Sntatea parodontal se definete ca o stare de stabilitatea n timp a fiecruia
dintre cele patru esuturi care constituie parodoniul (gingia, cementul isul alveolar i ligamentul parodontal) care ader i/sau se ataeaz pe ntreaga suprafa a rdcinii dentare, partea coronar a acestui ataament fcndu-se la jonciunea amelo-cementar. Parodoniul marginal cuprinde totalitatea esuturilor care asigur meninerea i susinerea dinilor n oasele maxilare. n plan vertical, parodoniul marginal se ntinde de la nivelul marginii gingivale pn n apropierea apexului unde nu exist o limit net determinat[1]. Funcia parodoniului este de a amortiza, de a echilibra forele ocluzale de impact. Parodoniul dispune de mai multe posibilitai de aprare: integritatea epiteliului joncional, factorii umorali nespecifici aflai n lichidul anului gingival i n pungile parodontale i factorii celulari nespecifici i speicifici de la nivel tisular. La nivel tisular, antigenele bacteriene sau produsele acestora sunt fagocitate de macrofage care le prezint apoi limfocitelor B i T, urmnd declanarea rspunsului imun umoral i respectiv celular. Clonele de limfocite B active se transform limfoblastic, sub aciunea mitogen a antigenelor i se difereniaz n plasmocite, celule secretoare de imunoglobuline. De asemenea, se difereniaz i limfocite B de memorie care vor recunoate specific antigenele. Limfocitele T sunt i ele stimulate prin prezentarea de ctre macrofage a antigenelor i se transform blastic n limfocite efectoare care sunt fie citotoxice, fie secretoare de limfokine. Macrofagele intervin att la nceputul procesului, prin prezentarea antigenelor celulelor efectoare ale rspunsului imun (limfocite B i T) ct i la sfrsitul procesului, cnd macrofagele atrase de unele substane secretate de limfocitele T, fagociteaz materialul strin[2].
Fig.1 Reprezentare grafic axiala a unui dinte i a parodoniului
Motivaia alegerii temei este determinat de frecvena relativ crescut a bolii
parodontale de etiopatogenia multifactorial pe care o prezint: medicamentoas
(hidantoina, antagonitii de calciu, ciclosporinele, medicaie contraceptiv), iritativ
(proteze incorect adaptate, obturaii n exces, prezenta leziunilor carioase), microbian, diverse stri fiziologice (sarcin, ciclu menstrual menopauz), boli sistemice (diabet, hipovitaminoza C, boli hematologice, tulburri imunodeficitare (granulomatoza Wegener, sarcoidoza), idiopatic [3].