Soroca sunt in lag5rul Vertu jeni. Pretor Flamura 2 Lt. Col. Jean
Poitevin. Nr. 120907.

Nr. 58
ARMATA 3-a E. 2
Serviciul Pretoral

Oficiul poOal militar Nr. 30

Set se Mai statistics


G-ral TOPOR

Intr. Nr. 721.

23 August 1941

Nr. 120966 din 21 August 1941

care
SERVICIUL

Urmare raportului telegrafic Nr. 120883 din

MARELUI
17

PRETOR

August 1941.

Am onoare a raporta:
Cei 13.500 evrei, trecuti de germani peste Nistru la Cos5utiSoroca, au fost internati in lag5rul infiintat la Vertujeni-Soroca
Tot la lag5rul dela Vertujeni s'a luat masuri si s'a evacuat:
105

www.dacoromanica.ro

In dimineata de 19 cor. orele 4, lag5rul Alexandru eel Bun


(Rediu) - Soroca, 1600 evrei;
In seara de 19 crt. orele 18 un convoi de 2.000 evrei valizi, din
lagarul Rublenita;
In dimineata de 20 crt., orele 4, un convoi de aphmimativ 1.500
invalizi, b5trani, femei cu copii mici, etc., cu carutele din lagarul Rublenita;

In seara de 20, orele 18, ultimul convoi de aproximativ 2.000


din lagarul Rublenita.
In total lag5rul Vertujeni a primit circa 22.000 evrei.
Conform ordinului M. C. G. dat Domnului Lt. Colonel Pa lade
urma ca in lagarul Vertujeni sa se evacueze si evreii aflaji in lagarele
Legiunei Jandarmi B5Iti, circa 12.000.
Cum insa in urma primirei evreilor veniti de peste Nistru, capa.citatea lag5rului nu mai permite gi internarea acestor evrei, urmeaz5
ca Domnul Lt. Colonel Pa lade s5 is leg5tura cu M. C. G. pentru a stabili unde urmeaza a se interna evreii Legiunei B5Itl.
Pretorul Armatei 3-a Es. 2
Lt. Col. (ss) JEAN POITEVIN

Nr. 59
Nr. 641 20 August 941
SERVICIUL MARELUI PRETOR

SECRET

calm
MARELE CARTIER GENERAL
Sectia 11-a

La ordinul Dvs. Nr. 3856 din 17 August 1941:

Am onoare a raporta ca cei 13.000 evrei, au fost internati in lagArul Wertujany.

Pan5 in ziva de 21 August a. c. evreii din lagArele Alexandru eel


Bun si Rublen'ta, vor fi dusi in lag5rul Vertujeni, deci toti evreii din
Legiunea Soroca sunt in acest lagAr.
p. Mare Pretor
Colonel (ss)

HAGICHIREA

Nr. 60
1918
Sa

raporteze cum s'a focut

Intr. Nr. 665 19 Aug. 1941


Nr. 106 din 19 August 1941

trecerea, caret cauze se datoreste aceasta trecere? Dece INSPECTORATUL JANDARMI CHISINAU
i-a lasat sd treacd? acuma
catre
sd-i retrecem este mai grew.
(ss) HAGICHIREA

MARELE PRETOR

Raportam ca in noaptea de 17/18 August 1941, au Post trecuti


106

www.dacoromanica.ro

din Ucraina in Basarabia prin dreptul Cos 5utilor, Judetul Soroca,


12.500 evrei.

Dati ordin telegrafic Legiunei Soroca s5-i treac5 imediat peste


Nistru in Ucraina.
Colonel (ss) MECULESCU

Nr. 61
ARMATA 111-a

LAGARUL DE INTERNARE VERTUJENI

SITUATIA

jidanilor into.rnati to lagArul

Vertujeni-TArg

pe ziva de 23 August

Dupi central

Din Romania

Straini

Total General

23.000

22,960

49

23.009

Prezenta situatie pentru exactitate se certificA de noi.


Comandantnl Lagirului de Prizonieri Nr. 5
(ss) Col. CONSTANTINESCU ALEX.
LagArut Secureni
Edinita

25/V111. 941

Centralizare
(ss) Gral TOPOR

10.356
11.762

SITUATIA BUNURILOR RURALE EVREESTI

DIN BASARABIA

Nr. 62
Intr. Nr. 667

MARELE CARTIER GENERAL

Sectia II-a

19 August 1941

Nr. 3959/B din 20 August 1941


MARELE CARTIER GENERAL

cStre.
SERVICIUL MARELUI PRETOR

Sectia II-a

Am onoare a Ira ruga sa binevoiti a dispune ca Iegiunile de jandarmi de pe frontiera noastr5 dinspre U.R.S.S. sa raporteze:

107

www.dacoromanica.ro

toate targurile 1i satele ce sunt sau au


fost locuite numal de evrei (colonii evre19.8.941
esti) aratand pentru fiecare:
Domnului Inspector
daca sunt evacuate sau locuite si aJd. Cernauti si Chinume de cine;
sindu sd raporteze.
daca cladirile sunt locuibile $i ce capacitate de cazare ofera;
Colonel
ce proprietati agricole evreesti apar(ss) HAGICHIREA
tin localitatii respective; suprafata: gradini
sau teren arabil;
ce intreprInderl Industriale se gasesc in localitatea respective.
Rezultatul centralizat de Dvs. rugam a fi inaintat cat mai urgent

la M. C. a
D. 0.

p. Seful Biroului 2

p. Seful Sectiei 11-a

Capitan (ss) GH. EVULESCU

Lt. Colonel (ss) GH. N. PETRESCU

Nr. 63
SECRET

Reg. Specials
Centralizare
Dosar
Gral (ss) TOPOR

Intr. Nr. 667


9 Sept. 1941

Nr. 1220
Anul 1941 Luna Septembrie Ziva 9
INSPECTORATUL JANDARMI BASARABIA
CHISINAU

care
MARELE PRETOR

Of. Po; a1 Militar Nr. 85

La ord. Dvs. Nr. 667/941, cu privire la targurile 9i satele ce sunt


sau au fost locuite de evrei
dad in prezent sunt evacuate;
Am onoare a inainta alaturat o situatie a coloniilor si targurilor
evreesti cu aratarea in dreptul for a caselor, gradinilor, terenurilor si
intreprinderilor industriale ramase dela evrei refugia(i in U.R.S.S., de
pe teritoriul acestui Inspectorat 1).

Totodata raportam ca localitatile aralate in situate nu au fost

in intregime locuite de evrei.

Inspector Jandarmi Basarabia Chisindu


Colonel (ss) T. MECULESCU

Seful Biroului Politiei


Cdpitan (ss) I. VALCULESCU

1) La acest raport este aliituratd o situatie lungs si inctilcitd, din care


rezulta totusi ca in satele locuite de evrei in Jud. Hotin, au rdmas, intre
allele, urmatoarele bunuri apartinand evreilor izgoniti dela vetrele lor.
Locuinte cu o capacitate de cazare pentru 26.000 persoane; 143
hectare gradini ; 3874 hectare teren arabil ; 7 mori sistematice ; 2 mori
taranesti; 1 fabrics de zahar; 4 fabrici de ulei; 1 fabrics cherestea;
1 fabrics sdpun; 1 fabrics here; 1 fabrics spirt.
108

www.dacoromanica.ro

Nr. 64
Intr. Nr. 667
20 Sept, 1941
Nr. 6982
28 August 1941
INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

care
MARELE PRETOR

La ordinul Dvs. telefonic Nr. 667 din 19 August 1941, prin care
se ordona a se inainta o situatie de targurile Yi satele de pe frontiera
cu U.R.S.S. locuite de evrei;
Am onoare a inainta algturat o situatie Intocmit5 de legiunea jandarmi Hotin conform ordinului Dvs. de mai sus I).
Restul legiunilor raporteaa c5 nu au cazuri.
.

Inspector Jandarmi Cernauti


Colonel (ss) I. MANECUTA

Seful Biroului Politiei


Locot. (ss) A. PENTELEIANU

INCERCARI ALE FEDERATIEI UNIUNILOR DE COMU-

NITATI EVREE0.1 DE A VENT IN AJUTORUL


EVREILOR DIN LAGARE

Nr. 65
Bucurerti, 19 August 1941

FEDERATIA UNIUNILOR
de
COMUNITATI EVREESTI DIN TARA

Nr. 968

DOMNULE MINISTRU,

Avem onoare a supune atentiunei Dvs. urm'atoarele:


La Secureni (Basarabia) au fost adunati 25-30.000 evrei evacuati
1) La acest raport este alAturat un tablou cuprinztind urmAtoarele
bunuri famase pe urma evreilor izgoniti din targurile colonii evreeti.
Jud. Soroca Tg. Telene0i 692 case 1934 ha. teren agricol 11 mori
73 ha. islaz
5 fabr. ulei
loc de cash'
5 varnite
24
vie
1 fabr.
595
scarmanat Yana
Jud. Orhei Tg. Vertujeni 325 case 600 ha. vie
teren agricol 2 mori
353
Tg. Otaci

Tg. Vadu Rwu

163 case

125
36
12

If

Pi

)1

91

l,

3,

1 fabr. ulei

1 moara
I fabr. ulei
109

www.dacoromanica.ro

din localitatile Storojinet,


Lujeni, Lipcani, etc.

Seletin, Putila, Plosca, VAsc5uti, Vijnita,

Sunt lipsiti de adapost, de hrana, de imbrac5minte si de ingrijire

medicala.

Nu se ingaduie nimanui trimiterea de ajutoare intracolo.


Mizeria care domneste Intre ei, II sorteste pe toti mortis, dar
poate deveni gt o primejdie public5 amenintatoare, intrucat o atare
aglomerare poate constitui un focar de geneza si propagare a bolilor
infectioase si epidemice.

V5 rug5m s5 binevoiti a examina dad nu este posibil a ini5tura


aceste primejdii, dispunand trimiterea evacuatilor la urma si In once
caz dad nu este folositor a se micsora mizeria, autorizandu-se trimiterea de ajutoare.
Primiti, va rugam, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni,
Secretar general,

Preqe dinte,

MATATIAS CARP

Dr. W. FILDERMAN

DOMNIEI-SALE
DOMNULUL MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE

Nr. 66
FEDERATIA UNIUNILOR

do
COMUNITATI EVREEM DIN TARA
Nr. 1362

21 August

1941

DOMNULE VICEPRESEDINTE,

Avem onoare a va ruga s binevoiti a dispune sa ni se permits


trimite ajutoare in bani conducatorilor Comunitatilor Evreesti din unele
local tap din Basarabia si Bucovina, ai cAror membrii sunt complect
lipsiti de mijloace.
Aceste ajutoare nu vor fi impartite, ci vor fi intrebuintate de con-

ducatorii Comunitatii pentru ajutoare colective in natura, prin budt5rii populare, prin infirmerli, etc., ajutoare ce trebuesc trimise cu extrema urgenta, data fiind starea de epui2.are a acelor evrei si primejdia de boli si epidemii.
Primiti, va rug5m, Domnule Vicepresedinte, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni,
Secretar General,
Pre edinte.
Dr. W. FILDERMAN

MATATIAS CARP

DOMNIEI-SALE

DOMNULUI VICEPRESEDINTE S1 PREgDINTE AD INTERIM


AL CONSILIULUI DE MINI$TR1

HO
www.dacoromanica.ro

Nr. 67
MARELE STAT MAJOR
Sectia I-a
Biroul Control Vatrii-Moto
323

Nr. 37871 din 7 Sept. 19 41


MARELE STAT MAJOR

Sectia I-a
c5tre
UNIUNEA COMUNITATILOR EVREEP1
SIT. Dr. Burghelea Nr. 3 Loco

Cu onoare se face cunoscut, c5 nu s'a interzis trimiterea de ajutoare evreilor internati la Secureni, ci din contra, s'au solicitat aceste
ajutoare Comunitatilor Evreesti din Moldova.
Marele Stat Major a dispus ca Dvs. sa adunati orice ajutoare, de
preferint5 in bani cari sa fie transmik lagArului prin Marele Stat
Major, Sectia 2-a, Bir. prizonieri.
$eful Bir. Control Vatra
$eful Seetiei I-a
Major (ss) POPESCU EUGEM

Colonel (es) INDESCIFRABIL

Nr. 68
FEDERATIA UNIUNILOR
da
COMUNITATI EVREE$T1 DIN TARA
Nr. 1010

28 August

1941

DOMNULE PREEDINTE,

Avem onoare a va ruga sa binevoiti a dispune sa se permits trimiterea de delegati cu ajutoare in alirnente, haine, medicamente st
bani, in lag5rele de evrei, infiintate la Secureni, Edineti, Atachi st in
celelalte localit5ti din Basarabia si Bucovina, In care se af15 internati evrei.
In vederea trimiterli de asemenea ajutoare, Comandamentul Mi-

litar din Iasi a cerut Comunitatii Evreilor din Iasi s procure sumele
necesare.

Uniunea Comunitatilor Evreesti din Vechiul Regat a remis teleIonic Comunitatii Evreilor din Iasi suma de Lei 300.000 si aceasta din

urma, la randul ei, a adaogat suma de Lei 200.000, creand astfel un


prim fond de Lei 500.000 in scopul ajutdrarii evacuatilor.
Comandamentul M 1:tar a cerut sa i se depuna sumele pentru

ca ajutorarea sa se faca direct prin organele militare.


Cum ins5 aceste organe sunt foarte, aglomerate cu lucrarile proprii ale armatei, este probabil c5 ajutorarea se va face prin distribuirea sumelor In numerar evacuatilor.

www.dacoromanica.ro

Or, o asemenea a jutorare este &parte de a fi aceea care ar putea


fl eficace, deoarece este nevoie s5 se infiinteze cantine pe loc, in care
populatia evacuate sa poata primi hrana si nu bani.
Deasemenea prin ingrijirea acelorasi delegati, at Comunitatilor,
urmeaza a se 'HMO infirmerii pentru ingrijirea s5natatii evacuatilor,
evitand astfel ivirea si r5spandirea de epidemii, cari constitue un pericol general.
Credem ca yeti binevoi a g5si c5 cererera noastra este intemeiat5
sI c5 solutionarea el favorabil5 si neintarziat5, este in interesul general.

Primiti, v5 rug5m, Domnule Presedinte al Consiliului, asigurarea


deosebitei noastre consideratiuni,
Secretar General,
Preedinte,
MATATIAS CARP

Dr. W. FILDERMAN

DOMNIEI-SALE

DOMNULUI PRESEDINTE AL CONSILIULUI DE MINISTRI

Nr. 69
Extras diri actul de acuzare intocmit de Tribunalul Poporului impotriva comandantilor lagarelor Vertujeni i Marculeti

Dl. Colonel Agapie trimite la Comunitatea Israeliti din Iasi pe


dl. Nicolau Gr. Petre, magistrat pe atunci soldat T. R., ca sa aduca
ajutoare banesti.
Dl. Nicolau Gr. Petre, magistrat, (pag. 171, 172), in depoziVa sa
recunoaste c a fost la Iasi la 9 Septembrie 1941, de unde a adus, din
partea Comunitatii Evreilor suma de lei 300.000, pentru nevoile internatilor din Vertujeni.
Aceasta sums dl. Col. Agapie recunoaste la interogtor c5 a primit-o (pag. 26) si c ar fi intrebuintat-o pentru hrana internatilor.
Ori, de nicaeri nu rezulta modul de intrebuintare- a acestei sume.

Ba ceva mai mult, dl. Nicolau Gr. Petre in depozitia sa (pag.


arata c5 chiar in momentul cand a Inn-I Anat d-lui casier al

171-172)

lagarului, Sublocot. Petrescu 5uma de 300.000 lei, din ordinul d-lui Col.
Agapie, s'a dat d-lui Locot. lufu Cristu, sub forma de imprumut, suma
de lei-50.000, iar cu restul sumei martorul nu stie ce s'a f5cut.
Dac5 dl. Col. Agapie ar fi avut intentii bune fat5 de internati, de-

sigur ca ar fi inmanat aceasta suma Comitetului Evreesc, care exista


in lag5r, Comitet care era, dealtfel, singurul in drept sa incaseze bane
primiti dela Comunitatile din Tara, pentru evreii deportati.
112

www.dacoromanica.ro

STATISTIC' INTOCMITE IN VEDEREA DEPORTARli


EVREILOR DIN LAGARE.
Nr. 70

Telefonic

Nr. 721 din 24 August 1941


INSPECTORATUL DE JANDARMI CHISINAU SI CERNAUTI

Pentru a se face o statistics a evreilor din lagare, raportati num5rul lag5relor din raza Inspectoratului Dvs., cum si numArul evrellor aflati in fiecare lagdr, pe categorii: barbati, femei, copil.
Mare Pretor
General 10AN TOPOR

SECRET

Nr. 71
Intr. Nr. 721
31 Aug. 1941
Nr. 1104
INSPECTORATUL JANDARMI BASARABIA CHISINAU

care
MARELE PRETOR

La ordinul Dvs. Nr. 721/941 telefonic:


Am onoare a inainta anexat o situatie numerics de evreii din rust
acestui Inspectorat internati in lagke, pe categorii.
Inspector Jandarmi Basarabia
$eful Biroului Politiei
Colonel T. MECULESCU

Maior TOMESCU
BASARABIA

INSPECTORATUL JANDARMI CHISINAU

$1TUATIA NUMERICA
De

evreii din raza acestui Inspectorat internati in lag5re, pe categorii:

Nr.
crt.
1

Denumirea
Lagarului

Denumirea Legiunei

Leg. Jand. Bilti

ILimbenii Noi
111cani

IRautel
2

,,

Cahul

13

,,

Chilia N.

'-'--

if

,,

Lapuna

s,

,,

7
8

,.

Cet. A,

)1

,,
.,
,,

21

SI

Ismail
Orhei
Soroca

--Vertujeni

Tighina

TOTAL

Numarul evreifor pe categorii


1Barbati

Femei

877
795

908
1164

?06

1469

Copii 1TOTAL
849
1113
1060

2634
3072
"I3235

- --8182

- -

8540

10560 12081

6247

22969

9269

'11910

Se certified de not exactitatea prezentei situatii numerice.


Seful Bir. Politiei

Inspector Jandarmi Chisinau

Colonel T. MECULESCU

Maior TOMESCO

113

www.dacoromanica.ro

Nr. 72
Intr. Nr. 925
16 Sept. 191

Secret
Reg. Speciali

Nr. 7151
I Septembrie 1941
INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUT1

atm
Dosar

SERVIClUL MARELUI PRETOR

Gral. TOPOR

Am onoare a raporta, ca legiunea jandarmi Hotin cu raportut

Nr. 33 din 28 Augusst 1941, raporteaza situatia lagarelor de evrei diii


Edinita si Secureni, care este urm5toarea:
LAGARUL EDINITA

1. Numarul total al evreilor.


Dup5 numerotarea f5cut5 de postul de jandarmi sunt 12248 evrei.
Dup5 numerotarea f5cut5 de serviciul de Higiena si Profilaxie Nr.
4, numarul total al evreilor ar fi de 11.224, decl mai mic cu 1024 decat
cel dat de jandarmi.
Domnul Prefect al judetului Hotin, a dispus s5 se intocmeasc5 tabel nominal, astfel ca atunci se va stabili cu precizie num5rul lor.
2. Cazarea.

Toti evreii sunt Incartiwiti Intr'un cartier de cinci str5zi, in ca.

sele r5mase libere in urma evacu5ril evreilor localnici.


Cazarea s'a fAcut in conditiuni bune.
3. Hrana.
Pans in prezent din fondurile puse la dispozitie de Prefectur5, s'a
distribuit paine gratuit celor complect lipsiti de mijloace.
Domnul Prefect a aprobat ca pan5 la epuizarea fondulul ce are, s5
li se distribue zilnic ate 1500 paini gratuit si 1500 contra cost a
10 lei kgr.
Revine deci pentru individ cate 300-400 gr. zilnic, socotit si pentru ropii mini.
In pr5v5lia unde se vinde painea pentru internati au r5mas cateva
sute de paini cari au Inceput sa mucegaiasca din cauza ca nu o cump5r5 nimeni, astept5nd sa 11 se dea gratis. Evreii se plAng c5 sunt
lipsiti complect de mijloace b5nestl din cauza c5 au fost jefuiti, lar ce
le-a mai r5mas au vandut ca sa poata tr5i.
In adev5r, parte din el stint in stare precar5, Irma mai stint sl din
cei cari mai au bani. Dovada c5 au of erit sefului de sectie 100.000 lei,
pentru a inlesni trimiterea la Cern5uti a 10 familii.
Domnul Prefect al Judetului a propus ca s5 se adune de o coml.
slune format5 dintre el, tots banii ce au evreii, din care s se cheltuiasca pentru intretinerea lor.

Reprezentantul evreilor cu care a stat de vortl, a refuzat catego


ric, declarand c5 nu au bani. Au cerut permisiunea ca dol dintre el, s5
114

www.dacoromanica.ro

mearga sub paza la Cern5uti, spre a colecta bani, hran5 si Imbr5dminte.


Domnul Prefect a raportat la Guvern5mant aceasta chestiune.
Au fost trimisi la lucru la sosele 600 de evrei; li se plateste 35 de
lei pe zi.
4. Asistenta medicall.
Inainte de a ocupa casele ce li s'au destinat, Serviciul de Higieni
si Profilaxie Nr. 4 cu resedinta in Edinita, a procedat la desinfectarea
tuturor evreilor.
Toti evreii au fost deparazitati $i Imb5lati.
Asistenta medical in prezent este asigurat5 de cei 15 medici evrei
din lag5r.
Li s'a destinat o casa care serveste de dispensar medical. Medicamente nu sunt.
Pan5 in prezent s'au Mt urm5toarele epidemii:
2 cazuri de scarlatin5;
4 cazuri de rugeol5;
2 cazuri de erizipel;
7 cazuri de dezinterie;
1 caz de febra tifoid5-,
suspect.

In primele zile a sosirei in lag5r, au merit cca. 4-5 evrei pe zi;


treptat cazurile de moarte au sc5zut.
Paza. Pan5 In prezent paza a fost r5u organizat din cauza lipsei
de efectiv.

Au fost daji pentru paz5 6 jandarmi $f ate 50 premilitari zilnic


sub comanda Serg. major Ulmeanu Voici15.
Premilitarii ins s'au dedat la furturi si alte abuzuri, astfel ca mai
mult au deservit paza cleat s o asigure.
Prin sosirea celor 3 plotoane de jandarmi, problema pazel s'a
rezolvat.

La paz5 a mai concurat si trupa de pioneri din garnizoan5, Ins5


la fel ca $i premilitarii, soldajii s'au dedat la abuzuri.
Evreii declara c5 nu au putut s5-$i constitue o paza proprie, de
Inca s nu fie batuti de soldati si premilitari.
Evreii s'au organizat pe sate.
Toji evreii dintr'un sat au ales un sef.
Asemenea un sef si pe lag5r. Acesti set.' nu au rol de polite. Rolul
for este de a tine contact cu autorithtile pentru satisfacerea diferitelor
doleanje ale evreilor.
LAGARUL SECURENt

1. Numgrul evreilor dup5 num5r5toarea jandarmilor, este de


10.201. Dup5 numaratoarea autoritatilor comunale, este de 8302, rezult5 o diferent5 de 1899 indivizi.

Domnul prefect a ordonat prin preturi, sa se Intocmeasca tabele


nominale, atunci vom avea o num5r5toare precis5.
2. Cazarea, s'a f5cut Intr'un cartier separat, In bune condijiuni.
3. Hrana. Starea materials a evreilor In acest lag5r este ceva mai
bun5 decat a celor din Edinija.
Aici sunt evrei din Hotin, care nu au f5cut drum prea lung, astfel
I

www.dacoromanica.ro

I5

ca nu au fost expusi la jafuri in aceiasi proportieca cei din judetele


mal indepartate.

Din propria for initiative au inceput s5 strang5 ban' pentru cei


saraci.

Prefectura le-a dat gratuit: 1400 kgr. zah5r, 450 kgr. ulei comestibil, 81 kgr. sare, 200 kgr. paine.
Painea se vinde cu 13 lei kgr.
Au fost luati la lucru:
La Briceni pentru drumuri 150 indivizi;
Zelena
La treerat
25 indivizi;
La curgat strazile Secureni 30 indivizi;
La reparat str5zile 20 indivizi; La Lipcani la sosea 450 indivizi.
Zarzavaturile, laptele, unt se cumpAra depe piata $i se g5seste din
abundentA.

4. Asistenta medicala.

Este asigurata de 6 medic' evrei impart* pe sectoare. Au baie


care functioneaz5 permanent. Se simte nevoia de petrol si var. S'a
instalat un dispensar medical.
5. Paza.
S'a rezolvat aceasta problems

prin

sosirea a 3 plotoane de

politie.

Politia in lag5re se face de evrei. Au fost imp5rtiti pe grupe, fiecare avand un comandant.
In acest 'agar sunt internati $l un numar de 1698 evrei originari
din Lipcani, care fusesera evacuati de rusi si pe care trupele germane
i-a trecut inapoi in Basarabla.

Starea in care au venit a fost deplorabia Erau nemancati de 4

zile, rupti $i plini de paraziti.


In cazul ca evreii vor ramane mai mult timp in aceste lag5re, va

fi nevoe s5 se repare sobele, sa se asigure indlzitul, s5 le dea hairii


si lingerie, cad majoritatea nu au decat ce este pe ei. Aceasta va fi
si in interesul populatiei crestine, care dac5 se vor ivi epidemii va
avea de suferit.
$eful Biroului Politiei

Inspector Jandarmi Cernauti


Colonel I. MANECUTA

Locot.

A. PENTELEIANU

PREGATIR1 DE DEPORTARE

Nr. 73

CIFRATA

TELEGRAMA
cgtre
LEGIUNEA JANDARMI TIGHINA

pentru Colonel Bro0eanu

Emil

Am fixat urmatoarele puncte de trecere: dela Criuleni la Karantia


$i dela Rezina la Ribnita.
116

www.dacoromanica.ro

Fixati itinerariile si dirijati plotoanele de jandarmi asa fel ca in


dimineata de 6 Septembrie sa poata incepe transferarile.

Sa aveti carute gata de rechizitionat la punctele de trecere pentru bagaje, femei si bolnavi.
Grupe le vor fi de cate 1000 de persoane.
Nr. 808 din 2 Sept. 1941.
General IOAN TOPOR

Nota: Comand. Legiunei Tighina, va descifra ordinul


transmite prin curier motociclist d-lui colonel Brosteanu pentru a putea confirma primirea ordinului chiar azi.
Nr. 507/2/941. 13,10 Exp. Horia 2/9,
14,35
(ss) MACRY

21IX. 1941.

Ordinal eifrat s'a distrus


prin ardere.

Nr. 74
Nr. 666

TELEGRAMA
Domnului General Topor, Mare Prefor

Prezentata la Tighina Nr. 213, cuv. 71 data 3/9, ora 8. Transmisi


3 ora 17.
In urma hotarirei d-lui Maresal Antonescu in legatura cu d. Guvernator al Transnistriei, transportul celor stiute pe ziva de 15 se va
inainta itinerariul haltele si localitatile de cartiruire stop.
Aceasta telegrams s'a comunicat $i d-lui general Voiculescu de
catre d. Guvernator al Transnistriei.
data

Col. (ss) BRO$TEANU

dosar (ss) Gral. TOPOR

Nr. 1146 Inspt. Jand.

Nr. 75
Intr. Nr. 835

MARELE CARTIER GENERAL


Sectia II-a

SECRET
F. Urgent
Executare
Gral. (ss) TOPOR

4 Sept.

1941

Nr. 5023/B.
4 Septambrie 1941
MARELE CARTIER GENERAL
Sectia 2-a
cStre

SERVICIUL MARELUI PRETOR M. C. G.

Am onoare a va ruga s binevoiti a dispune ca prin Legiunile de


Jandarmi sa se Intocmeasca o situatie exacta a tuturor lagarelor de
evrei sau ghetouri aflate In Basarabia si Bucovina.
117

www.dacoromanica.ro

Se va specifica pentru fiecare !agar sau gheto, numarul internatilor, cine este insarcinat cu paza si hra na.
Rezultatul rugam a fi comunicat M. C.G., cat mai urgent posibil.
p. $eful Biroului 2

D. O.

p. Seful Sectiei II-a

Major (ss) INDESCIFRABIL

Lt. Colonel
(ss) GH. N. PETRESCU

Nr. 76
SERVICIUL MARELUI PRETOR

SITUATIA

de numarul lagarelor de evrei aflate in Basarabia si Bucovina


Nr.
crt.

Denumirea Legiunei

Denumirea
Lagarului

Leg. Jand. Hotin

Leg. Jand. Balci

Italica
Leg. Jand, Soroca Vertujeni

Numarul
evreilor

Secureni
10.356
Edinita
11.762
Limbenii Noi 2.634
Rascani
3,072

Observatiuni

Comp. 60 Polite
Leg. Jand. Ba lti

3.253

22.969

1. plot din Det. Lt.


Col. Constantinescu

TOTAL

54.028

Ghetou Chisinau Chisina.0


10.400 Comp, 10 Politie
P. S. Tabloul orginal s'a predat personal de d. General Topor la

S. II-a M. C. G.

Plt. (ss) INDESCIFRABIL

REGIMUL SI STAREA EVREILOR DIN LAGARELE SECURENI, EDINETI SI VERTUJENI,INAINTE DE DEPORTARE

Nr. 77
Nr. 7438
I I Septembrie 1941

INSPECTORATUL JANDARMI CERNAUTI

care
ADMINISTRATIA PROVINCIALA A BUCOVINEI

Am onoare a raporta cele ce urmeaza:


Pe teritoriul judetului Hotin se gasesc 2 lagare in care sent internati evrei. La Secureni un numar de 10.201, jar la Edinita un numar
de 12.248 evrei.
118

www.dacoromanica.ro

Serviciul Marelui Pretor cu ordinul telegrafic Nr. 762 din 26 Au-.


gust a. c., (se anexeaza in copie) destina o co.npanie de politie pentru paz5, obligand Inspectoratul de a da instructiunile si consemnele
necesare pentru paz5, cazare si hrana.
Verbal telefonic mi s'a comunicat c5 Statul nu da bani pentru
hrana lor, ramanand ca Prefectura Judetului sa-i intrebuinteze la lucru de folos obstesc gi sa li se asigure hrana, sau s se hraneasca din
banii lor.

Transportandu-ma la fata locului, am dat alaturatul consemn (se


anexeaza in copie).

Fata de cele aratate mai sus, am onoarea a supune cunostiintei Dvs., urmatoarele:

In lagare se g5sesc multi batrani, copii si femei.


Cazarea in momentul de fata este acceptabild; pentru lama
este nevoie mare de amenajare oarecare si chiar reparatiuni.
Cu toata supravegherea si m5surile de paz5, evadarile se pot
face usor, in aceasta privinta este nevoie de material lemnos pi sarma
pentru a se inchide grupul de case unde sunt cazati.
Evreii spun ca nu mai au bani ca sill procure alimente
data fiind situatia acestor localitati
pe timp rau $i in special la iarn and transporturile nu se pot face si and locuitorii din satele in
vecinate nu vor mai putea veni la targ, cu alimente, alimentele vor
lipsi, internatii nu vor mai putea avea nici strictul necesar.
Pentru incalzit si preg5tit o hrana nu au nimic; o cantitate
mica de lemne aflata pe teren s'a terminat iar in prezent and gardurile
sau rup din acoperis.
Ma joritatea lor nu au imbracaminte gi nimic pentru Invent.
Cel mai multi fiind trecuti in Ucraina Si apol retrimisi indarat de catra
germani si-au pierdut sau li s'au luat in Ucraina aproape tot ce aveau.
Pentru pregatit hrana nu au nimic la dispozitie, fiecare gateste
in casa unde este cazat.
Medicamente Iipsesc.

Fata de ordinul Nr. 4007 al Comandamentului Etapelor Armatel 3-a (se anexeaza in copie), rezulta c5 aceste lagare depind de armath. Totusi este de neinteles deoarece la Secureni pi Briceni am gasit
sapatori la sosele din Batalionul 7 lucrand oameni valizi concentrati din
luati la lucru si dela rosturile lor
judetele Buzau, Prahova, lalonita

trimisi la lucru in sectorul si pe raza acestor etape, in care timp In


lag5rul Secureni si Edinita stau fara intrebuintare evrei.
Fata de cele raportate mai sus, cu'onoare va rog sa binevoiti a hotart si a se interveni catre Marele Cartier General pentru a se clarifica aceast5 situatie si a se hotara in mod definitiv cu aceste lagare, cu
modal lor de functionare pl administrare, etc.
pi

Inspector Jandarmi
Colonel I. MANECUTA

119

www.dacoromanica.ro

Nr. 78
Extras din actul de acuzare intocmit de Tribunalul Poporului impotriva comandantilor lagarului Vertujeni.
.

....

Colonel in rezerva Agapie Vasile primeste conducerE!a lagarului


Vartujeni la 8 Septembrie 1941.
D. Col. Alexandru Constantinescu, predecesorul Au la comanda
iagarului, ne descrie astfel situatia din acest lag5r (pagina
Evreii In numar de 22-23.000, adusi din Bucovina si Basarabia

de care legiunile de jandarmi nu puteau fi incartiruiti toti in micul

gusor Vartujeni, astfel CA ei constituiau o ingramidire nepermisa de


fiinte ornenesti, neputandu-se garanta nici locul de od,hni pentru fiecare. Totul intr'o promiscuitate de nedescris, femei, cap, fete, barbati,
oameni bolnavi, oameni in agonie, femei lehuze $i, in plus, Ears putinta
de a se hrani. Consecinta: o mortalitate din ce in ce mai mare".
$i mai departe d. col. Constantinescu arata cat trebue s fi sufe-

rit acesti oameni nenorociti pans au ajuns in lag5r, dac5 chiar int

rata lui, unii din cei sositi iii dau sufletul, allii lesinau, lehuzele nasteau,
toti erau plini de paduchi si bube. Acest spectacol, care nu s poate

descrie 1-a determinat sa intervie la Marele Stat Major spre a fi desarcinat din aceastA functie, deoarece, spune D-sa: nu voia s se preteze la ceeace i se cerea".
Loc. rezerva Dr. Epurescu Alexandru (pagina 88) spune:
Oamenii acestia au fost adusi dintr'un all lagar amenajat intr'o
padure, intro stare deplorabila, cu hainele rupte II nealimentati. Mortalitatea crestea".
Sublt. rezerva Petrescu I. Corneliu (pagina 121-124) arata:
Starea oamenilor la Vartujeni era de plans, deoarece fusesera
purtati pe arsita lunei August din loc in loc, zile dearandul. In Vartujeni mureau multi zilnic. Sistemul deplasarii nesfirsite a internatilor
evrei a fost cea mai mare calamitate a acestor timpuri".
Cpt. StAnescu Gheorghe (pagina 160):
Starea oamenilor veniti la Vartujeni era deplorabil5, nemancati,
plini de bube abea se tarau".
Martorul P. Gr. Nicolau magistrat, (pagina 171) arata ca internatii locuiau in poduri, coteturi, subsoluri, magazii, toate tixite pans la
refuz, Nici o grija sanitar5, mureau 50-60 zilnic, apa foarte putina, se

sta la rand ore intregi, pentru o cans cu apa.

Col. Agapie, in memoriul sau (pagina 429) arata $i el ca oamenii


erau istoviti, goi, fl5manzi gi bolnavi.
Acesta este aspectul lagArului Vartujeni, de pe malul Nistrului, in

care zeci de mil de deportati evrei asteptau o mans de ajutor perrtru


salvarea vietii si s5n5t5tii for si aceasta mans de ajutor le-a lost refuzata de col. Agapie Vasile si cpt. Buradescu, care au facut totul pentru
a le face cat mai grea soarta, pe care n'au meritat-o cu nimic.
. .. .
... .... . .
.. . .... ..
D1. Col. Agapie in loc sa se ingrijeasca de curatenia oamenilor de
eare depindea ins5si sanatatea gi viata lor, utilizeaz5 munca evreilor la

120

www.dacoromanica.ro

...

Iabricarea sapunului, pe care-1 speculeaza in folosul sail personal in


Limp ce internajii si chiar ostasii erau plini de paduchi si murdarie.
.
.
.
.. . - .. .... ....
Acesta arata toate abuzurile savarsite de Colonelul Agapie si subalternii sal si anume:
1.
Desvelirea tablei depe acoperisurile satului, pentru a fabrics
din ele tinichele de untura, pe care colonelul Agapie, Capitanul Buradescu si ceilalti ofiteri le trimeteau acas5.
2.
Incasarea de taxe ilegale dela tarani, ca sa aib5 dreptul sa
vanda iriternatilor produsele lor.
3.
Incasarea unei taxe dela evreii ce esiau din lagar pentru cumparaturi.
4.
Vanzarea unei cantitati de sare din depozitul comunei, d. Col.
Agapie, incasand suma rezultata.
5 -- Incasarea unei sume de 400.000 lei, dela evrei de catre Cold .

nelul Agapie pentru transportul lor cu carutele catre punctul de tre-

cere Cosauti-Transnistria.
6.
Expedierea in diferite randuri, de catre Cot Agapie, c5pitan
Ridulescu, ajutorul d-lui Colonel si C5pitan Buradescu acasa la familiile lor, de bijuterii, monede de aur, blanuri, cu adresa destinatarului
Inspectoratul General al Jandarmeriei, pentru a trece mai usor la controlul dela Prut. Dupa control se stergea adresa Inspectoratului General, luand drumul la familiile celor de mai sus.
.. ....
....
.
Modul in care d. Colonel Agapie isi insusea aceste lucruri ne arata
plutonierul major Oprea Ion, seful postului jandarmi Vartujeni in de.

claratia sa data la ancheta de care am vorbit mai sus: d'n informatil


dela evreii ce lucrau cu d. Colonel Agapie spuneau ca ei an dus cat

tine minte 12 ceasuri aur, 30-40 Inele cu pietre scumpe, 180-200 buc5ti
ruble aur, a 5 si 10 ruble, precum si 12 bucati aur a 100 de ruble, 5 bu-

cati lant aur a 150 mm., 3-4 covoare persiene, 5-6 covoare de Ma',
2 blani de dams astrahan, doua blani de dams lutru, precum si diferite
paltoane, pardesie, care toate se platea Ia evrei cat dorea cu prefuri de
nimic, iar daca evreul era mai bogat nu ii platea nimic.

..

Lt. Cristea T. Gheorghe, declara: atitudinea cpt. Buradescu fata


de internati era tiranica, batea si injura. Cand intra in lagar toti internatii fugeau din calea lui, cum se ascund pasarile Ia apropierea uliului.
In jurul lui era numai spaima si teroare.
Martorul, fiind insarcinat de catre d. Col. Agapie cu anchetarea
confiscarei de catre cpt. Buradescu a diverse ceasornice si bijuterii, a
constatat printr'un proces-verbal inaintat d-lui Col. Agapie, ca Buradescu a confiscat ceasornice si bijuterii, sub pretextul ea evreii le vand
subofiterilor.

La un moment dat au inceput sa se petruiasca potecile din lagarul


Vartujeni cu pietre aduse din apa Nistrului, de catre internati.
-

Au scos oamenli slabiti de foame, femei, fete si copii, ca sa satisI acem capriciul acestor doi. Inchipuiti-va o coloana din mil de oamen)
121

www.dacoromanica.ro

cu pietre de 10-15 kgr. in mans, loviti cu patul arrnei ca s fuga astfel s5 dea un randament cat mai mare, goi, fiindcA au fost jefuiti pria
toate mijloacele; flamanzi pentruca nu ni se dadea vole nic. macar s
ne cumpar5m cate ceva din asa zisul bazar care se f5cea acolo, fiindcA
puseser5 o taxa de doi lei pentru fiecare om care vrea sa iasO la cumparaturi... Bataia era ceva la ordinea zilei, atunci cand eram scosi la
lucru.

Plut. Jand. Oprea Ion seful postului Vartujeni, in declaratia data


la Curtea Marra15, arat5 ca proprietarul cOpitanului R5dulescu din Var-

tujeni, s5teanul Nicolae Nahvaicu, i-a raportat ca in diferite randuri


cpt. Radulescu, Impreun5 cu un domn sublocotenent aduceau in cash
evreice tinere care se culcau cu ei si care toata noaptea tipau I plan.
geau.
Acest lucru s'a petrecut mereu aproape In fiecare sears. La aceste fapte lua parte $i d. Cpt. Buradescu, iar In nenum5rate randuri a
adus si el evreice acas5. (Pagina 355).
.0.. ...0 0... ...00 0000 0000 400. 00

DEPORTAREA EVREILOR DIN LAGARUL VERTUJENI

Nr. 79
Intr. Nr. 874

SECRET

11 Sept. 1941

Nr. 1550
Anul 1941 Luna Septembrie ziva II
INSPECTORATUL JANDARMI BASARABIA

care
SERVICIUL MARELUI PRETOR
Oficiul Militar Poftal Nr. 85

Am 'onoare a inainta afaturat, copie dup5 instructiunile si schitti


ce am dat ofiterilor InsArcinati pentru evacuarea evreilor din lagarul
Vartujeni.
In ziva de 10 Septembrie 1941, s'a prezentat la resedinta acestul Inspectorat Locot. Rezerv5 Cristea T. Gheorghe, delegatul Lag5rului Var-

tujeni, Locot. Rezerv5 Popoiu Constantin dela Leg'unea Jand. Orhei


si C5pitanul de rezerv5 Ramadan Victor, c5rora le-am predat instructiunile cu schitele respective.
Deasemenea s'a dat ordin ca aceast5 operatie s5 nu Inceapa pang
nu se va face o verificare a podurilor,
in urma inundatiilor ce persista, iar pe tot acest timp cat si in timpul executiei, s5 existe o leg5tura perfectO intre acesti ofiteri insArcinati cu executia.
Am delegat pe Lt.-Colonel Laz5r Radu ca in conformitate cu nota
Dvs. de a lua leg5tura cu Lt.-Colonel Palade in Walti si a stabili ce vor
122

www.dacoromanica.ro

crede Inca de cuviinta, dupa care Lt.-Colonel Lazar, se va deplasa in


regiunea Vertujeni
Rezina
Cosauti, unde va coordona aceasta
evacuare.
In ziva de 11 Septembrie s'a prezentat la acest Inspectorat Seful
Blur. 2 al M. C. G. caruia i-am dat un exemplar din lucrare.
Inspector Jandarmi Basarabia Chisinau
eful Bit. Politiei
Colonel T. MECULESCU

Cipitan I. VALCULESCU

Nr. 80
1NSTRUCTIUNI
relative la evacuarea evreilor din lagarul Vertujeni- Soroca
In conformitate cu Ordinul d-lui General Mare Pretor, binevoiti a
executa urmatoarele:
Evacuarea celor 22.150 evrei din lagarul Vertujeni-Soroca va in-

cepe in ziva de 12 Septembrie 1941 ora 8 precis pentru a Ii trecuti


peste Nistru in Ucraina.
Pentru evacuarea acestora, se da scum itinerarii de mars si
anume:

a) Itinerar ce va 11 deservit de punctul de trecere Cosauti, pleaca


din Vertujeni pe drumul care trece dela Vest de satul Cremenea, apoi
pe soseaua Gura Camenca Soroca, Soroca Cosauti.
b) Itinerar al 2-lea ce va fi deservit de punctul de trecere Rezina
Temeleuti
Vascauti
Tepurde
va urma drumul: Vertujeni
Mateuti
Rezina.
Cusmirca
Evreii din 'agar vor fi formati in grupe de maximum 1600 inclusiv
copii pentru fiecare itinerar, formand astfel un convoi. Aceste convoaie
a cate 1600 suflete sunt dirijate pe itinerariile aratate sub directa supraveghere si raspundere a ofiterilor lagarului gi cu jandarmii necesari,
tot din efectivul de paza al lagarului.
Deci conducerea lagarului va da cate un ofiter de fiecare itinerar
si jandarmii necesari pazei.
Aliura de mars va fi de 30 krn. pe zi, iar efectuarea Intregului itinerar se va face in trei etape astfel:
prima etapa de mars dela
Cosauti,
Pentru itinerarul a"
Vertujeni la comuna Rediu de pe soseaua Gura Camenca-Soroca, a
doua etapa dela comuna Rediu la Soroca, a 3-a etapa Soroca-Cosauti.
Pentru itinerariul b" Rezina, prima etapa de mars dela Vertujeni la comuna Voinova, a doua etapa Cuhuresti-Mateuti $i a trcia
etapa Mateuti-Rezina.
Ofiterii lagarului vor conduce aceste convoaie si vor merge cu
ele, respectiv primul itinerar pana la Soroca, iar al doilea itinerar'
pand la Mateuti, iar de aci convoiul se conduce de ofiteril
Conducerea convoaielor dela punctele Soroca
Mateuti se tnCos'arcineaz5 Capitanul Ramadan Victor, pentru itinerariul Soroca
sauti iar Locot. Popoiu pentru itinerariul Mateuti
Rezina. Acesti
123

www.dacoromanica.ro

ofiteri se vor gAsi la punctele Soroca si Mateuti in ziva de 14 Septembrie ora 20, pentru a organiza plecarea pentru a 2-a zi pre punctele
de trecere.
Trecerile f5r5 nici o formalitate.
Cei 800 oameni vor fi trecuti in ziva de 15 Septembrie, pe pesibilitatile ce se ivese spre a nu produce baricadarea podurilor, iar restul de 800 oameni, vor fl trecuti in ziva de 16 Septembrie.
Acest mecanism se va succeda in timp astfel:
Din 2 in 2 zile va porni din nou Cate dou5 convoaie de aceiasi fort5, 1600 oameni, pe aceleasi itinerarii, facand aceleasi halte si vor fi
predati la aceleasi localit5ti ofiterilor dela legiuni. Ofiterii dela legiuni
vor avea cu ei jandarmii plotonului dela resedinta legiunei respective,
care vor fi intrebuintati dela punctul de luare in primire pang la trecerea Nistrului pentru paz5. Acesti dot ofiteri ai legiunilor deci se vor
g5si in punctele Mateuti
Soroca
Cos5uti si Rezina in raport cu
calculul ce trebue a:.I lace, tinand bine seama c5 aceste convoaie dela
Vertujeni vor pleca din 2 In 2 zile, deci exact timpul pentru retrecere
dupa care se vor inapoia imediat la Mateuti, Soroca de unde vor lua
alte convoaie in primire.
Comandantil de Legiuni in unire cu autorit5tile administrative vor
dota fiecare convoi cu Cate 50 c5rute, care vor transporta din bagaje
si pe cei neputinciosi a executa marsuri. Tot comandantilor de legiuni
le revine sarcina de a da ordine posturilor depe itinerarii de a concura
la curatirea terenului, Ingroparea mortilor cu locuitori $i a stabili din
timp localurile de cartiruire, la margini de sat prin soproane, remize,
etc., c5utand astfel a Impiedica epidemiile.
Pentru ofiterii conducatori de convoaie se atrage atentiunea de a
pune in vedere escortei a nu-i jefui pe evrei, iar cei ce vor comite asemenea fapte vor fi impuscati.

PRESCRIPTIUNI
Pentru cei ce nu se vor supune, se va proceda conform normelor
cunoscute $i stabilite in legile, ordonantele $i D. L. In vigoare.
Se artexeaz5 schita cu itinerariile si haltele ce se vor executa.
Inspector Jandarmi Basarabia Chisinau
Colonel

MECULESCU

Nr. 81
Extras din actul de acuzare intocmit de acuzatorul public al Tribunalului Poporului Itnpotriva comandantilor lagarului Vertujeni.
.

Ordinul primit de catre Colonelul Agapie dela d. general Topor, la


13 Septembrie 1941, prevedea ca se vor angaja cafe 40-50 c5rute la
fiecare convoi de 1600 de oameni, pentru b5trani, bolnavi $i copil. (Pagina 371).
.
124

www.dacoromanica.ro

Din depozitiile martorilor audiati se vede ea niciodat5 nu s'au dat


rnai mull dp 6-8, carute la un convoi de 1600 de oameni.
Lt. Cristea Gheorghe (pag. 163) arata ca niciodata nu s'au angajat
mai mult de 6-8 c5rute la un convoiu de 1600 de oameni i aceste c5rute nu se pl5teaul
Martorul Cpt. Stoleru Alexandru (pagina 151), arat5 c5 a insotit
parte diin aceste convoaie gI c a f5cut propuneri scrise d-lui colonel
Agapie pentru a se usura conditiile mizerabile in care se faceau transporturile. Din depozitia sa rezulta ca oamenii nu aveau alimente la
plecarea din lag5r, nu aveau c5rute suficiente pentru batrani, bolnavi yi
copii. Etapele se f5ceau In plin camp; c5 nu exista destulA paz5, ceeace
atr5gea jefuirea evreilor pe drum de populatta civila. La propunerile
sale c5pitanul Stoleru nu a primit nici un raspuns.
Astfel, convoaiele nefericitilor deportati, istovitl de foame, de mizerie, de boala, jefulti, continuau s5 se scurg5 spre tinutul mortii", goniti din urm5 de racnetele i loviturile jandarmilor, pans -$i g5seau odih-

na cea mult dorita, fie In padurea Cos5uti, fie in Tinutul mortii" de


dincolo de Nistru...
Drumul dintre Vertu jeni $i padurea Cosauti era presarat de cei ce

nu mai aveau puterea sa ajunga nici macar pana la punctul de tre-

cere. (Cpt. Stoleru pag. 148).


Ordinul primit de Col. Agapie dela d. General Topor, mai prevedea
luarea masurilor de paza convoaelor si Impuscarea celor ce jefuesc.
(Pag. 371).
D. Col. Agapie, n'a executat nici acest punct din ordinul primit $i

nici n'a dims sa se is vre-o masura Impotriva jefuitorilor.


Desigur ca daca ar fl transmis subalternilor ordinul acesta, jafuriile comise Impotriva deportatilor, ar fi incetat.
Deasemenea numarul mortilor in drumul spre Cos5uti ar fi fost
si el mult mai:mie, dacI col. Agapie ar fi angajat 40-50 de ear* la
un convoiu decat 4-5 cat a angajat el.

ASPECTUL LAGARULUI MARCULESTI. REGIMUL


SALBATEC. JAFUL. DEPORTAREA.

Nr. 82
Extras din actul de acuzare, intocmit de Acuzatorul Public de pe
land Tribunalul Poporblui, impotriva conducatorilor lagarului Marculesti.

lath aspectul general al lag5rului M5rculesti ,descris chiar de


criminalul loan Mih5escu (pag. 305): soarecii cu miile misunau pe
uliti $i prin case, mustele In num5r cu totul neobisnuit, erau extrem de
sup5ratoare. Din cauza aceasta somnul era imposibil. Mu lte din obiectele functionarilor au fost roase de sobolani. Ploile au inceput s5 caa
f5cand miscarea dela un loc la altul din ce in ce mai grea. Noroiul devenise insuportabil. Toti erau murdari, iar posibilit5ti de a ne cur5ta nu
125

www.dacoromanica.ro

erau. Am r5mas nespalatl sapt5mani... Timpul s'a r5corit


se gaseau. Evreii dau cite un ceas pentru o paine".

pi

lemne nu

Acuzatul loan Mihgescu, functionar superior la B. N. R., a fost


trimis la lagarul de trecere Marculesti cu scopul de a strange bijuteriile si metalele pretioase pe care le posed evreil ce se evacueaz5 (Hu
Basarabia si Bucovina,
si a face schimbul leilor contra Kassenschein. Aceste bijuterii si metale pretioase urmau s5 fie pl5tite la cursul
oficial.

Martorul Stefan Dragomirescu, (pag. 49-51) bijutier, trimis ca spec'alist, pentru evaluarea obiecte!or pretioase spune: cand am sosit Is
M5rcule$ti am g5sit acolo mii de deportati, care tr5iau inteun hal de
mizerie indescriptibill Peste tot, prin pivniti, anturi, curt', zaceau Cada vrele deportatilor".
Am gasit acolo pe d. Joan Mih5escu, care umbla tot timpul cu cite
o bats $1 b5tea f5r5 nici o alegere $i f5r5 nici o vine pe deportati.--fm-

pingea bestialltatea pan'a dincolo de limitele celui mai rau om. Confisca sl legitimatiile spunand: tot mergeti voi la moarte". Smulgea
chiar boccelele care erau usor de purtat.
Aprecierele f5cute de mine nu erau recunoscute de c5tre d. Mlh5escu, care desconsiderandu-le, achita proprietarilor bijuteriilor astfel
preluate, preturl cu mult inferioare, de cele mai multe on de!'izoril, in
ruble. Dup5 primele doua zile activitatea mea a Incetat, deoarece d.
Mih5escu a hot5rit confiscarea tuturor bijuteriilor Mfg nici o indemnizatie, nici chiar derizorie sau simbolici ca pansa' acum. Din propr'a sa
initiative a confiscat bunurl de uz personal, acestor deportati: paturi,
stofe, s5pun, eta, ceas, cafea, zah5r. Aceste bunurl n'au fost inventariate, Deasemeni delegatii B.N.R. -ulul ridicau si obiectele p5r5site de
deportat', din cauza lipsei mijloacelor de transport ca: perne, pl5puni,

articole de menaj. Purtarea d-lui Mih5escu fag de deportati a fost

bruta15, insultandu-i si b5tandu-i.


Trupa $1 ofiterli lag5rului au asistat la aceste confisari.

La M5rculesti am stat dou5 nopti si o zi. Acolo am cunjoscut o


fiari cu chip de om pe Ion Mihgescu dela B. N. R. Acesta iii f5cea o
pl5cere din a lovi unde Inemerea pe deportati. Mama mea a fost despuiata sub pretext de a fi perchezitionata pi b5tuta ingrozitor. Din aceasti cauza a decedat la scurt timp.
S'a luat totul f5r5 nici o plat5. Un evreu Indr5znind s5 Intrebe dac5
nu se (15 chitant5, a fost atat de crunt h5tut c5 a trebuit s5 fie scos de
doi loamen1 pi dupe doui zile acest om a murit.

Martora Maly Binstock, (pag. 81) arat5 cum, dup5 ce i s'a luat
tot ce avea i s'a rasucit degetul de c5tre Mihaescu, ca s5-1 seoat5
verigheta. Urma suciturei degetului se vede si acum.
Declar5 cum al5turi de ea o femee din Basarabia, refuzand s5

depuna obiectele, a fost impuscata pe loc. Si ea personal a fost Mtut5


de Mih5escu. Fiului el 1-a luat raglanul. Acul de cravats de pret ce
126

www.dacoromanica.ro

i-a fost confiscat de catre Mihaescu, acesta ii purta personal la


cravats.
Martorul Braumberg Karl (pag. 43) arata ca d. Mihaescu a pornit
cu o ura infernala la spoliatiune 51 schingiuire, fiind batuti cu un bat
lung de un metru jumatate, In asa mod incat au trebuit sa renunte la
bagaje ca sa scape cu vista. Sotiel 5i fiicei sale I-au smuts cerceil din
ureche.

In cele 5 zile cat martorul a stat nolo, internatii au fost pusi la


munci grele, fara nici un rost injurati, batuti si jefuiti.
La plecarea din lagar se formau convoaiele tarsi a se rne seams
de legaturile de familie $i oamenii erau despartiti, gi soti de sotie Si
copii, frati 5i surorl, etc.

Martorul Klinghoffer Arpn, (pag. 83) arata ca dupa ce a fost


batut gi amenintat cu moartea de Mihaescu, I s'au luat totul !Ana si
tacamurile. Foarte multi dupa ce li s'au luat tot ce a avut, au fost
batuti de Mihaescu si amenintati cu m,oartea.
Cumnatei sale i-au fost smulse din urechi o pereche de cercei de
foarte mare valoare, iar fratele sau a fost foarte gray batut de catre
Mihaescu, pentru motivul ca nu a predat un ceas, iar in urma acestei
groaznice batai fratele sau a murit.
Kerner Ruhal (pag. 105) orfana din Transnistria, declara ca fatal
ei a lost batut crunt in lagar de Mihaescu, pentru motivul ca a fost
haham. Din cauza acestei batai tatal el a murit dupa cateva zile.
Din referatul facut de acuzatul Mih5escu catre B. N. R. dup5 Indeplinirea misiunei la Marculesti se vede, in mod evident ca el personal a luat initiativa de a confisca obiectele de Imbracaminte, alimente, etc. (pag. 307 si urm.).
In acest referat el arata ca misiunea lul era sa adune bijuteriile,
metalele pretioase, i sa schimbe leii. Atat i nimic mai mutt.
Tctusi deli aved acest mandat limitat, din proprie initiativa $i In
aoord cu comandamentul lagarului, din dorinta de a face rau deportatilw, a dat ordin sa se retie dela acestia imbricarnintea sapunul,
talpa, plapumi, saltele, paturi, camasl, cearceafuri, ciorapl, fete perne,
medicamente si tot ceeace ar fi putut servi pentru vista si sanatatea
depGrtatilor.

Pana unde a Impins cruzimea sa se vede din aratarea ce o face


in referatul de mai sus, ca, Intre lucrurile confiscate dela deportati In
mod abuziv gi fara inventar, supuse stricaciunei se gasesc ol zeci de
carucioare de copii din cele mai bune.

S'au luat bani pentru carute, dar nu s'au dat deck 3-4 carute la
2000 de oameni. Carutele au mers o distanta mica apoi toate femeile

copii erau dati jos si drutele se intorceau. Li s'au luat actele de


catre Mihaescu, care striga: jidanii i cainii nu au nevoie de acte,
unde mergeti o sa dati mana cu Stalin".
i

127

www.dacoromanica.ro

Martorul loachim Bergman (pag. 40) arata deasemenea ca s'a


depus la comandamentul 1ag5rului sume de bani pentru ca s5 se pue
la dispozitie deportatilor un num5r de c5rute pentru transportul bagajelor, totusi au trebuit sa piece pe jos si din aceasta pricing au trebuit s5 p5r5seasc5 cea mai mare parte din bagaje.
Martora Camilia Tuttnaur (pag. 191) la confruntarea cu col.
Agapie, arata c5 1-a dat ea si sotul ei, azi decedat, un lant de aur gi
plating, un ceas de aur, un covor, pentru ca s5 le dea voe sa piece cta
caruta; deli a primit aceste obiecte cu acest scop, dl. col. Agapie, nu

s'a tinut de cuvant, $i astfel au trebuit sa mearga pe jos si sA lase


din hagaje.

DEPORTAREA EVREILOR DIN GHETTOUL CHISINAU

Nr. 83
Nr.

SECRET

bi

1941 Luna Oct. ziva 29


COMPANIA 23 POLITIE

Semi. land,
Dosar

care

SERVICIUL PRETORAL GLORIA I.


Tighina

(ss) Gral. T.

Am orToare, a raporta c5 in ziva de 29 Octombrie 1941, Compania 23 Politie a evacuat din ghettoul Chisin5u un num5r de 1004 evrei
cu 123 c5rute.
Transferarea for pe itinerarul stabilit se face de Batalionul 20 Mitralier5, conf. ord. secret Nr. 24206 din 26.X.1941 al Corpului III ArComand. Comp. 23 Politie
Capitan (ss) INDESCIFRABIL
(L. S.)

math'.

Nr. 84
Nr. 61

SECRET

1941 Luna Ocf. ziva 31


COMPANIA 23 POLITIE

8. Noem. 1941

S. //.'
Dosar
brie

cStre
SERVICIUL PRETORAL GLORIA L
Tighina

Am onoare a raporta c5 aceasta companie in ziva de 31 Octom1941 a evacuat din ghettoul Chisin5u un numar de 257 evrei cu

80 c5rute.

Transferarea for Se face de Batalioonul 20 Mitraliera pe itinerarul Chisin5u-Orhei, conf. ord. secret Nr. 24.206 din 26 Oct. 1941 a!
Corp. 3 Armat5.
Corn and Comp. 23 Pol.

Capitan (ss)
(L. S.)
128

www.dacoromanica.ro

INDESCIFRABIL

INCERCARI DE SALVARE DISPERATE, NAIVE


SI ZADARNICE

Nr. 85
TELEGRAMA 1)

4494 22 Oct. 1941

Hilchevici, Brezoianu 29, Bucuresti

Chisinau 3945-25-22-15 = cenz. 1 fulger.


Telegrafiati fulger data toti paisprezece bolnavi internati spital vor
primi medicamente. Telegrafiati adresa doctor Feighel.-Pincevschi. Starea agravat5. Rgspuneti.
Milea Sonia
TELEGRAMA
4495

22 Oct. 1941

Hilchevici, Brezoianu 29, Bucuresti

Chisinau 3944-15-22-15Fulgercenzurat.

Telegrama primit. Papa gray bolnay. Salvati medicamente urgent.


1Zaspundeti imediat.

Mama
TELEGRAMA
2192

23 Oct. 1941

Hilchevici, trezoianu 29, Bucuresti

Chisinau 3903-19-22-14urgentcenzurat.

Papa pe patul de moarte. Trimiteti far5 intarziere medicamente, reteta Schwartzberg Halfin. Raspundeti imediat.
Mama
TELEGRAMA
1327

28 Oct. 1941

Dr. Altdorf, Bul. Domnitei 9, Bucuresti

Moghilau 152-22-26-14
Tata internat spital Moghil5u. ef medic Heiman
eu plec5m mai departe.

gi

Herer. Mama
Manfred

TELEGRAMA
2751

30 Oct. 1941

Cenzurat

Avocat Carp, str. Dr. Burghelea 3


13ucuresti
30 10 10
Pierdut procesul. Toni clientii condamnati.

Chisingu 57

15

19

Trebuie fgcut recurs

Bucuresti.

Avocat Musat

1) V. plana VI.
129

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

DEPORTARILE DIN BUCOVINA


SI JUDETUL DOROHOI.
GHETTOUL CERNAUTI.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

CRONOLOGIE ISTORICA
8 Octombrie

15 Noembrie 1941

S Octombrie 1911
Deportarea totals a evreilor din Bucovina si Basarabia
preconizata Inca din primele zile ale razboiului, ca o masura de purificare
etnica si politica" $i ceruta de unele autoritati militare ca masura de
securitate in spatele imediat al frontului
este definitiv hotarata.
(Nr. 86-87).

Deasemenea e hotarita definitiv si jefuirea evreilor destinati deportarii, de toate valorile ce poseda. (No. 88-89).
Pentru Basarabia, problema nu mai prezinta importanta deosebita,
dcoarece in primele 2 luni de razboiu, a fost exterminate mai mult
decat o jurnatate a populatiunei evreesti, iar in cursul lunei Septembrie, au fost deportati aproape toti evreii ramasi in viata. Noua masura nu mai loveste acolo decat pe cei cca. 10.000 evrei, Inchisi in
ghettoul Chisinau.

Din Bucovina de Nord, au fost masacrati sau deportati pana la


aceasta data, toti evreii, afara de vreo 2000 din Storojinet $i supravietuitorii din Cernauti, in numar de 45-50.000.
Din Bucovina de Sud, au fost omoriti atat in vara 1940 cat $i in
Julie 1941, un Insemnat numar de evrei. 0 parte a evreilor a fost evacuate in primele zile ale razboiului, dar a fost readusa in regiune. Nimeni Insa nu a fost 'deportat peste granita. Noua masura a deportarei, loveste crunt si salbatec, o colectivitate asezata, aproape in Introgime, la rosturile ei, careia nu i se aduce nici o Invinuire .
Potrivit indicatiunilor ulthnului recensamant oficial, aceasta
colectivitate cuprindea 23.844 suflete, impartiti precum urmeaza:
Judeful Suceava

Orawl Suceava

3.570

Solca

191

1.244

Targul Burdujeni
Itcani
Comunele rurale

437
1.253

133

www.dacoromanica.ro

Judetul Campulung

Orasul Campulung
Gura Humorului
Vama
Vatra Dornel
Comunele rurale

1.488
1.951
392
1.763
2.043

71

Judetul Radauti

Orasul Radauti
Siret
Comunele rurale

5.647
2.137
1.728

Judetul Dorohioi f5cea parte din Vechiul Regat al Romaniel i a


p5strat aceasta situatie administrative pans In 1938, and o lege menit5 sa ajute scopurile dictatoriale ale Regelui Carol II-lea, 1-a incorporat aka numitului tinut" al Bucovinei, pus sub conducerea unui Rezident Regal. CedArile de teritoriu din Iude 1940, au Intrerupt aceasti
organizare administrativ5, dar cotropirea din vara 1941, a ref5cut-o,
dei sub alt5 forma. Acestui capriciu administrativ, se datore*te marea neniorocire a evreilor din Dorohoi. Num5rul era
potrivit ultimude 14.874 suflete. Cateva zeci de oameni
lui recens5mant oficial
au fost omoriti in 1940 (Dorohoi, Mihoreni), cateva sute la inceputul
r5zboiului (Herta) $i cateva niii au fost evacuati in ce151alt capat al
t5rii i apoi readu0 In judet.
M5sura deport5rei a lovit $i aici o colectivitate randuita la ocupatiuni si rosturi productive. Din aceast5 colectivitate f5ceau parte
multi veterani ai rSzboaielor Romanies (1913, 1916-18, 1919), multi
invalizi, orfani si v5duve de r5zboi.
Autorit5tile administrative (prefecturi, prim5rii, preturi, legiuni $i
posturi de jandarmi), precum gi sucursalele B5ncil Nationale au fost
mobilizate pentru preg5tirea $i executarea deport5rii. 0 conferint5 a

Intrunit la Cern5uti pe conduc5toril acestor autorit5ti. S'a hotarit ca

deportarea sa. Inceapa chiar a doua zi.

Prima m5sur5 aplicata in seara acelea0 zile, a fost inconjurarea


tuturor localitatilor cu gardieni $i armata, pentru a impiedica ieirea
vreunui evreu. (No. 90).

9 Octombrie 1911
Incep simultan in toate localitatile locuite de evrel din Bucovina
de Sud, operatiunile de deportare spre Transnistria.
In zorii zilei se comunic5, prin diverse mijloace: ordine verbale,
b5t5i de tob5, ordonante afi*ate, etc., c5 toti evreii sunt obligati s evacueze localit5tile in termenul cel mai scurt (Suceava 8 ore, Itcani 4
ore), luand numai atat bagaj, cat un om poate purta singur, schlmband
valorile gi banii la Banca Nationale"

$i

15sand pe loc intregul avut.

Pretutindeni ordinele de deportare au lost executate cu extreme


severitate, neIng5duindu-se nimanui ramanerea pe loc.
134

www.dacoromanica.ro

Banil au fost schimbati la valoarea de 40 lei

=--

1 rublh, iar oblec

tele de pre( au fost apreciate la valori derizorii, cart de altfel nu sr


fost pl5tite pretutindeni.
Gospod5riile si magazinele au fost in unele locuri sigilate, lar 11
allele 15sate la dispozitia oricui ar fi volt s jefuiasc5.

In aceeasi zi au pornit primele convoaie, In vagoane de mbrfur:,


dinainte preg5tite In toate g5rile. (No. 91-92).

9 Octombrie 1941
Guvern5mantul Bucovinei ordon5 organelor militare de a institui.
incepand dela orele 19, un cordon de paza in jurul municiplulul Cer
nauti, cu scopul de a impiedica orice iesire a evreilor din oral. (No. 93).

9 Octombrie 1941
Sosesc la Bucuresti primele vests desprs tragicul destin ce se preg5teste evreilor din Bucovina. Presedintele Federatiei Uniunilor de
Comunit5ti Evreesti, Dr. W. Filderman, adreseaza un apel direct Maresalului Antonescu, implorandu-1 sa opreasc5 exodul
echivalent cu
moartea
al evreilor din Basarabia si Bucovina, dac5 aceasta este
posibil si daca acestia nu s'au f5cut vinovati cu nimic. (No. 94).

10 Octombrie 1941
Se ordon5 m5surile pentru infiintarea ghettoului din Cern kip si
pentru deportarea tuturor evreilor ce se mai g5sesc pe teritoriul Bucovinei de Nord.
Intreaga populatie evreeasca din Cernauti va 11 adunat5 mai 1nt5i

intr'un ghetto, chiar In ziva de 11 Octombrie.

Din ghetto va fi transportata treptat, cu calea ferata, pAn5 la


punctele de prima destinatie (zilnic ate 2 trenuri a 50 vagoane).
Toate averile evreesti devin din aceasta zi, proprietatea Statului.
Operatiunea de strangere a evreilor, paza ghettoului, 1mbarearea
si insotirea transporturilor, se d5 in sarcina Comandamentului
litar
al Bucovinei It Inspectoratului de Jandarmi Cern5uti, ale c5ror efec
tive au fost 1nt5rite cu 2 batalioane de infanterie, anume aduse la Cunauti. (No. 9519).

10 Octombrie 1941
Continua operatiunile de deportare a evreilor din Bucovina tle
Sud. Pleaca al doilea convoi din Suceava si Gura Humorului. Din
Dorna-Vatra si satele din Imprejurimi sunt ridicati cei 2650 de evrei
si deportati in 5 ore. Numerarul si valorile sunt depuse la Banca Nationala a Romaniei, f5ra a se da nimic in schimb.
Primul convoi cu evrei din Suceava soseste la Atachi uncle dupa
o salbateca perchezitie vama15, 1nsotit5 de brutalit5ti si jafuri, e trecut
peste N'stru pe asa numita portita", un fel de ferry-boat primitiv si

periculos. (No. 92).


13 5

www.dacoromanica.ro

11 Octombrie 1911
Se executa cu extrema severitate ordinul de strangere a evreilor
din Cernauti, in ghetto.
Tabloul infatisat in ziva ceea'de orasul Cernauti este unul dintre
cele mai triste ce se poate imagina. In opt ceasuri, o populatiune de

cca. 50.000 de oameni, de toate varstele si din toate paturile sociale


I intelectuale, raspandita pe toata intinderea orasului, si-a pAfasit locuintele pi s'a indreptat tacuta spre o singura directie, purtand in spate,
in brate, in sarucioare trase de mans, resturi din agoniseala unei vieti
si in unele cazuri, chiar a catorva generatii. Unii au trebuit sa renunte
la strangerea avutului, pentruca au trebuit sa poarte in brate coplii,
batranii sau neputinciosii.

Spatiul Ingust al ghettoului, nu a ingaduit decat cazarea in cele

mai grele conditiuni.

Cei mai favorizati s'au asezat in case, cate

30-40 intr'o camera. Cei veniti mai tarziu s'au resemnat cu locuri in
poduri, pivnite, grajduri. Ultimii veniti au ramas pe sub acoperisuri, in
curti sau pe strazi.
Circulatiainauntrul gliettoului era libera, dar data intrat, evreul
nu mai putea pgrasi ghettoul, decat cu autorizatia specials a insusi
guvernatorului Bucovinei. Cu multa greutate s'au obtinut astfel de autorizatii pentru scoaterea cadavrelor si ingroparea mortilor in cimitirul evreesc, situat in afara de raza ghettoului. (No. 100).

11 Octoinbrie 1911
Prin gara Cern5uti trece, catre sears, al treilea transport cu evrei
deportati din Suceava. Trenul ramane acolo cateva ceasuri, in care
timp sunt coboriti mortii
primele jertfe
iar cei ce pornesc spre
necunoscutul ingrozitor, au prilejul sa priveasca primele aspecte ale
ghettoului din Cernauti, imagini palide ale tragediei care li se pregatete dincolo.

11 Octombrie 1911
Presedintele Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreesti, adreseaza tin al doilea apel catre Maresalul Antonescu, implorandu-I sa nu
lase sa se s'avarseasca 2guduitoarea tragedie a mortii, pentru toti cei
ce pleaca goi, Fara alimente pi Fara posibilitati de aprovizionare, la un
drum lung, pe ploaie, frig $i zapada. (No. 101).
Nota. Memoriul se refers la primul convoi de 1.500 evrei, plecat
din Chisina'u. Acesta a fost unul dintre cele mai nefericite, deoarece a
intalnit si urgia cereasca si rautatea omeneasca. Pe un ger groaznic,
oamenii au fost manati pe jos; numai batranii pi bolnavii au fost in:

careati in carute. 0 parte au murit de foame, altii degerati si cei mai


multi, epuizati si ramasi in urma convoiului, au fost impuscati. Drumul Chisinau-Orhei a fost realmente semanat cu cadavre.

12 Octombrie 1911
Unul din trenurile cu deportati din Bucovina de Sud, este oprit
la 50 km. de Radauti, in plin camp. Jandarmii ordona ca sefii de va136

www.dacoromanica.ro

alesi dintre deportati


sa comunice tuturora c5 trebue sa
si obiectele de valoare ce au asupra lor, precum si
cheile locuintelor din cari au plecat. Se anunta c5 la Marculesti va avea
loc o perchezitie general5 gi cei ce vor fi descoperiti c5 nu s'au supus
goane

depuna tot aurul

ordinului, vor fi impuscati. S'a shins astfel o valiz5 piing cu our si


b i juterii.

1? Oetornbrie 1941
In ghettoul Cern5uti, se instaleaza cateva ghisee ale B5ncii Na-

tionale, unde toti evreii cari poseda numerar, valori sau obiecte de pret,
sunt obligati sa se prezinte la schimb. Obiectele au fost pretuite la valori derizorii, iar leii au fost schimbati la cursul da 1 rubla = 40 lei.

Ned'. Avutul in numerar al evreilor din Cern5uti a suferit deci

urm5toarele schimb5ri:
a) Iulie 1940. Administratia sovietic5, obliga intreaga populatie a

schimba numerarul lei in ruble la cursul de 40 lei rubla.


b) Iulie 1941. Administratia rom5neasc5, obliga intreaga populatie a schimba numerarul ruble in lei la cursul 1 rubla = 1 Ieu.
c) Octombrie 1941. Banca Nationals a Romaniei oblig5 populatia

evreeasca a schimba numerarul lei in ruble, la cursul de 40 lei =


I

rubla.

Mai Carziu, in Transnistria, rublele au fost preschimbate in marci


germane (Relchskassenschein) moneda f5r5 nici o acoperire, privita
Cu neincredere si in general refuzata de localnici 1) la cursul de 60
ruble = 1 marc5.
In felul acesta, evreul care la Iulie 1940 a avut o agoniseala de
1.000.000 lei, a primit in schimb 25.000 ruble, pentru cari in Iulie 1941
i s'au plata 25.000 lei, iar in Octombire 1941 i s'au reschimbat in 600
ruble cari mai tarziu au fost preschimbate in 10 marci, adica vafoarea de atunci a unei paini.
1

13 Octombrie 1941
Evreii din ghettoul Storojinet, sunt deportati in Transnistria. Trenul for este dirijat la Marculesti. Sunt oameni epuizati, dup5 3 luni de
cu regim de munc5
la inceput in lager, apoi in ghetto
internare
area, cu persecutii de tot felul, perchezitii, arest5ri, bstai, maltrat5ri,
far posibilitate de castig, lar5 hran5. Inainte de plecare, B. N. R. le-a
schimbat banii romanesti in ruble.

13 Octombrie 1941
Ultimile convoaie de evrei din Bucovina de Sud (Rad5uti, Campu
lung), pornesc spre Transnistria.

In cele 3 judete din sudul provinciei, n'au mai r5mas deck 179

evrei, din cei peste 26.000, cati erau cu o s5ptAmana inainte.


Ing5duinta pentru r5manerea a 76 evrei in jud. Campulung, 72 in
jud. R5dauti si 31 in jud. Suceava, s'a dat de guvernAmant, nu la ce-

rerea evreilor ci la solicitarea staruitoare a celor cari nu se puteau


1) V. plan.

XV.

137

www.dacoromanica.ro

dispensa de serviciile acestora. Cei mai multi au limas pentruc5 erau


ind spensabili function5rei fabricelor de cherestea, in special la sectia
forestiera Rabat a fabricei Rudich din R5dauti. Altii au fost retinuti
pentruca lipsa for ar fi provocat perturbari serioase in organizatia socials. Astfel a fost retinut, Dr. Schurtzer, singurul ginecolog din R5dauti si a fost readus dela Atachi, Dr. Teitelbaum, s ngurul dentist di-1
acelas oras.
Cei ce au r5mas au dus ins5, t'mp de 3 ani, o viat5 chinu15, sufo
cati intre furia dusmanlei antisemite si pustiul durerel evreesti.
0 parte din ei, au fost totusi deprortati mai titrziu, dat intorsi din
drum.

13 Octombrie 1941
Incep sinuciderile in ghettoul Cernauti.

13 Octombrie 1941
Incepe deportarea evreiilor din ghettoul Cernautl. De dimineate
locu:torii cari trebu'esc sa formeze primul
convoiu, sunt barate de cordoane militare, iar evreii ridicati cu brutalitate gi condusi la gar5, unde sunt imed.at imbarcati in vaqoane de
marfa, inghesuindu-se peste 100 de oameni intr'un vagon. (No. 100).
cateva strAzi cuprinzand

14 Octombrie 1941
In cursul unei audiente acordata Presedintelui Uniunilor de Comun'tati Evreesti Dr. W. Filderman, prof. Mihai Antonescu, Presedintele ad-interim al Consiliulul de Ministri, hot5raste oprirea deportarei din Basarabia si Bucovina, a intelectualilor, comerciantilor, meseriasilor, functionarllor, si a celor cari au avut o proprietate urban5
sau rura15.

Dup5 obtinerea acestei f5g5dueli, Dr. W. Filderman adreseaza un


nou memoriu, solicitand amanarea deport5rei pentru ceilaliti (Nr. 102).

19 Octombrie 1941
Maresalul Antonescu, Conduc5torul Statului, raspunde printr'o
scrisoare adresata D-lui Dr. W. Filderman, Presedintele Federatiei
Uniunilor de Comunitati, la dou5 memorii ce acesta i-a inaintat in chestiunea deportarilor din Basarabia $i Bucovina. (No. 103).
Scrisoarea are un caracter evident politic. MAsura deporthrei este.
infatisat5 ca un act de justitie, pentru ceeace populatia din aceste provincii ar fi facut in 1940, la plecarea armatei romane, precum si in
timpul ocupatiei sovietice. Masura se mai arata a fi justificata de unele
atrocit5ti, ce se afirm5 c5 ar fi fost comise pe front, de comisarii sovietici evrei.
Uncle greseli de dactilografie, corectate de mans, dovedesc o
semnificativa deosebire, pe care Antonescu o face intre evreii din
aceste dou5 provincii si cei din Vechiul Regat.
Scrisoarea datata 19 Octombrie si primit5 la 20 Octombrie, a aparut in ziarele din 27 Octombrie 1941 si in jurul ei s'a pornit o organi-

138

www.dacoromanica.ro

zata campanie de pres5, Inveninata $i atatatoare, care a marcat punctul


culminant psihologic al urel antisemite, din timpul acestui razhoiu.
Pubicarea scrisoarel si campania de press, au urmat la cateva zile
dupa ingrozitoarea explozie din Odessa, cu care prilej, datorita unor
imprudente, au fost omoriti foarte multi ofiteri superiori romani.
Despre aceasta explozie nu s'a facut cunoscut nimic tarei. Opinia
publics cunostea fnsa faotul si murmure au inceput sa fie auzite. Pentru inlaturarea lor, scrisoarea Maresalului si campania antisemita de
pres5, au constituit o fericita divesiune .
Concomitent cu raspunsul trimis D-lui Dr. W. Filderman, Maresa
lul Antonescu omoloaga hotarirea luata de Mihai Antonescu de a se
suspenda deportarile din Cernauti si de a se proceda la un triaj care sa
ingaduie ramanerea in oral a unui numar de cel mutt 20.000 evrei.
(No. 100).

Inaintea comisiunilor de triaj s'a desiasurat un trafic nerusinat.


Cele mai multe autorizatiuni de ramanere pe loc, au fost cumparate cu

bani grei. Aproape toate tranzactiunile s'au facut in dolari, lire sterline sau napoleoni. Pe masura ce progresau operatiunile de triaj, evreil
au fost autorizati sa paraseasca ghettoul si sa se reintoarca la c5minurile lor. Foarte multi dintre acestia, au gasit locuintele devastate si
jefuite, in special de obiecte marunte:" imbracaminte, lingerie, vese15,
obiecte de arts, tablouri, covoare, etc.
Un ordin de triaj a fost dat si pentru evreii din Chisinau, dar comisiunile de triaj de acolo au procedat cu deosebit5 severitate, exceptand numai cativa evrei botezati $i cativa meserlasi, in total 100
suflete.

22 Octombrie 1941
Evreii dirt jurul Cernautilor si -din satele jud. Radauti, in numar
de cca. 8000, adunati la Cernauti, sunt deportati In Transnistria. Convoiul este indreptat spre Marculesti.

27 Octombrie 1941
Convoiul evreilor din satele din jurul Cernautilor, ajunge in padurea Cosauti. Ei gasesc acolo sute de cadavre evreesti Imprastiate.
Jandarmii jefuiesc victimele, recurgand la mijloace din cele mai salbatice. Pe drumul dela Marculesti la Nistru, unii evrei au fost scosi din
convoi si vanduti taranilor. Pretul se tocmea dupa infatisarea vestmintelor: intre 1.500-2.000 lei. Dup5 ce jandarmul primea pretul, evreul
era impuscat si cadavrul predat taranului spre a fi desbracat. Dui:4
2 zile, convoiul a trecut Nistrul la Iampol pe o punte ingusta, sub lovituri de bate si paturi de arms. Cine-si pierdea echilibrul, cadea in apA
si era lasat sa se Inece.

29 Octombrie 1941
Consiliul Baroului Ilfov, sesizat de Asociatia Avocatilor Crestini,
deschide actiune disciplinara fmpotriva avocatului Dr. W. Filderman,
139

www.dacoromanica.ro

presedintele Federatiei Uniunilor de Comunitati Evree.t din Tara, din


cauza activitatii desfasurate pentru apararea evreilor din Basarabia si
Bucovina *i actiunea de impiedicare a deportarii acestora in 'Trnasnistria. (No. 104-105)1).

31 Octombrie 1941
Autoritatile superioare militare, sunt informate despre jafurile
nerusinate faptuite de catre militari (ofiteri, soldati), ai caror victime
au lost evreii deportati trecuti prin Atachl. Invinuirile cele mai grave
sunt aduse Locot. Rocca Augustin. Marele Pretor al Armatei presupune acuzatiunile intemeiate si insarcineaza un maior sa ancheteze.
Ordinul de ancheta este transmis tocmai prin.... Lt. Rocca Augustin,
iar dupe 10 zile se raporteaza ca obiectele ramase dela evreii deportati,
sunt preluate si inventariate de o comisiune, prezidata de acelas.... Lt.
Rocca Augustin. (No. 106-108)

Noembrie 1941
Autoritatile din Dorohoi dau de stire ca populatia evreeasca urmeaza

a fi deportata in Transnistria. In aceeasi zi apare pe strazi in localurile publice si in pieta, ordonanta Guvernamantului Bucovinei, care pre-

vede sanctiuni grave pentru toti cei ce vor jefui locuintele parasite

de evrei.
Seara presedintii de comunitati din judet, evacuati la Dorohoi, sunt
convocati la Prefecture unde, nu numai Ca nu li se pomeneste nimic despre deportare dar dimpotriva, prefectul judetului le comunica aprobarea ca evreii evacuati s piece in localitatile de origina, spre a aduce la
Dorohoi avutul lasat acolo.

ti Noembrie 1941
Presedintii de comunitati din Dorohoi sunt chemati la Politie, uncle li

se pune in vedere ca a doua zi incepe deportarekevreilor din jud. Dorohoi. Primul tren va fi format din evrei din Darabani si Radauti.

6 Noeibrie 1941
Primaria Dorohoi, priritr'o adresa fare semnatura si fare stampila, pune in vedere comunitatilor respective (originare din satele si targurile judetului), ca sub .sanctiunea Impuscarii, toti evreii sunt obligati
sa preschimbe monedele romanesti in ruble sovietice, la cursul de I rubla = 40 lei si sa depuna aurul si bijuteriile la Banca Nationala.

Noembrie
Primul'convoi de deportati din Dorohoi, cuprinzAnd evreii din Darabani si Radauti, este imbarcat in vagoane de animale si trimis spre
Transnistria.

In gars functionarii Bancii National; fac perchezitii corporale, cu


care prilej comit abuzuri, confiscand *i insusindu-$i obiecte de valoare.

') Prin decizia din 6 Martie 1942 a consiliului de disciplind al


Baroului Illov, avocatul Dr. W. Filderman, a fost exlus din Corpul

"avocatilor.

140

www.dacoromanica.ro

8 is

1911

Evreii deportati din Suceava, Radauti si Campulung (Bucovina de


Sud), cari au trecut Nistrul la Moghilev, se indreapta spre diverse localitati din judet: Sargorod, Copaigorod, Djurin, Murafa, etc.
Pe drum, cea mai mare parte dintre evrei au fost jefuiji.
Dintr'un referat din anul 1942 al Col. Brosteanu, Comandantul
Inspectoratului de Jandarmi al Transnistriei, rezulta ca unii deportati au
plecat din Moghilev cu autocamionul, dar ca procurarea masinilor s'a
facut cu marl sacrificii banesti. Prelectul $i subprefectii jud. Moghilev,
incasau pentru un transport cu autocamionul lei 125.000 $i cu autocamionete lei 50.000. In felul acesta au adunat soma de 6.000.000 lei.
(Nr. 109).

10 Noembrie 1941
La Atachi sosesc primele convoaie de deportati din Dorohoi, cca.
3000 suflete. Pana la trecerea Nistrului oarrienii sunt tinuti in frig $1
ploaie timp de 24 ore. Un cordon de graniceri ii pazeste. Alti soldati
perchezitioneaza si jefuiesc ultimele obiecte de valoare ce le-au mai
ramas.

10 Noembrie 1941
La Moghilev se opresc transporturile cu ma$ini sau alte vehicule.
Noile convoaie de deportati ce au trecut Nistrul, sunt gonite spre lagarul instalat in cladirea distrusa de inundatii $i razboi a $colii militare.
Deportatii sunt tinuti cateva zile in mizerie $i promiscuitate, iar apoi
manati de jandarmi, pe jos, spre localitatile din judet. Pe drum soldatii

jefuiesc ce a mai limas de jefuit, iar evreii epuizati cari raman in


urma convoaielor, sunt impu$cati.

15 Noetbrie 1941
Se sisteaza deportarile evreilor din Cernau(i. Pana la aceasta data
au fost deportati din oral in total cca. 30.000 evrei. Au ramas in Cernauti 15.600 evrei, autorizati de comisiunile de triaj 91 cca. 4.000 cu
autorizatii provizorii, date de primarul orasului, destinati deportarii ulterioare. (Nr. 100).

17 Noembrie 1941
Incetand deportarile, se inchid si operatiunile de jaf, patronate
de Banca Nationala. Diverse le autoritati cari au concurat la opera de
jaf, reclama partea respective din prada de aur, monede si bijuterii,
acumulate in lazile Bancii Nationale. Se inlatura pretentia Guvernamantului Bucovinei de a i se atribui o parte din valori, dar i se acorda
tacamurile furate, spre a servi popotelor ofiteresti. Se atribu:e Bancii
Nationale aurul iar Monetariei Nationale celelalte monezi. Se decide
vanzarea prin licitatie publica de catre Casa de linprumut pe amanet
141

www.dacoromanica.ro

si de P5strare din Romania S. A., a bijuterlilor si a obiectelor pre


(ioase. Mecanismele ceasornicelor, demontate pentru a se desface aurul, sunt cedate scoalei de ceasornicari inflintata de Ministerul Muncii. (No. 110-116).

16 Decembr:e 1941
Ion Antonescu, nemultumit de activitatea presedintelui Federatiei
Uniunilor de Comunitati Evreeti, carula a trebuit totu1 sa-i cedeze
20.000 vieti la Cernauti, hot5raste izgonirea din functiuni a conduc5torilor evrei, dizolvarea organizatiunilor obstesti evreesti si fniocuirea
for printr'o Central5 a Evreilor din Romania, institutie copiata dup5
modelul introdus de nemti in t5rile ocupate.

Decembrie 1911
Ultimele convoaie de evrei sosite din Bucovina si jud. Dorohol,
tree Nistrul prin Atachi.
Se incheie prima etapa a deportlirei evreilor din Romania.

I42

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

DOCUMENTE

HOTARAREA SI ORDINUL DE DEPORTARE

Nr. 86
MARELE CARTIER GENERAL

Nr. 6651

Sectia 11-a

4 Octombrie 1941
MARELE CARTIER GENERAL
Sectia 2-a
cgtre
COMENDUIREA PIETII CERNAUT1

In conformitate cu ordinul d-lui Maresal Antonescu, toti evreii


lin Bucovina, sa fie trimisi in 10 zile la Est de Nistru.
Raportati [Ana' maine la ora 20 de executare.
Seful Biroului
D. 0.
Maior (ss) INDESCIFRABIL
$eful Sectiei II-a
Lt. Col. (ss) R. DINULESCU

Nr. 87
Extras din comunicarea facuta de Ion Antonescu In sedinta Consiiiuiui de ministri din 6 Octombrie 1941:

vl

In ceeace priveste pe evrei, am luat masura ca sa-i scot definitiv


total din aceste regiuni. Masura este in curs. Mai am In Basara-

, bia aproximativ 10.000 de evrei, care in cateva zile vor fi trecuti peste
Nistru, iar daca circumstantele vor permite, vor H trecufi dincolo de
Urali".
143

www.dacoromanica.ro

ORDINE $I DISPOZITIUNI PENTRU CONFISCAREA


BIJUTERIILOR SI METALELOR PRETIOASE

Nr. 88

HUGHES

SECRET

NOTA
GUVERNATORUL BUCOVINEI
GUVERNATORUL BASARABIEI

Domnul Maresal Antonescu ordona ca *in intelegere cu Banca

Nationale sa se procedeze la schimbul bijuteriilor i metalelor pretioase pe cari le poseda evreii ce se evacueaza din Basarabia si Bucovina,
dupe urmatoarele norme:

se vor plati aceste valori la cursul oficial in Kassenscheine,


,entual in ruble, in nici un caz nu in lei;
schimbul va fi controlat de elemente de incredere $i se va evita
/rice abuz;
se vor lua toate masurile necesare pentru a se evita vanzarile
de sub mans gi dosirea prin ingropare sau distrugere;
operatiunile de schimb se vor face inainte de plecarea evreilor
din lagare $i la punctele de trecere in Ucraina;
cu aceasta ocaziune li se vor schimba si lei contra Kassenschein, in mod obligatoriu.
Nr. 8597 din 5. X. 1941

D. 0.
$eful Cabinetului Militar,
Colonel, (ss) R. DAVIDESCU

Nr 89
MINISTRUL FINANTELOR
DIRECTIUNEA GENERALA A MI$CARII FONDURILOR
SERV. CONTABILITATII

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


SECRETARIAT

Nr. 42238/1941
I Oct. 1941
Dos. 251

Nr. 268730 - I

Relerindu -ne la scrisoarea Dv. Nr. 5.013 din 8 Oct. a. c., cu privire la cumpararea bjiuteriilor si metalelor pretioase, pe care le poseda evreii ce vor fi evacuati din Basarabia si Bucovina;
Avem onoarea a vg face cunoscut ca Ministerul Finantelor este
de acord ea plata sa se face in ruble la paritatea de 1 ruble --= lei 40.
144

www.dacoromanica.ro

Obiectele vor fi cumparate de sediile Dv., din localitatile respective, aurul fiind plata la greutatea hi la finetea lui, pe cursul oficial

al Bartell Nationale a Romaniei.


Pietrele si alte obiecte pretioase vor fi platite pe baza unei eva-

luari facuta de un expert specialist si numai pe o cote de 20 la suti


din aceste evaluari, care ar fi echivalenta cu proportla dintre aurul Ia
cursul oficial si aurul la cursul liber.
Va rug5m insa, a da dispozitiuni sediilor Dv., a ingriji ca sii se
retraga sf chitantele de depunerea rublelor, inainte de plecarea evrei.
for din aceastii categorie.
De asemenea va rug5m sa binevoiti a lua toate masurile pentru ca
s nu se faca abuzuri de catre organele trimise in acest scop.
p. Ministru

p. Director General

(ss) CONST. PANDELE

(ss) INDESCIFRABIL

PREGATIRI DE DEPORTARE IN JUD. SUCEAVA

Nr. 90
Masuri in vederea evacuirii evreilor din orasul Suceava, comuna

Itcani

Burdujeni. 1).

1.
A se inconjura orasul si comunele cu gardieni si armata,
chiar de cu seara, astfel ca nimeni sa nu poata esi,sau intra in cornunele aratate sau oral.

2.
In ziva de 9 Octombrie 1941, orele 7 dimineata, se va convoca !a Prefecture d. Prefect, d. Primar al orasului, d-nii Primari hi
comunelor respective, d. Comandant al Legiunii de Jandarmi, d. Comandant al Garnizoanei hi d. ref al Poiitiei, precum $i. reprezentantii

comunitatii evreesti din orasul hi comunele respective, aducandu-se la


cunostinta evacuarea orasului hi comunelor respective, conform ordinului Comandamentului Suprem al Armatei.
3. Aceste comunicari vor fi aduse la cunostinta populatiei evreesti
prin bataie de toba gi cetirea dispozitiunilor de evacuare pe strazile

orasului si comunelor respective, prin organele politienesti si administrative.

Plecarea se va face in ziva de 9 Octombrie 1941 Ia orele


4.
3 (ort 15) dupe amiaza, din orasul Suceava $i comunele respective,
Burduastf ca imbarcarea in tren a se faca in Gara Suceava
jeni orele 17 seara eel tarziu (plecarea trenului fiind la orele 20,15
seara).
Plecarea pentru ziva de 10 Octombrie 1941 se va face Ia
5.
orele 13, astfel ca Imbarcarea s se poata face in Gara Suceava
1) Documentul nu poarta nici data, nici semniitura. Din cuprinsul
situ rezulta ca dispozitiunile au fost transmise spre executare, in ziva
de 8 Octombrie 1941

145

10

www.dacoromanica.ro

Burdujeni la cede 15 p. m., trenul avand plecarea la orele 16,16 minute.

6.
Pentru preluarea bunurilor ramase pe urma evreilor eveMali, se numeste o comisiune compusa din 3-4 membri dintre functionarii Prefecturil judetulul Suceava sl Primariei orasului Suceava.
7
Sr va forma o comisiune compusa din Prefectul judetului,
Directorul Band! Nationale si Primarul orasulul, pentru primirea bijuterillor dela evreii evacuatL

ROMANIA
PRIMARIA ORASULUI SUCEAVA

Prezenta cople este conforms cu orlg'nalul aflat In dosarul aces


tel Primarii Inregistrat sub Nr. 1061 din 1946.
Primar

Secretar,

(ss) INDESCIFRABIL

(se) INDESCIFRABIL

L. S.

Nr. 91
DISPOZITIUNI
Comandantul suprem al Armatei a hotarit evacuarea Intregel
populatluni evreesti din orasul Suceava
comuna Burdujeni sl
lteani.

Populatiunea evreeasca este invitata a se pregati de,plecare.


Astazi, 9 Octombrie 1941 pleaca cu trenul populatia evreeasca
din comuna Itcani si Burdujeni, precum si cei din orasul Suceava, carl
locuiesc pe strazile Incepand cu strada Ciprian Porumbescu in continuare pans la strada Petru Rare colt cu biserica Sf. Dumitru, respectiv casa evreeasca si incepand cu strada Regina Maria (pravalia de
coloniale Reif) si in continuare strada Cetatii cu terminarea ei, apoi incepand cu prima strada dupa hotelul La Americanul" in continuare
pans la Gimnaziul Industrial de fete si apoi strada Bosancilor pans la
terminarea ei.
Cei aratati mai sus se vor gasi la rampa militara a &aril Bitrdujeni In ziva de 9 Octombrie1941, orele 16 dupa amiaza.
Fiecare locuitor evreu poate lua cu el, haine groase, imbracaminte sl Incaltaminte, precum si hrana pe cat mai multe zile, In total nu
mai mult deck fiecare poate duce cu sine.
Nu este vole a se lua valuta (toga valuta se schimba imediat la
cursul oficial la Banca Nationala a Romaniei in orasul Suceava), bijuterii sau metale pretioase.
Cei ce au asemenea valuta sau metale pretioase, le vor preda cu
nota comisiunii ce functioneaza In localul Primariei.
Cei ce au -arme le vor preda imedlat Legiunii de jandarml. Fier
146

www.dacoromanica.ro

care cap de fanflie evreu Intocmeste Inainte de plecare, tin Inventar


de bunurile ce las5 in orasul Suceava.
La plecare la si cheia locuintei.
Cheia si inventarul se inchid intr'un plic pe care se va scrie numele si adresa locuitorului evreu.
Plicul se preda in Cara Burdujeni la cererea comisiel. Restul locuitorilor evrei din orasul Suceava vor pleca in ziva urmAtoare, adica
la data de 10 Octombrie 1941, orele 1 dupA masa (ora 13) In aceeasi
ordine cum s'a arAtat mai sus.
Ei trebuie s fie gata in orice moment.
Cei anuntat: a se prezenta la gar5 si nu se vor prezenta, cei ce
vor opune rezistenta, cei ce se vor deda la instigatie, la acte violente,
la nesupunere fats de ordinele sau somatiunile autorit5tilor, cei ce vor
incerca sa fuga, cei ce vor incerca s5 distruga sau vor distruge bunurile varsate ca si cei ce nu vor depune valuta, moned5 de our sau bijuteriile si metalele pretioase, vor fi pedepsiti cu impuscarea pe loc.
La fel vor fi pedepsiti cei ce vor ajuta sau acoperi pe evreil ce
vor comite una din infractiunile ar5tate mai sus.
Vor fi deasemenea Impuscati toti cei ce vor t5inui, adAposti pe
evrei sau bunurile lor, sau vor jefui bunurile r5mase dela evrel.
ROMANIA
PRIMARIA ORASULUI SUCEAVA

Prezenta copie este conform cu originalul aflat in dosarul acestel Primarii inreg'strat sub Nr. 1.061 d:n 1946.
Primar

Secretar,
(ss) INDESC1FRABIL

(ss) INDESCIFRABIL

L. S.

DESFASURAREA OPERATIUNILOR DE DEPORTARE


TN JUD.. SUCEAVA

Nr. 92
Extras din povestirea d-lul Dr. Meier Teich, Presedintele Comunitatii Evreilor din Suceava.
In August $i Septembrie 1941, teroarea si sicanele au devenit nemaipornenite. Am simtit ca se preg5teste,ceva mai gray. Zilnic se faceau perchezitii, bineInteles noaptea. S'a controlat dac5 nu se pregAteste cinev a pentru plecare in alts localitate, dad lucrurile nu sunt implchetate, interzicandu-ni-se in mod expres orice plecare sl orice dare
de lucruri in pastrare la prieteni romani. Intreband pe Prefectul BRATAN ce rost au aceste dispozitii, mi-a r5spuns a se pregateste infiin-

(area unui ghettou lute parte a orasulul Suceava, unde vor trebul

141-

www.dacoromanica.ro

s5 se mute toti evreii. Cateva saptamani inainte de deportare s'a


scliimbat Prefectul, venind In locul colonelului BRATAN, colonelul
STROIESCU. Acesta, desi sever, a fost la inceput corect si a incercat
sa atenueze situatia celor internati in legal., micsorand numarul $i dispunand ca din cloud in doua s5pt5mani, si se fad o rotatie. Teroarea
a fust Ins5 continuat5 de Colonelul ZAMFIRESCU, comandantul Cercului de Recrutare din Suceava, care lira nici o competent5, se ameste::a In toate, amenintandu-m si pe mine de mai multe orl cu punerea la zid" la once ocazie gt fAra nici un motiv. Cand vorbea cu un
evreu, era feroce si aproape nebun. Insusi Prefectul, colonelul STROIESCU, mi-a spus de mai multe ori, ca Colonelul ZAMFIRESCU ar trebui s5 fie arestat sari internat Intr'o casa de nebuni gi ca va interveni
la autorifatile superioare. din Bucuresti, ca ZAMFIRESCU sa fie mutat din Suceava.
In ziva de 6 Octombrie 1941, Prefectul STROIESCU a plecat la
Bucuresti, luand un concediu de 14 zile. Cred ca a facut aceasta pentru

a nu fi prezent la deport5rile cari au inceput putin dupa aceasta.


In ziva de 8 Octombrie 1941, cam pe la orele 13, am fost la Prefectur5, la o sedinta referitoare la lagarul din Suceava. Atunci a sunat
telefonul gt subprefectul IC)ACHIMESCU impreuna cu maiorul BOTOROAGA, pe atiinci comandantul legiunii de jandarmi din Suceava,
au fost cliemati de FLORESCU, secretarul general al Guvern5mantului, la Cern5uti, cu ordinul s5 vina imediat intr'o chestie foarte urgenta. Sedinta a fost amanata pentru a doua zi seara. A doua zi, Joi, 9
Octombrie 1941, pe la orele 5 jum. dimineata am fost sculat din pat
de un aprod al Prefecturii, care mi-a spus sa viu imediat sus in biroul subprefectului. Pe strad5 am &it deja cativa evrei plangand,
cari mi-au spus ca ar fi auzit c toti evreii din Suceava urmeaza s fie
evacuati in acea zi. N'am crezut si i-am rugat s5 nu fac5 nici o panics. Venind la orele 6 in biroul subprefectului IOACHIMESCU, am
gasit acolo In afar de acesta pe maiorul BOTOROAGA si pe primarii
din Burdujeni si Itcani, judetul Suceava. Subprefectul a deschis un
plic, pretextand ca 1-ar fi primit abia atunci. Mi-a citit gi aritat ordinul de evacuare in care se dispunea de Mare le Cartier, c5 toti 'evreiit
din Suceava urmeaza a fi evacuati in dou5 transporturi $i anume: cei
din litirdujeni, Itcani gi jumAtate din orasul Suceava in dou5 ore, iar
cealalth jumatate din orasul Suceava a doua zi. Ordinul prevedea sanctiunea pedepsei cu moartea pentru orice neconformare, indeosebl penfrit acei cari nu vor pleca, pentru cei cari vor preda lucruri unor crestini si pentru crestinii care vor primi lucrurile evreilor in p5strare. Ordinul nu era semnat de nimeni si prevedea impartirea orasului, cu indicarea precisa a strazilor, asa ca am vgzut imediat, c5 era redactat, respectiv complectat, mai inainte, chiar in Suceava. In aceasta
leg5tura este interesant de subliniat, ca ulterior C. N. R.-ul, Prefectura
Si chiar instantele judec5toresti din Suceava, cand vindeau lucrurile lasate de evrei, scriau (asemenea publicatii de vanzgri la licitatil le citeam in ziarele din Bucuresti, care se vindeau in Transnistria), c5 este
vorba de averea abandonatA" de evrei, ca si cum le-am fi 15sat de
buns vole. and mai tarziu Prefectul STROIESCU a facut un fel de
148

www.dacoromanica.ro

bazar pentru vanzarea lucrurilor miseatoare ale evreilor, s'a vorbit


de bunuri parasite". El, impreun5 cu avocatul POPINCIUC $i func-

tionarul PAIS, ne-a vandut lucrurile noastre.


S'au facut $i mari abuzuri cari au fost raportate de $eful politiei APREUTESII, Guvernatorului CALOTESCU. A venit o comisie de
anzhet5 compus5. din Procurorul General ANDRUHOVICI $1 Consilierul de Curte de Apel ILIESE. Guvernamantul ins5 n'a luat mAsuri. Prefectul STROIESCU cu ceilalti susnumiti, au continuat sa vand5 mai departe averea noastr5, sa dispuna dup5 placul lor, sa imparts multe imobile $i alte lucruri la prietenii lor, etc.
;
Or, ordinul prevedea c5 n'avem dreptul sa luam cu noi, decat numai bagaj de mans pi hran5 pentru opt zile. Intreband dece s'a luat
o astfel de masura care va avea drept urmare moartea noastr5, maiorul BOTOROAGA mi-a spus: Inalt interes de Stat". Mi-au cerut ca
functionarii Comunitatii sa ajute la in$tiintarea populatiei. Am refuzat spunandu-le c nu ma mai consider ca Pre$edinte al Comunit5ti4
pi fiecare functionar va trebui sa aibe grij5, in primul rand pentru familia sa. Ordinul de evacuare a fost comunicat populatiei prin baterea

tobelor. Primul transport a plecat dupa cateva ore, chiar in aceea$i


.zi, al doilea transport a doua zi. Au mai ramas, probabil din lipsa de
vagoane, Inca vreo 1200 in orasul Suceava, pentru cari s'a aranjat al
treilea transport, pentru Samb5t5 11 Octombrie. Conform ordinului
publicat, lucrurile de valoare, bijuterii, aur, argint, etc., s'a depus in
mari cantitAti la Prim5rie, in prezenta unui delegat al B. N. R., $i a
eel care scurt timp dup5 aceea a chemat
Primarului ION JAUCA
populatia, la o mare adunare, in care a 15udat masura de evacuare, pe
nemti gi pe Antonescu $i a multumit lui Dumnezeu ca. Suceava a sc5pat de evrei. Drept rasplata a prima dela Hitler, ordinul Pajura
neagra".. Nu s'a dat decat o sums minima, o aparent5 de plata. Era
vorba ca cei gray bolnavi $i b5trani, in general oamenii netransportabili, s5 r5maie in Suceava. eful Politiei m'a asigurat ca toti acestia
vor fi adunati pi ingrijiti. Mi-a comunicat atunci ca, dac5 Prefectul ar
fi fost in Suceava, n'ar fi fost evacuati toti evreii, ci numai cei neproductivi" $i c5 subprefectul IOACHIMESCU $i col. ZAMFIRESCU ar
fi vinovati de exces de zel.
cu toga sanctiunea pedepsei capitale preEste interesant ca
insusi subprefectul IOACHIMESCU,
vAzuta IIn ordinul de deportare
maiorul BOTOROAGA, seful Politiei APREUTESII gi alti functionari,
au primit multe pi valoroase lucrurii ale evreilor in p5strare, sperand

c nimeni nu se va mai reintoarce vreodat5.


Gaud am cerut la Prim5rie sa se ieie in *hare arhivele Comunit5tii Evreesti $i indeosebi registrele gi actele de stare civila, functionarul comunal Foit mi-a spus: Voi nu mai aveti nevoie de acte $i reacolo nu yeti mai
gistre de stare civila. Nu va mai reintoarceti.
avea mult timp nevoie de asa ceva".
Eu am plecat cu acest al treilea transport. Am fost b5gati in vagoane de vite, necuratate, inghesuiti peste. masura. Cand trenul nostru
era deja gata de plecare, a venit Colonelul ZAMFIRESCU $1 a ordonat sa se astepte cu plecarea. eful politiei APREUTESII $1 maiorul
149

www.dacoromanica.ro

BOTOROAGA ne-au spus atunci ca Colonelul ZAMFIRESCU, a ordonat s5 fie evacuati i cei netransportabili. Intradevar au tnceput s5
soseasca cu car*, batranii p1 bolnavii, inveliti in cearceafuri, fara nici
un bagaj. Dar mai mult! Medicul primar al spitalului, Dr. BONA, a dat
afar din spital pe toti bolnavii evrei, chiar pe acei in starea cea mai
grava, spre exemplu pe b'rjarul ISAC MAYER, care a fost operat cu
cateva zile inainte, taindu-i-se un picior si fiind In agonie. A murit
apoi, o ora dupa plecare; cadavrul a fost luat jos in gara Cernauti. Dr.
BONA a dat afara din spital chiar i pe colegul s5u, Dr. BERNARD

AGNER, in varsta de peste 70 de ani, gray bolnav, care neputand


suporta chinurile, s'a sinucis imediat la sosirea in Moghilev. Dar calmea a fost ca Dr. Bona $i Colonelul Zamfirescu ne-au trim's in tren
$i pe unii bolnavi de tifos abdominalis, ca de exemplu pe ISAC TENENHAUS, care a murit imediat la sosirea in Moghilev. Am spus
atunci colonelului Zamfirescu, ca fecalele nu fac deosebire de rasa 0
ca bolnavii de tifos abdominalis pertcliteaza nu numal pe noi, ci gi pe
toata lumea pe drum. Colonelul Zamfirescu a r5s i mi-a spus ca nu
are a face, toti trebue sa piece, n'o sa ramae in Suceava nici un jidan.
La urma au adus si cAtiva nebuni si neputandu-i identifica pe toti, au
bagat si pe doi crestini smintiti. Colonelul Zamfirescu a vrut sa scoat5
i pe evreii dela Penitenciar ca sa-i trimita cu noi. S'a opus directorul
Penitenciarului, care trebuia sa ceara telefonic avizul Ministerului de
Justitie. Zamfirescu a adus la gar5 I sotiile botezate ale unor barbati
arieni, dar in ult:mul moment s'a opus char Guvernamantul. Zamfirescu
a strigat ca n'o sa lase nici urma de j.dan; bolnavi, nebuni, cu boll infectioase, etc., nu-1 stinghereste. Toate acestea d'n propria-i initiativa,
fiindcA n'a fost Insarcinat de nimeni in aceasta chestiune. A str:gat,. amenintat, terorizat pe toata lumea. Au fost scene Ingrozitoare: nebunit au urlat, bolnavii au plans, familiile for n'au stiut ce sa fac cu ei.
Langa Isac Mayer mort, a stat o fiica cu o lumanare in mans. Pe
drum de mai mai multe ori, vagoanele au lost Inchise dinafara $i iri
unele statil, militarii au ImpuFat In vagoane. Astfel am ajuns in
seara zilei de 12 Octombrie la statia Volcinet, in apropiere de Atachi.
Acolo am aflat ca cei din primul transport au fost aproape complecr
tamente jefuiti de soldatl i jandarmi i multi Impuscati si cei din al
doilea transport in mare parte, asa c5 daca vom sosi cum era de prevAzut, trite jumatate de ora la Atachi, noaptea si In ploaie, vom
pierde tot bagajul si vom avea victime. Am intervenit atunci la seful
de gara $i la un ofiter de grAniceri, obtinAnd cu bani, siis fim opriti in.
gara Volcinet 'Ana a doua zi dimineata. La Atachi, am gasit un adevArat infern: mai multe mil de oameni din diferitele transporturi din
Basarabla 41 Bucovina, absolut nici o organizare, complecta lipsa de
hrana 0 de adapost. Cel sositi au fost bagati in case ruinate fara ferestre 1 usl, de multe ori fara acoperi, fiind expusi vantului pi ploalei.
Pentru o paine se plalea [Ana la 2000 lei. In ziva de 13 Octombrie,
trecut un convoiu venit din Edineti, amen' batuti, desculti, Intr'un hal
nemalpomenit. Le-am dat ce am putut si am vizut ce ne a0eapta pI
pe not. In Atachi, unii au tnebunit (vaduva avoc. Dr. Stein, etc.). Bolnavil *1 foarte multi batrani (Schaje Langer, Golde Beiner, Scheindel
150

www.dacoromanica.ro

Kraft, vaduva Dr. Feingold, etc.), au murit. Cadavre zaceau pe strazi


In case, In pivnite, etc. Atunci, Imprenua cu Dr. Abraham Reicher, vn
om cu multi energie, am inceput s5 ne organizam. Am obtinut dela
Capitanul Popescu din Rgt. 3 Graniceri, o autorizatie speciall pentru
Dr. Reicher, s5 piece el mai Intaiu singur la Moghilev, ca s.5 obtin5 un
all tratament. In adevar, Dr. Reicher s'a reintors cu promisiunea autoritatilor din Moghilev, c grupul nostru nu va fi begat In lag5rul de
acolo, ci vom putea pleca mai departe, in conditiuni mai bune, Intr'o
localitate din apropiere. A inceput apoi schimbul leilor la un delegat
al B.N.R. Leii s'au schimbat Ia cursul de 40 lei pentru una ruble, ceea
ce a insemnat de fapt o confiscare de 4/5, Intrucat Ia Moghilev, s'.a
putu+ obtine rubla cu 5-8 lei. Am hotarit sa riscam ca cel putin o parte
s loam cu not leii la Moghilev, ca so- salvAm o parte a averii In numerar. Ne-am hotArit Ia aceasta, cu atat mai mult, cu cat delegatul
B.N.R. ne-a si spus c5 nu are ruble si urmeaza s5 ni se trimitil contravaloarea leilor dup5 cateva zile la Moghilev, dar not am stiut ca asta
nu se va intampla niciodat5. Dup5 schimbarea leilor, a inceput perchezitia corporal5 $i a bagajelor. Aceasta perchezitie au fAcut-o cu
schimbul doi ofiteri, Insotiti de militari gl jandarmi, si anume sit. de
rezerv5 MARINO pe care l'am cunoscut foarte bine, flind Consilier la
Curtea de Apel d'n Cern5uti si procurorul GOROVEIU, flul Jul Artur
Goroveiu din Falticeni. Grupul nostru a fost perchezitionat de sit.
Marino, care a b5gat banii r5masi
lucrurl si efecte de valoare, Iii
buzunarul s5u propriu. Numal banil marunti i-a dat $i jandarmilor.
Chiar dela mine, pe care m'a cunoscut foarte bine, a luat 12.000 lei
pe cari si i-a pus In buzunar, apoi din poseta sotiei mete, titluri de Imprumut si alte efecte de cca. 25.000 lei $i polite de asigurare Steaua
Romaniei". Bine inteles c5 nu mi s'a dat nici oadeverintA, nici contravaloarea leilor, ci totul era un jaf organizat. Altai mi-au povestit
c5 a procedat sl mai r5u, luand bijuterii si toate lucrurile d1e valoare,
b5gandu-le in buzunarul. propriu si Ca, in acelas fel a procedat si loc.
Gorove'u, la perchezliile fAcute de dansul.
Dupa aceasta perchezitie, grupul escortat $i bine p5zit, a fost this
la Nistru $i am -fost transportati peste Nistru, cu niste plate (portite).
Foarte multi au fost jefuiti de soldatii Insotitori, car) la once rug5minte s nu ieie lucrurile necesare, au amenintat cu aruncarea In Nistru
Un subofiter jandarm a f5cut gluma" ca ar vrea s5 vada dad 51
acesti evrei ar putea s5 treaca Marea Rode, fira so- 11 se intample
ceva. Am auzit ulterior ca aceasta gluma" a si lost adus5 de multe
on la indeplinire, aruncandu-se multi evrei, cu aceste cuvinte, In N'
stru, unde s'au Inecat.
In Moghilev, grupul nostru a fost ad5postIt intrio ciSdire separata si am putut obtine un convoiu organizat pentru plecarea la Sargorod, cca. 56 km. spre Nord. Am putut' obtine gl cateva marl autocamioane nemtesti, cu plata, angajate de Prefectur5; am putut s5 ne
salvAm tot bagajul si am mai avut 40 c5rute. Prime le dou5 transporturi din Suceava, avusesera multe victime pe drum. Noi am Lint pe
cei netransportabill si muribunzi Intr'un azil care s'a Infilqtat atunci la
Moghilev, cu ajutorul nostru binesc.
151

www.dacoromanica.ro

PREGATIRI DE DEPORTARE LA CERNAUTI

Nr. 93
ROMANIA
BUCOVINA
IMPUTERNICITUL GENERALULUI ANTONESCU PENTRU
ADMINISTRAREA BUCOVINEI

Nr. 36

Cortviuti 9 Octombrie 1941


COMANDAMENTUL MILITAR AL BUCOVINEI

Am onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune Ca, pan5 la noui dispozitiuni, sa se institue un cordon de paza in jurul Municipiului Cernauti, in scopul de a face imposibila orice iesire din oral a evreilor.
Populatia crestina va putea intra gi esi din Municipiu, facandu-se
Irma control sever la punctele de acces unde va trebui s5 se g5seasca
personal calificat a face acest control.
Aplicarea acestei masuri cu incepere dela 9 Octombrie ora 19.
p. Guvernatorul Bucovinei
(ss) INDESCIFRABIL

PRIMUL APEL ADRESAT LUI ION ANTONESCU DE


CATRE PREEDINTELE F.U.C.E. Dr. W. FILDERMAN

Nr. 94
FEDERATIA UNIUNILOR
DE COMUNITATI EVREESTI

9 Octombrie 1941

Nr. 1347

DOMNULE MARESAL,

Mi se spune ea unii evrei din Bucovina vor fi trimisi in Basarabia,


e cei din Basarabia trebue s fie trimisi in Ucraina si ca aceasta trimetere ar echivala cu moartea lor, date fiind Imprejurarile.
VA implor, daca cumva este posibil, si daca nu s'au fAcut vinovati
cu nimic, sa opriti acest exod.
Primiti, va rog, Domnule Maresal, asigurarea profundului meu
respect.
Presedinte
(ss) Dr. W. FILDERMAN

P. S.

Semnul distinctiv n'a fost Inca suprimat in Bucovina.

DOMNIEI,SALE
-DOMNULUI MARESAL ION ANTONESCU, CONDUCATORUL
STATULUI $1 PRE$ED1NTE AL CONSILItJLUI DE MINISTRI
152

www.dacoromanica.ro

ORDINELE PENTRU INFIINTAREA GHETTOULUI


CERNAUTI, PENTRU CONFISCAREA AVERILOR
SI PENTRU DEPORTAREA PESTE NISTRU

Nr. 95
GUVERNAMANTUL PROVINCIEI
BUCOVINA
No. 57/941

f. urgent

Intrare Nr. 219

1941.0ct. ziva II
Cern Sufi, 10 Octombrie 1941

COMANDAMENTUL MILITAR AL BUCOVINEI

Am onoarea a face cunoscut d s'a hotarit evacuarea populatiei


evreesti din Bucovina.
Pentru aceasta, populatia evreiasd din Municipiul Cernauti, va fi

mai intaiu strans5 in ghetto-ul fixat de Primarie, de unde apoi va fi


transportat'a cu C. F. R., treptat.
Operatiunea strangerii, paza ghetto-ului, imba.rcarea $i transportul
pAn5 la punctele de frontiers, revine acelui Comandament si Inspectoratului de Jandarmi Cernauti.

Bat. jand. L. B. 1, druia se va incredinta paza ghetto-ului


escortarea transporturilor:
Bat. 430 Inf. si Bat

si

Inf. anume aduse la Cernauti si cari

vor asigura icsirile din oral si ordinea gi sturanta in interior concurand dupa strangerea in ghetto $i la paza acestuia, toate trupele aflate
in garnizoana Cernauti.
Garniturile C. F. necesare, in gara Cern5uti si anume Cate dou'a
trenuri a 50 vagoane zilnic.
Operatiunea strangerii in ghettou se va face in ziva de 11 Octombrie 1941, dupa programul anexat (anexa No. 1).
In aceasta zi se vor lua din zori, masurile de siguranja necesare
spre a impiedica orice act daunator ordinei sau pggubirii Statului, toate
averile evreesti devenind din acest moment proprietatea Statului.
Planul ghettop,ului (anexa no. 2).
Programul transporturilor pe C. F. R. anexa No. 3.
Regulamentul de functionarea ghetto-ului anexa No. 4.
Veti lua toate masurile de control asupra aplicarii Intocmai a acestui regulament.
1nspectoratul de Jandarmi Cernauti a primit copia acestui ordin si
toate intructiunile necesare unei stranse colaborari.si In special pentru

efectuarea transporturilor pe C.F.R. pans la punctele de prima destinatie.


Guvernatorul Bucovinei
(ss) General C. CALOTESCU

L. S.
153

www.dacoromanica.ro

Nr. 96
1NCUNOSTINTARE1)

Comandamentul Suprem al Armatei a holarit stringerea intregfl

populatil evreesti din Cernauti intr'un ghettou, dupa care va urma evecuarea din localitate.

Ca urmare, populatia evreeasc5 este invitat5 a se muta in ziva de


11 Octombrie 1941, pana la orele 18, in cartierul delimitat de strkile:
Plata Daciei (exclusiv), strada Eminescu, Str. Petre Liciu, Str. Sit.
Treime, Str. I. C. Br5tianu, Str. Prutului pana la calea ferat5, dup5 care
in lungul call ferate pang la intretaierea c. f. cu str. Caliceanca, de

ad o linie dreapta p5n5 la Str. Pocutiei, Str. Anton Silvestru Oa la


Intret5ierea cu Str. Elena Doamna, Str. Stefan Tomsa inclusiv cimitlrul .evreesc, Strada Cimitirului pang la strada Roman5, apoi strada
Romans pan5 la strada Putnei, de ad o linie dreapta pana la calea ferata, urmeaza pe linia ferata WA la strada Petru Rams, strada Petru
Rams pan5 la strada aflat5 'Mire strazile Wickenhauser si Str. M5z5reanu, apoi urmeazA strada R5sboeni, strada Vorobchevici, strada Ma*esti, str. Maresal Foch, strada Roman5, str. General Averescu, str.
Sf. Niculae, str. General Mircescu, str. Turceasc5, o linie ce merge prin
spatele liceului si a Conservatorului de pe strada General Prezan treee
prin spatele cartierului Diviziei tae str. Dr. Reiss, apoi str. Regele Ferdinand mai jos de comenduirea p:etei, str. Hurmuzache si Piata Da
ciei.

Fiecare locuitor evreu poate lua cu el:


Haine groase, imbrac5minte, etc.
Hran5 pe cat mai multe zile;
In total atat cat fiecare poate duce cu el, atat pentru instalarea In
Ghettou cat $i pentru evacuare, cunoscand ca nimeni nu mai poate revent la locuinta avuta.
Fiecare cap de familie evreu intocmeste Inainte de p5r5sirea domiciliului actual, un Inventar cu toate bunurile ce lass in locuinta p5r5sit5.

La plecare is si cheia locuintei.


Inventarul si cheia se inchid In plic pe care se scrie numele f,ti
adresa locuitorului.
Plicul se pred5 to Ghettou, la cerere.
Bolnavii se vor evacua la spitalul izraelit din Ghettou.
Eyre II gasiti dupa ora 18 in afara ghetto-ului, vor fi impuscati.
Vor fi deasemeni Impuscati toti cei ce vor opune rezistent5, se
vor deda la acte de violenta sau desordine, vor Incerca sau distruge
bunurile ce le-au apartinut, vor Incerca s5 fuga din Municipiu sau vor
Instiga pe altil la fapte ca cele de mai sus.
Evreil domiciliati deja In ghettou sunt obligati sci primeasc.1 pc
ceflalti ce yin.
Guvernatorul Bucovinei

') V. plants V.

General (se) C. CALOTESCU

154

www.dacoromanica.ro

Nr. 97
PROGRAMUL

STRANGER!! IN GHETTOU A EVREILOR DIN CERNAUTI


11 Octombrie 1941

Ora 7 dim. Adunarea membrilor comunit5tii evreesti din Cern gut! si


suburbane la Comandamentul militar (vor fi anuntati intre orele
5 si 7 cu concursul Inspectoratului Regional al Politiei Cernauti).
Li se citeste (la ora 7) alaturata Incunostiintare, ordonanta No.
38 si regulamentul ghetto-ului.
Se anunta ca toate autorizarile de intrebuintare la munca de
folos obstesc, oricare ar fi autoritatea sau Intreprinderea, sunt
decazute. Ca stare, toata populatia evreeasc5 in-U.5 In ghettou.
Ora 8-9,30: Se face, de catre membrii comunitatii anuntarea tuturor
evreilor din Cern5uti.
In acelas timp organele Inspectoratului Regional de Po litie vor
anunta deasemeni populatia evreeasca prin citirea la raspAntil a
incunostiintarii.

Ora 9,30-18: termen acordat pentru str5mutarea in ghettou.


(Ira 18- :iichiderea ghettoului.
Nimeni nu mai poate p5trunde in ghettou decat cu aprobarea
scrisa specials a mea. (In afarA de crest'nii ce locuiesc In cartierul respectiv si care vordovedi aceasta cu acte de legalrnatie).

Guvernatorul Bucovinei
(sa) General C. CALOTESCU

L. S.

Nr. 98
REGULAMENT

ASUPRA FUNCTIONARII GHETTOULUI DIN CERNAUTI

1. Toil evreii atiati In Ghetto sunt obligati a se supune In totul


dispozitiunilor, ordinelor sau somatiunilor autorit5tii militare.
Portul stelei till David este obligatoriu In Ghettou.
Nesupunerea, ca si instigarea la nesupunere sau desordine, se pedepseste cu moartea.
2. Nicl un evreu nu poate p5rAsI Ghetto-ul cleat In baza unei autorizatii speciale $i scrise a Comandamentulul MI litar al Bucovina
Toti cel ce les din Ghettou se trec intr'un registru arStandu-se

data si ora Writ, motivul, nr. autorizatiunli si ora tntoarceril.


Esirea evrellor se face numal prin poarta Nr. I (Str. Romer Vi).
uncle va fl prezent In permanentA un ofiter de jandarml.

155

www.dacoromanica.ro

3. Esirea evreilor din Ghettou nu este admisa deck pentru prezentare in fata instantelor judecatoresti, in baza unui mandat sau
pentru locul in Intreprinderile de pcoductie interesand obstea si munca,
cu prealabila aprobare a Guvernamantului.
Orice autorizatie anterioara datei de 12 Octombrie 1941, sunt decazute.

4. Nimeni nu poate intra in Ghettou, oricare ar fi calitatea sa,


dace nu are o autorizatie scris5 a Guvernatorului.
Aceste autorizatii se inregistreazA ca si cele de iesire.
5. Este interzis a se face in Ghettou intre evrei si crestini sau Intre evrei si evrei oricare ar fi ei, convert, schimb, vanzari sau In valuta, monede de our sau argint, obiecte de metale pretioase, pietre

pretioase sau alte obiecte de valoare.


Cei ce vor contraveni acestei dispozitiuni vor fi impuscati.
6. Intregul Ghettou este pus sub comanda military a Comandamentului unitatii de jandarmi si are in paza Ghettoul.

Acesta este raspunzator de ordinea in Ghettou si de lmpiedicarea,


producerea infractiunilor al-Mate mai sus.
Este raspunzator deasemeni de actele subalternilor sAi.
7. Ghetto-ul va fi impartit de Comandant in mai multe sectoare,
afectandu-le unitatilor sale.
Fiecare comandant de unitate are in sectorul sat' .aceleasi indatoriri ca si Comandantul Ghetto-ului.
8. Comunitatea evreeasca este obligata a. asigura cazarea si sprijinul material al tuturor conationalilor.
Este deasemeni obligata a asigura pe sectoare asistenta medicala
a populatiei evreesti.
Pentru aceasta medicii hotariti de comunitate, \Tor putea aduce in
Ghettou instrumentele medicate necesare si medicamente.
Instalarea bolnavilor si evacuarea ca si eventualele inmormantari se vor face tot prin grija Comunitatil evreesti.
9. In Ghettou vor functiona urmatoarele piete:
a) Str. Sit. Treime colt cu Str. Petre Liciu.
b) Str. Dr. Roth colt cu Str. Dr. Reiss,
c) Plata Asachi,
d) Caramidaria Patria.
Deasemeni brutariile:
a) Din Str. Romans colt c90.Barbu Lautarul.
13) Din Str. I. C. Bratianu.
Brutariile vor functiona sub auspiciile PrImariei, brutarii vor fi
tot i evrei.

Pietele vor functiona prin grija Primariei si Comandantul Ghettoului va lua masuri ca:
sa nu se transmits prin tAranii veniti sa-si \rancid produsele,
scrisori, vaori; obiecte de pret,
sa nu se introduce printre cei ce yin cu alimente, elemente periculoase sau Acaparatori de hunuri.
Pietele nu pot -functiona cleat tntre 8 si 12.
Guvernatorul 'Bucovinei
(ss) General ~C. CALOTESCU

156

www.dacoromanica.ro

Nr. 99
GUVERNATORUL PROVINCIEI BUCOVINA

ORDONANTA Nr. 381)

din II Octombrie 1941


Noi, General Corneliu Calotescu, Guvernatorul Bucovinei, avAnd
in vedere nevoia de a 'Astra linistea si a p5zi siguranta Statului
ORDONAM:

I. Vor fi pedepsiti cu moartea:


a) Toti acei care se vor deda la acte de desordine, de violenta
sau nu se vor supune imediat ordinelor si somatiilor autoritatii militare;

by Toti acei care vor instiga pe altii sa fac acte ca cele aratate
mai sus;

c) Toti acei care se vor deda la jafuri sau i.i vor Insusi, sub orice
form5, bunuri din casele parasite de locuitorii lor;

d) Toti acei ce vor ascunde in locuintele lor, persoane straine de


locuinte, sau vor usura fuga celor ce nu pot parasi localitatea.
2. Se interzice pang la not ordine cump5r5rile, vanzarile sau
schimbul In natura cu obiecte din metale pretioase, cu bijuterii, pietre
scumpe, etc.

Cei ce vor contraveni se vor pedepsi cu 10 la 20 ani munca silnica.

Se interzice, sub aceeasi pedeapsa, primirea in pastrare dela alte


persoane a bijuteriilor, obiectelor din metale pretioase, pietre scumpe
etc. ca si a oricaror obiecte de valoare.
3. Cei ce vor lua cunostint5 pe orice cale de infractiuni ca cele
aratate mai sus, $i nu vor anunta imediat autoritatile militare, se fac
vinovati de complicitate si se pedepsesc cu munc5 silnica dela 5 la 8
ani.

4. Prezenta ordonanta intr5 in vigoare imediat dup5 afisarea ei,


care se face in ziva de 11 Octombrie 1941 ora 7.
5. Autoritatile militare $i civile sunt Insarcinate cu aducerea la indeplinire a acestei ordonante.
Data la Cernauti, la 11 Oct. 1941.
Guvernatorul Bucovinei
General (ss) C. CALOTESCU

1) V. plansa V..
157

www.dacoromanica.ro

CERNAUTI 1941
PR1GOANA, GHETTOUL
DEPORTAREA

No. 100
Spovedania fostulul primer al Municipiutul Cerniuti,
Dr. Traian Popovici
CUVANT INAINTE,

La rAscrucile istoriei sale un popor nu-si are Incredintate totdeauna destinele sale In mainile celor chemati. Evenimentele In praviUrea lor, surprind deseori tocmai pe cei nepregatiti In fruntea treburilor Obste4ti.

Trairea masurilor de guvernare, cari angajeaz5 to desf5surare


gr5bita Ins 5s1 raspunderea Intregului neam, nu lass factorilor de conducere, autori ai acestor m5suri nici agentilor executori chemati a be
duce la Indeplinire, r5gazul de meditare asupra consecintelor ce pot se
nasca din ele.
Si unii si altii se lass furati de v51toarea a ceea ce au deslantuit,
carmA avand numai Instinctul brutal, care ucide vlrtutea In om.
Numai o culture profund5, o adanc5 cunoastere a sufletului colectivit5til in fruntea cAreia ai fost adus de imprejur5r1, de cele mai
multe on Independent de vo'nta to gi Insfarsit, respectul ce trebuie s5
porti traditiei acestei colectivitati, creaz5 suportul moral al faptelor cu
cari te incumeti s conduci un popor si sa-i serif istoria.
Incontestabil ca m5sura deport5rii Evreilor In Transnistria a fost
$i r5mane un act necugetat de Conduc5torul Statului Maresalul Antosnescu, un act neomenos, brutal $i salbatec, care a sguduit adanc flinta
neamului nostru, un act care a deslantuit cele mai urate instincte in
om: ura $i lacomia. Deportarea cu intreg cortegiul ei de suferinte pentru proscrisi, cu 1ngenuncherea sentimentelor de omenie, de milk de
echitate, cu abrutizarea intregului aparat de milltari $i functionarl ordonati cu executarea lui, ne-a coborat in respectul popoarelor civillzate $i ne-a infierat In istorie cu dangaua barbarismului.
AbstagAnd dela greutatile ce ne-au fost create pe taramul vietei
internationale, vom trebui sa incercam In intern multiple greutati pen tru repararea nedrept5tilor comise.
lat5 cum un popor intreg, este chemat la raspundere pentru actele nesabuite ale regimului sau de dictatur5.
Inc5tusat in lanturile teroarei, amenintat cu lag5rul si Curti le
Martiale, ostracizat in actele lui sporad.ce de revolt5, neamul nostru a
privit cu suflet pang5rit, cu inima zugrumata de durere, la desm5tul
orgiei de ura, pradA si imbog5tire.
Brute le urcau treptele ascensiunei for fantastice; nevinovatii cobo-

rau de rusine capul In cenuse. A fi neindurat era un merit; a fi samaritean era o Injosire. A protesta, a c5uta s5 deschizi mintile celor
Intunecati de .nebunie, Insemna a te expune clisprettclul public $i prigoanel celor tars.
158

www.dacoromanica.ro

St totusi neamul romanesc in profunilmile lui era si este rrevinovat de ceeace s'a comis In numele lui.
Nicairi in istoria lui nu se intalnesc atari evadAri din omenia lui
traditionala, din bunAtatea lui proverbiala, din sufletul lui narinimos,

din inima lui calda.

Chiar cei martirizati trebue s5 recunoasca c5 In lunga for convietuire alAturi de noi, au trait 'Ana' la eclipsa morals din
,buns intelegere ai asi putea spune Infra 'tire cu nol.

1940 -1944, to

Deportarea evreilor data consumata, consecintele el limpezi in


istorie, r5nile el Inc5 deschise, durerea gi mahnirea ramas5 ca drojdle
amara in potirul de suferint5, rusinea impurpurindu-ne obrajil, s5 avem
cel putin curajul sa descifrAm tronologic succedarea ImprejurArilor
cari au constituit actul de guvernamant", evacuarea Evre:lor.
SA contribuim singuri la documentarea acelor pagini de istorie contemporana, pentru cari raspundem, pentru ca din ea s5 se vada c5 nu
poate fi f5cut vinovat un neam intreg de masura dement5 a unui improvizat conduc5tor de natie si ca s'au g5s.t si exemplare cari au avut
indr5zneala de impotrivire fatise, In fata nebuniei des15ntuite de oficia
litatea regimului Antonescu.
Contributia noastra la documentarea acelul act o socot imperios
necesar5, convins fiind ca nici conducerea aetualului regim, chemat se
trag5 la faspundere pe cei vinovati, nu cunoaste am5nuntele prin car'

s'a tradus in fapt hot5rirea Maresalului desrobitor" de a trimite In


robie si la moarte o parte din populatia T5rii, care nu avea alta vine
decat, ca prin hazardul vietii, de a se fi nascut evreu.
Intrucat In acele vremuri de prigoana rasia15. cari au z5mislit deportarea, detineam r5spimderea de a fi Primarul Municipiului Cernauti
Intrucat prin zarul fatalitatii fusesem chemat sa fiu, nu simplu
spectator, dar factor care sA impiedice
pe cat I'au ajutat puterile
roata tragediei evreiesti, socot de a mea datorie sa fac In paginele ce
urmeaz5 mArturisirile oficiale cu privire la deport5rile din Cern5uti gi
Bucovina.

Spovedania aceasta in fate intregului meu neam nu este pornitli


din vointa de a acuza, pe cei pe cari ii acuza faptele lor, nici de a reliefa o atitudine, pentru care am fost ostracizat prin trei ani si pe urma
c5reia am suferit Ingenuncheri. Ea este spovedania unel constiinte,
care in tragedia umana ce a trait-o, a facut tot ce i-a lost cu putint.5
sA z5g5zuiasca furia, sa imblanzeasca pe cel s5lbatec, sa incurajeze pe
cel Infricosat, ss mangaie pe cel desperat gi sA toarne nadejde in eel
plecat in surgh:un.
Stiu c5 ea va durea pe multi, dar va mang5ia pe mai multi, pe
toti anonimii cari au vazut, au gandit, au simtit si au crezut ca mine.
Nu toti au fost miruiti de soart5 cu vointa de a infrunta, dar si el si-au
avut partea for mare de contributie de a m5 Incuraja, de a-mi ar5ta
-c5 sunt in veder'le si simtirile for si de a m5 aproba in lupta mea.
In ce m5 priveste, dac5 m'am invrednicit de aceasta tarie de a nu
coda curentului, de a m5 impotrivi lui, de a fi st5pan pe vointa mea,
de a infrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvant om, nu e meritul meu.
E meritul tuturor generatillor de popi din care ma trag sl earl
159

www.dacoromanica.ro

m'au invatat ce e iubirea de oameni, e meritul tuturor profesorilor


dela liceul din Suceava, cari m'au crescut in lumina frumoaselor virtuti ale clasicismului si mi-au plamadit sufletul la caldura umanitatii,
care neobosita cizeleaza pe om
diferentiaza de bruta.
Viitorimea ma va judeca, daca am facut ran sau bine, cu aceast a
a mea spovada.
PRIMARIATUL

Era noua.

Actul dela 28 lunie 1940 m'a statornicit la Bucuresti, unde imi


aveam dealtfeliu si indeletnicirile male profesionale si publice. Aici am

fost martor la toate etapele cari au daramat o dictatur5 si au inscaunat una noua.
Regale Carol II-lea trebuia sa traga consecintele politicii sale nefaste de siluire a vointei nationale, de inaugurare a unei dictaturi personale in imitarea sisternelor pe atunci la mods in centrul Europei,
care a atras dupa sine amputarea hotarelor noastre si prabusirea sufleteasc5 a neamului.

Am curajul sa marturisesc, ca pe atunci credeam, ca multi altii


din aceasta Tara, ca Generalul Antonescu in jurul careia se creease
legenda omului de mana tare, energic, cinstit si bine intentionat, ar
putea sa duca vracul unei tari avariate inspre limanuri de salvare.
Personal nu-1 cunoasteam nici macar din vedere. Cand insa svonul
Capita lei si ziarele de adulatie ni-1 aratara in camasa verde pe tribunele legionare, card s'au deschis zagazurile unei legiferarl de deposedare de bunuri, de eliminare din compartimentele economice, de oprimare, toate avand ca substrat pornirea bolnava a celor cu cari voia
sa guverneze, mi-am dat seama ca omul a pornit cu piciorul stang pe
drumul de primenire morala ce voia sa inaugureze.
Prin el s'a poticnit intreaga demnitate a neamului in fata inculturii, a grosolaniei si a salbateciei.
Doua momente m'au impresionat dureros. Sa admiti ca forul cal
mai Inalt al magistraturei, Ina lta Curte de Casatie, sa urmeze in pelerinaj de mare solemnitate, carele funebre cu oasele pitrocite ale unor
6ondamnati pentru crima de asasinat si sa inregistrezi fara protest
asasinarea lui Neculae Iorga lasand sa fie inmormantat aproape in
nu omului politic, dar geniului care a fost
taina si Fara sa-i aduci
omagiul Natiunei, aceste doua momente l'au relief at dintr'odata pe nou

improvizatul Maresal, in lumina apocaliptica si am intrezarit urgia ce


va sa vind peste noi, din atitudinea acestui Concjucator.
pornit insa din instinctul de autoTrebue sa admit, singurul act
a fost inabusirea rebeliunei, care
conservare si in legitima aparare
n'a fost dusa insa parr-a la capat si asupra careia Maresalul a pus valul iertarii si apoi al gratierii. Fara sa-1 stirbesc meritul atitudinei ce a
avut-o, reclam inabusirea acestei rebeliuni pentru taranul-soldat, care,
calauzit de instinctul sanatos al colectivitatii lui, s'a ridicat la onoarea
neperitoare de a fi salvat atunci Tara dela pierzanie.
Cu aceste constatari ingrijoratoare pentru fagasul pe care a fost
indrumata de Antonescu, Tara, m'am resemnat intr'o austera izolare,
in Capita la care se daruia noului regim.
160

www.dacoromanica.ro

Din aceasta izolare am fost trezit la 22 lunie and Maresalul or


donase trecerea Prutului si pornise in cruciada.
Cateva zile dela declansarea r5zboiului, am fost chemat telefonic
la Ministerul Maceritor Interne, unde la Secretariatul General, mi s'a
comunicat ca sunt luat in vedere a fi trimis in Bucovina, cu calitalea
de Primar al Municipiului Cernauti. La nedumerirea mea cum s'a
ajuns la aceasta alegere in persoana mea, mi s'a spus ca DI. Ministru
de Interne in urma referintelor culese, s'ar fi oprit asupra persoanei
mele, din tabloul celor ce i-au fost propusi.
Pentru considerente de atentiune fats de fostul comisar al reingiatilor din Bucovina si Basarabia, al c5rui comisariat fusese desfiintat.
s'a revenit trei zile mai tarziu, dela aceasta idee, fiind numit primar
DI. Dr. Octavian Lupu, seful serviciului sanitar al Municipiului Cern5uti, eu urmand a fi numit prim-ajutor de primar. La incercarea mea
de a refuza aceasta calitate, mi s'a atras atentiunea c5 acest refuz ar
putea fi privit ca sabotare din partea mea sl ca Dl. Ministru imi ordona s5 plec s5-mi iau serviciul in primire. Sfatuit de prieteni si pentru
prestigiul bucovinean, am acceptat raspunderea de ajutor de primar.
Astfel eu am ajuns sa fac parte din statul major al 'aparatului de

functionari, indreptati inspre Cern5uti, cu un tren special, in sears


zilei de 8 Iulie.

GUVERNAMANTUL

In drum, luand contact cu pusderia de directori generali, consihen, secretari, avocati din contencioasele ministerelor, am descifrat
aberatia cre5rii unui Guvern5m5nt, in care noii proconsuli fsi aveau,
din birourile ministerelor, conturate gravele for personalitati. Se numeau nu mai putin decat consilieri de stat", cu rang si atributiuni de
ministri. Cu ei, trepadusil lor, in rangurj de directori de cabinet, secretari etc.
Eram nedumerit cine va fi guvernatorul Bucovinei, care in aceasta gam5, trebuia sa aib5 rolul de prim-ministru sau vice-rege.
Pe doi ii aveam cu noi, pe Generalul Voiculescu, Guvernatorul de
mai tarziu al Basarabiei si pe Gheorghe Alexeanu al Transnistriei, iar5
la Cernauti ne astepta Colonelul Riosianu omul de incredere si prieten
al Maresalului. $ansele vorbiau pentru fiecare din el. Alexeanu, profesor la Universitatea din Cern5uti si fost Rezident regal al Bucovinei,
Generalul Voiculescu, General superior in grad Colonelului Riosianu.
Riosianu intimul Conduc5torului.

Trei sabii intr'o teats nu se putea. Care va fi sabia ce va strafulgera in intunerecul constiintei adormite'! in Tara fagilor?
La Cernauti trebuia deslegat5 aceasta problem5. Cu ce sentimente si cum s'au privit in fats cei trei guvernatori, nu Stitt. Nu 15cearn parte din anturajul nici unuia. Din ordinul Primarului meu care
era dublat si de raspunderea unui consilier de stat la sanatatea publica,
am intrat in exercitarea atributiunilor, mie deferite, dup5 bunul sag
plat.
Cred c5 am avut vx.eo trei zile, doi guvernatori, can en dela sine
161
if

www.dacoromanica.ro

putere iii luau rolul In serios: Genera lul Voiculescu 5i Alexeanu. Mai
mandru de sine, mai demn se comporta decedatul Rio*ianu.
Enigma a fost deslegata,
In urma unei hotarate convorbiri telefonice dintre Rio*ianu si Mare*al, care se gasea la Cartierul sau general din Tiraspol
in favoarea lui Rio*ianu care, din ordinul Mare*alului, a Minas ca Imputernicit at sau in fruntea Guvern5mantului
Bucovina.

Discret a plecat Alexeanu cu ai sai, mai putin discret Genera lul


Voiculescu, care si-a luat, ca amintire din Cernauti, doua camioane cu
covoare persane. Clarificata fiind problema guvernatorului, lucrurile
au intrat, pe incetul, in normal.
S'a deschis InsA un alt conflict, intre Centru *i Guvernamant, pe
chestia legalitatii acestui din urma. Centrul, nevoind sa face la Cernauti pepiniera de mini*tri, subsecretari sau consilieri de stat, si-a rechemat parte din inaltii lui functioned, taind aripile celor infumurati,
guvernamantul arunc5nd peste bord Incarcatura prea grea de functionarime, care cu tirade marl c5uta procopseal5 eftin5. Centrul, nevoind
sa cedeze din drepturile *i autoritatea lui, neluand act de independenta
Guvern5mantului, Guvernatorul nevoind sa accepte ordinele Centrului. Si acest conflict a fost lichidat
cel putin oficial
prin interventia Mareplului in favoarea Guvern5mantului. Mare*alu'l a g5sit
formula de a pune In practic5 si de a experimenta o nou5 reform5 administrative
care n'a mai venit
is asupra sa conducerea provinciei, exercitand-o prin delegatie, In persoana guvernatorului.
In aceasta ambianta de conceptil de guvernare, se reflecteaza viata
administrative a BucOvinei, mai intaiu de Nord apoi trig lobate' Intreaga
cu.judetele ei din Sud, cu Hotinul gi Dorohoiul.
In aceasta tensiune dintre cele dou5 tendinte, intervine numirea
!ilea ca Primer. Pentru considerente cari imi sunt streine, guvernatorul Rio*ianu retrage la finele lui lulie delegatia de primal. D-lui Dr.
Lupu, care ramane numai director la Sanatatea pul,lica si nume*te primar, pe Colonelul din Jandarmi, Braescu.
Demiterea din primariat a D -lui Lupu Octavian cu o uzant5 putin
D-sa era plecat din localitate, cred la Timisoara
*I nucunoscuta
mirea D-lui Colonel Braescu, ambele cu dela sine putere *l peste capul
Ministrului de Interne, ad5nce*te la acea epoca, conflictul dintre Minister *i Guvernator.
In realitate, conduceam eu Primaria In calitatea mea de vice-primar, fiber ramanand Dl. Lupu Octavian in peregrin5rile sale prin tari
i DI. Colonel Braescu in a-si descurca numirea.
In ziva de 1 August sunt chemat la guvern5mant unde Guvernatorul, pentru a *terge urmele numirei Colonelului Braescu (D-sa a
functionat numai doua zile), Imi d ca un expedient de urgent5, delegatie mie.
Pentru a evade din conflict cu ministerul *i pentru a-si p5stra autoritatea, Rio*ianu solicits telegrafic confirmarea numirei mele, Mare*alului, la Cartierul general at acestuia, care confirmare nu Intarzie
a sosi cateva zile mai tarziu, Rio*ianu justificand astfel considerentele
alegerii mele si Investiind numirea mea cu suprema vointa In stet.
Conflictul in jurul primarului de Cernauti, este astfel definitiv inchis.
162

www.dacoromanica.ro

Cu ziva de. 1 August Incepe zbuciumul meu in scaunul de rispunJere, ce I-am detinut, pe care nu I'am solicitat $i in care am fost aruncat de imprejurari.
Momentul eroic cum it cunoaste antichitatea ma aseath dintr'o
data in miezul vietei publice a Munlcipiului, in laboratorul de experlmentare al ideologiei raslale, determinandu-mi faptele si controlandu-mi constiinta.
PRELUDIU LA DEPORTARE

Daca crearea Guvernamantului in lumina reintregirii

patrimo-

niului naitonal era o aberatie, constituind ea recunoasterea unui pro -

vizorat, atunci $i mai bizara apare infiintarea Cabinetului militar pe


lariga acest guvernamant.
Guvernarnantul creat numai pentru cele doua provincii, putea fi
socotit cel mult ca un Inceput de descentralizare administrative, pe
care o noua reforms ar fi preconizat-o; in nici un caz el nu se Incadra
in sistemul rezervat pentru majoritatea covarsitoare a regatului.
N'am inteles niciodata care a fost rostul Cabinetului militar pe
Tanga un guvernamant de esenta pur civila, in totalitatea administrarii
lui. Mai cu seams cand provincia avea un Comandament militar exercitat de comandantul celei mai inalte autoritati militare, -de Genera lul
Comandant al Diviziei. In lipsa acestui comandant, care era in fruntea
unitatii sale pe front, s'a creat in mod interimar un Comandament
adhoc al Bucovinel de Nord, sub comanda unui general, ajutat de un
intreg stat major si in subordinele druia stAteau partile sedentare ale
unitatilor reintoarse in garnizoana. Mai era la dispozitia puterei administrative si Inspectoratul regional de Jandarmi.
Credinta mea este ea acest Cabinet militar legitima prezenta pe
langa persoana guvernatorului a Maiorului de pe atunci Stelian Marinescu, fost sef de cabinet al fostului Ministru de Interne. General Petrovicescu.

Cu un cuvant, Cabinetul militar a luat fiinta de indafa, asuman-

du-si intreaga conducere a guvernamantului. In atributiunile lui intrau

exclusiv masurile de mane forte, ca ordonante, ucazuri, dispozitii cu


caracter restrictiv dar in special chestiunile in functie de regimul aplicat evreilor.
Toate masurile luate impotriva evreilor erau dospite, pl5m'adite
si fr5mantate in cabinetul militar. Dad initiativa, conceptiile, sugestiile veneau din capul autoritar al Guvernatorului sau apartineau inspiratiei Directorului de Cabinet, scapa cunostintei mete. Traducerea
in fapt, executarea pe teren, elanul .si excesul de zel apartineau fara
indoiala acestui din urma.
Primaria nu a avut contact cu acest cabinet militar. Primarul n'a
fost nici intrebat nici consultat in nici o chestiune, nici evreiasd, nic
de alt' nature .
Primarul era surprins de toate masurile restrictive intocmai ca
si cei interesati.
163

www.dacoromanica.ro

Intro unipa ipostas5 avea conducerea primariei contact cu Cabi-

netul militar si anume de a lua act din ordin" de masura luat5 de

guvern5mant, de a se conforma si ea la paza Intocmai a dispozitiunilor date $l de a incase repetatele avertismente tot din ordin", Ca este
indulgent5, toleranta si 65 saboteaz5 voit sau inconstient opera de
curatire de elementele indezirabile in viata municipiului. Cu vremea
tonul acesta a devenit tot mai agresiv si mai jignitor pentru a culmina
In acuzatiuni confidentiale" ca aceast5 conducere este jidovit5".
Dar sa las s5 vorbeasc5 faptele.
Sub guvernarea lui Al. Rlosianu s'au luat mai multe masuri impotriva evreilor, aceea de a purta semnul galben ,steaua lui David",
masura importat5 din Bac5u, unde un prefect habotnic In a se distinge
de evrei o luase cu str5snicie, interzicerea de a face comet interzicerea deplas5rii for in provincie $i tara si predarea valutei. Sanctiune:
lag5rul.

Dac5 aceste masuri, cars 1-au clasat pe evrei de paria ai societ5tii omenesti, a pornit din gandul guvernatorului sau data i-a fest
impus5, nu stiu. Oricum, masura in sine, a deschis tuturor derbedeilor posibilitate de a-si bate joc de ei si a impins pe multi la a se deda la
acte de brutalitate. A deslantuit dreptul celui mai tare de a lovi in cel
mai slab.
Pe atunci Inca nu puteam sa spun nici un cuvant, Intrucat purt5-

torul demnifatii Municipiului era dl. Dr. Octavian Lupu-Strejac, un


mult mai bun roman ca mine.
Personal am putut s5 iau atitudine, abia dela Insc5unarea mea la
Prim5rie, ca Primer General", cum ma numea ironic Cabinetul Militer.

Cateva zile dup5 instalarea mea ca primar, am avut ocazia si


vorbesc intro audient5 de lucru cu Guvernatorul Rlosianu, asupra
problemelor evreiesti. Decedatul Guvernator imi cerea sa procedez la
delimitarea unui cartier de ores caruia voia sa -i dea destinaVe de
ghettou. I-am expus punctul meu de vedere net si i-am aratat enormitatea acestei masuri medievale, raportata la gradul de cultur5 a
evreimei cernautene, i-am documentat ca din punct de vedere tehnle, nu
pot admite aspectul degradant al inchiderei unei p5rti de ores In baricade de sarm5 ghimpat5 $i in Ingradituri de scanduri, Cern5utii cu

aliura lui de ores occidental refuzand sub aspect edilitar, o astfel de


pang5rire a esteticului sau.
Riosianu mi-a declarat verbal: recunosc, ai in totul dreptate, dar
ce vrei s5 fac, and sunt mereu impins de Presedintie $i zilnic asaltat
la telefon dad am ghettoul". Larg cum era el in vederile sale europene, mi-a dat dreptate si pentru ca s adormim vigilenta Presidentiei
5i s5 linistim impetuozitatea romanizatorilor, carora be putea orasul a
jidan, am g5sit expedientul studierii ghettoului. Urma sa piece in
Germania o comisiune prezidata de mine sau alt malt functionar at
Prinariel, pentru ca la fate locului, la Lublin, la Cracovia, la Frankfurt pe Main, sa studleze organizarea ghettourilor.
Abstagand de faptul ca In area epoc5, mie nu-mi ardea de escursii
pe la ghettourile din Germania si di Intre timp suferinta guvernatoru164

www.dacoromanica.ro

lui se agravase, problema Infiintarei ghettoului la Cernauti a rams la


proectul de studiere. De altfeliu
in afara de rastimpul dela 11 Octombrie, $i pAn5 la 15 Noembrie, and ghettoul a constituit mijloc in procedura de deportare
la Cernauti nu a luat fiinta ghettoul, nici sub
mine, nici dup5 mine.

I-am atras atentiunea asupra greutatilor ce nasc din purtarea semnului de catre evrei pentru starea de drept si siguranta publics, d5nd
ceasta, drojdiei inculte ce invadase Cernautil, mereu prilej de insults
primejthoasa pentru coborirea prestigiului autoritatii, chemata a veghea la paza slgurantei individuate. Am aratat clar desmatul moral sl
anarhic care va cuceri strada gi paturile usor de asmutat. Am ramas
cu promisiunea ca, dupa ce va fi franta aroganta evreilor, va reveni
singur mai tarziu.
Sub Riosianu, lag5rul ca mijloc de sanctiune, a ramas mai mult
teoretic. Lucrurile se schimb5 radical dupa moartea lui, prilejuita in
urma unei operatiuni nereusite la 30 August 1941. Cum ar fi evoluat
tratamentul evreilor, daca ar fi ramas in viata, e mare intrebare.
Cred Ca ar fi fost mult mai uman la bun5tatea de suflet care if carac-

teriza. Ramane o incercare rusinoas5 atentatul asupra memoriei lui,


cand se voia a-1 face culpabil de cele cateva autorizatiuni date de el
unor evrei din Cernauti spre a le inlesni evadarea din iadul ce se

pregatea.
Inca in timpul suferintei lui Riosianu, pentru a nu ramanea guvernamAntul numai pe seama Directorului de Cabinet,
Secretarul General al Guvernamantului fusese izolat numai in lucrarile pur administrative
este trimis la Cernauti ca loctiitor de Imputernicit al Conducatorului, generalul Corneliu Calotescu. Fost secretar general al

Knisterului de razboiu, colaborator al Maresalului, originar din Arges gi chiar din acelas oral Pitesti ca pi Maresalul
pi ca sl VicePreedintele Consiliului de Ministri.

Generalul Calotescu oferea toate garantiile ca lucrarile vor merge


strung in Bucovina.
Nu aflasem de prezenta sa in Cernauti sl nici nu m'am prezentat
Domniei Sale in audienta de rigoare. Simplu, nu fusesem pus in cunostinta. Intru intentionat in amanunte, pentruca din acest f apt se pregatea in culisele Cabinetului, pe placul caruia nu fusesem nicicand,
punerea mea in conflict cu prezumtivul Guvernator. Am fost chemat
abia a doua sau a treia zi, Cad intreaga functionarime si celelalte autoritati urmau sa-i fie prezentate. Impiedicat de vizita unor inalti demnitari strains la Primarie si Mitropolie, am lipsit si dela aceasta formalitate.

Nu ascund impresia cc mi-a facut-o cand 1-am cunoscut. A fost


foarte atent cu mine, m'a ascultat in expunerile mete, le-a imbratisat
in total. Am plecat din Cabinetul sau cu convingerea ca Generalul este
bine intentionat pi ca voi putea lucra cu el in bung prietenie. La ple:
care mi-a spus textual: Domnule Popovici, colaborarea dintre not sa
fie intemelati pe Incredere reciproc5 si pe clnste. Sa nu ne fie ru*Ine
a ne uita unul in ochii celuilalt, pentru faptele noastre".
165

www.dacoromanica.ro

Intrucat posed limba germana, eram invitat mereu de General


pentru a fi fata la conferintele si convorbirile ce le avea cu diferiti demnitari a Reichului, cari erau in trecere prin Cernauti, eu indeplinind
deseori functiunea de translator. In aceasta ambianta incepe contactul
meu cu Generalul Calotescu.
Prima turburare in acest raport nu intarzie insa. Dadusem unui
coleg al meu, directorul z:arului Bucovina, un interview cu privire la
nevoile pi realitatile Municipiului", in care, cu temperamentul ce ma
caracterizeaza, aratam greutatile in cari ma sbateam pi criticam singur

anomaliile ce creiam prin acordarea de locuinte in rezolvarea mii'or


de cereri cari imi sufocau activitatea cealalta. Admit ca era straniu ca
oricat de sincer ar fi
un primar
sa-si faca autocritica activitatii
sale. Aceasta autocritica I i avea insa talcul ei in invadarea Cernauti-

lor de un enorm val de existence suspecte, venite sa -$i caute capatuiala

in orasul ce urma sa fie romanizat. Primul venit avea pretentl de locuinta numai la centru si la mobilier luxos. Remarc ca refugiatii nu se
intorsesera. Oprelistea de a reveni la caminurile lor, isi avea poate
explicatia in tendinta de a schimba din temelie, fizionomia regionala"
a Bucovinei.

Acest interview, cu toate ca nu privea activitatea guvernamantului, a avut darul sa irite, poate nu atat pe guvernator, cat Cabinetul
militar, care imi spiona fiece pas. Am dat Generalului explicatiile personal, atragandu-i atentia asupra greutatilor ce be creaza acesti not
veniti, cu solicitarile for nesabuite $i cu atitudinea for provocatoare, in
a ne da lectie de romanism.
Imi rezery durerea de a be inchina un capitol aparte acestor improvizati colonizatori, cari au creat in Bucovina o ambianta foarte grea
pentru guvernarea ei.
Dar sa ma intorc la subiect.
Dupa moartea Guvernatorului Riosianu gi investirea Generalului
Calotescu la Guvernamantul Bucovinei, problema evreiasca trece pe
primul plan al activitatii Cabinetului militar.
Se succed masurile restrictive impotriva Evreilor, intr'un ritm de
cascada.
Interzicerea exercitarii profesiunii,

medicii evrei avand dreptul


numai la consultarea pacientilor coreligionari
inchiderea accesului
pentru copii $i tineretul evreu in pcolile publice gi interzicerea functIo!Aril de scoli particulare. Inchiderea sinagogilor pi caselor de rugaciuni,
interzicerea serviciului divin chiar $i la sarbatorile for cele mai marl.
Interzicerea la ghiseele publice (band $i posts) de a plati evreilor sumele trimise ca ajutoare familiare sau derivand ele din plati cornerciale ce li se cuveneau. Predarea devizelor sub pedeapsa de moarte, de

aparate de radio, masini, etc. Scoaterea fortata la munca chiar si a

intelectualilor pe strazi, piete publice, localuri, cazarmi, etc., fara drept


la vreo remuneratie.
Rechirarea de mans specializata in industrii pi alte intreprinderi

ale Statulul sau particulare, cu plata unei sume minimale, din cari
mai trebuiau sa cedeze 30%, serviciului de romanizare. Elirninarea
din dreptul la cartela, plata oficial dublata, la paine. Interzicerea ac.

166

www.dacoromanica.ro

cesului in pietele de aprovizionare. Limitarea circulatiei la numai trei


ore pe zi intre 10-13. sSi cote alte ingenuncheri, de cari nu-mi amintesc.

Internarea in lagar nu mai este masura represiva pentru cea mai


mica abatere, dar ajunge sistem organizat draconic. Lagarul si Curtea
Martial5 in plina activitate. Evreimea era ingrozita, iar romanii de
bine, ramaneau uluiti in fata acestei cascade de prigoana. Dupa principiul exempla trahunt, incep si alti capi de autoritati in toate compartimentele publ!ce, a se lua la intrecere cu guvernamantul.
Intreaga gam5 de impilari, este urcata $i coborita sadic /Ana la masura degradatoare nu de natie, dar de umanitate, eliminarea evreilor din
spital si sanatorii. Culmea o constitue eliminarea din Casa de alienati a
nebunilor chiar sf celor furiosi, sf cazarea for Intr'o promiscuitate, intr'un hal de murdarie de nedescris si intro Ingrozitoare sar5cie.
indobitocirea acestor nenorociti, era demna de pana lui Dante. 0
psihoza de nebunie cucereste creerul atator factori de raspundere, le
diformeaza mentalitatea si ii face complici la rusinea Inscrisa de
niste inconstienti in istoria neamului nostru.
E straniu cum de evreii au rezistat tuturor acestor sicane, urmariri gi impilari. Nici o r5bufnire de revolts, nici o Impotrivire, nici

un act cu caracter de sabotare, nici un murmur. Intro resefnnare in

:-,oarta for milenara, Intr'o daruire mistica tragediei, iii purtau ca niste
umbre fugarite de furii destinul lor. In cari rezidii umane iii are refugiu suferinta, va ramane pururi o enigma.
0 singura oaza in Cernauti unde cetateanul evreu poate sa-si
planga durerea, unde i se respects dreptul la petitiune, unde i se recunoaste chinul foamei, dreptul la paine si la viata, unde i se plateste
regulat, pensia, unde i se da posibilitatea de munca, unde i se dau ajutoare anonime, unde nu este brutalizat sf unde i se respects suferinta,
este Primaria Municipiului. Ca si in, templele antice, portile ii stall
deschise fiecaruia, pentru a se refugia de prigoana, pentru a-si odihni
sufletul martirizat, pentru a bea nadejde si Incurajare. Primarul le-a
platit cu virf si indesat, toate aceste evadari din salbatecia contemporana.

In ziarul Bucovina" intrat pe mana Directorului Propagandei Si


care era oficiosul guvernamantului, se strecurau ironii malitioase la
adresa mea. Populatia evrelasca era ntunita, in deridere Poporul lui
Traian".

Atitudinea mea era alimentat5 nu numai de o conceptie etica,


dar ea imi era dictata de constiinta ca in acest lanai de patinaa, nu
am vole sa fiu mistuit si ca numai astfellu voi crea suportul moral in
care se va oglindi candva poate iertarea unora, sigur insa nevinovatia majoritatii neamului meu.
Nu pentru mine reclam onoarea de a fi lost om. 0 reclam pentru Intreg aparatul functionaresc al Primariei, care riii-a imparta5it
simtirile $i care, sub conducerea mea, nu s'a pretat la nici un act de
josnicie si s'a dovedit a avea suflet.
-

Ramane unic faptul ca sub primariatul meu, serviciul financiar nu


i a platit functio-

a evacuat pentru neplata chirici pe nici un evreu

167

www.dacoromanica.ro

narilor sai regulat pensia, sficland ordinele guvernamantului. 'Ca dupa

mine a fost altfeliu, nu ma priveste.


Explicabil ca aceasta atitudine a mea, nu era de natura a conmlida raportul meu cu guvernatorul care se instraina mereu de mine,
Ina a avea curajul a provoca desnodamantul. Nu odata, vazandu-i
atitudinea rezervata, dup5 discutii in cari cautam a-I determina s5
mai potoleasca zelul Cabinetului militar, i-am pus la dispoz'tie situatiunea mea de primar pentru a nu-i crea greutati, dar Genera lul evita
hotarirea, pentru a-mi spune odat5 ritos: lasa-ma Domnule cu de
misfile D-tale, recunosc ca muncesti, ma tern chiar sa nu-ti fie odatii
prea mult al sa nu pleci; nici nu asi avea omul cu care s to intocuiesc". Si totusl, de cateori nu eram hotarit sa plec, dar m'au retinut n.,..norocitii a caror nadejde mai eram, m'au retinut bucovin,snii
al caror singur exponent eram !rt treburirle publice. Bun, r5u, dar
eram

In aceasta atmosfera de tensione surds trine guvernarnAnt si


Primarie se Ingramadesc norii primejdiei asupra evreilor din Cernauti.
Fats de mine nici un cuvant, nici o aluzie de ceeace se punea la cale.
Dar din culisele Cabinetului militar se strecurau in soapt5 svonuri,

cari de cari mai alarmante. Interesant cum evreii erau cei mai bine
informati sl ingrijorati cerseau dela mine salvare Desperati I i ancorau nadejdile in curajul meu civic, crezand in minunea salvarii. Cred
ca instictul le prevestea primejdia.
In una din zilele lui Septembrie, cred 29, am fost chemat la guvernamant la o conferint5 privind din nou ghettoul. Aici in cabinetul
,guvernatorului erau de Lap intre attic al reprzentantii Serviclului de
siguranta, Intre cari $i un emisar al Sigurantei generale in persoana
unui domn Stanescu, Consilier de Curte de Apel, in uniforms de locotenent, subdirectorul de mai tarziu al Sigurantei generale.
Guvernatorul mi-a cerut sad fac o propunere concreta, de feliul
cum primaria trite lege rezolvarea ghettoului. Am expus pe larg specificul evreilor din Bucovina, cultura lor, contributia lor la ridicarea
orasului sub regimul austriac, aportul lor in domeniul comertului,
industriei, meseriilor, al med'cinei, al artelor si al magistraturel, precum si In campul altor Indeletniciri intelectuale. Am relevat in special contributia lor sub regimul romanesc ai vointa lor de asimilare,
am disecat curentele vletei lor politice, evidentiind colaborarea lor
tipica cu partidele de guvernare. Cu un cuvant, am analizat Intreaga
for valoare, In lumina calitatilor ca $i a defectelor lor.
In concluzie, eram impotriva ghettoului. TernAndu-ma Insa de
eram constiu ca sunt in minoritate cu vederile mele,
mai rail

am facut oarecari concesii. Am fost solicitat de Guvernator a-i In-

nainta un proiect de ghettau, asa cum l'asi accepta ca Primar at

Municipiului. Informat fiind ca ai Germanii Imping prin consulentii


lor dela Legatlune, la solutionarea grabnica a infiinVarii ghettoului si

cum tntr'o conferinta anterioara, luasem act de sistemul pe care II


preconizau el, am facut retusarl tuturor sugestiilor car' alimentau pe
aceasta cale guvern5mintul si am alcatuit un proiect, pe care, ca
rezumat at discutiunilor purtate, 1'am inaintat Inca In acea sears.
168

www.dacoromanica.ro

Guvernatorului.

Trebuia sa piece cu el si probabil si cu altele Ia


Bucuresti, pentru a le supune, spre examinare, Maresalului. Eram
incredintat ca va fi acceptat proectul meu, mai ales ca dela consulentul guvernamantului in persoana unui ministru Pflaumer, aflasem
ca Maresalul ar fi dispus Ia indulcirea sistemului de ghettou preconizat la Cernauti. Credeam ea, solutionata fiind problema ghettoului,
care obseda oficialitatea si o cerea strada, se va incheia capitolul
masurilor luate impotriva evreilor. La o deportare masiva a tor, nici

prin gand nu-mi trecea.


Zece zile de liniste au premers deslantuirei furtunei.
DEPORTAREA

Evacuarea evreilor, cum ea a fost numita de oficialitate, eu o


Evacuarea dela vacuum" inseamna ridicarea, in masa sau partial5, a populatiunei unei parti de
numesc deportare. Sa ne intelegem.

tars sau a unei localitati, primejduita de operatiuni militare, de sinistre


ca foc $i apa, de epidemii si alte cauze forttite. Evacuarea inseamna
punerea la adapost a populatiunei in fata furiei dusmanului, in fata
deslAntuirei elementelor, este grija de a o feri de distrugere si pentru
a !Astra cat mai mutt, vitalitatea acelei populatiuni. Ea este d'ctata
de interese pur egoiste ale colectivitatii, de interese morale si etice. Ea
poate fi dictata, in anume cazuri si de interese politice. Evacuarea
cuprinde indeobste intreaga populatiune sau numai o parte a ei, indi-

ferent de diferentierea de sange, relig:e sau ideologie. Ea se misca


numai in hotarele teritoriului de suveranitate al statului. In cazul cand

aceasta evacuare este nevoita a se opera pe teritoriu strain, atunci


ea apeleaza la dreptul vremelnic de azil, pentruca ea este in esenta
provizorie.

Evacuarea nu cunoaste la temeiul ei ura, ci dimpotriva, dragostea


de semen.

Evacuarea evreilor din Bucovina si alte parti ale Tarii, nu-si are
sorgintea in n'ci unul din considerentele de mai sus. Dimpotriva, ea
este determ'nata de ura, se opereaza din cuprinsul teritoriului national
pe un teritoriu inam'c, avand unic scop de a se desbara de ei pe
aceasta cafe pretins mai umana, avand insa sub premisele in cari s'a
tnfaptuit, unicul tel: distrugerea Ion.

$ i In acest caz ea imbraca caracterul Upic at deportarii. Deportarea inseamna smulgerea din mijlocul unei colectivitati a unei anume
categorii de populatie si impotriva vointei ei, inseamna par5s'rea ei
definitive, inseamna aruncarea ei ca un balast inutil peste bord, inseamna pedeapsa. lath' dece numesc eu acea evacuare, deportare.
In ziva de 9 Octombrie 1941, a patruns la Cernauti vestea ca at
fi lost ridicati evreii din Nordul Bucovinei, cari fusesera coneentrati
in lagarele din Storojinet, Vijnita, Vascauti si Lujeni si imbarcati et,
destinatia eatre Nistru. A doua zi in 10 Octombrie parvine stirea de
operatiuni similare in Sudul Bucovinei la Campulung, Homor, Radauti
si Suceava.
Amanunte lipseatt. Se spunea numai ca au Post ridicati d'n casele
169

www.dacoromanica.ro

tor, stransi $i ingramaditi tnspre punctele de aduna:e, pentru a fi trnbarcati in trenuri, cari a$teptau sub presiune. Operatiunea ar fi fost
ordonat5 direct dela Centru iar cu executarea ei, imputerniciti prefecti'
de judele. Vaerul de jale ce ce str5b5tea pang in eapitwa provincie,
pe diferite cal, a tintuit in prostatie pe toti oamenii de bine. Interventiile fruntasilor din judete erau rau va&ute. Crutarea unuia sau attain.
pentru care intervenea protestul populatiunei, so faceau de guvernawant, la cazuri in adevAr cari esiau din comun $i se facea anevoic
mare. Au fost ridicati oameni de valoai.e can 1;i ciistig iser5 nierile

pentiu judet, oameni cari $i-au avut un rost in viata lui. Ridicarea
s'a f5cut in mass, crutarea sporadic 5i numai la intervenea chiar a
Prefectului. St5ruintele fruntasilor autohtoni nici nu erau luate in
Gonsiderare.

In acea zi de 10 Octombrie, am fost chemat la Guvern5mani,


uncle guvernatorul Calotescu mi-a pus in vedere s iau masuri pentru
ca brutAriile s5 coaca mai multa paine, pentru a aproviziona populatia
evreiasc5 ce trebue sa intre in ghettou si pentru ca la imbarcarea ei in
trenuri, sa pot da cate 4 paini de om.
Aici in cabinetul Guvernatorului, am aflat c5 se hotarIse deportarea in mass a evreilor din Cern5uti. In acelasi limp am aflat ain5nuntele cart priveau strangerea for in ghettou, masurile de a se punt
in seama Statului, in siguranta, avutul mobil abandonat in locu'ritc,
ridicarea obiectelor de valoare ce le-ar avea asupra lor, schimbul banilor, apoi imbarcarea in trenuri de ate 50 vagoane, cu plecare sub
paz5 militara, catre punctele de frontier5 Atachi $i MArculesti, pe Nistru $i imp5rtirea for in judetele Transnistriei.
Am ramas iningrmurit. Am putut doar sa ingan Guvernatorului.
atat: aici ati ajuns, Domnule Guvernator?", la care dansul !nil r55punde :ce sa fac? E ordinul Mare$alului $i aici sunt $i delegatii Marelui Stat Major". De fat5 erau Generalul Topor, marele pretor al Armatei $i un domn Lt. Colonel Petrescu din Statul Major.
Eram in total patru persoane afara de Maiorul Marinescu, care
intra si esia cu rapoarte si acte la semnat.
E vie Inc5 in mintea mea, scena ce s'a desfasurat intre noi, pentrued ea a fost dramatic5 $i pentruca neputandu-mi stapani revolta.
am avut esiri violente
recunosc putin uzitate Intre un Primar $i Guvernatoru sau, Imputernicitul direct al Maresalului.
I-am atras mai intaiu atentia asupra faptului raspunderei cu care
se incarc5 personal in istorie, i-am aratat consecintele ce decurg pentru no pe taramul international, i-am zugravit greut5tile ce le vow
intampina la conferinta pacii, and Romania se va prezenta in NO

areopagului popoarelor civilizate. N'am crutat nici un argument, pentru a-i dovedi enormitatea pasului ce e pe cale a-I comite. Am vorbit
de umanitate, do omenie, de blandetea traditionala a romanului, dp
barbarie, de cruzime, de crima, de rusine. Am evocat toate virtutile
strAmose$ti, am infierat sadismul rasial. Am evocatrusinea Spaniel,
care nu poate sterge din istoria ei, prigoana impotriva evreilor dela
1492, sub Torquemada. Textual i-am spus: Domnule Guvernator, revolutia francez5 care a dat omenirei dreptatea st libertatea, a costat
170

www.dacoromanica.ro

numai 11.800 victirne, pe cand D-ta trimiti la moarte in pragul ierne


peste 50.000 suflete ". Arat And cu ntana inspre Generalul Topor yi
Colonelul Petrescu, i-am spus: Domnii se vor insta'a peste cateva
zile la Dragomir Niculescu 5i-5i vor freca mainile, de ce mare isprava
au facut in Bucovina, dar D-ta ramai aici Guvernatorul unei provincii
ce ti-a fost data intreaga in paz5 *i.grija. Nu ai voe sa primejduesti
viata nici unuia. Cum vrci s intri in istorie, alaturi de Robespiere?
Eu unul nu voiesc ca istoria sa-mi pangareasca numele. Ganditi-va c&
faceti. Mai aveti timp. Luati contact cu D-nul Mare*al *i rugati-1
Domnia Voastra, Guvernatorul, sa renunte cel putin pans la primavara la aceasta masura". Vorbeam numai eu ca un inspirat 5i tremuram de emotie. Toti in picioare. La birou asculta impietrit Guvernatorul, rezimati de sobs ceilalti doi. Dup5 un moment de adanca tacere,
Guvernatorul: Domnule Popovici, acestea le spuneam *i eu Domnilor, am acea*i teams, dar D-nii sunt trimi,i anume pentru a supraveghea executarea ordinului; sa ma mai gandesc". In acel moment mi

se adreseaza Lt. Colonelul Petrescu: D-nule Primar, tine va scrie


istoria, jidanii? Eu vin sa-ti plivesc gradina de neghina *1 D-ta to
opui?" I-am raspuns taios: D-nule Colonel, gradina mi-o plivesc s:n-

gur, iar in ce prive*te istoria nu o vor scrie numai jidanii, ca nu e


lumea numai a lor, o vor scrie istoricii tuturor popoarelor, vom scrie
chiar noi *i mai degraba decal crezi. Ma tern ca vei citi Inca Domnia
Ta, istoria la care vrci s contribui". Atunci Inca nu banuiam ca voi
fi nevoit s ies din anonimat *i sa contribui singur, la istoria tragediei
ce s'a consumat.
In aceasta atmosfera incarcata, intra in cabinet Genera lul Vasile
lonescu. Negru la lath', mahnit *i frant suflete*te, dup5 ce ne saluta
pe toti, se adreseaza Guvernatorului: Eu zic sa n'o faci D-nule General. E porcarie ce intentionam a face. E pacat, e mare pacat. Mai
bine nu veneam in Bucovina sa fiu martor la atata salbaticie". Guvernatorul a ezitat *i *i-a luat timp de rasgandire.
Cand am e*it din cabinetul Guvernatorului, am plecat impreuna,
Generalul lonescu si cu mine. Coborind scarile imi spune: Eu i-am
refuzat categoric, le-am cerut ordine scrise, dar n'au volt sa mi le
dea. Inchipue,te-ti, n'au ordin scris. Spun ca .astfel de operatiuni se
fac numai verbal, ca s5 nu ramae dovada. Traiene! Sa cautam sa-t
convingem pe Calotescu sa nu faca prostia, cad e ru*ine. Dealtfel creel
ca i-am scuturat noi con*tiinta. Las'ca mai vorbesc cu el dupa pram".
Cu teama in suflet ea nu va izbuti *i cu nadejdea ca poate tot
s'ar putea sa-1 conyinga, am plecat spre Primarie.
Aici, cabinetul meu plin de frunta*ii evreimii din Cernauti, cari
a*teptau crispati in grija, cuvantul salvator. Ora*ul era in fierl ere.
Sosisera doua batalioane de jandarmi din Bucure*ti 5i vestea prevestiioare de urgie, se raspandise fulgerator.
Nu puteam sa le spun nimic asigurator, mut priveam la sbuciu,mul lor, carora instinctul lor be spusese totul. Ramasul lor bun de
mine, a fost impresionant. Mi -ae multumit pentru toful ce facusem
pentru ei, mi-au jurat ca la toate popasurile de suferinta is,i vor aduce
aminte de mine, ca la singurul om care a avut intelegere pentru du171

www.dacoromanica.ro

rerea for $i c amintirea for de Cernauti va fi legate si de pomenirea


mea. Au plecat din biroul meu podiditi de lacrimi, ca la prohodire.
In birourile Prim5riei, liniste de moarte a cuprins intreaga functionarime care, din inlat'sarea mea, descifrase tragedia ce se punea in
miscare. La toti li era constiinta sguduita. N'a fost unul care sa aprobe
masura deport5rii. Cinste for $i recunostinta mea, pentru solidaritatea for cu mine.

M5rturisesc, in acea zi nu am mai fost capalil de concentrare


in munca. Eram epuizat, Ingenunchiat sufletesto si fizicestc. Ca s5
nu fiu martor si p5rtas la tragedie, m'am hot5rit la deniisie, eeeace
am comunicat intimilor mei. Toti m'au desfatuit categoric, pe considerentul c5 aceasta ar fi ap5 la moara celor Carora be stau in cale, c5
asi aduce in public dovada injuriei cu care ma stigmatizau romanizatorii ca sunt jidovit, ca ar fi la5itate din parte-mi a-i p5r5si tocmai in
ceasul for de expiere si c5 in definitiv mai am de aparat si cealalt5
populatiune de sicane si alte coboriri morale. Nu stiu nici ast5zi, dac5
am f5cut bine ca le-am ascultat sfatul $i am ramas.
DRUMUL SUFERINTEI

Dimineata zilei de 11 Octombrie, zi rece, umed5, trista ca si v5htl din sufletul atator nenorociti, priveam de pe fereastra dormitorului, la fulgit de zapada timpurie si nu-mi venea sa cred ochilor. Pe
strazile din fata ferestrei, un pohod Intreg de omenire in pribegire.
Mosnegi ajutati de copii, femei cu prunci in brate, infirmi tarandu-si
trupurile schiloade, toti cu buccele in mans, valizii carand in carucioare sau roabe sau in spinare, cufere legate in prip5, asternut,
boarfe, haine, se Indreptau in pelerinaj mut inspre valea de suferint5
a orasului, inspre ghettou.
Mi-am dat seama ca s'a pus in miscare roata nenorocului lor.
M'am imbracat si am grabit la Prim5rie. Pe drum plans de femei,
scancet de copii, murmur de batrani, lacrimi si iar5si lacrimi,' unele
curgand siroaie, allele uscate pe obrajii de suferint5, altele prelingandu-se anonim in b5rbile carunte.

Jidovimea fusese scoas5 din barlogurile ei" sl h5ituit5, ca sAlb5taciune inspre tarcul ei de poticnire.
La Primarie o forfota mare. Vice-primarul Popp, un om de inima
si suflet ales, in plin5 activitate. Alcatuia tablourile de functionari cart,
din ordinul guvern5mAntului, trebuiau pusi la dispozitia Directoratului Romanizarii, pentru inventarierea averei abandonate" si sigilarea locuintelor. Echipele urmau sa fie alc5tuite la Romanizaro $i in
asistenta organelor de politie, repartizate pe cartierele orasului.
Am inteles atunci ca procedura fusese studiat5 Si ca aplicarea
pe teren meditate din vreme.
Am grabit la Comandamentul Mi litar, unde Genera lul lonescu,
nedormit si impresionat, mi-a comunicat cele tntamplate, punandu-mi
la indemana ordlnele primite. Fusese chemat catre orele 22 seara la
Guvernator, unde i s'au inrn Mat ordinul de evacuare, programul
strangerel evreilor in ghettou, incunostiintarea ce trebuia puss in ve172

www.dacoromanica.ro

dere evreilor, regulamentul asupra function5rii ghettoului si ordonanta 38 a Guvernatorului.


Mi-a povestit cum s'a executat de ele p5n5 In prezent si mi-a relevat cu ce punctualitate si demnitate, se achit5 evreimea, de obliga
tiunile ce i-au fost impuse.

Am rasfoit in grabs instructiunile ii and am cetit in regula-

mentul asupra functionarii ghettoului: brutariile vor functiona sub


auspiciile Prim5riei, iar pietile vor functona prin grija d, am grabit
din nou la Palatul Municipal pentru a lua m5suri ca aprovizionarea
cu paine, alimente si mai ales lapte pentru copii, sa nu stagneze. Ace
sta era deocamdata rolul, pe care mi-1 rezervase providenta, prin grija
Cabinetului militar.

Numai cine cunoaste topografia orasului Cern5uti, poate s5-si


dee seams din delimitarea prevazut5 in Incunostiintare", ce minima
portiune fusese rezervat5 drept ghettou, in care populatiunea evreiasca era invitata" sub pedeapsa cu moarte, a intra pan5 la ora 18.
In acest cartier, care putea cuprinde la mare inghesuial5 cel mult
10.000 oameni ca Intr'un balciu, trebuia sa incap5 peste 50.000, nesocotind populatiunea cresting care locuia in el. Denumirea de tare
Imi apartine de atunci si pan5 ast5zi.
Capacitatea de cazare era minima. Chiar dac5 camerile disponibile trebuiau s5 cuprinda 1)&15 la 30 si mai multi indivizi, partea cca

mai mare a fost nevolt5 a se adaposti in coridoare, podurl, becluri,


soproape si unde g5seau refugiu de ploaie si z5pad5. De conditiile de
higiena nu mai vorbesc. Lips5 de apa potabila salubrA; f antanele existente insuficiente. Remarc c5 orasul era In suferint5, dou5 din cele
trei uzine de ap5, fiindu-i distruse. Un miros de sudoare In5crit5, urine
si fecale, de umezeal5 igrasioas5, a pus stapanire pe cartier, diferentiindu-1 de restul orasului. Exact mirosul concentrat al unui tare de

oi, pe intinsuri de p5sune verde. E de mirare cum de n'au izbiicnit


molimi, cari s primejduiasca orasul intreg.

Surprinzator cum a fost de indata incercuit aproape ermetic


ghettoul cu sarm5 ghimpat5, cu porti de lemn la esirile lui principale
si cu paza militara.
Nu stiu daca a fost scopul, dar efectul s'a v5zut : mulsoarea oficial5 si neoficial5 a proscrisilor. Ghisee ale B5ncii Nationale, au fost
lnfiintate pentru schimbul obligatoriu al valutei nationale In ruble,
pentru ridicarea valorilor, a bijuteriilor si altor obiecte de valoare.
E straniu cum de o institutie asa de serioasi si prima institutie
bancar5 din tali, s'a putut preta la j5cm5nirea unei populatiuni care
a contribuit la prestigiul valutar at tarii.
Aceasta mulsoare oficia15, dur5, rece, 'brutala, dar in aparent5
lega15.

Dar s5 ne oprim la cealalta neoficiaI5, admisa tacit de intreg

sistemul deport5rii, la care s'au pretat simandicoase personagii, cu

nimb in societate, si cari au dat corolarul de rusine Intregel operajinni. Cu toate Ca aliniatele 3 si 4 din regulamentul asupra ghettoului,
cunt categorice In senzul c5 nimeni nu poate intra In ghettou f5r5
prealabila autorizatie a Guvernatorului, totusi nimeni nu tine searuu
179

www.dacoromanica.ro

de aceste dispozitii si de a doua zi, se pune in miscare un pelerinaj

inspre ghettou, de femei din, toate straturile sociale, de cunoscuti samsari intelectuali, cunoscuti publicului cernautean, de persoane bine"
din toate p5turile si profesiunile sociale, hiene cari adulmecau cadavrele sufletesti ale acestor nenorociti.

Sub pretext ca sunt bine cu Guvernatorul, cu Comandantul militar sau cu primarul, incepe j5cmanirea for pe scars mare, de tot ce

aveau asupra for mai de pre(, ca monede de aur, bijuterii, pietre

scumpe, covoare, blanuri, stofe, alimente de pret (ceai, cafea, ciocolat5, cacao) pentru a putea mitui sau a se revansa", fats de acei ce
aveau de spus un cuvant de salvare sau a determina o exceptare
dela evacuare". Traficul de influenta e in plin5 floare. 0 alts categoric de hiene sunt prietenii sarnariteni, care se ofera benevol a pune la

adapost toate aceste bunuri, de a le feri de furt, de luare cu forta,


pentru a le pastra pans la intoarcere sau pentru a le incredinta famiiiilor sau cunoscutilor ramasi in Ora.
Indivizi pe earl nu i-a mai vazut Cern Autii, curg din toate unghiurile tariff, s5 se procopseasca din tragedia umana.

Dad deportarea in sine cu procedura ei premerg5toare, a fost

o monstruozitate, apoi exploatarea aceasta a desn5dejdii, le-a intrecut


pe toate. A lost cea mai rusinoas5 coborire a eticului in om. Rana la

ce adancuri de mocirla morals poate lacomia s5 coboare pe om, e


de

necrezut.

Si aceasta, numai datorita sistemului de selectionare preconizat


de guvernamant si nu celui de eliminare, preconizat de mine, In amintitul proect de ghettou dela 29 Septembrie.
Brutalitatea unei masuri n'a fost nici maear In stare s5 ne crute

de rusinea cu care ea s'a tradus in fapt,

SELECTIONAREA SCLAVILOR ALBI

A doua zi, Dumineca dimineata 12 Octombrie, am fost invitat


de guvernator la o conferinta a tuturor capilor de autoritate, conferinta tinuta la Guvernamant. De lata erau 18 persoane: Directorii generali din fruntea diferitelor departamente, Primul Presedinte al
Curtii de Apel, Procurorul General al Curtii, Comandantul militar,
Seful Sigurantei publice, Prefectul Judetului, delegatii Marelui Stat

Major, Directorul Cabinetului militar $i Primarul.


Aici am fost pusi de catre Generalul-Guvernator in cunostinta
oficiala asupra faptului consumat de strangere a evreilor in ghettou
si hotarirei luate de a-i deporta in masa.
Guvernatorul ne-a cerut a ne expunc parerea $i a formula propuneri ce am avea eventual de facut. Din discutii au evadat dela Inceput Primul-Presedinte gi Procurorul General al Curtii, pe considerentul ca nu au autorizatiunea Ministrului de resort de a participa la
conferinte cu astfel de caracter $i ca mag'stratura trebue s5 fie ferita
de participare la masurile de guvernamant si cele administrative.

Este cazul ca s evidentez un adevar care onoreaza magistra-

tura noastra. In toate chestiunile privitoare pe evrei, ea nu a avut nici


174

www.dacoromanica.ro

un amestec nici direct, nici indirect. A fost departe de toate pasiunile


cari s'au aprins in jurul acestor masuri, iar in instanta, evreii au avut
acelasi tratament ca fiecare justitiabil, intocmai cum 1-a avut ma:
inainte, fara nici o deoseblre. Justitia noastrA nu a prigonit pe evrei,
ba dimpotriva, in aplicarea legiuirilor rasiale a aratat foarte mare
indulgenta.

Nu intereseaza cine din cei prezenti au aprobat sau au desaprobat hotkirea deportarii. De retinut este numai faptul c5, sterpi in cu
raj civic, nimeni nu a avut taria de a protesta irnpotriva unui atare
act, cu consecinte in istoria unui neam.
M5 provoc la marturia tuturor celor prezenti si cari toti sunt iii
viata, c5 am fost singurul care, c5nd mi s'a acordat cuvantul, ridicat
in picioare am expus pe larg problema evreiasca in lumina vremurllor pe cari le traim, in ambianta de ur5 rasial5 care pe not Romanis
nu are voe s ne angajeze in raspunderi, fiind un popor prea mic, am
ar5tat meritele vii ale lor, contributia for meritoasa la desvoltarea
economies t5rii, aportul ce I-au adus in toate domeniile de culture si
munc5 si in numele meu personal, cu calitatea de Primar al Muni
cipiului, am protestat Impotriva acestui act.
Am cerut gratie pentru cei dAruiti bisericei prin hotez, ar5tand
ca furam temeiurile ei, misionarismul fiind cheia de bolts a crestinismulti'. Am cerut crutarea pentru cei jtiruiti culturei profunde si arte
for frumoase. Am cerut recompense pentru cei cari au binemeritat recunostint5 dela neam, pensionari, ofiteri, invalizi. Am cerut pAstrarea
tnaestrilor, in toate ramurile de industrie. Am cerut, in slujba umanitAtii, exceptarea medicilor. Am cerut pentru opera de reconstructie,
nginerii si arhitectii. Am cerut pentru cinstirea intelectului si civilizatiei, magistratii $i avocatii.
Iar 5si nu intereseaza cine m'a combAtut $i cu cari argumente ant
lost combatut.

Rezultatul a fost c5 Guvernatorul a acceptat in parte expunerea


nea si de fats cu toti, m'a autorizat a .a1c5tui un tablou de cei cari,
prin prizma considerentelor de mai sus, au binemeritat recunostint5
dela neamul nostru. Am fost limitat in acest tablou la maximum
100-120 persoane.
Cand am p5r5sit sedinta, fusesem tacit ostracizat si de oficialitate ca jidovit". Cu sentimentul de injosire, prin atitudinea mea care
numai romaneasca nu li se prea domnilor, am plecat din palatul Guvernatorului, in suflet cu satisfactia Ca am salvat o infim5 parte dela
pierire.

La alc5tuirea tabloului am consultat pe Romanii de bine, cari prill


trecutul for chez5suiau obiectivitatea gi impartialitatea alegerii. E adevArat c5 tabloul inaintat de mine guvernatoridui, a fost aprobat in in
tregime, far5 nici o stergere sau obiectiune.
Intre timp se scurg zilele de 12, 13 $i 14 Octombrie, cu preg5tirile de imbarcare a evreilor in trenuri.
Intimii mei stiu si astAzi c5 intre timp nu am stat cu mainile tnerucisate. Nu este oportun Inc 5 pentru ca s arat prin ce mijloace si
cu ajutorul cui am incercat s5 influentez indirect vointa Maresalului,
175

www.dacoromanica.ro

pe care Inca nu-1 cunosteam si care era asa de departe de Cern Auti.
Str5dania mea a fost insa incununata de succes, pentruca in dup5

amiaza zilei de Miercuri 15 Octombrie, Maresalul Antonescu in convorbire telefonica cu Guvernatorul, a consimtit la o retusare a deport5rii masive, ordonand exceptarea dela evacuare, a unui lot de pan5
la 20.000 suflete, in care numar sa intre toate categoriile asupra carora
atrasesem atentiunea in conferinta administrative de Duminic5 si asupra carora avizasem, prin intermediul unor factori de absolute
greutate.
Asa s'a ajuns la oprirea in Cern5uti, a unui numar de cca. 20.000
evrei. Ca aceasta oprire nu era pe placul strazii 5i improvizatilor romanizatori, nu import5.
Efectul imi d5duse putere noua, pentruca confirma din scaunul celei mai inalte raspunderi in stat, atitudinea mea de pang acum. Trebue
sa admits oricine, era un inceput de mare biruinta mora15.
In dup5 amiaza zilei de 15 Octombrie, pe cand asteptam impreuna
cu Generalul Ionescu st Consulul General Schellhorn in anticamera
Guvernatorului, se deschide usa dela biroul lui 5i Maiorul Marinescu ne
intampin5: Bine c5 sunteti aici, caci D-nul Guvernator a intrebat de
D-voastra". Intram la Generalul Calotescu care ne comunica textual:
Domnilor, tocmai am terminat convorbirea cu D-nul Maresal, care
a admis rAmanerea la CernAuti a unui lot de pans la 20.000 evrei. Nu
ma pot ocupa de selectionare, intrucat nu cunosc elementele si necesitatile. V5 autoriz pe D-voastr5 Domnule General, Domnule Consul
general si pe D-ta D-nule Primar, sa procedati la aceasta triere. Cunoasteti oamenii, unul ca localnic si ca primar, ce15Ialt ca fost prefect
si trait ani dearandul la Cern5uti, iar Dl. Consul in interesele ce le-ar
avea Reichul pentru economia provInclei. Procedati de urgenta la 1i
tocmirea tablourilor de cei. earl trebue s raman5, luati contact si cu
Dl. Pavlescu dela Romanizare, pentru ca sa nu stagneze industria. V5
dau ragaz patru zile, in care timp suspend transporturile. (Intre timp
din seara zilei de 13 Octombrie se puseser5 vreo trei trenuri In miscare). Aveti puteri discretionare. Eu imi rezery dreptul procentajului
si al semnaturii personale a autorizatiunilor, indiferent cate ar fi ele."
Pe Consulul Schellborn 1-am eliminat chlar de indat5, el singur ne,
voind s5 accepte aceasta onoare, atrAgand atentiunea Guvernatorului
ca nu poate sa angajeze in chestiuni cari privesc numai statul roman,
pe un reprezentant oficial al unui stat strain. $i. astfel am limas numai not doi, Genera lul Ionescu si cu mine.
Acestea Bind zise iar not concediati, incepe noua etapa In actiunea de deportare: selectionarea sau oficial, trierea.
In clipa cand ne-am desp5rtit de Guvernator, amandoi satisf5cuti
de intorsatura care au luat-o lucrurile, nici nu b5nuiam ce munca uriase
ne asteapta 5i ce mare raspundere a fost pravalita asupra noastra. Generalul Ionescu 51 cu mine, ne-am complectat sl ne-am Inteles de minune. Afirm aici, nici un moment colaborarea noastra nu a fost turburata de vreo neintelegere, in tot cursul lucrarilor. Dealtfel partea mare
de munca o avea D-sa, eu fiind retinut de lucrarile priniriei. La primarie am fixat jaloanele activitatii noastre.

t76
www.dacoromanica.ro

Mai inta:u, in lipsa de tablouri oficiale de recensamant, pe categorii


pe diferite meserii, profesiuni, ocupatiuni intelectuale sau manuale, am
c5zut imediat de acord, ca acestea sa si le faca singuri evreii, earl se
cunosteau mai bine in de ei si cari isi aveau capii for de bresle, prese
dintii corporatiilor si corpurilor din cari faceau parte. In acest scop am
hotarit convocarea la sediul primariei a Comunitatii evreesti, pentru
a-i pune in vedere, efectuarea cat mai rapids a acestor lucrari. Pentru
ca selectionarea sa se faca Intr'un spirit de cat mai mare dreptate, echitate si obiectivitate, am crezut de bine sa convocam fruntasi ai vietii
publice din Cernauti, pentru ca impreuna cu ei, sa impartim raspunderea, sub aspectul valorii si al suspiciunei intrinsece a lucrarilor.
In ce masura au inteles D-nii convocati s5 ne ajute, unii nevoind
sa inteleaga ca masura retinerii a fost dictata de Maresal in consider a
rea unor mai inalte comandamente ale nevoilor in industrie si ref acere,
altii crezand ca not am fi autorii hotarirei de deportare, toti la un loc
criticand persoana Maresalului, unii pentru blandete, ceilalti pentru

cainie, aceasta intra in apanajul suferintelor noastre personale. Am


lost nevoiti dup5 dou5 zile sa ne dispens5m de acest fel de a vedea in
colaborare, care numai ne ingreuia opera.
Pentru lucrarile propriu zise de birou, confectionarea tablourilor,
verificarea for numerics, sortarea lor, evidenta, complectarea formularelor, eliberarea autorizatiunilor, ducerea la semnat si predarea for
serviciului de paz5 a ghettoului, pentru toate aceste si Cate altele lucrari de amanunt, Comandamentul militar a pus la dispozife un aparat
de 48 grade inferioare, teteristi, ofiteri $i subofiteri, lucrarile pastran
du-si caracterul executarei unei hotariri militare.
Prim5ria prin mine, a pus la dispozitia acestor lucr5ri, sala cea
mare a Primariei cu birourile vecine, aceasta pentru a avea indea
proape control, aceste lucr5ri si pentru a fi scutit de desele deplasari la
Comandamentul militar, unde ele de drept ar fi trebuit sa fie executate
5i pentru a putea interveni de urgenta cand nevoia o va cere.
Singurii civili in aceste lucrari, au fost Primarul, vice-primarul, secretarul general, seful de cabinet si o dactilografa din biroul prezidial
al Primariei si acestia numai in masura in care pe calea dreptului de
petitiune, evreii apelau direct la intelegerea , sprijinul si intervenjia
Primarului.

N'am regretat atunci si mai putin ast5zi ca am avut aceasta inspiratie, cu toate ca munca mea a fost ingreuiata insutit. Recunosc, nu
toate inspiratiile mele au fost fericite, dar aceasta de care vorbesc
nu o regret, intrucat prin
cu toate ca mi-a creat atatea neajunsuri
ea am putut sa franez roata nenorocului, abatuta asupra unei populatiuni martirizate.

Dar sa amintesc si de alta care atunci era sa-mi rup5 capul, care
a dat anza atator comentarii si care a facut obiectul multor note informative, p5strate cu grija in tresorul Cabinetului militar sau trimise direct Presidentiel. Vizita mea in ghettou, singura mea vizitare oficiala
a ghettoului, prin tot timpul fiintarii lui.
In chiar seara de 15 Octombrie, dupa ce fixasem cu generalul 10necit prog,rarnul Incr:lrilor noastre pentru a doua zi m'am transpc rt,'
177

www.dacoromanica.ro

pang la spitalul evreesc, situat la o margine a ghettoului si pe artera


de cinculatie principals, spre gars. Fusesem instiintat Inca din zi, 6
ar fi izbucnit o epidemie de febra tifoid5, care reclama masuri preventive in care grija Prim Ariel trebuia sa fie in garda. In acelas timp voiam
sa duc fruntasilor Comunitatii mesagiul Maresalului, ca intelege sa
crute o parte din evreimea dela Cernauti. Era un gest si de linistire
a maselor toy chinuite de groaza plecarei in necunoscut, dar in acelas
time era si un gest politic de a le dovedi ca Maresalul nu este atat de
cainos la inim5 si c5 poate el a fost impins de alte considerente la masura deportarei lor, dar in fapt are mils de ei si, pe cat ii permite orientarea lui politics, ii va scuti.
Scena dramatics pe care am trait-o in clipa cand le-am adus vestea de n5dejde, o socot cea mai solemn5, cea mai misc5toare din viata
mea si nu cred ca viitorul s5-mi fi rezervat o alta mai mgreata.
Rabini batrani, intelectuali de toate varstele, fruntasi din toate
compartimentele vietei sociale, negustori, muncitori, cu un cuvant intreaga suflare, a izbucnit in plans alin5tor, a ingenunchiat binocuvantand pe Dumnezeul lor, multumind cerului pentru Indurare, Maresalului pentru gratie, iar mie incercand sa-mi sarute mainile, picioarele
si pulpana hainelor. Nu totdeauna lacrimile rusineaz5 pe un b5rbat. In
clipa aceea, emotionat de aceast5 izbucnire spontana de gratitudine,
m'au podidit lacrimile si am plans si eu pArintele orasului". Pentru
trairea acelei clipe Intocmai, chem martori pe toti cei ce au supravietuit chinuirea gi s'au comunicat al5turi de mine, din potirul nadejdei
intro omenire mai bung. Dece neamul meu nu si-a insusit gestul, cel
deslege in constiinta lor,
putin ca scuza pentru viitor, ramane sa
cei ce m'au hat, m'au infierat it m'au urrnArit. Eram doar Primarul
intregului Municipiu si nu numai a unei pArti a lui. Intra in chiar atributiunile Primarului grija de alimentare a pietelor si brut5riilor din
ghetto. Eram purtatorul de grije pentru intreaga populatie si nu prigonitorul ei. Gestul asa de simplu, asa de explicabil, ura 1-a facut maret
pentru mine si pentru posteritate.
Abia in ziva de 16 Octombrie, dup5 ce am luat contact cu delegatii comunitatii, c5rora li s'a comunicat hotarirea Maresalului si le-am
expus urgenta lucrarilor cu care am fost insOrcinati, ne-am dat seama
ca nu vom fi in stare s ne achitam in timp asa de scurt, de selectionarea ce ne-a fost incredintata. Evreilor singuri, cars erau in cauza,
cars aveau la indeman5 technicienii $i posibilitatile de investigatie statistics, le-a trebuit dou5 zile pentru ca s5 alcAtuiasc5 tablourile. Ne-au
Post inaintate un numar de 179 tablouri, la cars mai tarziu s'au mai
adaugat cateva.
Ne-a costat aproape o zi fixarea impreuna cu guvernatorul a procentajului raportat la aceste tablouri, trebuind sa argument5m neces'tataa obtinerii unui procelnt mai mare la fiecare tablou. 0 va recunoaste si Generalul Calotescu, ce lupta ne-,a costat s5-1 convingem c5
anumite categorii trebue mentinute pentru a nu desagrega viata de
!Ain& a orasului. Un exemplu: la Cern5uti tinichigii erau toti evrei, la
ii retin numele Basaraba
intr'un oras
tin singur tinichigiu crestin
care numara peste 11.000 cl5diri si dup5 ce in restul provinciei fuse178
ti

www.dacoromanica.ro

sera ridicaji toti. Prevedeam dupa cum s'a gi intamplat, ca vom trebui
sa imprumutam celorlalte orase ale Bucovinei, meseriasii dZ specialitate. $i cate alte exemple.
Am obtinut noi amanari pi ne-am inh5mat zile si nopti la o munci
istovitoare, nemultumitoare nisi pentru unii, nici pentru altii.
Un aparat de 48 functionari militari imp5rtiti pe alfabete, pe categorii, ajutati de o echipa de ofiteri, au muncit f Ar5 odihn5, pentru a
duce la indeplinire intro lung o munca careia, in normal ii trebuia cateva luni.
Toate lucr5rile noastre erau preg5titoare, cuvantul in ultima instants avandu-1 guvernatorul. Rezultatul sbuciumului nostru 1-am concretizat in rapoartele catre guvernator.
Socot ca nu mai intereseaza am5nuntele migaloaselor eforturi pan5
ce s'a ajuns la acele rezultate.
Intereseaza numai faptul ca porniti data pe drumul de a objine
pasuiri in plecarea trenurilor, amandoi, generalul Ionescu gi cu mine,
am cautat noi expediente pentru a t5r5g5na pornirea, sacotind cu interventia iernei care va opri deportarea.
Trebue sa evidentiez un fapt. Toate lucr5rile acestei comisiuni de
triere s'au f5cut la lumina zilei, in vazul tuturor functionarilor ordonati
in executare, in Vazul publicului care putea sa-si exercite controlul
and Ii placea, in v5zul celor interesati (autoritati publice, institutii de
Stat si particulare, fabrici, industrii, comercianti particulari) si sub controlul organelor de politie pi sigurant5, ordonate cu verificarea indezirabililor si mai presus sub controlul gi ochii delegatului Marelui Stat
Major.'N'am lucrat cu usile incuiate, in soapta sau alt mod de suspiciune. Usile comisiunei, dar mai ales ale Primarului, erau deschise
oricui.

In definitiv activitatea mea era proectat5 pe vointa de a opri si nu


de a trimite. Guvernatorul putea, dar nu trebuia sa" tins cont de ea. De
cateori nu m'am Casboit cu el pentru a fi mentinut unul sau altul, pentru care nu numai argumente dar si st5ruinti, erau de a fi deportat.

Provoc la desmintire pe acela pe care eu 1-asi fi refuzat. Pe cati nu


i-am trecut personal pe autorizatiile oficiale si de stricta interpretare,
eliberate $i semnate de Guvernator. Care membru de familie care venea la mine s5 implore dupa ce se inchiseser5 listele salvarea color
dragi lui (parinti, frati, nepoti, socri, veri, etc.) si a plecat nesatisfacut.
Mai racneam eu ce-i drept, cad Imi d5deam seama ca cu dela mine pu-

tere creez o noun autorizatie, dar la urma tot treceam pe autorizatie


numele celor dragi incepand cu formula stereotip5 valabil gi pentru
N. N. care trAeste in menaj comun, este intretinut, ajutat, damragtt,
neputincios" $i ate alte considerente si puneam curajos semnatura
mea si stampila primar:ei. Aceast5 singura operatie, din care mai tarziu s'a voit a mi se rasuci un juv5t de incriminare pentru abuz de putere, a salvat nu zeci dar sute de suflete, legate indisolubil de ceea ce
e mai sfant in organismul umanitatii: familia.
Cea mai mare satisfactie, pe care am incercat-o in acea vreme, a

Post and data in timpul lucrarilor, Lt. Colonelul Petrescu mi-a declarat: recunosc D-nule Popovici, D-ta al avut dreptate, nu trebuia
179

www.dacoromanica.ro

evacuarea, trebue atatia megtinuti, that e pacat de cei ce au plecat."


Iar la plecarea Domniei Sale din Cernauti, and si-a luat bun ramas de
la mine: Plec, dar nu vreau sa fi pierdut stima D-tale".
In acel moment, ai castigat Domnule Colonel Petrescu stima mea,
pe care o ai $i astazi. Erare humanum est $i recunosterea greselei to
absolv5.

Diabolicum perseverare. In constiinta acestora, cari pang mai ieri


m'au injurat, asi urea sa privesc astazi, sa v5d daca mijeste in ea remuscarea pentru eftinul romanism ce l'au arborat atunci si care a intinat Romanismul de veacuri clasic in bunatate si ancorat traditional
in umanitate.
Pasind din triere" in revizuire" si din revizuire in verificare",
am lungit lucr5rile papa ce la 15 Noembrie a dat Maresalul ordinul ca
Evreii cari n'au fost Inca deportati, s raman5 $i ei pe loc.
Acestia au ramas in seama Primariei si au- intrat in istoria deport5rii cu autorizatiunea Popov:ci", autorizatie cu dung5, spre deosebire de autorizatia Calotescu".
Fericiti de a fi eliberati din cosmarul zilnic care ne mistuia suitetele $i ne punea mereu in vibratie inima, acest sensibil organ pentru
suferint5, am incheiat lucrarile, le-am s'gilat, numerotat si parafat''
$i cu tot balastul de cereri, de tablouri oficiale si particulare, le-am Inaintat cu proces-verbal guvernamantului. Am rasuflat, am premenit incaperile Primariei si am inchis capitolul selectionarii".
Cei plecati cu destinul lor, urcand calvarul unor suferinte si mai
diabolice, cei ramasi coplesiti de recunostinta, inghitind f5r5 murmur,
noile impilari.

POHODUL
Populatiunea sortita deportarii, era mai intaiu adunata in grupe
de cate 2000, si apoi prin noroi si mocir15 impinsa spre rampele de inc5rcare din gara principals. Aici, inghesuit5 in vagoane, Cate 40-50
de vagon (vagoanele sub paz5 militara, iar trenul sub comanda unui
ofiter) $i convoiul se punea in rniscare spre Nistru, spre punctele 'de
concentrare Atachi gi Marculesti, de unde peste rau erau trecuti de
Charon in imparatia infernului.

Scene sfasietoare se petreceau pe rampa de imbarcare $i la pleurea trenurilor. Desp 5rtirea de membrii aceleiasi familii, plecand copill $i ramanand parintii, sau invers, despartirea de frati si surori, ba
chiar dintre soti, umpleau de vaet v5zduhul $i miscau gl inimile cele
mai Impietrite. Era despartirea pentru totdeauna, plecarea unora la suferint5 oi moarte, ramanerea celorlalti in sclavie $i durere.
Exodul evreilor din Cernauti, constitue un tragic capitol din istoria omenirei si va inregistra deapururi, stirbirea cea mai gravy adusi
notiunei de civilizatie

gf

cultura.

In doua ipostase, au trait evreii aceasta deportare. In frig, ploaie


$i zapada in iarna lui 1941, si in arsita, caldura torida $i sete, in vara
lui 1942. Cum tragicul for destin a apropiat in suferinta $i peste milenii,
180

www.dacoromanica.ro

ducerea lor In robia babilonlana sl in iadul de foame, boala gi moarte


a Transnistriei sau Ucrainei de peste Bug!
Mortii coboriti din trenuri, pArasiti In gari gl abandonati serviciilor
de caritate locals.
Deposedarea lor la punctele de adunare pe Nistru de tot ce mai
sveau asupra lor, ridicarea gi distrugerea documentelor pentru ca sa li
se piarda urma, pornirea lor In bacuri peste Nistru, marsurile pe jos
pe vant, ploaie, zloata si noroi, desculti 51 nemancati, sunt pagini de
tragedie dantesca si s51b5tacie apocaliptic5. La un singur transport, din
60 copii sugaci, a supravietuit unul singur. Obositi, poticnitli erau abandonati in stare muribunda pe marginea drumurilor, lasati destinului lor,
prada hoiturile lor, vulturilor si cainilor.
Cei ajunsi la destinatie in conditii mizerabile de higien5 gi trai,
Para locuinte, f5r5 lemne, f5r5 alimente si ImbrAc5minte, expusi necrutator intemperiilor vremii si vexatiunilor organelor de paza si administrative. Nici o organizare cat de sumar5 a deportarii, In sensul unei
incartiruiri omenesti.
PArasirea lor neantului, foametei, frigului, iernei, lipsei de higiena,
tifosului exantematic si altor epidemil inerente unei cart:ruiri de dobitoace, &Wird fetelor $i femeilor, prostitutel pentru o paine Si urei
populatiunei ucrainiene, iata scopul evacuarii".
Mortalitatea lor crescandA dela 50% -70%, ajungand char 85%
In comuna Bersad (jud. Balta), unde deportati au fost tinuti in loc deschis sub cerul liber ca vitele 'Ana la 20 Decembrie, nu avea alt scop
uman" decat stingerea lor.
Interzicerea, sub sanctiunea Curti lor Martiale, a trimiterei din tali
de alimente, ImbracAminte si medicamente, pedeapsa cu moartea pentru cei ce ar evade si s'ar reintoarce in tars, ce alt scop a avut decat
distrugerea.
Predarea lor pest Bug organizatiilor germane sub pretextul Im-

prumutArli manei de lucru, pentru a fi martirizati, sfartecati si ingropati de vii In gropi comune, care alts tendinta avea decat pulverizarea lor.
lea cortegiul martirajului celor plecati in pohod spre Transnistria.
$1 acestea toate In secolul al XX-lea, secolul nebuniei.
De cateori n'am spus-o brutal Guvernatorului si atator purt5tori
de facile a urei, CA mai omenos ar fi fost, s-1 punem la zid si s5-1
impuscAm, deck s5-1 chinuim rece, calculat si f5r5 drojdie in suflet, de
remuscare sau teams de Dumnezeu.
Iata una din InfAtis5rile r5zboiului slant", al desrobirei" si al
cruciadei".
In numele unei umanitAti, a unei civilizatii, a unei religii prin esent5

iert5toare, in numele unui Christos pagan, un f5uritor de neam nou"


si d5ltuitor de mai bun destin" ne spurc5-istoria.
Cu sangele celor martirizati, cu sufletele celor expiati in chip supraomenesc, cu groaza celor scaldati in apele mortii, noii preoti ai acestei religii salbatece, au scris pagina de rusine apocaliptica in psaltirea
neamului romanesc.

181

www.dacoromanica.ro

PUTINA STATISTICA

Procentajul populatiunel evreiesti in intreaga Bucovina, a fost


pan5 la primul razboiu mondial, de aproape 10%, insumand ei o cifr5 de
cca. 90.000 locuitori. Acest procent s'a mentinut $i pan5 in anul 1940,
cand numarul for era de peste 120.000 pe provinc:e, din care procentul
cel mai ridicat 1-a dat Cern5utii, socotita fiind minoritatea" evreiasca
la aproape 70.000 suflete, fata de 140.000 ale 'intregului Gras. Pe ce cale

si in ce imprejurari a fost diminuat numarul for pana la Julie 1941 la


numai peste 50.000 locuitori pentru Cern5uti, intacta ramanand populatia evreiasca in Sudul Bucovinei, scapa cenzurei mele.
Fapt cert este ca numarul evreilor la revenirea noastra In 1941 a
fost pentru Bucovina de Nord de cca. 65-70.000, din cari numai la
Cern5uti cifra for trecea de 50.000 .

In jurul acestei cifre $i pentru evacuarea" ei, s'a dat lupta din
Octombrie 1941 si pan5 in Iulie 1942.
Din lucr5rile de recens5mant din August 1941 ale Ministerului de
agriculture sau economie, lucrAri efectuate sub conducerea D-nului Director General ManuiI5, a rezultat un numar de aproape 49.000 suflete
in lotul Evreilor.
Dupe consumarea lucrArilor de deportare si dup5 exodul celor sor-

titi plec5rii, a rezultat un numar de 16.569, persoane exceptate dela


deportare la un numar de, 5.619 autorizatii revizuite pe capi sau membri de familie. La acesta se adaug numarul celor ce au r5mas in Cernauti cu asa numitele autorizatii Popovici", urcandu-se numarul total al evreilor r5masi in Cern5uti dup5 recensAmantul biroului populatiei in 16 Decembrie 1941, la 19.689 suflete, iar dup5 cartela eliberata de Primarie in Mai 1942, la 19.521.
Evacuat a fost exact un numar de 28.391 evrei, Acesta numai din
orasul Cernguti. Care este, cifra celor ridicati din lag5rele nordului provinciei $i din orasele de sud, nu asi putea preciza. Cred sa fi fost de
cca. 50-60.000 suflete.
Pentru Cern5uti, adunat numarul celor deportati la numarul celor r5masi, se verifica Intocmai, cifra rezultata pentru populatiunea
evreiasca la recensAmantul Manuil5 din August 1941, de eta. 49.000
suflete,

In rezumat, situatiunea numerics a Evreildr famasi la Cern5uti


dupe recensamantul din Decembrie 1941, a lost de 19.689 suflete. Personal cred c5 acest numar a fost mai mare, intrecand el ceva peste
20.000, notoriu fiind ca multi Evrei s'au sustras, din motive dealtfeliu
explicabile si recensamantului, si procedurei de triere $i cartelei. Nu
mai adaug pe acei cari au putut evada pe orice cale din oral $i guvern5mAnt.
.

Dr. TRAIAN POPOVICI

182

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA APEL AL PRESEDINTELUI F. U. C. E.,

Dr. W. FILDERMAN, CATRE ION ANTONESCU


Nr. 101
FEDERATIA UNIUNILOR
DE COMUNITATI EVREEgl

I I

Octombrie 1941

1356

urmare la Nr. 1347


DOMNULE MARESAL,

Am primit astki un apel disperat dela conducerea Ghettoului din

Chisin5u.,

In dimineata zilei de 8 a. c. au plecat 1.500 de oameni, in mare


parte pe jos, luand cu sine numai ce puteau tine in mans, deci aproape
toti expusi sa se peapadeasca, afar find frig, iar ei goi, fara afimente
si f5r5 cea mai mica putinta de qprovizionare, la un drum de cel putin
opt zile, pe ploaie, frig si zapada.
Numai bolnavii, bAtranii $i copiii au plecat in carute.
Deci nici bolnavii n'au Post crutati: deci si femeile au plecat pc
jos.

Este moartea, moartea, moartea Vara vina, Fara alts vina cleat
aceea de a fi evrei.
VA implor din nou, Domnule Maresal, .s5 nu lasati ca o asernenea
sguduitoare tragedie sa se s5varseasea,
Primiti, v5 rog, Domnule Maresal, asigurarea profundului mei!
respect.

Presedinte
(ss) Dr. W. FILDERMAN

DOMNIEI SALE
D-LUI MARSEAL ANTONESCU, CONDUCATORUL STATULUI

SUSPENDAREA DEPORTARILOR DIN CERNAUTI.


TRIAJUL SI EXCEPTAREA DE DEPORTARE A UNOR
CATEGORII DE EVREI
Nr. 102
Audienta Presedintelui F. U. C. E., dr. W. Filderman, la Mihai Antonescu, Presedinte ad-interim al Consiliului de Ministri
14 Octornbrie 1941
F. U. C. E.
1368

DOMNULE PRIM MINISTRU,

V5 sunt adanc recunoscator pentru f5g5uiala de a se opri evacuarea din Bucovina $i Basarabia a intelectualilor, comerciantilor, meseriasilor si a celor cari au avut o proprietate urbana sau rurala,
183

www.dacoromanica.ro

Imi permit s5 v repet rugamintea de a aproba amanarea pentru


In adevAr, azi mi s'a telefonat ca, atat In Bucovina cat sl in Basarabia, sunt numeroase sinucideri si ca oamenii nepUtand lua nimic
cu ei, tsi Irosesc avutul care se vinde pe nimic etc.
Va implor, facetl un act de mita care nu este potrivnic Statului sl
asa cum germanii au retrimis In Basarabia primele convoaie plecate
scum doua luni, faceti si fie retrial'si la caminurile lor, cei ce au fine
expedlati, mai cu seams ca printre deportati sunt si evrei din Vechiul
Regat, surprinsi acolo, can au vrut, dar n'au putut fi repatriati la
timp. Printre ei se gasesc si veterani din r5zboaiele Romaniei, decorati,
invalizi sau orfani de razbol.
Dealtfel, din numeroasele trenurl plecate spre Moghilev, n'au sosit cele mai multe, asa ca exists primejdia ca oamenii s5 moara In
drum, de trig si de foame.
Primiti, v rog, Domnule Prim Ministru, asigurarea deosebitel
mete consideratiuni.
Presedinte
(ss) Dr. W. FILDERMAN

DOMNIEI SALE,

DOMNULUI PROFESOR MIHAI ANTONESCU, PRE$ED1NTE


AD- INTERIM AL CONSILIULUI DE MIN$1TRI

RASPUNSUL LU1 ION ANTONESCU


LA APELURILE CE I-AU FOST ADRESATE1)

Nr. 103
CONDUCATORUL STATULUi ROMAN

DOMNULE FILDERMAN,

In doua petitii succesive imi scriti de tragedia sguduitoare" $i ma


Implorati" in euvinte ifnpresionante, reamintind de const.inta" si de
omenie" si subliniind c5 sunteti dator" sa apelati la mine" $i numai" la mine, pentru evreii din Romania care sunt trecuti in ghetouri
pregatite pentru el pe Bug.
Pentru a amesteca si tragicul In interventia Dvs subliniati ca
aceasta masura este moartea, moartea, moartea fare vine, Fara alts
vine decat aceea de a fi evrei".

Domnule Filderman, nimeni nu poate s fie mai sensibil ca mine la


suferinta celor umili gi f5r5 aparare. Inteleg durerea Dvs. dar trebue,
mal ales trebuia, s Intelegeti gi Dvs. toti, la t'mp, pe a mea care era
aceea a unui neam intreg.
Va ganditi, v'ati gandit ce s'a petrecut in sufletele noastre anul
trecut la evacuarea Basarabiei gi ce se petrece astazi, cand zi cu zi si
1) V. fotocopia, plansa VII.

184

www.dacoromanica.ro

ceas ctin ceas, platim cu marinimie $i in sange, cu foarte mult sange,


ura cu care coreligionarii Dvs. din Basarabia ne-au tratat la retragerea
din Basarabia, cum ne-au primit la reintoarcere ne-au tratat dela
tlistru pans la Odessa si pe meleagurile Kalil de Azov?
Dar potrivit unei traditii, voiti sa va transformati sl de asta data
din acuzati in acuzatori, facandu-va ca uitati pricinile care au determinat situatiile pe care le plangeti. Sa-mi dati voie s va Intreb, gi prin
Dvs. sa Intreb pe toti coreligionarii Dvs. care au aplaudat cu atat mai
frenetic cu cat suferintele ei loviturile primite de not erau mai marl.
Ce ati facut Dvs, anul trecut cand ati auzit cum s'au purtat evreii
din Basarabia si Bucovina fata de trupele romanesti care se retrageau
si care pans atunci aparasera linistea $i belsugul acestor evrei? Va
reamintesc eu:
Inainte chiar de aparitia trupelor sovietice, evreii ce aparati, din
Basarabia $i Bucovina, au scuipat of iterii nostri, le-au smuls epoletii,
le-au rupt uniformele gt and au putut au omorit miseleste soldatii cu
bate. Avem dovezi.

Aceiasi ticalosi au intampinat venirea trupelor sovietice cu flori


4i au sarbatorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare.
In timpul ocupatiei bolsevice, aceia pentru care va Indulosati
astazi, au tradat pe bunii romani, i-au denuntat urgiei comuniste et au
adus jalea gi doliul In multe familii romanesti.
Din pivnitele Chisinaului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele
rnartirilor nostrn care au fost astfel rasplatiti fiindca,20 de ani au Intins
o mans prieteneasca acestor flare ingrate.
Sunt faf.te ce se cunosc, pe care le cunoasteti desigur gi Dvs, si
pe care le pate ti aita oricand in amanunt.
V'ati intrebat 1),s. dece si-au incendiat evreii casele Inainte de a
se retrage? Va puteti explica dece in Ina'ntarea noastra am gasit copii
evrei de 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?
V'ati Intrebat cati din ai nostril au cazut omorati miseleste de
coreligionarii Dvs., cati din ei au fost ingropati Inainte de a fi morti.
Voiti $i In aceasta privinta dovezi, le yeti avea.
Sunt acte de ura, Impins5 pang la nebunie, pe care evreii Dvs. au
afisat-o Impotriva poporului nostru tolerant si ospitalier, dar astazi
deinn ei constient de drepturile lui.
Drept raspuns la marinimia cu care au 1 fost primiti in mijlocul
tratati, evreii Dvs. ajunsi comisari soyellen Imping trupele
nostru
sovietice In regiunea Odessei printr'o teroare fara seaman, marturisita
de prizonirii rusi, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca
noua pierderi.
In regiunea Marii do Azov, trupele noastre retragandu-se ternporar si-au lasat cativa ofiteri sl soldati ran'ti pe loc. Chid au reluat
Inaintarea si-au regasit ranitii mutilati Ingrozitor.
Oainenii cari puteau fi salvati si-au dat ultimul suspin in chinuri
groaznice.

1) In textul publicat in ziare, a apArut ati fost primiti". In textul


original, corectat de mane lui Antonescu, au fost primiti ".
185

www.dacoromanica.ro

Li s'au scos ochii, li s'au taiat limbs, nasul si urech:le.


Iti dai Domnule Filderman seama de spectacol?
Te ingrozesti? Te induiosezi?
Te intrebi, dece atata ura, din partea unor evrei rusi cu care nu
am avut nicioata nimic de impartit?
Dar ura for este a tuturor, este ura Dvs.
Nu va indulosati, dac5 aveti cu adevArat sufiete, de ceeace nu merita, induiosati-va de ceeace merits.
Plangeti cu mamele, care si-au pierdut In astf el de chinuri copiii,
qu cu aceia care si-au f5cut si for si v5 fac si Dvs. atata r5u.
MAREVkL ANTONESCU
19.X.1941

P. S. Un soldat r5nit din P. Neamt, a lost


ingropat de viu din ordinul $i sub ochii comisarilor sovietici jidani, deli nenorocitul
implora s5 nu-1 ingroape, aratandu-le c5 are

4 copii 1.

PRIGOANA IMPOTRIVA PRESEDINTELUI F. U. C. E.


Dr. W. FILDERMAN

Nr. 104
CORP. AVOC. DIN JUD. ILFOV
Registratura General5
Infra+ la 27 Octombrie 1941
Nr. 9054
CONSILIUL BAROULUI ILFOV

CONSILIUL BAROULUI ILFOV


Infra+ is 5 Noembrie 1941
Nr. 5672

Din of iciu pi limind seama de


culpet, se deleagti Dl. consilier
Gorski, pentru cercetiiri urgente

avocat, in vederea anchekirii

a cazului.

(ss) INDESCIFRABIL

DOS. Nr. 570

28 Oct. 1941

Rog a se pane in cosiliul comisiunii.

6 Noembrie 1941

Se va cita Dl. Filderman,

pentru termenul de Id 6
a. c. ora 9. DI. Gre(ier Cotaru va lua masuri ca
procedura de chemare set fir
indeplinitii pi ma va aviza la
facerea anchetei.

Noemv.

(ss) GORSKI

(ss) INDESCIFRABIL

DOMNULE DECAN,

Subscmnatii, membrii ai baroului de Ilfov, am luat cunostinta din


press, de rgspunsul pe care DI. Maresal I. Antonescu 1-a dat avocatului
W. Filderman, care in nenumArate randuri a intervenit in favoarea
I) Textul publicat in ziare, 11 u continea acest post scriptum,
adaugat cu Tama in textul original.
186

www.dacoromanica.ro

jidanilor din Bucovina, Basarabia si Rusia, in calitatea sa de Presedinte

al tuturor Federatiilor jidovesti din Ora.


Acest personaj a dovedit prin interventiile sale, o solidarizare cu
actiunea criminals a dusmanilor nostri de totdeauna, i prin aceasta
devine nedemn de a mai face parte din Corpul Avocatilor.
Calificam acest act drept ofensa natiunei si in consecinta, va rugain
s5 fie exclus de indat5 din Barou.
Aceeas m5sura sa o luati si in contra tuturor coreligionarilor sai,
cari prin faptul ea nu l'au desavuat, s'au solidarizat cu aceasta actiune
nefast5.

Cu stimii,

(ss) M. Turcu
(ss) Ion Pascanu, Nicolac Dumitrescu, Victor Tatarasanu, Al. V. lonescu, Lucian Stanculescu, R. lonescu, 0. Constantinescu, Const. Radu,
N. Iliescu, G. Florescu, Radu Pascu, Apostoleanu, Costache Ion, D. M.
Popescu, Adrian Constantinescu, Emil Atanasescu, Gli. Florian.
Urmeaza alte 42 semnAturi indescifrabile.
DOMNIEI SALE
DOMNULUI DECAN AL BAROULUI DE ILFOV

Nr. 105
ASOCIATIA AVOCATILOR
ROMANI CRESTINI

DOMNULE DECAN,

Avem onoarea a v5 comunica:


Comitetul Asociatiunii Avocatilor Romani Crestini ai Baroului Capitalei, intruniti In sedinta dela 27 Octombrie 1941, sub presidenlia
d-lui avocat Emanoil Slatineanu, a decis:
Intervenirea pe lang5 Consiliul de Discipline al Baroului de Ilfov,
pentru punerea sub judecata si sanctionarea d-lui avocat Filderman,

care s'a facut vinovat fats de .corporatia din care face parte printr'o

activitate anti-patriotica, ce nu cadreaza cu principiile ce preced la baza


organizatiunii profesionale de avocat.
In expunerea de motive ce Insotea ante-proectul legii avocatilor,
s'au stabilit anumite norme calauzitoare in materie de recrutare si exercitare a profesiunii, autonomia gi Inf5ptuirea solidari15tii profesionalc,
adAugandu-se c5 Corpul de avocati capAta o libertate de actiune subordonata numai intereselor nationale supreme si disciplinate de interesele generale $i permanente ale Statului.
Nu se poate face astazi distinctiunea Infre activitatea pol:tic5 a
unui cet5tean, care tine de domeniul trecutului, deoarece partidele politice sunt desfiintate gi activitatea profesionala care nu poate fi exerci-

tata decal in limitele determinate de legea noastr5 organics $i de cerintele imperioase ale conserv5rii si prop5sirii noastre ca natiune majoritara creatoare de tars.
187

www.dacoromanica.ro

DI. Avocat Filderman tnsa, printr'o obliterare condamnabila, a calcat


Indatoririle e!ementare impuse de Imprejurarile epocale Erin care trece
neamul nostru $i facandu-se campionul resentimentelor adanci 5f injuste,
ce coreligionarii sal au nutrit intotdeauna fata de noi,
dupa cum
reese din scrisoarea lapidary ce Conducatorul Statului i -a adresat-o

credem ca D-sa s'a desolidarizat complect de majoritatea astazi sdrobitoare a confratilor lui de breasla $i, Wand polemici luand atitudini
incompatibile cu calitatea de cetacean roman cu care noi ne mandrim,
a aruncat blamul asupra unor oameni ce sacrifica viata pentru triunful
unui crez la care dansul n'a aderat $i n'a contribuit cleat aparent, pentru obtinerea unor foloase de ordin material ce nu pot face mandria
celul ce le-a solicitat.
A intinat, prin argutil judaice, sentimentele primordiale tnascute
In om, legarnantul cu Patria lui, facandu-se astfel pasibil de fapta
gravy a actiunii anti-nationale p1 anti-patriotice, pentru care cereal
sanctionarea lul.
Dvs. Domnule Decan, impreuna cu Consiliul de disciplina, emanatiune a corporatiei noastre, ce reprezentati Intre alte meniri, pi pe
aceea de a fi pavaza a caracterului intangibil de Barou romanesc, nu
puteti trece cu vederea $i sa ramaneti impasibil la fapta destul de gravy
a D-lui Avocat Filderman, lasand nepedepsita activitatea extra-profesionala a unui membru al Baroului care s'ngur si-a pronuntat verdictul.
atunci and prin tacere $i negare, a acceptat s se faca aparatorul
interesat a tuturor atrocitatilor pi nelegiuirilor comise de neamul din

care face parte, in dauna celor ce prea Increzatori, au tratat cu generozitate pe cei intrusi; eliminarea lui pe totdeauna din breasla avocateascii romitneasca.

Binevolti, v rog, Domnule Decan, a prim' expresiunea sentimentelor mete cele mai alese.
Secretar

Presedinte
(as) E. SLATINEANU

(ss) SOARE MIREA

JAFURILE DELA ATACHI


Nr. 106
Otaci-Moghilev
Cosauti-Iampol
Rezlna- Rlbnita

NOTA INFORMATIVA Nr. 1161)


din 31 Octombrie 1941

Locotenentul Roca de la Compania de pol'tie din Otaci judetul


Soroca, venit aici dela Roman, are sotia sa profesoara si face mereu
naveta Incarcata cu geamantane dela Otaci la Roman sau in alts
parte.
Prin Otaci au trecut evreii In Transnistria, In prezent. numai este
nisi unui, toti s'au sours si se asteapta sa vina altii.
1) V. fotocopia, plansa VIII.
188

www.dacoromanica.ro

La tnceput DI. Lt. Rocca a ridicat tot aurul dela evrei fAra s5 foci
vreun tabel sau s5 dea vreo dovad5 si pur si simplu 1-a b5gat D-sa in
buzunar si plotonierii de la Compania de Politic. Di. Lt. Rocca a interzis jandarmilor de la postul si sectia local5 s5 se apropie de !agar. Din
informatii primite de la jandarmii locali s'a ridicat aur dela evrei cu
kilogramele precum $i dolari sau alte obiecte de valoare.
Dup5 trecerea Nistrului la Moghilev la evrei li s'a luat si baloturile cu efecte ce mai aveau si le-a depozitat inteo remiza mare asa c5
ei au plecat numai cu ce a fost pe ei 5I Fara bani.
In timpul cat au stat in !agar in Otaci, li s'au vandut painea cu 500
lei bucata, 100 lei oul.
Plotonieril de la compania de politie, au trimis bani acas5; se poate
constata. la posta din Otaci si cEn Lipnic. Au asupra for *1 au depus
si la Cec.
Agentul de perceptie din ()tad Intr'o singurA zi a depus la Cec pe
numele lui si al sotiei, 60,000 lei, idem $i la Lipnic si la Cec.
-Tot' sunt plini, de obiecte de valoare si aur, pe care II mai au pe la
locuintele pe unde stau el.
S'a mai vandut la evrei laptele cu 600 lei kgr.
In ziva de 24 Octombrie o familie de evrei s'a inapoiat din Otaci

cu druta, cu bagajele, la 1.pcul de unde venise dar nu se *tie pentru


ce motiv. Atat s'a vazut ca i s'a dat drumul de dire Dl. Lt. Rocca si
C5pitan Popescu din alts arms.
Se spune c5 Lt. Roca ar fi spus c5 dup5 terminarea r5zboiului va
da demisia din armat5 pentru ea are cu ce trai.

S'a ridicat dela evrei si inelele din degete si s'au b5gat in buzu
nare de catre cei de mai sus.
La Vatra Dornei sunt 4 frati cu numele de Abramovici la care
s'a prins un radio emisiune in beci la ei, in timpul and emitea pentru

noscova.
Au lost arestati si pusi in libertate si in prezent lac afaceri.
In Vatra Dornei si in prezent sunt Inca multi evrei.
Pe morginea notei informative, generalul Ion Topor, Mare le Pretor
at Armatei, a pus urmiitoarea apostilci:
2.XI.1941

Cred ca cele denuntate pot fi adevarate, deaceia:


S5 se trimita Maiorul Teodorescu cu o echipi de agenti la toate
cele 3 puncte de trecere sl si se informeze asupra acestui denunf cat
este de adev5rat;
dad B. N. R. a trims delegati la aceste trecerl cari sa faca"
perchezitii si s confiste toti banli si valorile deasupra evreilor;
Ce s'a facut cu bagajele evreilor cari au ramas la punctele de
trecere?

daca nu s'au comis abuzuri si din partea jandarmilor si daci


nu este cazul a se face data o perchezitie in bagajele tuturor pentru
a li se ridlca tot' banil $i valorile ce s'ar fi luat de ei..
Si se faca aceste informatiuni $l peste Nistru la punctele Mo-

ghilev, lampol si Rlbnlfa.

(ss) G-ral ION TOPOR

189
www.dacoromanica.ro

Nr. 107
Nr. 46969
1941, Luna Noembrie, ziva 2
INSPECTORATUL G-RAL AL JANDARMERIEI

Serviciul Jandarmeriei

care
MAIORUL TEODORESCU SACHELARIE

4 Normv. 1941
Luca cunostinfci
Cd. Comp. 6-a Pol.

(ss) Lt. ROKA

Binevoiti a VA' transporta imediat in re-,


giunea Otaci, Cosauti, Rezina-Basarabia,

ingotit de o echipa de agenti pentru a supraveghea modul cum se executa operatiunile de evacuare a evreilor prin aceste
puncte.

Inspectoratul General al Jandarmeriei este informat ca organele


insarcinate cu executarea acestor operatiuni (militare si civile) au s5N.Irsit o serie de abuzuri si c asupra unora din aceste persoane se gasesc sume marl de bani $i valori ridicate dela evrei, Vara a fi depuse.
In scopul descoperirii acestora yeti proceda chiar la cercetari si
perchezitii.

II. Veti stabili daca organele Wancii-Nationale se gasesc la fata


locului si in ce conditiuni procedeaza la schimbul banilor si valorilor.
III. Intindeti aceste investigatiuni $i peste Nistru in Moghilev,
lampol si Rabnita.
IV. Raportati toate constatarile Dvs. prin unitatea de jandarmerie locals; telegrafic, telefonic, sau in scris cifrat.
Inspector General al Jandarmeriei
General (ss) 10AN TOPOR
L. S.

Nr. 108
Nr. 1020 din 10 Noembrie 1941
INSPECTORATUL JANDARMI CHIINAU
cafre
INSPECTORATUL G-RAL AL JANDARMERIEI

Am intervenil la M.

St. Major # s'a dal

dispozifiuni to C. F.
sci dirijeze toate transporturile numai la A ta-

Raporthm:

1. Compania 60 Politie nu are nici un


caz de Tifos Exantematic".
Bagajele rimase acolo se inventariazi

de o comisle locals sub presidentia Locot.


Roca, Comandantul Companiei.
2. La MArculesti sunt 1200 evrei sositi
chi.
cu ultimul tren, in curs de transportare
(ss) G-ral 10AN TOPOR
peste Nistru.
Am comunicat telegrafic Inspectoratului Cernauti sa nu mai diri190

www.dacoromanica.ro

jeze evrei prin Marculesti. Cole 10 vagoane cu bagaje triate de Comandamentul 4 Teritorial au plecat.
Au ramas numai maruntisuri si lucruri Fara valoare.
Am dispus intrarea detasamentului in carantina timp de 15 zile cu
incepere dela 14.X1.1941 cu masuri de izolare absoluta si deparazitare
completa.

Carantina pe loc in cantonament.


Daca in 15 zile nu se va mai ivi nici un caz se va putea dispune
dWocarea detasamentului acolo unde se va hotari.
3. Am mai pus in carantina Plotonul 3 lampol si Plot. 5 Rabnita
din Compania 23 Politie si 15 Jandarmi din Plotonul de Po litie al Legiunei Jandarmi Orhei aflati la Rezina, unde deasemenea s'au ivit ca/id de tifos exantematic.
Colonel MECULESCU

PRIMELE SPOLIERI LA MOGHILAU


.

Nr. 109
REFER AT

Asupra procedeului utilizat de eatre Prefectura Judetului Moghilev, la transportul evreilor evacuati din Bucovina si Basarabia pr.n
Otaci-Moghilev si creierea si cheltuirea unui fond de 6.000.000 Lei de
c:iitre Prefectura Moghilev, fond rezultat din taxele impuse evreilor
pentru transportul lor in regiunea de plasare.
Dela primele convoiuri sosite in orasul Moghilev, spre a fi plasati
in regiunea Bugului, Subprefectul Gh. Culnev de fa Prefectura Moghilev, observa ea evreii au reusit a trece peste Nistru, marl cantitati
de Lei si ca sunt dispusi a plan on cat, spre a obtine mijloace rapide
si comode de transport.
Cu asentimentul Colonelului Dimitriu, fost Prefect al Judetului
Moghilev la inceput si apoi cu aprobarea Lt. Colonelului Baleanu ac-

tualul Prefect, infra in tratative cu evreii sositi in Moghilev si orga-

nizeaza in mod oficial aceste transporturi.


Se cere si obtine complect gratuit dela Comandamentul German
din Moghilev autocamioane marl, iar camioanele Raionului Moghilev

se pun in stare de functionare si se afecteaza tot in vederea acestor


transporturi.

In fiecare zi Pretorul Fuciu, se prezenta la Comandamentul German si vedea cate camioane sunt disponibile pentru a doua zi. Deasemenea vedea si ce autocamionete are disponibil Raionul.
Aceste disponibilitati le comunica Subprefectului Culnev, care pe
masura cererilor evreilor, stabilea numarul convoiurilor ce urmau sa
piece si localitatea de plasare a fiecarui convoiu.
Prefectura a stabilit pretul pentru fiecare autocamion la suma de

Lei 125.000, iar pentru o autocamioneta 50.000 lei.

Sumele se preda de evrei la Prefectura,fie cu cereri scrise, fie


numai verbal, subprefectului Culnev, care strangea banii in sertarul
19I

www.dacoromanica.ro

biroului sAu, iar and avea o sums mai apreciabilA o versa la casier:a
Prim Ariel cu indicatia fond transport evrei, si la dispozitia Prefecturel.

Acest procedeu nu era exclusiv, c5ci bani se incasau si de Subprefectul Culnev si de Pretorul Fuciu si se depuneau direct de evrei la
Primarie.

Cat se lua de fiecare din acestia nu se poate constata, Intructit


nici o cerere nu s'a inregistrat nici la Prefectura, nici la Prim5rie, ci
numai li se d5dea o dovada scrisa de mans c5 au predat banii ei ea au

dreptul la marina.
$ofeuri germani si romani aveau consemnul &A nu primeascA in

marina decal pe aces evrei can prezentau dovada ca au depus bani'.


Mai tarziu evreii au obtinut seaderea preturilor la 50-40.000 le;
pentru o marina.
Cu acest sistem Prefectura si-a creiat un fond de peste 6.000.000
Lei din care casierul Prim5riei elibera olice sums la ordinul Prefectului BAleanu sau la ordinele Subprefectilor Culnev si Moisev.
Acest fond de 6.000.000 lei s'a epuizat in cheltueli rambursabile.
ca aconturi acordate functionarilor, salarii munc:torilor din fabrici sau
pentru instalatiile f abricei. de zahar dela Vindiceni si fabrica de sp'rt
Bronita, precum el in cheltueli nerambursabile fiind f5cute d'n ordinul
Prefectului, ca: serb5ri, bilete gratuite la teatru, plata de muzicanti, b5i
gratuite trupelor din garnizoana, donatiuni pentru d:ferite reparatiun:
de localuri.

AducAnd la cunostmta Domniei-Voastre cele de mai sus, va rog


s binevoiti a aprecia si hotari asupra m5surilor ce urmeaz5 a se lua,
Tntrucat functionarii administrativi mai sus numiti s'au facut vinovat'
de urmAtoarele infractiuni:

1. Moral: Au traficat si creiat fonduri cars jignesc profund sentimentul national prin eludarea ordinelor de curatire a Prii de elementele evreesti ostile si periculoase sigurantei Statului.
2. Penal: Abuz de putere art. 245-248 Cod Penal; M7ta art
250-251 C. P.; Nedrepte lugri art. 238-241 C. P.; Calcarea crspozitiunilor Legii Contabilltatii Pub lice.
Inspector Jandarmi Transnistria
Colonel E. BROSTEANU
L. S.

IMPA.RTIREA PRAZII

Nr. 110
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
73360

Bucureffi 17 Noemv. 1941

13.ucureffi

DOMNULE MINISTRU,

Intrucat operatiunea de preluarea obiectelor pretioase dela evreii


din Basarabia si Bucovina s'a terminat, v5, ruem s binevoiti a dc192

www.dacoromanica.ro

semna un delegat al Dvs., in prezenta c5rula sA se deschid5 15zile continand aceste obiecte, in vederea inventarierei lor.
Credem necesar ca pe lang5 acest delegat al Dvs. gi pe langa delegatii nostri sA apelam si la 2-3 bijutieri reputati, pentru a proceda
in acelas timp cu inventarierea si la evaluarea obiectelor.
Primiti, va rugam, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre consideratiuni.
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
(ss) Dentetrescu
(se) Nicole's.

DOMNIEI SALE
DOMNULUI MINISTRU AL FINANTELOR

Nr. III
ROMANIA
GUVERNAMANTUL BUCOVINA
Directoraful Administrativ
Serviciul Secretariat General

Cernauti, 22 Noemv. 1941


Nr. 100/88

cStre

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


Bucuresti

Avem onoare a va ruga s binevoiti a da dispozitiuni ca din Meetele confiscate dela evreli (In Provincia Bucovina, sa restituiti acestui
Guvernamant acele obiecte care nu sunt din metal pretios.
Guvernatorul Provinciei Bucovina
p. General C. CALOTESCU
(ss) INDESCIFRABIL

Nr. 112
BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Bucuresti 24 Noembrie 1941

Bucuresti
F. 73430

DOMNULE MINISTRU,

Al5turat prezentei va trimitem copie depe adresa Nr. 100/88 din


22 Noembrie a. c., a GuvernAmAntului Bucovina, prin care ne solicits
sa le pred5m obiectele preluate de delegatii nostri dela evreli evacuati
din Bucovina si Basarabia si care nu ar fi din .metale pretioase.
VA comunicam ca printre obiectele preluate se af15 9i unele mid
cantitati de tacarnuri de alpaca, de care unitAtile militare din Cernauti
ar avea nevoe pentru a le afecta popotelor respective.
193

13

www.dacoromanica.ro

VA rugam sa binevoiti a ne comunica deciziunea Dvs,


Primiti, va rugam, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre conskleratiuni.
BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Anexa: 1 scrisoare

(ss) Demetrescu
DOMNIEI SALE
DOMNULUI MINISTRU AL FINANTELOR

(ss) Nies lescu

Nr. 113
MINISTERUL FINANTELOR
Nr. 280799
Directiunea General5 a Misegrii Fondurilor

9 Dec. 1941
EC/ES

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


Serv. Secretariat

Prin adresa noastra Nr. 268730 din 11 Oct. 1941, v'am confirmat
conditiunile in care sa se facA cumpararea bijuteriilor si metalelor pretioase dela evreii evacuati din Basarabia si Bucovina,
Intrucat operatiunea de achizitionare s'a terminat, va rug5m sa
binevoiti a dispune s5 ni se Inainteze un inventar de aceste obiecte, In
vederea valorificArii lor.

Potrivit hot5ririi Domnului Subsecretar de Stat Mircea Vulc5nescu, v5 rugam s5 binevoiti a cunoaste ca aurul si argintul in moneti
si nelucrat, urmeaza s fie predat Dv. la pretul oficial.
In ceeace priveste obiectele lucrate din our si argint, acestea vor
ft vandute la licitatie prin Casa de Imprumut pe Amanet si Pastrare,
cAreia 11 vom incredinta un mandat special in acest sens.
Director General

p. Ministru

(se) C. PANDELE

(ss) INDESCIFRABIL

Nr. 114
MINISTERUL FINANTELOR
Directiunea General5 a 1v14c5rii Fondurilor

Nr. 23343
27 Febr. 1943
Dos. 278

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


Inspectoratul Devizelor

Avem onoare a va face cunoscut c5 prin rezolutia Ministeriala


push' pe referatul acestei Directiuni Generale Nr. 96858 din 25 Febr.
1943, s'a aprobat ca masinile ceasornicelor preluate dela evrei, ce an
lost demontate spre a se da aurul la topit, neputand fi scoase la licitatie,
sa fie cedate gratuit $coalei de ceasornicari Infiintata de Ministerul Muncii.
Director General

Ministru

(ss) INDESCIFRABIL

(ss) INDESCIFRABIL

194

www.dacoromanica.ro

Nr. 115
MINISTERUL FINANTELOR
Directiunea General5 a Miscarii Fondurilor

Nr. 157138
20 Mai 1942
Dos. 278

Serv. Contabilitatii
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
Inspectoraful Devizelor
si aI schimburilor cu striiiniitatea

Urmare la adresa noastr5 Nr. 155040 din 5 Mai a. c., si In conformitate cu rezolutia Domnului Ministru al Finantelor, pus5 pe referatul inreg. la Nr.
/942, avem onoare a va ruga sa binevoiti a
dispune sa se elibereze cu inventar, Casei de Imprumut pe Amanet st
de Pastrare din Romania S. A., bijuteriile i obiectele pretioase, preluate de Stat din Basarabia i Bucovina.
p. Ministru
Director General
(ss)

CONST. PANDELE

(es) E. VATAU

Nr. 116
MINISTERUL FINANTELOR
Directiunea General5 a Miscgrii Fondurilor
Serv. Trezoreriei

Jr. Nr. 11836/11837/1943 s.


Nr. 167027
15 lunie 1943
Dos. 216

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


Inspectoratul Devizelor

Avem onoare a VA face cunoscut ea prin rezolutia Ministeriala


puss pc referatele acestei Directiuni Generale inreg. la nr. 11836 i
11837 din 12 Iunie 1943 s'a aprobat ca:
a) obiectele din metale pretioase preluate dela evreii evacuati din
Basarabia, Bucovina si Odessa, ce nu s'au putut valorifica prin licitatie
publics find deteriorate, sa fie predate Monetariei Nationale, pentru a
le topi i apoi a le vinde in contul Statului, Stabilimentelor militare, impreuna cu aliajul rezultat din monetele metalice retrase din circulatie.
b) monetele metalice ruseti de cupru i niche!, preluate dela
evreTi evacuati din Bucovina, Basarabia i Odessa, sa fie de asemenea
predate Monetariei Nationale, pentru a fi' vandute in contul Statului,
Stabilimentelor militare, impreuna cu aliajele rezultate din monetele
romaneti de cupru-nichel antebelice, precum 5i cele din cupru-nichel
in curs de retragere.
Director General
Ministru
(ss)

(ss) INDESCIFRABIL

INDESCIFRABIL

195

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

ODESSA
SI POPULATIA EVREEASCA LOCALNICA
MASACRELE DIN ODESSA
$1 JUDETELE BEREZOVCA

1 GOLTA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

ORONOLOG1E !STOMA
16 Octombrie 1941

Decembtie 1942

16 Octombrie 1941
Trupele romane si germane ocupa orasul Odessa, parAsit eu ateva

zile in urm5 de Armata Rosie. Desi nu intampin5 niciun fel de rezi


stenta, trupele cotropitoare ucid in primele zile o seams de locuitori,
dintre cari cei mai multi evrei. (No. 117).

22 Ottombrie 1941
0 explozie produs5 de o mina" cu mecanism de intarziere, arund
in aer o parte a cl5dirii in care s'a instalat din prima zi a ocupatiei
Comandamentul roman. Au fost ucisi Comandantul Gl. Glogojeanu, 16
ofiteri, 35 soldati si 9 subofiteri si functionari civili. Dupa trei ceasuri,
comandantul Diviziei a 13-a Infanterie, Gl. C. Trestioreanu, devenit au-

tomat comandant militar al orasului, raporteaz5 Armatei IV-a: Ani


luat m5suri pentru a spanzura in piotele publi,ce din Odessa, evreii $1
comunitii". (No. 118).

23 Octombrie 1941
Incepe executarea asa numitelor represalii. De dimineata apar primele spanzur5tori, inc5r,!ate de victime si in toate colturile orasului,

sunt impuscati locuitorii la intamplare. Pan5 la ora pranzului and


executiile au Incetat, au fost ucisi vreo 5.000 de oameni, majoritata
evrei. (No. 119).

23 Octombrie 1941
Ion Antonescu ordona ca pentru fiecare ofiter roman sau german
mort, sa fie executati cate 200 comunisti, iar pentru fiecare soldat.
ate 100. El adaoga ca toti comunistii din. Odessa, precum 4i ate un
membru din fiecare familie evreeasc5, sa fie luati ca ostateci, iar In
eazul unui act asem5n5tor, s5 fie executati. (No. 120).

23 Octombrie 1941
Dup5 .ora pranzului, politia si jandarmii ridic5 din case i de pe
str5zi peste 20.000 de oameni, in majoritate evrei, cari sunt apoi In-

ghesuiti in Inchisoarea din Odessa.


199

www.dacoromanica.ro

E4 Octombrie 1941
0 parte din oamenil ridicati de politie si armata, sunt condusi, sub

escorta Comp. Il-a din Bat. 10 mitraliere divizionar, la marginea

Odessel, Tanga bariera Dalnic. Dealungul drumului de 3 "km. lungime,


raman cadavrele femeilor, copiilor si neputinciosilor, impuscati pen-

trued au rams in urma convoaielor. Primii 40-50 oameni ajunsi la

locul executiel, sunt legati cot la cot, asvarliti intr'un ant antitanc, culcati cu fata la pamant pe parapetul santului si ucisi prin impuscare de
eativa soldati, sub comanda Li. Col. Nicolae Deleanu.
Se trece la executarea in massa. Victimele sunt varite In 4 magazii, in peretii carora s'au deschis creneluri pentru gurile de mitraliera. Sub comanda Lt. Col. Deleanu si Lt. Col. Coca D. Niculescu, s'a
deschis focul, in plin, asupra Intregei masse de oameni.
Pe inserat, catre ora 17, s'a dat foc tuturor magaziilor. In timp ce
flacarile consumau trupurile nenorocitilor, soldatii continuau sa traga
cu mitraliera, iar ofiterii aruncau grenade. (No. 121).

E5 Octombrie 1941
La ora 17.35, exact 48 de ore dupa explozia dela Comandament,

a Post aruncata in aer una din magazii, in care se mai zvarcoleau


supravietuitorii. (No. 122).

Octombrie 1941
0 parte a evreilor supravietuitori ai masacrelor din Odessa, precum si cei din judetele din sudul Transnistriei (Oceacov, Berezovca,
Golta), sunt concentrati in lagare, asa numite ghettouri. Regimul este
salbatec. In toate ghettourile mor zilnic oameni de foame, boala gi mizerie. (No. 123).

3 Noembrie 1941
Evreii din ghettoul Odessa, sunt pusi in libertate. (No. 124).

11 Noembrie 1941
Guvernatorul Transnistriei, Gh. Alexianu, emite ordonanta Nr. 23,
care urmeaza a fi statutul populatiei evreesti din Transnistria.
Pvr&1 vor putea ramane numal In anumite localitati fixate d'
Inspectoratul General al Jandarmeriei. Ei vor fi inscrisi in registre spedale, organizati in colonii si intrebuintati la munci agricole, reparatiuni de drumuri sau poduri, taiatul lemnelor in padure, carat de piatra
sau alte materiale. Cei ce vor munci, vor primi bonuri de alimente in
valoare zilnica de cate o marca R. K. K. S. pentru muncitorii cu bratele si 2 marci pentru muncitorii profesionisti calificati. Acestia din
urma vor fl obligati a presta munca potrivit specialitatii.
Cal gasiti In afara localitatii in care li s'a fixat domiciliul, vor fi
considerati spioni $i sanctionati dupa legile militare in timp de razboiu.

200
www.dacoromanica.ro

20 Noembrie 1941
Comandantul Inspectoratului de Jandarmi Transnistria, Col. E.
Brosteanu, se tome ca comunistii $i jidanii" vor imp5na tot teritoriul
Transnistriei si cu timpul se vor deda la fapte de ostilitate si in consecinta, cere Inspectoratului General al Jandarmeriei, ordine de urmare,
opinand ca numai un procedeu de exterminare a unor astfel de criminali i fanatici comuniti, ar putea scapa omenirea de pericolul comu4
gist". (No. 125).

Noembrie 1941
Aplicandu-se prevederile ordonantei Nr. 23, majoritatea evreilor
transnistrieni sunt dislocati. In nordul provinciei, la Mogi-I:ley r5man
3.733 evrei, la Sargorod cca. 2.000, la Rabnita 1.467, la Tulcin 118
(restul de 3.005 au fost trimisi in lagarul Peciora),la Spicov 27 (restul
de 848 inchisi la Rogozna).
In sudul Transnistriei, aproape toat5 populatia locals evreeasca
este adunata in lag5rele din jud. Golta, dela Bogdanovca (48.000), Du
manovca (18.000), Acmicetca (4.000). In aceste lagare, dupa ce toti
internatii au fost jefuiti de tot avutul
se c5uta in special our $i bijuterii
au fost supusi unui regim de exterminare, prin foame $i mizerie. (No. 126-127).
Mai raman la aceast5 data un numar necunoscut
dar se pare
a fi de cateva mii
de evrei localnici in orasul Balta si cca. 30.000
in Odessa.

17 Decembrie 1941
Un grup de evrei din regiunea de plasare Crivoje Ozero, s'au re
fugiat la Dub5sari, unde au fost luati in primire de serviciul SS german, care i-a executat. (No. 128).

91 Decembrie 1941
Sub conducerea prefectului jud. Golta, Lt. Col. Isopescu Modest,
incepe masacrarea evreilor din ghettoul Bogdanovca. Primele victime
se aleg dintre bolnavi si infirmi (cca. 5.000), cari sunt variti in cateva
grajduri, peste cari se aseaza straturi de paie,_ se stropesc cu petrol $i
li se da foe., In timp ce grajdurile ardeau cu oamenii din5untru, restul
de internati (cca. 43.000), au Inceput a fi ,condusi &Ore p5duricea din
apropiere, unde au fost masacrati in grupe de 3-400, cu cartuse explozive. Masacrul neIntrerupt in zilele de 21, 22 si 23, a fost suspendat la
24 Decembrie, in vederea sarbatorilor Craciunului, reluat la 28 Decembr:e $i terminat la 29 Decembrie.
Cadavrele au fost arse pe ruguri de 4-5 m. lungime si 2 m. inaltime. Lugubra operatic a fost data in sarcina unui grup de 200 de evrel
*1 a durat 2 luni. Dintre cei ce au executat arderea cadavrelor, au fost
tmpwati apo1 150. (No. 129).
201

www.dacoromanica.ro

Deeentbrie 1941
In disperare, unii evrei incearca s5 salveze viata copiilor prin botez sau c5sAtoria fetelor cu crestini. Cateva cazuri au fost semnalate
in comunele Pisceanca st Zatnicova d'n jud. Rabnita. Autoritatile sun*
imediat sesizate, spre a lua m5suri. (No. 130).

Decembrie 1941
In judetele din nordul Transnistriei, aper din ce In ce mai multe
cazuri de tifos exantemat!c, printre evreii localnici. Numai in jud. Tulcin s'au Inregistrat 200 de bolnavi.

1 lanuarie 1942
In Odessa mai traiesc Inca vreo 40.000 de evrei, dintre cari unii
sunt liberi, dar sub supraveghere neIntrerupt5. In fiecare zi sunt arestati evrei $i trimisi in judecata Curtii Martiale, in special sub Invinuirea de a fi c5utat sa ascund5 originea etnic5. (No. 131).

4 lanuarie 1942
Pe inserat, doi soldati nemti in stare de ebrietate, neidentificati,
au p5truns in casa unei femei, Roza Dochner din Odessa, str. StaroKotofranscaia. Afland ca e evreica, unul d'n ei a lovit-o cu baioneta eta
spate. Femeia a reusit sa fug5 la veclna Zocorina Matrona, unde brutele an ajus-o Si au omorit-o cu lovituri do baionet5. (No. 132).

10 lanuarie 1942
Guvernatorul Transnistriei emite ordonanta Nr. 7, prin care tote
evreii din Transnistria sunt obligati s5 predea auru), bijuteriile $i obieetele de valoare si s5 se prezinte spre a fi internati in ghettoul Slobotka
Contravenientii vor fi judecati de Curti le /vIartiale.

11 lanuarie 1942
Apar primele efecte ale ordonantei Nr. 7. Tristele convoaie se indreapta catre ghettoul Slobotka.
In strada Trohorovscaia (Vorosina) Nr. 29, evreica Liuba
Medtt, pentru a evita chinurile internarii si-a adunat Intr'o camera tot
avutul si i-a dat foc. Arestat5, a recunoscut imediat fapta $i a fost executata pe loc.
In strada Punkin Nr. 68, b5tranii evrei Haisler Leizer si Haisler
Sosia, s'au spanzurat, spre a nu fi internati in ghettou. (No. 133).

12 Innuarie 1942
Incepe deportarea evreilor din ghettoul Odesei, spre regiunea Berezovca-Vasil'evo. In prima zi au fost deportati 856 evrei, In majoritate b5trani, femei $i copii. (No. 134).
202
www.dacoromanica.ro

13 lanuarie 1942
Din ghettoul Slobotka, smut evacuati in regiunea Berezovca Vasilievo, 986 evrei. (No. 135).

14 Ianuarie 1942
Idem, 1.201 evrei. (No. 136).

15 lanuarie 1942
Idem, 1.090 evrei, majoritatea batrani Intre 50-80 ani.

16 lanuarie 1942
Idem, 1.746 evrei, majoritatea batrani, femei gi copii.
Pang la aceasta data -au fost deportati peste 6000 de evrei din
Odessa. Suferintele, dealungul drumurilor au fost inspaimantatoare.
(No. 137).

1Y-19 lanuarie 1942


Idem, 3.407 evrei, respectiv 1.104, 1.293 $i 1.010.

19 Ianuarie 1942
In comuna Cazmirovca, jud. Berezovca,

doi locuitori crestini

au luat dela evreii ce treceau spre lagarele de internare, 4 copii cut

scopul de a-i creste si infia. Copiii au fost ridicati si internati in lagar.


Ajutorul sefului de politie din Oceacov, un anume Dolgi, a luat,
pentru a creste si infia, copilul unui evreu. S'a dat ordin ca copilul sa
fie internat in lagar. (No. 130).

?0 Ianuarie 1942
Din ghettoul Odessa slint evacuati alti 926 evrei.

?if lanuarie 1942


Din cauza nefunctionarii trenurilor, nu s'a executat nici un transport de evrei. (No. 138). Insptctoratul de Jandarmi Transnistria refera
ca cei evacuati nu pot fi cazati si trebuesc adapostiti in grajdurile colhozurilor. Gerul ajunge pans la minus 20 grade si din aceasta cauza,
precum si a vArstei $i a lipsei de hrana, multi cad $i inghiata pe drum.
Mortii au fost ingropati in santurile antitant din regiune.

22 Ianuarie 1942
Se reiau deportarile din ghettoul Odessa. Sunt trimisi spre Berezovca 1.807 evrei, majoritatea batrani, femei si copil.
In str. Iusnaia Nr. 5-15, batranul evreu Odenberg Adolf, s'a sinucis, spanzurandu-se. (No. 139).
203
www.dacoromanica.ro

23 lanuarie 1942
Din ghettoul Odessa plead un nou lot de 1.396 evrei..
Autoritatile romane urmaresc pe crestinii cari incearca s salveze pe ate un evreu. Ernest Plecichin si Elena Gabel sunt trimisi In
judecata Curtii Martiale, pentruca au tinut ascuns timp de 11 zile, pe
evreul Marcu Strulovici.

24 lanuarie 1942
Din ghettoul Slobotka pleaca la Berezovca, 2.000 de evrei.

25 lanuarie 1942
Din cauza nefunctionkii trenurilor, nu se poate

efectua trans-

portul evreilor.
Circ. IX de politie a Odessei a arestat pe bAtrAnul evreu Arsene

Brauber. Pan5 55 fie adus la cercet5ri, s'a strangulat cu o curea. (No.


140).

30 lanuarie 1942
De 5 zile trenurile nu functioneaz5, astfel CA nu a mai fost evacuat niciun evreu. Se prevede Insa pentru ziva urm5toare reinceperea
evacuarifor. In cuprinsul circ. II-a de politie, s'au g5sit cadavre evreesti
pe cari pretorul Odessei le declar5 decedati de moarte natural5", desi
cercetkile sunt Inc5 in curs.

31 lanuarie 1942
Se reiau transporturile din ghettoul Odessei. Plead* un transport
de 1.200 de evrei. (No. 141).

1 Februarie 1942

Din ghettoul Slobotka pleac5 alti 2.256 evrei. (No. 141).

5 Februarie 1942
Caporalul Ana Savu din Regt. 6 Art. C515reat5, violeaza o femee
evreica. (No. 141).

12 Februarie 1942
De 11 zile rapoartele autorit5tilor nu au mai semnalat transporturi de evrei din Odessa. In tot timpul acesta s'au f5cut razzii intinse,
aducandu-se zilnic zeci de evrei, cari reusisera sa se ascunda de urgia
lag5rului.

Din ghettou pleaca din nou un lot de 448 evrei, un altul de 53 si


un al treilea de 210. (No. 142).

204
www.dacoromanica.ro

Februarie 1942
Toat5 luna au continuat raziile pentru identificarea, internarea In
!agar i evacuarea ultimelor r5m5site ale evreior din Odessa.

Februarie 1942
Se terming actiunea de exterminare' a evreilor localnici concentrati In judetul Golta, prin masacrarea tuturor celor 22.000 internati
in lag5rele dela Dumanovca si Acmicetca. (No. 143).

9 Iflartie 1942
Evreii evacuati din Odessa spre Berezovca-Mostovoi-Vasilievo,
dup5 ce sunt jefuiti $i chinuiti, ajung sub puterea trupelor germane.
Opera de exterminare a Inceput curand dup5 sosirea evreilor si a continuat pang la epuizare.
Primul masacru semnalat este f5ptu't de politistli germani, din comunele Mostovoi si Zavadovca, cari au ridicat din lag5rul de evrei din
comuna Cihrin-Berezovca, un num5r de 772 evrei pe cari 1-au scos in
marginea comunei $i executat prin impuscare, dup5 ce i-au jefuit de
toate obiectele aflate asupra lor. (No. 144).

13 Marne 1942
Un grup de 17 sofdati germani din formatlunile SS din comuna
Cartaica, au ridicat din lag5rul de evrei din Hulievca-Berezovca, un
num5r de 650 evrei pe cari, dup5 ce i-au desbr5cat pang la c5mase, jefuindu-i de toate obiectele, banii $i Imbracamintea, 1-au scos in marginea comunei, executandu-i prin impuscare. Cadavrele an fost arse.
(No. 144).

10 Iflartie 1942
0 bands de 16 germani din politia SS din comuna Nova-Candeli,
au ridicat 120 evrei din lag5Ful-comunei Catovsca-Berezovca, pe can

i-au jefuit de obiecte si imbricaminte iar apoi i-au impuscat in marginea comunei. (No. 145).

Din cauza panicei produs5 de aceste masacre, 300 de evrei au


fugit din lag5rul Lisinovca-Berezovca. Autoritatile rot/lane au dat ordin jandarmilor de a-i urma'ri si a-i readuce in lag5r.

18 Illartie 1942
Politistii civili germani din comuna Bernandovca-Berezovca, sub
conducerea unui ofiter german, ucid prin impuscare un num5r de 483
evrei, adusi acolo din ghettoul Odessei. (No. 146).

lunie 1942
Trupe din politia SS cu sediul In colonia germana Lichtenfeld, ucid
prin impuscare 1.200 evrei din colhozul Suha-Verba. Victimele fuse-

205

www.dacoromanica.ro

-sera plasate intai In castelul Mostovoi din sectorul Huliacovkar dar


aid neavand ce lucra, erau expusi s moara de foame. Deaceea au fost
transferati pentru mune& la Suha-Verba. (Nr. 147).

DecOmbrie 1942
Inceteaza complect suferintele evreilor localnici din Odessa $i judetele din sudul Transnistriei. Opera de exterminare totals este terminate.

Dintr'o statistics intocmita do Centrala Evreilor din Romania, la


22 Martie 1943, dupe vizita facuta de o delegatie a Comisiunii de
Ajutorare, in toata provincia dela Odessa pans Ia Moghilev, rezulta
ea Ia acea data se mai aflau in Transnistria de sud, urmatorii evrei;

Orasul Odessa
60
425
Jud. Berezovca
Din totalul de 485, numai o parte erau evrei localnici, iar cealalta

era formats din rarnasite supravietuitoare de evrei deoortati din Romania.

206
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

DOCUMENTE

MASACRE LA 1NTRAREA TRUPELOR FASCISTE


IN ODESSA

Nr. I17
Nom COMISARULUI POPORULUI PENTRU AFACERI STRAINE
U. R. S. S. d. VENCESLAV M. MOLOTOV
trimisA la 6 lanuarie 1942, tuturor ambasadelor 51 legar ilor tarilor cu
care U. R. S. S. se afla In relatiuni diplomatice.
DESPRE BARBARIILE GENERALE, RUINAREA POPULATIEI $1
ATROCITATILE MONSTRUOASE SAVAR$1TE DE AUTORITATILE GERMANE PE TERITORIUL SOVIETIC COTROPIT DE El
.

..

...

(Extras)
.

....

- ...

....

Omorurile in massa au fost savarsite de cgtre ocupantii german*


.i in alte orase ale Ucrainei, aceste masacre sangeroase fiind Indrep
tate, in special, impotriva Evreilor muncitori, neinarmati, Vara posibilitatea de a se ap5ra.
Dupa date incomplecte, in orasul Lemberg (Lwow), sunt impuscati nu mai putin de 6.000 de oameni, in Odessa peste 8.000, la Ca
menet Podolsk au fost impuscati si spanzurati aproape 8.500 de oameni, la Dniepropetrovsk au fost mitraliati peste 10.500, la Mariupol
au fost impuscati peste 3000 de localnici impreuna* cu multi bAtrAni,
femei-$i copii, cari sunt jefuiti si desbrgcati 0[15 la piele, inainte de
executie 1).

1) Relatarile oficiale de mai sus par a se referi la masacre faptuite


la intrarea trupelor in Odessa, deoarece este vorba numai de b.000 de
ictirne, iar masacrele ordonate de Ion Antonescu ca represalii" pentru
explozia dela Odessa, au ucis peste 25.000 de oameni Este Irma posibil
ca aceasta mentiune a Comisariatului Afacerilor Straine URSS, sii se
refere la masacrele din 24 si 25 Octombrie 1941, a caror intindere,
putut fi indeajuns verificata. 'Ana la 6 Ianuarie 1912.

207

www.dacoromanica.ro

EXPLOZIA DIN ODESSA. INITIATIVA REPRESALIILOR

Nr. 118
Telegrama generalului C. Trestioreanu comandantul secund al
Divlziei XIII, catre Armata IV din 22 Octombrie 1940, ora 20.40:

Pana la aceasta ora, in ziva de 23 Octombrie, ora 20.40 generalul Glogojanu nu a fost gasit. Este, probabil sub daramaturi. Nutria"rul mortilor si al ranitilor nu s'a putut stabli. Operaiile de salvare
continua. Din clad:rea ocupata de Comandament, a sarit in aer partea
centrals si aripa dreapta. Trupele din Odessa sunt la locul for in stare
de alarms. Pana la aceasta ora nu s'a mai semnalat nicio alt.. explozie,
si nici un eveniment de alta natura.
Raman, personal si cu restul comandamentului salvat pana mains

dim'neata, and ma voiu deplasa la Marienthal, unde voiu reface comandamentul si legaturile, cu materialul care a mai ramas. Pana atunci
pastrez legaturile cu posta civila Odessa. Am luat masuri pentru a
spanzura in pietele publice din Odessa evrei si comunisti. Comandant
Gorun General Trestioreanu.
secund

MASACRUL DIN DIMINEATA DE 23 OCTOMBRIE


Nr. 119
Extras dip actul de acuzare intocmit impotriva marilor criminal)
de rizboi, Ion Antonescu si ministri sal:
In dimineata zilei de 23 Octombrie 1941, apar pe strazile si pietele Odessei primii spanzurati, iar pe strazi oamenii sunt /mpuscati la
intamplare, astfel ca in acea dimineata sunt executati 5.000 de oamenk,
La ora pranzului executiile inceteaza, insa jandarmeria si podia incep
s adune mil si zeci de mil de oameni, pe can ii inchid in Inchisoarea
dela Odessa".

ORDINUL DE REPRESAL111 AL LUI ION ANTONESCU

Nr. 120
Presedintele Consiliului de Ministri Nr. 562 din 23.X.1941, ora 12,30

Cabinetul militar al Conducatorului Statului


catre
VRANCEA l-a 1)

Ca urmare a celor petrecute la comandamentul militar Odessa in


ziva de 22 Octombrie 1941 a. c. d. maresal Antonescu ordona:
1) VRANCEA era indicativul secret pentru Comandamentul Militar
Odessa.

208

www.dacoromanica.ro

1. Comandamentele militare ai autoritatile din Odessa se vor instala in afara orasului in cladiri din oras, care au lost in prealabil gi
In mod sigur cura(ate de echipe speciale $i deminate,
se vor cerceta

cu amanuntime imprejurimile lor.


2. D. Maresal Antonescu ordona sa se raporteze cine este responsabil de neexecutarea sau de necomplecta executare a ord'nului (Comandamentul de capetenie Nr. 3016 d'n 16 Octombrie 1941 si ord. Nr.
2092 din 16 Octombrie 1941 al Comandamentului Vrancea).
3._ De oarece este aproape sigur ca actiunea dela Odessa a fost
pusa la cale de comunistii locali $i pentru a se inlatura pe vitor o asemenea act'une d. maresal ordona sa se treaca la represalii severe
astfel:

a) Pentru fiecare ofiter roman sau german, mort in urma explo,


ziei, vor fi executati 200 comun!sti; pentru fiecare soldat mort, cate 100
comunisti; executiile vor avea loc in cursul zilei de astazi.
b) Toti comunistii din Odessa vor fi luati ca ostateci, deasemenea
cate un membru din fiecare fam:lie evreeasca.
Li se vor aduce la cunostinta represaliile ordonate in vederea lor
si familiilor lor, ca la al doilea act asemanator vor fi toti executati.
tt c) Masurile luate vor fi date publietatii si afisate in Odessa si tm-

prejurimi, chiar in cursul zilei de astazi.


D. 0. Seful Cabinetului Militar
Colonel (ss) DAVIDESCU

MASACRUL DELA BARIERA DALNIC


Nr. 121
Extras din rechizitoriul acuzatorulul public ef A. Bunaciu, in procesul primului lot de criminali de razboi (Tribunalul Poporului, Dosar
Nr. 1).

A Inceput masacrul.
ell
si voi citi depozitiile din dosar
Toti martorii v'au aratat
Inca in d'mineata zilei de 23 Octombrie au fost vazute nenumarate canenumarati spanzurati, pe strazile si la incrucisarile de strazt
davre
din Odessa. Probabil Insa ca Impuscarea $i spanzurarea dura mult, sau
c imp'edica circulatia. Deaceea, acuzatii prezenti astazi, raspuatorii
principali, s'au gandit la un sistem mai rapid.
Inca in dimineata zilei de 23 Octombrie 1941, sunt adunaji In
toti comunistii si toti evreii", in realitate locuispun ei
Odessa
tori pasnici ai orasului. Toti au lost dui la inchisoare si de acolo tnnici nu se putea aprecia cat erau de lungi
sirati in coloane lungi
spre niste magazii dela periferia Odessel.

209
www.dacoromanica.ro

Acolo a tnceput marele masacru. Acolo au lost asasinati in mod


spun martorii
25.000-30.000 locuitori pasnici ai
Odessei. Cei din primele randuri au fost asezati in niste santuri antitanc
facute in apropierea Odessei, dupa cum s'a aratat de catre
rnartori, de ap5ratorii Odessei
si impuscati in cap, ate 40-50
infiorator

odata.

S'a p5rut executantilor ca sistemul este prea incet si constisitor;


pentru fiecare om, un glont era prea mult. Si atunci, comandantul Batalionului 10 Divizionar gaseste o solute mai rapids $i mai eftina: magazine stateau la dispozitie. Oamenii au fost inghestfti in magazii, s'au
racut creneluri in pereti $i s'a tras cu mitraliere. Ne putem inchipui
scenele Ingrozitoare ce au avut loc atunci in aceste magazii, in care
erau bagati tineri, cop1i, femei, batrAni $i bolnavi.

Nr. 122
Extras din depozitia martorului Neacp Alexe, asistent la Facptatea de Litere, sublocotenent in rezervg in Reg. 23 Infanterie, in procesul marilor criminals de rizboi, Ion Antonescu si mlni5trif sai:
Dupa aceasta s'a trecut la operatia in sine de mitraliere a celor ce
se gaseau inauntrul celor 4 magazii si cred ca ordinul de deschidere a
focului 1-a dat sau colonelul Deleanu sau col. Niculescu-Coca. Magaziile au fost luate pe rand, ceeace a f5cut ca operatiunea s5 dureze
pang noaptea, nefind terminate toate magaziile In aceeasi sears.
A doua zi, una din magaziile unde nu se terminate operat'unea de
mitraliere, a fost aruncata in aer si in mod simbolic $i exemplificativ,
aceasta operatiune de aruncare in aer s'a facut cred la aceiasi ors, la
care a fost aruncat comandamentul in aer.
In ceeace priveste mitralierea celor din magazii, care a durat cateva ore, adaoga ca, observandu-se ca numai prin mitraliere nu se
poate izbuti sa fie omoriti toti cei dinauntru, s'a recurs la o noua consfatuire a celor cari comandau aceasta operatiune si care vizibil erau
enervati si suparati ea nu gasesc un mijloc mai rapid de terminarea
acestor operatii, au recurs la stropirea magaziilor cu gaz si benzin5 $i
la incendierea lor. CAnd incendiul s'a des15ntuit, unii dintre cei car' se
g5seau in magazie si care erau usor r5niti sau teferi, Incercau s fuga
fie sarind pe fereastra, fie sa iasa prin acoperis. Soldat'i aveau consemn
general ca imediat ce iese afara unul, s5 fie impuscat. Unii cari erau
tnaualtru, ca sa scape de foc, apareau la ferestre si faceau semn ca
sA-1 impu$te, aratAndu-le cu alarm capul sau inima. Insa and vedeau
are ei intInsa arma, dispareau pentru moment din fata ferestrei, pentruca sa reapard peste cateva secunde, fAcAnd catre soldati aceleasi
semne $l tntorcandu-se cu spatele ca sa nu vad5 cel putin cAnd se
tr5gea In ei. Operatiunea a durat pAn5 noaptea, and scenele v5zute la
lumina focului erau $1 mai ingrozitoare. Cei cari ap5reau erau goi, c5ci
210
www.dacoromanica.ro

se desbracaser5 de hainele care luasera foc. Unele dintre femei aruncau

copii pe ferestre. Retin o scene c5 un copil de 4-5 ani aruncat pe fereastra a ratacit timp de 5-10 minute cu mainile sus intre cadavre,
soldatii rom5ni nedorind s5 trag5 In el.

LAGARELE DIN JUD. GOLTA


Nr. 123
Extras din rechizitolul acuzatorului public sef A. Bunaciu Impotriva criminalului de r5zboi Isopescu Modest, fost prefect al judetului
Gotta:

Isopescu Modest, d'spune s5 se infinteze lagarele din jud. Gotta,


Inca in luna Octombrie. Bogdanovca, Dumanovca, Acmicetca, raman
legate de crimele acestui asasin odios.
In 1941, iarna venise mai de t:mpuriu in toata campia Ucrainei.
Vantul rece din Octombrie i Noembrie secera vietile populatiei desbracata si dus sa traiasca in cocine, caci acestea erau lagarele si
ghettourile unde interna Isopescu Modest, evreii de atunci, in grajduri
f5r5 u$i, f5r5 ferestre, f5ra paturi, f5r5 imbr5c5minte i f5r5 alimente.
Acolo a dus Isopescu Modest zeci de mii de cetateni pasnici, cu gandul,
cu hot5rirea de a-i extermina.

Nr. 124
LEGIUNEA DE JANDARMI BEREZOVCA

BIROUL POLITIEI

DAREA DE SEAMA
pe tuna Decembrie 1941

II. Starea de spirit a populatiei civile


Evreii.

Datorita faptului Ca in ziva de 3 Noembrie a. c. evreii Internati In


ghettoul din Odessa au fost pugs in libertate se desprind urm5toarele
consecinte:

I. Fiind in stare de libertate supravegherea evreilor din Odessa


desigur a devenit mai anevoioas5, ceeace ii determine sA Incerce pArasirea clandestinA a acestui oral, In scop de a se stabili In alte judete,
de preferinta In comunele,,rurale.
21

www.dacoromanica.ro

II. Eyre li, internati in lag5rul dela Bogdanovca si care sunt originari din judetul Odessa, informati fiind de regimul aplicat evreilor din
Odessa, p5r5sesc lag5rul sub motiv ca merg dup5 alimente, indreptaundu-se spre Odessa.
III. Intrucat in lag5rul de internare dela Bogdanovca ex'st5 cazuri
de tifos exantematic, cei cari p5r5sesc lag5rul constItuesc un permanent pericol pentru populatia pe unde tree.
Comandantul Legiunei Jandarmi Berezovka
Maior (ss) POPESCU

Seful Biroului Politiei


Locotenent (ss) M. CARJEU

MENTALITATEA COMANDANTILOR MILITARI


Al TRANSNISTRIEI

Nr. 125
20.X1.1941

INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA

aire
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI

Am onoare a v5 raporta urmatoare'le:


Dup5 ocuparea Odessei de trupele noastre, suntem informati ca
o multime de fosti comunisti $i teroristi si cari se refug:aser5 cu trupele sovietice in Odessa, au inceput a se infiltra in d ferite local:t5ti.
Astfel: ind:vidul Coley Teodor, in timpul reg:mului sovietic a
fost magazioner in Razdelnaia.
Acest individ in timpul retragerii ruse a adunat impreun5 cu un
jidan tot ce a fost de valoare, apoi a dat foc la case $i magazii.
La trecerea prin sate ordona in numele sovietelor, sa se dea foe
la toate culturile depe camp.
Intrucat astfel de indivizi vor impa'na intreg teritoriul Transnistrian $i daca acum nu se dedau la fapte de ostil:tate fats de nos, nu
vor astepta decat momentul favorabil ca sa inceap5 activitatea din
trecut.

Cum, a li se dresa acte si a-i trimite in judecata Tribunalelor


Militare pentru fapte petrecute sub regimul sovietic, nu cred a fi o
masura potrivit5, cu onoare v5 rog s5 binevoiti a aprecia si a ne da
ordin de urmare, opinia mea fiind, ca numai un procedeu de exterminare a unor astfel de criminal! i fanatici comun4ti ar putea scapa
omenirea de pericolul comunist,
Inspector Jandarmi Transnistria
Colonel (ss) E. BROSTEANU

212
www.dacoromanica.ro

NUMARUL SI REPARTIZAREA EVREILOR LOCALNICI


DIN TRANSNISTRIA
NI% 126
INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA
LEGIUNEA JANDARMI RABNITA
Biroul Siguranfei gi Informatii

DAREA DE SEAMA
pe luna Decembrie 1941

3) PROBLEMA EVREEASCA

Mai sunt inc 5 neevacuati spre Bug: In Rabnita 1467, Kruti 57 sl


Kodima 150, in total 1674 suflete de evrei care sunt b5gati in colonii
Ghettouri
si se supravegheaz5 conform d:spozitiunilor ordonantei Nr. 23/1941 a Guvernamantului Transnistria. Aceasta populatie
a recurs si recurge la fel de fel de trucuri, crezAnd ca prin aceste
sisteme vor reusi si nu vor mai fi trimist in regiunile de internare.
Astfel unii dintre el au dat fete in c5s5torie dup5 baieti crestini $i au
dat in adoptiune copii la famill de crestini, botezandu-i In religia crestina-ol todoxa. In acest sens s'a dat not informativ5 Nr. 39/1941.
Caut5 pe toate c5ile a intra servitori, servitoare, pe la functionari cu scopul de a se sustrage internarii si controlului din colonil,
recurgand la fel de fel de coruptie, pentru a salva s:tuatia.
Concluziune

Avand In vedere procedeele Intrebuintate si descrise mal sus,


avand in vedere num5rul mare al evreilor r5masi netrimisi la locul
constitue un pericol iminent si permanent depe Bug
destinat
oarece ei sunt incadrati in regimul comun'st, ca cele mai de Incredere
elemente ale acestora. Sunt capabili a r5spandi svonuri false si produce !mica in populatie, motive pentru care se supravegheaza in
deaproape.

Propuneri

Este necesara evacuarea evreilor imediat5, In zona de concentrare, dat fiind pericolul prev5zut mai sus.
Comandantul Legiunei Jandarmi Rabnita
Maior (ss) INDESCIFRABIL

Seful Bir. Sig. *i Informatii


Capitan (ss) INDESCIFRABIL

213

www.dacoromanica.ro

LEGIUNEA JAND. TULCIN

INSPECT. JAND. TRANSNISTRIA

Nr. 127
BULETIN INFORMATIV

Pe luna Decembrie 1941

4) Problema evreeasca.
A fost rezolvata in parte prin evacuarea evreilor din orasul TulRogozna la Nordul Judetului pe Bug,
cin i Spicdv in zona Pecioara
uncle sunt dati in paza politiei cornunale locale. Gratie acestei m5suri
de evacuare s'a putut stavili propagarea eo:demlei de tifos exantematic in localitatile mai sus amintite. Cu toate masurile sanitare
luate pericolul nu a fost inlaturat deoarece din cauza aglorneratiei si
a mizeriei in care traesc, acesti evrei vor rAspandi boala in zona in
care au fost evacuati.
Se anexeaza un tabel cu situatia evreilor la sfarsitul lunei Decembrie 1941.

LEGIUNEA JAND. TULCIN

INSPEC. JAND. TRANSNISTRIA

SITUATIA

evreilor din judetul Tulcin la sfarsitul luriei Decembrie 1941


Nr.
crt.
1

2
3

4
5

6
7

Denumira
comunelor

Judetul

NumaruI
evreilor
plasati

Tulcin

Tulcin

118 evrei

Spicov
Brat lav

Ladijin
Gordievca
Peciora
Rogozna

,,
27

27
747

,,

450
230

2,

3005
855

99

,.

Localitatea de unde yin Observatiuni


(Drawl Tulcin
Spicov jud. Tulcin
'737 din raionul Brat lav
8 din corn, Vinita jude.
tul Vinita
1 corn. SecureniCerna'uti
Din raionul Trostinet

Din comuna Lipnic judetul Hotin.


Din orauI Tulcin
3 din Vinita jud. Vinita
4 din Iampol jud. Jugaztru

848 din raionul Spicov


Total

5431 evrei

Comandantul Legiunei Jand. Tulcin


(ss) INDESCIFRABIL

2t4
www.dacoromanica.ro

EXECUJIILE DIN JUD. DUBASARI

Nr. 128
7.11.1942

INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA


c5fre
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
Serv. Jandarmeriei

La Ord. Dv. Nr. 48592/1941

Am onoare a raporta ca evreii despre care trateaza nota informative Nr. 10 din

17

Decembrie 1941 $i cari se refugiaser5 in Dubo-

sari din regiunea de plasare Crivoje-Ozero, au fost luati In primire


de Serviciul S.S. german, care i-a executat.
Inspectoratul Jandarmi Transnistria
Colonel (ss) BROSTEANU

$eful Bir. Politiel


Locot. (ss) BRETOIU IACOI

MASACRUL DIN JUD. GOLTA

LAGARUL BOGDANOVCA
Nr. 129
Extras din actul de acuzare intocmit de Acuzatorul Public ref A.
Bunaciu, impotriva primului lot de criminali de razbol (Tribunalul Poporului. Dosar Nr. 1).

data jefuirea terminate, acuzatulw Isopescu Modest, trece is a


doua si cea mai Ingrozitoare crime, masacrarea In mass a tuturor
celor 48.000 de internati din lag5rul dela Bogdanovca.
Ordinul de executie 11 pred5 acuzatului Aristide PAdure, subprefcctul jud. Golta si complice tot asa de fioros, in care Isopescu Modest avea toata increderea c5 exterminarea se va face total sl to cel
asa cum s'a sl Intamplat. Acuzatul Aristide
mai scurt timp posibil
Padure era cunoscut internatilor $i populajiei din judet, pentru jafurile
si ferocitatea de care a dat dovada tot timpul cat a functionat.
Ordinul de executie, Aristide Padure 11 transmite pretorului Manescu Vasile de la raionul Dumanovca, care is primele masurl pentru
aducerea lui la indeplinire. Pentru executarea masacrului a fost adusi
din orasul Golta ,precum si din judet, toata populajia care se afla sub
215

www.dacoromanica.ro

directa conducere a prefectului Isopescu Modest. Masacrul a inceput In d:mineata zilei de 21 Decembrie 1941. Internatii au fost astfel impArtiti: in cateva grajduri au fost inghesuitt internatir bolnavi

0 infirm', ce nu se puteau deplasa in afara lagarului la p5durea unde


urma s5 se fac5 executie, iar cei valizi in restul grajdurilor.
Primul lot masacrat a fost al bolnavilor si infirmilor. Peste
grajdurile in care se aflau ei, s'a turnat petrol, dup5 ce mai inainte
se asternuse un strat de pale peste acoperisul grajdurilor si la intr5ri.
S'a dat ordin. Aprindeti focul" si in cateva minute cele dou5 grajduri
i cu cei 4000-5000 de internati, ardeau ca dou5 torte, sub supravegherea politiei trimis5 de Isopescu Modest, ca sA-i des5varseasc5
opera criminal5.

Nu-i greu de imaginat prin ce fr5mant5ri chinuitoare au trecut


cei 43.000 de evrei cari erau inchisi in celelalte grajduri, asteptand
s5 le vin5 randul. Dar pentru ei acuzatul alesese un alt loc de masacrare si anume rapa de pe langa o p5durice din apropierea 'agar-Wu'.
Fiecare dintre ele avea un rol de indeplin:t. Padurea era locul unde
cei destinati executiei, erau jefuli de tot ce mai aveau de pret asupra
lor, iar rapa era destinata locului propriu zis de executie si de ardere.
In timp ce cele dou5 grajduri ardeau, internati valizi erau scosi
i manati spre locurile de executie. Scene ingroz:toare se petreceau
in acele momente, cand mamele isi luau copii in brate si cereau cerului sc5pare, cand pkintii I i incurajau copiii si sotia, and disperarea pusese st5panire peste toti cei 46.000 de internati. Se mai auzeau inc tipetele desnadajduite din grajdurile cari ardeau i se pr5buseau peste cadavre.
Adusi In p5dure, erau mai intai jefuiti si desbrkati, astfel c5,
complect goi, erau ingenunchiati pe marginea rapei, unde apol au
Post impuscati in grupe de ate 300-400 cu cartuse explozive.
Masacrul a continuat in acest ritm si in zlele de 22 si 23 De-

cembrie 1941. In ziva de 24 Decembrie a fost supendat pang la 28 Decembrie 1941.


43.000
al celor masacrati, acuzatul
Dat fiind num5rul mare
credea el
Isopescu Modest, pentru a face s dispar5 or:ce urma

a dat ordin ca s5 fie arse cadavrel.e Pentru aceasta opera a ales


200 de internati din cei mai voinici. Arderea cadavrelor a durat timp
de dou5 luni de zile, Ianuarie si Februarie 1942.
Arderea era indeplinit5 in felul urm5tor: se aseza un strat de pale
si lemne, apoi cadavrele, un alt strat de pale si iar cadavre, astfel c5
rugurile aveau in5ltimea de doi metri si 15timea de 4-5 m. cadavrele
fiind astfel asezate, incat s5 fie unul slab langa altul gras, pentruca
gr5s!mea celui de al doilea, sa ajute arderii celui dintai. Astfel 200 de
internati s'au chinuit doua luni, pentru a sterge orice urma de crima.
Dup5 aceea, 150 din cei 200 au fost si ei impuscati, pe motiv c5
n'au executat destul de repede arderea cadavrelor.
216

www.dacoromanica.ro

INCERCARI ALE EVREILOR LOCALNICI DE A SALVA


VIATA COPIILOR, PRiN BOTEZ SAU
CASATORII MIXTE

Nr. 130

29.111.1942

INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA

care
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
Serviciul Jandarmeriei

La ordinul Nr. 50.903 din 5 Ianuarie 1942, referitor la ver:Icarea


notei informative cu privire la trecerea evreilor din Transnistria la
creslnism.

Am onoare a vg raporta ca pang in prezent in Transnistria s'a

semnalat urmgtoarele cazuri:


1. In judetul Rabnita, in comunele Pisceanca si Zatnicova, unii
dintre evrei, rgmasi neevacuati, au dat in adoptiune copii de ai for la
familii crestine si fete in casator'e dupg bgieti crestini, botezadu-1 in
rel:g'a cresting, cu scop ca cel putin acestia s5 ramang neevacuati.
Servic'ul religios s'a oficiat de cgtre preotii rusi.
S'a raportat Dv. $i Guvernamantului, cu nota informtiva Nr. 52
din 20 Decembrie 1941.
2. In comuna Cazmirovca, Jud. Berezovca, in iva de 19 Ianuarie
1942, doi locuitori crestini au luat dela evrel ce treceau spre laggrele
de intern are, 4 copii cu scopul de ai creste 5i infiia.
Copii au fost ridicati si internati in (agar.
3. Ajutorul sefului de pol tie din Oceacov, anume Dolgl, a luat
pentru a creste si infia copilul unui evreu.
S'a dat ordin ca copilul sg fie internat in laggr.
Alte cazuri nu s'au semnalat pang in prezent.
Inspectoratul Jandarmi Transni stria
Colonel (ss) E. BRO$TEANU

VIATA CHINUITA A EVREILOR DIN ODESSA PANA


LA DEPORTAREA LOR
Nr. 131
COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA
Serviciul Pretoral

BULETIN INFORMATIV

din ziva de 3 Ianuarie 1942


Cercetari si urmariri
A fost arestatg evreica Berta Feld, comerclantA de ani 30, or'ginar5 din Basarabia, domiciliatg in str. Bulgarscaia 26, pentru faptul
III.

217

www.dacoromanica.ro

ea si-a ascuns originea etnica cu scopul de a induce autoritatile romanesti in eroare. Cu actele dresate a lost Inaintata la Curtea Martia15.

A fost arestat evreica Besnov Eugenia, de ani 37, far5 profesle,


domiciliata in str. Pervi Stepnaia Nr. 1, pentru faptul c si-a falsifica
actele de identitate, spre a-$i ascunde originea etnica si a induce au-

toritatile romanesti in eroare. Cu actele dresate a fost inaintata la


Curtea Martia15.

Au fost arestate evreicele Raia Katz de 36 ani Vara profes.e.


Vera Katz de 17 ani, eleva si Pohaci Maria de 27 ani, toate trei domiciliate in str. Moscovscaia 40, pentru faptul ca si-au exprimat to
public ura contra armatei romane gi pentruc5 au contravenit ordonantei Nr. 11 din 16 Octombrie 1941, prin aceia ca au detinut mun'tiuni si efecte militare. Cu actele dresate au fost inaintate la Curtea
Martiala.

A fost arestat evreul Rosenberg Ilie, de 30 ani, domiciliat in Str

Moscovscaia 83, pentruc5 pi-a insusit numele de Bisi, inducand autoritatile germane $i romane in eroare si sustragandu-se obligatiunei de

a se afla la Inchisoarea Centrala. Numitul este in curs de cercetare.


A fost arestat evreul Vulin Grigore, 40 ani, domiciliat in Str.
Zeitova 10, pentru faptul de a se fi sustras dela obligatiunea de a se
afla la Inchisoarea Centrals. Numitul este in curs de cercetare.
0 evreica a lansat svonul ca Nicolaiewul a fost ocupat de nisi
gi ca vor veni si la Odessa. A fost arestat5 si se va thainta Curtii
Martiale.
Pretor

Lt. Colonel (ss) M. NICULESCU

Nr. 132
ARMATA III-a SERVICIUL PRETORAL
crstre

INSPECT. G-RAL AL JANDARMERIEI


Serviciul Jandarmeriei

BULETIN 1NFORMATIV Nr. 123480

din 16 lanuarie 1942

In ziva de 4 Ianuarie 1942, pe la orele 20, doi soldati germani


in stare de ebrietate, care pans in prezent nu au fost ident:ficati, au
intrat cu forta in casa evreicei Dochner Rona din str. Kotofranscaia
si au intrebat dad este evreica si la raspunsul ei afirmativ, unul din e"
a scos baioneta si a lovit-o in spate. Totusi evreica a reusit s fugi
218

www.dacoromanica.ro

la vecina Zocorina Matrona (rusoaica), uncle soldatii au urmarit-o $i


i-au aplicat mai muite lovituri de baioneta, dupil care evreica a decedat.

Pretorul Armatei 3-a


Colonel (s6) BAROZI

H.

DEPORTAREA EVREILOR DIN ODESSA


PRIMELE EFECTE ALE ORDONANTEI DE DEPORTARE

Nr. 133
SERVICIUL PRETORAL ODESSA

BULETIN INFORMAT1V

din ziva de 11 lanuarie 1942


H. STAREA DE SPIRIT A POPULATIEI CIVILE
Populatia rusa pare multumita de masurile luate de autoritatilc
romane, In ceace priveste internarea evreilor in Ghettou.
De catre evrei s'a lansat svonul, ca ei au intervenit pe Tanga
persoane sus puse si ea se va reveni asupra infiintgrei Ghetto-ului.
III. CERCETARI $1 URMARIRI

Ast5zi, 11 lanuarie 1942 la orele 2 noaptea femeia Medtt Liuba,


etnica evreica, a adunat in camera ei din str. Trohorovskaia (Vorosina) Nr. 29, toate ob'ectele ei, dandu-le foc. Focul Ins
a fost observat de catre locuitorii casei sl cu ajutorul pompierilor a
Post stins repede fAra ca incendiul s5 is proportii mai marl.
Incendiatoarea care si-a recunoscut fapta a fost executata pe loc.
Din cercet5rile facute de Care Circ. III-a de Politie, rezulta ca
aceasta evreica avea intentia de a da foc intregului imobil iar planurile ei au fost zad5rnicite de vigilenta dvornicului acestui imobil.
de originA

IV. DIVERSE

In Str. Punkin Nr. 68 apart. 17 au fost gsasiti evreii Haisler Laizer de 60 ani $i Haisler Sosia de 62 ani, spAnzurati.
Motivul spanzurarei se pare a fi spre a nu fi internati in
Ghettou.

Pretor
Lt. Colonel (ss) M. NICULESCU

219

www.dacoromanica.ro

PRIMELE CONVOAIE DE DEPORTATI DIN OEESSA

Nr. 134
SERVICIUL PRETORAL ODESSA

BULETIN INFORMATIV

din ziau de 12 lanuar:e 1942


Starea de spirit a populatiei civile.
In general starea de spirit a populat'ei se mentine calms.
Evacuarea si internarea evreilor decurg in mod normal.
In ziva de 12 Ianuarie 1942, au fost evacuati cu trenul din orasul Odessa in regiunea Berezovca 856 evrei, in ma joritate batrani,
femei si copii.
Ridicarea evreilor din raza orasului si internarea lor, in ghettoul
provizoriu organizat in cartierul Slobotka, este in curs, in vederea
evacu5rilor zilnice ulterioare la Berezovca.

In oral circula un svon lansat de r5ivoltori, ca dupa evacuarea


evreilor, se Incepe cu rusii, ramanand in Odessa numai ucrainenii.
Actiuni subversive nu s'au produs.
Pretor
Lt. Colonel (ss)

M. NICULESCU

Nr. 135
SERVICIUL PRETORAL ODESSA

BULETIN INFORMATIV

din ziva de 13 Ianuarie 1942


II. STAREA DE SPIRIT A POPULATIEI CIVILE

In general starea de spirit a populatiei se mentine calms.


In ziva de 13 Ianuarie 1942 au fost evacuati cu trenul din orasul
Odessa,.in regiunea Berezovca, 986 evrei, in majoritate batrani, femei
si copii.

Ridicarea evreilor din raza orasului $i internarea for In Ghettoul


provizoriu organizat In cartierul Slobotka, continua.
Pretor
Lt. Colonel (ss)

220

www.dacoromanica.ro

M. NICULESCU

Nr. 136
SERVICIUL PRETORAL ODESSA

BULETIN INFORMATIV
din ziva de 14 Ianuarie 1942 1)

II. STAREA DE SPIRIT A POPULATIEI CIVILE

In ziva de 14 Ianuarie 1942, au fost evacuati cu trenul d'n orasul


Odessa, in regiunea Berezovca 1201 evrei, in ma joritate batrani, fernei si copii.

Ridicarea evreilor din raza orasului si internarea for in ghettoul


provizoriu organizat in cartierul Slobotka, continua.
HI. CERCETARI $I URMARIRI

La Circa 6 Polit'e se g5seste sub stare de arest individul Farin


!sac Marcovici, evreu din strada Teraspescaia Nr. 29, care a Incercat
s duca in eroare organele politienesti, sustragandu-se dela ordonanta Nr. 7.
Se g5seste in curs de cercetare.
Pre or
Lt. Colonel (ss) M. NICULESCU

SUFERINTE IN CURSUL DEPORTARILOR

Nr. 137
INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA

NOTA INFORMATIVA

Nr. 76 din 17 lanuarie 1942


Am onoare a v5 comunica c5 incepand din ziva de 12 Ianuarie
crt. a inceput evacuarea evreilor din Odessa.
Conform Ordonantei date de GuvernAmantul Transn'striei, evreii
ce urmeaza a fi evacuati se strang in ghettouri, dup5 ce fiecare trece
pe la com'sia de evaluarea averilor (bijuterii) si schimbarea monedolor ce poseda in m5rci germane R. K. K. S.
Dn ghettou se formeaz5 convoiuri de 1500-2000 de indivizi earl

se imbarc5 in trenurile germane si se transports in regiunea Mos


tovoi- VasiPevo, din judetul Berezovca.

Din gara Berezovca se excorteaa In regiunea de plasare.

1) Buletinele informative ulterioare alp Serviciului Pretoral Odessa,


mentioneaza zilnic, pfinli la 21 lanuarie, plecare a convoaielor de deportali evrei.

221

www.dacoromanica.ro

Pang in prezent au fost evacuati 6000, transportul

continuan-

du-se zilnic.

In comune1e de plasare, 11 se gaseste cu foarte mare greutate los

de cartiruire, intrucat populatia ucrainean5 nu-i primeste, astfel ca


multi raman o zi adapostiti in grajdurile colhozurilor.
Din cauza gerului care coboarii pani la 20 grade precum si din
cauza lipsei de traria, a varstei si starei for subrede, multi cad pe'
drum unde ingheati
Legiunea Berezovca, este concentrate pentru aceasta operatiune,
insa din cauza gerului mare excortele trebuesc schimbate continu.
Pe traseul ce se parcurge, raman cadavre care se Ingroapa in
santurile antitanc din acea regiune. Pentru ingroparea acestor cadavre oamenii din regiune se scot cu greutate caci cautg pe cat posibil
a se sustrage dela asemenea operatiuni.
Cu mersul acestei operatiuni vom tine Inspectoratul General la
urent.

Inspector Jandarmi Transnistria


Colonel (ss) BRO$TEANU

SUSPENDAREA DEPORTARILOR DIN ODESSA')

Nr. 138
SERVICIUL PRETORAL AL ODESSEI

I3ULETIN INFORMATIV

din ziva de 21 lanuarie 1942

11. Starea de spirit a populatiei civile


Se mentine calms.

In cursul zilei de 21 lanuarie 1942 nu s'a executat nici un transport din cauza nefunctiongrei trenului

Pretor
Lt. Colonel (ss)

M. NICULESCU

1) Suspendarea a fost nuniai intamplatoare, in zilele in cari


n'au functionat trenurile.

cauza gerului

222
www.dacoromanica.ro

din

SINUCIDERI
Nr. 139
SERVICIUL PRETORAL AL ODESSEI

BULETIN INFORMATIV

din ziva de 22 Ianuarie 1942

i..0

H. Starea de spirit a populatiei civile


In cursul zilei de 22 Ianuarie 1942, au lost evacuati din Ghettou,
destinatia Berizovca, 1807 evrei, majoritatea batrani, ferric' si

copii.

IV. Diverse.

Evreul Odenberg Adolf de 72 ani din Str. lusnaia Nr. 5/15


iinucis prin spanzurare.
Pretor

s'a

Lt. Colonel (ss) M. NICULeCU

Nr. 140
SERVICIUL PRETORAL ODESSA

BULETIN INFORMATIV

din ziva de 25 Ianuarie 1945

U. Starea de spirit a populatlei civile

In cursul zilei de 25 Ianuarie a. c. nu s'a executat nici un tran


'port de evrei din cauza nefunctionarii trenurilor.
III. Cercetari i urtnariri.
In raza Circ. IX Pol:tie, a fost arestat evreul Brauber Arsene i
arsta de 60 ani.
Dupa un sfert de ora and urma a fi scos pentru cercetari, a
fost gisit strangulat cu o curea.
Cazul s'a petrecut la Circ. IX Politie care cerceteaza cazui.
I

.....
IV. Diverse.

Se continua la facerea raziilor si evacuarea evreilor la Ghettou.


Pretor
Lt. Colonel (ss) M. IIICULESCU
223

www.dacoromanica.ro

VIOL
Nr. 141
ARMATA 3-a

Serviciul Pretoral
BULETIN INFORMATIV

Nr. 123.839 din 5 Februarie 1942


1. Starea de spirit a populatiel
Servic'ul Pretoral Odessa raporteaza:
In cursul zilei de 31 Ianuarie 1942, au fost evacuati
Ghettoul
Odessa, cu destinatia Berezovca, un numar de 1200 evrei, majoritatea Mtrani, fernei si copii.
Idem in z'ua de 1 Februarie 1942 un numar de 2256 evrei.
2. Cercetari si urtnariri.
Idem raporteaz5:
A fost arestat evreul Matich Fima Davidovici din str. Razumnova
Nr. 3, care si-a procurat acte false, pe numele de Ha !chin Grigore Peadorovici, obt'nand in acelas timp si un serviciu la Directia Presei sl
Propagandei din Guy. Transnistriei.
Cercethrile se fac de circ. 4 politic.
Serviciul Pretoral al Corp. 2 Armata raporteaza:
A fost inaintat Cul-0 Martiale evreul Carosotovschi, contraven!ent
la ord. nr. 7, sustra'Ondu-se dela internarea in Ghettou.
Serviciul Pretoral Del a, a cercetat cazul de viol comis de caporalul
Ana Savu din Reg. 6 Art. Calareata, asupra unei evreice din Ghettou4
Pretorul Armatei 3-a
Lt. Colonel (ss) JEAN POITEVIM

RAZZII
Nr. 142
ARMATA 3-a

Serviciul Pretoral
BULETIN INFORMATIV Nr. 124064
din 16 Februarie 1942

1) Starea de spirit a populatiei civile.


In cursul zilei de 12 Februarie 1942, au lost evacuati din Ghettou,
cu dest:natia Berezovca, 448 evrei, majoritatea batrani, femei si copii,

2) Cercetarl si urmariri.
In ziva de 12 Februarie 1942, au fost arestati un numar de 28 evrei,
care au fost g6siti vagabondand pe stfazi.

224
www.dacoromanica.ro

In zilele de 12 si 13 Februarie 1942, facandu-se o razie partials in


diferite cartiere ale orasului, au fost prins1 un numar de 39 evrei, care
s'au internat in Ghetto-ul Slobotka.

Circ. 4 Po title are in cercetare un numar de 7 evrel, gasiti prin


oral. Cercetarile sunt in curs.
3) Diverse.
Pretoratul Odessa raporteaza:
Introducandu-se o informatoare in inchisoarea Bat. I Jandarmi,
aduce la cunostint5 ca evreii se dedau la o vie propaganda printre detinuti, indemnandu-1 la nesupunere pi agitandu-le contra autoritatilor ro
mane si germane.
Pretorul Armatei 3-a
Colonel (ss) BAROZZI GH.

ALTE MASACRE IN JUDETUL GOLTA.


LAGARELE DUMANOVCA SI ACMECETCA
Nr. 143
Extras din actul de actizare intocmit de Acuzatorul Public $ef A. Bunaciu, Impotriva primului lot de criminali de' razboi (Trib. Poporului.
Dos. No. 1).

In luna Ianuarie $i Februarie 1942, in lagarul dela Dumanovca


au mai fost executatl 18.000 de internat.' evrei. Procedeul ales eta
probabil pentru a marl $i mai mull suferintele suactul,
in serii
pravietiutorilor dupa fiecare serie de executie.
La Dumanovca, exterminarea se Ikea in grupe de Cate 300-400
$i la intervale de cate 3-4 zile. Asa se explica, ca masacrul a durat doua
luni. Si la Dumanovca Impuscarea era precedata de jaf.
Acmecetca era propriu zis o ferm5, izolata complect de satele dim
prejur, atat prin distanta ei de localitati, cat pi prin paza ce o avea.
Pentru cei aproximativ 4.000 de Internati cati erau acolo, Isopescu Modest, luase masuri sa nu 11 se dea nici un fel de alimentatie,
astfel ca dup5 cateva saptamani cei mai slab' au si murit.
Acuzatul apare ad in adevarata lui infatisare de flara cu chip de
om. Dupace internatii erau slabiti pans la epuizare totals, Isopescu
Modest, da dispozitii sa li se dea ceva de mancare sl anume: cate un
cartof crud fiecaruia, care marea $l mai mult chinurile infometatilor,
prin durerile ce le provoca, iar mai apoi o cescuta mica cu faina de
porumb, pe care internatii o mancau nefiarta.
Lagarul Acmecetca, era lagarul preferat al lui Isopescu, unde el
se delecta privind chinurile internatilor gi moartea prin inanitie, de
225

15

www.dacoromanica.ro

multe on chiar in timpul Inspectillor pe care el le facea,.de cele mat


multe on in stare de ebrietate. Lua gi fotografii, pe care apoi le tr metea ziarelor din Bucuresti (Vezi declaralia martorilor losup Wachler,
Haim Kogan, Virgil Nene, Kotcu Mihail, Edith Landau, Freiberg
Roji, Semo Marcovid, Sami Herman, etc.).

EXTERMINAREA DEPORTATILOR EVREI DIN ODESSA.

MASACRELE DIN REGIUNEA MOSTOVOIVASILIEVO - BEREZOVCA

Nr. 144
iNSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA

NOTA INFORMATIVA

Nr. 185 dal 24 Martie 1942


In ziva de 9 Martie 1942, politic germana d'n comunele Mostovoi
si Zavadovca, Jud. Berezovca, au ridicat dela lagarul de evrei din comuna Cihrin-Berezovca, un nutria'. de 772 evrei pe care i-a scos in
marginea comunei $1 executat prin impuscare.
Ob'ectele aflate asupra evreilor au fast ridicate de politia germana
i luate cu ei.
In ziva de 13 Martie 1942, un num5r de 17 germani dela formatiunile S. S. din comuna Cartaica Jud. Berezovca, au ridicat din lagarul de evrei din Hulievca-Berezovca, un nutria'. de 650 evrei, pe care
i-a scos in marginea comunei gl executat prin impuscare.
Inainte de executare evreii au fo3t desbracati [Ana' la camasi, iar
obiecte, banii gi tmbracamintea aflate asupra lor, au fost ridicate de
politia germana $i dusa in comuna Cartdca.
Cadavrele celor Impuscati au fost arse.
Informatiune siguri.
Inspector Jandarmi Transniqtria
Comunicat:
Colonel (ss) E. BROPEANU
Inspecloralul G-ral at Jandarmerlel
Guverniundniul Civil at TransnLtriei

Nr. 145
}4INISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL JANDARMI
TRANSNISTRIA

NOTA INFORMATIVA
fsIr. 187 din 24 Martie 1942.

In ziva de 16 Martie crt. un numar de 16 germani dela politia


S. S. germana din Nova-Candeli, Jud. Berezovca, au ridicat din lagA-

226
www.dacoromanica.ro

nil de evrei din comuna Catousea; acel judet, un num5r de 120 evrei,
pe care i-a scos in marg:nea comunei si executat prin impuscare.
Efectele $i obiectele gasite asupra evreilor, au fost ridicate de
politia german5.
In urma panicel produse in judetul Berezovca, cu impuscarea evreilor, au disparut din lag5rul din comuna Lisinovca, acel judet un
num5r de 300 evrei.
S'a dat ord'n Legiunei a-i urmari si readuce la lagar.
Informatiune sigura.
Inspectoratul Jandarmi Transnistria
Comunicat:

Inspectoratul G-ral al Jandarmeriei


Guvernamantul Transnistriei

Colonel (ss)

E. BROSTEANU

Nr. 146
INSPECTORATUL JANDARMI
TRANSNISTRIA

NOTA INFORMATIVA

Nr. 181 din 18 Martie 1942


Legiunea Jandarmi Berezovca, raporteaza ea portia civila german5 din comuna Bernandovca, au executat prin impuscare, un numar
de 483 evrei ce au fost plasati in acea comuna din Odesa.
La executie a luat parte $i un ofiter german.
Informatiune sigura.
Inspectoratul Jandarmi Transnistria
Colonel (ss) E.

BROSTEANU

Nr. 147
iNSPECTORATUL JANDARMI
TRANS N ISTRIA

NOTA INFORMATIVA
Nr. 189 din 16 Iunie 1942

In zilele de 27-30 Mai a. c. au fost transferati In raza Sectorulul


Jandarmi Huliacovka circa 1200 evrei pentru a fi plasati in castelul
Mostovoi conform ordinuiui Nr. 3560/1942, Prefectura Berezovca. Deoarece In castel nu aveau ce lucra si erau expusi foametei, au fost
plasati la colhozul SuhaVerba, pentru a fi intrebuintati la munca
campului.

Toti acesti evrei au fost ridicati de care pol:tia S. S. din colonic

Germans Lichtenfeld 9i executati prin impuscare.


Informatie sigura.
Inspector Jandarmi Transnistria
Colonel (ss) ILIESCU
'Cornunicat:
6Guverntim6ntul Transnistriei
Inspectoratul General Jandarmi

227

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

DEPORTARILE

DIN VARA $1 TOAMNA 1942

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

CRONOLOGIE ISTORICA
7 lunic
13 Octombrie 1942

lunie 1912

Din initiative Inc 5 necunoscute, dar din ordinul Guvernatorului


Bucovinei, general Corneliu Calotescu si sub direeta supraveghere a
sefului sau de cab'net, maior Stere Marinescu, se procedeaza la o
noun serie de deport5ri din Cernauti. Se pare c5 proiectul prevedea
deportarea celor cca 4000 de oameni cari, cu prIlejul triajului din
Noembrie 1941, c5pataser5 autorizatii de r5manere In oral, semnate
de fostul primar Dr. Traian Popovici, acum cazut In disgrace. Se
pare deasemenea c5 acesta era numai primal lot, dup5 care ar fi
urmat altele, pan5 la deportarea totals a evreilor din Cernauti, in cadrul programului de deportare general5 a populatiei evreesti din Ro-

mania.

La Guvernamant, se aleatuisera o parte din liste, Inca in luna


Aprilie, far cu 2 zile inainte de deportare, s'a cerut OficFului Judetean
al Centralei Evreilor d'n Romania, sa Inainteze urgent tablourile, cuprinzand pe toti evreii rAmasi in Cern5uti, In baza autorizatiilor
Popovici.

Conducerea evreeasca

atat cea din Cern Auti cat si cea din Bucu-

a cunoscut din vreme pro'ectul Guvernimantului, dar toate


stradaniile pentru inl5turarea nenorocirei, au ramas desarte. Forurile
Testi

conduc5toare romanesti, leg5nate in orgolioas5~ beatitudine, provocata


de Insel5toarele succese militare, au ramas surde In vara 1942. Slugile
au plecat urechea si au intins mana, ins5 numal pentru a exploata din

nou durerea evreeasca. Stere Marinescu bunSoar5, a lnceput a primi


Inca inainte de deportare, o simbrie evreeasca de 500.000 de lei pe luna.
Aceasta nu 1-a impiedicat sa fie executorul salbatec si neindurat al
deportarilor.
Sub supravegherea lui, In toiul noptii, patrule politienesti si milltare, Insotite de reprezentanti ai Prima Yei, au cutreerat casele
evreesti, pe baza listelor dinainte pregatite. Au fost adunati cca. 1000
de oameni b5rbati, femei si copil, drora nu 11 s'a Ing5dul sa is cu sine,

cleat atat cat puteau duce in spinare. Concentra pe terenul sporty


231

www.dacoromanica.ro

.Macabi", In imediata apropiere a uneia din garde orasului, au fost


supusi toata ziva, chinurilor si batjocurilor.
Intre cei adusi aci, au fost ai o seams de cet5teni polonezi, protejati prin pasapoarte chiliene, precum si cei 66 alienati, internati in
spitalul de boll nervoase, impreuna cu personalul medical, deli membrit personalului posedau autorizatiuni de exceptare, semnate de
Guvernator.
Dupa ce au schimbat banii romanesti, primind 1 mama R.K.K.S.
pentru 60 lei, dupa ce au predat toate obiectele de valoare, rar5 s

primeasca macar o chitant5, dup5 o perchezitie corporals salbatec5


care pentru femei a mers pang la cercetarea ginecologic5
dup5
co li s'au confiscat val-atele straine, au fost goniti spre gar5 si inghesuiti in vagoane de vite, cu usile inchise. Asa au mers pAn5 la Serebria, lang5 Moghilev. De acolo a inceput marele for calvar.
Pe urma evreilor deportati, locuintele for au ramas la inceput
pustii. Pe usile de intrare, s'au lipit afire marl, dinainte preg5tite, cu
ine.riptii cari aratau ca bunurie au trecut in proprietatea Primariei.
Mai tarziu au fost atribuite puzder!ei de solicitanti romani, hiene din
toate p5turile sociale si intelectuale, cari invadasera orasul, in vederea imbog5tirii. Mobile le au ramas In custodia acestora vreun an de
zile and, printrun simulacru de vanzare, au devenit proprietatea for
definitiv5.

14 lunie 1942
Un al doilea lot de 1000 de evrei din Cern 5uti, este ridicat, jefuit,

chinuit si expediat in Transnistria, in conditiuni tot atat de barbare,


ca si cel precedent. Acest lot a cuprins si neputinciosii din azilul de
batrani, intre cari se g5seau oameni dTe peste 80 de ani precum if
bolnavii din spital, scosi din paturile de suferint5, inveliti numai In
halate de noapte. Med'cul de serviciu, incercand sa se opuna ridic5rei
bolnavilor, a fost arestat.
Acest lot de deportati a cuprins si multi dintre cel exceptati, pe
baza autorizatiilor semnate de Guvernator. Situatia for urma sa fie
revizuita, inainte de plecare, de o comisiune condus5 de Maiorul Stere

Marinescu. PAn5 sa vina ins5 comisiunea pe teren, oamenii au lost


manati spre gars si imbarcati in vagoane. Gard'enii nu au mai permis nim5nul sa coboare, revizuirea nu s'a mai fAcut si nefericitii au
plecat sa imparts durerile cu ceilalti frati de suferint5.

14 lunie 1942
Din ordinul Guvernatorului Bucovinei, sunt deportati din Dorohoi, 450 de evrei. Cei mai multi dintre ei sunt b5rbati, capi de familie,
cari se aflau in detasamente exterioare de munca, in luna Noembrie
1941, and prima deportare i-a desp5rtit de sotiile si copii lor. Reintorsi dela munca, an gasit famine isgonite, locuintele sigilate ai ave_rile confiscate. Nu li s'au mai acordat autorizatii de ramanere in oral.

S'au strecurat totusl pans acum cand, patrule militare cari au barat
strazile, ii ridica din case, trimitandu-i sub paz5, direct la gars.

232

www.dacoromanica.ro

Aproape nimeni nu apucli sa is cu sine nimic; nici ceva de mancare.


Totusi in gars se face o perchezice severs
sub supravegherea perpentru ca nimeni s5 nu
ceptorului Tarcu, delegat de Prefecture
poath pastra vreo valoare sau un obiect pretios. Tot ce s'a g5sit, a
fost confiscat .Apoi vagoanele s'au Inch's si deportatii au pornit sa -si
uneasca destinele eu sotiile si copii lor.

25 lunie 1942
Conduc5torii Comunit5tii Evreilor din Cern5uti, sunt convocati
seara la Guvern5mant, unde li se pune in vedere c5 un nou lot de
evrei urmeazO s5 fie deportati si li se cere ca deportarea s5 fie organizat5, chiar de Comunitate. Fruntasii evrei refuza s se preteze
acestei infamil.

26 lunie 1942
Conduc5torul Oficiului Judetean Cern5uti, este poftit la Guyern5mant, unde i se comunica, de c5tre insusl Maiorul Marinescu, c5
s'a renuntat la deportarea unui nou lot de evrei. Dar char in ceasul
In care se f5cea aceasta comunicare, ordinele si listele de deportatl
plecau, dela Guvern5mant la Politie, spre executare.

28 lunie 1942
0 nou Duminica neagr5, pentru evreii din Cern5uti. Se execute
deportarea noului lot de circa 2000 de evrei. Oamenii au fost ridicati
In cursul noptii si in zorii zilei, in conditiuni tot atat de s5lbatece ca in
celelalte doua Duminici (7 si 14 Iunie). Ei au fost adunati tot pe terenul
Macabi, unde o zi Intreag5 au fost obiect de batjocur5. Operatiunile
au lost conduse tot de maiorul Stere Marinescu, ajutat de comandantul gardienilor Traian Ionescu si referentul problemei evreesti pe
lang5 Guvern5mant, fostul admidstrator f'nanciar, Manea Bocioaga.
De astO dat5, s'a intrat of icial In categoria celor exceptati, prin
autorizatii semnate de Guvernator. Totusi se hotOrase s5 se facO un
triaj al acestora, exceptandu-se femeile cu copii sugaci, cet5tenll
str5ini, cei rechizitionati pentru munc5, etc. Pentru a usura lucrarile,
Comunitatea din Cern5uti a preg5tit dinainte tablourile, Insotite de
dovezile respective. La cerere, au fost predate lui Bocioag5. Cand s'a
intrun't insa comisia ce avea s hot5rasc5, Bocioaga a disp5rut. Cu

chiu cu vai a fost g5sit si and i s'au cerut actele ce 1 se incredintaser5, le-a svarlit gr5mad5 In mijlocul unui vraf de hartii, din care
nu s'a mai putut alege nimic. Cateva zeci de suflete au trebul s5 piece
din aceasta cauz5. Totusi com's'unea, prezidat5 de Col. Cristescu
a facut un simulacru de
un om binevoitor dar lipsit de energie
triaj si o parte din oameni au fost eliberati.
Spre sears, inainte de plecarea trenului, Maiorul Marinescu a
Mart o ultim5 inspectie. Observand a a mai r5mas spatiu in unele
vagoane, pela orele 7 seara, a ordonat ridicarea in masse a evreilor
ce locuiau in cateva str5zi din suburbia Rosa. Nici asa nu s'au um-

plut vagoanele, si In mijlocul noptii, Marinescu a dat un nou ordin


233

www.dacoromanica.ro

pe baza c5ruia au fost ridicati toti evreii cari locuiau in strada Pitel.
Printre el au fost unii cari, cu cateva ceasuri in urma trecuser5 pe
dinaintea Comisiunei de triaj, obtinand autorizatii de ramanere in
ora'. (Nr. 148).

3 lulie 1942
Inca dela Inceputul anului, Mare le Stat Major al Armatel, care
pe vremea aceea era un fel de colaborator technic al Inspectoratului
General al Taberelor si Coloanelor de Munc5, in ceeace priveste organizarea muncii evreesti, ameninta prin toate comunicatele sale,
ca orice abatere dela ordinele si dispozit:Unile de munca, va fi sanetionata cu deportarea in Transnistria. In luna Apriie, Ion Antonescu
a rezolvat definitiv, in favoarea militarilor, conflictul dintre acestia
sl autoritatile civile, confl'ct n5scut din tendinta recarei parti, de a
pastra sub autoritate exclusive munca evreeasc5, surs5 fecund5 de
nenumarate benefich. Prin ordinul Nr. 5295 din 21 Aprire 1942 al
Cabinetului Conducatorului Statului, Mare le Stat Major a fost Insarcinat cu organizarea, supravegherea si controlul muncii obl;gatorii
executata de evrei. Ordinul lui Antonescu a capatat chiar caracter de
lege, Insa mutt mai tarziu, ab'a la 7 Julie (legea Nr. 503, publicata In
Nr. 155/1942). Intre timp Ins5, Sectiunea I a Mare Monitorul
lui Stat Major, a elaborat la 27 Iun'e, Instructiunile .generale pentru
munca de folds obstesc Nr. 55500 cari,
in capitolul sanctiuni"
dispun ca pentru cele mai marunte sau f antastice abateri dela obl;gatiunile de munca (de exemplu, pentru faptul de a fi avut relatiuni intime cu romance), infractorii s5 fie deportati in Transnistria, fmpreuna cu familiile.

In sfarsit, comunicatul Marelui Stat Major din 3 lulie, anunta


imediata aplicare a acestor sanctiuni.

11 Iulie 1942
Marele Stat Major ordona m5surile referitoare la organizarea
deportarilor de evrei in Transnistria, ca sanctiune pentru abaterile
dela munca obligatorie. (Nr. 149).

24 lulie 1942
Presidentia Consiliului de Ministri ordon5 Ministerului Afacerilor
Interne (ordin Nr. 9283 din 24.VII.1942), s5 procedeze la deportarea
in Transnistria a tuturor evreilor suspectati ca lupt5tori sau simpatizanti comunisti. (Nr. 230).

31 lulie 1942
In executarea ordinului Presidentiel Consiliului de Ministri Nr,
9283/1942, Ministerul Afacerilor Interne ordona (ordin Nr. 2592),

evacuarea si internarea in laqarul Vapniarca, a tuturor evreilor, suspectati de comunism. (Nr. 230).

234

www.dacoromanica.ro

1 August 1942
In continuarea operatiunilor pregat:toare, in scopul trimiterilor
masive spre Transnistria sub masca de legalitate, Mare le Stat Major
a rechemat in servic u pe generalul de rezerva Constantin Cepleanu,
caruia i-a incredintat postul de Inspector General al detasamentelor de
munch evreesti. Lipsa sa de scrupule $i de omenie, fusese verificata
Inca din timpul servieului activ. Pe and comanda Regimentul 6
Mihai Viteazu, cativa din subalternii sal, neputand suporta prigoana
si injosirile la care au fost supusi de comandantul lor, s'au sinucis.
Generalul Cepleanu face prima inspecte la un detasament de evrei
cernauteni, cari lucrau un drum lang5 Tg. Neamt. Pentru a-$i tmplini
mai btne scopul, si-a 15sat uniforma in oral, a Intolit un costum civil
Imprumutat dela un pensionar localnic $1, cu pantalonii pans la genunchi, cu manecile pans la coate $i cu o pu$c5 de vanaloare pe
umeri, s'a strecurat printre munetori, cari fireste, s'au sinchis't prea
putin de aparitia acestei palate. Dar dup5 ce s'a sunat repausul, $i-a
decl nat cal tatea, a facut apelul si a notat numele a 25 tineri, cari n'au
tOspuns imediat, pentruca intrasera, pe timpul repausului, In paduricea
din apropiere. Cei 25 munc'tori evrei dela Tg. Neamt, au fost primii
deportati din ordinului Marelui Stat Major.
Nu sunt cunoscute toate inspectiile Generalului Cepleanu. Au
putut fi verificate, cele din preajma Capitalel. La 21 August a fost In
comuna BOneasa, unde a pedepsit cu deportarea, intregul detasament. La 2 Septembrie, a pedepsit 14 evrei, cari lucrau la depozitul de
lemne Rahova, al PrimAriei Mun'cipiului Bucure$ti. Dup5 4 zile, pedepseste din nou cu deportarea un detasament Intreg, care lucra la
car'era de nisip Pantelimon. Aceeasi soart5 au avut-o dup5 alte dou5
Zile, muncitorii evrei dela terenul aericol Str5ulesti. Dup5 alte inspectii
gi pedepse (la 9 Septembrie In gara de Est, la 11 Septembrie la Poligonul Cotroceni), activitatea generalului s'a terminat la 2 Octombrie,
cu o mascarada pus5 la cale, in plin centrul Capitalei. Insotit de cativa
soldati, a barat iesirile magazinului Galleries Lafayette, controland
pe fiecare vanzator din pr5vaTe, dar $i pe cei ce venisera dup5 cump5r5turi. Cei notati in ziva aceea de generalul Cepleanu, n'au mai lost
deportati In .Transnistria, dar aceasta din motive ce nu depindeau de
vointa sa.

S August 1942

Pentru prima oars de cand se af15 trupe germane in tarp, LegamanifestO o influenta activa pe lang5 gupubl'c5, In actiunea de exterminare a
populatiei evree$ti din Romania. Tot ce s'a laptuit pan5 acum, a fost
din inijiativa $i cu execute, exclusiv romaneasc5. Fireste ca, in cea
mai mare parte, masurile prigonitoare $i faptele criminale, ordonate
sau 15sate s5 se savarseasca, erau inspirate sau izvorite, din influenta
pas'va a spiritului nazist. Dar In afar5 de dizolvarea organizatulor
traditionale West' evreesti si Inlocuirea for cu Centrala Evre.lor,
nimic nu fusese Inca impu Romanies, In aceasta privinta. Oblvatil
exterminare a evreilor, nu existau, Ele
contractuale de prigoana

Vunea Re:chului, exercitO


vernul roman $i opinia

235

www.dacoromanica.ro

rezultau numai implicit, din incadrarea Romaniei in axa RomaBerlin.

Situatia aparent favorabil5 a frontului


v5rfurile germanoungare stateau tantose in f ata Voronejului, iar cele germano-romane
se apPopiau, de o p'rte de Stalingrad si de alta de Crasnodar si Maicop
indeamna Gestapoul sa porneasca, de mult proiectata actiune definitive de exterminare totals a evreilor din tars, actiune care, in
teritorile ocupate de nemti, era de acum in plina desf5surare.
Oficiosul legatiei germane din Bucuresti, Bukarester Tageblatt",
public5 sub titlul Rumanien wird judenrein", un articol in care se
desvaluie intregul program de deportare a tuturor evreilor din Romania, program a c5rui executie trebuie sa Inceapa de indat5
chiar
In toamna
si s fie implicit in intregime, pang in toamna urmatoare. (Nr. 150).
Un articol asem5n5tor
pare ca a fost scris de acelas condei
a publicat In aceeasi zi, Donauzeitung", oficios al Gestapoului pentru
Balcani, care ap5rea la Be!grad (Nr. 151). Duna 2 zile, of iciosul nazist
Voelkischer Beobachter, reproducea aceleasi stirf. Semnificativ este
faptul ca presa romans nu s'a sesizat sub nici o forma, de aceast5
chestiune. Este evident ea normativele Ministerului Propagandei,
ordonaser5 asemenea atitudine, deli manifest5rile ultime ale autorit5tilor romanesti, v5desc intentiunea hot5rit5 de aplicare a planului.
Guvern5mantul Bucovinel a executat deport5rile din Iunie din Cernauti
si Dorohoi, Mare le Stat Major a elaborat si transmis sceleratele instructiuni Nr. 55.500, pentru organizarea muncii evreesti, Ministerul
de Interne anunt5 la fiecare nou5 m5sur5 prigonitoare, ca sanctiunea
va fi deportarea In Transnistria, iar Presedintia Consiliului de Ministri a ordonat de acum trimiterea catorva categorii de evrei.
Cateva zile mai tarziu (13 August) Radu Lecca, Comisar al Guvernului pentru probleme evreesti, este inv:tat la Berlin pentru a parInsotit de Hauptsturmfiihrer Gustav Richter, conduc5torul
ticipa
la o conferinta a pollsectiei evreesti a Gestapoului din Romania
Vei de siguranti S. D. (Scherheitsdienst). (Nr. 152).
Nu se cunosc chestiunile discutate sf hot5ririle luate la aceast5
conferint5, dar se pot presupune, deoarece ele au fost concretizate
de asta
dup5 o lung (26-28 Septembrie) intr'o nou5 conferint5
tinut5 tot la Berlin.
dat5 de c5i ferate
In lipsa delegatilor roman', cari totusi au fost invitati dar au
scuzat lipsa, cerand amanarea conferinlei, s'a hot5rit concentrarea
tuturor evreilor din Romania, in regiunea Adjud, de unde vor fi expediati ate 2000 la fiecare 2 zile, in lagarul de exterminare dela
Belzec (Polonia) (Nr. 153).

12 August 1912
Anuntand o serie nou5 de m5suri de prigoan5 tmpotriva evreilor
(perchezitii pentru a se g5si saboteuri sau ad5posturi de refugia(i' din
Bucovina si Basarabia), Ministerul Afacerilor Interne adaug5 ca
vinovatii vor fi deportati peste Bug, 1mpreuni cu familiile, iar bunurite
confiscate.

236

www.dacoromanica.ro

15 August 1942
De cateva s5pt5mani, populatia evreeas5 se simte mai amenintata
decal deobiceiu. Vestile despre ultimile deport5ri de evrei din Cernauti,

au starnit nu numai sentimente de durere dar si de alarm5. Ofensiva


comunicatelor autorit5tilor, militare gt civile (Mare le Stat Major $i Ministerul Afacerilor Interne), cu refrenul for stereotip si obsedant: vor
11 deportati in Transnistria impreuna cu fam'liile" si mai ales balonul

de incercare al presei germane care a desfasurat, cu trufie, intregul


plan de deportare a tuturor evreilor din Romania, a adus parka genera15. Cativa initiati cunosc de acum unele ordine pentru deportarea
catorva categorii din Vechiul Regat gi Ardeal. Vest !le concrete se comunic5 din gur5 in gur5, nelinistea gi spaima be diformeaz5., le ampliflea, dar In curand faptele le vor da o trista confirmare. Peste ele se
aseaza svonurile. Sunt atat de multe, atat de diverse si haosul pe care-I
provoaca e atat de turburator, incat o minte oricat de clara nu mai
poate discerne verosimilul de fantastic. N:meni nu poate afirma cev a
temeinic, dar fiecare se socoate mai bine informat decal ce151alt.
Ultimul svon e in adevar insp5imantator. S'a aflat In acelas t:rnp
la Bucuresti
din sursa Imputernicitului Guvernului pentru probleme
evreesti Radu Lecca
si la Timisoara
din surse locale demne de
Incredere
c5 s'ar fi hotarit deportarea de indata a celei mai importante parti a populatiei evreesti din Ardeal si Banat si anume a evreilor ce locuiest in orasele apropiate de frontiera romano-ungara: Timisoara, Arad, Beius, Turda, Sighisoara si i3 rasov.
Conduc5torii obstiilor amenintate (Dr. S. Ligheti si Dr. I. Tenner,
Timisoara; Alladar Lakatos, Arad; A. Fellter, Sibiu etc.), se adun5 la
Bucuresti gi pornesc lupta. El nu g5sesc sprijin la Centrala Evreior
din Romania, dar actiunea for se conjug5 cu cea a conducerii clandestine evreesti. Memorii documentate pornesc pe toate caile, spre toate
forurile conduc5toare.
Prima bun5vointa intampinat5, este cea a doctorului Stroescu, medicul personal al lui Ion Antonescu si director al recent infiintatei insti-

tutiuni Palatul Invalizilor", pentru care se cersesc pe toate drumu-

rile, bani evreesti. Dr. Stroescu porneste o actiune insufletit5 $i desigur


desinteresata, deli a fost subordonata unei contributii de 100 milioane
lei pe care evreii din Ardeal si Banat au si platit-o pentru Palatul Invalizilor.

Simultan s'a castigat gi bun5vointa I. P. S. S. Mitropolitul Balan


al Ardealului. B5tranul prelat a venit special dela P51tinis la Bucuresti.

Acjiunea samaritean5 a Sfintiei Sale pe langa Ion Antonescu, a avut


dela inceput, intregul sprijin al Majest5tii Sale Regina Mama Elena.
Se spune ca problema s'at fi pus in toata intinderea el dramatics, in
cursul unui dejun la Palat, la care ar fi participat I. P. S. S. Mitropolitul Man si Ion Antonescu, cu care prilej Majestatea Sa a sprijinit, cu
demnitate dar gi cu neclintita hothrare, cauza celor prigonrti.
Totodata s'a obtinut sprijinul activ al Excelentei Sale Monsegnorul
Andrea Cassulo, Nuntiul Apostolic si al Excelentei Sale Rene de Week,

237
www.dacoromanica.ro

Min'strul Elvetiei, cari n'au pregetat a interveni inteo form5 hotarata


si fara ech.voc.
Care din aceste act:uni a fost determ'nant5, r5mane un secret ascuns in ungherele unui mormant blestemat. N ci m5sura in care Antonescu s'a 15sat convins a modifica hot5rirea uc.gase, nu se cunoas'e
pans arum. Este Ins adev5rat ca
lar5 a se putea transmite o. hot5rare concret5 si dehltiva
s'a comunicat conduc5torilor obst ilor
evreesti, ca ideia deport5rei evreilor din Ardeal si Banat, a fost abandonata.

18 August 1942
Prefectura Polit'ei Capitalei ordona ca evrei stabliti In Bucuresti dup5 1 Septembrie 1940, sa paraseasca orasul in 30 de zile sl
avertizeaza ca cei ce nu se vor supune, vor fi deportali in Transnistria
impreuna cu familiile lor.

26 August 1942
Presidentia Consil'ului de Ministri, anunt5

printr'un

comunicat

publicat atat in pres5 cat si in Mon'torul Ofic'al, c5 un industeas


evreu d'n Bucuresti a fost deportat in Transnistria impreuna cu familia, pentru c5 imobilul fabricei sale a fost gas:t deteriorat si, la interventia serv'ciului sanitar, a incercat sa mitu:asca pe repiezentantul acestu.a. (Nr. 154).
Pfntr'un alt comunicat, pubFcat de asta data numai In Monitorul
Ofic.al, Presidentia Consiliului de Ministrii anunta diverse pedepse
date unor comercianti vinovati de specula sau sabotaj. De exemp!u:

comereantul crestin N. Teodoru, invinuit ca a pus in vanzare came


alterata si cu viermi, a fost pedeps:t cu internarea pe 6 luni intr'un
lagar.
Comerciantul evreu N. Ha'movici, Invinuit c5 a transportat came

In pachete la clienti, a lost deportat in Transnistria. (Nr. 155).

27 August 1942
Marele Stat Major adauga dispozit'uni nol cu privire la organlzarea deportarilor de evrei in Transnistria. (Nr. 156).

3 Septembrie 1942
Pe temeiul unui ordin al Min!sterulul Afacerior Interne, Prefectura Poliei Capitalei, aresteaza in Bucureti 395 evrei, dintre cari o
dea mai nurneroasa
parte suspecti de comunisrrl, iar alts parte

formata din cei cari, in luna Decembrie 1940. au facut cerer de p'ecare

In Basarabia, cereri g5s-te in arhivele legatiei U. R. S. S. dn Bucuresti. Arestat.i, intre can se afla f am Iii intregi, au fost internati in
doua coli evreeti.

238

www.dacoromanica.ro

S Septenzbrie 1942
Evreii arestati in ziva de 3 Septembrie, stint deportati In Transnistria. Dealungul drumului, numarul for va creste pans la 578, c ci
se vor adauga prin statii evrei din aceeasi categorie, arestat. In orasele de provincie.
data cu acest'a, evreii comun'sti sau suspectati de comunism,
internati In laggrul dela Tg. Jiu, In nurn5r de 407, sunt Imbarcati to
vagoane de marfa, cu destinatia TransnistrIa.
Cu acelas tren sunt expediati in Transnistria 554 evre', suspectati de comunism, aflati In Fbertate In diferite orase ale Orli, in special in Bucuresti, Tim'soara, Arad, Galati, Roman, Botosani si Iasi si
85 evrei condamnati pentru activ;tate comunSta, cari la aceasta dati
se aflau in penitenc:are, In curs de executare a pedepselor.

11 Septembr:e 1942
ComunicAnd not dispozitiuni pentru acordarea de autorizatiunl de
cal5torie, pentru evrei, Imputernicitul Guvernului pentru reglementarea reg'mului evreilor, anunta, c cei ce nu se vor conforma acestor
dispozitiuni si chiar cei ce vor tridnta cereri In alts parte decat cabinetului sau, vor fi deportati in Transnistria, subl:niind c va Interveni
personal In acest scop.

12 Septembrie 1942
Trenul cu deportati, plecat din Cara la 8 Septembrie, ajunge la
.Tiraspol. In timpul c515toriei, regimul a fost foarte sever, deportatii
procura hrana sau ap5, nici
neavand vo'e s coboare nici pentru
pentru nevoile inexorabile omenesti.
La Traspol, convoiul e tmpartit in dou5: comun'stil sunt trimisi
spre Vapniarca, iar cei ce cerusera repatrierea in U. R. S. S. sunt indreptati spre Berezovca.

12 Septembrie 1942
Marele Stat Major tr'mite tuturor Comandamentelor Teritoriale
-L5muriri si complectari la Instruct!unle generale Nr. 55.500 din 27
Iunie 1942". Se ins'st5 d'n nou asupra sanctiunii principale: deportarea evreilor si a familiilur for in Transn:stria.

13 Septembrie 1942
Cu prilejul noului an evreesc, d. Cordel Hull, M'nistrul Afacerilor

Externe al Statelor Unite, a transm's pr'n rad'o, un emotionant mesagiu de s'mpatie, c5tre evreii de pretutindeni, in care a sublin:at solidaritatea dintre poporul amer'can si cel evreesc.
In op'n'a public5 d'n Roman;a, mesagiul a facut o impresie puternica si a dat loc la reactiuni c:udate.
Presa romaneasca bun5oar5, comenteaza mesagiul cu oarecare
decentd. Pans si Porunca Vrerrei", imunda gazeta de scandal .11

239

www.dacoromanica.ro

santaj, p5r5seste o clip5 tonul violent si limbajul trivial. Sub titlul


Intelesul unui mesagiu", primul redactor al gazetei, I. P. Prundeni,
scrie in numgrul din 15 Septembrie 1942, Intre altele:
,,...In rev5rsarea urii noastre este si un sentiment discret de admiratie, pentru toata aceasta Ind5r5tnicie de a crede, de care dau
dovad5 evreii, pentru aceasta calculate resemnare, pentru aceasta
exceptional5 robustete pe care o arata in acceptarea suferintii si In
suportarea prigoanelor. Meritul fundamental al evreimii este aceasta
neobisnuit5 putere de a se reface dup5 toate catastrofele. Iata dimensiunile problemei, asa cum socotim ca ar trebui sa fie v5zut5,
dup5 ce am eliminat din talazurile vajm5siel toata sgura de adjective, care nu rezolva nimic, niciodata.
Un fost ministru al lui Antonescu, Vasile Mares, solicitat sa reIntre In guvern, a refuzat hotartt, motivand in cercul prietenilor:
N'afi cetit mesajul lui Cordel Hull? Mai e acum momentul s5 ma
pun in bocluc cu evreii?
Ministrul Afacerilor Interne, generalul Dumitru Popescu, chiam5
in audient5 pe Dr. W. Filderman, pe care nu-1 mai v5zuse de aproape
un an de zile, de and fusese izgonit din fruntea obstiilor evreesti.
Textual, generalul 1-a spus: Desi nu esti d-ta conduc5torul de drept
al evreilor, cred ca se cuvine ca d-tale s5-s1 adresez o rug5minte. I(i
amintestl desigur declaratiile mele repetate, ea nu sunt de acord cu
tot ce se f5ptuieste impotriva evreilor. Dar puterea mea se opreste la
Prut. Deaceea nu pot face nici acum nimic. Deportarile sunt de cornpetinta exclusive a generalului Vasiliu, care se pare c5 e Inteles cu
nemtii. Spune, to rog, aceasta evreilor 5i roaga-i din parte mea sa nu
intervina la mine pentru except5ri sau amAn5ri de deportare, pentrua
nu pot sa -i ajut cu nimic".
Intrevederea s'a prelungit sl, la dorinta ministrului, a continuat a

doua zi. Generalul s'a interesat de aproape de problemele evreesti si


a manifestat revolt5 pentru tot ce se petrecea. Nu a neglijat sa repete
desolidarizarea de toate actele de prigoana cart se initiau $i executau
de Guvernul din care facea parte si a rugat din nou pe D-rul Filderman sa comunice evreilor rugamintea sa.
Dar chiar In ziva in care autoritarul ministru de interne f5cea
aceste declaratii, (22 Septembrie, Iom Kipur 1941), scuturandu-st
raspunderea si de p5catele trecutului sl de cele ce vor mai venl, or-,
gane de sub ordinele sale f5ptulau urmatoarele:
1) Prefectura Politiei Capitalei expedia In Transnistria 148 evrei,
presupusi infractori la dispozitiunile de prestare a muncii obligatorit
(inclusiv familiile lor);

2) Comisari si sergenti de politie executau, in numele Centrului


National de Rom5nizare, evacuarea bitr5nilor

din azilul Elisabeteu,

trecut recent in patrimoniul C. N. R.;


3) Jandarmii din Mostovoi (Jud. Berezovca), secundau trupele
S. S. in actiunea de jefuire si ucidere a grupului de aproape 600 evrei
din Vechiul Regat gl Ardeal, deportat cu 2 s5pt5mani inainte, din ordinul Ministerului de Interne.
E drept ins5 ca generalul Dumitru Popescu, vedea ceva mai de-

240
www.dacoromanica.ro

parte decat orizontul Ministerului Propagandei $i cei ce !km parte


din aceasta categorie, au inceput de atunci goana dupa certificate dfi
[runs purtare.

16 Septembrie 1942
Din ordinul Marelui Stat Major, au fost ridicatl $i Inch'si intrio
evreeasca din Bucuresti 148 evrei: impreuna cu f amiliile lor,
care urmeaza a, fi trimisi in Transnistria, pe baza unor rapoarte ale
generalului C. Cepleanu, inspector general al detasamentelor de mund
coal

evreesti.

16 Septembrie 1942
Comunicand ca a hot5rit ca evrei s5 nu mai foloseasca servitori
si meseriasi crestini, Ion Antonescu adauga ca cei ce vor contravene
acestui ordin vor fi pedepsiti cu deportarea peste Nistru.

22 Septembrie 1942
Evreii ridicati in noptile de 15 $i 16 Septembrie la Bucurestl, din
ordinul Marelui Stat Major, au fost deportati In Transnistria. In acelas timp au mai fost deportati din toata tara cateva sute de evrei, acuzati de abateri dela indatoririle de munca obligatorie.

2 Octombrie 1942
Un nou lot de evrei din Bucuresti este internat din ordinul Marelui Stat Major, Intro coal evreeasca, urmand a fi transportat In

Transnistria. Sunt muncitori din detasamente de lucru Inspectate de


generalul C. Cepleanu. De data asta nu au fost rid:cate si familiila
lor.

2 Octombrie 1942
Gazeta Evreeasca, oficios al Centralei Evreilor din Romania,
publics un ordin al Cercului de Recrutare Bucuresti, impreuna cu
liste lungi de evrei, ce urmeaza a se prezenta, in 3 zile, la acest cerc
pentru a dovedi satisfacerea Indatoririlor de munca obligatorie.
Cei ce nu se vor conforma, vor fi trimisi in Transnistria si osebit vor fi deferiti Curtii Martiale.

10 Octombrie 1942
Hotararea de deportare a evreilor d'n Ardeal si Banat, ce se obtinuse a fi abandonata cu cateva saptamani. in urma, renaste deodati
prin surpriza $i intr'o forma categoeca, ce-i, da un caracter inebranlabil. Conducerea Statului a transmis Ministerului Afacerilor Interne,
ordinul de deportare imediata a tuturor evrelor (In Ardeal si Banat.
Ordinul Imparte populatia evreeasca amenintata, In 7 categorii, nu
pentru a lasa loc unor exceptii, ci numai pentru a stabili ordinea de
241

16

www.dacoromanica.ro

preferinta a plearitor. Ultima categorie In aceasta ordine de preferint5, este cea a meseriasilor.
Ordinul a sosIt pe inserat *i in dimineata urmatoare trebuia transm's pol tiilor respective, spre executare. Ministrul politiei, generalul
Picki Vasiliu, nu l'a ascuns fata de unul d.n frunta*ii vietli evreesti, Dr.
Stefan Antal, tarula In cateva randuri, II acordase oarecare bunavointa
pentru solutionarea unor probleme obstesti.
Incercarite acestu'a de a determina o renuntare, 6 amanare sau

macar o modificare a hotarirei, care insemna 'moartea a aproape


40.000 de oameni, a Intampinat, de ast5data, darza reistenta a ministrului. Argumentele, solicitarqe, implorarile, au rasunat in desert. La
cap5tul puterilor, pe la orele 11 noaptea, Dr. Antal a parasit locuinta
min'strului, cu Oesnadejdea in suflet dar cu vointa de a Incerca
pans In ultimul moment. S'a reintors dupa jumatate de ceas,
Insotit de Dr. W.. Filderman.
Discutiunea a fost reluata dela inceput si s'a prelungit pans la orele

dou5 dupa miezul noptii, trecand mai intaiu prin ciurul argumentelor
si atingand in cateva *randuri in51Cmi dramat:ce. Acum a ajuns ministrul, la capatul pUterilor de rez'stenta. S'a lasat convins si a acceptat
sa faca o Incercare de ultim moment, pe langa Antonescu. A chemat
chiar atunci, In tolul hoptii, pe directorul sail de cab'net, Colonel A.
pe consideratiunea anoMadarjac, caru'a i-a ctetat un referat care
conchidea la amanarea deport5rii
timpului ploios si a iernii apropiate
pans in primavara. Cei patru oameni s'au despart't in zorii zilei, ministrul convocand pe Dr. Filderman si Dr. Antal pentru acee4 zi, la
orele 12. Ordinul de deportare nu a mai plecat in acea dim.neata.
Dupa o asteptare lungs si chinuitoare, la orele trei dupa amiaza,
ministrul a vera la locul der Intalnire, la Presidentia Consil ului, comaWand ca I-a nirnerit pe Antonescu intr'un moment de buns dispozitie si
referatul a fost aprobat.
Si-au dat oare seama, 'anosul conducator de Cara sau obedientul
sau ministru, ca printr'o trasatura de condei, au lasat pamantului
40.000 de sufiete omenesti pe cari, Fara n ci o vina, le sortisera mortii?
Cei doi frunt4 evrei si-au dat seama de importanta hotarirei ce le-a
fost dat a zmulge conducerii fasc ste romanesti *i au s:mt t inf.orarea
zguduitoarei clipe care marca sfarsitul unui capitol de istorie a durerii
dealungul unei lungi epoc: de
evreesti. Doctorul Antal povesteste ca
a fost singura data cand a vazut, pe Dr. 'Filderstransa co!aborare
man cu ochii In lacrimi.

13 Octombrie 1042
Evreii arestati .1a Bucuresti in ziva de 2 Octombrie, din ordinul
Marelui Stat Major, cari au stat inch si Intro *coala evreeasca pentru a fi deportati in Transnistria, au fost eliberati.
242
www.dacoromanica.ro

VI Oetanahrie /942
Consiliul de Min'stri hotaraste a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei, pang nu se va crea un organ care sa conduca lucraTile. (No. 157).

2r OctombAe 1942
Consiliul de Ministri hotaraste instituirea unei Comisiuni intermi
nisteriale pentru unificarea si coorddnarea lucrarilor privitoare la regimul evreilor. Potrivit unei hotariri luatrt In sedinta precedents a
Consiliului, aceasta Comisiune pare a fi organul Insarcinat cu organizarea si executarea deportarilor. (No. 158).

4 Noembrie 1942
Un comunicat ofical, despre care nu se stie daca emana dela Ministerul Afacerilor Interne sau dela Mare le Stat Major, anti* depor'tarea in Transnistria a 6 evrei din Bacau, cari s'ar fi servit de acte
false pentru a eluda masurile de prigoana. Comunicatul ameninta cu
aceeai pedeapsa pe cei ce vor folosi in viitor asemenea acte. (No. 159).

Amenintarile ()Relate nu au mai fost traduse In fapt. Cei 6 evrei


din Bacau, au fost ult. mil evrei deportati din Romania, abstractie la
and de deportarea D-rului W. Filderman si a sotiei sale, ordonata de
Antonescu cateva luni mai tarziu.
Char in ziva aparitiei comunicatului, se dezlantuie ofensiva britanica la El Alamein. Cateva zile mai tarziu are loc debarcarea americana In Africa de Nord si in sfarsit la 15 Noembrie, se porneste marea ofensiva sovietica dela Stalingrad. Rostogolir:le ce se desfasoara
la mii de kilometri departare, desch'd probleme not printre conducatorii
destineor Romaniei. S'a zdruncinat credinta in invincibilitatea puterii
naziste. $i daca Germania poate fi invinsa, raspunderi grele pot apasa
asupta Orel, dar mai cu seams asupra conducatorilor ei de atunci.
Deaceea, in prima sa sedinta, Comis:unea Interministeriala pentru
probleme evreesti, a resp'ns categoric cererea Marelui Stat Major,
pentru deportarea a 12.000 de evrei, ce s'ar fi facut vinovaji de calcarea dispozitunilor Scelerate ale Intructiunilor generale pentru munca
de folos obstesc din 27 Iunie 1942.
In cea de a doua sedinta, Comis7unea Interministeriala, crelata ca

organ de executare a deportarii tuturor evreilor din Romania, a Inceput.a se ocupa cu... repatrierea deportatilor evrei.

243

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

DOCUMENTE

DEPORTARILE DIN CERNAUTI

DIN 7, 14

28 IUNIE 1942
Nr. 148
$I

Extras din rechizitoriul acuzatorului sef A. ,Bunaciu, In procesul


primului lot de criminal' de rizbol, judecat de Tribunalul Poporului.
DOMNULE PRE$ED1NTE,
DOMNILOR JUDECATORI,

Marinescu insa apare in toga salb5tecia lui, cu ocazia deportarilor


din vara anului 1942. La acea data Marinescu devine si seful Biroului II Evrei", adica cel care avea sarcina criminals de a executa
deportarile.

Cum proceda Marinescu?

Aduna noaptea la Guvern5mAnt, la

comisariat sau chestura politiei, pe functionarii marl si mid ai gu-

vern5mantului. Pe la 12 noaptea le dadea ordinul: Acum este momentul. Mergeti la casele oamenilor, ridicati-i in graba si aduceti-i pe teremit Macabi". De acolo, a doua zi, cu trenuri plumbuite, porneau spre

Transnistria. 0 serie Intreaga de martori ne arata acest procedeu at


lui Marinescu. Scene le erau Ingrozitoare. Cand locuitorii auzeau b5taia in use, fiecare stia ce-1 asteapta. Cei cari eventual se gaseau in
posesia unui act care le d5dea dreptul s5 fie exceptati
dupa indica
tiile date chiar de Calotescu si Marinescu
se credeau la ad5post,
dar and ap5rea Marinescu sau oamenii lui si li se arata actul, dove-

dind exceptarea, Marinescu raspundea: Nu exists nici un act, trebuesc bani".


Numai banii aveau valoare pentru el. Asa se explic5, domnule Pre- .

sedinte si domnilor judecatori, c5 au lost dui cet5teni polonezi, c5 au


Post ridicati bolnavi, batrani si invalid de razboiu.

Atat de mare era groaza in vara aceia, in Iunie 1942, and s'atf

facut deport5rile, inat unii cand auzeau bataile in use, nu mai puteau
suporta momentul ridicarii $i -$i puneau capat zilelor, pentruca auzisera

244
www.dacoromanica.ro

care a fost soarta celor cari in Noembrie 1941 fusesera trimIsl in


Transnistria, la moarte, de catre Calotescu. Vi s'au relatat scenele d:n
familia Nasch, unde Marinescu, trimite patru oameni ca Si ridice patru femei, un copil $i o batran5. Auind bats le in usa, cele patru femei
s'au otr5vit. Fortand usa, gardianul si soldatii au &it cele patru cadavre Intinse in camera, o batran5 si un copil de 6 luni. Impres:onati
de aceasta scena, ostasii plang $i unul din ei se reIntoarce pentru a-i raporta lui Marinescu, caruia ii spune: Domnule Maior, am fost la o
!entitle unde s'a intamplat sinuc'derea a 4 persoane si au mai limas nunumai un copil si o batran5. Nu putem s5-i ridicgm".
Aici apare Marinescu asa cum a fost si cum faptele lui I-au trimis Inaintea Dvs. Aici apare Fara din om. A venit la locul dramei unde
in loc s5-I impresioneze vederea cadavrelor sau durerea batranei, s'a
rastit la un soldat: Dece plangi?" Ostasul a raspuns simplu: Domnule
Maior, am $i eu doi copii $i o mama batrana, acasa ". Care a fost raspunsul lui Marinescu la aceasta reactiune a bunului simt romanesc?
Soldatul a fost pedepsit cu 10 z:le de carcera, iar batrana $i copilul au
fost r:dicati si deportati.
Pe terenul Macabi, comertul pentru exceptarea dela deportari devenise ingrozitor; unii oameni vo.au sa-$i cumpere prelungirea vietil
Inca cu o zi, altii veneau si-i implorau lui Marinescu intelegere. Amintesc cazul acelei femei cu un copil mic in brate, care se adreseaz5 lui
Marinescu : Domnule Maior, sunt numai cu copiul acesta m'c, si
n'am pe n'meni. Ma trimIteti la moarte, dac5 ma deportati in Transnistria". Raspunsul a fost un picior In piept $i femeia s'a rostogol:t,
impreuna cu copilul, depe treptele tribune'.
Acestea au fost faptele criminale. barbare ale lui Marinescu, &Avarsite in timpul deportarilor din Iunie 1942.

PREGATIRI MILITARE IN VEDEREA DEPORTARILOR


MASIVE PROIECTATE PENTRU TOAMNA 1942

Nr. 149
Extras din ordinul Marelui Stat Major No. 60.411 d:n 11 Julie
1942, care toate Comandamentele Teritoriale.

Pentru a proceda la aceasta operatie, se vor respecta urm5toaTele norme:

Cercurile de recrutare, prin Comandamentele Teritoriale, raporteaz5 M. St. M., inaintand tabelele de cei in cauza.
data cu acest raport anunta organele pol tienesti sau jandarmii,
pentru punerea sub path' a bvrelor pan5 vor fi imbarcati pentru trimitere la est de N stru.
Evreii infractori la instructiunile generale No. 55500/4, prinsi de

245
www.dacoromanica.ro

organele politienesti sau jandarmi, vor fi tinuti in stare de arest la po


litiile respective.

Familile celor vizati pentru transportare, vor ramane In locuintele


lor, sub paza Centralei Evreilor din localitate.
In caz and cineva fuge de sub pazA, Centrala Evreilor r5spunde
pentru acestia, prin ostateci locali.
Vor fi supusi acestei masuri: mama, tat51, sotia si copiii nec5satoriti a acelui c5s5torit, in vin5, locuind sub acelas acoperis. Nu vor 11
supusi acestei masuri membrii familiei cari execut5 constiincios munca
obligatorie.
In

principiu aplicarea acestei masuri se va examina dela caz

la caz.
Atunci and Mare le Stat Major a hot5rit pe cei cart urmeaza a
fi trimisi In Transnistria, acestia vor desemna la prezentarea lor la
Cercul Teritorial sau la Po litie, un procurator pentru administrarea si
lichidarea bunurilor mobiliare sub controlul Centralei Evreilor din localitate, complectand o procur5 model in triplu exemplar, dup5 formularul tip legalizat de catre autorit5tile politienesti ale domiciliului sau
resedintei lor..

Dintre aceste exemplare, 1 exemplar timane mandatarului, 1


exemplar ramane la unitatea polit'eneasca care a legalizat semnatura,
1 exemplar se va Inainta Centrului National de Romanizare.
Aceste formulare se vor g5si la Cercurile Teritoriale, cari vor
servi numai ca model, cele 3 exemplare urmand s5 fie scrise la masina sau de mans de c5tre mandant.
Evreii cari nu lass mandatari, vor fi comunicati C.N.R.
Mandatarul este obligat a lichida bunurile In termen de 6 luni dela
data primirei procurei. Daca nici dup5 aceasta dat5 nu s'au lichidat,
averea trece in administrarea C.N.R. Trimiterea In Transnistria fie di
se face individual pe familie, sau grup de familii, se efectueazi cu tre
nul, pans la statia cea mai apropiata de locul de destinatie.
Hrana pe tot timpul transportului priveste pe evrei.

PLANUL DE DEPORTARE AL TUTUROR EVREILOR

DIN ROMANIA
Nr. 150
Traducerea unui articol publicat de ziarul Bukarester Tageblatt,.
oficios at Legatiei Germane, No. 4700 din 8 August 1942:
ROMANIA CURATATA DE EVREI

Daa se tine seams de timpul scurt care a fost 1)&15 acum


MI.
la dispozitia Romaniei Maresalului Antonescu, pentru a intreprinde demersuri energice pe t5ramul problemei evreesti, cu scopul unei rezotvari definitive, trebue s constatam ca s'a reusit s se mearga inainte
foarte mult, in aceasta problems hotarAtoare pentru viitorul RomAnieir

246
www.dacoromanica.ro

si pentru pozitia Romaniei, in noua Europa. Si in rezolvarea si tratarea


problemei evreesti, Romania sta in fruntea statelor din Sud-Est, iar
caile care au fost trecute sunt, in multe privinte, pilduitoare.

Dupa ce la inceput, ca urmare a preluarii puterii :de catre Mare


salul Antonescu, s'a purees la dispoz tiuni si legi pe diferite taramuri
impotriva evreilor si pentru infrangerea influentii for enorme in viata
economics si culturala, fara a se fi realizat pretutindeni succese surprinzatoare, Guvernul Roman a facut la sfarsitul anului 1941
pasul hotarator prin crearea Centralei Evreesti in Bucuresti, a carei
autoritate se intinde in intreaga Romade. Misiunea acestel Centrale
evreesti a fost dela inceput de a aduce claritate in diverslatea dispozitiunilor antievreesti, de a sesiza statistic pe evrei, de a-i Indruma spre
o activitate utila Statului si poporului roman, si in sfarsit de a pregati
toate lucrarile in vederea curatirei definitive a Romaniei 'de evrei.
Dupa dizolvarea 4omunitatii ortodoxe evreesti
Comunitatea
evreeasca sionista fusese dinainte dizolvata
si-a gasit sfarsitul si ultima Comunitate evreeasca din Romania, iar toti evreii din Romania,
fara exceptie, au fost cuprinsi de Centrala Evreeasca sl ii dau ascultare ei si indrumarilor conducatorilor ei. Centrala evreeasca este supraveghiata de Consil'erul Ministerial Lecca si primeste toate ordinele
prin el si consilierii sai. Asupra muncii acestor oameni cari au rearzat
In interesul Romaniei, intr'un timp relativ scurt lucruri inteadevar
exomplare, am insistat in aceste coloane de repetate ori. Acum s'a incheiat iar un capitol la care se cuvine sa ne ocupam mai deaproape de
lucrarile Centralei Evreesti.

Orice om obiectiv va fi uimit afland ca numaratoarea tuturor evreilor a aratat ca in Romania, afara de Bucovina, Basarabia si Transnistria, se gasesc numai 272.409 evrei integrali. Aveam c'fre mai marl
in vedere si exista in general convingerea ca Romania este una dintre
tarile din sud-est mai bogate in evrei. Cu placere se primeste Insa, documentarea unei cifre mai exacte! Rezultatul surprinzator al recensamantului evreesc din Romania, este totodata o dovada a muncii depuse
de organele Guvernului Roinan, in liniste, fara muta galagie, pentru
rezolvarea problemei evreesti, in vremea dinainte de numaratoare.
Gael numarul evreilor din Romania inainte de vara anului 1940; a fost

intradevar simtitor mai mare. Numai in *tile Translvaniei nordice,


cedate Ungariei, traiau pe vremea cedarei aproape 200.000 evrei inte-grail. Dupa cucerirea Transnistriei de catre trupele Germane si Romane, au fost dusi acolo aproximativ 185.000 evrei. Inainte de once,
Basarabia a fost curatata dupa realipirea ei si apoi Bucovina. Aici mai
sunt insa resturi usoare de evrei ale Comunitatilor evreesti, cu deosebire importante. Numarul evreilor d'n Bucovina, este evaluat la un total de 16.000. Daca se numara evreii cari au revenit Ungariei, cei can
au fost trimii in Transnistria si numarul evreilor de acum, se ajunge,
incluzand si restul de evrei din Bucovina, la 700.000 evrei, In c:fr5 rotunda. Aceasta ar corespunde aproximativ numarului evreilor stabilit
pe baza celui din urma recensamant rominesc din anul 1930, ca cifra
probab9a.

Reducerea lath* de acest numar mare, in timpul scurt ,dela vara


247
www.dacoromanica.ro

anului 1940, este extraordinar considerab:l. Ea explica numArul relativ


mic de acum, indicat de staiistica evre:lor. Desi in cifra de 272.409
evrei, nu sunt cuprinsi si botezatii realizati din c5s5toriile mixte, s'a
putut constata pe temeiul cercetarii statisticilor, c5 nu poate fi vorba
aici de un num5r mai mare si ca nu sunt In Romania decal Intre 5-6000
rezu!tati d n casatorii mixte. Aceasta constitue un semn cu deoseb're
,favorabil simtului s5natos al poporului roman care, in majoritatea lul
covarsitoare, a refuzat sa primeasca pe evrei, prin casatorie, in farn.lii
romanesti. Evreii rezultati din c5sAtorii mixte, se g5sesc in primul rand
in Bucuresti. Ei nu joaca Insa nici un rol ca colectiviate. In orice caz
trebue s subliniem ca legile dela Nurnberg au fost aplicate la cercetatea *i numaratoarea evre.lor d:n Romania, cu singura exceptie relevata
a botezatilor rezultati cln c5satorii mixte. De o importanta decSiva

pentru atitudinea romanilor in chestia evreeasca este ins5 faptul, ca


s'a izbutit In esent si in Romania, de a se recunoaste chestiunea e,
vreeasca ca o chestune ras'ala si de a se indruma tratamentul evreilor
pe teme'uri rasia!e, cari s:ngure ofera o garantie de a st5pani problema
evreeasca.

Curatirea complecta a Romaniei de evrei care apartine noilor indatoriri ale Centralei Evreesti, Ina:nteaza deasemenea de acum Inainte
si pemil pasi in aceast5 directie au si fost f5cuti. Dup5 ce in teritoriile
recucerite ale Bucovinei, ale Moldovei de Nord si ale Basarabiei, evreii
preluati dela bolsevici au fost dusi in Transnistria, exceptand doar
mici resturi, evreii sunt in bung parte concentrati $i in restul Roman. ei.
Ei au fost adusi In orase, aa c5 satele sunt aproape comp!ect curatate
de evrei. Astfel taranii romani s'au el.berat de o plag5 groaznic5, cad
este stiut ca evreii au avut in satele romanesti o influenta funesta-si c5
ei sunt in buns parte vinovati ca t5ranul roman traleste in conditiuni
de mare lipsa. Concentrarea evre.lor in orase Inlesneste in mod Lresc
o mai buns supraveghere si ofera totodata cele mai bune posiblitati
pentru inlaturarea lor.
Aceasta InFaturare este acum Indrumat5 in proportii marl. Este
Ode previzut ca in cursul lunilor Septembtie i Octombrie, un prim contingent de evrei ingrad:t la vreo 25.000, d:n cauza greuratilor de transport, va fi dus in rasarit, adica mai departe, in Transnistria. Alte contingente vor urma in primavara anului 1943, iar restul evreilor d n Romania, INCLUSIV CEI CE SE GASESC IN TRANSNISTRIA, va trebui
sa 'paraseasca Romania in toamna 1943. In cursul anului vii`or, Romania va fi deci complect curatata de evrei. Va fi astfel, probabil, primul stat din sud-est care indrumeaz5 problema evreeasca spre o rezolvare pe baze rasiale, o rezolvare, care, t nandu-se seams de impreju-,
rarile grele si nefavorabile, n'cl nu ar putea fi intrecui5.
Pentru vremea care desparte !Ana la transportarea celor din urma
evrei din Romania, guvernul roman preg5teste o noua solute a problemei evreesti, care iii va g5si expresiunea Intr'un Statut evreesc, pe
care -1 redacteaz5 acum Dl. Ministru Dragos. La aparlia si cu apl'carea acestui Statut, in care sunt valorificate rezultatee recens5mantulu3, trebue sa ne asteptim pe curand. Deocamdat5 Centrala Evreeasc5
a Impartit toti evreii aflatori In Romania in cloud categorii si anume

248
www.dacoromanica.ro

In evrei cari mai sunt necesari econom'ceste i evrei cari sunt supusi
munch obligatorii sub conducerea Statului Major. Evreii necesari economiceste, se efreaza la vre-o 17.000. Inlocu:rea lor, prin romani, este
in plin curs si da de pe acum rezultate pretioase.
Activitatea cuprinzatoare a Centralei Evreesti si realizarea rap'da
a masurilor ei ridica Roman'a, cum am spus la inceput, din cadrul Statelor din Sud-Est. Munca oamenilor cari sunt raspunzatori pentru Centrala Evreeasca, va folosi direct Statului romanesc In toate d rectiile.
Perspectiva Roman'ei de a deveni dintr'un Eldorado al evreilor, o Cara
care Intr'un timp determinat se va fi inchis complect evreilor, ca cea
dintai in Sud-Est, ofera poporului roman data mai mult asigurarea
ca-si va cuceri in noua Europa poz.tiunea care ii rev ne, pe temeiul
contributiunii sale la 1:berarea Europei, de toate influentele evreesti.

Nr. 151
Articol aparut 1a 8 August 1942, la Belgrad, in orciosul Gestapoului pentru Balcani, Donauzeitung".
JUDENAUSSIEDLUNG IN RUMAENIEN
AuflOsung eller jUdischen Organisationen
Losung der Judenfrage in
entscheidendem Stadium
Die Arbeit der Jundenzentrale

Drahtbericht unseres V ertreters


avo Bukarest, 7. August
Die Losung der Judenfrage in Rumanien 1st. mit der vor sechs Monaten erfolgten Errichtung der Staatl chen Judenzentrale, in e'n entscheidendes Stadium getreten. D.ese Eeststellung kann man besonders
gegenwartig machen, da die Judenzentrale wichtige Vorarbeiten szur
restlosen Losung der ihr gestellten Aufgaben beendei konnte.
Ausser einer of fiziellen Judenzahlung in Rumanien, fiber die jetzt
berels d:e amtlichen Daten vorliegen, wurden we:tere vichtge Arbeiten durchgeffihrt, womit alle Voraussetzungen fiir d e bevorstehende
Auss:edlung aller Juden aus Rumanien, geschafen wurden.
D e erste Tat der Judenzentrale begann mite der Auflosung des Vereines aller jiidischen Organisationen, der unter Fiihrung des Juden F Idermann stand und zum Sammelbecken des zahlenmass g fiberwiegenden liberalen Judentums geworden war. Nachdem dleser Vere n buchstablich in der Judenzentrale aufgegangen war, wurde zunachst die
' Organisation der Orthodoxen Juden. dann d.e Vere nigung der Zionisten in Siebenburgen und im Banat und nunmehr. m:t Wirkung vom
gestrigen Tage, auch die Organisation der Zion'sten in Alt-Rumanien
gesetzich aufgelost. Somit gibt es in Rumanien nur noch d e Judenzentrale als einzige Organ:sat'on fur die Losung der Judenfrage und
diese schreitet. zusammen mit dem Unterstaatssekretariat fiir d e Romanis'erung, auf alen Gebieten zu einer raschen Losung der fur Ruman'en auf diesem Geb:et noch of fenen Fragen.

249
www.dacoromanica.ro

Rumanien hatte vor den Gebietsabtretungen im Jahre 1940, mindestens 800.000 Juden, die vorwiegend in Stadten des Ostens, in Bukarest `und in einzelnen Stadten S'ebenbiirgens, zu Hause waren. Durch
den Wiener Sch:edsspruch, kamen davon etwa 200.000 Juden, die vorwiegend in nordostlichen Komitaten des Landes und in Gross-Wardein
wohnten, nach Ungarn. Ein Teil der Juden verlief sich wahrend der
Kampfe urn die Ruckeroberung Bessarabiens und der Nord Bukowina;,
dazu kommt die Tatsache, dass seit Oktober 1941 aus den Ostprovinzen des Landes rued 185.000 Juden nach Transn:strien und welter ostlich gelegenen Geb'eten, ausgesiedelt wurden. Nach der soeben abgeschlossenen amtlichen Judenzahlung gibt es in Rumanien, ohne Bessarabien und das Buchenland, noch insgesamt 272.409 Juden. Bessarabien
ist nach amtlichen Feststellungen, mit Ausnahme des Ghettos von Kisch:new, aus dem d'e letzten Juden in diesem Sommer nach dem Osten
abgehen, vollkommen judenfrei, wahrend im Buchenland nur noch
Czernowitz eine grossere Anzahl von Juden, und zwar etwa 16.000, beherbergt, die aber grosstenteils in einem abgesonderten Teil der Stadt
leben miissen.
D!e judenreichste Stadt Rumaniens ist nach der jetzt:gen Zahlung
Bukarest, die noch insgesamt 97.868 judische Einwohner hat, so dass
die Losung der Judenfrage vor allem auch ein Problem der Stadt Bukarest ist, in der 37 Prozent aller Juden des Landes ihr wucherisches
Tre'ben ausuben. Nach Bukarest folgt Jassy m't 34.000 Juden, Bacau
mit 13.000 Juden, Galatz mit ebenf ails 13.000, Piatra mit 5000 und Temiszburg mit 11.000 Juden. Aus diesen Zahlen geht hervor, dass nach
den nahezu 98.000 Juden von Bukarest noch beinahe 71.000 Juden in
den Stadten der Moldau wohnen, wahrend der Rest von etwa 90.000
Juden in den ubrigen Stadten des Landes verstreut ist, nachdem Im vorigen Jahr alle Juden aus den Landgeme'nden in d'e Komitathauptstadte
abwandern mussten, damit sie von den staatlichen Sicherheitsbehorden
besser kontrolliert und uberwacht werden konnen.

Die wirtschaftliche Position der Juden, die sich insbesondere in


der Zeit nach dem Weltkriege in einem argen Dschungel des liberalistisch-kapitalistischen Wirtschaftssystems schaffen konnten, war trotz
der Enteignung ihrer Liegenschaften nicht so leicht zu zerschlagen,
und gerade aus dieser goldenen Bastion" ffihrten sie ihre Verteidigung. Zur Zeit Fildermanns konnte man dem Judentum kaum zur Zeichnung der Wiederaufbauanleihe heranziehen. In vier Monaten wurden
kaum 450.000.000 Lei von dem gesamten rumanischen Judentum, das
in der Industrie, in den Banken und im GrosShandel semen S'tz hatte,
aufgebracht. Ueber d'e Protektionswirtschaft, die der Jude Fiklerman
fur seine Anverwandten und Geschaftsfreunde einfuhrte, wurde in der
Donauzeitung bereits berichtet. Als Bann vor sechs Monaten die Judenzentrale gegriindet wurde, fiihrte sie die Anleihezeichnung nach den
gleichen Masstaben durch, und es konnten weitere 1.600.000.000, also
insgesamt 2 Milliarden, fiir Wiederaufbauanleihe aufgebracht werden
Auf Grund der letzten Bestandsaufnahme der Juden, die von der
Judenzentrale durchgefuhrt wurde, sind alle Manner im Alter von 18
bis zu 50 Jahren zur Leistung der fur sie gesetzlich vorgeschriebenen

250
www.dacoromanica.ro

Arbeitspflicht erfasst worderu Ein immerhin nennenswerter Tel vola


.lhnen, und zwar insgesamt 17.000, werden als w:rtschaftlich notwen
dige Arbeitskrafte weiterhin in Betrieben beschaftigt und bis zum 31.
Dezember 1942 von der Leistung der Pflichtarbeit enthoben.
Ungefahr 17.000 Juden haben sich nun bere't erklart, 1,2 Mill'arden Lei aus ihren Geschaften und sonstten Einkommensquellen fur
Anschaffung yon Werkzeugen, zum Bau von Baracken usw., fur die
Durchfuhrung der Pflichtarbe:ten ihrer RasSegenossen zur Verfugung
iu stellen. Die zustandigen Ste lien der rumanischen Regierung, haben
uber die Annahme oder Ablehnung (Yeses Angebotes, noch nicht ent
sclieden. Fur die Zeitdauer aber, in welcher noch Juden in Rumanien
verbleiben, wird von dem Unterstaatssekretar ffir die Romanisierung,
ein neues Judenstatut ausgearbeitet, das strenge Best' mmungen uber
deren Verhalten vorsehen wird. Durch dieses Judenstatut duffle auch
die Kennzeichnung alter Juden mit gelbem Judenstern, d'e schon sect
langer Zeit in Rumanien angekfindigt und bisher jedoch nur in den
rfickeroberten Ostgebieten verwirklich wurde, eingeffihrt werden.
Es kann mit Bestimmtheit angenommen werden, so betont man in
zustandigen Kreisen der rumanischen Judenzentrale, dass m:t der Aussiedlung der Juden aus Rumanien noch in diesem Herbst begonnen
wird, und dass bis spatestens Oktober, 25.000 bis 30.000 Juden nach
irgendeinem Gebiet des Ostens ausgesiedelt werden. D'e weitere Aussiedlung wird dann im Frfihjahr, wenn wieder entsprechende Voraussetzungen ffir die Durchfuhrung der Transporte nach den betreffenden
Gebieten des Ostens gegeben sind, wieder aufgenommen. Die breite
Oeffentlichkeit Ruman'ens wird die neuen Plane der Regierung zur Erhohung1) der Judenfrage zweifellos begrfissen und man wird,. da inder rumanischen Presse fiber diese Plane noch keine Einzelheiten be
kanntgegeben wurden, mit besonderem Interesse die Veroffentlichung
des neuen Judenstatuts erwarten, das hoffentlich auch d'e Kennzeichnung der Juden und ihre Ausschaltung aus dem offentlichen Leben, der
von ihnen stark heimgesuchten Stadte bringen wird. Am einfachsten
wird die Frage in jenen Gebieten gelost werden, aus denen die Juden
noch in diesem Herbst ausgesiedelt werden.

Nr. 152
Nota verbalis a Ligatiei Germane din Bucure4ti catre Ministerul Roman
at Afacerilor Straine
13 August 1942

Legatia germana are onoare a Instiinta Ministerul Regal Roman


al Afacerilor Straine, ca dl. director ministerial Radu Lecca a Post invitat de seful politiei de siguranta si S. D. la Berlin, la o consfatuire de
mai multe zile, care va incepe in ziva de 19 ale lunii curente 91 inten
1) Probabil grevdri de tipar; euvrintul normal trebuia sa fie Losung.
2511.

www.dacoromanica.ro

tioneaza s dea urmare invitatiei, insotit fund de S. S. Hauptsturmfuhrer

R.chter. Legatia germana maga ca locurile competente sa Le Instiintate despre aceasta.

Nr. 153

PROCES VERBAL
.

asupra conferintei finute la Berlin in ziva de 26 $i 28 Septembrie 1942,


privitor la evacuarea evreilor din Guvernamantul General $1 expedierea
evreilor din Romania spre Guvernamantul General.

S'a luat in d:scute:


1. Evacuarea a sase sute mii evrei din Guvernamantul General;
2. Expedierea a doua sute optzeci mu evrei dn Romania, in Gu-

vernamantul General.

EVACUAREA EVREILOR POLONEZI

La punctul 1): Transporturi urgente propuse de c5tre seful Po liei


de siguranta si de c5tre S. D. $i anume:
2 trenuri zilnice dela district Warschau la Treblinca;
1 tren zilnic dela district Krakau la Belzec $i
1 tren zilnic dela district Lemberg la Belzec s fie efectuate cu
cele 200 vagoane G puse deja la dispozie pentru acest scop de c5tre
D:rectia Cai for Ferate Germane Krakovia, dupa cum va fi posibil din
punct de vedere al exploatarii.
Dup5 terminarea reconstruirei l'niei Lublin-Chelm, aceasta Inseamna probabil dela 1 Noembrie 1942, urmeaza s5 piece $i celelalte,
la fel transporturi urgente 5i anume:
1 tren zilnic dela districtul Radom, la Sobibor.
1 tren zilnic dela districtul Lubl:n nord, la Belzec $i
1 tren zilnic dela districtul Lublinmitte la Sobibor, dupa cum va fi
posibil dn punct de vedere al exploat5rii 51 sta la dispozifie numarul de
vagoane G, cerut.
Se presupune ca dup5 sl5b'rea traficului de cartofi, serviciul de
vagoane speciale va avea pos'bilitatea sa cedeze D:recfiei Calor Ferate Germane dn Krakovia, vagoanele 'Inca necesare acestor trenuri,
asa ca miscarea tratata dupa cum s'a cerut de catre propun5tor, se va
putea termina in acest an.
DEPORTAREA EVREILOR DIN ROMANIA

La punctul 2): Calle Ferate Romane au comunicat telegrafic in


ziva confer'ntei, ca nu pot lua parte la aceasta conferinta din motive
de serviciu $i au rugat amanarea conferintei.
Conferinta, tinuta fara reprezentantii cailor ferate romane, a dat
urmatorul rezultat:
Statia de plecare in Romania a trenurilor speciale este Adjud, pe

252
www.dacoromanica.ro

linia Ploesti-Cernauti, statia de frontiers spre Guvern5mantul General


este Sniatyn, statia de destinatie este Belzec.
S'a avut In vedere ca la Vecare doua zile sa circule un tren special, din 50 vagoane de marfa si un vagon c5latori (pentru Insotitori)
pentru transportul a dou5 miff persoane. Pentru a se evita curse goale,
se vor intrebuinta vagoane de marfa acoperite germane, care se afla
sau vor sosi in Romania.
Reprezentantul General al dilor ferate germane d'n Bucuresti,
este rugat a aranja cu caile ferate romane punerea vagoanelor la dispozitie, pentru efectuarea transporturilor si aceasta, probab, ceva
mai tarziu decat a fost intentionat, in Intelegerea cu T. K. Bucuresti
si cu WTL Sud Ost.
Predarea trenurilor speciale de catre C. F. R., se va face din timp
in zilele de circulatie de acord cu Directia Cailor Ferate Germane
Krakau asa ca ele s5 poat5 pleca din Sniatyn in directia Lemberg, la
or a 1.03.

(so

KLEM

DEPORTARI INDIVIDUALE ORDONATE DE


ION ANTONESCU

Nr. 154
PRESIDENTIA CONSILIULUI
DE MINISTR1

25 August 1942

Nr. 10623 C. C.
COMUNICAT

D'n ordinul D-lui Maresal Antonescu s'a f5cut o anchet5 la fabrica Bernard Fuchs din Splaiul Unirii 289, t onstatandu-se urmatoarele:

Intreprinderea a fost inchis5 de Serviciul Sanitar al Capitalei is


data de 21 Julie crt. dup5 un preaviz de 6 luni, pentru motivul c5 avea
Imobilul deteriorat, nu are instalatiuni de dusuri, vestiar, sal5 de mese,
conduct5 de ap5 in ateliere, camere pentru medic s. a.
Pentru aceleasi motive fabrica a mai primit in anul 1938 un avertisment de 6 luni, la care nu s'a supus. Ea a mai fost data inchis5 dar
a eludat aceasta m5sur5 si f5r5 a se rupe sigiliile a continuat sa functioneze, taindu -se alte usi in pereti.
Cu ocaziunea recentei pedepse, patronul evreu Bernard Fuchs a
-iincercat sa mituiasc5 pe doctorul Gh. Florescu, fapt pentru care a fost
trimis in judecat5.
Fabrica fiind Inchis5, Bernard Fuchs a refuzat s5-si pl5teasc5 lucratorii, fiind nevoie pentru aceasta de intervent'a Ministerului Muncii.
Pentru aceasta nesupunere repetat5 si..dispretuitoare fats de legile

t5rii, evreul Bernard Fuchs Impreun5 cu fam;lia sa a fost trimis In


lag5r in Transnistria, iar fabrica a fost rechizitionata pentru armati,
care ii va asigura in viitor functionarea.
253

www.dacoromanica.ro

Constatandu-se ca mai sunt numerosi proprietari de tntreprinderi


evrei cari au aceeasi atitudine d'spretuitoare fat de legile lkarii, carora
nu inteleg si se supuna, se da tuturor un sever avertisment si li se
pune in vedere ca vor fi controlati si se vor lua Impotriva for cele mai
aspre sanctiuni.
(Ziarld ..Timpul" Hr. 1934 din 27 August 1942)

Nr. 155
25 August 1942

PRESIDENTIA CONSILIULUI
DE MINISTRI

Nr. 10625 C. C.
COMUN1CAT

(extras)

Dl. Maresal Antonescu a ordonat verificarea, prin organele de


control ale Presidentiei Consiliului de Ministri, a unor informat:uni cu
privire la anumite acte de sabotaj si specula, semnalate de ziare. Din
cercetkile facute, rezulta ca semnalarile ziarului Curentul" cu Nr.
5189 din 28 Iu lie, sunt adevkate.
Dl. Maresal Antonescu a ordonat ca urmare, internarea in lager
pe timp de 6 luni, a urmatorilor contraven'enti, la dispozitiunile in
vigoare, semnalati de ziar.
Proprietarul consumului N. Teodoru din calea Grivitei Nr.
care a pus in vanzare came alterata i cu viermi.

122,

Au fost trim:0 in lager in Transnistria: evreul losif Segal din Str.


Gh. Dem. Teodorescu Nr. 36, fiind gasit ca taia carne de vacs de contrabandi si evreul Nathan Haimovici din str. Labirint 197, flind prim
transportand came taiata clandestin, in paChete, pentru crien(ii saL
.

(Mcn);orul Oficial" Hr. 198 din 25 August 1942)

NO1 DISPOZITIUNI ALE M. ST. M. CU PRIVIRE LA


DEPORTAREA EVREILOR IN TRANSNISTRIA

Nr. 156
MARELE STAT MAJOR

Nr. 75874 din 27 August 1942

Sectia I-a
Bir. 10

MARELE STAT MAJOR, SECTIA 1-a

care
CERCUL TERITORIAL BUCURE$T1

Am onoare a face cunoscut urmatoarele:


Evreii cari sunt trimii in Transnistria pot lua asupra lor:
1. Suma echivalenta in marci germane (emisiune specials pentru
teritoriile ocupate din Est), rezultata din schimbul leilor sau altor

254
www.dacoromanica.ro

rnonede straine, precum si din r5scump5rarea bijuteriilor sau diferitelor


titluri (actiuni, obligatiuni) etc.
Aceast5 operat une se va face in orasele cap:tale de judet unde se
g5sesc autorit5tile competente, inainte de plecarea evre:lor.

2 Ca obiecte de imbr5c5minte, lingerie si asternut, fiecare persoana tsi poate lua strictul necesar in bagaje de mana.
3. Eyre'? vor fi obligati, Inainte de plecare, sa-si achite impozitele
c5tre Stat, judet sau comun5.
Faptul c5 nu ar putea achita deck numai o parte din impozite din
lips de bani, nu va constitui un motiv pentru a nu fi trimisi in Transnistria, sau de a se Intarzia.
Rug 5m dispuneti de urmare.
D. 0.
Seful Sectiei I-a
Colonel (ss) ZAMFIRESCU

Saul Biroului 10
Capitan (ss) CARACAS

SUSPENDAREA DEPORTARILOR

Nr. 157
PRESIDENTIA CONSILIULUI
DE MINISTRI

COMUNICAT

(Extras)

Marti, 13 Octombrie s'a tinut un Consiliu de Min'stri, sub presi-,


dent'a d-lui prof. Mihai Antonescu, vicepresed:ntele Consilului, la care
au part'epat toti membrii guvernului si d-nii: AI. Ottulescu, Guvernatorul B5ncli Nationale, General C. Volculescu, Guvernatorul Basarab:ei,
General C. Calotescu, Guvernatorul Bucovinei si prof. Gh. Alexianu,
Guvernatorul Transnistriel.
1. 2, 3

10. Consiliul s'a ocupat de chestiunea expatrierii unor elemente


din Regat. DI. General Vasiliu, subsecretar de Stat la Ministerul Al ace-

rilor Interne, a aratat Consiliului ca au fost trim'si in Transnistria cei


care facusera mai de mult cereri pentru expatriere st c5, In ce pr'veste
tiganii, evacuar le for s'au terminat; inval z:i, mobilizatii, fam:Iiile for
precum si meseriasii, nefiind supusi acestui regim..
DI. Vice-Presedinte a aratat necesitatea ca in acest domeniu so
se procedeze cu o ordine perfect5, cu organe si functionari anume insarcinati cu executarea acestor masuri, pentru a purta raspunderea
executhrii si a stabili normele dupa care se va crea un organ spe&al,
care s se ocupe de aceste probleme. PALA la crearea lui, nu se va mai
lua nici o masura de acest ordin.
Micro! "Timpul" Nr. 1954 din 16 Oct. 19421

255
www.dacoromanica.ro

INSTITUIREA COMISIUNEI INTERMINISTERIALE

Nr. 158.
PRESIDENTIA CONSILIULUI
DE MINISTRI

COMUNICAT

Marti, 27 Octombrie a. c. a avut loc tin Consiliu de Min'strii sub


presidentia d-lui prof. Mihai Antonescu, vice-presedintele Consiliului,
la care au partic'pat toti membrii Guvernului.
1. 2, 3......
10. ConsiPul s'a ocupat de unificarea si coordonarea lucr5rilor
privitoare la reg:mul evreilor.
Dl. Vice-Presedinte al Consiliului a instituit o conferinta min'sterial5 care va funct ona la Pres'dentia Consiliului, pentru d rijarea tuturor lucrarilor, urmarirea si executarea lor.
(Ziarul Timpul" Nr. 1967 din 30 Oct. 1942)

ULTIMILE DEPORTARI

Nr. 159
COMUNICAT

In orasul Baal], un num5rQde evrei, in complicitate cu unii functionari incorecti, au cautat sA-si procure acte dovedithare ca au luat
parte la razbo'ul din 1916-1919, in linia de foc.
Evreii an fost trimisi imediat in Transnistria, far functionarii dupa
ce vor executa pedeapsa care le-a fost data de justitie, vor fi internati
pentru doi ani intr'un lagar de munca.
Se aduce pe aceasta cale la cunostinta genera15, ca se acorda un
termen de dou5 luni, dela publicarea acestui comunicat, pentru ca toti
evreii si strainii cari s'au folosit de acte false, s5 le declare Ministerului Afacerilor Interne.

Dup5 expirarea. acestui. termen, cel cari vor fi descoperiti ca se


folosesc de astfel de acte, se vor trimite In TransnIstria daca sunt
evrei, sau vor fi expulzati, daca sunt straini.
(Ziarul TImpul" Nr. 1975 din 6 NeemOrie 1942)

256

www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN TRANSNISTRIA


-; -

:,a,7;--

Oct'

no;:" 71:1,3:4,`

.";

ON.

C"-

Ir:
.%1

74.i

I-

Dr. W. Filderman deportat la-Moghilev.


Tp
I

-4

F 91

414f4

:2.

".1

Yr

Copii din ghettoul Moghilev.

Planya IX

www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN

Evrei r5mai pe urma convoiului, impucati i jefuiti.


ne,

--.
sr".'"`

r;ag

-1

1"-

I
Jr''a,

1.4414.--Tz

*Pe'.

j4t.
7.

--d1;:asti-;7:

-4

:"-

..

.1

314

;-

Dupa trecerea unui convoi, intre Birzula i Grozdovca.

Plana X
www.dacoromanica.ro

TRANSNISTRIA

'A*

Plecarea la munci.

Intoarcerea dela munca.

Plana XI
www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN TRANSNISTRIA

4P-tb-ftrilighb

COV10:140 .4106-

Cimitirul din argorod.


1.V

s
,

;LI

Cimitirul din Berad. In mijloc, monumentul ridicat de supravietuitori,


in memoria celor 20.000 deportati evrei, morti in oraul Berad.

Plaiiva XII

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

VIATA Si MOARTEA IN TRANSNISTR1A

17

www.dacoromanica.ro

CA PITOLUL VI

CRONOLOGIE ISTORICA
1 Octomrie 1941 20 Martie 1944

1 Octombrie 1941
Primii evrei deportati din Romania, cari p5sesc pe pamantul Trans-

nistriei, fac parte din grupul cel mai nefericit. Sunt evrei basarabeni.
cari In luna August
dupa ce au supravietuit masacrelor
au fost
adunati si goniti, intaiu de trupe romane, apoi de cele germane, de o
parte si de alta a Nistrului. Chinuiti, jefuiti, Infometatl, au trecut prin
Moghilau, au poposit la Scazinet gi, dup5 ce au pierdut mai mult de o
treime din numarul lor, au ajuns in lag5rul Ingrozitor dela Vertujeni.
De acolo au pornit primele convoaie la 16 Septembrie si dup5 alte doui
saptamani de suferinte, au inceput a trece Nistrul la Cos5uti, spre Iampol $i la Rezina, spre Rabnita. Dela aceste porti de intrare, s'au format nouile convoaie, gonite pe drumurile ce duc spre Bug. Primul convoiu, dupa ce a poposit la Birzula, ajunge gi r5mane la Grozdovca. Pe
drum au suferit bataile st batjocurile subofiterului Tarca, sub conducerea caruia un'i deportati au fost Impuscati si acum la popas, ?neap
pe m Ana unui caporal care se intituleaza comandant al lagArului Grozdovca gi care-i is In primire, numgrandu-i prin lovituri cu un drug de
fier, pe spinarea fiec5ruia.

Convoa;ele se scurg mereu, pe drumuri deosebite, dar fiecare cu


aceeasi desfasurare nefericit5.1)

13 Octombrie 1941
La Atachi, in fata Moghil5ului, au Inceput sa se adune, din ce In
mai multi evrei, destinati deportarii. Sunt In general evrei bucovineni,
fie c5 provin din lagarele Edineti si Securenl, a c5ror evacuare a Inceput cu cateva zile Inainte, fie c5 au fost coborati din trenurile sosite
dela Suceava, Gura- Humorului, etc. Dupa ce tree prin vama oficiala a
Bancii Nationale si prin diversele v5mi, pe cari oricine detinea o p5rticica de autoritate, le Infiinta din proprie initiative $i in propriu beneficiu, dup5 ce pierd orice Urm5 de identitate si diferentiere, prin predarea si distrugerea actelor personale, dupa" ce suporta glumele" ofi1) V. plana X.

259
www.dacoromanica.ro

terilor cari la trecerea Nistrului, aruncau oamenll In ap5 ca sa vada


dad se repeta minunea din Marea Rosie", primii deportati ajung in
Moghllau. (No. 160).

Orasul era pustiit de razboiu si ruinat de catastrofalele revarsari


ale Nistrului, din luna August. Cladirile publice ca si locuintele particulare, erau fara usi, Vara ferestre, unele chiar fara acoperis. Cu grew
puteau gasi deportatii
chiar cei cari izbutisera sa salveze ceva d;n
avutul for
un adapost omenesc. Gel mai multi, indata ce intrau in

oras, erau goniti de jandarmi catre un grup de cazarmi distruse, cari


curand vor forma lagarul Moghilev", iar ceva mai tarziu, in timpul
epidemiei de tifos exantematic, va deveni un adevarat laces al mortii.
Din Atachi, Inainte de a trece dincolo, unii conducatori mai trimit
in tars ultimile apeluri dupa sprijin si ajutor. (Nr. 161).1)
Strigatele for disperate, rasuna insa lugubru in desert. Conducerea

superioara romaneasca este neindurata, iar cea evreeasca paralizata.

1 Noembrie 1941
Convoaiele au continuat sa se scurga fara Incetare toata luna Octombrie, prin cele trei puncte de trecere: Rabnita, Iampol si Moghilev.
In primele doua orase nu s'a Ingaduit nimanui sa ramana. Deportatii
trecuti pe acolo, au fost goniti mai departe, &Ore malul Bugului, unde
au fost inchisi in ghettourile dela Bersad, Obodovca, Tibulovca, 01gopol, Ustea, etc. Dealungul drumurilor strabatute pe jos, au avut de
luptat cu o iarna timpurie, care pe cei mai multi i-a gasit aproape dezbracati, cu noroiul cleios din soselele desfundate, dar mai ales cu 15comia si salbatecia paznicilor. Multi au fost omoriti; foarte multi au
murit inghetati, Infometati sau istoviti. Cadavrele nici nu erau Ingropate, ci asvarlite In camp, unde cainii si corbii complectau opera oamenilor. Rareori cate o mama. Infrunta pericolul impuscarii si, cu unghlile
scurma cateva palme in pamantul inghetat, pentru a Ingropa copilui
in cele mai
mort in brate. In localitatile de destinatie, deportatii
nu gaseau ca adapost, decat grajduri far5 usi si femulte cazuri
restre, uneori cu vite Inauntru, cotete de porci, soproane etc. Pereti:
grajdurilor prezentau adesea tabloul infiorator al sirurilor de oameni
rezemati acolo, cu totul epuizati, cari nu mai vorbiau, nu gemeau, nit
mancau, nu blestemau, ci Intr'o stare de complecta prostratie, asteptan
asa ceasuri sau zile, pans ce moartea ii culca, fie pe pamant, c
deacurmezisul altui cadavru. Cuvantul Toitenwande" (peretii mortii),
s'a nascut deodata in multe coltari din Transnistria, in toamna anului
1941. Asa au fost inceputurile ghettourilor de pe malul Bugului.
Nici la Moghilev, autoritatile nu erau dispuse sa permits ramanerea In oral a evreilor deportati. Aid insa, s'au intrunit o seams de
circumstance, cari au Ingaduit unora dintre cei ce au trecut Nistrul pe
la Atachi, sa fac5 sa depinda In parte si de vointa lor, destinul for in
viitor. Pentru unii insa, tocmai aceasta alegere a fost fatala.
Pe aici au intrat in Transnistria evreii din Bucovina de Sud si o
parte din cei din Cernauti si din Dorohoi. Unii veneau direct din mijlo1) V. plana VI.

260
www.dacoromanica.ro

cul activitatilor productive, parte din ei oameni cu stare cari, cu toate

jafurile organizate, au Izbutit sa tread dincolo de Nistru, ceva din


agonisea15. Au avut cu ce sa cumpere putin5 bunAvointS. Prima sositl,
evreii din Suceava si Campulung, au cumpArat mijloace de transport,
raspandindu-se pe Intinsul judetului. Cu autocamioane germane, plAtite
Prefectului, Subprefectului si Pretorului, cu 50-125.000 lei fiecare, au
plecat primele convoaie, earl au format apoi ghetourile din $argorod,
Copaigorod, Djurin, Murafa, Smerinca, etc. (Nr. 109).
Au fost Insa foarte putini cei cArora le-a fost harazit norocul de
a plecat pe c..amioane.

Nevoiasii cari n'au putut plati sumele enorme ce se pretindeau


pentru transport, sau chiar unii cari dispuneau de mijloace, dar n'au
mai IncAput in masini, au plecat pe jos, pe pioaie sau zapada sl pe

drumuri desfundate. Chinurile din convoaie au fost Ingrozitoare si pentru unii, chiar fatale. Din primul transport de evrei sositi din Suceava,
o parte au fost goniti pe jos, spre Lucinet, Copaigorod, Bar, in partea

de nord-vest a Transnistriei, pe un drum de tars, care dela un capit


la celalalt, era o imensa mlastina de noroi cleios ci adanc. La intersectia acestui drum cu soseaua Moghilev-Ozarinet, 28 de oameni n'au mai
izbutit sA-$i traga picioarele afar din noroi. SfortArile si zvarcolirile ]or

nu au facut decal sa-i afunde mai adanc. Nimeni nu a avut vole sa-i
ajute. Cineva, avocatul Dr. Abraham $apirer din Suceava, a incercat
s protesteze gi s intervina la jandarmi, dar a fost impuscat. Convoaiele au trecut pe langa acesti oameni disperati, privind numai-cum
asteptau moartea. Au murit cu totii. P-rintre ei: sop Herman vl Mali
Doifig, Coca Heinig nascuta Dalfen, M. Heinig, batrana Kerzner, etc.
Scene similare s'au repetat pe multe sosele din Transnistria. Cateva sute de evrei au murit inecati in mlastini.
0 parte din deportati au hazardat orasul. Grupuri marunte, adunate in jurul Cate unui om mai indraznet, au format primele nuclee de
viata colectiva. Astfel a fost grupul Dr. Stern, compus din evrei din
Radauti, organizat pentru a furniza brate de lucru autoritatilor i a IncIriji de azilul de batrani, infiintat in pripa, pentru adapostirea celor
netransportabili. Un alt grup a fost format din evrei din Itcani $i Burdujeni, fosti lucratori i functionari ai fabricei de zahar, cari au preluat sarcina de a reface fabrica de zahar distrusa din Vindiceni.
Un grup mai important s'a adunat in jurul Ing. S. Jagendorf, la
cererea autoritatilor ca evreii specialisti sa repuna in functiune, uzina
electrica a orasului. Acest grup, numarand circa 500 suflete, a primit
sarcina de a reface intaiu complexul industrial al fabricei de armaturi
care, sub numele de Turnatorie'", a devenit curand un factor important al economiei transnistriene, dar in acela timp i o experienta
socials interesanta. Intregul grup a primit autorizatii de rimanere in
.

M oghilev.

Evreii cari au ramas in oras fara autorizatii, au avut de luptat permanent cu prigoana si amenintarea de fiecare moment. Pans a se lua
o hothrire despre soarta $i destinatia lor, autoritatile ii aduna la Inprin patrule militare sau ale militiei ucrainiene
si ii
tamplare
trimite la lucru, Fara plata si Vara hrana.
261

www.dacoromanica.ro

16 Noembrie 1941
Un convoi masiv de evrei dorohoieni, trece prin $argorod, in
drum catre o localitate depe malul Bugului. Oamenii sunt in aa hal
de mizerie, incat tarancile ucrainiene, venite la bazar, le d5ruiesc toate
alimentele aduse spre vanzare, ingenunchiaza In fata Preturii al pl5ngand solicits Pretorului Dindelegan, aprobarea ca acest convoiii sa
ramana in or5el. Cu greutate ai cu sacrificii, conducatorii ghettoului
local au oblinut aceasta aprobare provizorie, pans la prim5var5.

16 Noembrie 1941
Unul din convoaiele de evrei plecat din Marculeti, dupa ce a lasat
multe cadavre
morti de foame, de epuizare sau imptwati du jandarmi
in local:t5tile Crijopol, Vapniarca, Tibulovca, a ajuns la
Obodovca, unde s'a infiintat un centru de strangere a deporiatilor, ur'nand ca de aici sa fie repartizati in diferite localitati din raion i

judet Pe tot parcursul, oamenii nu au capatat nimic de tnancare si,


fiind jefuiti de tot avutul, nu au putut procura nimic, astfel cg s'au

hranit cu ierburi.
La Ohodovca, deportatii au fost cazati in grajduri. Sub conduce-

rea Pretorului, a Comandantului Sectiei de Jandarmi i a ordonantei


acestuia, au fost din nou jefuiti de ultimile resturi de avut. Intrarea IFr
targ nu a fost IngAduita detat celor ce au putut plat aur, dolari sau
bijuterii. Toti ceilalti au rAmas In mizeria grajdurilor, ceeace a produs
noui victime.

Un grup de 780 deportati evrei din Obodovca, a fost trimis la Luhova, pe malul Bugului. Primarul a Intampinat convoiul cu cuvintele:
Aci va fi mormantul vostru". Deportatii au fost b5gati fntr'un grajd
fara ferestre, ocupat pe jumatate de vite. Din ordinul Primarului, uile
au stat Inchise numai data la dou5 zile, deportatii aveau vole s ias5
afar5. Numai atunci se puteau aproviziona, pe furl*, cu ap5 din *Au.

18 Noembrie 1941
Haosul ti marasmul, din mijlocul massei del evrei disperati, dezorientati, dezechilibrati, n'au Ing5duit cleat destul de tarziu, redresarae sufleteasca a catorva elemente capabile a da un schelet de organizare a vietii In comun.
La Moghilev s'a constituit un comitet evreesc -pentru coordonarea
muncii i ajutorarea evreilor evacuati. Din procesul verbal de constituire, rezulta c5 Subprefectul judetului care a instalat comitetul, a dat
instructiuni pentru modul de functionare, atr5gand atentia c5 in caz de
neconformare, membrii comitetului vor fi sanctionati. Subprefectul a
subliniat ca nici un evreu nu are vole s5 adreseze vreo cerere direct
autoritatilor, ci numai prin intermediul comitetului. (Nr. 162).
Un comitet similar se formase mult mai Inainte la $argorod.

18 Noembrie 1941
La Tibulovca, cca 2000 de deportati au fost ingr5m5diti Intr'o cladire in care, In mod normal, abia ar Incape 200. Dei In imediata

262

www.dacoromanica.ro

apropiere se gra o fantan5, evreii nu au voie s'o utilizeze $i sunt nevoiti


sa bea apa d:ntr'o bAltoac5, din care cauz5 multi s'au imboln5vit.

20 Noembrie 1941
La Moghilev s'a format un nou grup, compus din 176 capi de
familie (646 suflete), in jurul avocatulu: Danilov. Grupul objine autorizatii de r5manere in oral, plAtind subprefectului Moisev, suma de lei
500.000. Dup5 cateva zile, un al doilea grup Danilov (166 capi de familie), obtine autorizatii de r5manere in oral, in aceleasi conditiuni to
si pr:mul. (Nr. 163).

25 Noembrie 1941
0 parte din evreii deportati, popositi la Bersad, sunt evacuati In
localitat le Voitovca, Bandizovca, Manicovca si alte sate de pe main!
Bugului unde se chinuiesc in grajdurile colhozurilor. Pentru a rimfini)
in Bersad trebuia pratit pretorului Constant'n Alexandrescu, cate 10.000
lei pentru fiecare membru al familiei. (Nr. 164).
Alti deportati din Obodovca, sunt alungati spre Molocneea, in
conditiuni mizerabile, can fac ca multi oameni s5 moar5 pe drum.

30 Noembric 1941
Ultimele convoaie din Cernauti pi Dorohol, au trecut Nistrul. Din
cei 118.000 de oameni, cat afirm5 autoritAile c5 au fost deportati,
(Nr. 165) cam jum5tate a trecut prin Moghilev. Abia un sfert din el
(cca. 15.000), au lzbutit sa ramana in oras si doar o treime d'n cei 11maxi au prim:t autorizatii, de altfel scump platite. Prefectura dispune ca
aceste autorizatil sA fie vizate si hotAraste sa nu mai elibereze allele.
In acelas timp, tot din ordinul prefecturei, se aduce la cunostiinta
deportatlor evrei, ca cei ce vor fi g5siti c5 locuiesc In oras f5r5 a pose&
autorizatii, vor fi impuscati. DeocamdatA se ordon5 evacuarea cu forja
a acestor categorii. Legiunea de jandarmi (Lt. Illut5), execut5 cu sewritate ordinul. Oamenii sunt prinsi pe strad5, adunaji in sala cinematografului $i de acolo trimisi mai departe in convoaie. Acest mod de
constituire a convoalelor, desparte si risipeste familli, intamplandu-se
s5 fie evacuatl, In timp
in special p5rintii
adesea ca unii membrii
sa Famana pe loc, in voia soartei.
copii
ce altii

1 Deeembrie 1941
In toate localit5tile in care au fost cazati evrei deportati, se declanseaz5 epidemii de dizenterie, febra tifoida gi tifos exantematle.
La Bersad, primele convoaie sosite, au g5sit focare de tilos, printre locairecl. La argorod, unde deportatil au Ineeput s'a se aseze inch dela
16 Octombrie, apar primele cazuri de Hos abia dui:A o lung. (Nr. Mt).
La Moghilev, Inca nu a ap5rut tifosul, dar se semnaleaza din .ce in co
mai multe cazuri de febra tifoid5.
263

www.dacoromanica.ro

5 Decembrie 1941
In localul fostului spital ucrainian, complect deteriorat, Comitetui
Evreesc din Moghilev, reuseste si inflinteze un spital de boli contagioase cu 30 paturi, in cart surtt izolati o parte din bolnavii de febr5
tifoida.

5 Decembrie 1941
Pretorul raionului Sargorod, Dindelegan, chiama in biroul sau pe
medicul Dr. M. Fuhrer, din Suceava. Pretextand ca acesta nu a venit
imediat, pretorul ordon5 s5 fie bAtut si chiar in prezenta lui, se aplic5
medicului 25 de lovituri cu o bats.

10 Decembrie 1941
Ion Antonescu, ordona ca bagajele evreilor deportati in Transnistria,
ramase la Atachi, s5 fie predate Comitetului Evreesc din Moghilev

(Nr. 167).

10 Decembrie 1941
Dupa cinci luni dela desfacerea a sute de mii de oameni din asezarile tor, dup5 dou5 luni dela inceperea deportArilor propriu zise, dupa
ce au murit zeci de mii de oameni de foame si de boa15, dup5 ce au
izbucnit epidemille seceratoare, cart nu pot fi comb5tute pentruc5 lipsesc
medicamente, s5pun, petrol, imbradminte, combustibil, alimente, etc.,
Presidentia Consiliului de Ministrii, hot5r5ste sa ing5duie Federatiei
Uniunilor de Comunitati din Tara, trimiterea de ajutoare in bani pi
medicamente, evreilor deportati in Transnistria. (Nr. 168).
Comunicarea acestei aprob5ri, a fost ultima legatur5 a guvernului Antonescu, cu organizatia traditional5 obsteasca evreeasca. Dup5
6 zile, aceasta era dizolvat5 si inlocuita cu o conducere tot evreeascA,
dar organizata dup5 un model politist german, Acestei noui conduceri
fricoas5 si slugarnica si din aceasta cauza prea putin binevoitoare
i-a revenit sarcina de ajutorare a evreilor deportati in Transnistria.
Dela Inceput Centrala Evreilor din Romania, prin ourtAtorul s'au
.de cuvant, secretarul general Dr. N. Gingold, a adoptat punctul de yedere, ca actiunea de a jutorare a deportatilor trebuie abandonata, deoarece ideia in sine nu e simpatica guvernului, cad toti cei deportati
sunt considerati ca dusmani ai tarii gi trebuiesc priviti ca atare $i de
cAtre evrei. De astfel. cei ce si-ar lua sarcina Implinirei operei de ajutorare
spunea Dr. Ghingold
ar asuma raspunderi $i riscuri personale serioase. In ceeace-1 priveste, el consider5 ca competinta Iiii se
opreste la Prut, astfel ca mai departe nu se amesteca.
Comisiunea de ajutorare, creiat5 pe langa Federatia Uniunilor de
Comunitati Evreesti Inca in Ianuarie 1941, imediat dupa rebeliunea legionar5, nu a putut accepta acest punct de vedere, ci respingand premisele si aprehensiunile secretarului general al Centralei Evreilor, a
inteles sa preia sarcina si raspunderea. Profitand de faptul c5 unul dintrei cei mai Insufletiti initiatori ai ope. ci de asistenta a deportataor,

264

www.dacoromanica.ro

avocatul Dr. M. Zimmer, se bucura de aprecierea lui Mihal Antonescu,

s'a cautat a se afla parerea acestuia din urma. La sugestia Primului


Ministru si cu consimtamantul scris al tuturor conducatorilor de fapt
ai populatiei evreesti, Doctorul Zimmer a acceptat sa fad parte din

Central5 pentru a conduce, ImpreunA cu Av. A. Schwefelberg $i Fred


Saraga, opera de ajutorare a deportatilor, celelalte sarcini de asistenta
revenind sectiei respective a Centralei Evreilor.
Doctorul Gingold a fost nevoit sA se Incline in fata acestei solutl
dar $i-a rezervat dreptul de control si In special cel de contrasemnatura a corespondentel Comisiunei de Ajutorare. Acesta a fosi unul din
marile inconveniente cari au stingherit mult activitatea Comisiune!,
cad hartiile asteptau zile gi s5pt5mAni semnatura secretarului general,
ceeace IntArzia sau impiedica trimiterile de ajutoare. -

10 Decembrie 1941
Din ordinul Guvernamantului, se preschimba, in toata Transnistria.
rublele in marci, la cursul de 1 marca RKKS = 20 ruble 1. T5ranii Insi:
n'au incredere in noua moned5 si nu mai dau alimente dPcat In schimb
de obiecte.

15 Decembrie 1941
Legiunea de Jandarmi Moghilev, face cunoscut evreilor deportati,
ca trebuie sa complecteze declaratii despre averea gi bagajele ce au
avut asupra for in momentul deport5rii din orasele de origins, spre
Transnistria.

20 Decembrie 1911
La Moghilev se infiinteaza Biroul Coordonarei Muncii Evreesti"

(B. 0. M. E.), cu ins5rcinarea de a furniza brate de munca, pentru

au.torit5ti si Intreprinderi. Se intocmeste un recens5mAnt al populatiei


deportate, aflatoare in oras, cu spec,ficatia specials a barbatilor intrc
16-60 ani, apti pentru munca.

20 Decembrie 1941
Se procedeaz5 la o noua evacuare a evreilor deportati la Moligilev,
cari nu poseda autorizatii de, r5mAnere in oras. Sunt adunati in lagar
peste 500 de oameni, dintre cari o mica parte
o fosta cazarma
reuseste, in schimbul unor sume de bani, sA se strecoare si sa ramAna
in oral. Ceilalti ins5, au fost goniti mai departe, pe jos.

22 Decembrie 1941
Sosesc la Moghilev o parte din bagajele deportatilor, ramase la
Atachi si cari, potrivit unui ordin al lui Antonescu, trebuiau restituite

prin Comitetul Evreesc. In realitate au fost predate numai un numar


redus de perne si p5turi, pe cari Comitetul le-a utilizat pentru Inzestrarea spitalului.
1) V. plana XV.

265

www.dacoromanica.ro

25 Deeembrie 1941
Se sernnaleaz5 primele cazuri de tifos exantematic la Moghilev.-

(Nr. 169).

31 Deeembrie 1941
Situatia mizerabila a evreilor din Moghilev, este cunoscuta si at,-toritatilor, earl fac Ins totul pentru a o inr5ut5ti mai mult.
Legiunea de Jandarmi Moghilev, raporteazA cu satisfactie, c5 pi sibilitatea de alimentare din tars, prin bani si alimente, a descrescut
In urma masurilor luate la punctele de frontera, pr:nzandu-se mere')
pe cei ce se ocupau -cu acest trafic. (Nr. 170).
In acelas timp se m5rturiseste si mijlocul perfid, Intrebuintat pentru a fi descoperiti cei ce mita a face legAtura cu Cara. Legiunea de

jandarmi a recrutat agenti evrei pe cari i-a introdus in massa evreeasc5, pentru a culege informatiuni si a denunta. (Nr. 171).

5 lanuarie 1942
La Obodovca, tifosul exantematic atinge o intensitate desarmantd
si nu mai poate fi comb5tut. Lag5rul este declarat contaminat, inconjurat cu sarm5 glfmpata si p5zit de sentinele. Internatii nu au vole sa
iasa nici pentru a se aproviziona astfel c5, In afar de boala, multi mor
de foame.

5 lanuarie 1942
Pretorii raioanelor Sargorod si Copaigorod, cer conducatorilor
eoloniilor evreesti din localitAtile mai importante, s5 pl5teasca o suma
de 5000 lei de, cap de evreu, ca tax de ramanere pe loc. Din tocmeala
care s'a urmat, s'a vazut c5 sumele erau destinate folosului personal.
Pretorul Dindelegan s'a multumit In cele din urma cu 1.500.000.

5 lanuarie 1942
La Bersad, evreii deportati au fost terorizati in permanents de
comandantul sectiei de jandarmi. Ies'rea din ghetto era socotita act de
spionaj. Vanzarea obiectelor de I'mbrilcaminte era prin. Cei ce erau
prinsi, Isi vedeau lucrurIle cu cari mai putea obtine putin5 hrana, confiscate sau arse.
In locul acestui comandant a fost numit lt. Gheorghe Petrescu, un
om de suflet, gratie caruia situatia in lag5r s'a imbun5t5tit.

8 lanuarie 1942
La Bersad a murit de tifos exantematic Dr. Lazir Greif. Sotia sa
Beatrice s'a sinucis Impreuna cu singurul ei copil.

13 lanuarie 1942
_La Sargorod moare din cauza tifosului exantematic, d-na Therese
Robinson. Fratele ei Dr. Robinson, fost presedinte de tribunal si sera
sa Dr. Marbach, se sinucid langa cadavrul surorel lor.

266
www.dacoromanica.ro

15 lanuarie 1942
La Moghilev a fost arestat un plutonier roman, care a adus bani
din tali pentru deportati. Sumele g5site asupra sa In momentul arestarei i chiar cele cari fuseser5 achitate destinatarilor, au fost confiscate.

0 arestare la fel, urm at5 de aceea0 confiscare, s'a facut i

la

Berad.

20 Ianuarie 1942
La Tibulovca, din 2000 evrei, cati au fost internati In luna Noein
brie 1941, n'au mai ramas in viat5 decat 180 (100 barbati, 76 femei *i
4 copii), aproape toti cu extremitatile membrelor degerate. In schimbul unor sume de bani sau a vestmintelor ce le-a mai ramas, se ad
mite acestora s5 locuiasca in sat.
Aceeai situatie la Budi unde au fost initial cca 1200, 1ntre cari
peste 600 din StoroPnet. Au trait tot timPul in grajudri *i a mur:t cea
mai mare parte din ei. Intre morti a fost i rabinul $ulim Ginsberg
din Storojinet, cu intreaga famine compusa din 10 persoane.

20 lanuarie 1942
Pe laugh' Comitetul Evreesc din Moghilev, se institue un birou
judiciar, pentru judecarea i sanctionarea celor ce nu se prezint5 la
lucru.

22 lanuarie 1942
Conduc5torul Biroului Muncii de pe lang5 Comitetul Evreesc din
Moghilev, este arestat *i bAtut la Legiunea de Jandarmi, pentruci nu
s'a putut complecta num5rul de oameni ceruti pentru munc5.

25 lanuarie 1942
Legiunea de Jandarmi Moghilev ordona Comitetului Evreesc, s5
puns la dispozitie pentru a doua zi, 1200 evrei ca s5 fie Intrebuintati
la cufatatul strazilor de z5pad5. Dac5 acetia nu sa vor prezenta, Legiunea amenint5 ea vor fi ImpuFati Conducatorul Biroului Muncii *I
toti membrii Comitetului Evreesc, iar toti deportatii vor fi trirnii la
Bug.

25 Ianuarie 1942
Majoritatea evrellor deportati se af15 in judetele Moghllev, Tulcin si Balta. Grupuri raziete tug au ramas sau raticesc, prin localit5tile altor judete transnistriene (Jugastru, Dub5sari), goniti $i prigoniti de autoritati, In special de jandarmi. (Nr. 172).

267

www.dacoromanica.ro

26 lanuarte 194?
La Moghilev sunt seosi la munch toti barbatli evrei, indiferent
de varsta sau stare fizica. Cei mai multi sunt gol. Pe ger napraznie,
sunt trimigi la lucru, la 10 km. departare de oral, uncle sunt tinut1
noaptea. Multi dintre el, au fost adusl Inapoi degerati.

.31 lanuarie 1942


Epidemia de tifos exantematic, cuprinde aproape toate localitatile din nordul Transnistriei, locuite de evrei deportati. Numai In eateva sate, In cari conditiunile de adapostire au fost ceva mai omenesti
(Djurin, Murafa, Smerinca), boala e aproape necunoscuta. Focarele
periculoase sunt in centrele aglomerate Bersad, Sargorod, Moghilev.

3 Februarie 1942
Guvernamantul Transnistriei comunica Centralei Evreilor conditiunile de trimitere a ajutoarelor pentru deportatii evrei. (Nr. 173).

6 Februarie 1942
In cimitirul din Sargorod, s'au adus 165 cadavre earl nu pot fi
ingropate, pentruca pamantul e inghetat. Pe ger de 40 grade, s'a
aprins un foc care a durat 24 de ore $l numai asa s'a lzbutit apoi, si
se sape o groapa comuna.
La Bersad cadavrele stateau cafe 3-4 saptamani neingropate
d'n cauza gerului si a lipsei de brate. Au fost zile arid se adunau pans
la 200 cadavre pe zi.

S Februarie 1942
In satul Tropova., autoritatile nu admit Inmormantarea a 16
cadavre evreesti, cari trebuesc a fi lasate in camp, prada cainilor.
Faptul se repeta In satul apropiat Ozarinet.

10 Februarie 1942
La Sargorod moare, victims a datoriei, medicul Dr. Aron Herman
din Suceava. In aceasi zi $i In aceasi camera, moare si socrul sau
Kerner. Sofia medicului se sinucide.

11 Februarie 1942
Inspectoratul General al Jandarmeriei propune evacuarea evreiJor din Jud. Moghilev, pe teritoriul Jud. Balta, to est de linia ferata
Smerinka-Odessa, $i cere aprobarea din partea Guvernamantului
Transnistriei. (Nr. 174).

268
www.dacoromanica.ro

16 Februarie 1942
Prefectul Judetului Moghilev da ordin sa se faca pregatirile pentru evacuarea din oral a 4000 evrei, cari vor fi eolonizati la Scazinet.
Comitetul Evreesc este insarcinat sa trimita o comisiune de tehnici(
si specialist', cari s5 studieze la fata locului posiblitiitile de cazare $i
s intocmeasc5 un deviz pentru inventarul viu gi mort ce ar fi necesar.

17 Februarie 1942
Pretutindeni in Transnistria dar mai cu seama in localitatile mici,.
evreii sunt victimele orichei bestii, care exercit5 o autoritate. La
Obodovca de exemplu, spaima deportatilor este Inginerul Steranescu,
dela Centrul agricol. Desi functia lui nu are nici o legAtur5 cu evre'l,
totusi el dispune cele mai salbatece m5suri impotriva tor. Bate, chinueste, opreste cump5rarea alimentelor prin garclil de sarm5 ghimpats, dar cu dela sine putere, elibereaz5 autorizath de sedere in Obodovca, celor ce pot pl5ti enorme sume de bani.

3 Martie 1942
Dupa ce a muncit zi si noapte in actiunea de aparare a populatiel
impotriva tifosului exantematic, Dr. Abraham Reicher, 5eful coloniei
Sargorod, moare ca victims a datoriei, rapus de boala pe care s'a
str5duit s'o starpeasc5. Medicul care 1-a ingrijit, Dr. Hart din Vama
contrac.teaz5 5i dansul boala $i moare, cateva zile mai tarz.u. Sella
acestuia s'a sinucis.
7

illartie 1942

Ministerul Economiei Nationale autoriza Centrala Evreilor din


Romania, s expedieze un transport de medicamente pentru evreii
deportati in Transnistria, dar oblig5 s5 se pl5teasc5 taxele vamale
(Nit% 175).

12 Martie 1942
Un num5r de 44 evrei din Moghilev, sunt trimigi in lagarele dela
Balki si Smerinka, drept pedeaps5 pentruc5 au lipsit dela munc5.

18 2flartie 1942
La Moghilev, s'a infiripat un nucleu de organizare administrativa
4i a asistentei sociale. Pan5 acum s'au creiat urmAtoarele institutiun
Azilul de batrani; Spitalul de boll contagioase; Spitalul de boli necontagioase; Buc5t5ria popular5, Orfelinatul, Oficiul de stare civla
(Nr. 176).

20 itlartie 1942
Pe drumul Sargorod-Moghilev, 6 evrei can mergeau spr
Moghilev pentru a se intalni cu rude venite din tars, au flist pr-n5i de
jandarmi 5i, din ordinul pretorului raionului $argorod. Dindelegan,
au fast impu5cati in cimitirul din Sargorod. (Nr. 177).

269
www.dacoromanica.ro

22 Itslartie 1942
La Moghilev soseste primul transport cu medicamente, exped'at
de Comisiunea autonoma de ajutorare.

26 Marne 1942
Comltetul Evreesc din Moghilev, refers Comandantului Legiunei
de Jandarmi, asupra posibilit5tilor de instalare la Scazinet a unei colonii de cateva mii de evrei. Concluziile arata ca numai dup5 reparatii radicale, cari ar reclama sume imposibil de acoperit, s'ar putea
ad5posti acolo, eel mult 2500 deportati. (Nr. 178).

$1 Martie 1942
Epidemia de tifos exantematic atinge rnaximul de intensitate, Is
toate centrele contaminate. La Moghilev ca si la $argorod, nu mai exists

casa evreeasca in care s nu se fi aflat un bolnav far spitalele, organizate cu mijloace primitive, nu mai prididesc in actiunile de izolare.
Medicii, cad unul dup5 altul, victime ale datoriei. La Moghilev, s'au im-

bolnav:t numai in luna Februarie 25 medci, printre cari med'cul sef


(No. 169), iar la $argorod din 27 de medici s'au imbolnavit 23, deci
un procent de 85%, iar dintre acestia au murit 12, adica 52%. (No.
179). Nici groparii nu mai pot face fats sarcirflor pe cari le d5 boala
seceratoare. La cimitirul din Moghilev sunt in permanenta 60-80 cadavre neingropate. Nici nu se mai sap5 gropi individuale, ci numai
imense gropi comune.

Serviciile de combatere a boalei, tnfiintate cu truda si greutate


de catre evreii deportati, duc lupta eroica dar putin eficace, din cauza
lipsurilor de tot felul: a medicamentelor, a mijloacelor de deparazitare
(s5pun, petrol, etuve), a lemnelor de foc, a geamurilor la ferestre, a
usilor la locuinte etc., dar mai ales din cauza indiferentei autoritgtilor
inconstiente.

Pe malul Bugului, ravagiile tifosului Intrec proportiile din toate


celelalte regiuni. Mizeria unanima in care tr5iesc deportatii, nu a ing5dult Injghebarea vreunui mijloc de apArare. Ep'dem'a si-a urmat o
evolutie naturals, necombatut5, pans la epuizare. In orasul Bersad si in
localit5tile din raion, au murit de tifos cca. 20.000 de oameni. Numai
la Ustea, 5 Km. de Bug, din 2.500 deportati, au murit 1.600.

Martie 1942
Comisiunea autonoma de ajutorare, care pana la dizolvarea organizatiilor evreesti, a functionat, in cadrul Federatiei Uniunlor de
Comunitati Evreesti, a fost mentinuta si sub noul regim al Centralei
Eyre 'for din Romania, cu sarcina de a organiza si executa ajutorarea
evreilor deportati in Transnistria.
Obtinand autonomia, garantata prin regulamentul de functionare
aprobat de forurile conduc5toare, Comisiunea a pornit imediat activitatea, sub conducerea d-lor Dr. M. Zimmer, Av. A. Schwefelberg, Fred.
$araga si Dr. E, Costiner.

270
www.dacoromanica.ro

In15turand dela Inceput sistemul impunerilor, sistem odios prin arbitrarul pe care-1 prilejuia, Comisiunea $i -a procurat primele fonduri,
prin colecte.
Fireste ca rezultatele au fost la inceput foarte palide. Se apela pentru bani i efecte de ImbrAcarninte, la o populatiune fn plin proces de
pauperizare, care de 6 luni era stoarsa pe de o parte prin aplicarea seyeti a legii de predare a stocului de imbr5caminte, iar pe de alts parte
prin campania de realizare a Imprumutului Reintregirei.

Totusi Inca in luna Februarie s'a trimis primul transport de me


dicamente $i la Inceputul lune! Martie, primele remiteri de bani.

2 Aprilie 1942
In apropiere de $argorod un jandarm a ggsit pe drum, pe evreul
deportat Alerhand $i 1-a impuscat. (Nr. 177).

4 Aprilie 1942
In localul azilului de balrani din Moghilev, is fiinta orfelinatul No.
1. Sunt internati copli orfani, ai caror parinti au murit fn cursul iernei
1941-1942 pi can au devenit vagabonzi $i cerseteri. La Inceput orfe
linatul cuprinde 120 paturi.

4 Aprilie 1942
La Malta, 48 deportati evrei, sent, impuscati din ordinul comanlantului legiunei de jandarmi, pentruca au iesit afarg din ghettou.

-I Alprilie 1942
Se revine asupra ordinului de evacuare a 4.000 evrei din Moghi'ev, la Scazinet.

Aprilie 1942
La Moghilev reincepe epidemia de febra tifoida, din cauza ca nu
s'au putut face inocul5ri Cu ser antitific-paratific.
N

Aprilie 1942

Comitetul evreesc din Obodovca, is masuri pentru a fi stranse si


inmormantate, fn gropi comune, cadavrele celor morti in timpul iernei,
sari au ramas tot timpul sub zapad5.

(hi Aprilie 1942


argorod se descoperg ca deportatul evreu Fuchs, originar din
Balaceana, a furat cateva kilograme de faia. Jandarmii procedeaza la
reconstituirea faptului si, in timp ce Fuchs se cat5r5 pe o scars aratand
..um a escaladat gardul, unul din jandarmi ocheste s1-1 omoara pe loc.
La

271

www.dacoromanica.ro

25 Aprilie 1942
Presedintele Comitetului Evreesc din Moghilev si cativa frunta,i
evrei, sunt convocati la Prefectur5, unde li se pune in vedere ca in seas
nu vor putea r5mane cleat 3000 evrei, ceilalti urmand & fie evacuafi
fa Smerinka.

29 Aprilie 1942
Prefectura Moghilev revine din nou asupra hot5rirei luate cu 4
zile Inginte, de a evacua majoritatea evreilor din ores.

30 Aprilie 1942
Epidemia de tifos exantematic, e in descrestere pronuntata, In
toate focarele transnistriene. La Sargorod a sc5zut numarul bolnavilor,
dar a crescut proportia deceselor, dela 12% la 36%.
La Moghilev, abia acum se poate pasi la o actiune de combatere
eficace a flagelului. Prim5vara, cu binefacerile ei, a sosit la vreme si

a rezolvat problema grea a combustibilului. 0 bun5 parte din personalul medical si sanitar, a trecut prin primejdiile boalei si acum, imunizat, poate p5si la munca cu mai mult5 lnsufletire. Conducerea serviciului sanitar al judetului a fost Incredintata Inca dela 17 Aprilie, unui
om hotarit s5 starpeasca boala, medicul maior Dr. C. Chirila. Prin
energia si bunavointa acestuia, s!ngura intalnit5 de Comitetul Evreesc
in 5 Juni de epidemic, s'a ajuns ca numai dupd 10 zile, spitalul 85-si
tripleze aproape numarul paturilor, astfel c5 foarte curand, toate cazurile not au putut fi izolote. Actiunea de deparazitare a c5patat deasemenea un ritm energic. Etuvele aveau acum combustibil si puteau lucra cu toata presiunea; petrol s'a obtinut in cantitati suficiente pentru
a se putea porni la petrolizari sistematice si masive. Dace aceste conditiuni, cari depindeau exclusiv de buna sau reaua vointa a autorit5tilor, ar fi fost implinite cu 4 luni in urma, dou5 trehni din vietle pierdute, ar fi fost salvate.

10 Mai 1942
Guvern5mantul Trbnsnistriei, ordona evacuarea a 4000 evrei din
orasul Moghilev. (Nr. 184.

e Mai 1942
In -xecutarea ordinului Guvern5mantuluiTransnistriei, Inspectoratul de Jandarmi Transnistria, ordona ca 4000 de evrei din Moghilev,
s5 fie evacuati, in 48 de ore, Intr'un lag* ce se va infiinta in c5z5rmIle
situate pe dealul din apropierea orasului (Scazinet). (No. 181).

.?.1" Mai 1942


Inspectorul General administrativ Dimitrie Stef5nescu, insarcinat
de Guvernamant cu misiuni speciale in judetul Moghilev, organizeaza In

272
www.dacoromanica.ro

am5nunt evacuarea spre Scazinet. Instructiunile sale draconice (No. 182)

sunt aratate ca imposibil de realizat, Intr'un memoriu al Comitetnlui


Evreesc (No. 183) pe care prefectul, col. Nasturas II inl5tur5, deli educe
unele atenuki primelor dispozitiuni. (No. 184).

29 Mai 1942
Pe soseaua Moghilev-argorod, langa vechiul cimitir, se adana primu' grup de 1000 de oameni, destinati lagarului din Scazinet. Escortati
si bAtuti de jandarmi, cu bagajele in spinare, evreii 'pornesc pe jos, pe
drumul care pentru multi dintre ei, va fi f5r5 intoarcere.

30 Mai 1942
Al doilea convoi de evrei din Moghilev este trimis la Scazinet. Tot
acolo se trimit si evrei din colonii rurale (Vindiceni, laruga, Ozarinti,
Crasna etc.).
.

.10 Mai 1042


Din ordinul Presidentiei Consiliului de Ministri, Imputernicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreesc, dispnne Centralei
Evreilor sa is m5suri pentru a trimite ajutoare In bani si medicamente,
evreilor deportati In Transnistria. (No. 185).

30 Mai 1942
La Obodovca, se ordond evacuarea a 150 de deportati, ca pedeapsa
pentruc5 nu s'au inscris la recensamant.

Mai 1942
In toate localitat;le locuite de evrei in Transnistria, dar In special la
Moghilev, conducatorii autoritatilor profit5 din plin de pnterea pe care o
exercita, pentru satisfacerea tuturor poftelor, ba chiar a viciilor sadice.
Nenumarate fete sau femei evreice au fost siluite cu forte, In mljlocul
zvacnirilor de dezgust si a tipetelor de durere.
Jandarmii din Moghilev si-au implinit si plkerea de a aduna la le
giune o bung parte din fetele si femeile tinere si frumoase. Pretextand
nevoia unei vizite medicale, le-au supus pe toate la toctnra moral5 de a
defila in pielea goa15, pe dinaintea tuturor acestor bestii.

? lunie 1942
Din Moghilev se trimit ultimele dou5 convoaie Is Scazinet. In total
au fost evacuati 3000 deportati.

3 lunie 1942
Constatand ca evreii din orasele si satele transnistriene, nu sunt supusi la toate privatiunile ordonate, Guvernamantul Transnisteei dispune
ca acestia s5 fie internati in ghettouri si repartizati Is Mild, in fabric'
si pe camp. (No. 186).

273

18

www.dacoromanica.ro

5 lunie 1942
Epidemia de tifos exantematic, a carei violentA a inceput sA scadi
dela venires primAverii, este sting aproape pretutindeni Cei ce au supravietuit, se preg5tesc s5 se apere impotriva viitoarelor primejdii si
incheie bilanturile tragice ale aceste ierni infioratoare.
In orasul Moghilev, au fost reperate 1.401 cazuri de tifos, dintre

cari au murit 1254, adica un procent de mortalitate de 28%. Dar cifrele nu sunt complecte, deoarece nu s'au putut verifica toate focarele
de boa15. Se presupune ca in oras au 4ost circa 7.000 de bolnavi, din
cart au murit aproximativ jum5tate.
In celelalte localitati locuite de evrei, atat morbidittaea cat $i mortalitatea au lost cu mult mai pronuntate, numarul mortilor intrecand
procentul de 50% raportat la intreaga populatie. La Bersad, din cauza
conditiunilor de cazare, mortalitatea a foste de 85%. (No. 164). Cifrele
totale exacte nu se vor cunoaste niciodata pentruc5, cel putin in prima
lama, nu au existat servicii regulate de inregistrarea mortilor sau de
tngroparea cadavrelor. Oamenii mureau la Intamplare $i tot asa erau
culesi din case sau de pe drumuri si aruncati in gropi comune, daca nu
erau lasati s5 putrezeasca in camp. Se presupune ca epidemiile din iarna

1941-1942, au ucis jumatate din deportatii evrei cari, supravietuind


masacrelor $i suferintelor din lag5re i convoaie, au ajuns sa treaca
dincolo de Nistru in lunile Octombrie 5t Noembrie 1941. Ipoteza este
confirmata sl de un referat din Noembrie 1943, al Subsecretarului de
Stat depe langA Ministerul Afacerilor Interne, general C. Z. Vasiliu,
care arata ca au lost evacuati 110.033 evrei, din cari mai traiau in Septembrie 1943 numai 50.741. Lipsa de 59.392 de oameni este pusg, in
primul rand, pe seama epidemiilor. (Nr. 248).

10 lunie 1942
Laggrul dela Scazinet, a fost instalat in cazarmile distruse ale fostei
scoli rnilitare, asezata de o parte $i alta a soselei. ClAdirile din dreapta,

au putut fi amenajate, fireste primitiv, dar au devenit locuibile. Cele

din stanga, f5r5 usi, f5r5 ferestre, Para podele 5i unele fAr5 acoperis, au

ramas adevarate grajduri, in cari oamenii aveau sa se chinuiascA cateva luni de zile, Trite promiscuitate Ingrozitoare.
In cladirile din dreapta s'au nemerit cativa deportati cari mai aveau
ceva resturi de avere sau cari, prin legaturile lor, au putut c5p5ta ceva
a jutoare din Moghllev. In stanga ins5, a domnit foamea. Pentru multi
dintre internati, singura hrana era iarba depe camp si frunzele copacilor. Apa lipsea deasemeni si setea devenea de multe on mai uc:g5toare
deck foamea. In cautare de ap5, evreii au f5cut sap5turi in apropierea lagarului. Apa n'au gasit, dar a exit la iveala un sant antitanc, plin
cu cadavre, printre cari mai staruiau resturi de imbrac5minte, urme
de bagaje si acte personale. Erau cadavrele evrellor basarabeni, mariti aici de trupe germane, in August 1941.
Lagarul a fost imprejmuit dela inceput cu sarma ghimpat5, prin
randurile careia internatii se strecurau uneori, riscandu-si viata, spre a
fug' panA In oral, drum de 10 km. Ei stiau dinainte ea vor fi prinsi pi,

274
www.dacoromanica.ro

in cazul cel mai bun vor fi reintorsi, dar nadajduiau c5 la inapoiere vor
putea aduce ceva pentru gurile fl5mande. Garda de militieni pandea cu
deoseb;t5 atentie aceste incercari si multi deportati au fost impuscati.
(No. 187).

10 lunie 1942
Pentru a stinge ultimiie urme de tifos exantematic $i a preIntampina primejdia unei noui epidemii, comitetele evreesti au pornit pretutindeni actluni energice de deparazitare sl desinfectare. La Moghilev,
ech'pe speciale an efectuat, Incepand dela 25 Aprilie, deci numai in 6
s5pfamani, in 528 case contaminate, urm5toerele operatiuni: 8.973 deparazitari prin etuvare, 3.695 prin fierberea rufelor si 4.258 prin petrolizare.

M5suri similare au fost luate $i la $argorod, al doilea focar de

boala din jud. Moghilev. (Nr. 166).

12 lunie 1942
In numele Armatei a 3-a, Divizia I-a Paz dispune Prefecturii judetului Moghilev, sa fie executati de fiecare colonie, cAte un evreu care

a fost prins de mai multe ori, *hind domiciliul fixat. Prin acelas ordin se dispune a se pune in vedere sefilor evrei de colonii, c5 vor fi
impuscati, dac5 evreii de sub autoritatea for nu respects dispozitiunile
ordonate. (Nr. 188).

In baza acestui ordin toti sefii coloniilor au fost obligati s5 semneze declaratii c5 au luat cunostint5 ca vor fi Impuscati, dac5 vreun
membru al coloniei va fi g5sit afara din ghettou.

14 lunie 1942
La Serebria, lang5 Moghilev, a sosit un convoiu de deportati, izgoniti recent din Cerriguti. Din ordinul Inspectorului General administrativ Dimitrie $tef5nescu, sunt p5ziti cu extreme severitate, pentru ca
nimeni sa nu se poata strecura in ores, unde foarte multi au rude si
pr!eteni, de cari i-au desp5rtit suferintele ultimilor 8 luni de zile. N'au

reusit a vedea pe nimeni si in aceeasi sears au lost imbarcati in vagoane si trimisi spre i ialul Bugului, in regiunea Ladijin.

14 lunie 1942
Comitetul Evreesc din Moghilev, in frunte cu Ing. S. Jagendorf,
este dem:s din ordinul autoritatilor, cari numesc o alt5 conducere, al
card membrii sunt obligati s semneze Cate b declaratie ca vor raspunde cu viata, pentru orice evadare din lag5rul Scazinet.

16 lunie 1942
Prefecture Judetului Moghilev trimite Preturilor, Legiunilor si
Primarillor de sub autoritatea sa, instructiuni pentru organizarea ghettourilor.

275

www.dacoromanica.ro

In ordinul ce insole* aceste instructiuni, Prefectul, Colonel Nasturas, (poetul Poiana Volbura), subliniaza ea executarea unui asemenea
ordin, este o chestiune de onoare gi demnitate romaneasca". (No. 189).

17 lunie 1942
Prefectura judetului Moghilev incredinteaza paza lagarulul Scazinet, unui grup de 12 guarzi comunali.

18 lunie 1942
Dispozitia Ordonantei No. 23 din 11 Noembrie 1941 a Guvernamantului Transnistriei, prin care se hotara ca munca evrelor sa fie
platita cu 1 marca R. K. K. S. pe zi pentru muncitori obisnuiti si 2 R.
K. K. S. pentru muncitori calificati, a limas pans acum liters moarta.
In urma inspectiei facute de Ion Antonescu la 11 Iunie la un detasament de munca, dispozitia este reinoita printr'un ordin al acestula. Primaria Moghilev cere Comitetului Evreesc sa intocmeasca tabele de
plata. (No. 191).

20 lunie 1942

-\

Un nou convoiu de deportati izgoniti din tars, soseste la Serebria,


langa Moghilev. Sunt 450 evrei din Dorohoi, in mare majoritate barbati, cari in luna Noembrie trecut, tend sotiile si copili au fost deportati, se aflau la munca Intr'un detasament din judetul Braila. Desi familiile acestora, se afla aproape toate in Moghilev, nu se ingaduie nimanui sa ramana, in care scop, din ordinul Inspectorului Administrativ
D. $tefanescu, se institue o paza severe. Singurul hater pe care acesta
1-a facut nefericitilor, a fost ca s permits familiilor sa piece mai departe, impreuna cu eel veniti din tara. In felul acesta convoiul, care
porneste chiar a doua zi spre Bug, se ridica la 950 de oameni.

28 lunie 1942
Legiunea de Jandarmi Moghilev, ordona sa fie evacuati la Scazinet, Inca 500 evrei.

28 lunie 1942
Pretorul raionului Iariszev, ordona ca toti evreii din satul Vindiseni, sa fie evacuati inteo padure. Cu multa greutate, Comitetul Evreesc din Moghilev obtine revocarea ordinului.

30 lunie 1942
0 parte a evreilor deportati la Sargorod, este evacuate in satele
din raion: Rudansche, Pasenche, Pincovka, Capusterna, Nasincovka,
Ivascauti, Dereben, Conotcauti, Lozova si PoFtanchi.
Regiunea este vestita ca toe de actiune at partizanilor $i teroarea
sxercitata de autoritatile ocupante, este mai pronuntata cleat in alte
01.0.
276

www.dacoromanica.ro

30 latnie 1942
In toate lagarele $i ghettourile din Transnistria, bataia era una
dintre suferintele cu cari au trebuit sa se deprinda curand, toti evreii.
Bateau ofiterii, bateau plutonierii, bateau soldatii, bateau pretoril, bateau conducatorii tuturor administratiilor, bateau fara mild $i fara raspundere toti cei ce aveau poft5 sa bath evrei. De altfel bataia era prevazuta ca sanctiune speciala, aplicabila numai evreilor, prin ordonante
semnate de guvernatorul Alexianu si alsate in toate coloniile.
La Legiunea de Jandarmi Moghilev, evreii erau batuti dela use
pAn5 la ultimul birou prin care treceau. Cei poftiti acolo nu stiau ce
suferinth nou ii asteapta, dar stiau dinainte ca odata intrati, nu ieseau
decat dupa ce erau batuti. Este adevarat insa ca de multe ori, bataia
era cea mai usoara dintre suferinte.
La Bersad, comandantul sectiei de jandarmi Lt. Grigorescu,nu astepta ca evreii sa vina la dAnsul, ci intra In ghetto si batea, fara motiv si fara pretext, pe orice evreu intalnit.
La Vindiceni, marele baths era Serghie Rachlitchi, care nu avea
nisi o legatura cu evreii sau cu ghettoul, dar era conducatorul fabricei
de zahar.
La Ladijin batea farmacistul Vasilescu, conducatorul serviciului
de deparazitare dela cariera de piatra. Mai salbatec Insa decat dansul,
batea acolo subloc. Enachit5, dela Legiunea de Jandarmi Tulcin.

1 belie 1942
Cel de al treilea convoi de evrei deportati din Cernauti, ajuns cu
o sears Inainte la Volcinet, a inoptat pe coasta unui deal, a trecut apoi
Nistrul, printre loviturile jandarmilor si a ajuns la asa zisa vama, care
functiona pe rnalul de rasarit al apei. Vamuirea a fost numai un nou
-ir de suferinte, prelungite dealungul unei zile Intregi. In fiecare colt
era Cate o durere. Aici, un jandarm care pazea o coloan5, facand instructie militara cu batranii si femeile. C5nd cerea alinierea tuturor,
and raspandirea si culcarea la pamant pentru ca imediat apoi sa ordone replierea, lovind in dreapta si slat-1ga pe cei ce nu reveneau destul
de repede la locul lor. Dincolo, grupe marunte, trebuiau sa ocupe fiecare un anumit careu. Jandarmii impingeau cu deasila cate o grupa In
careul invecinat, pentruca bestiile de acolo sa loveasca, impingfind
inapoi si jocul se repeta asa la nesfarsit. In alts parte un *Han medic si un locotenent, admonestau soldatii: Ostas! Nu da cu beta In el:
Infige baioneta In bolsevicii astia". In sfarsit la capatul unei cozi lungi
se facea vamuirea, care consta dintr'o perchezitie severa facuta de soldati. Obiectele marunte le opreau acestia. Cele de valoare deosebda,
reveneau ofiterilor.
Dar a trecut $i vamuirea sl nefericitii au inoptat din nou pe o
coasta de deal. De dimineata le-a aparut imaginea Infioratoare a suferintelor viitoare. Pe soseaua dinspre Moghilev veneau coloane de
oamen1 garbovi, slabi, cu fetele cenusli, imbr5qti in zdrente, earl se
miscau cknit, in pas milit5resc, cadentat, sub ochii si loviturile jandarmilor. Erau parintil, fratil sau copiii cekg abia verutl, carora 11 s'a fi-

277

www.dacoromanica.ro

cut hatarul de a Ii se Ingadui sa vina o clips langa cei dragi. Dar n'au
apucat s se gaseasc5, deck ici colo, Cate unii dintre eei ce se cautau
cu ochii sl cu dorul, ca numai dupa cateva minute, s'a ordonat despartirea. Intrasa in arena sublocotenentul En5chita, dela legiunea de jandarmi Tulcin, venit deacolo cu delegatie specia15, pentru a lua in primire victimile. A fost una dintre cele mai salbatice bestii, printre atatea
multe ate au domnit In Transnistria. Negru la fats $i la suflet, rau Si
neindurat, avid de bani, avid de placeri, betiv, sadic pi afemeiat. Timp
de cateva luni va chinui f5r5 mils pe cei pe cari ii preia acum depe
malul Nistrului, pentru a-i duce sa le implineasca destinul lang5 apele
Bugului.

Deocamdata, a despartit cu cravasa pe cei cari abia apucaser5 sa


schimbe cateva cuvinte. Apoi a ordonat Imbarcarea. far 5si Injuraturi,
iarasi bate, iar5s1 lovituri 3i trenul s'a umplut cu cei veniti din Cernauti
pi cu cativa din Moghilev cari voluntar, si-au unit destinul cu cei dragi.
In graba jandarmii au varat in vagoane cu deasila gi pe unii din Moghilev cari, voiau si aveau dreptul sa se intoarca in ores. Si trenul a
plecat.

1 lutie 1942
Se infiinteaza ghettoul din Moghilev, limitat la cateva strazi. Intr'un spatiu restrans, au fost siliti s traiasca inghesuiti, Ingramaditi
Cate 20-30 lute camera, cei 16.000 evrei din oral. Cum o mare parte
din cladiri au fost distrusei de inundatii, sute de familii sunt nevoite sa
doarma sub cerul fiber, numai la adapostul zidurilor, despuiate de acoperis.

Deasemenea sunt Inchi3i in ghettouri Si evreii din celelalte colonii


din judetul Moghilev.
Dela sosirea for in Transnistria, toti evreii au fost obligati sa

poarte, pe partea stanga a pieptului, ca semn distinctiv, steaua lui David. Acolo unde dispozitiile se aplicau cu deosebita severitate, semnul
trebuia purtat $t pe spate, in special de catre evreii cari prestau munca
bunaoara Sargorod
pe langa autoritatile publice. In unele localitati
gi Smerinca
St casele erau Insemnate cu steaua lui David. Semnul
a fost mentinut 31 Inauntrul ghettourilor $i a fost purtat neintrerupt,
pans la eliberare.

3 lulie 1942
Convoiul cu evrei din Dorohoi, pornt din Serebria,' ajunge la 0leanita, jud. Tulcin. Able debarcati, oamenii au fost trimiii la Cariera
de piatra Ladijin depe malul Bugului unde, dupa o deparazitare chinuitoare, sunt tinuti fara mancare cateva zile. Cu greu se ingaduie in
sfarsit ca un delegat s piece pentru a procura alimente, pe cari Insa
nu be poate obtine decat dand In schimb Imbricaminte, pentruca mardie R.K.K.S. nu sunt primite pe plata.
278

www.dacoromanica.ro

3 bAlie 1942
Raspunzand unui raport confidential al Prefecturei Moghilev, Guvern5mantul Transnistriei ordona evacuarea a ine5 3.000 evrei din
oral. (No. 192).

5 belie 1942
Se ordon5 evacuarea in padure, a evreilor din Copaigorod. Operatiunea a inceput a fi executatA, dar a fost oprit5 in urma interventiei Comitetului Evreesc din Moghilev.

.5 belie 1942
Soseste d'n Bucuresti din partea Comisiunei Autonome de Ajutorare. prirnul transport de alimente pentru deportatii din cuprinsnl ludetului Moghilev.

5 11-elie 1942
Printr'un ordin circular trimis tuturor preturilor, legiunilor si prim5riilor din judet, Prefectul de Moghilev, Col. N5sturas, dispur e ca
toti evreii din .Intreprinderi, s5 fie inlocuiti cu ucrainieni, chiar dac5 ar
trebui adusi din alte localitati. (No. 193).

6 lulie 1942
Dup5 cinci zile de drum, pe o distanta ce putea fi parcursa in cinci
ceasuri, trenul care
In vagoane inchise
continea nItimul lot de
deportati din Cern5uti, ajunge la destinatie: Cariera de Piatr5 Ladijin.
O instalatie deteriorat5, cateva vagonete ruginite pe sine in parte dtmontate, cateva bar5ci distruse, f5r5 usi si fare ferestre si un mash/
urias ce se profila in varful unui deal, constituiau asa nnmita cariera.
Deocamdata evre,ii inceard sa se indrepte spre bar5ci, ca sa odihneasca trupurile trudite. Dar nu se poate. Nu ing5duie dl. subloc. farmacist Vasilescu. El cere sa se fad intai carantina si apoi deparazitare. Loveste in dreapta si stanga4 tine si un discurs In ca -e sprine In
esent5: Aici nu mai sunteti doctori, ingineri, avocati. Sunteti nu nai
jidani, simple numere, cari trebue sa asculte orbeste toate ordineto
date. Aici va asteapt5, intai foamea si .pe urma moartea". In cele din
urma fixead un loc pe malul Bugului unde toti vor trebui 4n poposeasca zite intregi, pang se va face carantina si deparazitarea. Pentru
a maxi Ind mai mult chinul, Vasilescu alege chiar dintre evrei o bruit,
tiupg chipul si asemanarea sa, pe un anume Lederman, fost paznic al
azilului de nebuni din Cern5uti, caruia ii lase cele mai largi puteri asnpra fratilor sai. El a condus operatiunile de deparazitare. Cu un ciomag
gros de care nu se desp5rtea, a batut pe cine a vrut, a furat cat a putut dela bogati ca si dela saraci, a chinuit pe toata lumea. A ordonat
bunaoara ca toate femeile s fie tunse, dar a scutit pe acelea cari Akar taxa fiXata de dansul.
Fireste ca activitatea ticaloao5 a lui' Lederman, nu a scutit pe

279

www.dacoromanica.ro

evrei de celelalte suferinte, initiate de subloc. Vasilescu si Enachita. St


ei bateau sau ordonau bataia
cat 25 lovituri
si ei jefuiau si ei
siluiau fetele $i femeile tinere.
Dar a trecut sf deparazitarea, Oamenii s'au Inghesuit in baraci;

1800 intrun spatiu care abia era in stare s primeasca a zecea parte

din ei. Prisosul din cele 3 convoaie a fost randuit In imprejurimi: 1800
la Cetvertinovea, 600 la Ladijin si 600 la Oleanita. Aici vor trebui sa
Indure vreme de o lung de zile un fir neintrerupt de suferinte, pans va
incepe marea for tragedie.

belie 1942
Imputernicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, ordona (adr. No. 2800 R.D.L.), ca repartizarea ajutoarelor in
Transnistria sa fie facuta in anumite proportii stabilite de dansul si
anume: Tiraspol: 0.50%; Berezovca: 2%; Dubasari: 0.70%; Odesa: 1%;
Moghilev: 60%; Tulcin: 5.50%; Rabnita: 2%; Balta: 18.50%; Oceacov:
0,30%; Jugastru: 8%; Golta: 1.50%.

10 &die 1042
In urma ordinului lui Ion Antonescu, ca lucrul efectuat de evrei sa
fie plant potrivit dispozitiunilor Ordonantei No. 23, Prefectura jud.
Moghilev care, In 8 hint de zile Inca nu a platit nimic, acorda in acest
cont 8 vagoane de cereal& care nu reprezinta insa decal o foarte mica
parte din sumele datorate.

15 hills 1942
In jurul ghettoului din Oleanita, care este instalat intr'un grajd.
se trage cu plugul o linie de demarcatie. Trecerea liniei, este pedepsita
cu moartea.

16 belie 1942
Din Obodovca se trimit 300 oameni la Birzula si Balta, la munci
grele si istovltoare. Mancare nu li se da, dar In drum, stint batuti de
jandarmi.

18 ladie 1042
Legiunea de Jandarmi Moghilev instiinteaza Comitetul Evreesc,
ca 2.400 evrei deportati $i 600 localnici (ucraineni), urmeaza sa fie deportati In lagarul dela Peciora. In urma interventiilor, s'a obtinut sus pendarea evacuarii.

30 lulie 1942
Numarul copiilor internati In orfelinatul din Moghilev, creste mereu. Dupa evacuarea spre Scazinet, multi parintl, pentru a-si salva co-

pill dela o moarte sigura, au preferat sa-i interneze In orfelinat. Astfel


la aceasta data numarul copiilor internati, atinge cifra de 450.

280

www.dacoromanica.ro

Starea sanitara a copiilor internati in orfelinate, este din ce in cc


nai rea. Imbracati sumar, cu picioarele invelite In zdrente, sunt plin'
de paraziti (phduchi), scabie, boli de piele post scabioase, d'arei grave
Multi dintre ei, din cauza iernii grele prin care au trecut, au degeraturi cangrenoase, inflamatiuni in gura (gingivite, stomatite).

1 August 1942
Dela venirea for in Transnistria, evreii
in genere bkbati, day
le multe on si femei
dela varsta de 16-60 ani
dar chiar si cop'
de 12 ani si batrani peste 70
au fost obligati sa presteze muncil
ordonate de autorithti. Recrutarea muncitorilor s'a facut la inceput
firs vreo organizare si fare nici un criteriu. Oamenii erau ridicati pur
si simplu din strada sau din case, de jandarmi si militieni pi trimisi It
detasamente. Mai tkziu s'au organizat pretutindeni birouri evreest'
pentru coordonarea muncii, cari au pus putind ordine, in special in se
ectionarea celor apti si inapti pentru munch, a celor potriviti pentru
lunch obisnuita sau pentru cea calificath si in sistemul rotatiei.
Realizkile muncii evreesti au lost dela inceput remarcabile. Re
iacerea edilitarh a orasului Moghilev, repunerea in functiune a intreului echipament industrial, reconstruirea podului peste Nistru, repu
terea in functiune a uzinei electrice din argorod si a fabricilor d'n lo
alitate precum si a bhiei comunale, construirea soselei pietrifte Mu
rafa-larosinka, infiintarea de ateliere comunale si raionale de croitorie.
c'zmhrie, Ihchtuserie etc. precum si multe altele, au fost opera exclusfv evreeasca, realizata de oameni prigoniti, inflhmanziti, zdrenthrusi
dad nu dezbrhcati, istoviti fiziceste, doborati sufleteste, m'acinati de
boala, obsedati de amenintarea unor not peregrinhri si de privejdia
permanents a mortei.
Munca nu era platith si numai rareori se intampla ca cei ce fotobeau munca sh dea un minimum de hranh mizerabila, muncitorilor.
Dela 15 Decembrle, numai evreii din Moghilev au prestat 102.082
zile de munch necalificath si 28.325 zile de munch calificath pentru car4
potrivit Ordonantei No. 23 si a ordinelor superioare
s'ar fi cuvenit a se plati 160.903 RKKS. Totusi in acelas interval de timp nu s'a
plata decit 21.483 RKKS. In alte centre situatia era Inca si mai rea.
'ar la sate nu s'a plata absolut nimic. (No. 194).

18 August 1942
Din ordinul Maresalului Antonescu, Prefectura Moghilev, dispune
.1,1ramarea a 100 blocuri de cash, situate pe malul Nistrului. D5ramarea si curatirea terenului de moloz, se efectueaza numai cu lucratori
evrei.

Dup5 8 zile de Iticru de zi si de noapte, adevkata munca de sciavi.


iucrarea este terminate,

19 August 1942
La cererea organizatiei Todt si cu aprobarea prefectului Judetu;oi Tulcin, Col. Loghin, un numar de 3000 evrei, dintre cei -deportati
281

www.dacoromanica.ro

in Iunie din Cern 5uti, sunt predati nemtilor si trecuti dincolo de Bug.
Au mai ramas: 400 la Cariera de platr5, 140 la Ladijin, 78 Ia Oleanita
si cca. 1000 la Cetvertinovca. Din acesti 3000 de oameni nu s'a mai tutors aproape nimeni. Batranii, o parte din femei, o parte din copii si neputinciosii, au lost impuscati chiar in primele zile. Ceilalti au fost omoriti cu incetul, pe mAsura ce nu mai puteau fi .folositi la munc5.

20 August 1942
Orfelinatul No. I din Moghilev, fiind prea agiomerat, se infiinteaza in localul fostului spital-lagAr, orfelinatul No. 2, unde sunt inter
aati lied 200 copii.

22 August 1942
Din initiativa sit. En5chita si in schimbul unor marl sume de bani,,
se ingaduie catorva evrei dela Cariera de piatr5 sa piece la Ladijin.
Dup5 un drum de cativa kilometri, f5cut sub ciomegele soldatilor si
cravasa lui Enachit5, se ordona tnapoierea, dup5ce carutele cu bagaje
au fost r5sturnate in mijlocul drumuiui, prad5 c5rutasilor si tgranilnr
din imprejurimi.

?( August 1942
Se ordon5 impr5stierea evrilor dela Cariera de piatra. 0 parte.

cam o jumatate, e trimisa la Cetvertinovca; ceilalti la Ladijin, unde nu


Ii se perm'te intrarea in comun5, ci sunt cazati in grajdurile colhozului.
La Cariera au lost p5strati numai vreo 60 de nebuni, cari an fost
impuscati in aceiasi zi.

28 August 1942
Ewell trimisi cu 2 zile inainte la Ladijin, sunt adusi inapoi la Cariera de Piatr5.

? Septembrie 1942
Legiunea de Jandarmi Moghilev cere Prefecturei s ordone Primariei Moghilev, s pun Ia d7spozit:a Comitetului Evreesc, materialul
necesar pentru inchiderea ghettoului.

In acest scop, Legiunea de jandarmi a dat ordin atat Comitetului


Evreesc, cat si sectorului Jandarmi Moghilev, ca sa inceap5 imediat
lucr5rile ordonate. (No. 195).

Septembrie 1942
In urma ordinului Guvernamantului Transnistriei, se depun Ia Prefectura jud. Moghilev, toate bancnotele de 500 lei, emisiune veche,
pentru a fi preschimbate. Se strange astfel dela deportati, peste un milion lei, dar nu se da nimic in schimb.

282

www.dacoromanica.ro

12 Septembrie 1942
Se ordona desfiintarea ilagarului din Scazinet. Specialistii sunt readusi la Moghilev. Restul evreilor sunt trImisi In lagiirele din Vorosifovea, Crasnoe si Tivrif. Mai raman in lag_ir num,- cei cari, umflati de
foame, sunt intransportabili; acestia mor in cateva zile.

12 Septembrie 1942
La Tiraspol soseste un tren cu deportati 'evrei din' Ora. Sunt 407
fosti internati in lagkul dela Tg. Jiu pentru activitate comunista, 85
condamnati pentru activitate comunista, 554 ridicati din stare de libertate, suspectati ca simpatizanti ai comunismului si 587 cari in anul
1940, In timpul teroarei legionare, cerusera repatrierea in U.R.S.S.
Prime le trei categorii sunt destinate lag5rului Vapniarca. Ultima
categorie este trimis5 la Mostovoi-Berezovca, unde se afla un sediu
important al Gestapoului.

13 Septembrie 1942
Evreii trimisi cu 3 s5pthmani Inainte dela Cariera de Piatr5, la
Cetvertinovca, sunt adusi Inapoi la Cariera.

15 Septembrie 1942
Pentru a putea face fat5 nevoilor multiple si diverse ale unei popula(iuni de cca. 15.000 oameni dezorientati, dezechiiibrati, demoralizati,
pauperizati si prigoniti, conduc5torii evrei din Moghilev, au dat o aten'lune specials organizkii administrative. Pe 15nga Comitetul Evreesc
func(ioneaza urmatoarele institutiuni administrative: 1) Biroul de Coordonare a Muncii, 2) Biroul de evident 5, 3) Oficiul St5rii Civile, 4)
Serviciul de posts si 5) Serviciul de impunere. (No. 196).

15 Septembrie 1942
Din Ladijin, pe malul Bugului, sunt ridicati 550 evrei (300 deportati si 250 localnici) si transportati peste apa, In lagkul Krasnopolsk.

16 Septembrie 1942
Trenul plecat dela Tiraspol cu evreii comunisti, ajunge dup5 4 zile
ale drum chinuitor, la Vapniarka. Deportatli sunt cazati In lagkul special Inliintat inteun grup de cladiri, foste cazkmi, distruse de r5zboi,
far5 usi, Fara ferestre, f5r5 podele. 0 paza foarte severs izoleaza pe
internati de lumea din afara.
La sosirea in lagar, comandantul, Col.'Murgescu, i-a Intampinat
ou amenintarea ca de acolo vor iesi In patru labe sau in carji"
(NO. 197).

22 Septembrie 1942
Convoiul cu evrei deportati din taxi pe inotiv ca cerusera In 1940
repatrierea In U.R.S.S., ajunge la Mostovoi. Stint cazaf1 intrun castel

283

www.dacoromanica.ro

parhsit, unde sunt jefu'ti de paznici. Li se iau in special obiecte de Imbrachminte.

A doua zi se prezinta la castel un ofiter german S. S. cu cativa

soldati $i o coloana de autocamioane. Cei 587 evrei veniti din tars sunt

fnchrcati in masini si condusi la centrul S. S. dela Rastadt, 8 km. de


Mostovoi. Acolo intalnesc un alt convoi de evrei localnici, adusi dela
Suhai Balka pentru a complecta numhrul pans la 1000. Tofi au fost Impuscati. Era sears de tom Kipur.
Au scapat prin miracol 16 deportati.

24 Septembrie 1942
La Sarbca, un sat de lane Odessa, a poposit,un tren cu 196 evrei
deportati, adusi din Ora. Este primul convoi de pedepsiti de chtre Marele Stat Major al Armatei, pentruch au chlcat dispozitiunile de prestare a muncii obligatorii, intarzlind sau lipsind o zi dela lucru. '
Sunt Inchisi 3 zile in grajduri, 'Ana ce un plutonier din garda,
aduce dela Odessa ordinul de a fi trimisi la munch, la ferma Vigoda.

29 Septembrie 1942
Inspectoratul de Jandarmi Transnistria, transmite ordinul aprobat
de Guvernator, ca un numar de 3000 evrei din Moghilev, s fie evacuat
la Peciora, in jud. Tulcin.

29 Septembrie 1942
Din Bersad, se trimit oameni la lucru, la fabrica de postav din
Balta. Stint ridicate

SI

trimise

$i

femeile.

Nu se admite intrarea evreilor in bazar, pentru a se aproviziona


cu alimente. Se proecteaza trimeterea evreilor localnici (ucraineni), In
alt laggr.

30 Septembrie 1942
La Obodovca si Bersad, persecutiile se intetesc. Zeci de evrei sunt
trimisi in fata Curti' Martiale, pentru delictul de iesire din ghettou.
Sunt condamnati la pedepse cari tree de un an de zile Inchisoare.

2 Octombrie 1942
Din orasul gi judetul Moghilev, se recruteazh 700 de evrei, (100
din $argorod), cari stint trimdsi in padurea Crijopol, la tAiatul lemnelor,
Cazati in conditiuni mizerabile, nealimentatl, sumar ImbrAcati, multi
se Imbolnavesc. Altii degera de frig.

3 Octombrie 1942
Pretorul raionului $argorod, Dindelegan, ordona ca 1500 de Wimp panA la 60 de ani femel WA la 50 ani, sA piece la muncile de
strangere a recoltei tutunului. Nu s'au putuf aduna decAt 1100 de oameni. Purlos, pretorul Dindelegan, a batut toata ziva ca un nebun, pe
cine intilnea.

284

www.dacoromanica.ro

5 Octombrie 1942
Maiorul Orasanu, comandantul Legiunei de Jandarmi Moghilev,
vine la Sargorod, pentru a anunta personal pe conducalorii ghettoulu',

ei a ordonat evacuarea la Peciora, a unui num5r de 3000 evrei din


raion si anume, Cate o mie din ghettourile: $argorod, Djurin si Murata. Dupa fungi tratative, maiorul a consimtit sa revoace ord.nul,
dupa ce a primit pretul convent: o piatr5 de britiant de un carat si
jumatate.

12 Octombrie 1942
La Moghilev incepe evacuarea a 3000 evrei in lagarul Peciora.
Generalul Iliescu, Inspectorul Jandarmeriei Transnistria, recomanda sa
fie trimisi cei mai saraci, intrucai;
dup5 parerea sa
oricum sunt

sortiti pieirei, iar lagarul din Peciora este special treat in acest scop.
Comitetul Evreesc-intervine pe lang5 Leglunea de Jandarmi, ca de

portarea sa se faci in loturi de ale 500 oameni.

Cunoscand faima lagarului despre care se ,tie in toata Transnistria,

ca este lagarul mortii", dupa cum indica de astfel $i o tab] to a-

tarnata la poarta de intrare, populatia ghettoului, cauta cu once chip


sa scape de evacuare. Fie ca stau ascunsi in beciuri sau hrube, fie ca
fug, in vreme de ploaie pe camp, adapostindu-se in porumbiste, santuri
etc., evreii sunt urmariti peste tot de care jandarmi, insotiti de caini
Evacuatii sunt /mbarcati ate 80 intr'un vagon, cu usile si obloanele inchise In tot timpul calatoriei. Cei mai putin rezistenti, mor pe
drum, asfixiati.

Debarcarea se face in gara Israilovca la 14 km. de Peciora, De


ad, batuti de jandarmi si maltratati tot drumul, evacuatil sunt dusi pe
jos !Ana in lagir.

14 Octombrie 1942
La Gaisin, lagar de peste Bug, unde au fost adusi multi evrei din

Transnistria, se executa prima lichidare". 0 grupa de soldaji S. S.


aleg pentru aceasta 230 evrei batrAni, femei si copii, cari sunt Impusoati. Mamele cari au rezistat, refuzAnd sa dea copiii pe mana calailor,
au fost Impuscate pe loc, chiar data nu faceau parte din lotul destinat
executiei.

16 Octombrie 1942
Oberfeldwebelul Hans Rucker, seful unui lagar de peste Bug, se
prezinta comandantului lagarului din Peciora, cerandu-i toate fetele
tinere Intre 14-20 ani, pentru a fi trimise ca surori In spitalele nemtesti
din regiunea Vinita. Au fost alese astfel 150 fete Si predate bestiilor.
Imbarcate In masini, au fost duse intr'o padure intre Bar $i Vinita. Fetele au fost dezbricate, mai intai batute si maltratate, pentru
ca apol sa satisfaca poftele sadice ale asasinilor, Dupa aceea au fost

285
www.dacoromanica.ro

puse in rand si Impuscate. 0 singura fats


Frida Koff ler
a lost
scapata gratie unui soldat neaart, care si el a fost candva un detinut al
lagarului din Dachau.

26 Octombrie 1942
Continua trimiterile de oameni din Moghilev la Peciora. Comandantul Legiunei de Jandarmi raporteaz5 c5 a mai plecat un convoi de
200. (Nr. 199).

20 Octombrie 1942
La Bar, in marginea de Nord a Transnistriei, organe militare germane ordona adunarea tuturor evreilor din raion, deportati si localnici. Numarul for se ridica la 12.000 oameni. Li se is tot bagajul, pentruca, fiind vorba s fie trimisi la lucru, oamenii au adus tot ce mai
aveau cu dansii. Apoi au lost dusi in afara orasului, pe camp fiber, unde
erau pregatite, din timp, gropi imense. Cu doua mitraliere, toat5 acea-

sta masa a fost secerata. Unii copii au lost aruncati de vii In groapA,
iar sugacii prinsi de picioare si rupti in dou5. Numai, gratie interventiei autoritatilor romanesti dela Balki, s'a putut ohtine salvarea catorva
medici si specialisti. Cativa r5niti an .reusit sa fug5 si astfel au scapat
cu viata.

30 Octombrie 1942
Epidemia de tifos exantematic reapare pe alocuri. Dar oamenii
sunt preg5titi s5 combats boala, care nu reuseste sa se Intinda.

1 Noembrie 1942
La postal de Jandarmi Mostovoi au fost adunati 90 de evrei, refugiati din Po Ionia. Faptul se afla la centrul german S. S. apropiat, dela
Rastadt, de unde se trimite o grupa de soldati carora le sunt predatl
evreii, dup5 ce bagajele for au lost impartite intre jandarmii romani si
nemti. Condusi la Rastadt, eel 90 de evrei, au lost masacrati.

6 Noembrie 194?
Peste Bug, trupele germane au pornit o vasty actiune de exterminare a populatiei evreesti, in mijlocul careia se gasesc multi deportati
evrei din Transnistria, ce au lost ridicati din ghettourile depe malul
drept al fluviului.
La Garisin, se procedeaza la a doua lichidare, in cursul careia stint
ucisi 1000 de evrei.
La Brailov, lang5 Smerinka, masacrul a lost general. Au scapat
numai 250 de oameni, cari au reus't s5 se refugieze la Smerinka.
La Bar, exterminarea totals s'a facut la 20 Octombrie. Dar vree
40 de medici si specialisti, fusesera salvati de autoritatile romane din
Balki. El stint ceruti de autortatile germane, trecuti in tabara nemteasca si Impuscati,
,

286
www.dacoromanica.ro

S Noembrie 1942
In ultimile 4 saptamani s'au trimis din Moghilev le Peciora 5 convoaie, cuprinzand aproximativ 1500 de oameni, lipsiti complectamente
de mijloace. Neimplinindu-se num5rul cerut, Maiorul Orasanu, Comandantul legiunei de jandarmi, procedeaza personal la evacuarea unu
grup de case locuite de oameni dintre cei mai nevoiasi st ordona s he
adusi pe targi si bolnavii din spital.

In cl5direa lagarului au fost adunati 250 de oameni, zdrentarosi


sau aproape dezbracati. Ei urmau a se imbarca a doua zi in trenul
pentru Peciora. Dar in cursul noptii a cazut zapada abundent5. Cei mai
multi n'ar fi putut rezista pans la destinatie. Cu marl greutati st sacrificii, Comitetul Evreesc a reusit s impiedice plecarea si a obtinut eli-

berarea oamenilor din lager.


Mizeria din lag5rul Peciora este inspaimant5toare. (Nr. 200).

10 Noembrie 1942
Deporta4i dela Vigoda din grupul celor trimisi din ordinul Mare
lui Stat Major, au terminat lucrul la ferma. Timp de 6 s5ptamani au
dus o viata chinuita, cazati in grajduri, muncind din zorii zilei pane
seara tarziu, cu jandarmii in spate, primind pentru asta m5ncare rea
si putina, b5tuti $i batjocor4i de administratorul Gogieata. Acolo au
murit de foame si istovire, Heinrich Grtinberg, Mayer Heidenberg, Arnold Cohn 0 'sac Griinberg.
Acum e nevoie de munca evreeasca la Alexandrovca. Trebue ingropat5 via Guvernatorului Alexianu. Convoiul e pornit
parte In
c5rute dar cei mai multi pe jos
la 3 dimineata si goniti toata ziva,
ajung la 2 noaptea, la Alexandrovca.

13 Noe;mbrie 1942
Dup5 lichidarea lagarului Scazinet si dupd evacuarea la Peciora,
num5rul copiilor orfani sau al celor f5r5 c5patai, din Moghilev, a crescut considerabil. Multi parinti au abandonat copiii, spre a nu-1 duce to
moartea sigura dela Peciora.
Comitetul evreesc constat5 necesitatea crearii unul al &a:lea orfelinat, care is fiinta in localul fostei scoli No. 2, de unde toti locatarii an
Post evacuati.

In alte localit5ti s'au putut realiza conditiuni mai bune de viata


pentru copiii din orfelinate. La Sargorod bungoar5, unde se af15 262
orfani de ambil p5rinti, s'a inflintat in luna Iurte un orfelinat care a
putut primi 152 copii, Intre 1-15 ani. Intrati in orfelinat in stare de
mizerie fizica complect5, anemici, slabi, subnitfti, murdari, scabiosi,
goi si desculti, au inceput a se Intrema dupd primele 8 zile, iar dupe 6
luni au ajuns la stare normal:a. La deschiderea orfelinatului, cei 152
copii cant5reau impreuna 4578 kg., dup5 3 luni, in Septembrie, greutatea tuturora a crescut la 4855 kg., iar in Noembrie a ajuns la 5429
kg., ceeace In raport cu varstele respective, reprezenta greutatea norma15.

287
www.dacoromanica.ro

18 Noembrie 1942
Raportandu-se de catre Guvernamantul Transnistriei, situatia eelor 1179 internati din lagarul Vapniarca Imbracati in halne de varyi Ion
Antonescu aproba a Ii se trimite Imbracaminte din tars de catre Centrala Evreilor. (Nr. 202).

20 Noembrie 1942
La Peciora sunt scosi 500 evrei si transportati dincolo de Bug,
uncle sunt predati nemtilor, dupace In prealabil acestia au vrut sa ridice pe top evreii afl5tori In lag5r.

22 Noembrie 1942
La $argorod, se constata llpsa a catorva carute cu sfecla. Pretorul raionului acuza pe evreii din oral ca le-ar fi furat. N5v5leste, Iniota de jandarmi, in birourile coloniei, amenint5 cu evacuarea tuturor
evreilor si in special a presedintelui Dr. M. Teich cu fam.lia *i in eeic
din urmat porneste o perchezitie prin casele evreesti. Fireste ca nu a
gasit decat cateva kilograme. Toti evreii cari au avut nenorocul de a
avea In ziva ceea sfecla In cas5, au fost adusi la birourile coloniei si
batuti s5lbatec, cei mai multi chiar de pretorul Dindelegan. Printre cei
batuti a fost si fetita Kerbis, care venise s vada ce s'a Intamplat cu
tatal sau, care fusese scos din pat. Fet:ta a rAbdat loviturile, fara o laerima si fara murmur.

28 Noem'brie 1942
Guvernamantul Transnistriei aproba trimiterea de imbracaminte

din tars de catre Centrala Evreilor, pentru internatii dela Peciora.


(Nr. 203).

V8 Noembrie 1942
In cele 3 orfelinate din Moghilev, stint adapostiti 800 de copii, can
tralesc in mizerie Infioratoare. In sali marl, dar murdare, neincazite,
unele chiar imputite pentruca copii dezbracati nu pot iesi
Rearisite
eel mai multi
afara si trebue sa-si fad nevolle In camera, In putini
vegeteaza ramanand zi si noapte in pat, pentruca sub laaturile fara
lingerie, corpurile for nehranite, bolnave si istovite, stau fara nici un
fel de Imbracaminte. La unul din orfelinate mortal'tatea a atins propertia inspaimantatoare de 18 la suta, in 15 zile. (Nr. 201).

30 Noembrie 1942
La Cariera de Piatra Ladijin, sosesc 600 evrei localnici, izgonit.
din Iampol.
.5

Deeembrie 1942
Supravietuitorii masacrului dela Brailov care se refugiasera is

Srnerinka, au fost prinsi de nemti cu ajutorul ofiterului roman lonescu


si fmpuscati, din ordinul ofiterului S. S. Graf.

288
www.dacoromanica.ro

2-I Deeenabrie 1942


La Krasnopolsk trei copii, cari la prima actiune de lichidare, ascunzandu-se, au reusit sa scape, sunt Impuscati In seara de Craciun, aka
cum le-a fagaduit cu mult Inainte of iterul neamt. Groapa le-a fost Anta
de catre unchiul lor.
r%

2C Deeentbrie 1942
Deportatii dela Alexandrovca au Ingropat via lui Alexianu. S'au

chinuit si aici 6 saptamani, cu munca grea ai mancare putina si rea,

dar n'au mai stat in grajd ci inteun fel de cazarma parasita, pe care
cu munca lor, au facut-o locuibila, desi au stat InghesuitI ate 30-4

oameni Inteo camera.


Sub pretext ca vor pleca adasa, li se iau o multime de bani si apoi
sunt Imbarcati in vagoane. De acum incepe marea lor tragedie.
RY

Deeentbrie 1942

In lagarul Vapniarca, apare primul caz de parapareza spastics, d:n


cauza mazarei furajere alterate, cu care au fost hraniti internatii.
Internatii din Vapniarca sufera mult din cauza lipsei de apa, dr
oarece comandantul lagarului ordona inchiderea conductelor, cari sunt
deschise numai din cand in and. (Nr. 204).

27 Deeembrie 1942
La Crijopol, din cauza ,frigului, fiind sumar imbracati ai istoviti
de munca, au murit 14 oameni. In acelas timp au izbucnit epidemille:
tfos, icter si d!senterie. Acum, detasamentul de lucru este retrimis la
Moghilev, dar raman 15 oameni, cari nu pot fi transportati, deoarece

sunt umflati de foame. Pe drumul spre Moghilev, au mai murit 18


oameni.

1 lanuarle 1943
0 delegatie compusa din 4 pnembrii ai Comisiunei de Asistenta
depe langa C. E. R., in frunte cu d. Fred Saraga, condusa de un delegat
al presidentiei Consiliului de Ministri, pleaca in lagarele de deportati

din Transnistria, pentru a duce ajutoare si a organiza opera de asistenta a acestora.


Este primul contact pe care oficialitatea it ingaduie, intre evreii
ramasi in Cara st cei deportati.

Cu un an inainte, se (Muse o aprobare in acelas scop de catre

M.nisterul Afacerilor Interne (adresa Nr. 034190 din 22 Ianuarie 1942)


dar din cauza opunerii Guvernatorului Transnistriei, Alexianu, acea-

sta a fost revocata.

4 lanuarie 1943
Vizitand lagarul Vapniarca, Guvernatorul Transnistriei, Gh. Alexianu, vorbeste catorva evrei, fostii sai colegi de bars, carora be spune:

.,Tara pe care nu ati iubit-o, va va trimite medicamente". Tara lui


Alexianu, era Comisiunea Autonoma de ajutorare, care trimitea med'camentele.

289

18

www.dacoromanica.ro

9 lanuarie 1943
La o consfatuire cit reprezentantii comitetelor evreesti din judetul
Moghilev, un secretar al President lei Consiliului, care Insotea comisiunea trimisa de Centrala Evreilor, I. Mumuianu, declara intre altele:
Se scrie pe cim:tire ca cei ce au intrat, nu mai au speranta sa se
reintoarca. Asta este acum destinul vostru. Gandul ca salvarea voa-

stra ar vent d'nspre rasarit, trebuie sa dispara din capul vostru. Ingropati toate sperantele, ca yeti mai trece Nistrul".

10 lanuarie 1943
La adunarea medicilor evrei din Moghilev, un medic major trimis
de Guvernamantul Transnistriei, declara: Noi v'am trimis aici ca sa
muriti, dar pe de alts parte va cerem sa nu existe boll epidemice".

14 lanuarie 1943
Dupa 19 zile de drum in vagoane de. vite, fara hrana, fara apa, pe
un ger care ajunsese pans la minus 40 grade, deportatii plecati dela
Alexandrovca, ajung la Bogdanovca. Aici au fost bagati intr'un grajd
de porci, unde li s'au refuzat pans gi pa'ele pentru culcus. Paele sunt
pentru porci, nu pentru jidani", spunea admistratorul fermei.
Pe drumul dela Alexandrovca, au murit 11 oameni, de foame si de
frig. Primate 4 cadavre au ramas prin statii. Celelalte le-au purtat cu
dansii $i le-au Inmormantat la Bogdanovca.

15 lanuarie 1943
In lagarul Krasnopolsk de peste Bug, nemtil pregatesc o a doua
lichidare". Se ordona impuscarea a 100 evrei, dar zece tineri dintre
In loc de
cei amenintati, reusesc sa evadeze. Nemtii se razbung si
100

Impusca 200 de evrei.

15 lanuarie 1943
La Bersad se Intreprinde o razie pentru prinderea unor evrei earl
au fugit dela Cariera de p'atra. Toti cei cautati au fost arestati sl trimisi in judecata Curtii Martiale. Alti 36 evrei, inv:nuiti ca s'au sustras
dela munca, sunt deasemeni arestati si trim* la Basta. In timpul detentiunei nu li s'a permis familiilor sa se apropie, pentru a be duce de
mancare.

18 lanuarie 1943

La Brats lav, locotenentul S. S. Robert Stolzmann, d'n Berlin, tatpreuna cu garda, infra in lagar gi ordona ca toata lumea sa se Intoarci
cu fata la perete. Alege 15 oamenl dintre cei mai rupti 5i got, pe cart ti
duce in camp si-i omoara.

290.

www.dacoromanica.ro

18 lanuarie 1943
In satele din regiunea Barului soseste un ordin, ca toti evreii aflatori in aceste colonii, s fie adunati si trimisi intr'un lagar spec:al la
Bolchis. Aici sunt adunati Intr'un grajd 1200 oameni. Aproviz:onarea
cu alimente este oprita; deasemenea si iesirea din lagar. Vre-o 500
oameni au murit din cauza foamei si bolilor, iar cateva zeci, au fost
impuscati, pe and incercau sa iasa din grajd. La topirea zapezii s'au
g,f5s1t zeci de cadavre omenesti.

24 ianuarie 1943
Squat:a mizera si tragica din Transnistria este expusa de Conducatorul Comisiunei care a viz.tat ghettourile, Fred $araga, ina'ntea
fruntasilor evrei din Bucuresti, intruniti la Temp lul Coral.

2: lanuarie 1943
La lampol sunt Impuscati 72 deportati, pentrucA au fost gas.ti
afara d'n ghettou.

28 lanuarie 1943
Mazarea furajera cu care sunt hraniti internatii din lagarul Vapniarca, continua sa fac5 ravagii. Numarul celor bolnavi sau paralizati
a ajons la 611. (Nr. 205).

29 Eumwrie 1943
imputernicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, d'spune Centralel Eyre lor, s intensifice colectele pentru o grab-.
n'ca si substantiala ajutorare a deportatilor evrei din Transnistria, intrucat din cercetarile facute la fata locului, s'a constatat ca ajutoarele
trimise au fost cu desavarsire insuficiente fats de multiplele si var'atele nevoi ale populactmei evreesti deportate. (Nr., 206).
Nota. Autoritatle romane nu corespondau direct cu C.,omis'a de Ajutorare, astfel ca toate ordine'e si aprobarile, erau adresate formal Ce,p&ale' Evrelor, dar fireste c5 erau destinate Comisiunei. De cele mai
multe on trimiterea acestor ordine era provocata char de coaducacatorii Comisiunei, pentru ca astfel sa stimuleze putina bunavoint5 sail
chiar s5 tempereze eventuala rea voint5, a unora din conducatorii Centralei.

4" Pebruarie 1943


La Bogdanovca, deportati pedepsiti de ,Marele Stat Major, au
scat 3 sa.ptamani In grajdul de porci. Hrana n'au c5patat decat ceeace
le-au procurat, pe schimb de imbr5c5minte, ce: cat'va evrei localnici,
supravietuitori ai masacrului din 1941. $i aici au mu' t in grajd, 7 dintre ei, intre cari: Lazar Beltzer, Nicu Goldenberg, Solomon Liviner.
load Cohn, etc.
Acum sunt dusi la Golta. Nici aici nu au hrana sl aici tremura de
frig, In adapostul care nu e decat un grajd p5r5sit si cu ciment pe jos,
dar dup5 iadul dela Bogdanovca, oamenii rasufla usurati.
291

www.dacoromanica.ro

6 Februarie 1943
Lag5rul Vapniarca primeste un nou comandant: Capitanul Sever
Buradescu. Dup5ce internati:au trebuit sa suporte ura colonelului Murgescu, lacomia gi neomenia succesorului acestuia Capitan Cristodor
Popescu, traiul for se In5spreste de c5tre noul comandant, cu venires
c5ruia incepe urgia In lagar. (Nr. 207).

11 Februarie 1943
Comandantul raionului Bersad, Lt. Gheorghe Petrescu, avand
atitudine prey omeneasca fat5 de deportatii evrei, este inlocuit de autorit5ti cu o brut5, It. Gheorghe Grigorescu.

12 Februarie 1943
Corpul III Armata ordon5 o serie de masuri de tn5sprire a reg,:imului evreilor din Moghilev, acestea insa provizoriu pada la sosirea
raspunsului dela Guvernamantul Transnistriei, unde s'a intervenit pentru evacuarea for la Bug". (Nr. 208).

14 Februarie 1943
Casatorindu-se o tan5r5 pereche la Brats lav, erau adunati mat
multi oameni si s'a Mut tuic5. Drept pedeaps5, comandantul lag5rultii

a Incolonat multimea, silind pe toti evreii sa treac5 prin use unde


patrul5 S. S., Inarmata cu furci, lovea pe recare in burt5. Cativa internati, printre cari gi un medic, n'au voit sa suporte acest chin $i au
fost lmpuscati de c5tre comandant.

14 Februarie 1943
Un grup de aproape 300 evrei cernAuteni, cari au fugit din lagirele de pe malul Bugului gi s'au ad5postit la Obodovka, sunt arestac,
tinuti cateva zile f5r5 mancare si apoi retrimisi spre Bug.

1 Hartle 1943
Gratie 15comiei C5pitanului Ambrus, Comandantul Leg:unei de
jandarmi Balta, o parte din evreii deportati din ordinul Marelui Stat Major, inchisi inteun grajd, capata invoirea de a se muta in oral, pl5tin41
pentru aceasta Cate 60.000 lei de familie.

Cei ce nu pot pl5ti suma ceruta de c5pitan, sunt repartizati is


lucru in colhozurile din judet.

10 Martie 1943
Serviciul sanitar evreesc din Moghllev,executa m5sur:le de vaccinare cu ser antit.fic-paratific si astfel populatia ghettoului este imunizat5, numArul cazurilor atingand o cifra minima.
La spitalul de bolt contagioase d'n Mogh;lev, dup5 stingerea epidemiei de exantematic, se amenajeaz5 dou5 pavilioane pentru copii bolnavi din orfelinate. Aci ei se bucur5 de o ingrijire specials $i capita
ratii suficiente de mancare .

292

www.dacoromanica.ro

15 Martie 1943
Din lagarul Pecioara 'sunt trimisi la munca la ferma Rahni, 22.
eameni.

29 Martie 1943
La Brats lav, In tabara nemteasca, f5candu-se apelul se constati
c5 lipsesc 6 persoane. Comandantul atm* ea daca nu vor fi gasiti cei
fugiti, vor fi trnpuscati 60 oameni. Cei 6 fugiti sunt insa gas.ti, adusl
in fata lagArului, pusi In fata gropilor, desbracati goi si apoi secerati
eu o rafala de mitraliera.

Martie 1943
Conducerea ghettoului din Sargorod stabileste legatura cu con e uc5torii partizanilor sovietici din regiune, pr'n comandantul for Alexandru Gordschmidt si prin ay. Lew Alexandrovici $aln d'n Vinita, din
grupul celor de peste Bug earl au fost ascunsi in coloniile d'n Transn'stria. S'au dat alimente, medicamente, imbracaminte, bani, informatiuni si s'a f5cut legatura cu Comandantul sovietic dela IvascAuti.

Martie 1943

Incepand din luna Octombrie 1942, d. Wilhelm Fischer, reprezen-.


tant pentru Romania al Congresului Mond:al Evreesc, a reusit sa stabileasca contactul cu cercuri conduc5toare evreesti d'n str5in5tate, In
special din Elvetia. (Dr. A. Slberschein, Geneva, reprezentant al Congresului Mondial Evreesc si Saly Mayer, St. Gallen, reprezentant pentru Europa al organiza(iei American Joint Distribution Committee).
Punandu-i-se la d:spozitie fonduri cari deocamdat5 Ins nu puteau fi
aduse In tar5, d-sa a imprumutat dela cativa oameni cu dare de mans,
sume de bani restituibile mai tarziu sau dup5 r5zboiu. In felul acesta
a avut la indemana un fond de 28 milioane lei (la valoarea de atunci,
eca. 70.000 dolari) din- care jumatate au fost lrimisi, prin curieri speClap, pentru ajutorarea evreilor d'n Transnistria.

Aprilie 1943
Din ghettoul Tulcin se trimIt cca. 100 evrei femei si barbati, la
ferinele din judet. Cativa din ei au ajuns la nemti si nu s'au mai Intors.
1

tai 1943

Din instigarea cApitanului Buradescu, comandant al lagarului Vapniarca, izbucneste o revolts a internatilor crestinitalhari adusi
si se ajunge la o Indin Inchisoarea Jilava $i internati ucra'n1eni
caierare genera15. Desi evreii nu au facut altceva decat s se apere,

multi dintre ei au fost pedepsiti. (Nr. 209).

293

www.dacoromanica.ro

4 Mai 1943
Sublocotenentul Ghineraru Florin este numit comandantul raionulul
Ber*ad. De indata ce a lost instalat. ordona sa se sape in jurul ghettoului un *ant adanc de 3 metri *1 imprejmue*te ghettoul cu sarma, amenintand cu moartea pe cei cari 11 vor pHrasi. Deasemenea in'erzice
aproviz'onarea in af ara ghettoului.

7 Mai 1943
Din ghettoul Moghilev, s'au trimis Inca dela 1 Mai, 555 de niuncitori la Trihati, peste Bug, langa Nicolaev. Pentru compiectarea numarului de 1000, s'au mai adaugat: 175 din $argorod, 150 din Djurin
si 120 din Murafa. Intre cei trimi*1 la munca grea au fost oameni gray
bolnavi, infirmi sau inapt'. Colonelul Loghin a dispus Indeosebi ca toll
evreii utilizati in birourile preturilor, aproape exclusiv intelectuali, sa fie
trimisi cu primul lot. Au niers timp de o saptamana, in vagoane de
vite inchise. Au fost luati in prlmire de soldati nemti *1 numarati prirT

lovituri cu vana de bou pe spate. Au fost Incartlruiti in grajdurl, f5r5


lum:na *i cu pereti umezi. P5r5sirea f5r5 vole a grajdului, era pedepsita
eu Impu*carea.

Lucreaza cate 14 F5 cessuri pe zi, la costruirea podulul peste


Bug de 1365 m. lungime. Pentru munca for 11 se d5 hran5, constand
invariabil dintr'o sups de mei *i 200 gr. paine pe zi.

10 Mai 1943
Din lagarul Pecioara sunt r'dicat' 600 de oameni, b5rbati, fe-nei
*i fete tincre *i transportati peste Bug.

18 Mai 1943
Din Ber*ad, se trimit la Curtea Martiala Tiraspol, 20 femei, invinuite de parasirea ghettoului. Se pronunt5 condamnari var. ind dela to
luni 'Ana la un an inchisoare.

20 Mai 1943
Se judeca la Tiraspol, procesul Comitetului din Moghilev, acuzat
de incercare de mituire. La proces, inspectorul Tugui declarN Textual::
Am fost trimis la Moghilev, pentru a descoperi codo*lacul dintre autorltati *i Novi. Am plecat cu intentia precis5 de a provoca dm-ea de
mita".

Acuzatii au fost achitati.

26 Mai 1943
Conducatorul Statului ordon5 deportarca in Transn'stria a fostului pre*edinte al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evree*ti, Dr. W.
Filderman, pentruca, la cererea pre*ed:ntelui Centralei Evrcilor din Romania, a predat acestuia un expozeu in care arata mot:vele pentru
cari crede ca populatia evreeasca nu poate plati eontributia exceptionala de 4 miliarde.
294

www.dacoromanica.ro

30 Mai 1943
Raportandu-se Guvernatorului Transnistriei c5 membrii Comitetului Evreesc din Moghilev, Impotriva drora se inscenase un proces
de plata de rn'ta, au fost achitati de c5tre Curtea Martia15, acesta orsion5 ca toti evreii din Transn'stria s5 fie trimisi la Bug, iar Comitetul
din Moghilev, la Vapniarca. Au fost internati In lagarul Vapn'arca,
d-nii Pressner, Kessler, Knob ler $i ay. Danilov

30 Arai 1943
Dealungul lunei Mai, s'a desf5surat la Mostovoi o actiune de exterminare care a ucis 120 evrei. Ridicarea for s'a facut de jandarmii romani, sub pretextul de trimitere la munca. Cei destinati extermin5rii,
erau dusi in localitali apropiate de Mostovoi
in special la Vaslinovo

unde dud ce erau chinuiti in mod oribil. erau Impuscati. Unil an


fost omoriti pr'n mijloace Infior5toare. Astfel fostul primar al ghettoului
originar din Cernauti
a lost t5lat In buc5ti, pentruca a refuzat
s5 dea jandarmilor fete evreice, spre a fi batjocorite. Un Inginer, originar din CernAuti, care $i -a ap5rat sot'a, pe care jandarmii voiau s5

o batjocoreascA, a fost deasemenea talat In budti, dup5 ce sotia a


fost sfasiata sub ()chit lui.

1 lunie 1943
Soseste la Moghilev, deportat din ordin special al lui Ion Antonescu, D-rul W. Filderman, conduchtorul populatiei evreesti din Romania $i sotia sa.

5 lunie 1943
La Trihati, muncitorii evrei duc o viat5 chinuit5. Peste munca excesiv5, peste lipsa de hran5, peste conditiunile de cazare mizerab.15, se
adaog5 prigoana paznicilor sl a sefilor. Lucrarea $i prigoana e condus5 de inginerul neamt Neumayer. Din ordinul lul, evreii au trebuit
s5 depun5 toti banii si obiectele de valoare, sub pedeapsa mortii In caz

de neascultare. De altfel pedeapsa cu moartea era prevgzuta pentru


orice calcare de consemn. Tanarul Froim Goldenberg din Burdujeni,
a fost impuscat de sentinela taberei si omorIt pe loc, numal pentruca
a ies't afara din asa numitul dormitor. Alti trei finer! au fost impuscati
pentruca au primit scrisori dela rudele lor din Transnistria.

Tot inginerul Neumayer a inventat chinufle botezate de dansul,


cu numele de ronduri. In prezenta sa, evreii erau asezati pe doua randuri, NO in fat5 si obligati sa se p5Imuiasc5 unul pe altul sau sa se
incaiere, lovindu-se cu niste drugi de fier. In spatele fiecarda se afla
cate un soldat neamt, care fovea Vara nfl5 Cu furtunuri de cauciuc.
Scene le astea se repetau deobicei seara, dud oamenii se Intorceau
dela lucre.
295

www.dacoromanica.ro

Itittie 1943
Din intreg judetul Moghilev se strang evrei, cad sunt -trim* la
munca la turba din Tulcin. Aici conditiunile de cazare sunt d'n cele mai

mizerab:le, iar munca extrem de istovitoare. Din zori !Ana sears, cu


picioarele Ingropate in mocirla pan5 peste genunchi, manati din urmi
de catre supraveghetorii intreprinderii, cari caut5 sa exploateze la
maximum munca in folosul lor, evrei presteaza munca de robs, primind o fiertur5 drept hrana pentru o zi.

18 lunie 1943
La Peciora, doi evrei, cump5rand la gardul lagarului ciresi, sunt
ebservati de catre jandarm si un militionar, cari paraz5 tntre ei, pentru care va tinti mai bine. Ambii evrei au lost nemeriti si omorati
pe loc.

20 lunie 1943
Din cauza regimului insuportabil dela turba d'n Tulcin, se inregistreaz5 cazuri, cgnd unii dintre lucratori fug dela munca. Cea mai
mare parte dintre fugiti, sunt impuscati pe drum, Zilnic se primesc stiri
de noui cadavre ce zac pe drumurl.
ZO

lunie 1943

La Moghilev toti b5rbatii, dar si multe femei, sunt concentrati la


ecostruirea podului peste Nistru. Se Iucreazi si cu echipe de noapte.
Tot timpul evreii sunt maltratati. In primele zile ei sunt mAnati de catre
memti in ap5, cu haine cu tot.

25 lunie 1943
In urma unui ordin din Artea GuvernAmAntului, evreii din .Ustea
sunt evacuati intr'un colhoz, la Luhova pe Bug.

25 lunie 1943
Din Obodovka, se trimite la Nicolaev, la nemti, un lot de 1564
evrei. PAn5 la Salta, distanta de 80 km. ei merg pe jos, iar de aci sunt
Incarcati In vagoane. Nu li se d5 si n'ci nu pot procure hran5 pentra
drum.

30 lunie 1943
Situatia copiilor din orfel:natele din Moghilev, s'a imbunat5tit sine-

titor. Ei primesc o hran5 mai substantiala. Acum suunt internati 632


eopii, In cele 3 orfelinate.
Din Luna Mai nu s'a mai Inregistrat nici un deces printre copii. In
Ianuarie, mortalitatea copiilor era de 9,42%. (Nr. 210).

296

www.dacoromanica.ro

30 lunie 1943
De cand au pus p'ciorul pe pamantul Transnistriei, evreii deporta(i
mai cu seams cei din jud. Moghilev
au fost siliti s presteze asa
numita munca de folos obstesc, de cele mai multe on peste puterile for

si in afara pregatirei lor. Daca n'ar fi existat reg:mul salbatec de exploatare si umilire, Intronat pretutindeni de vatafi st paznici, daca n'ar
11 fost speriati de spectrul groaznic al mizer:ei din detasamentele exte-

rioare (Tulcin, Varvarovka, Trihati, etc.), oamenii ar fi preferat sa

vriunceascA, decat sa recurga la ajutoarele obstesti. Ordonanta No. 23 a


GuvernAmantului Transnistr:ei, care deli era un ucaz politienesc, constituia totusi legea fundamental5 a evreilor deportati, dispunea ca munca
s fie pl5tit5. Cu toat5 meschinaria tarifului
una sau eventual dou5
rnarci R.K.K.S. pe zi
totu'i dac5 rn5car acesti bani s'ar Ii plait cinstit, multe dureri si multe pierderi de vieti, ar fi fost evitate. Dar rat,tatea conducatorilor, in special a prefectilor $i cu deosebire a prefectului judetului Moghilev, Col. Loghin, a impiedicat plata.
Dela 18 Decembrie 19.11, in 18 luni, evreii din orasul Moghilev $t
din principalele colonii din judet (Sargorod, Murafa, Djur:n), au execu-

tat munci in valoare de:


Orasul Moghilev
Sargorod (pans la 30.IV.1943)
(pan5 la 15.11.1943)
Murafa
Djurin
(pans la 15.11.1943)

R. K. K. S.
17

fl

238.500
76.490
38.012
34.863

387.865

In contul sumelor ce se cuveneau pentru aceste munci,


s'a pratit:
Orasul Moghi lev (alimente si

$argorod
Murafa
Djurin

numerar)
(aimente)
(aimente)
(aimente)

R. K. K. S.
0
0

35.808
8.800
5.500
6.250

S'a platit deci o proportie de 14.50%.


A ramas de plat5 un rest de R.K.K.S.:

56 358
331.507.

earl, socotite la cursul oficial de 60 lei marca, ajungeau la suma deLei 19.890.420.
Aceast5 sums reprezentand valoarea de atunci a 220 vagoane
de cereale, din cari ar fi putut avea cate 250 gr. de One pe zi, time
ale 7 luni de zile, cei 40.000 de evrei deportati in jud. Moghilev, nu
s'a mai pl5t1t, dup5 cum nu s'au pl5tit nici sumele ce s'ar fi cuvenll r a
tarziu pentru toate muncile prestate pan5 la eliberare. (No. 211).

lunie 1943
Opera de ajutorare a evreilor din Transnistria se desfa; ara a edesi s'au pravoie. Lipsurile sunt din ce in ce mai s'rntite pentruca
au trecut apr ape 2 an dela
OAR mai mull de jumatate din deportati
297

www.dacoromanica.ro

plecarea for $1 putinele rezerve s'afi epuizat. Fara intrerupere se ma-

reste numkul celor cari nu mai pot ajuta pe altii ci dimpotriva, tre-

buie- sa solicite ajutor.


Ins5, in timp ce nevoile deportatilor cresc $i apelurile for sunt tot
mai disperate, se mic$oreaza puterea de ajutorare a celor ramasi acasa.
Actiunea de romanizare Intreprinsa de regimul Antonescu, este in Omu
desf4urare, in toate sectoarele: munca, imobile, Intreprinderi econo-

mice. Ministrul Muncii anunt5 ea 77% din saiariatii evrei au fast inlocuiti. Centrul National de Romanizare a term.nat aproape complect
actiunea de izgonire din locuinte atat a chiria$ilor cat $i a propr'etarilor evrei. 0 bung parte d'n evreii cari ar mai putea ca$tiga existenta,
sunt in deta$amente de munc5 iar altii au trebuit sa prateasca taxe
enorme pentru a fi scutiti. Peste toate Ins5, stilru:e de 2 luni, apLarea
contributiei exceptionale de 4 miliarde lei
valoarea
atunci a
pe cari Antonescu se Inc5pa(aneaza sa le stoarca de
8.000.000 dollari
la evreii sArAciti.

Era firesc ca activitatea tomisiunei de Ajutorare s'a se resimt5.


Colectele nu mai puteau da rezultate, iar Centrala Evreilor refuza once
spr.jin. Dimpotriv5. Cand a avut prilejul sa sfeteriseasc5 ceva bani ai
Comis'ei, nu a ezitat. Se hot5rIse bunaoara, ca odata cu Incasarea ratelor pentru contributia exceptional5, sa se adauge o cots de 15%, afectat5 exclus'y Comisiunei de Ajutorare. Dar, cu toate c5 Centrala a Incasat in comptul contribujiei 734 milioane $i in plus 15%, adic5 110
miloane, pentru opera de ajutorare a comisiunel, nu a alocat acestela
deck 16.626.535 lei.
Pentru continuarea activit5tii eficace, mai era o singura nadejde:
ajutorul din str5ingtate. Dar leg5tura se mentinea cu greutate. Schimbul de corespondents era anevoios si prezenta per'cole serioase. Cu-.
rieri de incredere nu se puteau g5si, intro vreme In care Intregul trafic cu lumea din af ar5, era supraveghiat de Gestapo.
Dar deodat5 se Infirip5 iar4i n5dejdea. In t'mp cc Dr. W. Filder-.
man se afla deportat in Transnistria, un ziarist elvetian, Hans Welti, s'a
prezentat D-lu Wilhelm Fischer, mandatar pentru Romania al Congresului Mondial Evreesc, predandu-i o scrisoare din partea d-lui Saly
Mayer, pre$edinte al Comunitatilor Evreesti din Elvetia si reprezentant
pentru Europa al lui American Joint Distribution Committee. Pe lang5
a recomandare c51duroas5 a curierului, scr:soarea continea in termeni
enigmatici, indicatiuni $i promisiuni pentru o actiune masiva de ajutorare d'n stralnalate. Welti a facut de casteva on cursa Elvetia-Romania,
ductind rapoarte despre situatia din.4ar5 si aducand de acolo scrlsori
mesagii verbale cari au inlesnit primirea fondurilor. (Nr. 212).i).
si

lune 1913

Din Trihati se trimit Ind 5rat la Mogliqev circa 30 evrei, accidentati la munc5, cari nu mai pot fi intrebuintati la n'mic. Printre ace$tia
se g5seste $i un evreu de 59 ani, bolnay. Comandantul neam( it reinloarce din drum, II arund intr'un beciu $i da ordin ca beciul s fie as1) V. plana XIV.

298

www.dacoromanica.ro

tupat. Dupa putin timp criminalul, destupa una din gauri si trage asupra evreului, omorandu-1 pe loc.
Odata cu cei de mai sus s'au intors si 18 evrei din Sargorod, regp.nsi de o comisie german5 ca inapti pentru lucru.
Comandantul legiunei de jandarmi Moghilev, ma'orul Botoroaga,
nemultumit de aceste intoarceri, d'spune retrimiterea tuturor la Trihati.
Cu multa greutate
desi tocmai atunci se daduse maiorului o piatra de briliant in valoare de jumatate de m:lion lei
s'a obtinut marea
favoare ca in loc sa fie inapoiati la Trihati, oamenii sa fie tr'rn'si la
turba din Tulcin.

S tulle 1943
Presedintele Comitetului Evreesc d'n Moghilev, obtine autor.zat'unea de a inspecta ghettourile din judet. La Halcinti si Grabivti, mizeria
este de nedescris. Evreij adapostiti in cateva borde'e, au desgropat un
cal pierit, stropit cu carbol, a carui carne au consumat-o. La Conotc5uti
70 evrei au fost adapostiti pe camp libcr inteun grajd, inauntrul caruia
stateau tot timpul, neavand n'ci un fel de imbracam!nte. Pretut.ndeni
domneste aceeasi mizerie. Nevoile sunt imense si ajutoarole ven:te din
tara nu reusesc sa aduca vreo imbunatatire rem arcab la. (Nr. 213)-

11 lutle 1943
Regimul impus munc'torilor evrei la turba din Tulcin, este atat de
infiorator, incat cu toate riscurile ce-i asteapta, se gasesc indrazneti earl
evadeaza. Un grup de 13 oarreni fugiti de acolo
intre cari Abraham,
Becker, Schmeltzer i Sperber din Sargorod
a fost prins de un jandarm in satul Jurkovca, jud. Tulcin. Banuind ca oamenii au cu dansii
bani, jandarmul i-a dus in padure si i-a impuscat. A scapat cu viat5, dar
ranit, unul singur care a reusit s se strecoare !Ana la Moghilev, unde
s'a ascuns. (Nr. 214).

1".5 bile 1943


D'n Obodovka se trimit pe jos, fara mancare, un lot de muncitori
la un aerodrom de langa Balta.

27 itelie 1943
Soldati din organizat'a Todt, incearc5 la Moghilev, un atentat impotriva D-rului W. Filderman.

27 isdie 1943
Dela instalarea noului Prefect de Moghilev, Col. Loghin, regimul
evreior din oral si judet a fost mult in5sprit. Din ordinul sau, nici un
evreu nu are vole s5-1 adreseze o vorba, nici sa intre in localul prefecture!. Evreii cari, impinsi de foame, indraznesc sa iasa din ghettou pentru a se aproviziona cu aimente, sunt inaintati pretoratului militar, ale
carui pedepse sunt aspre: 25 lovituri cu nuiaua sau Inchisoare. Altai sunt
deferiti Curti lor Martiale, cari pronunta pedepse mai grele.

299

www.dacoromanica.ro

Ordine severe s'au dat In tot judetul pentru Impuscarea pe loc a


tuturor evreilor gAsli in afara ghettourilor In cari domiciliaz5. Multi
evrei fugiti din lagarele de mizerie neagra, n'au mai ajuns acasa. Moartea for trece neobservat5. Unele cazuri sunt semnalate comitetului.
La Moghilev, bunaoar5, patru evrei, cari au fugit din Nestervarca,
stint prinsi pe drum, adusi in oral $i Impuscati pe malul N:strului. Doi
din ei mor pe loc, iar ceilalti numai raniti, reusesc sa se saiveze.
Alti doi lucr5tori evrei dela podul Nistru, sunt Impuscati de nemti,
sub motiv c5 s'au g5sit la ei scr:sori adresate rudelor dintara, prin care
cereau ajutor. (Nr. 215-216).

2 Itegt4st 1943
La cererea nemtilor de peste Bug, prefectul jud. Tulcin ordona a se
preda acestora, 200 de evrei. In momentul acela un ordin de predare a
unui evreu la nemti era echivalent cu un ordin de impuscare. Cu un as
In urmA, and era greu pentru o ninte omeneasca sa presupun5 salb5teciile din taberile teutone, un asemenea ordin nu producea o impresiP
specia15. Se Intampla chiar ca unii evrei s5 se prezinte voluntar, in n5dejdea c5 dincolo vor g5si o hrana Indestulatoare sau cel putin un tratament mai omenesc. Curand ei vedeau nadejdiile inselate 91 ceva mai
tarziu isi d5deau seama de Insp5imant5toarea for situate. Numai fuga
a putut salva viata catorva, dintre miile de evrei predati nemtilor, de
c5tre autorit5tile romanesti.
In vara 1943, aceste am5nunte erau cunoscute atat de evrei, cat si
de autoritAti. Deaceea ordinul prefectului de Tulcin, poatul Poiana Volbura, a lost disimulat sub forma unui ordin de adunare pentru munci
la turba de limg5 Tulcin. Au fost ridicati vreo 100 din lagarul Peciora,
vreo 60 dela Brats law, 15 dela Chernasovca gi restul /Ana la 200, dela
Trost!anc;uc. Escortati de jandarmi au fost dusi, in c5rute si pe jos la
eolhozul Nesterwarka (Turba din Tulcin). Aici au aflat adevarul. Dupti
irul lung de suferinte indurate, gandul mortii apropiate, nu a produs In
mintea for reactiunile pc cari in mod natural, le-ar fi suferit un om obicinuit. Fireste ca instinctul de conservare a agitat pe unii dintre ei. Dar
cel mai multi au resemnat. Ei si-au pastrat calmul necesar pentru salvarea copiilor. Erau pr:ntre ei 52, de toate varstele. Din initiativa unui
intelectual curajos, cu sacrificii b5nesti cari de altfel nu mai prezentau
importanta pentru oameni destinati mortii, copiii au fost salvati. Si In
t'mp ce masinile germane Inc5rcau trupurile cu ultimile palpl5ri de
viata ale p5rintilor, spre malul Bugului, copiii porneau in directie opus5,
spre o noun viata. Erau toti goi gi desculti, plini de paduchi si de ride,
115.manzi si sle ti dup5 o lung5 vreme de subnutritie, cu coastele ce amenintau s iasa afar5, printre bubele imense intinse pe pielea subtire. Aga

au ajuns in ziva de 3 August in ghettoul Tulcin. La capatul drumului


lor, aproape tofu erau deacum orfani.

300
www.dacoromanica.ro

18 August 1943
Uc'derile de evrei se Intetesc. Evreul Jean Gottdenker, este Impuscat in pgdurea Sosnovca de l'ang5 Sargorod, din ordinul maiorului Botoroag5. Cadavrul a fost ars. Pe N'stru plutesc mereu cadavre evreesti,
c'uruite de gloante. Aproape toate victimele au facut parte din lag5rul
tie munch dela Nestervarca.

25 August 1943
La Sumovka, jandarrn:i gasind pe drum doi evrei, ce umblau la
eersit, i-au impuscat, arunandcorpurile lor in apa Bugului.

9 Septembr:e 1943
La Trihati, golurile produse de evadAri si asasinate, sunt mereu
complectate cu evrei de pretutindeni. Intre altii s'au adus 200 b5rbati
si 20 femei din Jud. Gotta. Au lost adusi si 70 de evrei, lost internati
in lagarul Vapniarca, triati de o comis:une care a avizat pentru eliberarea si repatrierea lor. Impotriva ordnului Knisterului de Interne
care hot5rase ca ei se vor arza dup5 voia lor in orice localitate, Guvernatorul a ordonat trimiterea la Tridubi, iar de aici au fost exped!ati
la Trihati.
Regimul este din ce in ce mai mizerabi. Oamenii sunt sleiti de puteri si de rezerve. Imbr5camintea este zdrentuita. Multi sunt numai In-

velit.i in hartie de ziare. Ajutoarele d n afara nu ajung sa foloseasca


in cauza 15comiei nemtlor. Un transport cu imbrac5minte, sosit dela
Centrala Evreilor d'n Roman'a, a Inc5put pe m5na nemtilor, cari au
vandut lucrurile in piat5.
Si cr'mele continu5 neintrerupt. La magazie se descoper5 ca lipsesc
100 gr. de untdelemn dintr'o stic15 dar in acelas t mp evreul Abram.
vici este gasit mancand ceapa cu untdelenin. Abramov'ci a fost Imruscat.

12 Septembrie 1943
$i turba din Tulcin inghle mereu oainen: de pretutindeni. Comandantul raionului Bersad, Subloc. Ghineraru, ordona trimiterea tuturor
barbatilor evrei intre 14-50 ani. Pentru a-i intim da si a-i determina sa
se prezinte neInt5m'at, se awaz.i dou5 mitraliere in b5ta'e, In mijlocul
ghettoului.

Oetoinbrie 1943
Seful postului de jandarmi din Capu-terna, impusc5 la Iarosinca doi

frati, pe cari i-a g5sit umbland la cersit. In acee4 LL la Luc net, seful
postului de jandarmi Impusca pe sotii Crainic i copaul lor, pe cari i-a
g5sit in Ocre, strangAnd surceic. Au lost Inmormantati la Grumovka.
301

www.dacoromanica.ro

14 Oeitombrie 1943
Se desfiinteaza lagarul Vapn:arca. Internatii proven;ti d:n ghettourile Transnistriei sunt retrimisi la locurile tor, cei proven:0 din inchisort, sunt trimisi la inchisoarea din Rabdta, iar restul la Grosolovo pe
malul Nistrului.

14 Oetombrie 1943
_Legatura stability intre conducerea clandestine evreeasca din Romania si forurile evreesti din strafnatate prin intermediul ziaristulul elvetian Hans Welti, se continua nestanjenita. S'a realizat schimbul de
informatiuni si s'a inlesnit punerea la d spozitia Comisiei de Ajutorare,
a fondurilor straine, indispensabile acum, in preajma unei eventuate re-

patrieri care trebue sa fie urmata de o vasty opera de echipare gl de


act'une de em'grare. Dar traficul acesta este foarte periculos. Mesagiile se trimit in limbaj oarecum cifrat $i pe cat posibil ascunse. Bunaoara mesagiul d-lui Saly Mayer din Inta:a zi de Succoth 1943, a Post
scris pe Invelisul unei lame de ras. (Nr. 217).1).

20 Octombrie 1943
Eyre din lagarul Slivina, pe malul Bugului, sunt predati nemtilor
cea mai mare parte executati de catre acestia. 0 mica parte, care a
reusit sa scape, tntr'o stare infioratoare, ajunge la Grosolovo.
si

Oetombrie 1943
Comandantul taberei de munca Nicolaev, ofiterul german Hans
Schmidt, da ordin ca 10 evrei, cari istoviti nu mai au puterea sa munceasca, safe spanzurati, chiar de evrei.
La cel de al treilea spanzurat, frangh: a s'a rupt de doug orb, astfel
ca ceilalti evrei au fost impwati. Ofiterul neamt a impuscat, cu mans
sa, doi dintre ei.

1.5 Noembrie 1943


La Nicolaev, of iterul Hans Schmidt, afland ca un'i lucratori umbla
la cersit, ordona impuscarea a douazeci de evrei.

1.5 Noembrie 1943


La Bersad, tanarul luju Hefling, este pr:ns in afara ghettoulu. 5i
impuscat.

16 Noembrie 1943
0 comisiune sub conducerea Col. Radulescu, secretar al PreIdentiei, viziteaza coloniile din jud. Moghilev, pregatind v;zita unei corm
&tint a Crucii Rosii Internationale.
1) V. fotocopia planp XIV.

302

www.dacoromanica.ro

1.4

Noembrie 1943

La Balta, 83 evrei deportati si localnici sunt impuscati, invinuiti ca


ar face parte dintr'un grup de partizani.

19 Noembrie 1943
Opera de asistenta a deportatilor, intreprinsa de Comisiunea autonomy de ajutorare, s'a urmat neintrerupt, cu toate piedicele sf greutatile intampinate. Ea a fost insuficienta pentruca nevole erau imense
mai ales la inceput
foarte reduse. Dar de foarte
si m'jloacele
multe on ajutoarele venite din tars, au adus alinare si speranta si de
multe on au salvat vieti omenesti.
In cei doi ani dela primele deportari si numai in 20 de luni de activitate, s'au trimis:
Ajutoare colective in bani
Lei 79.462.000.
Ajutoare individuale (remiteri prin Comisie
de catre rude si prieteni ai deportatilor
81.669.800

24.000.000.
14.458.272

Alimente
Medicamente
Efecte uzate (Trimiteri colective)

Efecte uzate (Trimiteri individuale prin Com.sie de catre rude si prieteni)


Articole de menaj i librarie
Total

99.663.400.

71.286.100
,

481.807.045.

In suma de mai sus nu este cuprinsa valoarea ajutoarelor masive


trim;se sub forma de: sare (150 tone), carbuni (300 tone), geamuri (cca.
11.000 m.p.), cherestea (180 m. cubi), 5od5 caustics (5000 kg.), sarma
si cute (10.000 kg.), lopeti si casmale (10.000 buc.), scule mestesugaresti
pentru fierarie, cizmarie, croitorie (352 lazi). (Nr. 218).
Deasemenea suma de mai sus nu cuprinde suma de cca. 25.000.000
lei (cca. 14.000.000 intre Octombrie 1942
Martie 1943 si 10.680.000

tntre MartieNoembrie 1943) tr.misa individual, din fonduri venite

din strainatate, dela American Joint Distribution Committee prin reprezentantli in Romania ai Congresului Mondial Evreesc: W. Fischer, Dr.
C. lanai si Av. M. Benvenisti.
Dar In afar r5 de opera de ajutorare cu caracter oficial, realizatA
de Com;siunea de ajutorare, s'au desf5surat o serie de actiuni clandestine, pornite din initiative individuale sau obstesti, cari din and In
cand, au adus ceva mangaiere si alinare suferintelor evreilor deportati In Transnistria.
Conducerea sionista' din Eretz Israel a g5sit modalitatea de a trimite ajutoare masive, cari au constituit fondul Hata la Veezra, pus la

dispozitia deportatilor de catre un comitet ad-hoc, format din d-nii:


Jacques Rosenzweig, L. Leiwandman si I. Herzig, in fruntea carora st

afla presedintele Organizatiei Sioniste din Romania, ay. M. Benvenisti.


0 activitate discret5 dar intense, a desf5surat un comitet de initiative particular5, format Inca in 1941, din d-nii Berthold Sobel, Salo

303
www.dacoromanica.ro

Schmidt, Summer Wolf $i ay. Kiva Ornstein, comitet in care functiunea


de casier a mndeplinit -o un crestin, Ing. Traian Procopovici. Sumele
adunate de aceasta mans de oameni, au atins valoarea de atunci a
200.000 dolari $i au fost intrebirntate pentru ajutorarea atat a evreilor
deportati cat si a celor ramasi in mizerie la Cernauti.

Incerdrile evreilor din jars de a trimite ajutoare individuale rudelor si prietenilor deportati, s'au 1ov't dela inceput de piedicile puse de

autor:tAti $i de 15comia curierilor. Cu timpul s'a putut creea o retea de


curieri, relativ corecti, organizati si supraveghiati, prin intermediul

drora s'au trimis ajutOare periodice importante, a caror valoare totals a ramas necunoscut5.

Decembrie 1943
La Capusterna, seful postului de jandarmi impusca 2 copii, cari au
fug:t de peste Bug si s'au ad5postit In aceast5 localitate.

10 Decembrie 1943
Ultimii 438 supravietuitori ai lagarului Tarasivca de peste Bug,
sunt ucisi de nemti intro singura zi iar cadavrele for sunt aruncate Intro singura groap5. Aproape toti erau evrei deportati din Cernauti si
Dorohoi, in Iunie 1942.
Aceiasi soart5 ii asteapta pe cei 350 de evrei ce mai tra:esc la Ovadovca, Talalevca, Crasnopolca. Cand vor fi omoriti si acestia, se va fi'
lichidat complect grupul de 3000 evrei deportati in regiunea Ladijin, pc
eari prefectul jud. Tulcin, Colonelul Logh;n, i-a daruit In August 1942,
.Organizatiei Todt, dela r5s5rit de Bugul mijlociu.

16 Decembrie 1943.
0 comisiune a Crucii Rosii Internationale sub conducerea d-lui
Charles Kolb, Insotit5 de reprezentanta Crucii Rosii a Romaniei d-na
loan si delegati ai Presidentiei Consil'ului si ai GuvernArnantului, viz:teaza diverse colonii evreesti din Transnistria. Au fost condusi numai
acolo unde au voit autoritatile, can au ordonat cu o zi inainte s se Impodobeasca casele ai institutiunile cu cearceafuri si lingerie curata 51 sa
se Inlature din birouri graficele 5i statisticile. Comisiunea nu a avut vole
s5 fotografieze nimic. Conduc5torii coloniilor au ingrijit Insa ca delegatiunea s5 fie informata $i documentat5, asupra situatiunei adev5rate.

17 Decembrie 1943
La Moghlev, in oral gi judet, jandarmii executa razii 91 prind sate
de evrei, cari sunt imbarcati in vagoane $i trimisi la lucru la Smerinka.

1 lanaarie 1944
Printr'un ordin de zi de Anul Nou, cAtre armat5, Ion Antonescw
sm c5 nu a deportat pe nimeni 1 ca purtarea armatelor
afirma cu
sale a fost blanda i toleranta. (Nr. 219).

304

www.dacoromanica.ro

7 lanuarie 1944
Armata Rosie se Oa la 20 km. de Brats lay. Comandantul laggrului
ordon5 ca evreii sA nu mai ias5 la lucru.

10 lanuarie 1944
Din Bratslav se retrag trupele nemtesti. In lagar au mai ramas 120
evrei. Acestia s'au retras in pAduri, algturi de partizani.

20 lanuarie 1944
Nerntii cutreera localitatea Derebcin, jefuind, schingiuind pi Impuscand. Au fost omorati 11 oameni, dintre cari 9 deportati $i 2 localnici.

20 lanuarie 1944
Din Nicolaev au fost transferati o parte d;n lucrgtori la DumbravaVerde. In timp de ninsoare si ger, oamenii au locult in dou5 vagoane,
cgte 60 de vagon. Bolile, mizeria pt foamea ii macin5.

25 lanuarie 1944
In urma denuntului unui agent provocator, au fost arestati cgtiva
evrei, deportati pi localnici, din Bersad, acuzati ca au avut legAturi cu
organizati'le de partizani. In oral functiona acum o politie nemteasca
(Ortskommandatur), deoarece regiunea era in imediata aprop.ere a
frontului de la Uman. Arest5rile s'au facut de patrule germane $i jandarmii sublocotenentului Florin Ghineraru. Oamenii au suportat la Inceput chinuri inspaimant5toare, dar n'au putut rezista mult. In cele chi

urma au m5rturisit adev5rul si au indicat pe toti cei cu cari erau in


leg-5tura. Numgrul arestatilor s'a urcat la 148, intre cari avocatul Mihail Schrentzel, vice pr:marul ghettoului, Dr. Fleischman, Millman din
Sadagura impreund cu sotia, etc. Prin zelul jandarmilor, au fost arestati nu numai cei ceruti de politia nemteasca, dar si toti cei gasli in
locuintele celor cautati. Astfel, in casa primarului ghettoului, Beniam.n
au fost g6dar salvat apoi printr'un rhiracol
Korn, arestat si el
siti Intamplator 11 evrei, cari au fost deasemenea ridicati.
Dup5 8 zile de chinuri, toti au fost impuscafi pi Inmormantati in 2
gropi comune, intr'o vale din aprop:erea orasului.

30 lanuarie 1944
0 seams de conduc5tori clandest:ni ai populatiei evreesti din tars,
alesi dintre fruntasii sionisti (Wilhelm Fischer, ay. M. Benvenisti, ay.
Dr. Entzer, etc.) sunt arestati pi inchisi la Prefectura PolTei Capitate'.
Din ordinul comisarului Sava Dumitrescu, sunt supusi unui regim sever,
de adev5rata tortur5. D. Wilhelm Fischer, mandatar pentru Romania at
Congresului Mondial Evreesc, pe atunci in varsta de 58 de ani, a lost
inchis din prima zi intr'o carcera Ingusta si intunecoas5, in care timp
de 24 de ore, a trebuit sa stea in ftioare pi cu mginile Intinse si lipite
de corp, pentrucii peretii carcerei nu ing5duiau nici un fel de miscare.
305

20

www.dacoromanica.ro

Abia dupa o saptamana au tnceput cercetarile. Majoritatea arestatilor in frunte c-u ay. M. Benvenisti, erau acuzati ca au Inlesnit intrarea
in tars si aducerea la Bucurest, a unui numar de vreo 300 evre' din PoIonia. D. Wilhelm Fischer statea sub o acuzatie mai gravel si deosebit de
periculoasa. In prima zi de cercetare i-a fost prezentat un dosar in care
a g5s't cu stupoare dar $i cu justilcat5 groaz5, fotocopii dup5 intreaga
corespondent5 cu strainatatea, adus sau trimis5 prin... ziaristul elve.tian Hans Weiti. Documentele cont'neau subl:nieri si insemnari facute
de SS Hauptsturmfiihrerul Gustav Richter, conducatorul secjiei evreesti

a Gestapoului din Romania. We lti, care reuse sa castige increderea


conducatorilor evrei din Ora gi strainatate, era in realitate agent at
nemtilor. Cu autorizarea sef.lor sai, spionul a adus servicii reale si importante operei de ajutorare, pentru ca in fetid acesta sa poata culege

informatiuni. Orice scrisoare sau raport, adus sau tr'rnls pr'n el, trecea inainte de a ajunge la destinatie
prin serviciile fotografice ale
Gestapoului.

Inca din Decembrie 1943, Welti a incetat legatura cu conducatorii


evrei, iar in luna urmatoare Richter a intrat in actiune. A predat dosarul Sigurantei Generale iar dup5 arestare, s'a interesat in fiecare zi
la preTectura
atat el cat gi Radu Lecca
de mersul cercet5rilor, st5.
ruind pentru declansarea procesului.
Cercet5rile s'au prelungit vreo 6 s'aptamani. Cu sacrificii banesti
s'a obtinut Indulc'rea regimului arestatilor $i In cele din urm5 dosarul
a fost Inchis din ordinul lui Mihai Antonescu care
dupa vizita la Vatican din toamna 1943 dar mai ales dupa ofensiva sovietica dela Uman
Incepuse a c5uta eventuate certificate de bun5 purtare.

Singurul proces n5scut din aceasta chestiune a lost al lui Hans


in
We lti. Arestat de autoritatile elvetiene, a trebul s5 recunoasc5
cursul unei dramatice confruntari cu dl. Wilhelm Fischer
ca in adeviir a fost in solda Gestapoului si a comis faptele de spionaj si tradare
de can era acuzat. Judecat de Tribunalul criminal al cantonului Aarau,
Welti a lost condamnat la 1 an si 9 luni inchisoare.

5 Februarie 1944
Centrala Evreilor din Romania primeste, din partea Suveranului
suma de lei
prin Ministerul Roman al Afacerilor straine
pentru opera de ajutorare a evreilor din Transnistria.
1.353.000,
Pon If

Februarie 1944
Urt nou grup de 80 de evrei, cea mai mare parte localnici, din Bersad, este arestat sub invinuirea de a fi sprijinit actiunea partizanilor sovietici. $i ei au fost chinuiti de politia german5 si jandarmii condusl de
subloc. Florin .Ghinetaru.
Dupa trei sApt5mani de sufer:nte, cu 6 zile inaintea intr5rii trupelor sovietice In Bersad, au fost $1 ei Impuscati si trupurile for au umplut
o a treia groapa in valceaua din apropierea orasului.

306
www.dacoromanica.ro

Mai tarziu toate cadavrele au fost deshumate si ele od'hnese acum


in cimitirul evreesc.din Bersad 1), in spatele monumentului ridicat de
leportati pe care, Inca in timpul prigoanei romanesti, rabbi Berl Iasser
lin Br:cevo, se incumetase sa Inscrie:
SPRE AMINTIRE VE$N1CA A DEZASTRULUI VE$N1C
,.AL POPORULUI VE$N1C, SPRE VESNICIRE!
IN VALEA SUFERINTEI $1 A PLANGERII
.,A DOLIULUI ZECILOR DE MII DIN ISRAEL,
DEPARTE DE CEI APROPIATI $1 DRAG),

PARINI' $1 COPII,
PRUNCI 51 BATRANI VENERATI,
,INFRATITI PRIM MOARTE IN GROPI COMUNE

EI NU S'AU MAI DESPARTIT!

MORTI DE FOAME $1 RAPU$1 DE FRIG.


TARATI IN PRIBEGIE
$I LIPSITI DE LIBERTATE
MARTIRI PE PAMANT
VICTIME ALE DESPOTISMULUI.
INGRAMADITI IN TIMPUL VIETII $1 DUPA MOARTE

IN ANUL DE GROAZA 1941-1942

,.PRINTRE MII DE OAMENI SFINTI


SA FIE POMENITI 51 ACESTIA SAPATI PE PIATRA ASTA.
VE$N1CA SA FIE AMINTIREA LOR!

18 illtartie 1944
Fostii internati evrei ai laggrului Vapniarca
desfiintat cu 6 luni
in urma
au purtat mai departe durerle, pe tot intinsul Transnistriei.
Cei ce se bucurasera de oarecare bun5voint'd a Comisiunel de triaj
din Martie 1943 si dupa ce au fost gasli nevinovati, cgpAtasera aviz
pentru a fi reintorsi in tar5,. au fost trimisi, dup5 2 luni in ghettourl'e
din Tribud'. Savrani $i Olgopol. Acolo s'au chinuit toga vara, mare

parte din ei prin grajdurile colhozurlor, unde unii au $1 murit. Vreo


70 din aceast5 categorie, au indurat calvarul mai departe !Ana in iadul teuton dela Trihati. Dar dup5 interventii, tocmeli si capric'i, aproape toti au fost repatriati, in Decembrie 1943 si Ianuarie 1944.
Cei adusi acolo, in toamna 1942, direct din lagarul Tg. J'u, precum 5i cei 116, pentru cari comisiunea de triaj &Muse aviz defavorabil, opinand pentru mentinerea for in laggrul Vapniarca, fusesera
transferati in Octombrie in lagarul Grosolovo, de unde au fost repatriaf, dar internati din nou, in laggrul Tg_ J'u.
Cei adusi la Vapniarca din inch'sor be in cari executau pedepse. ce
le-au lost date pentru credintele $i *dealurile lor, au ajuns in inchisoarea din Rabnita.
Au suportat pAnd acum, resemnafi si cu nadejde, regimul sever al
inch'soarei. Vantul marilor fasturnAri ce se desfAsoarA pe ampul de
lupta, a patruns prin gratiile ferecate $i le-a improspatat puterea de
rezistenti Ziva for cea mare, se apropie.
)

V. plan5a XII.

307

www.dacoromanica.ro

In inchisoare se observ5, de vreo dou5 zile, mare agitatie. Comandantul, maiorul Teodor Delciu, a plecat. Nu se mai vAd functionar"
cancelariei st lipsesc chiar o parte din gardieni. In schimb an ap5rul
cativa gardieni, adusi dela inchisoarea Balta.
Pe la ora pranzului, se d5duse ordin ca toti internatii s-*i faca
bagajul. $i-au strans oamenii ce bruma mai aveau, prin boccele si au
asteptat, in grupuri, prin celule. Au trecut ceasuri lungi gi grele. S'a
inoptat de mult si somnul a prins pe cei mai multi d'ntre internati. Ire
toiul noptii, linistea e turburata de zgomote violente. In celule apar,
primul gardian ralut5, gardianid UtA, dela inchisoarea Balta, impreuna
cu ofiteri st soldati nemti. Buimaci inc., oamenii au apncat numa: sa
deschid5 ochii *i din privirile bestiilor, luminate de opa.tul pe care-1 ba-

15banea Valut5, au trite les. Nu s'a auzit nici un stitat si abia s'au
strecurat cateva gemete, acoper:te de pocnetele p'stoalelor automate.
Cateva r5p5eli scurte, intaiu la subsol, apoi la etaj si in cele din urma
la parter, un control grAbit al cadavrefor, cateva gloante de incercare pentru cei cari pareau Ca mai sufla st inchisoarea Rabnita a intrat
iar4i in linistea ei infioratoare. Cncizeci *i doi lupt5tori evrei ispasisera vina de a fi crezut intr'o lume mai buns.
A doua zi dimineata, inchisoarea ardea din toate colturile. Bestiiie
nadajduiau sa stearga urmele crimei *i, inainte de plecare, au dat foe
temnitei. Prin fumul ingbusitor, prin mirosul de carne fripta *1 pest
mormanul de j5ratec, au patruns ceva mai tarziu, primii soldati ai armatei ro*ii. N'au mai g5sit deck patru suflete obosite, cari prin r.iracol, strecurasera printre gloante st prin foc, viata for

20 31artie 1944
Ultimile s5pt5mani de stApanire fascist5, s'au scurs f5ra suferintele
en cari evreii deportati se deprinseser5 timp de aproape 3 ani de zile.
Nu mai b5teau nici ofiterii, nici soldatii, nici pretorii, nici farmaci*tii,
nici inginerii silvici. Nu se mai adunau evrei nici pentru munc5, n'ci
pentru evacu5ri. Jidanii" deveniser5 Domnii evrei".
Dar o ap5sare gi o teams destul de justificat5, st5panea massa evreeascA. Era amen!ntarea m'acelului *i p5rjolului pe care 1-ar fi 15sat
in urma lor, trupele germane in retragere.
Fulgergtoarea ofensiv5 sovietic5, a impiedicat f5ptuirea ultimelor
crime. Pornit5 la 10 Martie dela Uman, Armata RO";ie, a at:ns dup5 5
zile Bugul, pe care 1-a trecut in accreasi noapte *i a continuat Inaintarea
neintrerupt5 pan5 la Nistru unde a a funs la 20 Martie.
Epavele risipite, dezorganizate, ligrtuite la tot pasul, ale armatei lui
Hitler au trecut in fug prin ghettourile evreesti. Soldati murdari, rupti,
desculti st fl5manzi, se opreau din cAnd in and in fata m5nunchiurilor
de evrei sc5pati de urgia fascist5, si cerseau o bucata de paine. N'au izbutit sa inspire mil5. Cu dezgust si scarb5 li s'a aruncat, ici colo, cate
o poman5.

308

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

DOCUMENTE

ATACH I
Nr. 160
Ganduri si imagini, infatisate de fostul presedinte al Comunitatii Evreilor

Ain Suceava Si conducator al ghettoului din Sargorod, dr. Meier Teich.

In dimineata de Luni, 13 Octombrie 1941, a poposit trenul nostru,


pe taluzul abrupt al unei linii moarte, in afara statiei Atach'. P5mantul,
45arnantat de scurgerea convoaielor anterioare i stropit abundent de o
ploa'e neintrerupt5, era moale i alunecos, astfel ca $i cei tineri i vonic coborau anevole.
Am trebu't s5 pArasim in grab5 vagoanele, pe povarni5u1 pr5p5stios.

Soldatii cari supravegh'au operatiunea, ne -au aratat dela inceput, cat


de adanc s'a schimbat squatia noastr5. In ochii for nu mai eram oameni,
ci caini raiogi, cari pot fi gon'ti sau batuti cu clomagul i patul armei
5i fal5 de cari se pot ing5dui orice glume sau batjocuri. Bagajele trebuesc aruncate in 5.antul 5oselei,clale peste ar5mad5. Ploa'a amestecata cu z5pad5, ud5 oameni i lucruri i ne cutbremura pe toti, in turma
dunat5 5i inconjurat5 de bestiile inarmate. Batranii $i bolnavii, raman
ci el in umezea15. De jur imprejur, str5ju'esc cadavrele 15sate de convobiele anterioare. NimAnui nu-1 trece prin gaud ca ar trebui inhumate.
Si dintre oameni no5tri, doi b5trani se cAznesc s moar5. Probabl ca
ci not ii vom abandona, deli poate ca ei vor mai simti aceasta. Domnul
care ne-a p5r5sit, s5 le d5rulasc5 incon5tient5 5i moarte grabnic5.
Ceeace simt mai adanc decat sufer'nta fizica i ch'ar decat grija
pentru ai mei, este umilinta i inflor5toarea injosire, care ne ingenun
ate. F5r5 nici o vin 1 f5r5 vreo cauz5 teme'nic5, o capitis deminutio
-maxima.

In ocliii tuturor se cite5te acel pentruce?", adresat destinului $i


groaza de ceeace ne a5teapt5. Mila pentru eel iubiti, pe cari pan5 acum
-ai putut ocroti 5i pe cari ii vezi expu5i neputincio5i puterilor des15ntuite de om 5i de natur5, f5r5 s5 le pod veni in ajutor, iti creiaz5 o durere atilt de s5lbatec5, c5 iti v'ne s5 strigi, s love5ti si si to r5zbo'e5ti
cu Dumnezeu. De unde 1u5m atata energie, ca s'a p5str5m calmul nececar, pentru a Incerca sa i'mbun5t5tirn ceva in aceasta situatie dispe309

www.dacoromanica.ro

rata, s5 procuram mancare, sa tratam cu carAusii transportarea oamenilor si lucrurilor si s5 injgheb5m un inceput de organizare? A lost un
m:racol, c5 nu ne-am pierdut atunci cu totii capul.
Dupe cateva ceasuri
tau poate ca au fost an
primim ordinul
sa mergem mai departe In comuna Atachi, la d:stanta
dupa cum ni
se spline
de vreo 500 metri. Carausii, primele hiene, cari cer sume
enorme ca sa ne insoteasca pans in targ, sunt satisfacuti de c5tre ce:
grabit;. Primul meu protest la Capitanul Popescu, inregistreaza un mic
succes, deoarece reduce tariful la 2.000 lei de druta, adtca numai de
20 de on pretul obicinuit. Pe socoteala noastr5 s'a ivit pentru toti localnicii o frurnoasa perspectiv5. Capitanul Popescu ne sfAtueste binevoitor", s5 grabim formalitafle la Banca National5 si la Varna, pentruca
id Atachi nu vom g5si adaposturi, pe cand la Moghilev se mai afla locuinte bunicele. El stia b'ne ca in convoi ne paste moartea, dar voia sa
scape mai repede de noi. $i a$a am mers pe un drum de camp alunecos,
pr:n noroiul cleios, intrerupt doar ici colo de cativa bolovani razleti, ba-

tranii $i neputinciosii la un loc cu lucrurile pe car*, iar noi ceilalti


de o parte $i de alta, pe jos. Am trebuit sa fim recunoscatori pentru
aceasta gratie specials, deoarece ni s'a subliniat ca celor d:n convoaiele
anterioare nu li s'a ingaduit sa is carute, astfel ca neputinciosii si lucrur'le, au r5mas prad5 tuturor animalelor, fie oameni, f e caini, fie corbi...
$i for li s'au deschis acum perspective frumoase. In orice caz, noi ne-am
bucurat de privilegii spec'ale, pentruca inaintea noastra multi fusesera
impuscati si aproape tuturor li s'a luat total.
Asa am sos't curand la Atachi sau mai bane zis, acolo unde fusese
odata aceasta asezare omeneasc5. Ni s'a repartizat pentru adapostire

partea de jos a targulu', in cartierul evreesc de lang5 Nistru. Toate

cladirile erau arse sau ruinate, pe urma bombardamentului de artiler!e.


Ziduri gaurite, ici colo un acoperi$ sau o parte de acoperis, sange si noroi. Pretutindeni urmele Inca vizibile, ale pogromului, caruia i-a cazut
jertfa intreaga populatie evreeasc5 local5. Cadavre pe strazi, prin curti,
i'i pivniti, pe maidane, pretutindeni. Pe multe Zduri staruia Inca, m5zgAlit cu sange, in idis: Voi ce veti trece pe aici dup5 noi, spuneti kadis
pcntrii... (urma un nume). Am cazut Nictime Al Kidus Hasern". Mai
el au si age inscriptii la fel. De plda: Aici a fost masacrat... (urmeaza
nunicle), cu intreaga fam'lie". Au scris oare victmele cu sangele for

sau al celor dragi, on au existat suprav'etultori cari le-au pus macar


aceasta matzeiva"? Cine poate sti? Chian si cei putini din Atachi cari
s'au putut salva si pe cari i-am intaln't mai tarz'u, nu si-au putut explica, nici pentru ei nici pentru noi, acest f apt. 0 tanara fat5 din Atach.,

pe care mai tarziu cu 2 ani am adapostit-o in orfernatul din $argorod


ttna dintr'o generatie
n'a tut singura prin ce miracol a scapat
teafara din pogrom. Ea ne-a cantat foarte frumos la o serbare, sfarsitul
de martini al evrelor d'n Atachi
Gki:sern deacum acolo, printre d5r5m5turi, mil de oameni, in stare
apatica, cautand de mancare. Aproape nicaieri nu mai era un loc gol.
Cap.tanul Popescu ne oferise Sinagoga Mare". Am gas't insa numai
cativa pereti Fara acoperis, intre cari se inghesu'au oameni cari se uitau
la noi cu groaz5, fiindca stiau ce inseamna pentru ei sosirea unuT nou

310

www.dacoromanica.ro

transport. Ei gandeau deacum ca din cauza noastra vor fi goniti dincolo


de Nistru, vor fi ch:nuiti si vor cunoaste tot cortegiul de suferinte mai
rele cleat moartea. Poate ca unii din ei, ne-au dusmanit in clipa aceea.
In lupta pentru viata, pentru Nine sau pentru un loc de odihna, chiar in

gund, omul devine un animal care scrasneste din dinti fats de eel ce
traieste alaturi si se aprople ca sa-i dispute painea sau culcusul.
In adevar, sosirea noastra a avut ca urmare, gonirea spre Nistru,
a unora dintre cei ce-si odihneau acolo oasele faramate. Cine a putut
sa fuga si-a sch'mbat locul, asa cum cel ce se scufunda se cramponeaza

de un fir de pai sau cum muribundul se agata de o raza de speranta.


Am pus lucrurile intr'un loc oarecum ferit de urnezeala, dintr'o camera
cart s'a eliberat. Apoi fiecare dintre not a cautat un adapost pentru
noapte, un coltisor pe cat posib:1 uscat, dar putini au fost cei cari au
gasit. Cei mai multi au ramas sub cerul liber. Cei gray bolnavi si biitranii fara familie, au lost asezati intr'o casa care nu avea nici usi, nici
ferestre, ci numai o podea uscata sl un acoperis Intreg. Pe Inserat, caut
acolo pe matusa mea Golda Beiner, o femeie de 87 ani, care aproape nu
ma mai recunoaste. Langa dansa, zace $a'e Langer, trecut de 92 de
ani, unul dintre cei mai de vaza comercianti ai Bueovinei, care mai pastra Inca mandria de a fi partic:pat ca delegat la primul Congres Sionist din Basel. Aproape orb, ma vizitase totusi la Suceava, de cateva
Ori. Sofia lui ii sopteste ca sunt acolo si el ma implora sa ma apropii.
Ingenunchez lang5 el si trni apuca mana pe care m:-o tine cu putere
tremurata si mi-o strange timp Indelungat. La inceput nu poate vorbl
pentruca plansul Ii Inabuse vorbele; dar isi revIne si imi tine un discurs
intreg: Domnule Doctor! Cum a fost pos1.1 sa ma goneasca din Suceava? M'am nascut acolo acum 90 de an'. Am trait si am muncit acolo.
Am preluat magazinul tatalui meu si 1-am condus cinstit vreme de 60
de ani. Am fost consiller imperial, consiller comunal, fruntas al Comunitatii. Nu m'am certat n'c'odata cu rfmeni si In tinerete ca si la batranete, am fost iubit si stimat de toti. Trebue SA-Mi prom'ti ca vei adresa
imediat un memor'u catre toate auforitatie competinte, in care s5 pomenesti, tot ce ti-am spus acum si sa ceri sa fim trimisi Inapoi, pentrued suntem doi oameni batrani. La Suceava avem pregatte si morm'ntele pentru amandoi. Nu trebue decat adaugat pe piatra ziva mortil.
SO ne lase sa murim acolo, sau dad nu se poate la Suceava, s5 ne trimita la Falticeni, orasul unde s'a nascut sotia mea si care a fost penu not totdeauna o a doua patrie. Nu mai doresc altceva &cat sa fiu
inmormantat in pamantul patriei".

L'au podid t lacr'mle si n'a mai putut continua. Cu toate ca nici


eu nu-mi puteam refine plansul, am incercat sa-1 mangal, si i-am promis totul, numai ca sa-1 linistesc. Dup5 un ceas, s'a stins. L-am ingropat pe malul Nistrului. Azi nu mai ex sta acolo nici un semn. Sub lespedea cu inscriptie comuna din cimitirul d'n Suceava, od.hnesc astazi
rumai oasele Charlotte" Langer. A fost s'ngura batrana d n oras care
a indurat toate suferintele Transnistfei, dar a gasit puterea sa se in
t arca si s5 moara In pamantul patriei.
Voi, cari in t'mpurlle acelea, v'ati adapost't sub acoperisurilt
voastre si ati dormit in paturile voastre, voi nu yeti putea banui vreo3I

www.dacoromanica.ro

data cat am suferit, cat de inspaimantatoare a fost mizeria noastra, cat

de cruda durerea si cat de tragica este moartea departe de casa ta.

.rskor! Amintiti-va de acei cari mor la margine de drumuri.


Intuneric, bezna, umezeala, murdarie, strigate, plansete si totusi
mai sunt oameni in picioare. Parintii si-au pierdut copli; copiii si-au
pierdut parintii. Chaos! Se cauta, se str:ga, se urla, se sopteste. Foame,
chinuri, disperare, moarte. Zadarnic se incearca mangaieri si consolari.
Hrana nu se gaseste si cei mai multi se culca flamanzi, cu groaza zilei care trebue sa urmeze si cu dor:nta de a avea o noapte lungs sl linistita. Aproape nimeni nu doarme si totusi noaptea trece repede si
cu inima tremuranda am privit zorile. Curand au venit taran:i cu ceva
lapte si paine. Dar pretur:le for sunt in adevar fantastice si cei mai
multi nu sunt in stare sa plateasca.
Deodata se aud din departare murmure surde cari se accentuiaza
din ce in ce si in cele din urma se transforms in urlete. Vin evreii din
Edineti. Sunt goi, flamanzi, goniti ca o haita de ca'ni". lata-i ca au si
ajuns. Nu vol uita niciodata tablOul acela. Inaintea mea nu sunt fiinte
omenesti. Flamanzi, imbracati in carpe, ei se tarasc, tremura, gem si
urn. In fundul ochilor poarta groaza mortii asa cum o poarta vanatul
fugarit de haita de caini 5i de suerul gloantelor. Turma aceasta maflan' si batuta de garbaciul si arma soldatilor, se misca uniform cu gesturi molatece, caznite, aproape inconsfente. Bestiile nu dau voe nimanui sa se opreasca si gonesc tot inainte spre Nistru, spre pluta, spre
iad. Dar not ii inconjuram si in clipa marunta de turburare, reusim sa

le strecuram ceva alimente, ceva imbracaminte, ba char sa furam

cativa dintre ei si s-i ascundem in grupul nostru. Dar soldatii reusesc


sa rup5 repede cordonul nostru si dupa ce se reface convoiul, aud pentru prima data ordinul care de aici inainte imi va fluera demulte on in
urechi: fine nu poate s mearga mai departe sf ramane in urtna, va
fi impuscat".
Vedem limpede imaginea intreaga a v:itorului nostru. Strecor privirea spit fiul meu care, abia convalescent dupa o board grea, are nevoie de liniste si hrana buns. Ochii mei.intalnesc Inf. orarea din ochii
sotiei mele care nu are deck gandul si grija coplului ei. Abia apuc sa
ma gandesc la mama mea batrana si la toti cei dragi si ma cupr:nde a
durere salhateca, un tremur, un spasm, o ameteala si in adevar vad
negru inainte. Ascult soaptele sotiei mele care ma indeamna sa Inghi-

tim impreuna otrava, pregatita Inca la plecarea din Suceava. Matti]


nostru se opune si cu dorul de viata al celor optsprezece ani, &este
tot felul de raspunsuri si indemnuri, impotriva hotaririi noastre. Nu
stiu care argument a fost mai convingator. Poate ca cel al rAzbunarii.
Ca sa ne imbarbateze si sa ne dea imbold de viata si rezisrenta,
el, cu trupul lui plapand si m'ntea Inca crud5, is in mans franele. Se
imprieteneste repede cu D-rul Abraham Reicher, care nici el nu are deck 33 de ani dar e o comoara de energ'e si, impreuna cu cumnatul
meu, Samuel Neuberger,
si el tartar si plin de viata
formeaza

prima celula a rez'stentei sufletesti si inceputul orgatizarii noastre.


D-rul Abraham Re.cher a fost vointa, Samuel Neuberger, indemnul si Alexandru Gideon Teich, bunul meu Gidi, a fost gandul si sfatul
312

www.dacoromanica.ro

rntelept, care ne-a ocrot't si ne-a salvat mai tarziu in momentele cele
grele. Atachi i-a otelit, asa cum pe altii i-a zdrunc'nat. Dar soarta a
lost mai tare decal ei si nici unul n'a trait ca sa soarba macar bucuria
vlctoriei. Trupurile for ingrase pamantul ucra'n'an, in vechiul cimitir
evreesc din Sargorod. Samuel Neuberger a murit la 26 Februarie 1942
$i Dr. Abraham Reicher numai dup5 cateva zile, la 3 Martie. Pe amandoi i-a doborat tifosul exantematic. Fiul meu a murit la 15 August 1943

$i dup5 2 zile 1-am asezat in acelas s!criu cu mama lui, Ana Teich,
sfanta mea sotie, care n'a putut si n'a vrut s suprav:etuiasca singurului ei copil.
Jiskor! Gandi-ti-v5 la noblii martini, mucenici alesi din sutele de

mii de jertfe, ramase in pamantul Ucrainei, Acestia cel putin au lost


ingrijiti pa'n5 in ultima clips. Ultima lot privire a intalnit pr:viri de
dragoste, ale celor drag!. Au lost inmormAntati la Kever Israel si pietre de amintire str5juesc la c5p5taiul lor. Gandi-t-v5 la cei a c5ror
ultima privire a intalnit priviri dusmane, la cei ce au murt singuri, pafasiti, de foame, de inghet sau de gloante blestemate, fara sa fie macar
ingropati. Am v5zut cadavrele lot Ia Scazinet, la Spicov, la Peciora si
Ia Nemiov.
Atachi! Cine to poate descrie $i cine va putea intelege povestile
despre tine. Este o slabiciune, sau poate o virtute a sufletului omenesc,
de a nu pr:cepe durerea deck atunci cand a trecut prin trupul sau. Dc
aceea, Atachi, va raimane o tain5 p5trunsa numai de noi cei cari ne-am
sbuc'umat ca in cusc5, pe str5zile sale intortochiate. Cum va putea intelege aceasta tain5 cel ce n'a v5zut oameni voinici c5zand deodata la
pAmAnt f5r5 suflare sau oameni zdraveni pierzand pe neasteptate mintile. 0 OA Inc si acum pe Roza Stein, v5duva avocatului Dr. Samuel
Stein, care credea c.5 e in orasul ei si s'a r5tacit pe str5zi necunoscute.

Cu cats politete se ruga sarmana in dreapta si in stanga! F-ti v rog


amabil si conduce-ti-ma la mine acasa. Stiti, eu stau in cladirea in care
e libraria lui Weiner". Il vad si pe acel nefericit care a inceput deodata
s5 urle In' gura mare si sa ameninte ca dac5 nu i se d5 de mancare, va
iva primul tren si se va intoarce acasa. Ii vad si pe acei multi cari
in nebunie colectivA
au venit la mine sa ma trag5 la raspundere:
Pentru ce ne-ai adus aici?"
Si vad mai departe convodele lungi, nesfarsite, ale lui Israel, venite acolo dup5 noi. li vad pe cei din Radauti, d'n Gura-Humorului, din

Vatra-Dornei, tremurand infricosati, asa cum tremuram noi cu o zi


inainte. Ii vad si pe cei cari s'au strecurat dincolo de Moghilev si s'au
intors inapoi. La poarta iadului, ei ne descriu iadul insusi si nu ne dam
seama care este mai infricos5tor. Afl5m ca pan5 a ajunge dincolo trebue sa trecem mai inta'u prin toate vamile p5mAntului $i peste apa,
un nou Caron, in vestminte de soldat sau ofter, mai lacom si mai salbatec cleat cel de pe malul Styxului, nu se multumeste cu b5nutul d'n
legends, ci is totul pans umple desaga lui f5r5 fund. $i dincolo blestematii primesc turmele sub cnuturi sf garbacii, papa la casa aceea fioroas5 f5r5 acoperis. f5r5 usi si f5r5 ferestre, care eri a fost cazarma,
astazi e lag5r 5i maine va fi mormant.

313

www.dacoromanica.ro

Ne-a salvat energia D-rului Reicher. A trecut dincolo inaintea


noastra. S'a rugat, s'a ploconit, a protestat, a amen.ntat, a plAtit. Mai
ales a plata. A cumparat tot ce trebuia, pentru ca a doua z: s putem
trece N'strul f5ra sufer1nt5 si ajunsi in Moghil5u, s5 recapatam speranta. Abia intrati in oral, auzim primul ordin: Grupul Dr. Te'ch nu
merge in lager. Are la dispoz'tie sala cinematografului". Cand ne-am
vazut ad5postiti sub un acoper:s intreg unde ne-am putut intinde oasele obos'te, lang5 boccelele noastre nevatamate, am uitat prologul de
le Atachi.
Am uitat durerile, am uitat batjocurile, am uitat bestiile, am uitat
mortii. Pentru o clips am uitat ca
abia cu cateva ceasuri inainte
pe malul celalalt, ni s'au luat toate actele si stAm acum, in Ora strains,
la .inceput de viat5 noun, oameni fara nume, in mizerie fara margini.
Dr. MEIER TEICH

Nr. 161
Ultim semnal de alarms gi disperare adresat din Atachi, inainte de
irecerea Nistrului, de catre presed:ntele Comunitatii evreilor d'n RiiNull J. Pressner, catre Presedintele F.U.C.E. Dr. W. Filderman 1).
Domnule Presedinte,

Subsemnatul, lsidor Pressner, fost presedinte al Comun'tatii Evreesti din Radauti, ma adresez Dvs. de aici, adica d'n Atachi unde
suntem toil evreii din Radauti, impreun5 cu multievrei si d'n alte localitati din 'Bucovina cu un str'g5t de alarms sa ne salvati din s'tuatia
desperate in care ne aflam.
Sunteti desigur informati ca pe ziva de 14 Octombrie am fost toti
evacuati si adusi aici pentru a fi trecuti peste N:stru si trirrfsi undeva
in Ucraina, far5 desUnatie $i fara ttnta. De aici inainte suntem tr mid,
fara nici un mijloc de transport in directie necunoscut5. Cea mai mare
parte care pleac5 peste N'stru, rama'ne fara adapost sub cerul liber, in
oloa'e, in noroi si frig. 0 mica parte, se af15 Inca aici la Atachi. Act au
murit deja sute de persoane si multi au inebunit, iar altil s'au sinus's.
Nu suntem in masura a va arata prin aceast5 scrisoare Intreaga jale a
noastra si situatia in care ne aflam.
Un singur lucru este cert. Daca nu vom fi salvati imediat nu va
supravietui nici unul d'n toti acesti nenorocli. Dupa pgrerle noastrc
ar fi vorba deocamdat5 de circa 25.000 suflete, cari se af15 in prezent,
o parte pe drumuri spre Ucraina, o parte la Moghilev i o parte Inca
R.ci in Atach'.
Dupa informatiurfle noastre vom fi

5i not adica cei d:n Atachi in


maximum 2 zie, trecuti peste Nistru pentru a fi trimisi mai d'parl....
V5 rug5m st5ruitor sa intreprindeti imediat totul ce yeti gas' d,

1) V. phna VI.
314

www.dacoromanica.ro

cuviinta pentru obtinerea unei salvari grabnice, sa fim trimisi macar


Intr'un lagar undeva cu mijloace de transport peste iarna daca nu este
pos'b la o alts solute mai favorabila.
VA VETI INCHIPUI DESPERAREA NOASTRA $1 VA RUGAM
INCA ODATA SALVATI-NE DIN GHIARELE MORTII IN ULTIMA
ORA.

AJUTORUL, SALVAREA, NU POATE Fl EFICACE


DACA VINE TELEGRAFIC.

DECAT

Spre informatunea D-voastr5, relevant c5 In ultimele zile transporturile de evacuare nu mai sosesc aici, asa ca se presupune vre-o
d'spozitiune noua care opreste continuarea evacuarii evreilor bucovinen' si Intrucat ne aflarn Inca aic', rugam sa fim si not Incadrati In
aceasta dispozitune eventuala.
Cu toa'a stima,
(ss) I. PRESSNER

Atachi, 22 Octombrie 1941

D-sale. D-lui Dr, W. Filderman, Presedinte al Federatiei Uniunilor de Comunititi Evreesti.

CONSTITUIREA PRIMULUI COMITET EVREESC


DIN MOGHILEV
Nr. I t2
DROCES-VERBAL

Astazi, 18 Noembr'e 1941,


Noi, Gheorghe Culnev. subprefectul judetu!u: Mogh lau, avand: insarcinarea verbal5 a D-lui Prefect al judetplui Moghilau pentru a forma
un Comitet pentru coordonarea cliestiunilor muncei evreilor cvacuati,

in prezent aflati cu domic'l ul provizoriu in orasul

si Jud tul Mo-

ghilau,

Avand In vedere tabloul membrilor ce vor intra In acest comitet,


vazut si aprobat de catre Dl. Prefect al Judetului Moghilau pe data de
17 Noembr:e 1941, anexat la prezentul proces-verbal, astazi, data de
mai sus, In asistenta D-lui Alexandru Ivanov, Primar al orasului Mcgh:lau si Nicolae Scutelnicu, Secretarul General al Primafei orasulul
Moghilau, am instalat comitetul pentru coordonarea chest'un for privind munca evreilor stabil:ti In orasul si judetul Moghilau, compus din
membrii:

Laufer Feiwel; Kastner Hermann, Schaefler Salo, Pressner Esig,


Wahrsinger Leon, Ing. Jaegendorf Siegfried, Dr. Hilsenrad Simon, Dr.
Kessler Jonas, Dr. Teich Meier, Kl.pper Moritz, Fleischer Abraham,
Katz Moses, Ing. Wolfsohn Emanuil,
iar ca med'ci ai comitetului: Dr. Drukman Josef, Dr. Stein Elias.

315

www.dacoromanica.ro

Comitetul ales in prima sedinta din sanul membrilor instalati va


alege un presedinte, doi vice-presedinti, un casier- contabi si un secretar.
Dl. Subprefect a dat comitetului ales, instructiunile necesare pentru functionare, atr5gand atent'unea ca in caz de neexecutarea instructiunilor comitetul va fi sanct'onat, neadmitand nici unui evreu de
a se prezenta la vre-o inst. tutie din oras si judet, personal, deoarece
doleantele vor fi satisracute numai prin comitetul instalat.
Cu aceasta ocazie s'au dat instructiunile din partea D-lui Subprefect comitetului ales, in ceeace Driveste aprovizionarea evreilor r5masi
in Gras.

Orice hotarare a com:tetul ales, va fi adus5 la cunostinta D-lui


Subprefect, prin dresare de proces-verbal.
Membrii comitetului find prezenti la instalare, au luat cunostinta
de acest proces-verbal, declarand ca i1 accepts in totul.
Comitetul va interveni la Prefectura Judetului Moghil5u, Inaintand un tablou de membrii si familiile lor, pentru obtinerea autorizatiiior de r5mAnere si reprezentare.
Drept care s'a dresat prezentul proces-verbal in trei exemplare

din care unul se va elibera comitetului ales, al doilea se va inainta


Prefecturii Judetului Moghilau, iar at tre'lea se va 'Astra la Prim 5ria
orasului Moghil5u.
Subprefectul Politiei Moghilau
Primarul Oraului Moghilau
(ss) A. IVANOV
(ss) Gil. CULNEY
Secretar General
(ss) N. SCUTELIjICU

AUTORIZATII DE RAMANERE IN MOGHILEV


Nr.

163

Referat (extras) 11

Tot in cadrul acestui arbitrar si neregulat procedeu de strangerea


acestui fond, intra si suma de 500.000 lei primal de c5tre Subprefectul
Moisev din Moghilev.
Faptul s'a Detrecut astfel:
Evreul evacuat Danilov se prezint5 insotit de coreligionarul sau
iancu Malcasi la Subprefectul Moisev, la Prefectura, in biroul acestu'a
cu o cerere pentru a r5mane in Moghilev un grup de 176 capi f am:lie
(646 suflete) si tot odata ofer5 suma de. lei 500.000 sub forma de donatie pentru judet.

Subprefectul Moisev, care in acea zi tinea loc si de prefect (Lt.


Colonel Baleanu find chemat de Guvern5mant) is cererea sr spline lul
Danilov sg vie a doua zi.
1) Referatul pare a fi fost adresat guvernatorului Transnktriei.

316

www.dacoromanica.ro

Cand Danilov st Malcasi s'au prezentat din nou la Subprefectul

Moisev, i s'a comunicat ca cererea i s'a aprobat.

Ca 'consecinta Danilov ci Malcasi preda suma de 500.000 lei in


bancnote de 500 $i 1000 lei, primeste 4 formulare tip, de autorizatii
sciise la marina, dup5 care el a scris in oral autorizatiile celor 176
evrei, autorizatii ce au fost predate Subprefectului Moisev, care le-a
semnat si remis lui Danilov. Acesta la randul s5u, le-a predat respect
evrei cart au r5mas in Moghilev si tot in Moghilev se afla si
actun

Cererea cu care s'a cerut aceste autorizali $i care prevedc si donatiunea de 500.000 lei, nu se gaseste la Prefecture, Ins s'a gasit tabelul evreilor pentru care s'au cerut autorizatiile.
Danilov vazand ca scopul urmarit a fost atins si conform vecHor
practici evreesti, profits de Imprejurare si prez:nta a 2-a cerere pentru
166 evrei specificand in aceasta cerere ca sol.c t5 r5manerea in Mo-

ghilev si a acestor evrei in aceleasi condTuni ar5tate in prima cerere". Subprefectul Moisev, n'a ma' putut refuza aceasta noua cerere,
el o aproba, elibereaza autorizatiunile cuverfte, far ereii raman.
Subprefectul Moisev, intrebat dace a prim't suma de Lei 500.000,
tag5dueste.

Evreii Danilov si Malcasi sustin si in scris


acesti bani.

si verbal ca au dat

La confruntarea facuta de mine in unire cu DI. Inspector G-ral

Administrat'v Dumitru Stef5nescu fat5 fiind sl dl. Prefect Lt. Colonel


Baleanu, ambele p5rti r5man la primele declaratii: Moisev thgadueste
primirea banilor Danilov si Malcasi confirm5 categoric si st5ruitor
predarea barflor.
Intruc5t primirea banilor s'a f5cut in la'roul Subprefectului Moisev,
far5 a mai fi alt persoan5 decat depun5torii, nu se poate dovedi $i prin
alte probe, incasarea $i insusirea banilor de catre Subprefectul Moisev.

Ins5 avand in vedere ca banii s'au dat in nenumarate randuri de


catre evreii ramasi in Moghilev, deci precedente creiate sunt destule,
ca efectul pentru care s'au dat acesti bani s'a produs prin obtinerea
autorizatiilor scr:se de evrei acasa la ei si ramanerea acestora in Moghilev; existenta celei de a 2-a cerere in aceleasi conditiuni prev5zute
in prima cerere"; frica evreilor de a d:vulga orice mita ce s'ar fi dat
cuiva, afar de cazul actual an.d au fost nevoiti a alrma aceasta donatiune in urma unor divulg5ri aflate de Biroul de Informatii aI Legiunei de Jandarmi Moghilev; consider ca o imposibilitate ca acesti
evrei sa incerce si s5 aibe curaill, in situatia in care se g5sesc, de a
face afirmatiuni mincinoase, toate acestea find probe sigure si de necontestat, ca banii au fost predati, far Subprefectul Moisev i-a luat.
Legiunea Jandarmi Moghilev a adus la cunostinta Prefecturei
Moghilev, prin raportul scris Nr. 127 din 30 Noembrie 1941, neregufile ce se comit, totusi continuandu-si mersul Jor initial.
Aducand la cunostinta Domniei-Voastre cele de mai sus, v5 rog
s5 binevoiti a aprecia $i hotari asupra m5surilor ce urmeaza a se lua,
3I7

www.dacoromanica.ro

intrucat functionarii adrninistrativi mai sus num:ti s'au f5cut vinovati


de urm5toarele :nfractiuni:
1. Moral: Au traficat gi e't eiat fonduri cari j'gnesc proftind sentimentul national prin eludarea ordinelor de curatire a Tariff de elementele evreesti ostile gi periculoase s'gurantei Statului.
2. Penal: Abuz de putere art. 245-248 Cod. Penal.
Mita art. 250-251 C. P.
Nedrepte luari art. 238-241 C. P.
C51carea dispozilunilor Legii Contabilitatii Put:ee.
Inspector jaclarirli Trzrosnistria
(sa) Colonel E. BRO$TEA1411

L. S.

PRIGOANA Si MIZERIA DELA BERSAD


Nr. -164
Extras din actul de acuzare intocmit de acuzatorul public ef A.
Bunaciu, in procesuhprimului lot de criminali de razboiu, judecat de
Tribunalul Poporului:
EXTERMINAREA PRIN FOAMETE $I MIZERIE

ALEXANDRESCU CONSTANTIN, pretor la Bersad, a funct'onat


din Octombr'e 1941, .pans In luna August 1942 si a f5cut tot ce i-a fost

in putint5 pentru a Intretihe un regim de foamete 9i m'zerie, care a


dus la exterminarea a mii de evrei in lag5rul acestui raion.
Acuzatul Alexandrescu Constantin, s'a f5cut vinovat de toata tragedia care s'a petrecut in grajdurile coihozurilor din raionul Sersad,
unde mureau m i de evrei cazati in aceste colhozuri, din cauza t'fosiilui Si foametei.

Desi in calitate de pretor, era obi:gat sa ingrijeasca de cazarea,


starea sanitary a deportatilor, acuzatul le-a :mpus celor detiraia
portati o taxa de aproximativ 10.000 lei, pentru fiecare membru at faca sa aib5 dieptul de a se muta din grajdul coihozurilor in
ghettoul Bersadultf.

Cei ce nu aveau de platit suma in bani romanesti, erau obligati


s'o pl5teasca in bijuterii sau ImbracAminte, iar eel ce nu puteau s'o
ach'te nici sub aceast5 forma. erau obl.gati sa raman5 in grajduriic
acelor colhozuri, unde mureau din cauza frigului, tifosului exantematic si a lipsei de hrana. Procentul de mortalitate din cauza tifosului
exantematic a acestor deportati si cazati in conditiunile aratate, de Catre pretorul Alexandrescu Constantin, ajunsese la cifra c5 Ern 20 persoane nu ramaneau in viata cleat 3 (vezi decl. mart. locot. Petrescu
Petre, Gheorghe Zaharia, Matlias Bernard, Malaester Hamsel, Zenaida
Polobroscaia si Zand Efroim).
318

www.dacoromanica.ro

MIHAILIUC CONSTANTIN, originar din Bucovina, jud. Storoji-

net, s'a remarcat prin abuzuri i schingVri. A fost adus de pretorul

Alexandrescu, care era rudA i instalat ef al politiei civile d'n Berad.


In aceast5 calitate mergea in permanent cu un ciomag in mans Yi Iowa pe cine IntAlnea in ghetto si maltrata populatia f nd sigur de pi otectia ce-i oferea v5rul s'au Alexandrescu Constantin. Datoritg teroarei
ce o deslantuia, acuzatul a reu*it s5-si insu*easc5 bani si alte obiecte
de pret (vezi decl. mart. locot. Petrescu Gheorghe, Zenaida Polobroscaia si Zand Efroim).

NUMARUL EVREILOR TRECUTI PESTE NiSTRU

Nr. 165
INSPECTORATUL JANDARIst
TRANSNISTRIA

BULETIN INFORMATIV

Pentru Transnistria
Dela 15 Decembrie 1941 la 15 lanuarie 1942.
1. STAREA DE SPIRIT A POPULATIEI

In judetele Rabnita, lampol, Mogliilev i Tulcin, din cauza plas5rii

evre:lor in aceste regiuni, pretul alimentelor s'a rid.cat foarte mult.


Cum nu in toate satele sunt colhozuri, nu-i pot procura alimentele
necesare, neputAnd concura preturilor oferite de evrei i deci in unele
loca1it5ti a inceput s5 se slmt5 1.psa de alimente.
c. PROBLEMA EVREEASCA
Se semnaleaza ca o parte din evreii neevacuati din Transnistria,
iii boteazA copiii in religia cresting ortodox5 Si isi m5rit5 fetele dup5

creOn'. Serviciul religios s'a efectuat de preoti rui.

Populatia locals 1,51 manifest5 bucuria v5zAnd convoaiele de evrei

ce merg spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeaps5 cereasca


pentru toate cele facute de ei.
Plasarea evre:lor veniti din tara in Transnistria, a cre.at insa ingrijorari in sanul populatiei locale, temandu-se ea foarte multe alimente vor fi consumate de ace$ti evrei, in dauna localnicilor.
In reg:unile colonizate cu evrei, preturile pietii s'au ridicat considerabil, pentru motivul c5 populatia local5 danduli seams c5 evreii
n'au de unde s5-51 procure cele necesare, ii speculeaz5.
Pan5 In prezent au fost adusi de peste Nistru, pentru plasare la
Bug, tin num5r de 118.847 evrei, prin urmaloarele puncte de trecere:
319
www.dacoromanica.ro

Iampol 35.276; Moghilev 55.913; Tiraspol 872; Rabnita 24.5711;


laska, 2.216.

In afar5 de orasul Odesa, unde evacuarea evreilor este in curs,


evreii ucrainieni nestransi mai sunt la:
Berezovca, 23; Ovidiopol, 15; Rabn'ta 1674.
Evreii din Odesa, r5spandesc zvonul, ca armatele germane sunt
respinse din directia Moscovei si ca va veni timpul and se vor putea
si ei ra'zbuna.
Se constata ca evreii caut5 s5 fuga din satele unde sunt plasati.
mai ales- din lBogdanovca, Indreptandu-se spre tars, deli prin Ordonanta Nr. 23 a Guvernamantului Transnistrie', toti acestia sunt socotiti ca spioni si tratati ca atare.
S'au dat ordine unitgilor de jandarmi pentru urmArirea si prinderea evreilor disparuti d'n zonele de plasare si apl'carea d:spozitiunilor
Ordonantei Nr. 23.
Preotul diacon Petre Eftimiu, depe lang5 echipa volanta de contagiosi Nr. 47 Moghilev, a fost descoperit ca f5cea pe agentul de legatur5 intre evreii d'n tars si cei din ghettouri.
Numitul a lost arestat si inaintat Curtii Martiale Bucuresti, pentru
cercet5ri.
DIVERSE

Se semnaleaz5 c5 un grup de militari germani din Moghilev, au


inceput sa duty evrei in tars, in schimbul sumei de 50.000-60.000 lei
de persoan5.

Cu aceasta afacere se ocup5 evreul Margulis, d'n Moghilev, care


functioneaz5 ca agent informator -al organizatiei S.S.
Evreii sunt transportati in masinile nemtesti, sub pretextul ca sunt
dusi Ia lucru.
Parte dintre acesti evrei au si ajuns la Bucuresti.
S'a dat ordin Batal'onului 11 Jandarmi pentru cercetare.
Inspector Jandarmi Transnistria
(ss) Colonel E. EROFTEANU

MAREA EPIDEMIE DE TIFOS EXANTIMATIC

Nr: 166
Extras dintr'o monografie asupra ghettoului Sargorod, intocmita
de conducerea ghettoului Ia 15 lanuarie 1944. la cererea Institutului
Social Roman.

Una din cele mai importante cauze a mortalitatii in genere si a


morbiditAtii in special, a fost starea generals sanitary sillgienica deplorabil5, care a fost gasita de deportati in acest ghettou. Nu existat

320
www.dacoromanica.ro

nici cele mai elementare pr'nepil de higlen5 gi profilaxie. Pentru.a ilustra mai precis cele de ma! sus, vom examina fiecare d'n aceste prin.
cipii de :g.en5, afatand totodatS evolutia acestora in decursul celor 2
ani si 3 luni, de (And dureaz5 aceasta deportare.
Salubritatea publics era complect inexistenta. Topografia comunei
urbane Sargorod este de asa natur5, incat salubritatea publ.c5 cornplect5, era si este o smposiblitate. Aproape toate case'e, cl5dite in stil
vechiu de cel putin 80 de ani, fara dei un sparu viran in jur, far5 nici
o ordine architectouc5 In afara caselor eat si in inter' orul tor, construite in maioritate d'n tut, au Mut ca s.4 avem de luptat cu marl dificult5t1 pentru a ajunge la un min' in de salubritate. Close& le publice
cat si particulare, au lost Inexistente.
Populatia b5sinase era ob:snuit5 cu r5spandirea maternor fecale
In jurul caselor si in locurile \Tirane.
ServiCul de vidajier5 era inex'stent. La fel si gropile de gunoi. Din
aceste motive str5zile erau in permanent5 murd5rie.
Cam la fel se prezentau casele, cu odAile r5u aer'site, deoarece
geamufle 99 la sut5 erau permanent inchise, aerisirea facandu-se numai printrun singur ochiu.
Inc51zirea acestor od5i se Ikea pun sobe comune pentru 2-3 od51,
asa that era insufic'enta.
Factorul principal Ins5, care al5turi de cele enumerate mai sus a
dus la marea epidemie de tifos exantematic din prima iarn5 si care a
lost problema principalA in cornbaterea acestel ep.demii, a fost parazitarea aproape sut5 la sut5 a poputatiel b5stinase.
In strict5 leg5tur5 cu starea paraz:tar5 a populace!, a fost factorul declansant al tuturor epidemiilor, anume starea epidemic:a a tuturor bolilor infectioase cat 1 prezenta bolior sociale.
0 alt5 problem5 de mare Important5, a fost problema ape! potable.
Existau In Intreg 5argorodut 4 fOntanl, care nu corespundeau nici
din punct de vedere canna-tilt pentru marea massy a deportatilor, nici
d'n punct de vedere calitaEv, nelndeplin'nd nici cele mai elementare
cerinte de igien5: localizare defectuoasg, neacoperite, f5r5 perimetru
de protectie, incat toate murd5rlile curgeau Inapoi In lantana, f5r5 g5leat5 fix5, luck recare 1*1 b5ga g5Ieata proprie, infectand in permanent5 lantana. Ap5ductul eista numal in cateva case, dar era distrus
din timpul fazbo'ului. Mijloace de iglen5 corporal5 nu ex:stau. Baia
comunal5 era distrus5 si necesita mult5 munc5 pentru reconstructe.
CuraTrea corporal5 la dm:cilia era aproape imposibil5 din cauza promiscdt5tii in care tr5lau depoifatil,
Spun aproape nu exista gi nif se putea dobandi decat cu preturi
exagerate. Mijloace de deparaz tare erau inexistente. Etuvele complect
deteriorate; petrolul se putea dobandi numai la preturi foarte ridicate;
la fel si lemnele de loc.
Aceasta era situatia In general deseris5, a acestui ghettou la yenirea deportatilor.
321

21

www.dacoromanica.ro

Pentru a fi complect si pentru a descrie exact, starea sanitary a


ghettoului, trebue sa trecem din punct de vedere sanitar gi transportul
deportatilor spre ghettou.
Fe lul brusc de a rid ca marea massy spre evacuare, a dus la un soc
psichic, care a jucat un rol foarte important la d ficultatea primelor in-cercari de organizare.
Prima mare problema care se punea la venirea noastra in $argorod, a fost problema locuintelor.
Existau, in total 337 case, fiecare avand in Medie 2-3 tricaperi, in
mare parte fara mob:le si mici si fari dependinte, reprezentand un total
de 842 odai. Aceste odai cveau in general o capacitate maxima de 2-3'
persozine.

La sosirea noastra in $argorod am gasit un numar de cca. 1800


evrei localnici. In acelas timp numarul deportatilor sositi in localate, a
lost de cca. 7.000 suflete. Din aceste motive, aceasta problema a devenit din primul moment foarte acuta, neputandu-se In latura formarea
locuintelor comune, care fapt a dus la accelerarea $i la raspandrea explosive a tifosului exantematic, aceste locuinte comune, find locu:te In
major:tate de deportati d:n Dorohoi, cad ajungand ultimii in localitate,
n'au mai gasit loc. Alaturi de aceasta problema, gI concomitent cu ea,
a lost problema alimentarii.
Din cauza stabilirei acestel marl truism!' de deportati, s'a ajuns la
un desechilibru al preturilor, adica o prea mare cerere fats de oferta
nor mala.

In acest fel, grosul populatiel fiind pauperizat, nu-si putea do,


bandi hrana minima necesara. Astfel dela Inceput, populatia a fost subnutrita. Nu exista nici un mijloc de castig; singurul mijlocde a-si procura alimentele, fFnd schimbul pe Imbracaminte.

In aceste conditiuni, adica parazitarea rap'da a populatiel, lipsa


de locuinte $i ca atare promiscuitate, subnutritia, socul psichic prin
deportare $i mai ales factorul declansant tifosul exantematic endemic, a inceput in a doua jumatate a lunil Noembrie, marea epidemie
de tifos exantemac, din prima lama.
In acest moment nu existau mijloace de examinare serologia Din
aceasta cauza, cat si din motivul ca primele cazuri art fost atipice, epidemia a fost dagnosticata abia pela jumatatea lunil Noembrie.
In acest oral exista un spital de boll infectioase, cu o capacitate de 25
paturi.

In luna Noembrle 1941 cazurile de tilos exantematic fiind foarte


greu de precizat, adevarata epidemie se poate considera ca incepand
din luna Decembrie. sand se Inregistreaza 15 cazuri, d:ntre care unul
mortal.

In acest fel epidemia ne-a surprins complect dezorganizati, fara


cele mai elementare organizatiuni de profilax:e si lips:0 de medicamente.

In luna Ianuarie 1942 numarul caiurilor izolate se ridica la 99

cu 13 morti, adica un procent de 13,13 la suta.

Dar aceasta repreinta o mica parte a marei masse de Imbolna-

viti, care din lipsa de locuri in spital, au limas la domiciliu. In aceasta

322
www.dacoromanica.ro

tuna tncep primele masuri de combatere. Etuvele se repara, se pune


in functirme baia comunala, unde se instaleaza o etuva mare pentru
400 persoane zilnic. Dar fats de parazitarea unei marl part' a populatiei, i mai ales din cauza extinderii marl a ep.demiel, cazurile nepu
tand fi izolate, aceste prime masuri n'au avut aproape nici un efect
In aceasta luna Incep primele inbolnay.ri ale med cilor. In luna Fe

bruarie epidemia se raspandete explosiv, neex'stand aproape nici o


casa farce bolnavi. Fats de numarul mare al cazur for neizolate, se izo

leaza numal 111 cazuri dintre car! 14 morti, adica un procent de 12


la sun.
In aceasta lung se Inbolnavete absoluta maiorltate a medicilor,
adica 20 din 24, cu 12 medici morti, reprezentand un procent de 52 la
suta. Medicamentele lipsesc Inca.
La mijlocul lunii Februarie se Inf:inteaza un at doilea spital de izo-

tare, amenajat i intretinut de colon'e, cu o capacitate de 100 paturi.


Se introduce obligativitatea izolarii mai ales a acelora, care se aflau In
casele comune.

Populatia este dusa cu forta la baia comunala, dar cu toate eforturile depuse din partea putinilor medici ram* neinbolnav:ti, epidemia se mentine la acelag nivel ridicat, avand tendinta de a ajunge la
apogeu.

In luna Marne epidemia ajunge la punctul culminant, cu 460 cazuri izolate, cu o mortalitate de 12 la sun:. Dar fats de capacitatea ma-

xima a celor doua spitale de izolare, au limas tot4 cazuri nezolate.


Epidemia continua In luna Aprilie, find in declin, dar cu mortalitatea in punctul culminant, adica 36 la suta.
Toate cazurile se izoleaza. Se iau severe masuri de eombatere
prin: etuvare, tundere, tmbaiere, petrorzare.
In proximele luni, epidemia descrete rapid, pentru a se Inchide
complect in luna Iurfe 1942.
In total s'au inbolnavit In decursul acestor ep'demii 2414 persoane
avand 1449 morti, riprezintand un procent de peste 60 la suta.

Dupa o pauza de 3 luni cazufle de tifos exantematic reapar In


luna Octombrie 1942. Dar de aceasta data epidemia ne gasqte organ!.
zati i pregatiti.
Din luna Mai 1942, ghettoul este Impartit In sectoare, fiecare
avand un medic i un sanitar. Se fac razii zilnice la domicil:tr. In tot
timpul verii se procedeaza la o deparazitare radicals a populatiei. Fiecare caz suspect este imediat izolat la spital.
Astfel In luna Octombrie, and apar primele cazuri de t:fos exantematic nu exists nici un caz febril, suspect, neizolat.
Din aceste motive, epidemia se ment:ne la nivel scazut: Octombrie
4 cazuri cu un mort, Noembrie 9 cazuri cu 1 mort, Decembrie 7 cazuri cu 1 mort, Ianuarie 1943, 5 cazuri cu un mort *i Februarie ultimul caz v:ndecat.
Total 25 cazuri cu 4 morti, reprezentand un procent de 16 la suta.
Cu aceasta se Incheie epidemia de tifos-exantematic care a lost
tina din cauzele principale a mortaktatii in acest ghettou.

323
www.dacoromanica.ro

0 alt5 ep:dem'e, poate nu atat de gravy din punct de vedere a


mortet5tii, dar nu mai putin importanta din punct de vedere a problem& de rezolvat a fost ep.demra de febr5 tifoida. $' paratifos.

Precum s'a afirmat mai sus *i aceste boli infectioase erau endemice In aceast5 reg.une, g5sinduli un mediu foarte prielnic in marea
massy a deportatilor, subnutr:t5 i deb.la dup5 tifos-exantematic.
Prima rn5sura care s'a impus dela Inceput in strict5 legatura cu
profilaxia aceste: ep'demii, a fost prob!ema apei potabile.
In luna Apr Te 1942 reparAm fantan'le ora$ului, curatindu-le 1 de-

sinfectandu-le, facand absolut tot ce era pos:bil pentru a le da un aspect ig'enic.


Se repar5 i uzina electric5 precum gi uz:na de apaduct cu mart
dificult5ti, prin munca i cheltuelile colon:ei.

Se face o fabr.c5 de s5pun. Se amenajeaz5, in perfect5 stare de


1g:ea un isvor de ap5. Se dau instructiuni populatiei de a nu bea decat ap5 fiarta sau de izvor. Se procedeaza la vaccinarea obligatorie a
populatiei contra T. Ab., vaccinandu-se 2207 persoane. Se amenajeaz5
o farmacie a color:lei cu medicamentele strict necesare.
Din cauza topografiei spec:ale a acestui or5el, miring mai sus.
a fost o imposibilitate de a obliga populatia la constru:rea de closete
part'culare. Se construesc 6 closete publ:ce in locurile virane cu 4P
fnc5peri.

Cu toata rezistenta mare IntAmpinat5 din partea localnicilor 1 a


netntelegerii rostului lor, totu0 ele iii indeprnesc m's'unea for pan5
la venirea iernei, and cu incetul au fost d5ramate de catre populatia
s5rac5, din cauza marei lipse de lemne. Gropile ratline au fost desinfectate $i acoperite. Uri acest moment se introduce un servicilu de vidajler5, care 41 indeplinete foarte bine rostul sau.
Toate rtenele orawlui, cari devenisera adev5rate focare de Infectle, au fost d5ram ate gi asanate. Q mare sinagog5, unde a fost g5zduit
un mare num5r de oameni saraci, find un permanent focar de infectie,
a fost darAmata, iar populatia dup5 deparazitare, a fost repartizata
prin celelalte cartiere.
Dar cu toate aceste m5suri, ep'demia de febra tifoid5 apare prin
lunile Iunie 1 Iu lie cu cazuri atipice, ajungand la punctul culminant In
luna August cu 37 cazuri. In proximele 3 luni ep:demia descrete pentru a dispare complect in luna Noembrie 1942..
Totu0 In lunile Decembrie i Ianuar'e 1943 apar cazuri r5z1ete de-

febra Ifoid5. In total s'au inregistrat

92

cazuri de febra tifokla cu

3 morti, adica 3,5% 1 febr5 paratifica cu 5 cazuri i 1 mort: 2%. In


lunile de iarna cazurile de febra tio:d5 i paratifos sunt r5zlete, reprezentand un total de 12 cazuri. In pem5vara anului 1943 se intensifica
act:unea de profilaxie 1 iglena. Se vaccineaza 295 persoane T. Ab. 1
se revaccineaza 1003 persoane.

Epidemia se stinge in luna Noembrie 1943, de chid nu s'a tral

declarat Wei tin caz de board infecto-contag'oasa.


Contrar atept5rilor dizenteria nu a atins nivelul celor dou5 epidemii descrise mai sus. Cazuri izolate apar prin luna Iunie-Iulie 1942,,
cu apogeul in luna August, cu 11 cazuri.

324
www.dacoromanica.ro

Total se inregistreaza In vara 1942: 39 cazuri cu 8 morti,

deci 20%.
Ep.demia se datora lipsei de salubritate, atingand punctul cutmlnant in timpul culesului fructelor, populatia saraca in mare parte, nutr:ndu-se cu acestea.

In afard de bolile epidemice descr'se mai sus, s'au inregistrat in


-nest ghettou alte bol: cu caracter epidernc, anume: icterul cataral,
gastroenteritele, febra cu durata de 5 zile recidivanta, bolile de inanitie
turburarile menstruate.

gi

Bo lile de inanitie. Din motivele ar5tate mai sus, populatia, in spe-

eat cea &grad, a ajuns repede la un mare grad de carenta a vitaminelor gi inanitie: In consec:nta apar bol le tipice acestei situat uni: starea de inanitie complect cu tabloul specc cunoscut, anume edemele
-extremitatilor si generalizate, acestea reprezentand dou5 grade:

a) revers!b:le, cari la o alimentare maI bun5, reveneau aproape


complect;

b) ireversibile, cu edemele generalizate cu gastro-enterite, avand


scaun sero-muco-puro-sanguinolent si care duceau spre exitus.
Din prima categor'e (reversib le), au fost aproimativ 1200 cazuri,
cari cu infiintarea spitalului evreesc, orfelinatului, bucatariei gi cantinel
populare, au disp5rut in mare m5sura.
Din categoria celor ireversibile, au fost aproximat:v 50 cazuri,
toate mortale.
Starea de subn'tritie si impreun5 cu l'psa imbracamintei si a lemnelor, a dus la un numar mare de cangrene la ullmele falange. Aceste

cangrene in majoritatea cazurilor s'au demascat, s'au vindecat, dar


s'a ajuns la un mare grad de invaliditate. Intre bolile de carenta au

lost in special g'ng vitele si stomat tele.


Turburarile menstruate si in special amenorea au ap5rut la un
mare numAr de femei (60%), ch'ar din primul moment al deportaril,
mentnandu-se Intre 3 luni si 2 ani.
Aceasta a fost cauza principals a natalTatii reduse din acest
ghettou.
Prostitura se practica, In acest ghettou, pe o scars foarte redus5.
Putinele cazuri existente au fost puse sub control sanitar, neprezentand
nici o boala socia15.
Criminalitatea, complect inexistent5.
L'tigiile dferendee, au constat numai in mici ofense intre mem-

brii colon' ei, care au fost cauzate de starea de h'pernervozitee genera15, usor explicabila si au fost.rezolvate de o instants de conciere inlitituTa de colonie.

Nu s'a intamplat nici un caz unde colonia sau membrii e', ar 11


trebuit sa recurga la autoritatile publ'ce sau la autorit5tile represive
Bone mintale: Au fost in total 3 cazuri de psihoze periodice, dincare unul decedat, iar celelalte dou5 vinflecate.

325

www.dacoromanica.ro

ORDIN DE RESTITUIREA BAGAJELOR RAMASE


LA ATACH I

Nr. 167
Tiraspol 339-47-81-10/31

PREFECTU RA MOGHILEV

Potrivit ord'nului Domnului Maresal dat la 10 Dec. 1941 bagajele


evreilor deportati in Transnistria ramase la Otaci sa fie luate in primire si predate Comitetului evreesc Moghilev. Veti raporta daca acest
ordin s'a executat. Pentru guvernator: ss. Cercayschi, Secretar Gene
ral. N-rul 004281 din 8 lanuarie 1942.

APROBAREA ,AJUTORARI I EVREILOR


DIN TRANSNISTRIA

Nr. 168
Bucurefti, 10 Decembrie 1941

Romtmia
PRE$EDINT1A

CONSILIULUI DE MINI$TR1

Confidential

Cabinetul Civil Militar


pentru Administrarea Basarabiei
Bucovinei fi Transnistriei

Contralti Evreilor din RomSnia


Inreg. sub No. 55-21 Dec. 1941

Nr. 259 C, B. B. T.

care
FEDERATIA UNIUNILOR DE .COMUNaTATI EVREEPI

DIN ROMANIA

Avem onoare a va aduce la cunostinta ca Domnul Maresal Anto


nescu a aprobat, ca Federatia Uniunilor de Comunitati sa poatA trimite

oficial ajutoare in bani $i medicamente evreilor deportati in Tramnistria.


Secretar General
(ea) OVIDIU VLADESCU

(1. a.)

Seful Sectiei Militare


Major (sa) STELIAN IAMANDI

TIFOSUL EXANTEMATIC LA MOGHILEV


Nr. 169
COMITETUL EVREESC

Serviciul Sanitar

RAPORT

despre epidemia de tifos exantematic din orasul Moghilev


din iarna 1941/1942
1. ISTORICtJL, CAUZELE $1 ORIGINA EPIDEMIEI
Prin evacuarea evrelor din Basarabia, Bucovina si Jud. Dorohot
un nutriar de aproximativ 65.000 evrei au ajuns In lunile Octombrie
326

www.dacoromanica.ro

si Noembrie 1941, In orasul Moghilev. Cea mai mare parte dintre et


an trecut numai prin oral, fiind trimisi in satele si targusoarele Judeiului, iar un numar de cca. 15.000 au ramas in oral. In urma bombar
damentelor din vara 1941 si mai ales a inundatiilor catastrofa'e din
August 1941, orasul Moghilau prezenta pe atunci un aspect jalnic, cu
cele mai multe case daramate sau pe cale de a se darama, cu loctente
parasite, far5 usi si ferestre, cu strazi si ul:te pline de norolu si de n5
cnolul lasat de inundatia Nistrului. Intr'un anofmp friguros si ploios,
evreii ramasi in Moghilev au cautat sa se Incarfrueze in acele case
parasite. Mare le numar al celor evacuati nu le-a Ingaduit Insa sa-si
gaseasca locurnte indestulatoare In raport cu numarul si cu cerintele
de igena. Cate 5-19 famil'i se ingramadesc in odai unde, In mod normal, locuia o singura famlie. In cel mai scurt Imp a d'sparut orfce
urma de igiena. Cu totii dormeau pe dusumele, Imbracati si acoperitt
cu hainele pe cari le purtau fn timpul zlei; oamenii nu se spalau saptamaul Intregi si nu-si schimbau deloc ruf5ria. Murd5ria crestea vazand
cu ochii, far lipsa closetelor si a unei canalizatii, precum si absenta
totals a unui serviciu de aridicaf gunoaiele, nu puteau deck sa contribute la crearea conditiunilor prielnice marilor epidemii.
Desi populatia evreeasca venea d'n regiuni pe atunci absolut libere
de once tifos exantematic, lipsa totals a or'carei igiene corporale si
a locuintelor, precum si faptul ca atat In orasul Moghilau, cat si mai
ales in satele din Imprejurimi, tifosul exantematic, deli intr'o masuri
mica, era epidemic, lasa sa se intrevada ca In curand va izbucni o mare
ep'demie de tifos exantematic, intre evreii evacuati. Frigul din lunlle
Noembrie si Decembrie, l'psa mare de combustibi, de bat acces:bile
celor evacuati, lipsa tatala de sapun si petrol, condTunile neig'enice
de traiu si allele, au facut ca o mare parte din ei sa devina purtatori
de p5duchi s; Inca de multi paduchi. Cu toate acestea 0115 la sfarslui
lunel Decembrie 1941, n'a aparut nici un caz de tifos exantematic, pentruck cu toate condliurfle prielnice pentru izbucnirea ep'detniel, lipsea Inca esentialul, adica virusul Ifosului exantematic. Si iat5 ca pe
la sfarsitul sau pe la mijlocul lunei Decembrie acesta a fost adus de
afara, pe mai multe cai si anume:
a) Prizonieri ellerati si veniti acasa la Mogh'lev, din regiunile
Briansk, Cernigov si Serf ansk, se Imbolnavesc imed'at dup5 Intoarcecasa aceasta fi:nd locuita si de evrei
rea lor, zac un timp acasa
creaza
astfel
primele'
focare
ale epidem'el.
si
b) Un evreu cu numele de Gottl eb, cautandu-si famil:a, vine la
Moghilev din regiunea Bugului unde tifosul exantematic este epidemic
si 2-3 zile dup5 sosirea sa, se Imbolnaveste de tifos exantematic
Asemenea cazuri s'au ivit in acel timp Intr'un numar destul de insemnat si deaceea la mijlocul lunel Ianuarie au- esit la iveala mai multe
focare de tifos axantematic.
c) In satele din Imprejurimile apropiate ale Moghilaului, unde tifosul exantematic era notoriu epidemic, si in care in fiecare an izbucneau epidemii mai mici sau mai mart, evreii evacuati s'au imbolnav't
cax pe la Inceputul lunei Decembrie. Astfel de cazuri se semnaleazii
din satele Tropova, Ozarinta; Sadova, Lucinet.
327

www.dacoromanica.ro

(11 Un oarecare numar de evrel evaottatl d'n satele dimprejur, precum si toti cel lipsiti de orice miroaoe de tralu, neavand unde se adsposti, au g5sit un adapost in acea clad:re vestitA, o fosta cazarma, denumita apoi lagar", refugiul saraclior, cersetor for sl a celor orops'ti.
Aci se iveste s1 primul caz prec's de tifos exantematic, printre evreit
evacuati. Acesta a transm's boala celorlalti locatarl at lagOrului si an
creat astfel deodata un focar masly at exantematicu'ui. Aici s'au infectat unul dela altul toti trei medici evrel, cart au tngr:ft pe boinavi,

din care unul a murit, prima si do neferlcire nu ultIma victima a


dator-ei,

Acest caz a fost semnalat Imedlat conftetulut evreesc, care la


rAndul s5u 1-a comunicat in serfs autoritOtilor compet'nte, rugand a se

Iua m5suri si a se da ajutor pentru combaterea flage!ulu'. Cu regret


trebue sa constat5m c5 autorltatile de atunci sl in special serviciul sa,
tutu judetean, n'au dat nici un fel de concurs.
2. PRIMELE MASURI DE COMBATERE A EPIDEMIEI

In sedinta din 11 Ianuar:e 1942, medicit si comretul evreesc, constatand ca suntem in pl'n5 efidem'e de tifos . exantematic si avand in
vedere cond:tiunile de trau mIzerable ale populatiel evreesti, care lash'
sO se intrevada c5 ep'detnia va lua o tnt'ndere tnspa'mAntatoare, tau
,primele m5suri de izolare st combatere, f5rA a avea vreun spr jin.
a) Izolarea bolnavilor In spitalul de boll contag:oase
In Ittn.le Noembrie si Decembrie 1941, bAntula in oras o ep'demle
de febra tifo'da de proportie mijloc'e. Epdemia fuvse in oras Inaintea
venifi evreilor evacuati si a mat crescut dupi aducerea in acest oras;
In tranzit, a evreilor din fostut (agar cfn Edineti. Pentru izolarea bolnaVlor de febr5 tifoda, Comitetul evreesc amenajeaza in tn. rocul lune' Decembrie 1941, cu greutati aproape de neInv'ns
l'psesc toate
materia!ele si in special geamurl
gi 15rA a pr'tni cel ma' mic sprl;lin dela autoritatea comunal5, d'n rt'nele fosiului spital judetean, un
paylion de 30 paturi. La Inceputul lunel lanuarie 1942, febra tifolda
incepe s d'spar5, asa c5 acest pavil'on se pune la dispozitie, pentru
bolnavii de tifos exantematic. Se decide amenajarea unul at doilea pavilion in acelas spital, tot pentru exantematici. IntriadevOr lucr5rile
pentru reorganizarea primului pavil'on sI pentru amenajarea celui de
al doilea, incep imediat, dar de indatA se constat5 c5 o parte &titre
bolnavii tr'm'si la spital ca suspecti de febrA t.folda, se dovedesc a Ii
cazuri autentice de tifos exantematic.
De acum Incepe nenorocirea sl dezastrul, drora cad v'ctime mil
de oameni. Ina'nte de a se aplica misuri eficace pentru combaterea
epidemiei, singurul pavlion existent pentru Izolarea bolnavilor, se
arata infectat. In spital nu ex'sta etuv5 de deparaziare, personeul sanitar se imboln5ves.te unul dup5 Wu!, se ImbolnOveste primul medic al splalului, se ImbolnOveste sl cel de al do lea, personalul med'cal
si sanitar nou angajat se imboln5veste repede si el, un at tre'lea medic se imbolnave5te tnainte de a intra in serviciu; frigul se intens fica
pe zi ce trece, sobele nu functioneazA, se Instaleaza sobe mid de f.er.
3.28.

www.dacoromanica.ro

'Elsa numite masini de &it; lipseste ins5 combustbil *I toate cererite


adresate autoritatilor in drept pentru procurarea, chiar contra cost, a
combust b lului necesar raman aproape far5 nici un rezultat; din toate
partite se trimit bolnavi noi; spitalul n'are asternut, n'are nimica $i in
special lipsesc med camentele complect; totul trebue procurat de unde
nu este; se aduc bolnavi pe jumatate inghetati (In sate *i se las5 prin
coridoare f5r5 a se mai core aprobarea internkii; nu se poate face
nici un fel de deparazitare, decat una sumar5; bolnavilor le ingheata picloarele in paturi; dezastrul din spitale creste d'n ce in ce; s'ngurul medic r5mas Inca sanatos se roaga plangand s5 nu i se mai tr mita bolnavi destinati unei morti s'gure. Medicul sef alp:a reuseste a pune to
funct'une etuva de deparazitare si sa amenajeze pavilionul al doilea
*i se Imbolnaveste si dansul de tifos exantematic. In asemenea conditiuni de Izolare", nu este de mirare ca eiklemia :a proportii din ce in
ce mai marl in lunrle lanuarie *i Februarie. Sute si sute de noi bolnevi se ivesc prin oras.
Cu toate sfortArile depuse de comitet pentru Intretinerea celor 2
pavlioane si pentru amenajarea unui al trelea pavilion, izolarea in
spital a tuturor bolnavilor sau macar a celor greu de izolat acas5, este
imposib.15, pentruca toate alimentele trebuesc cumpkate pe plata IIberg, neprimndu-se alimentele dela aprovizion5r:le olcra!e. In cele
din urm5,`.nu numai ca o incoronare a dezastrului, se trnboln5vesc to
tuna Februarie s'multan 20-25 medici, cars, scosi din lupta pentru ca.
teva saptamani, 1psesc depe frontul de combatere a epidemiei *i deabia dup5 Insanatosirea for si a personalului cazut bolnav, se formeaz5
samburele unei organizatii capabile sa combats eficace epidenf a.
b) Deparazitarea focarelor ep'.demice

Pentru coordonarea tuturor chestiunilor pr'vitoare la combaterea


epidemiei, Corn'tetul evreesc inflinteaz5 un serviciu sanitar, format din

med ci $i agenti sanitari evrei, in cea mai mare parte imuni (au avut
tifos exantematic). Servic'ul sanitar impute orasul in sectoare *i dirijeaza in fiecaresector ate o echipa de medici si agenti sanitari. Echipele, cu ajutorul etuvelor de deparazitare puse la d spozit e de catre
ea' pa volant5 Nr. 47 pentru boli contagioase gi cu concursul efectiv
singura
al D-nei Dr. Osinkovska, inspector medical al acestul oras
dintre autorit5tile cari dela Inceput a inle!es, Indrumat si a ajutat in
se straduesc s faca deparaziopera grea de combaterea ep'clemiel
tarea focarelor descoperite, insa greut5tile sunt enorme si devin cu timpul insurmontabile. Lemne pentru etuve nu se pot obtrne cleat cu cele

mai mari greutati, pentruca trebu'esc procurate d:n comert 1.ber cu


pret de specula; petrol nu se g5seste; in locuintele Indesate cu oameni,
tnghetate gi aproape neinc5lite, nu exists macar tin lighean, nici vorba
de o cads pentru bare. Pe zi ce trece, se Imboln5vesc tot mai multi
medici si agenti sanitari, medicii ramasi Inca san5tosi, av And de servit

cate 2-3 sectoare, cu tot ant de multe focare epidemice. La un moment dat, cam pe la Inceputul lunei Martie, deparaz tar le executate,
sunt intr'o proportie d:screpantA cu numarul mare al focarelor de tifos
exantematic.

329

www.dacoromanica.ro

c) Deparazitarea

@f

imbierea populate' evreesti

Tot Serviciul sanitar $i -a luat Ins5rcinarea de a executa deparazita


rea tuturor loctentelor din casele mai r5u infectate. Echipe speciale au
fost dirijate catre aceste case. Numarul inf'rn de etuve, cu totul disproportionat cu marele num5r al caselor contaminate, au avut ca urmara
ca numarul deparaz.thrilor facute in casele contaminate, s5 fie cu mull
prea mic pentru a-si ajunge scopul.
Serviciul sanitar a obtinut dela Primaria orasului invoirea ca popu
latia evreeasca s5 fe ImbaiatA in baia comunala, singura bde de altfel
in oras. 0 ech'pa volanta specials, cu un medic in frunte, supraveghea
imbaierea, f5cea petrolizarea si tundea pe toti card treceau prin bale.
Intre timp, efectele for se treceau printr'o etuv5. Baia Insa nu functiona
in toate zilele, iar autoritatea comunala de atunci a inteles asa de bine

menirea de a a juts la combaterea epidemiei, incit a refuzat a pune

la dispozitie baia, numai contra cheltuelilor efective, ci a pretins, pentru cateva zile, suma de lei 12.000, care a fost dealtfel ach:tata de co
mitet, cu toata lipsa de fonduri. Nu este deci de mirare c in astfel de
condliuni gt aceasta masura de deparazitare a esuat.
In rezumat, trebue s m5rturisim c5 m5surile luate de serviciul sa
nitar al com:tetului evreesc, deli in principiu potrivite cu situatia rea15,
n'au putut sa stavileasd epidemia, pe de o parte fiindca spitalul de izo
bare existent nu era in stare sa primeasca decat o tn:ca parte din cei
Imbolnaviti de tifos exantematic, pe de alts parte fiindca conditiunile
tragice de tra!u ale populatiei evreesti, au continuat s5 se inr5utateasca
pe m5sura ce frigul se intensifica $i fiindca in realitate lipseau mijloa
cele potrivite pentru combaterea unei asemenea epidemii.
3. EVOLUTIA EPIDEMIEI

Nu este deci de mirare c in luna Martie epidemla a ajuns la


maximum de intensitate, numarul bolnavilor crescand la cifre fantas
tice. Aproape c5 nu mai exists casa in oral, In care s nu zad cativa
bolnavi. Cele 2 pavilioane ale spitalului de izolare si un al treilea pavi
lion 1nfiintat intre timp, erau ticsite de bolnavi gi n'au ajuns nici pe
departe ca sa ad5posteasca numarul total al bolnavilor din oral. La ua
moment dat epidemia era lasata In voia ei $i aceasta se poate spune
mai ales pentru luna Marie, in care numarul bolnavilor a lost enorra
si In care mai bine de jumatate din medic'' evrei au fost scosi din lupti
prin imbolnavirea lor. In timpul acela toga lumea era convinsa ca epidemia nu va mai putea fi stinsa si nici macar st5vilit5, deck dup5 ce
intreaga populate evreeasd va fi trecuta prin focul ei.
Din nefercire nu posed5m decal putine cifre exacte despre intin
derea numerics a epidern:ei. Recensamantul efectuat de echipele servi
ciului sanitar, a reperat pans la 25 Aprilie a. c. un numar de 3777 ca
zuri de tifos exantematic, cu o mortartate de 1133. Acest recensamant,
efectuat ulterior, are numai valoarea de probabilitate. Dela 25 Aprilie
numarul a crescut la 4491 cu o
cifrele find riguros exacte
a. c.
mortalitate de 1254 cazuri. Mortallatea,ar fi de 28%. Noi credem insa
d cifra imboln5virilor trebue sa fle mai mare, luandu-se ca baz5 coefi

330

www.dacoromanica.ro

cientul mortalitatii. Dad luam In considerare ea procentul mortal:UAW

dela spital a fost de 17,5% $i dna admitem ca cazur:le din ores au


dat o mortaditate mai mare decat in spital, insa nu mai mare de
20-21%, atunci trebue sa presupunem ca in real.tate au fost aproape
7000 cazuri de tifos exantematic in ores.
4. STAVILIREA EPIDEMLEI IN URMA NOUILOR MASUR1
DE COMBATERE

Iri edinta din 3 Apri lie 1942 Dl. Maior Romeo C. Orasanu, noul
Comandant al Leg:unii de Jandarmi, secondat fiind de Dl. Cp. Dr. Stu

paru, recent venit in acest ores ca Medic-Primar si sef al echipei vo

iante 47, cere serviciului sanitar de pe langa Comitetul evreesc, In mod


hotarit $i energic, ca Impreuna cu Comitetul si toti med'cii, s depuna
o sfortare supreme' pentru a pune capat acestei epidemii grozave care,
dupe' cum am expus, a luat proportii inspaimantatoare, promitand tot
odata concursul D-sale nelimitat, precum $i ajutorul din partea D-lui
Prefect Colonel. Acum venise Inteadevar momentul prielnic pentru o
actiune eficace. Un mare lot de medici si agenti sanitari deverfsera In

tre timp imuni prin contractarea bolii si nu mai puteau fi scosi din
lupta a doua oars. Primavera mult dorita cu binefacefle ei sos'se la

timp; problema cea mai grave', a combustib:lului $i a tncalzitului sill


]or din spital, se putea rezolva mai usor.
Schimbarea radicals 51 decis:va a intervenit la 17 Aprilie a. c ,
cand Dl. Medic Maior C. Chirila a fost numit seful echipei volante 47
si Medic $ef al acestui judet. Din prima zi de preluare a serviciului,
Dl. Medic Maior s'a pus complect In serviciul cauzei, ordonand, supra
veghiand $i controland toate masurile ordonate pentru inabus'rea corn
pieta ti epidemiei. Din ord'nul D-sale 51 cu concursul D-sale real, a lost
amenajat in cel mai scurt timp, cel mai mare pavilion delaspitalul de
izolare cu cca. 100 paturi, asa ca capaclatea totals a spitalului a crescut in mai put'n de 10 zile dela venirea sa ca sef al serviciului judetean
cu cca. 100 de paturi, dela 65 la 164. Deaceea putea s f' e Indeplintta,
In acest scurt timp, cerinta hotaritoare a D-lui Medic Maior de a se
izola In sp:tal absolut toti bolnavii not $i chiar cei suspecti de tifos
exantematic.

Concomitent cu izolarea tuturor bolvavilor In spital, tot d'n ordinul si cu concursul real al D-lui Medic Maior Dr. Chirila, secondat find
de DI. Cpt. Medic Dr. Stuparu, s'a intrepens o act'une vasta $i Intense'

pentru deparazitarea locuintelor. De data aceasta etuvele au primit

combustibil si au lucrat In permanents. Numai dela 25 Aprilie pani azi


s'au efectuat In 528 case contaminate:
8.973 deparazitari prin etuve; 3.693 deparazitari prin fierberea rufelor gj efectelor; 4.258 deparazitari prin petrolizare; 1.868 oameni au
Post tunsi.

Numarul contactilor deparazitati este Ze 2.453 in acest interval de


activ:tate prodigioasa In combaterea epidemiei.

Servicii din cele mai importante ne-a adus etuva fixa de deparazitare dela spitalul de contagiosi. Fecare bolnay, precum si toate efectele sale, au fost supuse unel deparazitari riguroase atat la intrarea cat
331

www.dacoromanica.ro

.$1 la esirea din spital. Deparazithrile s'au efectuat la spital In ultimete

3 luni cu o rigurozitate extrem de severs, asa ca sp talul este real-

mente liber de p5duchi. Trebue mentionat c5, afara de un singur med'c, intreg personatml medical si san tar au trecut prin tifos. Suferintele for personale au f5cut posibila o Ingrijire mai bung a bolnavilor
din spital $i au adus o contribute importanta la combaterea eficace
a epidemiei.
5. CURAT1REA CASELOR $1 STRAZILOR

Odat5 cu m5surile luate de mai sus, tot din Indemnul D-lor sefi
de autorTati si cu concursul special al noului Primar al acestui oral,
serviciul sanitar, complectat cu 100 agenti imuni
In cea mai mare
parte intelectuall
avand la dispoz:t e un nurn5r pan5 la 300 munci-

tori evrei, cu uneltele fabricate la Turnatorie, au procedat la o curatire radcal5 a tuturor caselor, in special a focarelor contaminate $i
a stfazilor $i la ridicarea tuturor fecalelor $i a gunoa'elor. Orasul a
fost Imp5rtit in 12 sectoare, toate casele, imprejur:nfie $i locur le virane au fost complect cur5tite. Aceasta campanie este inc 5 in curs de
executare. Prin aceasta m5sur5 $i prin alte m5suri de ig.ena a ora$ului, facerea closete!or, acoperirea si desinfectarea fantandor se vor
preveni epidemi:le noui, endemice in acest ora$, ca febra tifoida, desinteria, etc.
In cele ce am ar5tat mai sus se oglindeste viata sanitary a acestui
ores In timpul celor 7 luni dela evacuare.
DepunAnd acest raport tinem sa* prec'z5m c5 serviciul sanitar Si
Conftetul si-au f5cut pe deplin datoria $1 dac5 epidem'a a luat astfel de

proportii, aceasta se datoreaza motivelor independente $i in special


lipsei de concurs din partea autoritatilor competente, In primele luni
dela izbucifrea epidenfei.
Moghil5u, 10 Iun'e 1942.
Medic sef coordonator

Medic sef a1 spitalului de contagiosi

(ss) Dr. N. FINKLER


Presedinte

(ss) Dr. M. WOLF

Secretor

(ss) Dr. J. KESSLER

(ss) lag. S. JAEGENDORF

IMPIEDICAREA AJUTORARII EVREILOR


DIN TRANSNISTRIA

Nr. 170
1NSPECTORATUL JANDARMI
TRANSNISTRIA

LEGIUNEA JANDARN41
MOGHILAU

DARE DE SEAMA'
pe luna Decembrie 1941
1. ORGANIZAREA SERVICIULUI

In ora$ul Moghil5u, Legiunea a recrutat agent' informatori rezidenti din mijIccul populatiei evre:esti, evacuata din- Bucovina $i Mot--

332

www.dacoromanica.ro

dova de Nord, reusind a culege informatuni asupra traficului de transport clandestin a evreior din Transnistria in tars.
D. PROBLEMA EVREEASCA

Evreii locali din ora.sul Moghilev ,sunt in num5r de 3733.


Prim5ria a inventariat casele si moblele in vederea evacuarei for
In interiorul judetului, care Inc 5 nu a avut loc, deoarece nu s'a fixat
Inca de Inspectorat regiunep de evacuare.
Evreii evacuati din Bucovina $i Moldova de Nord, se afla plasatI
in majoritatea comunelor din Judetul Moghilev.
In orasul Moghilev au fost opriti un numar de evrei specialist' care

Increaz5 la reconsfruirea orasulu', cur5trea daram5tuflor cum $i la


repunerea in functiune a fabricelor si industriilor d'struse de razboiu
si inundate.
In general se constata ca populara evreeasca evacuate sufera din
cauza imposibilitatilor de a se aproviziona cu cele necesare alimentatei, cat si din cauza lipsel de lemne.
Mortalitatea in randurile evreilor evacuati este in cre0ere pe zi
ce trece din cauza foamei Si frigului.
Mijloace materiale sunt in descrestere si vend tot ce mai au Inca
de vandut, neramanand decat cu hainelede pe ei.
Pos'bilitatea de alimentare din Cara. prin bani si alimente au des-

crescut in mod vad't in urma masurilor luate la punctele de trecere,


prinzandu-se mereu pe eel ce se ocupau cu asemenea trafic.
INFORMATIUNI RAPORTATE

Cu Nota Informativ5 No. 47 din 10 Decembrie 1941 s'a raportat


ea un grup de millari germani se ocup5 cu transportarea in mod clandestin a evrelor din Transnistria in Romania.
Cu Nota Informativ5 No. 49 din 11 Decembee 1941 s'a raportat
c5 evreul Margulis, in legatur5 cu unii soldati germani inseala pe d feriti evrei dela care incasa sume marl de bani, prom:tandu-le ca-1 transport5 in Romania.
Cu Nota Informative No. 51 din 12 Decembr'e 1941 s'a raportat
ca unii evrei plecati clandestin in Romania, au exped'at o telegrams
unor evrei de aici, prin care ii anunta ca au ajuns Ia Bucuresti.
Cu Nota Informative No. 61 s'a raportat ca evreul Ham Kraft a
depus o reclamatie contra evreului Margulis Jak, care 1-a escrocat cu
suma de 100.000 lei, pronftandu-i ca it va duce in Romania cu autorlzatia pe care o va procura el, prin intermediul Prefectulul..
Suntem informati ca evreii din Moghilev raspandesc d ferite svoau spus ca Englezii au bombardat
nuri asupra mersului razboiulul
J3ucurestii si zona petrolifera gf c in cur and datorIta acestora si soarta
for se va imbunatati.
333
www.dacoromanica.ro

Suntem informati ca mai multi evrei evacuati In oraul Moghilev


spun ca fac parte din politia secrets si ca sunt agenti informatori ai au
toritatilor romane, inducand In eroare pe ucrainieni i cerandu-le diferite alimente.
Am dat ordin Plotoanelor pentru identificarea acestora dresarea
de acte.
Pentru evreul Margulis, dovedit ca intrebuinta acest sistem, s'au
dresat acte, inaintandu-le Curtii Martiale, iar evreul a fost plasat pro vizoriu in raionul Crasnoe, din nordul Judetulul.
Suntem informati ca evreii evacuati In Lucinet au raspandit svonul ca populatia Ucraineana va avea acee4 soarta ca si evreq, adica
va fi trimisa peste Bug, lar Transnistria va fi colonizata cu Romani. Am

ivat masuri de verificare pentru a stabili precis dad asemenea svonuri au fost lansate.
Comand. Leg. de Jand Moghillu
Maior (ss) INDESCIFRABIL

$eful Bir. Siguranti


Locot. (ss) MARIN C. CHRISTACHE

AGENTI EVREI STRECURATI DE POLITIE INTRE


EVREII DEPORTATI

Nr. 171
iNSPEC. G-RAL AL JAND. TRANSNISTRIA
SERVICIUL JANDARMERIEI

Birout Special

REFERAT
din 8 lanuarie 1942

Informatiunile ce define acest birou In legatura cu evacuarea


evreilor in regiunea Moghilev duc la concluzia ca in legatura cu acestea
s'au produs i continua sa se produca nu numai abuzuri din partea au-

toritatilor locale, dar i interventia multor persoane particulare, care


abuzand de sluatia in care se gasesc evreul din Moghilev, Ii tneala cu
marl slime de bani, promi4andu-le f:e scoaterea din acea regiune, fie
aducerea de alimente, scrisori, etc.
Pentru identificarea acestor abuzuri N mai ales a acelor care le
practda, este absoluta nevoie sa se plaseze in acea regiune un agent
care sa ne tins la curent cu tot ce se petrece In acea regiune.
Tinand seama Ins5 ca evreii chiar cand sunt inelati, nu reclami
gi nu denunta autoritatilor pe cei ce-I in*eala, propun ca agentul ce va
fi trimis la Moghilev SA fie de origins evreu, fiindca numai aa s'ar

334
www.dacoromanica.ro

putea introduce In masa evreiasca si numai asa acestia vor avea Incredere in el.
Biuroul special a recrutat pe evreul Lazar Menahim, orienar din
Bucuresti si bine cunoscut de multi evrei d'n Cernauti si Bucovina.

Propun ca acest evreu s fie plasat in Moghilev cu misiunea de


a ie informa de toate abuzurile ce se savarsesc in acea regiune, in legatura cu evreii evacuati,--- numitul urm And sa primeasca o diurna pc
rare o veti fixa Dvs.
Seful Biuroului Special
(sa) MAIOR TEODORESCU

PRIGOANA IN JUD. GIUGASTRU


Nr. 172
tEGIUNEA JAND. IAMPOL
Insp. G-ral at Jandarmeriei
Insp. Jand. Transnistria
Prefecture Jud. Giugastru

NOTA INFORMATIVA

din 25 lanuarie 1942

In judetul Giugastru, In afara de jidanii localnici, s'au primit Ca


iieportati convoae de jidanl din Basarabia si regiunea Cernauti.
Este o stare periculoasa sigurantel de stat ca to afara de lagirele
ofieale avem Cate un numar care varlaza dela 3 la 27 jidani, gasiti
cu ocazia inspectiilor prin diferte comune.
Acestia sunt si el deportati din Bucovina si nu -i Inglobam to popu1atia bastinasa jidaneasca din acest judet.
Deoarece efectivele acestei legiuni sunt insuficiente de a avea peste
tot posturi gomunalp, aceasta raspandire a populatei evreesti ingreuneaza servic'ul nostru de informatiuni si pericliteaza S'guranta Statului, jidanii avand toata libertatea sa forfoteasca prn comune, fare control, f:ind stiut dupe date pozitive ca toti acesti ind'vlzi sunt comunisti.
Propun ca jidanii evacuati din Bucovina sl ramasi prin comune sa
lie internati in lagarele of iciale.
Mai semnalam ca acest element de corupere care Intotdeauna
.este bine informat, gland de masura subsemnatului a promis Serg.
Maj. Grigore Pavel un ceas Omega, un guler si un palton, dad jidanii
nu vor fi internati in lagare asa dupe cum se arata.
omand. Leg. Jand. Immo' 6i Pretor Militar
Maior INDESCIFRABIL

$eful Bir. de Sig. qi Inf.


INDESCIFRABIL

335
www.dacoromanica.ro

CONDITIUN1LE DE TRIMITERE A AJUTOARELOR


Nr. 173
Comandamentul de tapetenie al Armatei
DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL
AL TRANSNISTRIEI
DIRECTIUNEA ADMINISTRATIEI
04687

Centrala Evreilor
din Romania
Inreg. sub Nr. 1339

5 Februarie 1942

10.11.1942

CENTRALA EVREILOR DIN ROMANIA


Bucurefti
Str. Dr. Burghelea Nr. 3

La adresa Dvs. Nr. 387 d'n 20 Ianuarie 1942, v5 facem cunoscut


c5 toate sumele de bani ce urmeaza a se trim to evreilor deportati in
Transnistria, se vor depune la contul Guvernamantului, la t anca NaConala Bucuresti, cont 1930 si yeti indrita recip'sa la acest Guvernamant, urmand a face plata dup5 indicatiile date de Centrala Dvs. prin
Comitetele locale evreestl, cursul de sch.mb find 1 R.K.K.S., 60 lei.
Med camentele se vor trimite la Prefectura Jud. Moghilev si se
vor imparti dupa
ce se vor lua de Directunea Farmacillor
din Transnistria, tot prin Comitetele de evrei.
Uneltele vor fi trim'se la acest Guvern5mant,,care le va repartiza
tot prin Comitete. Geamurile vor fi trimise la Mogh lev.
Pentru trim' terea imbrac5mintei $i a articolelor de menaj, este
nevoie de autorizarea Guvernului, pentru export.
Director
(ss) INDESCIFRABIL

Gnvernator
(sn) INDESCIFRABIL

PROPUNERI PENTRU EVACUAREA MAI DEPARTS


A EVREILOR DIN JUD. MOGHILEV
Nr, 174
INSPECT. GENERAL AL JANDARMERIEI
Serviciul Jandarmeriei

11.111942

care
GUVERNAMANTUL TRANSNISTRIEI

Urmare la adresa noastra No. 48.922/941, referitor la evacuarea


evreilor din ju4etul Moghilev la Est de in:a ferat5 Smerinka-Odessa
in judetul Balta:
Am onoare a v5 ruga sa binevoiti a aprecia asupra neces't5tii apli

c5rii cat mai urgente a acestei masuri, care pr de o parte va rezolva


problema evreeasca din aceasta reg:une, iar pa de at5 parte va thlatisa
in mod cert popuacei locale promptitudinea znasurilor luate de autoritittle roman.
336
www.dacoromanica.ro

In afar de cele de mai sus, m5sura va avea ca efect gf Intreruiierea contactului care s'a stab lit Intre evreii din Mogh lev ! cei r5mai in .teritoriul Roman e*, contact care uneori a fost facilitat de
unele organe locale pretable la acte comprom tatoare (Cazul Lt. Colonel Coliban).

F.** de cele de mai sus i avand in vedere i evenfuaiele evenimente mil tare, care in pr mavar5 se vor succede in aceasta regiune,
cu onoare v5 rug5m s5 binevo ti a av:za asupra propunerii de fat5 i a
d:spune evacuarea acestor evre intro regiune la Est de C. F. Sme-

r:nka-Odessa, pe teritoriul judetului Balta.


Masur:le pe care yeti b nevoi a le lua in aceasta directiune rug5m
a fi comunicate i acestui Inspectorat General.
Inspector General al Jandarmeriei
Seful Serviciultai Jandarmeriei
General (ss) INDESCIFRABIL

Colonel (ss) C. TOBESCU

CONDITII PENTRU TRIMITEREA MEDICAMENTELOR

Nr. 175
Romania

MINISTERUL ECONOMIEI NATIONALE


DIRECTIUNEA REGLEMENTARII EXPORT

Nr. 47231

7 Marcie 1942

Centrala Evreilor
din Romania
Inreg. sub Nr. 2959
9.111.1942

Rezolv. sub Nr. 1262

care
CENTRALA EVREILOR DIN ROMANIA

Avem onoare a v5 face cunoscut ca s'a aprobat cererea Dv. Inreg.


la Nr. 1489/942 i am dat d'spoz tiuni ofic.ului vamal Buc. Obor s
lase liber la export in Transnistr:a cant:tatea de.... contnand medicarnente conform tab!oului araturat vizat de not (adresate Guvern5mantului civ 1 d'n Transrfstria).
Aceast5 aprobare s'a dat f5r5 cedare de devize $i cu p'ata taxelor
vamale.
Director

Seful Serviciulni
(ss) INDESCIFRABIL

(ss) INDESCIFRABIL

(1. s.)

MASACRU LA SARGOROD
Nr. 177
.

Extras d:ntr'un memorlu al Conduatorului ghettoului $argorod


.

Dr. M. Teich

DINDELEGAN, pretor la Sargorod, a avut un fel de schizofrere e.


A avut zile, In care a arStat m'la si a cautat chiar sa fie drept gi s ne

337

22

www.dacoromanica.ro

dea ajutor. In alte zile, insa, a fost de o brutalitate si ferocitate nemai

intalnita.

In ziva de 20 Martie, It. de jandarmi ILIUTA, gaseste pe drumul


Jntre Sargorod si Djurin, 6 evrei si anume: Ceaus Strul si Ceaus Smil,
din Dorohoi, si Rauchman Marcus, Goldenberg Simon, Goldenberg
Roza si Waini Mina, din Radauti. A volt sa-i Impuste imediat. Dar
tocmai atunci a vazut venind un camion din Moghilev, pe care se afla
Pretorul Dinderganu, cu mai multe persoane. A cerut pretorului sa-i
ia pe marina pe acesti 6 evrei si sa-i predeie sefului de post din Sargorod, ca sa-i Impuste, conform ordonantei 23. Pretorul Indeplineste
intocmai dorinta lui Iliuta, ia pe cei 6 pe mas'n5, ii aduce la Sargorod
i-i 'preda sefului de post ILIE CIORTUZ, cu ordinul de Impuscare.
Acesta trim:te imediat pe serg. major FLORIAN cu o patrula, cu cei
6 evrei in cImitir, ca sa-i Impuste. D-na ing. Toni Schleier, care a lost
i ea pe aceast5 marina si a auzit ce s'a vorbl, a tr.mis dup5 mine, crt
sa pot interveni. Am alergat imediat la Pretura, unde au fost b'rourile
atat ale pretorului cat si ale sefului de post. Intrand imediat In biroul
pretorului (deli intrarea f5r5 anuntare era interzisa) 1-am rugat plangand sa nu-si incarce consti'nta de om tanar, cu moartea a 6 oameni
nevinovati, explicandu-i dealtfel c5 nimeni nu poate fi omorit far5 judecata, chiar conform dispozitiunii de caueuc a ordonantei 23 sl dna
crede ca acesti evrei au com's un dePct n'ar putea decat sari trimita
m judecata. Pretorul Imi raspunde c5 el interpreteaza altfel ordonanta
23 si ea dealtfel este prea tarziu, f Rudd cei 6 au fost predati deja lui
Cortuz. Mergand imediat In biroul lui Cortuz si punandu-i In vedere
ca un asemenea ord'n nu poate fi executat si va raspunde si el pentru
omor, Ciortuz Imi raspunde ca a trim's deja pe Florian si nu mai poate
face nimic. Am alergat imediat, Impreuna cu medicul Dr. Goldschlager, la cimitirul evreesc, unde dup5 spusele lui Ciortuz urma s se fad
impuscarea. Deja pe drum, In apropierea oraului, am auzit Impuscaturi, venind, nu dela cimitirul evreesc, care era Inca departe, ci dells
cimitirul' asa zis polonez, care era foarte aproape. Se vede ca
Florian nu a volt sa faca un drum mai lung, Hind nerabdator s faca
imediat executarea. La c :mitirul polonez, am gasit pe cei 6 Impuscati,
la unul Impuscati ambii ochi, ceilalti, Impuscati unde s'a nimer't. S'au
adunat multi ucrainieni din aprop'ere, cari au plans cu noi. M'am dus
Inapoi la jandarmerie, intreband dac5 s'au facut acte si ce sa fac cu
cadavrele. Ciortuz m'-a raspuns c5 nu era nevoie sa fac5 formartati i
ca ne ordona sa-i inhumam imediat. Am declarat ca trebue sa-mi dea
un act justificativ pentru starea c:vila si ca altfel nu vo'u dispune Inhumarea lor. Am aflat ca Pretorul Dinderganu, a mers intretimp la
elm' tir ca sa se conv:nga daci au fost Impuscati si dad n'am obtinut
cumva cu bani, dela jandarmi, s5 nu execute ordinul. Am prima ordinul expres s5 se faca imediat Inhumarea cadavrelor. Am spus atuncI
lui Ciortui, ca cu cateva zile ina'nte am vazut in biroul jandarmeriel
mai multe acte si procese verbale, and era nevoe sa se ingroape un
cal, iar acum dud este vorba de 6 oameni, pe langa ca au fost omoratl
fara nici o cercetare si fara nici o judecata, nu s'a facia nici macar un
proces-verbal, nu exista nici macar o I.sta cu numele acestor asasinati

338
www.dacoromanica.ro

at s'a procedat cu o grabs nemai auzita, probabil ca sA MI se poati face

macar vreo interventie, ca s nu se comita crima. De fapt, nu s'a fAcut n'ci cel mai simplu act, asupra Impuscarii a 6 oameni complect ne-

vinovati.

In ziva de 2 Aprilie, a fost g5sit de un jandarm (nu cunosc numele


lui, dar stiu ca a fost poreclit Tiganul), un evreu cu numele Allerhand,
fa aprop'ere de Sargorod i impuscat pe loc. Interpretarea ordonantei
23 facuta de Iliuta, Dindel.ganu, Ciortuz si Florian, In ziva de 20 Martie, a facut scoala $i la ceilalti jandarmi.

,ORGANIZAREA ADMINISTRAT1V $1 A ASISTENJEI

SOCIALE LA MOGHILEV
Nr. 176
Memoriu al preedintelui Comitetului Evreesc citre presedinteie
Centralei Evrei lor din Romania
41. S. JAEGENDORF
DOMNULE PRE$ED1NTE,

Pentru a VA putea da o imagine dark' asupra tuturor rearzarilor


erganizatorice, soc ale $i caritative, efectuate pentru massele evreesti
evacuate, imi perml a va supune prin aceasta un memoriu, cuprinzand
bate intampl5rile gi datele technico-stat'stice, incepand d:n momentul
sosirii pr.melor convoae In localitate, pang In ziva de azi.
Pentru o mai buns intelegere a intregulul complex de probleme,
trebue subfniat faptul, ca massa evreeasca puss in miscare, nu a avut
nici un fel de conducere sau organizatie, nimeni nefiind preg5tit pentru schimbarea brusca interven t in viata lui, situatia devenind astfel
chaotica gi, In aparenta, imposibil de controlat, respeciv organizat.
Prime le transporturi au sosit la Mogif lev, la sfarsitul lunei Octombee 1941. Au fost formate mai ales din evrei evacuati din Jud.
Campulung si Suceava, cari au sosit in localitate, aducand cu el ultimele ramasite a avutului lor. Dispozit'uni dare, in ce priveste procedeul dupa care acesti oameni trebue tratati, nu au existat atunci. Dup5
tin scurt popas la Moghilev, evreii d'n Suceava al CAmpulung, g5s'nd
Intretmp, din intamplare, camioane germane, au fost transportati in
localit5tile judetului, grate unei incerc5ri de organizare a unor oameni
mai energici si mai peceputi din mijlocul lor. Nu trecea o zi s nu so
seasca masse not de evrei, pOs.bilitatea impartirii for prin localitatile
judetului, devenind mai anevoloasa, dat find pe o parte mijoacele re
stilt-Ise de transport, jar pe de alt5 parte. impos.b.litateva mersului pe
ins pentru coloane nesfArsite de b5trani, femei gi copii, in timp plolos
de toamn5.

339
www.dacoromanica.ro

S'a infiintat atunci lagarul in care cea mai mare parte a masselor
sosle all fost aduse d'rect dela maul Nistrului, si d n care lagar au
fost trimisi In convoa'e spre localitatile, mai. mult sau mai putin inde-

partate, ale judetului.


In .aceste momente grele pentru populatia evacuate $i dupa plecarea transporfur:lor sos to din Campulung si Suceava, luand mai de'parte in considerate sosirea neconten t de evrei din judeteleRadauti,
Dorohoi si Cernauti, problema inf intarii unei conduceri pentru organizarea si indrumarea acestor masse, n'a mai putut fi amanata. In I'mprejurari technice $i admin'strat ye de o prim tiv tate nemaipomenita,

a inceput organizarea tuturor chest unilor cerute de s:tuat:e. S'au organ zat transporturile evreilor spre locurEe de dest' nate, in ord'nea
inscrierlor, percepand o suprataxa care a facut posibla transportarea
unei parti de evacuati I ps'ti de of ce mijloace banesti sau cel putin a
bagajelor, femeilor, batranilor si copiilor.
In aceste clipe extrem de grele, in aceasta disperare generals, autorlatile au chemat pe subsemnatul, propunandu-mi formarea unul
grup de spec'al gti, pentru recladirea uzinei eectr:ce. In aceasta stare
generals de depresiune si disperare, oferta unei munci productive,
ch:ar dad a fost vorba numa. de un numar restrans de oameni
a
fost cons'derata ca o adevarata m'nune. Formandu-se acest prim lot
de muncitori, a fost creiata prin aceasta celula, in jurul care a toate
grupar le de muncitori au fost mai tarz'u inf intate. Cateva zile dupa
formarea primului grup de speciarsti pentru uzina electrica, si find in
cautarea unui ateler pentru reparat diferite masini sl instalatii d struse
am gasit in localitate fabrica de armaturi si turnatorie. Raportand
aceasta D-lui Prefect al Judetulu', d-sa a linevol sa-mi incred.nteze
gI recladirea acestei industrii. Primind aceasta mis'une si dupa ce am
vizitat de cateva on acest ob'ect, am inceput cu lucrarile prerminare
pentru formarea acestui grup mai compact de spec'alisti, care a deven't modelul organizatofc pentru toate grupar le ce s'au injghebat
mai tarziu. S'a format pentru recladirea Turnatorlei, un grup de 120
lucratori specialist; de toate meserile, dberandu-se autorizatii cari au
cuprins un numar total de 500 oameni.
oamenii find MDupa ce colonia Turnatoriei a fost infiintata
au inceput lucrarile de
ean' ruiti in cladiri, impreuna cu famil ile for
reclad're a fabricei, care cu masinile gi instatiile ei se prez'nta ca un
complex :ndustrial, de o importanta capitals. Concomitent cu aceste lucrari s'a infiintat adm-rfstratia colon'el, pe baza de co!ectivitate. Fara
numai prin ofrande si imprumuturi din randurile
mijloace West:
s'a creiat o organizatie model de lucru $i de
membrilor mai avuti
traiu. Numai 12 zile dupa inf ntarea co:oniei, a fost deschisa bucataria
populara comuna pentru membrii colonie', bucatarie care in decursul
ex stentei ei, a oferit lucratorilor 37.000 portii de mancare, iar pe langa
acestea a ma: fost in masura de a imparti 15.400 portil de mancare
gratuita, nevoiasilor d'n afara colonie'. S'a infiintat serviciul de aproVionare, serviciul medical cu med.ci si agenti med'cali, .farmacia, infirmeria, camera de izolare, administratiile cladirilor si un consliu de
discipline. Fiecare om care pret:nde mancare, presteaza o munca, fie

340
www.dacoromanica.ro

to fabric5 pentru capi de female, fie In colon'e, pentru membril famlIiilor. Dup5 un scurt trnp dela deschiderea buc5t5r'ei, am infiintat, in
clad rle noastre, o brutarie proprie, facAndu-ne astfel independenti de
speculantii painei. Intretimp colonia a ajuns la un numar de 850 persoane ('ucrAtori $i
lor), grupul Uzina electr ca contopindu-se
cu Turn5toria. Mai tarz u pr:mind si comenzi pentru repararea de automobile, am inf intat un garaj si atel er de reparatiuni, lucr5torii acestui atel er f5cand deasemenea parte d n grupul Turn5toriel.
Formandu-se intretimp si alte grup5ri ca grupa pentru recl5direa
orasului Moghilev" cu un numar de 1400 amen', grupul Dr. Dan lof
cu 600 oameni, s'a evidentiat, neceslatea crearii unei organ' zatii centrale pentru coordonarea muncii evreesti si pentru rezolvarea tuturor
problemelor evreilor evacuati.

Subsemnatul fiind destul de ocupat cu m's'un'le prittfte pe taramul technic-industr al, am lost viz:tat intr'o zi de Dl. Dr. Jonas Kessler,
care mi-a supus ide'a Inn nt5ril unui comitet evreesc, pentru indeplinirea m'siun for mai sus descrise gi pentru a reprezenta interese:e e-

vreesti fats de autoritati. Trebtf a s se creeze un organ central gi In


acelas Imp si conduc5tor, pentru a pune un sistem In aceste grup5ri,
4"ntre cari fiecare a avut un sef, care b ne- inteles s'a ocupat numai cu
Interesele gruparii sale, neputand avea or'zontul larg, necesar pentru
conducerea efectiva a tuturor evreilor evacuati. Cu mult inaintea *nstal5rii comitetulu', d. Dr. Kessler a organizat ad-hoc, o bucat5rie
populara, care a ofer't la un pret extrem de redus si In major tatea
cazur:lor grattft, unui numar de evrei evacuati din judetul Campulung,
()data pe zi, o mass cald5.
Prefectul judetului a aprobat cererea noastra de a se const tui un
comitet central pentru judetul si orasul Mogh lev, spre a reprezenta
pe de o parte interesele evreesti, ler pe de alts parte ca s5 Fe un organ de legitur5 intre autoritate si populatia evreeasc.5 evacuat5.
Greutatile unel organizari au fost enorme din or ce punct de vedere. Nict un birou, n ci o coals de harte, absolut nirrt c nu ne-a fost
la Indernand pentru a putea incepe o activitate ceruta de imprejurarl.
Pe de a:t5 parte glfseur le noastre improv zate Inteo magazie goa'5,
au lost asaltate de o multime disperata, care a cerut ajutor moral si
mater al. Inset dar s'stematic, a Inceput infiintarea diferitelor b rouri,
g5sindu-se intret mp un local, care cu toate ca nu este apt pentru
scopur le noastre, ne-a dat totusi pos:b 1:ta.rea inceperii activitatii.

Imi permit a v supune mai jos un :storic asupra realizarilor de

pang, acum.
AZILUL.

Pr'ma institutie creiata Inca de evreii din Suceava,


pr'mii sositi in localitate, a fost au lul, cu scopul de a adaposti persoane
bAtrane, lipsite de Tamil e, pentru a-si g5si acolo un loc de ref ug a si
od lina Az lul este inzestrat cu 250 paturi. un sery ciu med cal propr.u,
personal san:tar auxiliar, etc. Aceasta institutiune al carei scop social
este de o 'mportanta mare, ar necesita cheltueli lunare destul de r d'cate, pentru a putea indepUni scopul acievarat pentru care a lost inf intata. Din cauza lipsei aproape a tuturor mjloacelor de intreimere, c'fra mortalit5tii este destul de r.dicati. Lipseste combustib:lul, 1 psesc
341

www.dacoromanica.ro

alimentele nutritive, lipsesc stocurile de medicamente. Cu un cuvant,


toate mijloacele necesare ne sunt la dispozitie Intr'o masura atat de
min:rnala, !neat nu putem reduce cifra ridlcata a mortalatii.
SPITALUL DE BOLI CONTAGIOASE.
Aceasta institutie care
a lost cre'ata in scopul de a adaposti bolnavil de boll contagioase, is
spec'al de tifos exantematic, a fost infiintata de comitetul evreesc, folosindu-se clad.rile deteriorate ale fostului spal ucrainian. Nimic nu
s'a gasit in aceste cladiri, totul a trebuit sa fie adaptat si procurat. Ant
infiintat cu multe sacrificii, 3 pavilioane cari adapostesc astazi un numar sie cca. 100 bolnavi, Lind supraIncarcati si avand zilnic ceente de
locuri noi. Si aici Intamp:nam pied.cile obisnuite, 1 psa de lemne de foe,
de alimente si medicamente, l'psuri cari ingreuneaza intreaga ac
tiune, al care' scop trebue sa fie salvarea de vieti omenesti. 0 intamplare fericita a fost faptul ca o parte a lucrurilor lasate de evrei la
Otaci, au fost puse la dispozitia comitetului si prin aceasta am fost is
masura s inzestram spitalele noastre cu asternutul necesar, chiar dad
cea mai mare parte a fost ellerata spitalelor fara albituri.
SPITALUL EVREESC.
Pentru a putea dispune si de un spital
pentru boll fara caracter contagios, am preluat dela comunitatea evreeasca din locallate sp'talul Tor, pe care-1 Intretinem si unde ne ISvim de aceleasi greutati ca si cele descrise mai sus.
Pentru a avea si.spitale auxiliare au fost Infiintate spitalele La.
gar" si spitalul Dr. Lehrer". Aceste insttutiuni, create ad-hoc, necesita deasemenea cheltueli destul de ridicate.
BUCATARIA POPULARA.
Una din necesitatile cele mai ur
gente a fost Infiintarea bucatariei populare pentru a oferi cel putlo
odata pe zi, nevoiasilor nostri, o sups calda sl o bucata de pane. 5000
de persoane au primit zilnic dela Infiintarea bucatariei o mancare de
valoare nutr:tiva redusa, Insa ocrotitoare dela o moarte din cauza foa
mei. Dela 11 dimineata Incepe afluenta miilor de oameni Infometati,
cari cu ochii inflacarati asteapta randul la cazane, pentru a primi masa
care constitue singura for hrana pe zi.
Pentru a v sublinia importanta acestei institutiuni, va supun ur
matoarele c'fre asupra valorii alimentelor consumate in timpul exis
tentei bucatariei:
121.880
6.094 kgr. pa'net in valoare totals de lei

7.880 kgr. meiu In valoare totals de lei


247 kgr. untdelemn in valoare totals de lei
273 kgr. ceapa in valoare totals de lei
1.307 kg. muraturi in valoare totals de lei

170 kgr. varza In valoare totals de lei


9.900 kgr. lemne de foc in valoare totals de lei
TOTAL LEI

'315.200
17.290
6.825
24.450
3.910
69.300

591.530

Pe Tanga aceasta bucatarie populara s'a mai infiintat si o bucktarie ortodox& care nu difera cu nimic de cea descrisa mai sus, cleal
prin faptul ea este supravegheata de rabini. Aceasta bucatarie a primit
In decursul ex'stentei el, alimente in valoare de Lei 88.740, pentra
masa zilnica la cca. 1000 de oameni.
342

www.dacoromanica.ro

Se poate vedea ca bucatariile populare au costat in decursul exis


tentei lor, cca. Lei 700.000 linevoind a cunoaste, c5 din cauza lipsei de
fonduri, mii de alti nevoiasi Taman fara aceasta sup5, deci nemancati
si muritori de foame. Afars de aceasta, lipsa de ajutor material masiv
ne va sill peste 1-2 zile sa Inchidem bucatariile noastre populare, 15
sand in vo:a d'sperarei pe cei loviti de soart5.
ORFELINAT.

Faptul ca o mare parte a copi'lor au ramas or-

fani, ne-a determinat sh Incercam Infiintarea unui orfelinat. Lipsa unef


cladiri apte pentru acest scop, precum si lipsa de fondurl, ne-a dat numai pos b7 tatea crearei unui provizorat, unde sunt adapostiti in conditiuni .cu totul insuficiente 50 de orfani. Bucat5ria orfelinatului a oferlt
in sch'mb masa zilnic, la 200 copii orfani, adica si la 150 copii extern!,
cari de altfel &Mese in cea mai mare mizerie. Aceasta bucatarie nu o
putem /ntretine deasemenea d'n cauza rpsei de fonduri.
Una din problemele cari p5reau indeslegabile, a fost problema or
ganiz5rei muncii de folds obstesc. De o parte nevoia autoritatilor de
brate de munch, iar de alta parte impos bilitatea fizica de a munci.
pentru lucratorii infometati $i. far5 Imbrac5minte pentru acest ano
Limp. Pe langa cele de mai sus, fiecare autoritate sau unitate militar5,
neavand un loc central, pentru a cere numarul de lucr5tori neceslati,
a prins de pe strada pe oece om care a trecut, luandu-1 la munca
Acest procedeu a avut numai dezavantagii pentru ambele parti si deaceea Infiintarea unui organ de indrumare gi coordonare, a devenit o
necesitate imperalva. Dl. Prefect al judetului intelegand impos bilitatea acestei st5ri de lucruri v5zand necesitatea infiintarii unui astfe
de organ, mi-a Incredintat organizarea muncii de folds obstesc. Astfel
a luat fiinta biroul .pentru coordonarea si Indrumarea muncii evreesti
punandu-ne la dispozitie lirouri in imediata apropiere a autoritatilor
Menirea acestei institutiuni a fost indrumarea muncii in asa fel, incat
autoritatea respective, care are nevoie de brate de munch, se adre-

seaz5 acestei birou cu o zi ina'nte cerand numarul necesar de lucr5tori pe cari biroul ii indrumeazi la locul ordonat. Acest sistem prezenta la inceput unele defecte, care au putut fi insa inlaturate cu timpul. La Inceput biroul pentru coordonarea muncii, a fost nevoit, penfru a avea numarul necesar de lucr5tori si din cauza lipsei oricarei alte
evidente, s5 recurga, fie la gruparle existente mai sus descrise, fie In
cazul insufic'entei numarului prezentat, iar5si la sistemul defectuos al
prinderii lucratorilor depe strada, Tara nici o cons'deratie, in ce priveste varsta, puterea fizica sau aptitudinea general5 pentru munca
fizica.

Pentru a indrepta aceasta stare de lucruri, am crezut, ca recensamantul ordonat de autoritatile locale, ne va aduce posiblitatea unui
control, respectiv a unei evidente necesare pentru organizarea munch
prin rotatie, ceea ce a Insemnat pe de o parte strangerea efectivelor
necesare $i imbunatatirea conditiunilor de munch, iar pe de alta parte
un control efectiv si evitarea faptului ca o parte a evreilor evacuati sa
fie mereu ullizata la munch, pe cand alta sa fie liber5 de orice datorie
de a munci in folds obstesc.

343

www.dacoromanica.ro

La acest recens5mant, organlzat st executat de comitetul evreesc,


s'au anuntat Ins numai posesorii de autorizat i, re sand evreii neautorizati de a r5mane In orasul Mogh 1ev, s'au preze-itat intr'un nurn5r
atat de relus, incat c fra total5 la care am ajuns n'a fost cu rfrnic In
concordanta cu numgrul real al evre for afl5tori in local tee. V5zand
acest lucru, m'am decis la s'ngurul control po'bil si anume: la recensamantul general in mod& cum s'a executat pentru evrel d:n tars.
Orasul Moghlev a fost impartit in 11 ra.oane, incred'ntand recens5mantul general al populatie' evacuee la 22 ine.electuali, cari colindand din easy in cash, au adunat cifrele reale si preese in ce priveste numArul exact al evre for evacuati, dom'cillati in orasul Moghilev.

Pe baza acestu' recens5mant real si efectiv, b'roul 'pentru coordonarea muncii evreesti, a fost comp!ect reorgan'zat, extr5gandu-se d'n
listele generale ale recens5mantulu. numele si adresele tuturor bArbatilor intre 18 pang la 60 ani, cari sunt intrebu ntati pentru munca de
folos obstesc, adoptand sistetnul prin rotate, dizolvAnd in acelas t mp
toate grup5rile existente (afara de grupul Turn5tor'ei care lucreaza
productiv) si organ zand un s'ngur grup compact de brate de munca
cu care putem face fat5 tuturor ceentelor d n partea autorit5tl'or locale, avand in acelas timp .si rezervee necesare pentru cazuri norevazute. D'n acest grup compact. compus dIn oamedi diferitelor meserii, a fast format un grup spec'al de meser'asi specialist' cari sunt
Intrebuintati acolo unde se cere. evitAnd astfel detasarea specialist for
ocupati la Turnatorie, f apt care ingreunase mult activ tatea acestel Intreprindee.
Cu s'stemul mai sus indicat si cu modlicarile techrfce si organlzatorice 'ntervenite in timpul aplic5rii pract'ce a s stemu'ul, vom putea ajunge la o imp5rtlre dreapta si cinstit5 a lucrului, dar in acelas
timp si a hranel, care va f puss la dispoz Ve din partea autor t5tilor,
pe baza unei cartele de lucru, numai celor cari lucreaza efectiv, in
sensul ordonantei Nr. 23 d n 18 Decembrie 1941.
B:ne tnteles c5 se ma' intampin5 multe greufati. Cea mai mare
parte a populat ei evacuate este pauperizata, sau mai blue zls lips t5
de orice mijloace de tralu. Lucratorul chemat la indeplinlrea dator ei
sale de lobos obstesc este flarnand, f5r5 tmbracaminte si are in cele mai
multe cazuri o parte, sau Intreaga famil e bolnav5 acas5. Ordonanta
No. 23 care perm:te oricaru. spec'al st o retribut e de 2 RKKS. pe zi,
iar nespecial stului 1 RKSS pe zi in al mente, n'a fost aplicata pans in
prezent. Corn tetul pentru a oferi celor car muncesc In folos obs'esc,
c.:1 putin o bucat5 de paine pa zi, imparte lucr5tor for la sos'rea din
ampul muncii, cca. 1 kgr. paine pentru f ecare lucrator, Impreuna
cu fun] a sa. Astfel s'a impartit Oa in prezent pentru acesti muncitori o cantitate de 8450 Kgr. paine in valoare de le; 169 OM. De mute
ors, lucratorul reintors dup5 o munch grea, r5mAne si f5r5 de aceast5
bucat5 de paine. Biroul pentru coordonarea muncii, a pus la d spoz tia
au+or't5tlor pan5 acum, in 78 zile lucr5toare, un num5r de 20.188 lucratori, deci o med:e zilnici de 259 muncitori. Au fost insa zile in care

344
www.dacoromanica.ro

am pus ja d'spozitia autorTatilor pentru cur5tirea z5pezil si cca. 1000


lucratori pe zi.
Intelectualii cari au executat recens5mantul pe raioane, dup5 cum
s'a descr 's mai sus, au format stocul functionar for necesar. pentru infiintarea unui organ indispensabil, pentru a avea un control despre
miscgri!e interven to in randur le populajiei evacuate. S'a inf intat biroul pentru evidenta si stat'stica cu misiunea de a inregistra toate misdrile de stare civil5, de a el bera cert f:cate doved toare de nasteri, cununii pi decese, de a tine evdente pe baza recensamantului efectuat in
orasul si judetul Moghilev, de numele si adresa tuturor evacuatilor,
aceasta in scop de a r5spunde la multiplele intreb5ri din partea rudelor

acestor evacuati, a c5ror d sperare am putut alina de mai mute on


printr'un r5spuns precis,'asupra locului unde se afla famlia c5utata.
Cand biroul de evidenti va primi Istele complete de recens5mant din
local t5tile judetului unde acest recens5mant este efectuat sau in curs
de efectuare de c5tre organele de jandarmefe, vom putea faspunde la
orice Intrebare referitor la evreii evacuati $i domicil'ati in judetul
Moghilev.

Pe lang5 toate cele de mai sus si in dor'nta de a st5vill cat se


poate de mult specula cu medicamente, cord tetul evreesc a infintat un
serviciu sanitar propr.0 si o farmacie proprie. Din tabelele anexate referitor la medicamente prim'te $i el berate, veti putea constata cat de
importante au fost stocurile de medicamente astfel adm'nistrate de comlet, e. nmitetul fiind totusi nevol s5 achizitinneze medicamente pe
p'ata locale in valoare de cca. 1.000.000 lei. Fondur:le noastre find
extrem de reduse, dup5 cum s'a descris destul de detailat in acest memor.u, am trebuit sa trimitem un num5r destul de mare de sol:citatori
de medicamente dela gh'seurile noastre.
Avand in vedere datele de ma' sus si cifrele continute in tablourile anexate, venim la urmatoarele concluz:uni
Dup5 ce Domnule Presedinte, v'am ar5tat in mod clar si detailat
toate problemele noastre, dup5 ce v'am descr's clar $i Bra echivoc
toate nevo:le noastre, sperand ca cele descr se vor gas! ecoul necesar
cauze.,am onoare a va comunica pr:n prezenta sumele de care avem
nevoie pentru a putea Intretine toate institutiun le noastre in orasul
Moghilev, pentru a putea oferi fratilor nostri o sup5 calda si o bucata
de pane, pentru a putea ocroti orfanii nostr' si pentru a putea salvo
cu al'mente $i medicamente mii si mii de v'eti omenesti.
Intret:nerea bucatar'llor populare, socot.nd un numar de nevoiasl

de 6000-pe zi, ofer'ndu-le pe lang5 o sup5 calda si 100 gr. pane de


persoan5, necesita o sums de lei 100.000 pe zi,- in care suma este cuprins5 si budtar a ortodox5.
Lei 50.000 pe zi costa intretinerea tuturor spitalelor enumerate in
prezentul memor u, in care nu este cuprins pretul combust bleui.
Lei 10.000 pe zi neces15 numai pentru plata mijloacelor de transport, pentru aducerea bolnavilor in si dela spita'e, pentru transportarea mortilor la c.mitire si pentru aducerea de ali,rnente si combus345

www.dacoromanica.ro

CH. Sumele ind'cate mai sus, sunt necesitate numai pentru nevoile
populatiei evacuate, domiciliata In Mogh lev.
Avand aceste sume la dispozitie, comitetul ar putea pgsl pe calea
Infgptuirilor. Dacg ex'stenta insttutiurflor noastre a fost posibil5 pans
astgzi, aceasta se datoreste numai spiritului de sacrificiu al unora din
tre noi cad in fata acestei &Weill disperate, ne-au pus la rfspoziliste
ultimur lor capital, netinand seama de propria lor existents si astep-

Land linist ti replata acestor sume, cari au reprezentat ultmele lor rezerve. Aceasta a fost si sensul telegramei noastre in care v'am argtat
ca avem peste 20.000 RKKS. dator:i.

Astgzi, Domnule Presedinte, situatia se prezint5 In asa fel, Incat


suntem epuizati si la sfarsitul tuturor puterlor noastre financiare. Sunt
momente In care nu stim de unde s lugm sumele inf. me, necesare
pentru cumpgrarea laptelui, destinat bolnavilor internati in spitalul de
boll contagioase. 0 lume infonietatg si d'sperata se prezinta zlnic la
glfseurile noastre cu mainile Intinse si cu ultima lor speranta pentru
un ajutor acordat de noi. Nu le putem satsf ace si trebue sg refuzgrn

pe acesti destul de loviti, trimitandu-i inapoi la casele lor, tot asa


de disperati cum au venit la noi.
Terrrfnandu-se stocurle de alimente si ne mai avand fondurile
necesare pentru inlocuirea lor, pe langa faptul cg procurarea lor In
tamping greutgti, ne mai avand nici fonduri pentru procurarea de corn
bustibil, am fost nevoiti astgzi sa Inclidem bucgtgriile populare.
Neprimind ajutorul masiv de care avem nevoie, vom fi nevoiti
sa inchidem si toate celelalte institutiuni descr'se mai sus. Ne trebue
pentru nevoiasil nostr1i si imbrgcaminte, precum si lingerie. Pentru
meseriasii nostri avem nevoie de scule si unelte.
In ceasul al do'sprezecelea, Domnule Presed.nte, vg trimitem acest
apel. Soarta celor 15.000 evrei din orasul Moghilev si celor cca. 30.00$
evrei din localitatile judetului, depinde de ajutorul pe care-1 asteptarn
dela Dv. Cifra mortal:t5tii in orasul Moghilev, cu toate ingrijirile date
in limita posibilitgtilor noastre restranse, se ridica la peste 4000 morti,
cea din provinc'e find si mai ridicatg.
Intre noi, Domnule Presedinte, sunt si copii, tineret si . oameni 1n
floarea varstei. Trimiteti-ne ajutorul cerut, ca sg putem salva si Intretine aceste fiinte tinere. Gand ti-va cg Fara ajutor, acesti oameni, earl
n'au avut Inca ocazia de a teal, vor fi prada foamei si a tuturor boale
lor rezultante. Ajutor din partea Dv., ajutor in bani si medicamente,
ajutor urgent si masiv, aceasta este speranta care -ne dg pos'bilitatea
de a suporta, de a munci si de a rezista. Nu ne defluzionati, Domnule
Presedinte. Vg ruggm sg cititi prezentul memoriu in toate detalille lui
si sg studiati tabelele anexate, pentru a vg putea face o imagine a problemei ur:ase si a misiunei importante pe care o avem de indeplinit.
Moghilev, 18 Martie 1942.
Ing. S. JAEGENDORF

346

www.dacoromanica.ro

PREGATI RI PENTRU INFIINTAREA LAGARULUI


SCAZI N ET

Nr. 178
Memoriu al presedIntelui Comitetului Evreesc din Moghilev dare
Comandantul Legiunei de jandarmi
Ing. S. JAEGENDORF

26 Martie 1942

DOMNULE COMANDANT,

Am onoarea a va raporta urmatoarele:


In executarea ordinului Dvs., m'am deplasat in ziva de 24 Martie
1942 la Scazinet, vizitand cazarmile situate acolo, In vederea Infiintarii

unei colonii agricole pe o parte, far pe de alts parte pentru a descongestiona orasul Moghilev de cateva mil de evrei evacuati.
Timpul vizitel fiind redus, am trimes in ziva de 24 Mart'e 1942, o
com'slune de special:sti, tehnicieni, arhitecti
agricultori la fata locului, pentru a avea detalii Clare asupra tuturor necesitatilor cari urmeaaa a fi Indeplinle cat se poate de urgent, pentru a ajunge la realizarea dorita. Com'sia de tehnicieni a vizitat toate obiectele situate In
stanga gi in dreapta strazli princpale, Intacmind gi planurile anexate
pentru obiectele respective si constatand precis toate materialele necesare, pentru adaptarea tuturor obiectelor gi numarul de oameni cari
pot II Incartiruiti.
In ord'nea situatiei obiectelor individuale, conform planurilor, elA
dirile au -urmatorul spat'u utilizabil:

La dreapta

stria:

No. I. 60 camere cu un total de 718,64 m2;


No. III. 26 camere cu un total de 405,60 m2;
No. IV. 28 camere cu un total de 290,60 m2;
No. V., care este apta numai pentru scopurile unei infirmeril, are
6 camere cu un total de 67,26 m2;
No. VI. 26 camere cu un total de 350,90 m2;
No. II $i VII sunt latrine deschise, comune;
t
No. VIII este cladirea unei brutaril Inzestrata cu patru cuptoare
incalzibile cu titei.
La stinga strazii:
No. 1. 23 camere marl cu un total de 1518 m2;
No. 2. 25 camere marl cu un total de 1679 m2;
Deci un total general de 188 Incaperi cu 4962,74 m2.
Luand in consideratie 2 m2, pentru una persoanA, ar rezulta dew
o posibilitate de Incartiruire pentru 2437 suflete.

347

www.dacoromanica.ro

Clad'rea No. 3 situata la stanga strazii prInc.pale, ar putea furniza


tglele si o parte a scandurilor de podel_e pentru adaptarea celorlalte
cladiri, aceasta cl5dre find complect deter:orata. Luand in consideratie mater alele aratoare in aceasta cl5d're, ar fi nevo:e pentru adaptarea tuturor obiectelor enumerate ma: sus, de urm5toarele materiale:
23 usi, 106 ferestre sau in lipsa for 65 m2 de scanduri pentru fnIocu'rea for in asa fel, Meat ferestrele vor fi balute cu scanduri, lasandu-se numa; un geam fix pentru lum'n5; 200 m2 stcla pentru geamuri;
350 m2'scanduri de 390 mm., pentru podele; 150 kgr. cuie de 40-50 mm.:
771 m2 scanduri de 18-24 mm., pentru inchiderea ferestrelor; 1460

m2 scanduri pentru prieuri (patur ).


La un numar de 2500 suflete, inrintarea until sp:tal si a unei ambu1ante sanItare este o neces tate 'mperarra, astfel ca va fi nevoie de
un numar de 60 paturi de fier pentru InfUntarea inf:rmeriei, c5re'a 1
s'ar putea dest na, conform planurilor, cl5d rea No. V, s:tuat5 la dreapta str5z11.

Alegerea famili:lor destinate pentru a se deplasa in aceasta colon'e, va fi in asa fel organizat5, /neat s putem d'spune la un numar de
2500 suflete, de cca. 1200-1400 oameni val.zi $i capab li de munca
campului. Land in consideratie acest numar de brate de munca, s'ar
putea lucra un areal de 100-200 ha., in conformitate cu felul semanaturilor cu care urmeaz5 a fi sem5nat acest p5mant.
D'n cauza unei 1 pse absolute de orice ar5turi al semanaturi de
toamn5, ar veni in d:scutie numai sem5n5turi plantatii sezonale de
prim5var5 $i anume: cartof', porumb, sfec15 de zah5r, mathe, fasole,
floarea soarelui, so a si o grading de zarzavat, presupunand c5 se va
easi un numar suf dent de diverse fasaduri necesare. Ar urma grail
de pr:m5var5, orz 5i o cantitate de ov5z necesar5 pentru hrkrea animale:or coloniei, deasemenea me u al linte.
4
Pentru a putea instala in aceasta colon' e, o orgarezatie agricola
sistematic5 ceruta de imprejur5ri ai socotind ca unate de masura (pentru inventarul necesar) 100 ha., este nevo:e de urmatorul inventar agri-

col vu $' mort:


26 cai hamuri cu harnasamentul necesar. Cali ar trebui s5 fie la
colonie inaintea inceperii deplasarii lucr5tor lor, iar tha:ntea sos r:i callor ar trebui ingr j:t de hrana necesara pentru intretnerea acestor anima1e; 20 de boi cu juguri gi tenjel ; 15 vaci mulgatoare; 100 of in per. oad5 de lactatie; 10 pluguri 5i anume: marimea No. 5-6 pentru cai,

Nr. 8-9 pentru boi; 3 garn:turi a 3 buc. lan;ete; 3 Barn turi a 2 buc.
gr5pi de fier; 4 plugur: pentru plivit; 4 pluguri pentru tras tarAna; 1
rotatva; 1 Psiterpator ; 1 semanatoare (Br.11); 1 grebla de cal; 9 sara348

www.dacoromanica.ro

ban'; 2 c5rute usoare pentru 1 cal; 3 butoaie montate pe roti pentru


transportul apei potabile la camp; 1 garnitur5 de tre'erat; &verse scu'e
pentru infiintarea atel:erelor de f ergr:e, tampl5rie, curelafe, rotar:e, etc.
In cazul cand dou5 tractoare in funct'une ar fi disponible impreuna

cu combustiblul necesar, numarul arimale!or de tract une $i al plugurror :nd cate mai sus, s'ar reduce cu 50 la suta.
Avand in _vedere ca oamenl au venit din domicilire for l'ps'ti de
orice inventar casdc, precum $i organ zarea alimentatei pfn Infiintarea buc5tariei comune, ar fi nevoie de cazane, respectiv inventarul
ob'snul de buc5t5fe, castroane si I nguf; pentru transportul mandril
dela bucatarie la locul de munca, ar fi nevoie de cazane transportable.
Una din problemele principale este al mentarea lucrator for $i a fa!sailor tor. Lucrul pe camp, fiind o munca de sezon, nu poate fi efec-

tuata deck numai dad se lucreaza dela ora 5 d nineata pang la ora
seara, deci 14 ore.
Muncitorul supus unui astfel de efort fizic, trebue alimentat in
asa fel, incat s a:135 puterea necesare de rez'stenta.
Avand in vedere aceasta problems de al mentatfe si in Interesul
bunului mers al lucr5rilor, ar fi nevoie de o asigurare efectiva si In
cant:tajl indestulatoare a stocur for necesare de al mente, sub forma de
imprumut, urmand ca s5 fe restituite dupe recolta. Deasemenea ar fi
nevoie de o asigurare efectiva in ce priveste combustb lul necesar pentru bucatarie, precum si pentru iluminat.
Venind la partea practic5 pentru a Indegni cele de mai sus, tml
permit a v5 face urmatoare'e propuneri:
Trimiterea imed'at5, dup5 punerea la dispozlie a mater. alelor
a unui numar de 50 meseriasi pentru
de constructie cerute mai sus
adaptarea cladirlor. Concomlent cu aceste lucrgri pi luand in consideratie timpul inaintat pentru lucrari agricole, inventarul viu $i mort
cerut ar trebui pus la d:spazitie In cel ma; scurt t'mp posibil pi inteo
astfel de stare, incat s5 poata fi Intrebuintat imed:at, asa ca s se poata
Incepe, cat se poate de urgent, Coate lucr5rile necesare.
Afar5 de cele de mai sus, este nevoie de mijloace de transport pentru materiale, pentru meseriasii cari se vor deplasa dup5 pr:nirea acestor materiale, $i, in sfarsit, pentru transportarea tuturor lucratorlor
Impreuna cu familile si bagajele tor, la locul de destinatie. B:neInteles
c5 stocurile de al:mente precum si transportarea for la cQlon:e, trebue
asigurate, concomitent cu deplasarea oamenilor.
Primiti, v rOg, Domnule Comandant, asigurarea profundului meu
respect.
Moghilev, 26 Martie 1942.

Ing. S. JAEGENDORF

349
www.dacoromanica.ro

MEDICI, VICTIME ALE DATORIEI


Nr. 179
COLONIA EVREILOR AlIGOROD

BIROUL STATISTIC

DIAGRAMA MORTALITATII MEDICILOR


CART AU TRATAT BOLNAVI DE TIFOS EXANTEMATIC
MEDICI EVACUATI

MEDICI IMBOL

27 I

NAVITI DE TIFOS

EXANTEMATIC:
850/.

Dr. Schapira
Dr. Leibovici

23

Dr. ltzig
Dr. Tanner

Dr. Hoch
Dr. Merdler
Dr. Friedel
Dr. Weisner
Dr. Salomovici

Dr. Hoch
Dr. Merdler
Dr., Friedel

Dr. Druckmann
Dr. Hechler-

Dr. Weisner
Dr. Salomovici
Dr. Druckmann
Dr. Hechler-

Druckmann

Druckmann

Dr, Margulies
Dr. Mischel
Dr. Weitmann
Dr. Fuhrer
Dr. Reicher
Dr. Siegel
Dr. Koch
Dr. Kramer
Dr. Schachter
Dr. Schieber
Dr. Hermann
Dr. Wucher
Dr. Ha rth
Dr. Kerth
Dr. Holdengra ber

Dr. Schnarch

In memoriam !
MEDICI MORTI: 520/s

Dr. Margulies
Dr. ,Mischel

Dr. Weitmann
Dr. Fuhrer
Dr. Reicher
Dr. Siegel
Dr. Koch
Dr. Kramer
Dr. Schachter
Dr. Schieber
Dr. Hermann
Dr. Wucher
Dr. Harth
Dr. Kerth
Dr. Holdengraber
Dr. Schnarch

Dr. REICHER ABRAHAM


Dr. SIEGEL FISCHEL
Dr. KOCH ALBRECHT
Dr. KRAMER SIEGFRIED
Dr. SCHACHTER SIMCHE
Dr. SCHIEBER ISIDOR

Dr. HERMANN ARON


Dr. WUCHER IOSEF
Dr. HARTH BRUNO
Dr. KERTH IOSEF
Dr. HOLDENGRABER
HERMAN
Dr. SCHNARCH SIEGFR.

eful Coloniei (ss) Dr. M. TEICH

350

www.dacoromanica.ro

SCAZINET
ORDINUL GUVERNAMANTULUI

Nr. I80
Nr. 166 din 19.V.I942

Confidential
Sera. Administrativ
Se va organiza un
plan de evacuare.

GUVERNAMANTUL TRANSNISTRIEI

care
PREFECTURA JUDETULUI

MOGHILEV

Din procesul verbal de ancheta incheiat de d. Inspector G-ral Ad-tiv

Consilier D. $telanescu, delegat de not cu cercetarea $i verIficarea la


'fata locului a informatiunlor primite in legaturA cu traficul de serisori, bani, alimente, etc., ce se exercit5 de evreii din Moghilev, prin
intermediari civil $i militari dela Institut:unile d'n acea localitate, constatandu-se ea toate cazurile semnalate s'au practicat $i se practica
pe o scars intins5;
Avand in vedere sl faptul ca in orasul Moghilev gi to judet s'a In-Guibat exantematicul care s'a Intins in mare parte de c5tre evreli eva.cuati d'n cauza necurateniei 91 promiscuitatei in care &Mese cei saraci.
V5 rugam ca de acord cu D. Inspector al Jandarmeriei Transnistria, s luati masuri de a fi evacuati deindata din Moghilev, 4000 evrei,
to cazArm'le hot5rate de noi, asa cum am decis anterior, neputandu-se
evacua in sate spre a nu se intinde tifosul exantematic.
Director,

Guvernator,
(ss) ALEXIANU

(ss) INDESCIFRABIL

ORDINUL INSPECTORATULUI DE JANDARMI TRANSNISTRIA

Nr. I81
Nr. I din 22 Mai 1942
INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA
1

Secret

care
D-NUL INSPECTOR AD-TIV TEFANESCU

In conformitate cu ordinul -Guvern5mantului No. 166 din 19 Maiu


1942,

Va rugam sa binevoiti a lua imediat masuri de a se evacua din


erasul Moghilev 4000 (patruml) evrei, din cei evacuati dela CernAuti.
Evacuarea for se va face in cazarmile hot5rite de Guverna1.
slant si aflate pe dealul din apropierea orasului Moghilev.
Fixarea celor ce se evacueaza, va fi stability de o com!sie
2.
formats din: D. Inspector G-ral Ad-tiv D. $tef5nescu, D. Prefect al
Judetului Moghilev 91 Comandantul Legiunei de Jandarmi.
351

www.dacoromanica.ro

3.
Pentru toll acestia se vor Intocmi tabel_e nominate de cap de
famire, cu ar5tarea numerics a celor care-I insotesc, ingloband astfel
numarul total de 4000.
4.
In lag5rul ce se creiaz5, evreii vor fl organ'zati pentru munci,
spre a -pi repara singuri caz5rmile. Se va aplica ordonanta No. 23.
5.
Evacuarea din Moghlev se execute In 48 ore, dupa primirea

acestei crspoz tiuni.


6.
Pentru hr5nirea pi nevoile de aprov'zionare, se va stabili nor-

mele de catre comisia sus aratata fixa prec s pe puncte Intr'un consemn scr:s.
7.
Pentru executarea dispozitiunilor crn consemnul hot5rit de
comisie cum si pentru a imp'edica ca evreii sa fuga d n lager, sau s5
se deplaseze fare rost in d ferite localitati, se va inst:tui paza care se
da de catre Batalionul de paz5 din Mogh 1ev.
8.
Prezenta comunicare s'a f5cut d-lui Inspector G-ral Ad-tiv
D. $tefanescu, d-lu: Prefect al Judetului Moghilev, d-lui Cornandant al
Legiunei de Jandarmi Mogh lev, pentru a se trece la imed:at5 executare.
Inspector Jand. Transni3tria
Colonel (ss) ILIESCU

Nr. 182
INSTRUCTIUNILE INSPECTORULUI GENERAL ADMINISTRATIV
DIMITRIE STEFANESCU

INSTRUCTIUNI

date verbal de catre domnii Inspector General Ad-tiv Stefhescu, Colonel-Prefect Masturas gi Comandantul Legiunei Jandarmi Maior Orasanu, in ziva de 25 Maiu orele 13, cu privire la evacuarea a 4000 evrei,
In caz5rmile din Scainet.
1.
Pan5 Marti 26 Maiu, orele 12, se vor Ina'nta Legiunei de
Jandarmi tabelele tuturor evreilor crn Cerna'uti, grupati pe institutiuni
sau intreprinderi la cari lucreaza.
2. In aceeasi zi la orele 12, se .vor afisa de Care Prefecture, tabelele evreilor cari urmeaza a fi evacuati.
In rstele prezentate de coin' tet vor figura neap5rat: 10 me3.
dici, 10 rabini, 10 agenti sanitari, 10 moase, 5 dentIsti, 50 de meserias' diferiti. In cazul and din orasul CernAuti nu se g5seste numarul
cerut de mai sus, el va fi complectat cu evrei din judetul Cerrauti, celelalte judete ale Bucovinel ocupate, si eventual din alte judete.
Joi 28 Maiu orele 7 dim., primul convoiu, compus d'n 1000
4.
oameni va fi adunat pe .soseaua $argorod (dupa cimitir), unde se va
face apelul nominal.
Oameni: isi pot lua cu sine tot ceeace pot, pentru care se va pune
la dispozlie contra cost de catre Militia ucrain'an5, drute necesare rech:z:tionate de la populatia particulars si nu d:n colhozuri.

352
www.dacoromanica.ro

5.
In imobilele parasite, unde mai raman evrei, camerele celor
evacuati vor fi date in pastrarea locatar.lor care raman, iar acolo unde
nu raman evrei vor fi inventariate si sigilate de catre comitet, care va
pune paza si va prezenta situatia Legiunei de Jandarmi.
6.
Comitetul ingrijeste sa puns la dispozitia evacuatilor hrana
pentru 3 zile.
7.
Se pun la dispozitia Comitetului pentru cultivare in ghetou,
o suprafata de teren ce va fi determinata de catre Serviciul agricol i
semintele necesare aflate in gars Vo lcf.net, pentru care Comitetul va
plati 600.000 lei in bani romanesti.
8.
Pang Marti 26 Maiu orele 17, comitetul va depune la Legiunea de Jandarmi: 1000 de cearceafurO, 1000 de cearceafuri de perne,
1000 de perne $i 1000 de pleduri.
9.
Evacuatilor din ghettou li se admite, ca prin delegatii special
autorizati si data pe saptamana sa se deplaseze la Moghilev pentru
aprovizi onare, cu cloud carute, puse la dispozi tie de catre Comitet si
trase de oameni. Comitetul Central se va putea deplasa data pe saptainana la ghetou pentru aprovizionare. In ghetou se instaleaza telefon, cu
legatura directs cu Legiunea de Jandarmi, care va dispune de munca
ce urmeaza a fi efectuata de evreii din ghetou.
10.
Comitetul va organiza cu evreii ramasi, strangerea sarmei
ghimpate si parilor de pe malul N:strului, cu care va fi imprejmuit ghetoul evacuatilor.
11.
Comitetul va pune la dispozitia ghetoului: 200 lopeti, 200
tarnacoape, 200 harlete, 200 targi, 200 sape si 200 caldari.

Moghilev, 25 Maiu 1942.


MEMORIUL COMITETULUI EVREESC

Nr. 183
PRESEDINTELE COMITETULUI EVREESC
catre

DOMNUL COMANDANT AL LEGIUNII DE JANDARMI

La ord!nele date de D-vs., in numele Comisiunii compusa din domnii Inspector Gen. Ad-tiv $tefanescu, Colonel Prefect Nasturas si D-stra,

cu prLvire la evacuarea a 4000 evrei proveniti din Cernauti la cazarmile din Scaz!net, cu respect raportez:
Am dispus Intocmirea listelor cerute pans la 26 Maiu a. c.,
1.
iar Biroul de Evidenta va efectua aceasta lucrare, in masura in care
va avea la dispoz:tie hartie, care ne lipseste complect. Imediat cand
vom primi hartia promisa de Dvs., vom concentra tot biroul pentru
efectuarea tabelelor cerute, care va lucra in continuu papa la term:nare.

Prezentarea primului convo'u de 1000 persoane la locul in2.


dicat de Dv., nu se poate face din punct de vedere technic, intrucat nu
este posibil ca in termen de 24 ore, aceste persoane, cari in cea mai
353

zi

www.dacoromanica.ro

mare parte sunt Inc 5 reconvalescenti dup5 tifos exantematic si subalimentati, cu familiile compuse din batrani si copii, sa fie gata de -plecare.
In alts ordine de idei, mai al-M.5m Ca aceste persoane slabite din

toate punctele de vedere, nu sunt in stare de a-si cara singuri bagajele pang la locul de adunare, asa c5 carutele ar trebui s5 fie puse la

dispozitie chiar la locuinte.


3.
Nu putem asigura hrana pentru 3 zile, intrucat Comitetul nu
dispune de loc de alimente, iar pe de alt5 parte, Comitetul nu posed5 fonduri pentru plata alimentelor necesare celor 4000 persoane, banii ajutor avizati nesosind de doua luni de zile. Banii avizati si cari urmeazi a
fi adusi din Tiraspol, sunt destinati particularilor, care Ii vor ridica direct dela autoritki sub luare de dovad5, asa ca Comitetul nu are nici
un drept de dispozitie asupra acestor sume.
4.
Comitetul nu dispune de nici un fond si mai putin de bani in
lei, asa ca nu poate achita nici o sums pentru samanta si mai putin o
sums enorma ca cea fixat5.
5.
Comitetul nu poate depune 1000 cearceafuri de pat, 1000
cearceafuri de plapom5, 1000 perne si 1000 pleduri, IntrucAt populatia
evreeasca cu ocazia evacuarii n'a luat cu sine asternut suficient, con-

formandu-se ordinelor date cu acel prilej, ca fiecare sa is numai ant


cat poate duce personal. In afara de aceasta este stiut, ca evreii evacuati an I5sat o mare parte din bagaj si In special asternut la Atachi,

iar cu toate dispozitiunile telegrafice ale Domnului Maresal Antonescu,


nu ni s'a restituit deck o infima parte de perne far5 cearceafuri de pat

sau altele, cari toate, au fost puse la dispozitia spitalelor. Comitetul


se vede deci pus In imposibilitate de a executa acest ordin, in aceasta
privinta.
6.
Comitetul cu aprobarea onor. Prefecturi poate cumpara din
stocul de unelte comandat de Guvernamant la Turn5torie, 200 lopeti
si harlete, urmand ca plata sa se fac5 dup5 ce Comitetul va fi primit
ajutoarele avizate. Tarn5coape, targi, sape si c51dgri nu se pot. face,
din cauza lipset totale de material brut.
Comitetul intelege a 'se supune tuturor ordinelor date de autorit5ti,
evacuarea proiectat5 cu ordinele' de mai sus este insa egala cu d'strugerea evacuatilor. Dup5 o radicals campanie sanitara, am redus cu ajutorul trnevoitor al autoritatilor, epidemia de Nos exantematic, asa ca
to cel mai scurt timp gratie m5surilor luate, aceasta epidemie care ne-a
cauzat mii de victime, este pe cale sa se sting5 complect. Pr:mind In
ultima sapt5mAn5 petrolul cerut, am Inceput deparazitarea totals a intregii populatiuni evreesti evacuate, planul flind in curs de executare.
Totodat4 am comandat telegrafic ser antitific-paratific, iar vaccinurile
sunt In drum, vagonul cu med'camente fiind expediat din Sucuresti.
A evacua 4000 persoane f5r5 deparazitare si vaccinare, in imprejur5ri nehigienice si massarea acestor 4000 oameni in cazarmi, rara
ui si ferestre, este egal cu infectarea totals a evacuatilor, in special In
aceasta epocA atAt de propice ep:demiei de febr5 tifo'da.
Dup5 cum am expus mai sus, Comitetul este lipsit de orice fonduri, banii de ajutor nesosind, Comitetul nu dispune de nici un stoc de
alimente pentru asigurarea existentei cantinelor, cari neap5rat trebuesc

354
www.dacoromanica.ro

Infiintate, pentru a evita ca populatiunea evacuat5 in aceste caz5rmi


s moara literalmente de foame. Tot a*a are nevoe de s5pun *i de deparazitare.
Deasemenea se Impune organIzarea sistematic5 a aprovizion5rii
evacuatilor, prin procurarea alimentelor $i transportarea for spre ghe-

tou. Sistemul preconizat ca transportul alimente4or s se faca in carute trase de oameni, este irezistibil, tinand seama de faptul, ca toti
sunt ridicati dupa boar& subalimentati $i slabiti.
Subsemnatul presedinte si Comitetul condus de mine, inteleg5tori
ai situatiei exceptionale in care evreii evacuati se afla, n'am precupe-

tit nici un sacrsificiu ()Hat de dureros ar fi lost si ne-am pus Intotdeauna la dispozitia autoritatilor, executand toate ordinele date si (land
dovada in orice Imprejurare de devotament si supunere.
In ceeace prive*te evacuarea ordonat5, In conditiunile in cari urmeaza a se face, insemnand pur si simplu distrugerea a 4000 evrei evacuati, Comitetul constient de datoria pe care o are *i p5truns de r5spunderea atat fat5 de autoritAti cat si fata de Intreaga populatie evreeasc5, nu-si poate asuma nici o raspundere, rugandu-va respectuos s5
binevoli a dispune schimbarea condit'un'Ior de evacuare, in sensul ca
aceasta s5 se fac5 in conditiuni, pe cat posibil, realizabile si acceptabile.
In fine imi mai permit a v5 ar5ta c5, dup5 cum v'am expus in adresa mea din 26 Martie 1942, in caz5rmile din Scazinet nu Incap de-

cat 2.500 persoane (exact 2.437 socandu-se cate 2 m. p., pentru o


persoan5), care numar Inc5 urmeaz5 a fi redus, Intrucat uncle camere
trebue rezervate pentru persoanele mil:tare cazate in aceste clAdiri.
Primiti, v rog, Domnule Comandant, expresiunea profundului meu
respect.

Moghilev, 25 Maiu 1942.


Ing. S. JAEGENDORF

DISPOZITIUNILE DEFINITIVE ALE PREFECTULUI


COL. NASTURAS

Nr. 184
PREFECTURA JUDETULUI MOGHILEV

Nr. 117 din 26 Mai 1942

Confidential - personal
DOMNULE INSPECTOR,

Am onoare a v5 Inainta raportul No. 224 din 25 Maiu 1942 al


Leg. de Jandarmi Moghilev, prin care Inainteaz5 cererea Comitetului
evreesc privitoare la evacuarea ce s'a ordonat. Din studiul cererei rezultg c5 evreii aduc tot felul de argumente in scopul ca evacuarea S3
353
www.dacoromanica.ro

nu se fac5 in conditiunile ordonate de comisiunea pentru trierea evreilor. Cererea este neadinisibil5.
Relativ la cererea evreilor Prefectura r5spunde pe puncte:
1.

Prefectura a pus la dispozItie Utile pentru Intocmirea ta-

belelor.
2.
Evacuarea incepe sa se fad In ziva de 29 Maiu 1942, iar
nu in termen de 24 ore.
Sunt de parere ca vehiculele puse la dispozitie s5 fie utilizate de
evrei dela locul unde transportul se face cu greu si nu s'ar putea trans-

porta cu mainile.
3.
Ce ar fi mancat acesti evrei dad. ar fi r5mas in Moghilev, in

timpul acestor 3 zile hot5rite de a lua hrana pentru evacuare.


4.
5.
Sunt de parere a nu se mai aduna cearceafuri, perine, plapome, etc., dac5 nu au. Insa trebue s5 se verif ice afirmarea lor.
6.
Sunt de parere s'a se dea 2 cai cu platy pentru transportul

al imentelor.

Prefect,
Colonel (ss) NASTURA$

ORDINE SUPERIOARE CATRE CENTRALA EVREILOR,


PENTRU TRIMITEREA DE AJUTOARE

Nr. 185
Bucuresti, 30 Mai 1942
Nr. 2306 (R. D. L.)

Romania
PRESIDENTIA

CONSILIULUI DE MINISTR1

Imputernicitul Guvernului pentru


reglementarea regimului evreesc
din Romania

Centraia Evreilor din Romania


Inreg. sub. Nr. 106537-30 Mai 1942

CENTRALA EVREILOR DIN ROMANIA

Fiind sesizat de Cabinetul Civflo-Militar de pe langa Presidentia


Consliului de Ministri, prin adresa Nr. 6451 din 1942, c5 evreii din
Transnistria duc mare lips5 de bani i medicamente, va rog s luati
in5suri de a se trimite cele de mai sus, evreilor internati.
Imputernicitul Guvernului pentru
reglementarea regimului evreesc
din Romania.

(ss) RADU LECCA


(ss) Av. M. EFTIMIU

L. S.

356
www.dacoromanica.ro

ORDINUL DE INTERNARE IN GHETTOURI


A TUTUROR EVREILOR DIN TRANSNISTRIA
Nr. 186
f4r. 30149 din 3/6 1942

GUVERNAMANTUL TRANSNISTRIEI

catre

Confidential

PREFECTURA JUDETULUI
MOGHILEV'

Serv. Ad-tiv

Mdsuri de executare pe care le


vol lua personal #i apoi raport la
Gavernamant.

Prefect,
(ss) Col. NASTURAS

Constatandu-se ca" in majoritatea satelor i oraelor evreii constituesc in mod permanent un focar de contagiune fizica i moral5 i ca

nu sunt sup4 la privatiunile ordonate,


V5 rug5m a lua m5suri ca toti aceti evrei din cuprinsul judetuJai D-voastra sa fie internati in ghetouri si repartizati la munci in fabrici i la munca campului.
Veti raporta, locul ales si felul muncilor ce se executa precum si
toate masurile ce Intelegeti sa luati pentru aplicarea prezentului
ordin.

Guvernator,
(ss) INDESCIFRABIL

LAGARUL SCAZINET
Nr. 187
Descriere extrasa dintr'un memoriu al d-lui M. Katz, fost prqedilate al Comitetului Evreesc din Moghilev,
insusi evacuat to Sca7.4)0.

In lagarul Scazinet unde si eu am fost internat. internatii erau


clasati pe categorii soc'ale: deoparte pavilioanele saracilor inconjurate
de gardurile de sarma ghimpat5, de alts parte a soselei, pavilioanele
celor mai inst5riti. Ambele randuri de pavilioane se aflau in plin camp,
la 12 km., departare de Moghil5u. Cl5d'rile erau dariipanate Fara acoperiuri, fara 4 si ferestre, Fara podele. Trecerea peste $osea, dela
un rand de pavilioane la ce151alt, era interzisa i pedepsita cu im-

pwarea.

Asistand la inmormantarea primului evreu astfel impucat, am


putut vedea i valea unde cu un an inainte fusesera exterminati de
nemti cei 20.000 evrei basarabeni, adunati aci; cranii i schelete omeneti, resturi de docjimente i geamantane se vedeau la suprafata solului. P5n5 gi benzile ruginite ale mitralierelor mai erau Inca la locul
357

www.dacoromanica.ro

executiei. Alimentarea se f5cea in mod teoretic de c5tre Comitetul d.n


Moghil5u, in anumite zile pe sipt5man5, ciorba de maz5re fiind transportat5 in butoaie cu c5rute trase de evrei; practic acest soi de mancare era sortit doar sa extermine mai repede pe internati.
Acestia isi complectau menu-ul zilnic cu iarba si frunze de pe copaci. Coyle de cartofi faceau parte din delicatesele lag5rului. Inginerul Oxman d'n Cern5uti a fost vAzut de mine consumand asemenea
alimente". Umflat de foame, ca atatia altii, a murit curand. Closetele
lag5rului, chiar la pavilioanele asa zisilor avuti, erau comune pentru
barbati si femei, care isi faceau nevoile impreun5.
Ferestrele pavilioanelor lag5rului, aveau ochiurile astupate cu c.15sandu-se un mic spatiu liber pentru lumina si aer. Opt evrei

si-au g5sit acolo moartea prin impuscare, pentru c5 au Incercat sa


tread peste sArma gh'mpat5, iar alte cateva sute au murit de foame.
0 problem5 ingrozitoare era apa potabil5 in lag5r; o singurA fantan5
desfundat5 furniza Intregului lag5r, ap5 murdar5 si plina de noro:u.
Diareea, scabia, foamea si mizeria au stins vietile acelora ce au rkIlas

acolo. Piata a fost la un moment dat desfiintata de maiorul Orasarnu, lasandu-i pe internati far5 posibilitatea

de

aprovizionare cu ali-

mente.

Cand in toamna anului 1942, Alexianu a hot5rit dizolvarea lag5rului Scazinet, restul de evrei r5masi in viat5, au fost manati pe jos,
spre Bug, In satele Vorosilovca, Tivriv si Crasna. In Vorosilovca mai
mult de jum5tate, au murit de foame si boli.

ORDIN DE Ils.4PUSCARI SI EXECUTII


Nr. 188
Nr. 1314

DIVIZIA I PAZA
STATUL MAJOR
Biroul

lunie, ziva 12
DIVIZIA I PAZA

1942 lung

II

Cafre
PREFECTURA JUDETULUI

1P6 1942

Serv. Ad-tiv

Se vor lua nuisuri de execulare

MOGHILEV

card se va da ordin cu privire


la organizarea ghelourilor.
Prefect,

Colonel (ss) NASTURA5

Avem onoare a face cunoscut ca pentru aplicarea cu str:ctete a


prescriptiunilor ordonantei No. 23 a GuvernAmantului Transnistriei,
Armata 3-a ne ordona urmAtoarele mAsuri pentru a impiedica pe_evrei
de a mai p5rasi coloniile si lag5rele de internare:
a) Sa se pun5 in vedere sefilor evrei de colonie, sub luare de sem358

www.dacoromanica.ro

natur5 ca vor fi Impuscati daca evreii de sub autoritatea lot nu respecta dispozitiunile ordonate.

b) Si flit executati de fiecare colonie cite un evreu care a fost'

prins de mai multe on parasind domiciliul fixat.

In acest sens am dat oYdine Batalioanelor acestei Divizii, care


trebuie s is leg5tura cu Prefectura, pentru a li se preciza unde sunt
aceste lag5re si colonii si a se( pune in vedere evreilor sanctiunile la
care se expuu.
D. 0.
Sef Stat Major

Sef Birou II
Maior (ss) GHEORGHIADE

Colonel (ss) BALDOVIN

ORDINUL PENTRU ORGANIZAREA GHETTOUR1LOR

IN JUD. MOGHILEV
Nr. 189
Nr. 147 din 16 lunie 1942

PREFECTURA JUDETULUI tvlOGHILLV


ca'fire

PRETURI, LEGIUNI El PRIMARII

Am onoare a v5 inainta araturatele instructiuni pentru organizarea


ghetourilor de evrei pe teritoriul jud. Moghilev, ca s5 fie executate Intocm al.

Credem ca nu este chestiunea de executarea unui ordin ci $i chestiune de onoare 91 demnitate romaneasc5.
Prefect,
(ss) Col. NASTURA$

ORDIN SPECIAL. PENTRU GHETTOUL SCAZINET


Nr.. 190
PREFECTURA JUDETULUI MOGHILEV

Nr. 156 din 17 lunie 1942

Confidential personal
PREFECTURA JUD. MOGHILEV
c5tre
LEGIUNEA DE JANDARMI
MOGHILEV

La raportul Dvs. No. 221 din 15 Iunie 1942, referitor la dificul


tatile ce le Intampinati cu paza ghetoului dela Scazinet;
/CC')
J...0

www.dacoromanica.ro

Cu onoare v5 facem cunoscut ca v'am inaintat instructiunile generale privitoare la organizarea ghetourilor.
Pentru paza ghetoului dela Scazinet, veti organiza 12 guarzi comunali pliititi din bugetul raionului Moghilev. Garda aceasta, va fi instruit5 de Dvs., o yeti controla si 11 yeti da consemn la fata locului.
Prefect,
Col. (ss) NASTURA$

ORDIN PENTRU ACHITAREA SUMELOR CUVENITE


EVREILOR PENTRU MUNCA PRESTATA

Nr. 191
PRIMARIA ORASULUI MOGHILEV
TRANSNISTRIA

Nr.2088, 1942 Luna Iunie, ziva 18

catre

COMITETUL EVREESC COORDONAREA MUNCII


MOGHILAU

Binevoiti a cunoaste ca in conformitate cu ordinul dat de D. Maresal Conducgtor al Statului, cu ocazia inspectiei din 11 1. c, transmis
verbal de catre d. Col. Pkefect al jud. Moghilau,
lucrArile executate
de muncitorii evrei de sub conducerea Dv,. se vor plati cu 1 RMK. (respectiv cu 2 marci RKKS pentru speciallsti), pe zi, de catre autoritatile
in folosul carora ati executat lucrarea.
Achitarea debitului se va face prin ingrijirea acestei Prim 5rii, dupa
ce autoritatea respective ne-a varsat suma debitata In alimente.
In acest scop binevoiti a ne Inainta 'Ana la 30 1. c. inclusiv un
tabel intocmit pe autoritati si zile de lucru executat, spre a putea face
socotelile fiec5rei autoritati.
Pentru viitor decontarea se va face la 1 ale fiecarei luni, pe baza

tabelului intocmit de Dv., si certificat de autoritatea respectiv5. Tabelul sosit la Julie pentru lucrarile d.n trecut si dup5 5 ale lunii pentru viitor. nu se va lua in considerare.
Ca act justificativ va va servi registiul nominal intocmit pe zile
asupra lucr5rilor executate, pe tabelul certificat de autoritatea res1

pectiv5.

PrimIria Orasului Moghilau


(ss) Cap. r. BOTTA NICOLAE

360

www.dacoromanica.ro

ORDIN PENTRU NOUI EVACUARI DIN MOGHILEV


Nr. 192
/qr. 38937 din 3/7 1942

Confidential
Serv. Ad-tiv

In evidenta pentru executor('


Prefect,

GUVERNAMANTUL TRANSNISTRIEI
c5tre
PREFECTURA ORAWLUI
MOGHILEV

(ss) Col. NASTURAS

La raportul Dv., confidential No. 117, prin care ne faceti cunoscut


-Auatia evreilor din acel oral.
Avem onoare a va" face cunoscut ca se aproba repartitia f5cuta de
D-voastra.

D:n evreii aflati azi in Moghilev, se vor mai scoate Inca 3000.
Guvernator,
(ss) INDESCIFRABIL

ORDIN PENTRU INLOCUIREA EVREILOR


DIN INTREPRINDERI

Nr. 193
Nr. 192 din 5 lulie 1942

Confidential
PREFECTURA JUDETULUI MOGHILEV
c5tre
PRETURI, LEGIUNE 51 PRIMARIILE DIN JUDET

Problema evreiasc5 in judetul Moghilev trebuie rezolvata dup5


zum am ordonat. Nu admit nici o abatere.
Veti lua mAsuri ca toti evreii din intreprinderi sa fie inlocuiti cu
specialisti si lucratori ucrainieni, adusi chiar din alte localit5ti.
Nu trebuie s5 to1er5m permanentizarea evreilor la intreprinderi.
Dac5 la inceputul infiriparei industriei noastre, am avut nevoie de
speciali0 evrei, acum nu mai este nici o rafiune de a-i mentine cand
ii putem inlocui.
Noi, aici, vom ramane cu Ucrainienii, iar nu cu Evreii.
Toate localurile de consumalie desclise de evrei, gasite inutile, vor
ti Inchise imediat.

Cu ocazia inspectiilor ce fac ma voi convinge de executarea acectui ordin.

Este o chestiune de demnitate romaneasca de a indeparta pe evrei


in acele locuri unde se crede c utilitatea for este indispensabila.
Prefect,
(ss) Col. NASTURAS

361

www.dacoromanica.ro

MUNCA EVREEASCA LA MOGHILEV


(15 SEPTEMBRIE 1942)

Nr. 194
Extras dintr'un memoriu al lug. S. lagendorf, preedinte, demis de
autoritati, al Comitetului Evreesc, catre Centrala Evreilor din Romania.
1.

ORGANIZAREA MUNCH.

Dupa cum am aratat mai sus singurul instrument juridic care reglementeaza atat situatia jurid'ca cat si de fapt a evreilor evacuati a
lost si este ordonanta No. 23. Principiul de baza al acestei ordonante,
exprimat in preambulul ei
organizarea traiului In comun pe cheltuieli proprii
pe baza de munca
a fost $i principiul calauzitor al
formarii primului comitet al evreilor din Moghilev. Desi aceasta ordonanta a fost data de D..Guvernator al Transnistriei, Prof. Gh. Alexianu, Inca in ziva de 11 Noembrie 1941, totusi a fost publicata deabia
in luna Decembr:e. Din procesul-verbal de constituire a primului comitet al evreilor din Moghilev, cu data de 18 Noembrie 1941, rezulta clar
ea comitetul a avut doua functiuni: coordonarea muncii si hjutorarea
evreilor incapabili de munca. Din primul moment al asezarii noastre in
orasul Moghilev, a fost clar, ca vom putea obtine o stabilitate $i o posibilitate de trai pentru not si pentru familiile noastre numai prin munca incordata, productive $i folositoare Statului, judetului, comunelor si
tuturor celorlalte institutiuni publice. Numai pentru acest scop au lost

retinuti a'ci evreii evacuati gi numai in masura in care acestia ar fi


in stare sa Implineasca aceasta functiune organics a for, s'ar justifica
prezenfa for in acest oral 1). Dup5 cum am expus mai sus, au ramas
aici diferite grupuri de specialisti $i muncitori, industriasi si cornercianti individuali, in vederea infi:ntarii de industrii noui, precum si profesionisti liberi. Intrucat Ins responsabilitatea pentru modul de cornportare ai executare a lucrului a fost comuna, in sensul ca orisice des
fectiune $i neexecutarel de lucre au putut periclita interesele intregii colectivitati evreesti refinute aici, subsemnatul, care prin Increderea autoritatilor am fost insarcinat cu conducerea biroului pentru coordonarea
muncii, birou care a funcfionat alaturi de comitet, intrun moment dat

pentru a putea face fata tuturor pretentiunilor autoritatilor $i pentru


a-mi putea intr'adevar asuma raspunderea pentru executarea Intocmai
a cerinfelor de munca si pentru a inlatura sistemul existent pans atunci
ca fiecare autoritate civila sau militara 6t prinda muncitori pe strada,
ceeace a avut dezavantaje atat pentru autoritati cat pentru noi: in-

') Pentru a nu se dq o interpretare eronatil limbajului intrebuintat


aci de un conductitor evreu, trebuie subliniat ca memoriul de mai sus
era adresat unei organizatiuni privita cu indoiala si suspiciune tii inainte
de a ajunge la destinatie, trecea prin cenzura Prefecturei si Legiunei (le
Jan d arm i,

3 62

www.dacoromanica.ro

trucat au lost prinsi muncitori specialisti pentru munca brut sf invers,


am cerut 5i obtinut prin memoriul meu inaintat d-lui Comandant al
Legiunii de Jandarmi cu data de 17 Ianuarie 1942 si aprobat in ziva
de 20 lanuarie 1942 desfiintarea grupurilor de munca, introducerea
obligativitgii de munca pentru toti barbatii intre 18-55 ani, pe baza de
recensamant 5i moblizare. De atunci pan5 in ziva de azi putem spune cu mandrie ca evreii evacuati in acest oral, indiferent de situatia for
sociala anterioar5, au raspuns intocmai cerintelor de munca ale autotatilor. Cu toate timpurile vitrege, pe un ger cumpl't, fara imbrac5rninte si aproape fara alimentatie, 90 la suta crn evreii evacuati, capabili de munca, s'au prezentat la lucru in masura in care au fost chema'i, contr buind prin munca for la refacere cdil tara si economica a
acestui oral, fapt recunoscut de toate autoritatle locale si superioare
de control. Acest succes se datoreste modului sever cum a fost organizat acest birou, d'sciplinei precum si sp.ritului de abneaatie al muncitorilor evrei de aici, cari, cu toate lipsurile $i cu toate ca,
dupa cum
voi expune mai jos
plata muncii a ramas in suspensie 'Ana azi, au
r5spuns obligatiei for de a presta munca de folos obstcsc in mod permanent, just ficand astfel motivul asezArii for in acest oral. Pentru a
demonstra aceasta afirmatiune anexez s.tuatia lucrului efectuat pan5 la
1 August 1942, si anume numai muncii de folos obstesc in cadrul biroului pentru coordonarea muncii, la care se mai adaog5 si munca
prestata in mod permanent in intreprinderi ca Turngtoria, fabrica de
cuie, fabrica de s5pun, etc., $i munca profesioristilor liberi. Din aceasta
situatie rezult5 c in intervalul dela 15 Decembrie 1941 pAn5 la 1 August 1942, evreii evacuati in oral si anume cei organizati la dispozitia biroului pentru coordonarea muncii, au executat urrnaloarele zile
de lucru: muncitorii calificati, 28.325, iar cei necalficati 102.085 zile
de lucru, ceeace revine in medie la cca. 700 de muncitori zilnic, numai
pentru munca de folos obstesc, osebit de specialistii din intreprinderi 51
de profesionistii liberi in num5r dublu, eel putin.
Dac5 Ins evreii evacuati, dup5 cum am expus mai sus, cu toate
suferintele, decimati de tifosul exantematib, subalimentati 5i goi, au corespuns cu 90 la sut5 obligativit5tii muncii ordonat5 conform art 6 din
ordonanta No. 23, r5splata muncii a r5mas intr'un raport invers, adic5
s'a pratit numai 10 la suta din munca efectuat5.

Iniart. 6 al ordonantei No. 23 se prevede ca pentru a da posibilitate evreilor evacuati intrebuintati, fie in intreprinderi, fie la munca
de folos obstesc, fie ca profesion'sti liberi, de a castiga, pentru sine si
familiile for un minimum de existent5, munca va fi rasplatita prin bonuri de alimente, si anume Cate 1 RKKS pentru muncitorii necalificati
si ate 2 RKKS zilnic pentru muncitorii de specialitate, indiferent daca
sunt meseriasi, ingineri, medici, etc. Aceasta dispOzitie clar5 nu a fost
Ins respectat5. Din adresa inaintata Prim 5riel acestui oral rezult5 c5
in schimbul alimentelor ce i se cuvin comitetului evreesc din Moghilev,
resp. biroului de coordonarea muncii, pentru munca prestat5 in valoare de RKKS. 160.903, s'au dat pan5 in prezent numai alimente pentru valoarea infim5 de RKKS 21.483. Este de prisos a accentua c5
aceasta stare este insuportabila pentru evreii evacuati intrebuintati la
363

www.dacoromanica.ro

niunca. Daca totui evreii evacuati au rezistat in parte


subliniez in
parte", 'intrucat pot spune c5 50 la sut5 din evreii evacuati in orapl
i judetul Moghilev au cazut victims foamei, frigului i tifosului exantematic
atunci aceasta a fost posibil numai prin sacrificiile aduse de
comitet, care a pus la dispozitie, din fondurile adunate sau primite dela
Dv., ca a jutor, pane Si macar o singura dat5 pe zi hran5 din buc5