Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Istoria Veche A Romaniei I PDF

    Încărcat de

    Roxana Arhire
    20 vizualizări47 pagini

    Titlu original

    Istoria Veche a Romaniei I.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    20 vizualizări47 pagini

    Istoria Veche A Romaniei I PDF

    Încărcat de

    Roxana Arhire

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 47
    Prof. dr. loan GLODARIU INTRODUCERE IN ISTORIA ANTICA A ROMANIEI (PARTEA I-A) Cuprins COBIECT $1 PERIODIZARE GENERALA EPOCA PALEOLITICA EPIPALEOLITICUL (MEZOLITICUL) EPOCA NEOLITICA CULTURILE NEOLITICULUL PERIOADA DE TRECERE DE LA ENEOLITIC LA EPOCABRONZULUL EPOCA BRONZULUI PERIOADA DE TRECERE SPRE EPOCA FIERULUT SI PRIMAEPOCA A FIFRULUI SCITU {N TRANSILVANTA FONDAREA ST ISTORIA ORASELOR GRECESTI DE PE LITORALUL DOBROGEAN AL MARI NEGRE PANA iN SECOLUL Id. H ISTORIA DACO-GETILOR iN SEC. VIHiLH. ADOUAEPOCA A FIERULUI PE TERITORIUL ROMANIEL DACIA ISTORIA POLITICA A DACO-GETILOR DE 1.4 SFARSITUL SEC. il PANA LA RAZBOAIELE DACO-ROMANE DE LA SFARSITUL SEC. 14H. CIVILIZATIA DACO-GETILOR IN ETAPA A DOUAA EPOCH LATENE (1507H ~ 106 dH) VIATASPIRITUALA RAZBOATELE DACO-ROMANE DE LA SFARSITUL SECOLULUL dH STINCEPUTUL VEACULUT URMATOR BIBLIOGRAFIE GENERALA i 18 23 26 28 38 46 51 7 0d 6 % OBIECT $I PERIODIZARE GENERALA Obiectul “Introducer in istoria antied a Roméniei, parteaI-a" const in prezentarea directilor generale ae evolutiei socictati pe teritoriul Romani ‘ncepand de la cele mai vechi manifestin ale actvititt omenesti pind la crearea provinciei romane Dacia in anul 106 d. H. in functie de materia prima de baza utilizaté pentru confectionarea uneltelor, armelar 5 aaltor produse, prima parte aistoriei antice a Romani! a fost impartita in doud mari segmente: epoca pietrei si epoca metalelor, fiecare dintre ele avand mai multe diviziun Epoca piewret include: |. Paleolitcul (citea de acum 1.000.000 de ani pind la 6,500 1H.) cu subdiviziunile Inferior (cirea de acum 1,000,000 pind Ta 120.000), Mijlociu (circa de acum 120.000 pind pe la 35.000}, Superior (deacum 35,000 pan la 18.0003. H.),2 Epipaleoliticul si Mezoliticul (18.000 .H. pind la mijlocul mileniului VIE circa 6 300i, H.), 3 Neoliticul (6.500- 2.000/1.800 i. H.) cu subdiviziunile J Timpuriu (circa 6.500 - 4.800% 11), 2. Dezvoltat (4,800-3.500%, H.), 3. Eneoliticul (3500-2. 7007. H } gi Perioada de tranzite de a neolitic la epoca bronzului (2.700-2,000/ 1.8001. H.). Mai nou se manifest tendinja de includere a perioadei de trecere de la neolitic in ‘epoca bronzului,incat aceasta din urmi ar incepe pe la 2 7003 H. Ea nu este justificaté de continutul petioadei de trecere pentru cd piesele de cupru sunt ‘mult mai putin aumeroase decit acelea din eneolitc (de fa aemews in latin ‘aramé, cupru si lithos in greaca piaird), intocmat cum Ja inceputal epocit bronzului(intre 2.000 91 1.8001.) piesele de bronz. sunt rarisime poco metalclor cuprinde: |. Epoca bronzalui(2.000/1,800-1 1804 H) 2 Perioada de trecere de fa epoca bronulu la prima epoca a fierule (sec XILIX i 11), 3. Prima epoca a fier (see, Vill-eirea 400/350 H},4 A doua epoca a fierul (circa 400/350 7, H.-106 d. 1), dupa care armenia 5 Epoca romani (206-271. d Hs Supra tutor se vs reveni cu de poca feudal impure (sec IV-X 6 1) allt pe parcurs Joan GLODARIE Partea I-a a “Introducent in istoria anticd a Romaniet” tateaza agadat Preistoria, adic& acea istorie cate a fost reconstituit’ aproape exclusiv pe baza izvoarelor arheologice, nescrise si Protoistoria, adic acea istorie pentru reconstituitea careia alaturi de izvoarele arheologice s-au putut utiliza si izvoarele scrise. Istoria propriu-zisi a Romantet incepe cu fondarea oraselor ‘grecesti de pe tarmul vestic al Mant Negre gi cu ncluderea unei parti a Dacian in Imperiul Roman. Invoarele arheologice. Atbeologia (de la ge. archaios, vecki si logos- logia, stinta) s-a consttuit ca disciplin& in prima jumatate a sec. XIX, tar asheologia peistore’abiain a dour jumitate a sec. XIX si mai ales la inceputul ‘veacului urmitor. Ea isi pastreaza calitatea de izvor pentru epocile antica, medieval, iar mai nou si pentru cea moderna (arheologia “industrala), Obiectul atheologici consté in prospectarea, cercetarea (mai ales prin sipitur),studierea gi interpretarea storic a tuturor manifestriloractivitaii umane pistrate in pamant si, mai rar, la suprafafa lui. Resturile manifestarilor activtatii umane sunt mai ales materiale, adicd ceea ce seintelege prin cultura (sau civilizaie) material, dar ele adesea au si semnificatit pentru cultura spiritual, Aceste urme constituie monumente si ansamblun sau sir stu, asezare, fnut, loc, aledtuire) i ele sunt fie fixe, fie mobile (inclusiv fauna, flora, esturi umane) Pentru stabilitea cronofogiei relarive (mai vechi, contemporan sau mat now decit ...) metodele esentiale de cereetare ale arheologiei sunt: | Stratigrafied care opereaz’ cu etajarea descoperirilor in pamant, implicit in timp (afar de deranjari) si cu coexistenta integral sau partial in complexe inchise (locuint8, mormant ete.) sin situri. Alaturi de stratigrafia vertical se utlizeaza gi cea orizontala (pentru etaarea in timp de pilda ale mormintelor dint-o necropola). 2. Tipologicé pentru stabilirea tipurilor de piese st sueccesiunea lor in timp si precizarea serilor tipologice (ea are nevoie si de repere strativrafice gi de cronologie absolutd ce? putin pentru unele piese), 3 chara, spatia, 1 diaz zona sau zonele de Chovalogiea ne) care appandire a matesialelor asbeolo: Intrucere dn istovia a Totdeauna arheologia a apelat la stiinte pentru complementare, 1ar astizi este de neconceput 0 cercefare care s4 nu fie pluridisciplimara imeluzind aproape orice alta disciplina stiintifica. Dintre acestea din urma principalele sunt: Geologia (studiaza evolutia scoartei pamantului in erele geologice, de unde arheologia a preluat metoda stratigrafica), Paleontologia (studiul ‘organismelor fosile animale si vegetale), Palynologia pr palyno, aimprastia pref, cercetearé polenul, Paleoclimatologia, Pedologia (solurile), Emografia (Studiaza originea si aspandirea teritorialé a popoatelor, cultura moravurile lor, particulartatile de viata materiala si spiritualé, cu precizarea ci “societatile” actuale primitive nu sunt fosile), Petrografia, Metalografia, Fizica, Chimia, Informatica et. in stabilirea cronologiei absolute (in ani) s-a pomit de la data introducer calendarului in vechul Epit (cea 27201, H.), determinata pe cale aston Principalele metode sunt: Curba lui Milancovici (curba radiafei solare), Scara ‘cronologicd suedezi saumetoda varvelor (de a topirea utili estal ghetanul continental Warm pandlaincepatul eri noastre circa 6740 deni), Dendrologia, (er dendron, copac, adic’ numérarea inelor de crestere, valabla mai ales in America de Nord peniu specia seqinia), Magnetc§ (masurarea magnetismului terestru pentnapiesele ucrate din “ht"), a Radiocarbonuli (C,, cu emanati de raze beta cu timpul de injumatitre de 55684 30 ani), a Fosforului (pentru determinarea vechimiiresturlorosteologice) s.a zvoarelescrise sunt singurele in msurd si furnizeze informati practic inaccesibile celor arheologice (evenimente politice, militare, viata sociala. religioasa etc ) Pentru interpretarea lor a aparut hermeneutica (arta de a le interpreta, initial pentru textele biblice, apoi extinsa st pentru celelalte uiai ales de ordin istoric), Sule existente in izvoarele sctise antice trebuie preluate gi uiizate eu ‘ult dsceramnt pntra cele nu sunt de valoare egal. Inainte de toute senecle autonlor antici sunt suibiective incomplete, apoi contin nterpetir personale alteor opereazi cu generalizanTumea civlizati’ — ereco-romansi‘barbara seit gi got, Seythia si Gothia acolo unde aceste seminti s popoare locuiat Incinte Saux dupa evenimentele eclatate etc), uneort ni hpseste componenta anecdowca, valoarea “profesional a autorilor este cifemta se md Preocuparile “iterare” antice pentru tertoriul Roméniet au inceput odati cu primele contacte de durata dintre greci si autohtoni si ele au sport si s-au ddiversficat continu fara s ajungi vreodati indestul&toare. Mai mult, cu ‘exceptia scrierlor imparatului Traian si a medicului séu Criton, ambele pierdute ‘hu sunt lucrari destinate numai spaiului Roméniei, ci unorteritorii mai larg Sitrile antice au fost adunate in culegeri, adesea de pasaje gi fragmente Pentru zone mai extinse sunt de mentionat F.A, Ukert, Geographie der Griechen und Romer, vol. Il/2: Skythien und das Land der Geten oder Daker nach den Ansichien der Griechen und Romer, Weimar, 1846; W. Bessell, De rebus Geticis, Gottingen, 1854; G Popa ~ Lisseanu, Dacia in ‘autoriiclasici. I Auorit latin clasiet $i postclasici, 1943 si IL Autorii greci 4 bizantini, 1943. in mod frecvent se apeleaza la alt culegere aparuta sub egida Academiei Romine gi anume la primele doua volume: Izvoareprivind istoria Romédnies, 1, De la Hesiod la itinerarul lui Antonius, Bucuresti, 1964, care cuprinde iavoarele grecesti i latinesti din sec, VIII7.H_panailasfaritul sec. II d. H. $i vol. I, Fontes Historiae Daco-Romanae, Bucuresti, 1970, cu igvoarele de a anul 300 pan la anul 1,000, adicd dela Amobius (inceputul see, IV) pang la lexiconul Suda (gr. syda, “constructia mareata gi icutd cu ‘mult truda, bine planuit si utili”) sau Suidas (a doua jumatate a sec. X). ‘Ambele volume sunt intocmitein ordinea cronologica a scrierilor,cu dorinta, de a fi exhaustive si contin izvoareistorice, geografico-etografce, literar- beletnistice gi chiar tehnice Celor de mai sus ise adaug’ izvoarele epigrafice, indiferent de materialul pe care s-aseris (piatra, metal-bronz, plumb, lut), lemn, reunite in Corpus Inscriptiorum Graecarum (1G) (vol 1-1V + Indices), 1828-1877, Corpus Inseriptiorum Lavinarum (C1L)in 16 volume, ultimal cu diplomele miltare (inserpuile aparute dupa 1902 si diplomele de dupa 1955 sunt publicate in Année l:pigraphique, Pans) 31 cele de pe tertoriul Daciei au inceput fie Feunite in fuscripliones Daciae Romanac. Inscriptiile Daciei romane, din cae au apart vol, FII/-4 Dintre tzvoarele papiriacee mi s-a pisteat doar unul, asa-2isul “papit Hunt (RO. Funk, Hun pridiarmun. Brivsh Museum Papyrus, 2851 in Journal af Roman Smudies, XLNM, 1958, p. 102-116), iar pentew ivoarele ‘nuumispratiee se poate consulta € Px Monedele gets EPOCA PALEOLITICA Inceputurile epocii paleolitice, implicit ale preistorici variazi in diferitele zone ale globului pmantese pentru ca peste tot sunt socotite drept inceputuri cele mai vechi descoperiri capable sAatesteactivitatea hominizilor, ¢acelui Homo faber producdtor de unelte. inainte de a le mentiona se impun insi cateva consideratit generale privitoare la relieful 51 climatul din tritorile Romaniei (cam aceleag pe spatiieuropene lar) din pleistocen (prima ep a cuaternarului) end a aparut omul si pind in holocen (ultima perioada a cuatemarului, care continua gi astazi) Reiieful La inceputalpleistocemului se definitiveazd consolidarea lanl rmuntos al Carpatilor. Odat& cu indltarea sa, ela segmentat marele bazin de apa tertiar in tret lacuri enorme (de la vest la est): panonic, transilviinean $1 etic, Dupa ridicarea Carpatilor ale caror principale inaltim (Reteza, Paring, Fagiras, Rodna) erau acoperite de ghetan, in zonele mai joase, depresiuni $1 vai, s-au depus depovite torentiale, fuvialesieoiene, cae treptat au colmatat sau au determinat retragerea apelor celortrei man lacuri Lacul Getic (la sud de Catpatii Meridional gi in sud-estul celor de Curburd) s-a retras treptat spre sud gi est si a secat Ja inceputul pleistocenula, Apoi de In sfarsitul pleistocenului pand in halocen s-au creionat cele tre trepte de relief cea mai inalta (muntele), mijlocie (dealur, podisuri) si joasi (cémpiile) Nu este de neghijatactiunea de modelare a reliefulwi avuti de reteaua hidrografick si de factorul eolian (Clima a fost pnd nu demult detesminaté numai pe baza cercetirilor as epoci glaciatnilorin Alpi elvetten, Pe baza lor s-au stabilit patru slacatiuni pnneipale, care au primit aumele anor rauri din Germania Guunz (1 200.000- 700.000}, Mindel (650,600-350.000), Riss (300 000-120.009) 51 Wurm (80,000-15.000), fiecare separata de cealalts print faz’ interglaciara, ow chima mai btinda, now, pe baza cercetirilor pluridisciplinare fin special analizele palynolagics st datarile cu, s-aprecedat lao ai ivizare acnatemaral W ie Foon GLODARI Pentru tertoriul Romani ne rezumam la evolutia climatic& in pleistocenul superior cind se incadreaza paleoliticul si epipaleoliticul. Suceint prezentati evolutia climaticd in pleistocenul superior ar fi uurmatoarea: 1, Primul stadiu glaciar al pericadei Warm se caracterizeaz prin climat rece (predomina coniferele); 2. El este urmat de complexul interstadial Nandru in cadrulc&ruia Nandru 1 este rece, 2temperat, 3 rece $i 4 mai cald, cand sporese foioasele), 3, Interstadiul Ohaba (cu trei oscilati climatice: Ohaba A coincide cu sfargitul paleoliticului mijlociu, Ohaba B cand incepe paleoliticul superior si Herculane 1); 4. intre perioada din pelistocenul superior si inceputul holacenului este o altemare de oscilati climatice, dou mai reci, Herculane II si Roménesti si doud mai uscate, Erbiceni A (cand incepe epipateolitcul) si Exbiceni B. Fauna. Pentra climatul rece sunt semnalate mamutul, rinocerul lanos, ‘vulpea polar, mai rar bizoni gi cai, ar pentru cel moderat cerbulrogu, cerbul sigantic, cSpriorul, bourul, mistreful si magaral, Principalele criteri care au stat la baza impariri paleoliticului in tei perioade dstincte (inferior, mijlociu si superior) sunt tehnicile de ciopize a pictrei si formele uneltelor. Materia prima pentru unelte a fost recoltati pe loc $i consta din cuartur, cuarjt, silexuri, mai rar obsidiana(sticlé natural rezultaté din topirea sliciului), Se adauga osul provenit dea animalele vinate dar, cu excepfia Banatului, piesele din os sunt relativ rare, Paleoliticul inferior (1.000.000-120. 000). in privinta inceputurilor paleoliticului pe teritoriul Roméniei parerile sunt discordante, Descoperirea cate a stmit discutile s-a facut la Bugiulesti (Valcea), in *Valea lui Graunceanu”, in depozite argilos ~ nisipoase 31 nisipoase, dect in avium. Materialele recoltae(restutfosile dela 30 spect cde mamifere) confiema caracterul vallafranchian al acestui depozit databil in urna cu 2,000,000-1.800.000 de an dar nu sunt confirmate caracterele apropnate hominiziior de up Australopithecus pe un fragment de femun 5i pe altul de tibie. Palgoliticulu inferior it apartin uneltele cioplite unic si bifacial deseope typerceni - Tz Mavurele 31 Oena Sibiuh datate ettea 1.00 00 alte te Intrucere in istoria antic a Romane, Is site regiunea dintre Olt st Arges in prundur, apartinand culturi de prund protopaleolitice (databile inainte de 600.000) Alte descoperit izolate sunt semnalate in nord-estul Moldovei (Dobromira, Valea Lupului, Mitoc-Malul Galben) i in Transilvania (Capusu Mic), Au putut fi utilizate gi “uneltele naturale de la losasel (langa Arad) unde se gisesc tone de astfel de piese. Uneltele erau confectionate din silex, cuar, cuarit, rar pentru prelucrarea lor tehnica a evoluat in doua direct: cioplirea bifacialé acheuleana (numele este luat de Ja cartierul Saint-Acheul din Amiens), abbevilliana (de la Abbeville, Fran) si obtinerea de agchii clactoniand (de la Clacton-on-Sea, Anglia) si levalloisiana (de la suburbia Levallois-Peret a Parisului). Paleoliticul milociu (circa 120.000-35 000) este mai bine reprezentat si aproape pe intreg teritoriul Romaniei, El se inscrie in aspectele din Europa Centrala, Europa Meridionala si Europa Rasariteana ale cAror influente sau in ale c&ror ari de raspindite se inscre tertoriul Romaniei Paleoliticul mijlociu este reprezentat de cultura musteriand (de la pestera Le Moustier in Franta), Pe teritoriul Romaniei a fost impirfit in doua grupe 1, Musterianul de pesterd, descoperit mai ales in pesterile Carpatilor Meridionali (pestera Muieri dela Baa de Fier, psiera Cioare de la Borosteni, Bordu Mare de la Ohaba Ponor (a doua locuire de Ja Bordu Mare a fost datata cu C,, 37850 + 4500/-2900 BC ), Nandru, Gura Chen Rasnoy, dar s: la Cheia ~ Targusor in Dobrogea, 2. Din agezanle in et liber (Boinesti — Bixad, Remetea - Somes, fosigel, Ocna Sibiuln in Transilvania, Ripicent- Izvor, Mitoc in Moldova, Mamaia-sat, Castelu in Dobrogea Uneltele sunt confectionate din aceleasiroci fie in tehmcalevallesiaa fie in tehnica musteriana si constau din agchi: s1 lame (razuitoare, dain stripungatoare, varturi foliacee). Resturile osteologice apartin unot mamifere camivore (ursul de pester’, ‘hiena leul) si exbivore (cerbul elaf, cerbul gigantic, mai putine di bovine man, rinovecul lina foarte sar den asin, cape ne in general se vénau firese anumilele eistente in zona sf eel mat elocxent if constitute numvrul mare de rest de schelet de mam descopente la Rupicent pren Peut rut, Lavon in apiopisrea eiteta wadul” de rece de “ - Toon GLODARIL Cit priveste restuile osteologice umane, incadrarea in paleoliticul mijloci aresturilor de schelet de fereie din pestera Muierii este nesigura Paleoliticul superior (35.000-18.000 i. H.) se caracterizeaza printr-o iferentiere zonala a culturilor care, pe tertoriul Romaniei, sunt reprezentate de ‘cea aurignaciana (Aungnac, Franta), si de cea gravettiana (La Gravette, Franta). ‘Cultura aurignaciana (circa 35.000-25.000 i, H.) este semnalata att in pester’ unde locuinle sunt de scurti curata,eat sin agezan in ae liber, unde locuirile sunt de lunga durata, in Transilvania astfel de descoperiri se cunosc la Ohaba Ponor, Cicclovina, Gura Cheit - Ragnov, Pestera—_Moeciu, toate in pester ila Boinesti, Remelca (Tara Oasului), in Moldova la Ripiceni ~ Izvor, Mitoc, pe terasele mijlocit ale vaii Bistritt la Bistricioara, Dartu, toate in ar liber, in Banat la Tincova, ‘Cogava, in Oltenia la Baia de Fier (in pesterd) si Vadastra (in aer liber), in ‘Muntenia la Lapos (Prahova), Giurgiu, Ciuperceni s1in Dobrogea in pesterile La Adam, Cheia Locutrle din nord-vestul Roméniei se incadreaza int-o arie mai larg (include gi Slovacia rasériteand, Ucraina Subcarpatica), ier cele de la Gura Cheii— Ragnov si din Banat in aria Europei Centrale. Materia prima ramane aceeasi, dar in nord-vestul Roméniei se intneste si obsidiana, iar uneltele constau din lame retugate, razuitoare gi unelte cu ‘mai multe funetiuni (rézuitorul - dalta), Cultura gravettiand (cca, 25.000-15.000 i. H.), impartita in dou faze, una veche, alta noud este seminalaté la Remetea, Banesti, Gura Cheii - Rasnov, Tincova, Cogava, Stanca - Ripiceni, Bistricioara (datata intre 20.000 si 15.000), pe terasele raurilor Buzau, Casimcea, pe Nistru la Cuconesti $1 Viigoara, pe malul sting al Prutului, pe Somes i la Lapos. Uneltele prelucrate din aceleasi roct constau din razuitoare, virfuei {inclusiv de sageati), lame si din os (crocane, tamndcoape, harpoane, varfn de lance). Inca din faza a dowa ravettianulut se const tendinta tot mat accentuata spre micraitizare Principalele animale vanate st folosite pentru brand au fost calut, renul mat rat bovinele mari g1 cervideele. Resturt arheologice sunt pune: o calota craniana (cu wasaturt neandes aloade apropiate de tipul Cro-Maynon) iu pestera de la Cioclovina si probabil un frontal fa Graig Inarnucere in stores anti a Romie Din paleoliticul superior datea7a si cele mai vechi manifestari de arta po teritoriul Romaniet intre ele sunt cunoscuti dintii eauriti de animale pentru a fi folositi ca amulete-pandantive, dalti de os decorate (Mitoc, Cotu Miculinti ~ Botosani o figurin’ de piatré (Lapos) si picturi rupestre. Dintre cele din ‘rma sunt de menfionat petele de picturd din pestera Cuciulat (Kanga Jibou) pe carese pot distinge un cal so flind. Cum in aproprere sunt doua agezani ‘gravettiene, probabil picturile sunt contemporane cu el. in legatura cu manifestanile de arta, in speta cu picturile rupestre parerile cercetitorilor sunt dferite, interpretirile mergand de la “necesitatea de frumos” a oamenilor (= originea “artei pentru arta”), trecand prin repartitia geograficd a vantului (un fel de hart zoologic’) pina la fireasca simbolisticé religioasa (practici magice). Credimtele religioase se aflau fa inceputurile Jor, in faza animismului, Magia, animisml stot totemismul sunt manufestaile religioase cel putin in paleoliticul superior. Caracteristicile generale principale ale paleoliticului ar fi, agadar, urmatoareie: 1. Ocupotile se rezumau la confectionarea primelor unelte~ arme gi la procurarea din natura a tot ceea ce era necesartraiulul, de unde izvorist definirea omului din acea epocé drept omul pridalnic, ia locuinjele de scurté durata au rezultat din pricina pendulanilor continu: dupa bran, 2 Pe plan social formele de organizare nu pot fi decat presupuse prin analogie cu formele de agregare a primatelor. Cum atat ele cat si oamenii at activitate sexuala continua se presupune existenia unor “famili” de descendenta rater, legate de aceastd descendent’ citi vreme taf raméneau necunoscuti Oricum grupul uman apartine unei unitati (ceata) de subzistenta in contact cualte grupe similare. Din punct de vedere “tehnic” acest grup era polivalent tocmai din necesitatea de a-5i asigura supravietuirea. Evolutia in continuate a acestui grup spre organizarea gentilica. ce implic& fenomenele specific omenesti ~ tehnice, economice, sociale ~ ramane necunoscuta Organizarea gentilica constatatd de cercetinle etnoyratice in difente stadu de dezvoltare fu poate fi transpust ca atare cu mite zect de mii de am inainte din prin evolutie: difsrite a comuritatilor umane Pentti paleofiticul superior since cu casatonia pe enape par s& fi fost constituite gin sanul lor sa fi apa EPIPALEOLITICUL (MEZOLITICUL) in tardiglaciar ¢i la inceputul holocenului, cdnd se inseriu epipaleoliticul si mezoliticul (18.000 - mijlocul mileniului VI) clima s-a incdlzit treptat Vinatul mare s-a retras spre nord, O parte dintre comunitati -a urmat, dar cele ramase s-au adaptat la vanatul mai mic capturat numai prin haituala, au divizatin grupuri mai mici au folositintens arcu si sigeata, Ca urmare, in domeniul culturit materiale s-a constatat coexistenta mai multor faciesuri (facies = aspect cu caracter disctinct in raport cu altele) i inmultirea ricrolitelor Populatia de pe teritoriul Romniei poate f impatité sub aspectul cultuii ‘materiale ntr-un grup local, gravettan tirzv, care continua paleolticultarziu si altele p&trunse din alte parti. Primul grup este reprezentat de agezirile sravettiene tari din Moldova gi de marileateliere de prelucrare a silexului din Banat si Muntenia Grupurile pitrunse pe teritoriul Romaniei sunt relativ numeroase. Vandtorit.swiderieni (de la Swidry - Wielkie, cartier al Vargoviei) au venit dinspre nord in CarpatiiOrientali urmind vanatul care se retrigea spre culmile alpine (agezisile de la Scaune si Bardasu in Ceahlau). Uneltele si armele constau din razuitoare, lame, varfurile de siget Zardenoisianul (Fere-en- ‘Tardenois, Franta) este adus de doua grupe de populati, una venti din zona nord-pontica in est gi nord-est (Zaim, Magurele la est de Prut, Ripiceni Erbiceni in Moldova, Sita Buzdului in Muntenia) si alta dinspre centr Europei (Ciumesti in Crigana, Costanda ~ Ladauti in Covasna) cu unelte nici si varfuri de sigeti,Aziliamul (Mas d’ Azit, Franta) descopent la Baile Herculane (Pestera Hotilor) se caracterizeazi prin microhte negeometrice lantigravetianul de aspect romanello-acitan (grotele Romanelli, Hala $i Mas d’Azil, Franta) a venit din Italia spre Dundre saw peste Marea Adtiatica Adipostul de la Dubova a fost datat cu C_, 10.650 + 120 si 8175 + BC Uneltele sunt microlite de pratra si sigett, harpoane din os. Culinra Schela Chadove?, datata ew C., in milenile VA-VIL are aria de raspandire tot pe Intraducins in sstorua antici a Romiinier 17 ‘Dunare in zonele Poruior de Fier (Ostrovul Banului, Dubova, Lepenski Vir jin Serbia) Ea se caracterizeaza prin putine unelte de piatra si unelte de os (strapung2toare, pumnale, toporase, “sipaligi”, cele din urmé utlizate pentns cules, nu pentru cuftivarea pméntuli) ‘Animalele vanate pentru hrand in epipaleolitic-mezolitc au fost bovinele mari, calul, mustretul, cerbul, iar purtitornt culturn Schela Cladovei erau mari consumatori de peste si scoici. Manifestirile de art4 sunt semnalate in agezirile azliana, romanello- aziliene, tardiagravettene si ale culturii Schela Cadovei (colt perforati de animale, placi de os cu decor incizat gi resturi de coliere din scoici. Picturile rupestre de la Gaura Chindiei dateaza din mai multe epoci, nu numai din mezolitic. Resturi asteologice s-aui descoperit in aria culturii Scheta Cladovei (in morminte cu schelete chircite sau intinse, uneori presarate cu ocru rosu) si ele apartin tipului Cro-Magno oriental Pe pian social se admite fenomenul uniri pinilo in tiburi iar pe plan religios presirarea defunctilor cu ocru rosu denota evolutia credintei religioase, constientizarea diferentei intre viat& si moarte. EPOCA NEOLITICA Numele “tehnic’, atheologic al epoci, nedlitic (gr. neos, now si litho, piatra) decurge din inventia si rAspandicea unui nou mod de prelucrare a Pictrei prin slefuirea si perforarea ei, Principalele ei caractrisici sunt date de transformarile inregistrate in dezvoltarea societatii omenesti ca urmare a trecerit comunittior de a stadiul de vnatori-culegatrila cel de prodiucitort de hrand prin cultivarea pamntului si cresterea vitelor, Aceastatransformaze acopera termenul de revolutie neolitic’, Pentru teritoriul Romaniei caracteristicd este si aparitia ceramicii cu toate ci ea nu constituie o inventie populatilor epipaleoiitice si mezolitice care waiaw aici, ci un fenomen de aculturatie materalizat prin venirea in aceste zone a unor populafi care traiau in neolitic si prin asimilarea aborigenilor de cdtre noi veiti. Reliefulcomcide in lni generale cu acela de astzi, dar un fenomen natural petrecut cu ceva inainte de inceputul epocineoltice, anume crestereanivelul Marii Negre (transgresiunea Mari Negre) a determina inundarea Dobrogei si patrunderea apelor ei pe Dunire pind spre confluenja cu Argesul. Apele s- au retras pe durata neoliticului timpuriu. Chima la inceputul holocenului {10.000-8.000 i. H.) s-a incalzit, iar aproximativ intre 7.000-5.000 s-a inregistrat un optimum climatic. pentru ca ‘intre 5 000-3 00/2 800 sa fie caida si umeda, apot dupa 2,800 sd fie calda si ‘uscata, determinand schimbart in flora. Fauna este reprezentaté in neolitcultimpuria ma ales de bovine mari gi de ovi-caprine, in neoliticul dezvoltat si eneolitic bovine mari, ov-caprine suine $i se coastaté domesticirea calulr (adusd ca atare de populati din est si sud). Creyterea animalelornu au exclus vinatoareaanimalelor pentru hrana bland, piele gi oase (pentru confectionarea anumitor unelte) si nici pescuitul culesul seoicilor st al fr uetelor Penira denumizea principalelor erapy ale nealinicnhn sunt de preferat tccment de neolite timpuri (circa 6 500-4 800), dezvoltat (4 800-5 $00) gi ceolitic (de Ta lat armenia, ataania si ah rs. intre 3.500-2 ) pentry ca Introdcers in taenia antici a Romane 9 ultimul subliniaza s1 continutul penoadei finale. intre epipaleolitic (mezolitic sineolitic nu este un hiatus de viata, dar nou! mod de viata a fost implatat de catre populafti venite din Asia Mica si Mediterana rasdriteana prin Balcani ‘care trdiau in neolitic. Caracterisnci generale, Numele culturilor neolitice provin de la statiunea ‘eponima, de la doué-trei staiuni sau de la o particularitate a unei culturi (ex Ceramica liniata). Aria de rispéndire a culturilor este extinsd in neoliticul timpuriu, restransa in cel dezvoltat s1 din nou mai larga in encolitic, dar mai restransi decat in prima faz in domeniul wneltelor se perpetueaza microlitele, apar tehnicile slefuirii siperfordni, iar osul gSseste larg folosinta (sapalig, harpoane, ace, pumnale, spre sfarsit chiar brazdare de plug). Lutul a constituit materia prima pentru olarie, pentru etanseizatea peretilor locuinfelr, pentru modelarea greutatilor plaselor de pescuit si ale urzeli rizboiulu de tesut vertical, pentru podoabe sistatuete. Cuprul, aparut sporadic in neoliticul timpuriu, a fost utilizat pentru confectionarea armelor si unelielor in eneoltic. La inceput s-afolosit cuprul nativ, apoi cel redus din minereu care, odata objinut, era turnat in tipare ‘mono- gi bivalve, Aurul a constituit sporadic materia prima pentru podoabe si foarte rar pentru figurine Practicarea agriculturia determiant o mai mare stabilitate a comunitiilor, dar sisteml primit de culturd impunea schimbarea frecventa a terenurior cultivate, implicit a locului asezarilor. Cresterea animalelor a avut pondere variabila in decursultimpului. Cdinelea fost domestic inc@ in eprpaleolitic dar ovi-caprinele, suinele gi bovinele mu au fost domesticite pe lo, ci aduse dinspre sud de noile populatii, ja fel cum toate plantele cerealiere descoperite in ayezatile neolitice sunt de origine sud-vest asitica ‘Tot in neolitic se dezvolté mestesugurile.Alitun de obtinerea gi preluerarea cuptului de acum amintite sunt de mentionat prekscrarea picts, mestesugurile casnice (tors, fesut), construetia locuinielor g! confeetionares ceramic Ulmul mestesug, in pofida unor pateti mai vechi, gratie cunoytintelor pe care le implica (alegerea futului, a degresantilor, modelarca vaselot Impodobirea lor uscarea, arderea in gropt st in euptoare cu reverberate} executes in; tumiformtagn formetor si a decentdur 4 fost elvan est 2» Joan itera ‘mestesug specializat, Mai mult, foarte probabil au existat si unele centre de produetie pentru zone variabile ca intindere (Cucuteni, Petrest). Inneolitic casi in epocile ulterioare, ceramica poate fi incadrata in dowd ccategorit de uz comun sau de bucatari, in general mai grosiera, nu totdeauna uniform arsa 5i ceramica find, bine arsa oxidant (de culoare rosie c&ramizie. elbuie) sau inoxidant (cu culori de la negru pind la nuanfe de cenusiu), cu forme si decor, incat unele piese constituie adevarate obiecte de arta ‘Omamentarea ceramici s-a objinut prin incizie, imprimare, excizie, in relief incrustare cu ab, pictur (dupa sau inainte de ardere), Decorul vaselor este dispus fie pe aproape toaté sau pe toatd suprafata vaselor, fie in registre. motivele decorative sunt alerg&toare, adica continui sau inchise in cadre Pitrate, dreptunghiulare, iar dupa forma goometrice si spirale sau spralo — tmeandrice Prezenta vaselor specifice unei culturi in aria alteia, uneort situatila mare distant ca i a unor piese pentru care materia prim& nu exista pe loc sunt indici pentru infiriparea relatilor de schimb, nu prin intermedia unot negustori, ci din comunitate in comunitate. Locuinjele epocii sunt fie adancite in pamant (bordeie), fie de suprafata Primele sunt patrulatere, ovale, rar circulare, iar ‘suprafaja micd a lor este un indiciu pentru existenta famniliei pereche. Celelalte sunt patrulatere, uncori dde mari dimensiuni (15 x 10 m), cu doui-treiincdpeni. Reconstituitea lor se poate face pe baza observatilor arheologice si dup modelele confectionate din {ut in epoca. Se eunose locunte cu platforma (din lemne despicate acopente cu ut) si chiar pe piloni (cultura Petresti). Pereti erau din impletiturd cde nuele pte cu lut (la cele adincite) s din lernn lips cu lut, cu decupaje penta ferestre, adesea perefi find vopsii sau decorati cu motive incizate si in relief, tar invelitoarea din paie, la cele de suprafata Nici unele nu aveau cosurt pent foc, inet prezenta vetrelor de foc in interiral lor este catza freeventelor ncendir Ayesirile aveau aspectul anor catune, mai tarziu sate, cu locuinele risipite «fo-aTungul cursuilor de apa, da se cunose $1 asezin eompacte, ewlocumtele iy Hse im gum, ehiar cu elem te de “sistematizare” “piati” 0 cladite Ute (Cucuteat Petrest in Pruiului) <1 chiar dred feu gant 51 Inrelnsr in trea ca @ Rema palisada sau sant, val, palisad). Indiferent de matimea lor si de"sistematizare” ‘ici una nua depait stadiul rural. Incendile freevente si refacerea succesiva a locuintelor pe acelasi loc au dus Ia inaltarea treptata a locuiui asezdr, aceasta primind aspectul de movild (asezare de tip tel), inalta uneori pnd la 15m Organizarea sociald se poate reconstitul prin posibilele comparatii eu popoare primitive si pe baza putinelor izvoare scrise greco-romane care fac referii la populatile din jur. Ca urmare, se poate presupunerea organizarea populatilor neolitice in yinti formate dint-un numir variabil de familii cu strémogi communi, iar céteva ginti constituiau tribul, Nu a existat niciodatd o organizare sociala matrirhala. Eventual se poate vorbi de o descendent rmatiliniard cu toate cd familia pereche era orealitate social gi apariia copillor ‘nu mai constituia un secret pentru: oamenit acelet vremi Nu se poate admite nici existenta unei organizari comumitare céta vreme proprietatea privaté a existat sigur in neolitc, Private erau armele, uneltele, Jocuintele si bunurile din ele, diferentierea sociala gi de avere fiind dovedita de descoperirile arheologice, ar prezenfa sceptrelor in morminte dovedeste existenta unor sefi, conducdtori. Chiar admiind descendenta matriliniard, de la inceputul eneolticului, daca nu chiar mai devreme se poate vorbi de organizarea de tip patriarhal gi despre diferentiere social gi de avere in sfarsit, nu se poate vorbi despre separarea triburilor de agricultori de cele de piston pentru cd din punctul de vedere al economiet agrare pe tertoriul Romaniei ea este o aberatic. in schimb, se admite variatica ca pondere a uneia sau a celeilate, ca urmare a modificdnilorclimatice gt in funetie de rele. Cultura spiriwala poate fi reconsttuitd pe baza materialeloratheolos $i prin analogic cu fenomenele din Asia Mica unde mnanifestirile de viata spirituala au continuitate din preistone pani in istorie, Legitura strains determinanta intre agrculturd gi ferltate este general adams’, cetul 2 ppimntul-mani tind Statueteie descoperte magico-reliy (foarte patine sunt din es, din rat mura sau ary suit femmonie, ket adorati de muuiort fie annepo> fie zaomexte sunt Tega de p joasenecunoscute Mayuntatea statuctelor, contectionate din et lta fecunditayia gi Fortin Dupo statisti, fensisime sunt peste 859 2 Jou GLODARIL siele reprezinta mai ales divinitatea - mam@, zeta suprema, iar puterea viild este reprezentata fie de acolitul barbat al primeia, fie de statuete de comute Spre practici magico-religioase trimit statuetele zoomorfe reprezentind animale de prada, serpi, cerbi, pasin. Pentru aceasta epoca s-au descoperit sanctuare, ocuri unde se desfgurau cceremonii de cultnecunoscute, Unul dine elea fost la Ciscioatele (apartine ariei culturii Boian) si consta dintr-o constructie cu dou inedperi, una cu perelit pictafi, avind in ea dou’ coloane fara rol constructiv. Ele indici Practicarea culturii coloanei care, in credinfa lor, ficea logatura inte cer si Amant, Celalalt sanctuar a fost descoperit la Para, in aria culturii Vin™a si const dintr-o constructie cu perei masivi din lut avand in interior 0 masé — altar pe care se ridicau busturile zeifei - mame si al acolitulu ei, reprezentat cu coame de taur. Alte reprezentari ale zei{ei-mame $i ale acolitului ei mascul aualtarele dela Ghelaesti si Trust inca dn aceasti reme a fost adoratsoarele in calitatea sa de zeu participant In asigurarea ferilititi ogoazelor dupa demonstreaza in special motivul decorativ al spiralei, in sfarsit, sunt documentate cultul morfilor (ingropari insofte de oftandeficute sub podina locuinfeor), inmormantarle magice si cull craniului (ingropari de cranii singulare sau grupate impreund cu depozite rituale). CULTURILE NEOLITICULUI Neoliticul rimpuriu (6.500-4 800i. H.) este reprezentat de dou culturi: Grupa Baciului ~ Cércea si Star"™evo-Cris, prima marcénd inceputul procesului de neolitizare pe teritoril Romani, iar cea de a doua definitivarea aceluiasi fenomen. Cultura Gura Baciului (ling Cluj-Napoca) ~ Carcea (in Doli) a fost acusi de primii migrator venti din nordul Peninsulei Balcanice. Ei au fost partial contemporani cu epipaleolitici si cu mezolitici pana la adowa migratie de populatie neoliticd venita din acceasi directie Uneltele sunt din silex cioplit, din piatr slefuita (mai ales topoare mici), com $i 0s, ia in domeniul ceramicit se remarca cea find, pictata cu alb pe fond rosu La Gura Baciului s-au descoperit si capete umane cioplite sumar in piatr Cultura Star™evo (in Sesbia) — Cris (dupa rau) apartine celui de al doilea val de migratori dinspre sud, iar aria ei de rispandire include zona din nordul Greciei, aproape intreaga Peninsula Balcanica (fara regiunea vestic’, Romania fird nordul exterm gi ajunge pnd in vest-sud-vestul Uerainet) Agezanle sunt de scurtd durati, ceramica este decorata prin ineizie yi Picturd cu alb sau rogu g1 negru, iar plastica este reprezentati de statuete antropo- si zoomorfe. In neofiticu! dezvolat (4,800-3,500 i. H.) apar topoarele perforate si de tip calapod, unelte de os si com (mai ales spaligi) gi primele piese din cupru (unelte mici, piese de podoaba) gi se constata accentuarea sedentarismlui de asa manera incat apar agezarile de tip tell Cultura Vin™a-Turdas, de origine sudica, raspandita in nord-vestul Bulgariei, Serbia, sud-estul Ungariei, sud-vestul Olteniet, Banat st Transilvania, ste agezari de durata g unelte din piatra, os. com dar si topoar masive de cupru, Ceranmea este m imprimate. iar plastica consta din statuet Dararea tablielor de Ja Tartacia (@ scend de vandtoare «1 alte d ales neaura, decovat pair miezare 9 2 antropamorte, rat z0onntte feu semne 24 Joan GLODARI. Incizate) este controversata. Din factes-ul ei Turdas ia nastere aspectul lelod, cu picturd bituminoasi pe fond alb Cultura Tisa (in nord-estul Ungariei s1 vestul Roméniei) are si secun- ciocane din cupra si vase eu patru muchii Cultura ceramic liniare, raspandita din Franfa pana pe Bug, inclusiv in ‘Transilvania, Moldova, Muntenia, are ceramica cu tind incizate, in nord-vest este cunoscut grupul cultural Ciumesti, iar in centrul Transilvaniei grapul Lumea Noud (Alba luli), Cultura Dudest (cartier al Bucurestior) este raspandit in sud-estul Olteniei tin sudul Munteniei si are ceramicd neagra decoratd cu incizii si caneluri fine. Cultura Hamangia(azi Bata, langa Tulcea) ae ara de r&spindire in sud- estul Romaniei. Ceramica este decoratd cu impresiumi, iar in plastica sunt celebre doua statuete (“ginditorul” gio femeie) modelate mai realist Cultura Védasira este rispindita in sud-estul Olteniei si sud-vestul ‘Munteniei avand ceramic incizata gi incrustata cu pasta alba, Cultura Boian (insula La Ulmi din lacul Boian de lng Dundre) este ‘spindité in Muntenia, sud-estal Transilvaniei, Dobrogea si sudul Duniri $i ate pe ling& agezarile obisnuitealtele de tip tell (Gina, lang Bucuresti) Luneori cu sant de apérare. Ceramica este decorati fie cu barbotng, fie prin incizic, iar obiectele de podoabs sunt freevente Cultura Preeueuteni,rispinditi din sud-estul Transivaniei peste Moldova pnd in sudul Ucrainei are ceramicé cenusie-negricioas (inclusiv suportri cilindcice), decorata prin incizie, imprimare, cu cane gi pictaté Plastica este bine reprezentati de statucte de femei si se remarca stlizarea attistica a indtorului” de a Tirpest“Gruparile” de statuete (20 nt vas de la Padu AlteleKingd vata) si scdunele indica practici de cult anevoie de deseirat Fncolieul (3.500-2.700 i. H ) se caracterizeaza prin inmultirea uneltelor decuprutumate in pare mono. bivalve, folosirea cuptoarelor cu reverberatie pentru arderea ceramicii st cresterea numarulut asezarilor intarite Cultura Pesresu (lanaa Sebes. Alba), in centrul sl partial vestul ‘Transilvaniei, ate $1 locuinie cu platforma sau pe ptlont. iar in ceramica se det ele mono, bi si policrome Cultura Gracin (lanes Olterita), ev aia az va in Muntenia, Dobrogea s1 ip tell, fortificate cu sant sau inconjurat2 de sudul Duna, are asezier de Inuroducere in istoria antic a Rome. 2s api, locuinge cu platforma, unelte din slex, os, com tinclusiv brizdare de plug), topoare si obiecte de podoaba de cupra, ultimele si din foi de aur in

    S-ar putea să vă placă și