Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică Şi Informatică Ghid de Studii Universitare de Licenţă Specializarea Matematică 2011-2014

Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Matematic i Informatic

Ghid de studii universitare de licen
Specializarea Matematic
2011-2014
Cuprins
Pagina
I. Informaii generale despre facultate

1. Date de contact
2. Prezentarea facultii
3. Misiunea
4. Domenii i specializri
5. Structura administrativ
6. Examenul de absolvire
7. Calificri
8. Continuarea studiilor
9. Coordonarea activitii didactice
3
3
3
4
4
5
5
5
6
6
II. Fiele disciplinelor

Anul 1 Specializarea Matematic
7
8
41
78
III. Alte informaii

1. Spaiile facultii
2. Parteneriate
3. Accesul la biblioteca virtual i internet
4. Burse i alte forme de sprijin material pentru studeni
122
123
123
123
123
I. Informaii generale despre facultate

1. Date de contact
Str. Ion Ghica, nr. 13, 030045
sector 3, Bucureti
Telefon: 0213140075, int 121, 306, 307
email: ushmi@spiruharet.ro
Pagina web: http://www.spiruharet.ro/facultati/facultate.php?id=1
Blog: http://ushfmi.wordpress.com/
2. Prezentarea facultii
Facultatea de Matematic i Informatic a fost autorizat s funcioneze prin
Hotrrea de Guvern (H.G.) 294 / 16.06.1997 publicat n Monitorului Oficial al
Romniei nr. 130 / 25.06.1997 p.I i reconfirmat prin H.G. nr.410 / 25.09.2002, publicat
n Monitorului Oficial al Romniei nr. 313 / 13.05.2002 p. II. Prin Legea privind
acreditarea Universitii Spiru Haret din Bucureti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este
definit ca instituie de nvmnt superior, persoan juridic de drept privat i de utilitate
public, parte a sistemului naional de nvmnt.
Facultatea de Matematic i Informatic a fost acreditat
specializri matematic i informatic prin H.G. 916/23.08.2005.
n anul 2005 cu dou
n anul universitar 2005-2006, Romnia a trecut la noua form de organizare a

nvmntului superior (licen, masterat, doctorat). n acest sens, Facultatea a organizat
programele de studii universitare de licen n specializrile Matematic i Informatic cu
durata de trei ani (180 credite). Astfel au intrat n vigoare noile planuri de nvmnt pentru
studiile universitare de licen, ncepnd cu anul I de studii. Prin decizia Consiliului ARACIS
din 25 noiembrie 2010 au fost acreditate dou programe de masterat, cte unul per domeniu
de studiu.
ncepnd cu 1 Octombrie 2011, programele de studii universitare de licen i masterat n
domeniile Matematic Informatic, funcioneaz n baza hotrrii nr. 966 din 29
septembrie
2011
pentru
aprobarea
Nomenclatorului
domeniilor
i
al
specializrilor/programelor de studii universitare, a structurii instituiilor de nvmnt
superior, a domeniilor i programelor de studii universitare acreditate sau autorizate s
funcioneze provizoriu, a locaiilor geografice de desfurare, a numrului de credite de studii
transferabile pentru fiecare program de studii universitare, form de nvmnt sau limb de
predare, precum i a numrului maxim de studenti care pot fi colarizai, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 1 octombrie 2011.
Domeniul fundamental al facultii este: tiine exacte.
Domeniile de studii de licen ale facultii sunt: Matematic (Titlul conferit:
Liceniat n matematic) i Informatic (Titlul conferit: Liceniat n informatic)
3. Misiunea
Misiunea studiilor universitare de licen cu durata de trei ani este didactic i de cercetare
tiinific. Aceast misiune rezult din modalitatea de organizare, din coninutul procesului
didactic i de cercetare, din modul de alocare a resurselor.
n domeniul activitii didactice obiectivele principale sunt:
asigurarea dobndirii cunotinelor fundamentale i de specialitate, ntr-un sistem
operaional care s asigure competena profesional i social,
formarea de specialiti cu pregtire superioar n domeniile specializrii,
corespunztoare nivelului actual recunoscut pe plan european.
La ndeplinirea acestor obiective concur mai muli factori: planul de nvmnt modern,
adaptat noilor cerine tiinifice, programele analitice actualizate anual i, nu n ultimul rnd,
colectivul excepional de cadre didactice.
Misiunea de cercetare tiinific se realizeaz n paralel cu activitatea didactic i n
completarea acesteia. Pentru realizarea acestei misiuni obiectivele principale sunt:
participarea la programe de cercetare tiinific local, naional i internaional,
valorificarea rezultatelor cercetrii prin publicaii de specialitate i prin contracte,
elaborarea de monografii, tratate i cursuri universitare
organizarea i participarea la sesiuni tiinifice.
Pentru asigurarea acestor obiective, ansamblul activitilor desfurate n cadrul Facultii de
Matematic i Informatic este centrat pe realizarea unei nvri moderne i performante,
astfel nct absolvenii s fie n msur s rspund exigenelor cerute de profesia pe care o
vor exercita.
Conducerea Facultii de Matematic i Informatic are n vedere organizarea n continuare
de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. n prezent pe posturile vacante sunt
ncadrate cadre didactice asociate, titularizate n nvmntul superior, cadre de prestigiu
care i-au adus o cotribuie deosebit la ridicarea procesului instructiv educativ prin
elaborarea de manuale i cursuri universitare publicate la Editura Fundaiei Romnia de
Mine, prin calitatea activitii tiinifice i nu n ultimul rnd ca profesori cu o nalt inut
tiinific i didactic. Unii dintre acetia sunt conductori de doctorat.
4. Domenii i specializri
La Facultatea de Matematic i Informatic se pot urma dou programe universitare de studii
de licen:
- Informatic (3 ani): se formeaz specialiti de nalt calificare n domeniul informaticii
(programatori, proiectani software, analiti, profesori de informatic i cercettori)
- Matematic (3 ani): se formeaz specialiti de nalt calificare n domeniul matematicii
(cercettori, specialiti n domeniile bancare, statisticieni, profesori de matematic)
Programul de pregtire al facultii ofer studenilor: disciplinele fundamentale, discipline de
specializare i discipline complementare, cu statut de discipline obligatorii conform
nomenclatorului ARACIS. n plus se ofer discipline facultative (contra cost) i discipline la
alegerea studentului (n cadrul numrului de credite obligatorii) care valorific rezultatele
didactice i tiinifice ale cadrelor didactice, dnd i o orientare spre anumite calificri i
programe de masterat.
5. Structura administrativ
Conducerea operativ a facultii se realizeaz de ctre:
Decan: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore
Director al Departamentului de Matematic i Informatic: Conf. univ. dr. Ioan Rodica
Personalul administrativ este format din:
- Secretar ef: Prvulescu Beatrice
- Secretar: Georgescu Ana Maria
- Secretar: Teodorescu Lenua
- Secretar: Voicu Cristiana
Telefon secretariat /fax: 0213140075/ 0213140076 interior 121
E-mail: ushmi@spiruharet.ro
Program de lucru cu publicul: luni 15-17, mari, miercuri i joi 12-14. n situaii speciale
(admitere, finalizarea studiilor etc.) programul de lucru se va anuna n timp util. Nu se
lucreaz cu publicul n afara programului afiat.
6. Examenul de finalizarea studiilor
Pentru studenii ciclului I Bologna examenul de licen const din dou probe:
1) evaluarea cunotinelor fundamentale i de specialitate ;
2) elaborarea i susinerea lucrrii de licen
Metodologia desfurrii examenului de licen se stabilete la nivel de universitate de ctre
Senatul Universitar, iar la nivelul facultii de ctre Consiliul facultii n conformitate cu
prevederile elaborate de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii. Metodologia se va publica
pe site-ul facultii cu cel puin trei luni nainte de desfurarea examenului de licen.
7. Calificri
n cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializrii matematic, se asigur
dobndirea de cunotine fundamentale i specialitate n domeniul matematicii i cunotine
complementare n domeniul informaticii, care permit absolvenilor s lucreze n calitate de:
profesor de matematic pentru gimnaziu (232201),
matematician (212109),
referent de specialitate matematician (212104).
n cadrul primului ciclu de studii de trei ani ai specializrii informatic, se asigur
dobndirea de cunotine fundamentale i de specialitate n domeniul informaticii i
cunotine complementare n domeniul matematicii, care permit absolvenilor s lucreze n
calitate de:
profesor de informatic pentru gimnaziu (232201),
administrator de baze de date (213903),
programator (213102),
analist (213101),
asistent cercetare n informatic (250102),
asistent de cercetare n matematic-informatic (249110),
proiectant sisteme informatice (213103),

administrator de reea de calculatoare (213902).
Recent a fost propus ca noi ocupaii pentru absolvenii informaticieni s fie incluse n COR:
informatician designer, analist achiziie i analiz date i specialist testare aplicaii.
8. Continuarea studiilor
Dup terminarea ciclului I Bologna, absolvenii se pot nscrie la programe de masterat oferite
de instituiile de nvmnt superior n condiiile legii.
Facultatea de Matematic i Informatic ofer n prezent dou programe de masterat (Ciclul
II Bologna) acreditate conform deciziei ARACIS nr. 9905/ 07.12.2010:
- Matematic - Matematici aplicate n economie (domeniul de licen Matematic);
- Informatic Tehnologii moderne n ingineria sistemelor informatice (domeniul de licen
Informatic).
9. Coordonarea activitii didactice
Programele de studii au cte un responsabil stabilit de ctre Consiliul Facultii din rndul
membrilor Departamentului de Matematic i Informatic.
Persoanele de contact sunt:
Matematic Conf. univ. dr. Rodica IOAN
Informatic Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU
II
Fiele disciplinelor
Anul 1
Universitatea SPIRU HARET

Departamentul de Matematic i Informatic
Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Algebra 1
Statutul disciplinei:
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
Licen (Ciclul I Bologna)
1
1
Titularul cursului: Conf. univ. dr. Ioan Rodica

Curs
2/28
Seminar
2/28
Numr de ore / Verificarea / Credite

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
A. Obiectivele disciplinei La sfritul cursului studenii vor ti s defineasc noiunile, s enune i

s demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmrete ca studentul s tie s
aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru:.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Nu este cazul.
C. Competene specifice
Operarea cu notiuni si metode matematice
Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte si rationamente matematice
D. Coninutul disciplinei
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Relaii funcionale. Relaii

de echivalen, mulime
factor.
2. Monoizi
1.1 Relaii funcionale, compunerea funciilor,

proprieti.
1.2 Relaii de echivalen, mulime factor
2.1 Legi de compoziie, monoid, submonoid,
2.2 Monoidul liber generat de o mulime,
congruene pe un monoid, monoid factor,
2.3 Morfisme de monoizi, teorema fundamental
de izomorfism
3.1 Grup, subgrup, teorema lui Lagrange.
3.2 Subgrup normal. Grup factor, teorema
fundamental de izomorfism.
3.3 Ordinul unui element ntr-un grup.
3.4 Grupuri ciclice. Grupul permutrilor unei
mulimi finite.
3. Grupuri
4. Inele
2
2
1
2
2
1
3
4.1 Inel, subinel, ideal.

2
4.2Morfisme de inele, teorema fundamental de 2
izomorfism.
4.3 Inele booleene
5. Corpuri, algebre
Nr. de
ore
1
5.1 Corpuri, corpul fraciilor unui domeniu
2
5.2 Algebre, algebra matricelor,
2
5.3 Algebra polinoamelor. Teorema mprtirii cu rest 4
10
n Z si n K [ X ] , K corp comutativ
5.4 Polinoame ireductibile, descompunerea unui
polinom n produs de factori ireductibili
5.5 Rdcini ale polinoamelor, corpul rdcinilor
unui polinom.
5.6 Polinoame simetrice.Teorema fundamental a
algebrei
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie: Seminar

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Coninut
Relaii funcionale, compunerea funciilor,
proprieti
Relaii de echivalen, mulime factor, legi de
compoziie
Monoizi, monoidul liber generat de o mulime,
congruene pe un monoid, teorema fundamental
de izomorfism
Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange
Subgrup normal. Grup factor, teorema
fundamental de izomorfism.
Ordinul unui element ntr-un grup. Grupuri
ciclice
Grupul permutrilor unei mulimi finite.
Inel, subinel, ideal. Teorema fundamental de
izomorfism
Corpuri, corpul fraciilor unui domeniu.
Algebre, algebra matricelor, Algebra
polinoamelor.
Corpul rdcinilor unui polinom. Teorema
fundamental a algebrei
Total
ore:
Nr. de
ore
2
2
2
2
4
2
2
4
2
2
4
28
E. Evaluare 60% examen final + 40% evaluare pe parcurs. Seminarul va urmari fixarea si
aprofundarea problemelor de curs. De-a lungul semestrului sunt prevzute 3 lucrri de control,
cte una la sfritul fiecrei uniti de nvare i anume: Monoizi, Grupuri i respectiv Inele,
corpuri, algebre. Pentru fiecare din aceste trei lucrri de control se aloc cte 10% din nota
final.
F. Repere metodologice
1. Curs clasic cu exemple grafice computerizate; predarea se face att folosind creta i tabla, ct i
retroproiectorul
2. Seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii:
http://www.spiruharet.ro/facultati/continut-multimedia.php?id=1
G. Bibliografie:
1. I.D. Ion, S. Brz, L. Tufan Lecii de algebr, Fascicula I, Editura Fundaiei Romnia
de Mine, Bucureti, 2004
2. I.D. Ion, S. Brz, L. Tufan Lecii de algebr, Fascicula II, Editura Fundaiei Romnia
3. I.D.Ion, N.Radu Algebr, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991
11
4. C.Nstsescu, C.Ni, C.Vraciu Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureti, 1986

5. C. Betica, C. Boboc, S. Dsclescu, G. Mincu, Probleme de algebr, Ed. Universittii
din Bucuresti, 2008
Data avizrii de ctre Consiliul Departamentului de Matematic i Informatic:

Director departament,
Titular de disciplin,
12

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiza matematica 1
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
1
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Iordan Duda

Curs
2/28
Seminar
3/42

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
7

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru: determinarea
naturii unui ir /a unei serii de numere reale, determinarea anumitor proprieti de natur analitic
a unei funcii reale (limit, continuitate, integrabilitate), studiul proprietilor unui ir/ unei serii
de funcii, etc.
a. Operarea cu notiuni si metode matematice
b. Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte si rationamente
matematice
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. iruri i serii de numere 1.1 Corpul numerelor reale: mulimi ordonate,

reale
corpuri complet ordonate, supremumul i
infimumul unei mulimi; iruri de numere reale:
siruri convergente (definiie i proprieti),
trecerea la limit n inegaliti, criterii de
convergen (teorema lui Stolz, criteriul
radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy),
limita superioar, limita inferioar, puncte limit
1.2 Serii de numere reale: definiii, termenul
general, irul sumelor pariale
1.3 Serii cu termeni pozitivi: criterii de
convergen, criteriul raportului, criteriul
rdcinii, criteriile de comparaie, criteriul
Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui
Kummer
1.4 Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii
absolut convergente, serii semiconvergente; serii
cu termeni oarecare: criteriul Abel-Dirichlet;
13
Nr. de
ore
3
1
2
2. Funcii reale
3. Integrala Riemann
operaii cu serii de numere reale

2.1 Elemente de topologie n mulimea numerelor
reale: vecinti, mulimi deschise, nchise,
compacte, proprieti topologice n corpul
numerelor reale
2.2 Funcii de o variabil real: limit i
continuitate, definiii i proprieti, proprietatea
lui Darboux
2.3 Funcii de o variabil real: derivata, operaii
cu funcii derivabile, proprietile funciilor
derivabile, derivate de ordin superior, formula lui
Taylor. Difereniala. Construcia graficului unei
funcii
2.4 iruri de funcii: convergena simpl,
convergena uniform
2.5 Serii de funcii: mulimea de convergen,
convergen simpl i uniform pentru serii de
funcii, criterii de convergen
2.6 Serii de puteri: definiie, mulimea de
convergen, teoremele Abel i CauchyHadamard, raza de convergen, seria Taylor
(Mac-Laurin)
3.1 Integrala nedefinit: definiie, proprieti,
integrarea prin pri, schimbarea de variabil,
integrarea funciilor raionale
3.2 Integrala definit: diviziune, norma unei
diviziuni,
sum
Riemann,
interpretarea
geometric a sumelor Riemann, formula LeibnizNewton, integrarea prin pri, schimbarea de
variabil; aplicaii ale integralei definite: aria
subgraficului unei funcii, lungimea graficului,
aria unei suprafee de rotaie, volumul corpului
de rotaie
3.3 Integrale improprii: definiii, integrala n
sensul valorii principale, integrale absolut
conergente, integrale semiconvergente, criterii de
convergen
Total
ore:
1
2
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Coninut
Mulimea R; iruri de numere reale
Serii de numere reale
Serii cu termeni pozitivi
Serii alternate i serii cu termeni oarecare
Elemente de topologie
Funcii reale: limite i continuitate
Funcii reale: derivabilitate, construcia graficului
Siruri de functii
14
Nr. de
ore
3
3
3
3
3
3
3
3
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Serii de functii
Serii de puteri. Dezvoltri n serie
Integrala nedefinit
Integrala definit
Aplicaii ale integralei definite
Integrale improprii
Total
ore:
3
3
3
3
3
3
42
E. Evaluare 60% examen final (scris)+ 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt
prevzute 3 lucrri de control, care se vor susine la seminar, cte una la sfritul fiecrei uniti
de nvare i anume: iruri i serii de numere reale, Funcii reale i respectiv Integrala
Riemann. Media aritmetic a notelor obinute la cele 3 lucrri de control reprezint nota primit
de student pentru evaluarea pe parcurs.
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. Duda I., Elemente de analiz matematic, Ed.Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007
2. Duda I., Trandafir R., Analiz matematic Culegere de probleme, Ed. Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti, 2007
3. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiz matematic 1: caiet de seminar, Ed. Fundaiei Romnia de
4. Duda I., Grdinaru S. Calcul integral cu aplicaii, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti,
2007

15

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Geometrie 1
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
1

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar: spre exemplu sa
prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara
prezentate in prima parte a cursului; sa-si insuseasca notiunile de geometrie afina si euclidiana
prezentate via algebra liniara, sa fie capabili sa recunoasca si sa utlizeze tipurile de aplicatii afine
studiate; sa calculeze distante, unghiuri; sa clasifice hipercuadricele din punct de vedere afin sau
metric; sa aduca la forma canonica conicele si cuadricele.
C. Competene specifice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
matematice
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
16
Nr. de
ore
1.Elemente de algebra liniara
2.Geometrie afina si
euclidiana
1.1 Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale.

Operatii cu subspatii vectoriale. Interpretari
geometrice.
1.2 Sistem liniar independent. Sistem de
generator. Combinatii liniare. Baze si repere.
Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune
1.3 Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei
aplicatii liniare.Vectori si valori proprii. Exemple
de aplicatii liniare: proiectia, simetria .Forme
biliniare si forme patratice.
1.4 Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii
vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal
al unui subspatiu vectorial euclidian
1.5 Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de
ortogonalizare Gram-Schmidt.
1.6 Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale,
simetrii ortogonale, rotatii.
2.1. Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine
si carteziene.
2.2 Subspatii afine. Operatii cu subspatii afine.
Ecuatiile varietatilor liniare.
2.3 Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii,
omotetii, simetrii.
2.4. Spatii euclidiene.
Varietati liniare perpendiculare.
2.5 Izometrii.
2.6 Hipercuadrice. Clasificarea afina si metrica a
hipercuadricelor.
2.7 Conice in R^2.
2.8 Cuadrice in R^3
Total
ore:
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28
b) Aplicaii
Coninut
1.
Spatii vectoriale.Exemple.Sistem liniar

independent.Sistem de generatori
Baze si repere. Matricea de schimbare a bazei.
Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei aplicatii
liniare. Vectori si valori proprii.Exemple de
aplicatii liniare
Forme biliniare, forme patratice
Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale
ortogonale. Complementul ortogonal al unui
subspatiu vectorial euclidian
Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de
ortogonalizare Gram-Schmidt.Aplicatii
ortogonale
Spatii si subspatii afine.
Aplicatii afine
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
17
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
4
2
9.
10.
11.
12.
13.
Spatii euclidiene.Varietati liniare perpendiculare.

Izometrii .
Hipercuadrice
Conice.Reducerea la forma canonica a conicelor
Cuadrice.Reducerea la forma canonica a
cuadricelor
Total
ore:
2
2
2
2
2
28
E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs. De-a lungul semestrului sunt
prevzute 2 lucrri de control, care se vor susine la seminar, si anume: prima lucrare din
capitolele Elemente de algebra liniara iar cea de-a doua din capitolul Geometrie afina si
euclidiana. Media aritmetic a notelor obinute la cele 2 lucrri de control reprezint nota primit
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. Duda I, Dunca A, Lectii de geometrie analitic, EdituraFundatiei Romnia de

Mine 2007
2. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitic - caiet de seminar, Editura
Fundatiei Romnia de Mine 2010
3. Ornea L.,Turtoi A. O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000.
4. Badescu L.. Lectii de geometrie, Tipografia Universittii din Bucuresti, 1999.
5. Teleman K. Logic si geometrie, Tipografia Universittii Bucuresti, 1989
6. Turtoi A. Geometrie, Tipografia Universittii Bucuresti, 1996
18

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Logic matematic
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
1
Titularul cursului: Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin

Curs
2/28
Seminar
1/14

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
5
A. Obiectivele disciplinei
Dobndirea de cunotine din domeniul logicii matematice ca suport pentru nsuirea
conceptelor de ordin matematic.
Asigurarea capacitii de evaluare a corectitudinii raionamentelor.
Utilizarea unor concepte i metode formale pentru verificare corectitudinii raionamentelor.
Utilizarea instrumentelor de logic formal n probleme specifice proiectrii software-ului
matematic.
B. Precondiii de accesare a disciplinei
Nu este cazul
a) Curs
Capitolul
1. Algebre booleene.
2. Sintaxa i semantica
limbajului calculului cu
propozitii. Demonstratii
formale. Teorema deductiei
3. Abordarea axiomatic n
formalizarea raionamentelor
Coninuturi
Algebr booleana;
Algebr booleana trivial;
Algebr booleana cu dou elemente;
Algebra boolean a calculului propoziional binar
finit;
Algebra booleean LindenbaumTarski cu trei
elemente asociat calculului propoziional binar finit;
Sintaxa limbajului calculului propoziional binar;
Semantica limbajului calculului propoziional binar;
Demonstratii formale;
Teorema deductie;
Sisteme axiomatice peste calculul propoziional
binar;
Raionament inductiv;
Raionament deductiv;
Deconstrucie;
19
Nr. de ore
2
4. Sisteme deductive. Teorema

de consistenta
completitudine pentru
calculul cu propozitii
5. Sistemul deductiei naturale
Gentzen.
6. Validabilitate.
7. Logic binar cognitiv,

completitudine si
consisten, problema
satisfiabilitii booleene
Demostrabilitatea sub o familie de ipoteze;

Demonstrabilitate global;
Formul demonstrabil vs. formul adevrat.
Teorema de consistenta completitudine pentru
Secveni i calcul cu secveni: secvent axiom,
secvent ncheiat, reguli Gentzen, arbore de deducie,
arbore de demonstraie, arbore contraexemplu.
Forma normal conjunctiv;
Forma normal disjunctiv;
Validabilitate / Invalidabilitate;
Metoda Davis-Putnam de verificare a validabilitii
formulelor calculului propoziional binar;
Demonstratorul Gentzen pentru de verificare a
validabilitii formulelor calculului propoziional
binar
Logic binar cognitiv;
Demonstratorul CCBL. Satisfiabilitate booleean.
Strile modale de adevr;
Teorema de completitudine i consisten a calculului
propoziional binar;
Total ore:
28
b) Aplicaii
Coninuturi
Tipul de aplicaie: seminar

1. Algebre booleene.
2. Sintaxa i semantica
limbajului calculului cu
propozitii. Demonstratii
formale. Teorema deductiei.
3. Abordarea axiomatic n
formalizarea
raionamentelor
4. Sisteme deductive. Teorema
de consistenta
completitudine pentru
calculul cu propozitii.
5. Sistemul deductiei naturale
Gentzen.
Algebr booleana;
Algebr booleana trivial;
Algebr booleana cu dou elemente;
Algebra boolean a calculului propoziional binar finit;
Algebra booleean LindenbaumTarski cu trei
elemente asociat calculului propoziional binar finit;
Sintaxa limbajului calculului propoziional binar;
Semantica limbajului calculului propoziional binar;
Demonstratii formale;
Teorema deductie;
Sisteme axiomatice peste calculul propoziional binar;
Raionament inductiv;
Raionament deductiv;
Deconstrucie;
Demostrabilitatea sub o familie de ipoteze;
Demonstrabilitate global;
Formul demonstrabil vs. formul adevrat.
Teorema de consistenta completitudine pentru
Secveni i calcul cu secveni: secvent axiom, secvent
ncheiat, reguli Gentzen, arbore de deducie, arbore de
demonstraie, arbore contraexemplu.
20
Nr. de
ore
1
6. Validabilitate.
7. Logic binar cognitiv,

completitudine si
consisten, problema
satisfiabilitii booleene
Forma normal conjunctiv;

Forma normal disjunctiv;
Validabilitate / Invalidabilitate;
Metoda Davis-Putnam de verificare a validabilitii
formulelor calculului propoziional binar;
Demonstratorul Gentzen pentru de verificare a
validabilitii formulelor calculului propoziional binar
Logic binar cognitiv;
Demonstratorul CCBL. Satisfiabilitate booleean.
Strile modale de adevr;
Teorema de completitudine i consisten a calculului
propoziional binar;
Total ore:
14
E. Evaluare
Punctajul i standardele de performan asociate formelor de evaluare sunt urmtoarele:
Examen
Seminar
Teme de cas
Total
60%
10%
30%
100%
Evaluarea
nsuirii
cunotinelor
Evaluarea abilitilor
practice (deprinderi) i
cognitive (interpretare
i rezolvare de
probleme)
Evaluarea competenelor
profesionale generale i
specifice i a competenor
transversale
Evaluarea nivelului personal de

calificare ca indicator agregat
al cunotinelor, abilitilor i
competenelor
Standardul minim Standardul mediu de

Standardul maxim de
Nivelul de performan
de performan
performan
performan
profesional individual
Temele de cas se stabilesc in conformitate cu continutul cursului, dupa urmatoarele reguli:
1. Temele se vor trata individual de catre fiecare student
2. Nota maxim posibil a studenilor care nu se implic n realizarea temelor va fi 7 (70%).
3. Plagiatul anuleaza orice punctaj.
Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic;
Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic si exercitii la tabla.
G. Bibliografie
a. Jon Barwise (ed.), Hhandbook of Mathematical Logic, Series: Studies in Logic and the
Foundations of Mathematics, Vol. 90, elsevier, 1999
b. State, L., Introducere n programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004
c. State, L. Elemente de logica matematica i demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. ,
1988
d. N. Popescu-Bodorin, L. State, Cognitive Binary Logic - The Natural Unified Formal
Theory of Propositional Binary Logic, Recent Advances in Computational Intelligence,
pp. 135-142, WSEAS Press, 2010
e. Hamilton,A.G., Logic for mathematicians, Cambridge University Press, 1988
f. Gallier J.H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003
g. Ben-Ari, M., Mathematical Logic for Computer Science, Prentice Hall,1993
Conf. univ. dr. Rodica Ioan
Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin
21

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematica
Fia disciplinei
Algoritmi si programare
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
1
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Examen
Credite
6
1. Formarea deprinderilor de programare structurata in limbaje de programare clasice si moderne.
2. Insusirea structurilor de date si a instructiunilor de programare procedurala in limbajul C
3. Deprinderea tehnicilor de testare si verificare a corectitudinii programelor.
4. Asigurarea compatibilitatii cu invatamantul de excelenta : Oxford University
(http://web2.comlab.ox.ac.uk/oucl/prospective/ugrad/csatox/cs_core1.html), California State
University (http://csc.csudh.edu/jhan/Spring2008/csc321/CSC321-syllabus.htm), University
of Cambridge (http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/0809/CST/node50.html).
B. Precondiii de accesare a disciplinei Nu este cazul.
Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
Nr. de
ore
1. Algoritmi
1.1 Caracteristici. Descriere
3
1.2 Complexitate. Corectitudine
3
2. Limbaje de programare
2.1 Caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, 4
Lisp, Prolog, Python, C++, Java.
3. Limbajul de programare C
3
3.1 Entitati sintactice. Operatori
3.2 Expresii. Instructiuni. Functii (definire si 3
declarare, transferul parametrilor)
4. Directive de preprocesare
3
4.1 Tablouri si Pointeri
4.2 Functia main cu argumente. Pachetele: stdio.h, 3
math.h, string.h
3
5. Operatii de intrare-iesire
5.1 Fisiere n C si aplicatii
3
5.2 Pachetul iostream.h (C++)
Total
28
ore:
22
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie Laborator
Coninut
Mediul de programare MinGW. Structura
programelor C. Tipuri de date si instructiuni.
Operatii de intrare-iesire. Functii standard
Programarea aplicatiilor care necesita tablouri
unidimensionale. Algoritmi de sortare si cautare
Programarea aplicatiilor care necesita tablouri
bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal
Tablouri si pointeri. Aplicatii cu inregistrari, uniuni
si fisiere
Subprograme utilizator. Transferul parametrilor.
Unitati de translatare
Functia main cu argumente. Comunicare cu module
scrise in limbaj de asamblare sau alte limbaje de
programare
Total
ore:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. de
ore
4
4
4
6
4
6
28
E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs

1. Prelegerea - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative;
2. Recomandarea, pentru studiul individual, a unor paragrafe din bibliografia indicata, n vederea
aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/laborator ;
3. Prezentarea unor exemple si a unor probleme aplicative n cadrul cursului pentru sporirea
interesului cursantilor.
4. Evaluare finala (examen scris).
5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie.

G. Bibliografie
1. G. Albeanu, Algoritmi si limbaje de programare, Editura Fundatiei Romnia de mine,

Bucuresti, 2000.
2. Popa M., Popa M., Programare procedurala (Aplicatii C si C++ n structuri de date si
grafica),
Editura Fundatiei Romnia de mine, Bucuresti, 2006.
3. B.W. Kernighan, D.M. Ritchie, The C programming language, Prentice Hall, 1988 (2nd ed.).
4. Peter Salus, Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming
Languages,
Macmillan Technical Publishing, 1998.
5. S. Prata, C primer plus, SAMS, 2004.
6. B.W. Kernighan, R. Pike, The practice of programming, Addison-Wesley, 1999.
7. P. van der Linden, Expert C programming, Prentice Hall, 1994.
8. G. Perry, C by examples, Que, 2000.
9. P.S. Deshpande, O.G. Kakde, C and Data structures, Charles River Media, 2004.
23

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Algebra 2
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
7

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru rezultate si
metode specifice algebrei liniare, att din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al
algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor
aplicative
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Algebra 1.
Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvartea problemelor
a) Curs
Capitolul
1. Spaii vectoriale
Coninuturi
Nr. de
ore
1.1. Spaii vectoriale. Aplicaii liniare. Subspaii 8

vectoriale. Subspaiu vectorial factor. Teorema
de izomorfism
1.2 Baze intr-un spaiu vectorial. Dimensiunea unui

spaiu vectorial. Transformarea coordonatelor la
schimbarea bazelor.
2.
Aplicaii
multiliniare 2.1 Determinani.
2
2.2
Matrici
inversabile.
Regula
lui
Cramer.
Rangul
alternate determinani
4
unei matrice.
2.3 Sisteme de ecuaii liniare.
4
3. Algebra endomorfismelor unui spaiu vectorial 6
3. Algebra endomorfismelor finit dimensional. Vectori i valori proprii. Polinomul
unui spaiu vectorial finit caracteristic i polinomul minimal.
Teoremele Hamilton-Cayley i Frobenius. Matrice 4
dimensional
asemenea. Forma canonic Jordan
Total
ore:
24
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Coninut
Nr. de
ore
Spaii vectoriale. Aplicaii liniare

Subspaii vectoriale. Teorema de izomorfism
Baze intr-un spaiu vectorial. Dimensiunea unui
spaiu vectorial. Transformarea coordonatelor la
schimbarea bazelor
Aplicaii multiliniare alternate: determinani
Matrice inversabile. Regula lui Cramer.
Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaii liniare.
Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de
ecuaii liniare
Descompunerea unui polinom n produs de
polinoame ireductibile.
Vectori i valori proprii ale unui endomorfism.
Polinomul caracteristic i polinomul minimal.
Matrice asemenea. Forma canonic Jordan
Total
ore:
2
2
4
2
4
2
2
2
4
4
28

Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la curs. De-a
lungul semestrului sunt prevzute 3 lucrri de control, cte una la sfritul fiecrei uniti de nvare
i anume: Spatii vectoriale, Algebra endomorfismelor unui spaiu vectorial finit dimensional i
respectiv Matrice asemenea. Forma canonic Jordan.. Pentru fiecare din aceste trei lucrri de
control se aloc cte 10% din nota final
retroproiectorul
G. Bibliografie:
din Bucuresti, 2008

25

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiz matematic 2
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
2

Curs
2/28
Seminar
3/42

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
7

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru: calculul limitei
unei funcii de mai multe variabile ntr-un punct, determinarea derivatelor pariale de ordinul nti
i de ordin superior, a punctelor de extrem liber i cu legturi pentru o funcie de mai multe
variabile, calculul integralelor curbilinii precum i al integralelor multiple, etc
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Analiz matematic 1
matematice
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Funcii de mai multe 1.1 Spaiul vectorial R^n: produs scalar, norm,
variabile
distan
1.2 Funcii de mai multe variabile, ir
convergent, ir Cauchy n R^n, limit i
continuitate
1.3 Difereniabilitatea funciilor de mai multe
variabile, derivate pariale, derivata dup o
direcie, derivarea funciilor compuse
1.4 Interpretarea geometric a diferenialei,
derivate de ordin superior, formula lui Taylor
pentru funcii de mai multe variabile, funcii
implicite
1.5 Punctele de extrem ale unei funcii de mai
multe variabile: puncte de extrem libere i
condiionate; multiplicatori Lagrange
2. Integrale cu parametru i 2.1 Integrale cu parametru pe interval compact/
integrale curbilinii
necompact; integrale euleriene
2.2 Drumuri, curbe, lungimea unui drum.
26
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
3. Integrale multiple
Integrala curbilinie de primul tip

2.3 Integrala curbilinie de al doilea tip;
independena de drum a integralei curbilinii
3.1 Integrala dubl pe dreptunghi
3.2 Integrala dubl pe domenii simple
3.3 Integrale triple; formula de schimbare de
variabil
3.4 Formula lui Green; aria unei suprafee n
spaiu
3.5 Integrale de suprafa, formulele Stokes,
Gauss-Ostrogradski
Total
ore:
2
2
2
2
2
2
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Coninut
Spaiul R^n; limit i continuitate pentru funcii
de mai multe variabile
Derivatele pariale i difereniala unei funcii de
mai multe variabile; derivate de ordin superior,
formula lui Taylor, derivarea funciilor compuse;
interpretare geometric
Determinarea punctelor de extrem liber i
condiionat pentru o funcie de mai multe
variabile
Integrale cu parametru; integralele Beta i
Gamma proprieti ale acestora
Lungimea unui drum Integrala curbilinie de
primul tip
Integrala curbilinie de al doilea tip
Integrala dubl pe dreptunghi
Integrala dubl pe domenii simple
Integrale triple; formula de schimbare de
variabil
Formula lui Green; aria unei suprafee
Integrala de suprafa. Aplicaii
Total
ore:
Nr. de
ore
6
6
3
3
3
3
3
3
3
3
42
prevzute 3 lucrri de control, care se vor susine la seminar, cte una la sfritul fiecrei uniti
de nvare i anume: Funcii de mai multe variabile, Integrale cu parametru i integrale
curbilinii i respectiv Integrale multiple. Media aritmetic a notelor obinute la cele 3 lucrri de
control reprezint nota primit de student pentru evaluarea pe parcurs
F. Repere metodologice (Strategia didactic, materiale, resurse.)
retroproiectorul
27
G. Bibliografie
1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., Analiz matematic. Calcul integral, Ed.
Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2009.
2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Brz S., - Matematici pentru economiti, Ed.
Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2005.
3. Duda I., Trandafir R. Analiz matematic Culegere de probleme, Ed. Fundaiei
Romnia de Mine, Bucureti, 2007
4. Duda I., Grdinaru S. Calcul integral cu aplicaii, Ed. Fundaiei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2007

28

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Geometrie 2
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar: sa cunoasca axiomele
spatiului proiectiv, sa fie capabil sa construiasca proiectivizatul unui spatiu vectorial, sa fie
capabil sa demonstreze daca doua spatii proiective sunt sau nu izomorfe, sa aplice axioma lui
Desargues, sa dea exemple si contraexemple de plane proiective ce satisfac sau nu axioma
Desargues, sa utilizeze axioma lui Pappus, sa lucreze cu repere proiective, cu automorfisme
proiective generale liniare, sa cunoasca si sa aplice in probleme notiuni ca inchiderea proiectiva a
unui subspatiu afin, legatura intre paralelismul afin si cel proiectiv; sa lucreze cu coordonate
omogene (sa fie capabil sa omogenizeze sa sa dezomogenizeze); sa determine ecuatiile
subspatiilor proiective in anumite conditii date; sa enunte, sa demonstreze si sa aplice teorema
fundamentala a geometriei proiective; sa aduca la forma canonica o hipercuadrica proiectiva si sa
o clasifice, sa determine intersectia dintre o hipercuadrica cu o dreapta sau cu o alta varietate
liniara de dimensiune mai mare sau egala cu 2.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Geometrie 1
C. Competene specifice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
matematice
a) Curs
Capitolul
Geometrie proiectiva
Coninuturi
1.Plane proiective.
2.Spatii si subspatii proiective. Dimensiune
3.Morfisme proiective. Axioma lui Desargues.
Existenta automorfismelor proiective.
4.Corpul coordonatelor. Independenta corpului
coordonatelor de hiperplan. Comutativitatea
corpului si axioma Pappus-Pascal.
5..Recuperarea geometriei afine din cea
proiectiva.
6. Coordonate omogene. Ecuatiile subspatilor
29
Nr. de
ore
2
4
4
4
2
4
proiective.
7. Teorema fundamental a geometriei proiective.
8. Hipercuadrice in spatiul proiectiv. Clasificarea
proiectiva a hipercuadricelor.
9. Intersectia unei hipercuadrice proiective cu o
varietate liniara.
Total
ore:
2
4
2
28
b) Aplicaii
Coninut
Nr. de
ore
1.
2.
Plane proiective
Spatii proiective.Axiomele spatiului proiectiv.
2
2
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Subspatii proiective.Aplicatii ale dimensiunii

Morfisme proiective.
Existenta automorfismelor proiective
Corpul coordonatelor
Axioma Pappus-Pascal
Recuperarea geometriei afine din cea proiectiva
Ecuatiile subspatiilor proiective
Teorema fundamental a geometriei proiective
Hipercuadrice in spatiul proiectiv.
Intersectia unei hipercuadrice proiective cu o
varietate liniara.
Total
ore:
2
2
2
2
2
2
4
2
4
2
28
prevzute 2 lucrri de control, care se vor susine la seminar, si anume: prima lucrare din
Subspatii proiective si morfisme proiective si cea de-a doua din Hipercuadrice in spatiul
proiectiv Media aritmetic a notelor obinute la cele 2 lucrri de control reprezint nota primit
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1.
Duda I, Dunca A, Lectii de geometrie analitic, EdituraFundatiei Romnia de
Mine 2007
2.
Ornea L.,Turtoi A. O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000.
3.
Badescu L.. Lectii de geometrie, Tipografia Universittii din Bucuresti, 1999.
4.
Teleman K. Logic si geometrie, Tipografia Universittii Bucuresti, 1989
5.
Turtoi A. Geometrie, Tipografia Universittii Bucuresti, 1996
30

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Teoria numerelor
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
2
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Ion D. Ion

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
A. Obiectivele disciplinei Formarea deprinderilor de a utiliza algoritmi in rezolvarea de probleme

din ramuri diverse ale algebrei, in special ale algebrei comutative si a teoriei numerelor
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Algebra 1
a) Curs
Capitolul
1. Divizibilitate pe N.
Coninuturi
2. Probleme de distributie a
1.1 Relatia de divizibilitate pe N, c.m.m.d.c

1.2 Teorema fundamentala a aritmeticii.
2.1 Probleme de distributie a numerelor prime:
numerelor prime
postulatul lui Bertrand, teorema lui Cebsev
Nr. de
ore
3
3
6
3. Aritmetica modulara, lema 3.1 Congruente, lema chinez a resturilor, teorema lui
chinez a resturilor
Euler, teorema lui Fermat, resturi patratice, legea
reciprocitatii ptratice.
3.2 Generarea numerelor prime. Testul Rabin-Miller
4. Fractii continue
10
4. 1 Reprezentarea numerelor reale ca fractii 6

continue. Aplicatii n analiza diofantica si n
aproximarea diofantic a numerelor reale
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie1: Seminar

1.
Coninut
Algoritmul Euclid extins, calculul c.m.m.d.c,
calculul inversului modulo m
Se va meniona: seminar, laborator, proiect sau practic.
31
Nr. de
ore
4
2.
3.
4.
5.
6.
Functiile Euler si Mbius, aplicatii n probleme

de numrare
Lema chinez a resturilor, aplicatii n
reprezentarea modular a numerelor, n
rezolvarea congruentelor
Exponentiere modulo m, algoritmul squaring
and multiply
Logaritmi discreti, aplicatii n rezolvarea
congruentelor liniare, binomiale, exponentiale.
Aplicatii n Criptografie.
Fractii continue, aplicatii n analiza diofantic si
aproximarea numerelor reale
Total
ore:
5
7
2
6
4
28
E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs.

1. Metode interactive de predare-invatare
2. Studentii au la dispozitie cursul tiparit la Editura FRM.

G. Bibliografie:
1. Ion D Ion, S. Barza - Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice n algebra,

Editura FRM (2008)
2. Ion D Ion , C. Nit - Elemente de Aritmetic, Ed. Tehnic, 1978.
3. V. Alexandru, N. Gosoniu - Elemente de teoria numerelor, Tipografia Universittii
Bucuresti, 1999.
4. Allenby and Redfen Introduction to Number Theory with Computing, London, 1989
5. M.Mignotte Mathematics for computer algebra, Springer, 1991
6. V. Shoup A Computational Introduction to Number Theory and Algebra, Cambridge
Univ. Press, 2005
7. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998

32

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Birotic
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
1
2
Titularul cursului: Lector Dr. Niculescu Florentina Rodica

Curs
1/14
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Colocviu
Credite
4
La acest curs se prezint urmtoarele concepte:

- Bazele informaticii
- Notiuni de baza ale Internetului
- Procesare de baz i profesional Word
- Foi de calcul tabular (EXCEL)
Proiectarea bazelor de date relaionale cu programul ACCESS
- Utilizarea programului Access cu Excel i Word
- Prezentri n Power Point
Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor matematice
a) Curs
Capitolul
1. Bazele informaticii
2. Notiuni de baza ale

Internetului
3. Procesare de baza Word
Coninuturi
1.1.
Arhitectura generala a unui PC
1.2.
Sistemul de operare
1.3.
Windows Explorer
1.4.
Retele de calculatoare
1.5.
Interfete tipice Windows
2.1.
Principii generale Internet
2.2.
Accesul la Internet
2.3.
Utilizarea unui Browser de Web
2.4.
Navigarea pe WWW
2.5.
Utilizarea postei electronice (Outlook)
2.6.
Descarcarea datelor de pe Internet
2.7.
Discutii (Chat, forumuri)
2.8.
Aspecte privitoare la siguranta
informatiilor
3.1.
Introducere in editarea textelor
33
Nr. de
ore
1
4. Procesare profesionala
Word
5. Procesare profesionala
Word
6. Utilizare PowerPoint
7. Introducere in baze de date

(ACCESS)
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
4.8.
4.9.
5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
5.5.
5.6.
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.
6.6.
7.1.
7.2.
7.3.
7.4.
7.5.
7.6.
Selectare, adaugare, editare, cautare

Formatarea documentelor
Incadrarea in pagina
Editarea scrisorilor
Tiparirea documentelor
Corespondenta imbinata
Sabloane
Tabele
Sabloane
Stiluri
Coduri de camp
Calcule in tabele
Forme
Interogari, coduri de control
Obiecte grafice
Macrocomenzi
Gestionarea fisierelor
Documente EXCEL
Referintele zonelor si celulelor
Operatori si functii
Formatarea celulelor
Prezentarea grafica a datelor
Tiparirea informatiei
Continut, proiectare structura
Principii de baza
Prelucrarea textului
Elemente grafice
Obiecte
Folosirea sabloanelor si a Masterului
Tabele
Editarea datelor
Interogari
Operatori si functii
Formulare
Rapoarte
Total
ore:
14
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Laborator
2. Laborator
3. Laborator
4. Laborator
Coninut
Nr. de
ore
2
2
6
Lucru cu inerfete Windows

Utilizarea Internetului
Elaborarea unor documente profesionale
Elaborarea unor sabloane particularizate
Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog,
etichete si plicuri care sa fuzioneze cu o baza de date
6
Elaborarea unor agende de lucru formatate
Introducerea functiilor clasice si a unora
particulare in foile de lucru
34
5. Laborator
6. laborator
Realizarea unor rapoarte si a graficelor rezultate

din acestea
8
Realizarea unei baze de date in Access
Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor
Realizarea rapoartelor cu design special
Interogarea bazei de date folosind interogarile de
selectie, interogarile incrucisate si pe cele
parametrice
Realizarea unor prezentari cu elemente grafice si 4
cu efecte de animatie
Total 28
ore:
E. Evaluare
Nota Finala = 60% Examen (calculator) + 30% Verificare pe parcurs + 10% Laborator
Examen: test gril pentru verificarea cunotinelor teoretice dobndite .

Evaluarea pe parcurs se face conform tematicii de laborator prin realizarea aplicaiilor de
complexitate medie.
Notarea la laborator se face pe baza temelor realizate la fiecare laborator.
Standarde minime de performan:
Identificarea conceptelor de baza ale informaticii
Dobndirea de abiliti n utilizarea Internetului
Capacitatea de a proiecta documente WORD de complexitate mic/medie
Capacitatea de a proiecta agende de lucru de complexitate mic/medie
Capacitatea de a stpni mecanismul de programare de baz a bazelor de date ACCESS
de complexitate mic/medie
Capacitatea de a proiecta prezentari Power Point atractive, cu disign, animaie i
tranziie
Utilizarea conceptelor de baza WORD, EXCEL,ACCESS i PowerPoint n realizarea
aplicaiilor de complexitate medie
Curs: expunere oral, conversaie, exemplu demonstrativ, sinteza cunotinelor, descoperire
dirijat, exemplificare, studiu de caz .
Laborator: expunere, sinteza cunotinelor, clarificare conceptual, activiti de grup, aplicaii
practice, aplicaii demonstrative, probleme rezolvate, mini-proiecte, teme
Metode moderne folosite: prezentri TVRM, utilizare videoproiector, sinteze cursuri si teme de
lucru in format electronic
G. Bibliografie
1. Janetta Culita, Mihai Caramihai, Alina Serban, Serban Galoiu, Procesarea de baza WORD,
Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2005.
2. Steve Johnson, Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu 2008
3. Mihai Caramihai (coord), Calin Munteanu, Carmen Odubasteanu, Foi de calcul tabular
(EXCEL), Cartea Studenteasca,Bucuresti,2005.
4. Kovacs Sandor, Excel, Fuciile speciale, Editura Albastr, 2001
5. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, Aplicatii de baze de date (ACCESS),
Cartea Studenteasca,Bucuresti, 2005
6. Steve Johnson, Microsoft Office Access 2007, Editura Niculescu, 2008
35
7. Mihai Caramihai (coord), Carmen-Luiza Diaconescu, PowerPoint , Cartea

Studenteasca,Bucuresti, 2005
8. Steve Johnson, Microsoft Office PowerPoint 2007, Editura Teora, 2008

36

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Engleza de specialitate
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Facultativa contra cost (a se consulta lista taxelor la casierie)

1
2
Titularul cursului: Departamentul de limbi straine: limbaje specializate

Curs
1/14
Seminar
1/14

Laborator
Proiect
Examinare
Colocviu
Credite
3
Consolidarea nivelului de performanta prin comunicare (folosind limba engleza) privind teme din
domeniul de specialitate
B. Precondiii de accesare a disciplinei Limba engleza (Nivel I).
Comunicare n domeniul informaticii pe teme ca: sisteme de calcul (hardware, software), retele de
calculatoare, programare, Internet;
Inelegerea unui text din domeniul de specialitate;
Traducerea, cu maxim acuratee, de texte de specialitate;
Efectuarea de comentarii, n limba englez, asupra unui subiect din domeniul de specialitate;
Formularea de ntrebri i rspunsuri complexe, clare i precise in limba engleza
a) Curs
Capitolul
1. Computers today
2. Input/Output devices
3. Sorage devices
4. Basic software
5. Creative software
6. Programming
7. Computers tomorrow
Coninuturi
Computer applications; configuration; inside the
system; bits and bytes; buying a computer
Type and click; capture your favourite image;
viewing the output; choosing a printer; I/O devices
for the disabled
Floppies; harddrives; optical devices, usb
Operating systems; the graphical user interface;
word processing; spreadsheats; databases; faces
of the Internet
Graphics and design; desktop publishing;
multimedia
Program
design;
languages;
postscript
revolution; jobs in computing
Electronic communications, Internet issues;
LANs and WANs; new technologies
Total
ore:
37
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
14
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
7. Seminar
Coninut
Computers today: Understanding,
translation
Input/Output
devices:
communication, translation
Sorage devices: Understanding,
translation
Basic software: Understanding,
translation
Creative software: Understanding,
translation
Programming: Understanding,
translation
Computers
tomorrow:
communication, translation
Nr. de
ore
communication, 2
Understanding, 2
communication, 2
communication, 2
communication, 2
communication, 2
Understanding, 2
Total
ore:
14
E. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs

1. Pentru predarea lexicului si a gramaticii se recurge la procedee directe, extralingvistice
(diapozitive, albume, reviste, cataloage, casete video si audio) si lingvistice (morfo-sintactice si
semantice), precum si la procedee indirecte, cum ar fi traducerea, menite sa-i implice pe studenti
att din punct de vedere cognitiv ct si afectiv. Se aplic metode noi de predare si sistemul de
evaluare a cunostintelor pe nivele (A1, A2, B1, B2, C1, C2), conform PEL (Portofoliul european
al limbilor).
2. Evaluare finala folosind platforma Blackboard.
3. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si examinare orala.
G. Bibliografie
1. Oxford English for Computing, Keith Boeckner, P. Charles Brown, Oxford University
Press, 1999
2. English for Computer Science, P. Charles Brown, Norma D. Mullen, Oxford University
Press, 1998
3. English for Computer Users, Cambridge University Press, 2001
4. A Practical English Grammar Thomson, A.J. and Martinet, A.V, Oxford University
Press, London, 1994
5. Levitchi, Leon, Gramatica limbii engleze, editura Teora, Bucuresti, 2003
6.Quirk, Randolph, A Comprehensive Grammar of the English Language, Longman, 1985
38

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Comunicare profesionala
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Facultativa
1
2
Titularul cursului:
Curs
1/14
Seminar
1/14

Laborator
Proiect
Examinare
Colocviu
Credite
3
Utilizarea curent a tehnicilor de comunicare n relaiile profesionale. Formarea abilitilor de
lucru n echip.
1. Aplicarea regulilor de munc organizat i eficient, a unor atitudini responsabile fa de domeniul
didactic-tiinific, pentru valorificarea creativ a propriului potenial, cu respectarea principiilor i a
normelor de etic profesional
2. Desfurarea eficient a activitilor organizate ntr-un grup interdisciplinar i dezvoltarea
capacitilor empatice de comunicare inter-personal, de relaionare i colaborare cu grupuri diverse
3. Utilizarea unor metode i tehnici eficiente de nvare, informare, cercetare i dezvoltare a
capacitilor de valorificare a cunotinelor, de adaptare la cerinele unei societi dinamice i de
comunicare n limba romn i ntr-o limb de circulaie internaional
a) Curs
Capitolul
1. tiina comunicrii
2. Comunicarea scris
3. Comunicare oral
4. Managementul comunicarii
Coninuturi
Principii, mijloace i tehnici, obiective
Structurarea
i
redactarea
documentelor
profesionale (raport, articol tiinific, poster
tiinific, C.V., scrisoare de intenie, carte de
vizit)
Standarde
Procesarea textelor cu ajutorul calculatorului
Expunerea si interviul
Prezentari multimedia
Dinamica grupului. Dezvoltarea lucrului n
echip
Total
ore:
39
Nr. de
ore
2
8
2
2
14
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
Coninut
Elaborarea unei oferte personale pentru piaa
muncii (C.V., scrisoare de intenie, carte de vizit).
Elaborarea unei comunicri orale pentru un subiect
tehnic
Elaborarea unor comunicri scrise (lucrare
tiinific, raport de practic, referat de laborator
etc.).
Pregtirea unui interviu (pentru obinerea unei
burse, angajare)
Exersarea lucrului n echip n vederea atingerii
unui obiectiv precizat, n condiii de concuren.
Total
ore:
Nr. de
ore
2
2
4
3
3
14
D. Evaluare 40% examen final + 60% evaluare pe parcurs

E. Repere metodologice
aprofundarii sau extinderii cunostintelor insusite la curs/seminar ;
4. Evaluare finala folosind platforma Blackboard.
5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si referate (teme de seminar).
F. Bibliografie
1. Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj, 2001

(http://www.eed.usv.ro/assets/fisiere/carti%20incot/Tehnici-de-comunicare.pdf)
2. N.Stanton, Communication, Macmillan Education, 1990;
3. Irina Munteanu, Comunicare profesional Plane de prezentare, Casa Crii de tiin,
1998,
4. IEEE, Professional Communication Society, http://www.ieeepcs.org
5. English for Professional Communication, http://ec.hku.hk/epc
6. M.Fayet, J-D. Commeignes, Rediger des rapports efficacies, Ed. DUNOD, 2002
7. Mireille Brahic, Mieux rediger les ecrits proffessionnels, Editions dOrganisation, Paris,
2001
8. Jerome Bocquet, Philippe Coste, Communiquer pour sexprimer, dialoguer, convaincre,
Eikos Concepts, 2002
9. Eikos Concepts, Anime une reunion, Eikos Concepts, 2002
40
Anul 2
41
42

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Algebra
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
1

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru rezultate si
metode specifice algebrei liniare, att din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al
algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor
aplicative
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Algebra 1, Algebra 2
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Proprietti aritmetice ale 1.1 Relatia de divizibilitate intr-un domeniu de

domeniilor de integritate
integritate
1.2 C. m. m. d. c (cel mai mare divizor comun),
c. m. m. m. c (cel mai mic multiplu comun) intrun domeniu de integritate.
1.3 Elemente prime, elemente ireductibile
1.4 Inele euclidiene, algoritmul lui Euclid extins,
inele principale, inele factoriale
2. 1. Factorialitatea inelelor de polinoame.
2.Factorialitatea inelelor de Criterii de ireductibilitate pentru polinoame
polinoame.
2.2 Teorema lui Gauss
2.3 Criterii de ireductibilitate pentru polinoame
3. Extindere de corpuri.
3.1 Extinderi de grad finit. Extinderi finit
generate.
3.2 Elemente algebrice ale unei extinderi,
polinomul minimal al unui element algebric.
3.3 Extinderi algebrice, nchiderea algebric a
43
Nr. de
ore
8
4. Teoria lui Galois
5. Corpuri finite.
6. Constructii cu rigla si
compasul
unui corp. 3.4 Existenta si unicitatea corpului de

descompunere al unui polinom
4.1 Extinderi normale. Extinderi separabile.
Extinderi Galois
4.2 Teorema fundamental a teoriei lui Galois
5.1 Teorema lui Wedderburn. Teorema
elementului primitiv
5.2 Corpurile intermediare ale unei extinderi de
corpuri finite
5.3 Polinoame ireductibile peste corpuri finite
6.1 Trisectiunea unghiului, cuadratura cercului
6.2 Poligoane regulate construibile cu rigla si
compasul
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
Proprieti ale aritmeticii n inele: divizibilitate,

asociere n divizibilitate
Elemente prime i elemente ireductibile. Inele
euclidiene
Inele principale. Inele factoriale
2.
3.
4.
6.
Extinderi de corpuri. Extinderi finite

Elemente algebrice i transcendente. Extinderi
algebrice
Corpul de descompunere al unui polinom
Corpuri algebric nchise. nchiderea algebric a
unui corp
Teorie Galois
Total
ore:
7.
8.
12.
F.
Coninut
Nr. de
ore
4
2
4
2
4
4
4
4
28

Se va urmari formarea deprinderilor pentru calculul concret a unor elemente abstracte de la
curs. De-a lungul semestrului sunt prevzute 3 lucrri de control i anume: Aritmetic n inele ,
Extinderi de corpuri i respectiv Teorie Galois.. Pentru fiecare din aceste trei lucrri de
control se aloc cte 10% din nota final
G. Repere metodologice
retroproiectorul
H.
Bibliografie:
44

din Bucuretti,2008

45

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiz real
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
1
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Chiescu Ion

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
1. Cunoatera i clasificarea noiunilor i rezultatelor de baz.
2. Cunoaterea demonstraiilor principalelor teoreme i formule.
3. Folosirea limbajului i structurii demonstraiilor matematice (oral i n scris)
4. Aplicarea cunotinelor la alte domenii
5. Analiza i rezolvarea argumentat a problemelor
B. Precondiii de accesare a disciplinei Analiz matematic 1, Analiz matematic 2
Operarea cu noiuni i metode matematice
Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte i raionamente matematice
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Clase de mulimi
1.1 Inel, semi-inel, algebr, sigma-inel, deltainel, sigma-algebr

1.2 Clase generate. Mulimi boreliene
2. Msuri pozitive. Msuri 2.1 Funcii de mulime pozitive. Msuri
reale
2.2 Extensiile inel semi-inel i delta-inel
sigma-inel. Msur exterioar. Extensia inel
sigma-inel
2.3 Msura Lebesgue i msura LebesgueStieltjes
2.4 Msuri reale (descompunerile Hahn i
Jordan)
3. Funcii msurabile
3.1 Funcii etajate
3.2 Aproximarea funciilor msurabile cu iruri
de funcii etajate
3.3 Proprieti ale funciilor msurabile
3.4 Tipuri de convergen pentru funcii
msurabile
46
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
4. Integrala
4.1 Definiia integralei abstracte Lebesgue

4.2 iruri de funcii integrabile
4.3 Integrarea pe spaii produs
4.4 Funcia de distribuie. Reducerea integrrii la
integrarea n raport cu msura LebesgueStieltjes. Legtura cu teoria probabilitilor
Total
ore:
2
2
2
2
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
7. Seminar
8. Seminar
9. Seminar
10. Seminar
11. Seminar
12. Seminar
13. Seminar
14. Seminar
Coninut
Inel, semi-inel, algebr, sigma-inel, delta-inel,
sigma-algebr. Aplicaii
Clase generate. Mulimi boreliene. Aplicaii
Funcii de mulime pozitive. Msuri. Aplicaii
Extensiile inel semi-inel i delta-inel sigmainel. Msur exterioar. Extensia inel sigmainel. Aplicaii
Msura Lebesgue i msura Lebesgue-Stieltjes.
Aplicaii
Msuri reale (descompunerile Hahn i Jordan) .
Aplicaii
Funcii etajate. Aplicaii
Aproximarea funciilor msurabile cu iruri de
funcii etajate. Aplicaii
Proprieti ale funciilor msurabile. Aplicaii
Tipuri de convergen pentru funcii msurabile.
Aplicaii
Definiia integralei abstracte Lebesgue. Aplicaii
iruri de funcii integrabile. Aplicaii
Integrarea pe spaii produs. Aplicaii
Funcia de distribuie. Reducerea integrrii la
integrarea n raport cu msura Lebesgue-Stieltjes.
Aplicaii
Total
ore:
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28
E. Evaluare 60% nota examenului final (scris) + 40% evaluare pe parcurs

F. Repere metodologice Expuneri la tabl. Aplicaii la tabl. Testare cu rspunsuri multiple
G. Bibliografie
1. Ion Chiescu, Nicolae-Adrian Secelean, Elemente de Teoria msurii i integralei,

Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 1999
2. Miron Nicolescu: Funcii reale i elemente de topologie, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1962, 1968.
3. Nicolae Dinculeanu: Teoria msurii i funcii reale, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1964
47
4. Constantin V. Crciun: Lecii de analiz matematic, Tipografia Universitii din

Bucureti, 1982.
5. Constantin V. Crciun: Exerciii i probleme de analiz matematic, Tipografia
Universitii din Bucureti, 1982.
6. Walter Rudin: Analiz real i complex, Editura Theta, Bucureti, 2001
7. Anca Precupanu: Analiz matematic. Funcii reale, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1976

48

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Ecuaii difereniale
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
1
Titularul cursului: Prof. dr.Rodica Trandafir

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
Cursul are drept scop:
- prezentarea noiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii difereniale
-formarea abilitilor de a rezolva probleme concrete i de aplicare a cunotiinelor dobndite la
alte discipline
- utilizarea adecvat a diferitelor metode de demonstraie matematic
Analiza matematica 1, Algebra 2, Analiza matematica 2
Prelucrarea matematic a datelor, analiza i interpretarea unor fenomene i procese
Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
D. Coninutul discipline
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Ecuaii difereniale de 1.1 Ecuaii difereniale de ordinul I. Probleme

ordinul I
Cauchy. Ecuaii rezolvabile prin cuadraturi
1.2 Ecuaii omogene i reductibile la omogene
1.3 Ecuaii liniare omogene. Ecuaii liniare
neomogene. Metoda variaiei constantelor
1.4 Ecuaii de tip Bernoulli i Ricatti
1.5 Ecuaii algebrice n y'
1.6 Soluii singulare. Ecuaiile Lagrange i
Clairaut.
49
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2. Ecuaii de ordin superior
3.
Sisteme
difereniale
de
2.1 Ecuaii de ordin superior integrabile prin

cuadraturi
2.2 Ecuaii liniare
2.3 Ecuaii cu coeficieni constani
2.4 Ecuaia lui Euler. Ecuaii de tip Bessel.
Funcii Bessel
ecuaii 3.1Sisteme liniare i omogene
3.2 Sisteme liniare i neomogene. Sisteme
simetrice
3.3 Sisteme liniare cu coeficieni constani
3.4 Teoreme de existen i unicitate
Total
ore:
2
2
2
2
2
2
2
2
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. seminar
2. seminar
3. seminar
4.
5.
6.
7.
seminar
seminar
seminar
seminar
8. seminar
9. seminar
10. seminar
11. seminar
12. seminar
13. seminar
E.
-
Coninut
Ecuaii difereniale de ordinul I. Probleme
Cauchy. Ecuaii rezolvabile prin cuadraturi
Ecuaii omogene i reductibile la omogene
Ecuaii liniare omogene. Ecuaii liniare
neomogene. Metoda variaiei constantelor
Ecuaii de tip Bernoulli i Ricatti
Ecuaii algebrice n y'
Soluii singulare. Ecuaiile Lagrange i Clairaut
Ecuaii de ordin superior integrabile prin
cuadraturi
Ecuaii liniare
Ecuaii cu coeficieni constani
Ecuaia lui Euler. Ecuaii de tip Bessel. Funcii
Bessel
Sisteme liniare i omogene i neomogene.
Sisteme simetrice
Sisteme liniare cu coeficieni constani
Teoreme de existen i unicitate
Total
ore:
Evaluare
Examen 70% (scris).
Lucrri practice 30%.
Standarde minime de performan:
- recunoaterea diferitelor tipuri de ecuaii difereniale
- capacitatea de rezolvare a tipurilor de ecuaii difereniale
- capacitatea de rezolvare a sistemelor de ecuaii difereniale
1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare.
2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector,
consultaii la televiziunea tvRM.
3. Studenii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultii.
50
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
4
2
2
28
G. Bibliografie
1. Rosca I., Lecii de Ecuaii Difereniale si cu derivate pariale, Editura FRM, 2000
2. Craiu M., Roscule M., Ecuaii difereniale, E.D.P., Bucureti,1971

Conf.dr.Rodica Ioan
Prof. dr.Rodica Trandafir
51

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Geometrie diferentiala
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
1

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru: determinarea
punctelor singulare si a punctelor regulate ale unor curbe plane, recunoasterea unor curbe plane,
calcularea si interpretarea expresiei torsiunii si curburii unei curbe in spatiu, determinarea
versorilor, ecuatiilor muchiilor si a planelor corespunzatoare triedrului Frenet, precum si
determinarea primei si celei de-a doua forme fundamentale ale unei suprafete, a liniilor
asimptotice si ale curburilor principale.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Algebra 1, Geometrie 1, Geometrie 2
matematice
c. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
a) Curs
Capitolul
1.Elemente de geometrie
diferentiala a curbelor plane
2 . Elemente de geometrie
diferentiala a curbelor in
spatiu
3 . Elemente de geometrie
diferentiala a suprafetelor
Coninuturi
1.1 Tipuri de ecuatii ale curbelor plane. Curbe
plane remarcabile.Tangenta si normala la o curba
plana.Arc de curba regulat.Elementul de arc si
lungimea unui arc corespunzator unei curbe
plane.
1.2 Puncte singular ale unei curbe plane
1.3 Contactul curbelor.Cerc osculator.Curbura
1.4 Infasuratoarea unei familii de curbe.Evoluta
unei curbe
2.1 Triedrul lui Frenet. Ecuatiile muchiilor si
fetelor triedrului.
2.2 Curbura si torsiunea.Interpretarea geometrica.
3.1 Intersectii.Curbe pe suprafata.
3.2 Plan tangent.Normala.
3.3.Prima forma fundamental a unei suprafete.
52
Nr. de
ore
2
2
2
2
4
2
2
2
2
3.4Elementul de arc al unei curbe pe o suprafata.

Lungimea unui arc de curba.Elementul de arie
3.5 A doua forma fundamental a unei suprafete.
3.6 Traiectorii ortogonale
3.7 Linii asimptotice, de curbura si geodezice
Total
ore:
2
2
2
2
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Coninut
Nr. de
ore
Tipuri de ecuatii ale curbelor plane. Curbe plane

remarcabile.Tangenta si normala la o curba
plana.Element de arc, lungimea unui arc de curba
plana
Puncte singular ale unei curbe plane
Contactul curbelor.Cerc osculator.Curbura
Infasuratoarea unei familii de curbe.Evoluta unei
curbe
Triedrul lui Frenet.
Triedrul lui Frenet.
Curbura si torsiunea.Interpretarea geometrica.
Intersectii.Curbe pe suprafata.
Plan tangent.Normala.
Prima forma fundamental a unei suprafete.
Elementul de arc al unei curbe pe o suprafata.
Lungimea unui arc de curba.Elementul de arie
A doua forma fundamental a unei suprafete.
Traiectorii ortogonale
Linii asimptotice , de curbura si geodezice
Total
ore:
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28
prevzute 3 lucrri de control, care se vor susine la seminar, cte una la sfritul fiecreia dintre
cele trei uniti de nvare . Media aritmetic a notelor obinute la cele 3 lucrri de control
reprezint nota primit de student pentru evaluarea pe parcurs.
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. Duda I., Grdinaru S. Lectii de geometrie diferential, Editura FRM, 2007

2. L. Nicolescu, G. Pripoae-Geometrie diferential (teoria curbelor si hipersuprafetelor), Ed.
Univ. Bucuresti.
3. L. Nicolescu - Curs de geometrie, Ed. FRM, 2002
4. Hiric, S. Leiko, L. Nicolescu, G. Pripoae - Geometrie diferential (Probleme. Aplicatii),
Ed. FRM, 1999
53
54

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Teoria probabilitatilor
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
1
Titularul cursului: prof dr Trandafir Rodica

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
Cursul are drept scop prezentarea notiunilor si rezultatelor de baza din teoria probabilitatilor si
aplicarea acestora in studiul altor discipline ca statistica, optimizari, fiabilitate.
Analiz matematic 1, Analiza matematica 2
b. Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese
c. Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte si rationamente
matematice
d. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Algebra boole. Corp de 1.1. Algebra boole, -algebra boole, corp de 2

parti
parti, -corp de parti
1.2. Masura
2. Camp de probabilitate
2.1. Camp de evenimente, evenimente 4
elementare, proprietati
2.2. Camp de probabilitate, probabilitate,
proprietati.
2.3. Evenimente independente, probabilitate
conditionata
2.4. Sistem complet de evenimente, alte
proprietati ale probabilitatilor
3.
Variabile
aleatoare. 3.1. Variabile aleatoare discrete, momentele unei 4
Caracteristici numerice
variabile aleatoare discrete,
3.2. Variabile aleatoare continue
3.2. Functie de repartitie
3.3.Caracteristici numerice ale variabilelor
aleatoare, proprietati
55
Nr. de
ore
4. Repartitii clasice
4.1 Repartitii de tip discret : repartitiile

Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile
asociate
4.2 Repartitii de tip continuu : repartitia normala,
hi-patrat, Student, Gamma, Beta, exponential
negativa
5. Sisteme de variabile 5.1Variabile aleatoare bidimensionale (vectori
aleatoare
bidimensionali), repartitii bidimensionale
5.2 Corelatie, coeficient de corelatie, momentele
vectorilor aleatori, momente conditionate
6. Legea numerelor mari
6.1 Siruri de variabile aleatoare, tipuri de
convergenta,
6.2 Legea numerelor mari: forma slaba si forma
tare
7. Functii caracteristice
7.1 Teorema de unicitate a functiilor
caracteristice, teorema de continuitate,
7.2 Functii generatoare
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
Coninut
Operatii cu evenimente. Aplicatii la proprietatile
probabilitatilor, la formula probabilitatii totale, la
formula lui Bayes, inegalitatea lui Boole.
Operatii cu variabile aleatoare. Aplicatii la functii
de repartitie, densitate de repartitie, momente,
inegalitatea lui Cebisev
Aplicatii in cazul repartitiilor clasice
Calcul de coeficient de corelatie, covarianta,
valori medii conditionate
Aplicatii la diverse tipuri de convergenta ;
aplicarea legii numerelor mari
Aplicatii cu functii caracteristice si cu functii
generatoare de momente
Total
ore:
Nr. de
ore
4
6
4
4
4
28
E. Evaluare
Forma de evaluare -examen
Stabilirea notei finale (procentaje) :
a. rspunsuri la examen 60% (scris)
b. teste pe parcursul semestrului 40%
F. Repere metodologice Curs tiparit, teme de seminar afisate la avizierul virtual, cursuri televizate
G. Bibliografie
1. R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica Teoria probabilitatilor, Editura Fundaiei Romnia de
2.V. Craiu Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Editura Fundaiei Romnia de
56
3.M. Iosifescu, Gh. Mihoc, R. Teodorescu Teoria probabilitatilor si statistica matematica,

Editura Tehnica, Bucureti, 1966
4.Gh. Mihoc, G. Ciucu, V. Craiu Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1970
5.A. Leonte, R. Trandafir Clasical si actual in calculul probabilitatilor, Editura Dacia,
Bucureti, 1985

Prof dr. Trandafir Rodica
57

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiz complex
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
2
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Chiescu Ion

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
5
1. Cunoatera i clasificarea noiunilor i rezultatelor de baz.
2. Cunoaterea demonstraiilor principalelor teoreme i formule.
3. Folosirea limbajului i structurii demonstraiilor matematice (oral i n scris)
4. Aplicarea cunotinelor la alte domenii
5. Analiza i rezolvarea argumentat a problemelor
B. Precondiii de accesare a disciplinei Analiz matematic 1, Analiz matematic 2, Analiza reala
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Proprieti algebrice i
topologice
ale
corpului
numerelor complexe
2. Serii formale
1.1 Operaii cu numere complexe

1.2 Topologia corpului numerelor complexe i a
sferei lui Riemann
2.1 Operaii cu serii formale. Ordinul unei serii
formale
2.2 Serii formale convergente. Raz de
convergen
3.
Funcii
analitice 3.1 Funcia asociat unei serii formale
(olomorfe)
convergente
3.2 Operaii cu funcii analitice
3.3 Teorema de identitate
4. Integrala Cauchy
4.1 Integrala Cauchy pe drumuri i lanuri
4.2 Legtura cu primitivele
4.3 Indexul unui drum (lan) n raport cu un
punct. Teorema de reprezentare a lui Cauchy.
Legtura dintre olomorfie i derivabilitate
5.
Puncte
singulare. 5.1 Puncte singulare izolate. Dezvoltare n serie
58
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
Reziduuri
6. Reprezentri conforme
Laurent
5.2 Teorema reziduurilor
5.3 Calcule de integrale folosind teorema
reziduurilor
6.1 Teorema de reprezentare conform a lui
Riemann
Total
ore:
2
2
2
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
7. Seminar
8. Seminar
9. Seminar
10. Seminar
11. Seminar
12. Seminar
13. Seminar
14. Seminar
Coninut
Operaii cu numere complexe. Aplicaii
Topologia corpului numerelor complexe i a
sferei lui Riemann. Aplicaii
Operaii cu serii formale. Ordinul unei serii
formale. Aplicaii
Serii formale convergente. Raz de convergen.
Aplicaii
Funcia asociat unei serii formale convergente.
Aplicaii
Operaii cu funcii analitice. Aplicaii
Teorema de identitate. Aplicaii
Integrala Cauchy pe drumuri i lanuri. Aplicaii
Legtura cu primitivele. Aplicaii
Indexul unui drum (lan) n raport cu un punct.
Teorema de reprezentare a lui Cauchy. Legtura
dintre olomorfie i derivabilitate. Aplicaii
Puncte singulare izolate. Dezvoltare n serie
Laurent. Aplicaii
Teorema reziduurilor. Aplicaii
Calcule de integrale folosind teorema
reziduurilor. Aplicaii
Teorema de reprezentare conform a lui
Riemann. Aplicaii
Total
ore:
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28
E. Evaluare 60% nota examenului final (scris) + 40% evaluare pe parcurs

F. Repere metodologice Expuneri la tabl. Aplicaii la tabl.
G. Bibliografie
1. Gheorghe Mocanu: Introducere n teoria funciilor complexe, Editura Universitii din

Bucureti, Bucureti, vol 1, vol 2, 1996.
2. Nicu Boboc: Funcii complexe, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1969.
3. Simion Stoilow: Teoria funciilor de o variabil complex, Vol. I, Editura Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 1962.
59
4. Walter Rudin: Analiz real i complex, Editura Theta, Bucureti, 2001.

60

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Mecanic teoretic
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
5

aplice n mod optim tehnicile i metodele prezentate la curs i la seminar pentru notiunile
fundamentale de mecanic: cinematica punctului material si a corpului rigid, notiuni
fundamentale din dinamica punctului material si a corpului rigid. Aplicarea si aprofundarea teoriei
calculului diferential si integral precum si a teoriei ecuatiilor diferentiale ordinare n studiul unor
probleme speciale de miscare.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Analiza matematica 1, Geometrie 1, Analiza matematica 2,
Geometrie 2, Geometrie diferentiala
Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Introducere
1.1 Obiectul de studiu i diviziunile mecanicii 2

teoretice; noiuni i principii fundamentale
1.2 Momente, cupluri (momentul forei n raport 2
cu un punct; momentul forei n raport cu o ax;
teorema lui Varignon; cupluri de fore
1.3 Cupluri de fore; reducerea sistemelor de 2
fore; invariani; cazuri de reducere
2. Cinematica punctului
2.1 Cinematica punctului material. Sistem de 2

referinta, traiectorie, viteza. Acceleratia
2.2 Proiectiile vitezei si acceleratiei pe triedrul 2
lui Frenet.
2.3 Miscarea circulara. Miscarea plana raportata 2
la un sistem de coordonate polare. Coordonate
naturale. Coordonate cilindrice. Coordonate
61
Nr. de
ore
sferice
3.
Principiile
newtoniene
mecanicii 3.1 Ecuatia fundamental a mecanicii punctului 2
4. Dinamica.
material (legile mecanicii clasice, ecuatia lui

Newton)
3.2 Teoremele universale n mecanica punctului 2
material
(teorema cantittii de miscare, teorema
momentului cinetic, teorema ariilor, teorema
energiei cinetice)
4.1 Notiunile fundamentale ale dinamicii. Enunul 2
principiilor dinamicii. Integrarea ecuaiei difereniale

a micrii Impulsul. Conservarea impulsului. Moment
unghiular
4.2 Lucrul mecanic i puterea. Energia cinetic. 2
Energia potenial. Fore conservative. Legea
conservrii energiei mecanice
5. Dinamica
sistemelor de 5.1. Dinamica
sistemelor de puncte materiale. 2
puncte materiale
Definitii. Notatii. Legturi. Problema general.
5.2 Teorema torsorului. Teorema impulsului. 2
Teorema momentului cinetic
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Coninut
Notiuni de algebr vectorial
Momente. Momentul unui vector in raport cu un
punct. Momentul unui vector in raport cu o axa
Cupluri de fore; reducerea sistemelor de fore;
invariani; cazuri de reducere
Elemente de analiz vectorial si tensorial
Cinematica punctului material. Sistem de
referinta, traiectorie, viteza. Acceleratia
Proiectiile vitezei si acceleratiei pe triedrul lui
Frenet.
Miscarea circulara. Miscarea plana raportata la
un sistem de coordonate polare.
Coordonate naturale. Coordonate cilindrice.
Coordonate sferice
Miscari particulare ale punctului (miscarea
rectilinie uniforma, miscarea rectilinie uniform
variata, miscarea circulara
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
10.
Miscarea punctului material sub actiunea greutatii. 2

Miscarea punctului material sub actiunea fortelor
centrale
11.
12.
13.
Miscarea oscilatorie simpla. Oscilatorul linear

Principiile mecanicii newtoniene
2
2
Dinamica. Enunul principiilor dinamicii. Integrarea 2
ecuaiei difereniale a micrii. Impulsul. Conservarea
impulsului. Moment unghiular Lucrul mecanic i
puterea
62
14.
Dinamica
sistemelor de puncte materiale. 2
Teorema torsorului. Teorema impulsului.
Teorema momentului cinetic
Total
28
ore:
prevzute 3 lucrri de control, care se vor susine la seminar, cte una la sfritul unitilor de
nvare i anume:
1. Momentul unui vector n raport cu un punct. Momentul unui vector n raport cu o ax.
2. Miscari particulare ale punctului (miscarea rectilinie uniform, miscarea rectilinie
uniform variat, miscarea circular)
3. Miscarea punctului material sub actiunea greuttii. Miscarea punctului material sub actiunea
fortelor centrale. Miscarea oscilatorie simpl. Oscilatorul linear
Media aritmetic a notelor obinute la cele 3 lucrri de control reprezint nota primit de student
pentru evaluarea pe parcurs.
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. Ioan R, Notiuni de mecanic si astronomie, Editura Fundatiei Romnia de Mine, 2010 (in curs de
aparitie)
2. C.Iacob, Mecanica teoretica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971

3. L.Dragos, Principiile mecanicii analitice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1976
4. D.Draghicescu, C.Pescarus, I.Tutunea, Mecanica Teoretica, Ed. Universitaria, Craiova,
2004
5. I. Paraschiv-Munteanu, D. Massier, Probleme de mecanic rezolvate in Matlab,Ed. Univ.
Bucuresti,, 2008
6. P.P. Teodorescu, Sisteme mecanice, Modele elastice, vol I,IV, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1984,
1988, 1997, 2000.
7. V. Valcovici, St. Balan, R. Voinea, Mecanica teoretica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1968
8. M. R. Spiegel, Theorie et aplications de la Mecanique generale, Mc Graw-Hill
International Book Company New York, USA, Ediscience SA, Paris, France, 1974
63

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiza numerica
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
2
Titularul cursului: Lector Dr. Argus A. Dunca

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Examen
Credite
5
A. Obiectivele disciplinei (Obiectivele sunt formulate n termeni de competene profesionale.)
Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme numerice si algoritmi

pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei.
Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care
aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Analiz matematica 1, Analiz matematic 2, Analiza
reala
a) Curs
Capitolul
1. Metode numerice pentru
ecuatii algebrice neliniare
2. Metode numerice pentru

sisteme algerice liniare
3. Metode de interpolare
Coninuturi
1.1
1.2
1.3
1.4
Nr. de
ore
Metoda bisectiei
Metoda aproximatiilor succesive
Metoda lui Newton
Metoda secantei
2.1 Metoda retrosubstitutiei,

2.2 Metoda lui Gauss
2.3 Metoda lui Ritz
2.4 Metoda lui Cholesky
2.5 Metoda lui Jacobi
2.6 Metoda lui Gauss-Seidel
3.1 Polinomul de interpolare al lui Lagrange.
3.2 Diferente divizate, polinomul de interpolare in
forma Newton
3.3 Functii spline cubice
64
4. Metode de integrare numerica
5. Metode de rezolvare a
ecuatiilor diferentiale
4.1 Metode Newton-Cotes.

4.2 Metoda Trapezului
4.3 Metoda lui Simpson.
4.4 Metoda de cuadratura Gauss-Legendre.
4.5 Metode sumate
5.1 Metoda lui Taylor

5.2 Metoda lui Euler
5.3 Metoda Cauchy-Euler
5.4 Metode Runge-Kutta
6.1 Metoda rotatiilor a lui Jacobi
6. Metode pentru determinarea

valorilor proprii
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Proiect Laborator
3.
4.
5.
6.
7.
Proiect Laborator
Proiect Laborator
Proiect Laborator
Proiect Laborator
Proiect Laborator
Coninut
Introducere in Matlab. Metoda bisectiei
Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui
Newton, metoda secantei
Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss
Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky
Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel
Polinomul de interpolare al lui Lagrange
Diferente divizate, polinomul de interpolare in
forma Newton, functii spline cubice
Metoda trapezului, metoda lui Simpson, formula
de cuadratura Gauss-Legendre
Metode pentru ecuatii diferentiale
Metode pentru determinarea valorilor proprii
Total
ore:
Nr. de
ore
4
4
4
2
4
2
2
2
2
2
28
E. Evaluare: 40% (evaluare pe parcurs) + 60% (evaluare finala - scris)

Startegii didactice:
Expunere, demonstratii, prezentare de exemple, rezolvarea de probleme, intrebari.
Implementarea si rularea pe calculator a algoritmilor prezentati la curs.
Postarea de materiale pe situl universitatii
G. Bibliografie
1.
Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997
2.
Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984,
editia a doua 1990
3.
Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de
Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6
65
66

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Statistica matematica
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
2
Titularul cursului: Lect. Univ. Dr. Ghica Manuela

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
examen
Credite
5
Statistica matematic se fundamenteaz cu ajutorul teoriei probabilitilor, avnd ca obiect
sistematizarea, prelucrarea i utilizarea datelor statistice (de observaie) n vederea studierii pe cale
inductiv a fenomenelor aleatoare de mas. Studierea concordanei dintre modelarea matematic a
unor fenomene aleatoare de mas i fenomenele nsei este caracterizat de apariia conceptului
fundamental de selecie, concept care st la baza ntregului edificiu al statisticii matematice.
Cercetarea statistic pornete de la o colectivitate numit i populaie, format din elemente sau
indivizi care se difereniaz prin diverse atribute. Pentru studiul unei populaii n statistica matematic
se utilizeaz diferite valori tipice (valoarea medie, dispersie, momente etc.), care depind de populaia
respectiv.
Scopul statisticii este de a gasi si dezvolta modele si de a obtine , cu ajutorul acestora, informatii
pertinente privind datele. Deci putem spune ca statistica furnizeaza modele pentru informatii reduse.
O evaluare a rezultatelor , posibila numai de o persoana atat cu cunostinte specifice de domeniu cat si
cu cunoasterea metodelor stattistice , depinde de mai multi factori cum ar fi: semnificatia problemei
particulare sub cercetare , vompatibilitatea cu alte rezultate si predictiile pe care dorim sa le facem.
Aceasta evidenta, care poate fi avaluata statistic, este influentata de observatii si conduce la sugestii si
teorii noi.
Analiza matematica 1, Analiza matematica 2, Teoria probabilitatilor, Analiza reala
c. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
d. Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte si rationamente
matematice
e. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
1. Selectie
Coninuturi
1.1.Selectie dintr-o populatie finita
4
1.2.Valori tipice de selectie
1.3.Selectie dintr-o populatie normala uni si
67
Nr. de
ore
bidimensionala
2. Estimatii
2.1.Teoria estimatiei
2.2.Estimari corecte, absolut corecte, consistente,
nedeplasate, de dispersie minima, suficienta
2.3.Metode de estimare
2.3.1.Metoda
verosimilitatii
maxime,
comportarea asimptotica a estimatorilor de
verosimilitate maxima
2.3.2.Metoda celor mai mici patrate
2.3.3.Metoda momentelor
2.4. Estimare prin intervale de incredere pentru
mediile repartitiilor normale
2.4.1. Dispersii cunoscute
2.4.2. Dispersii necunoscute
dispersiile repartitiilor normale
parametrii repartitiei binomiale
3. Verificarea ipotezelor 3.1. Teste te tip Neyman-Pearson: ipoteze
statistice
statistice, regiune critica, cele mai bune regiuni
critice, teste privind media repartitiei normale
3.2. Testul raportului de verosimilitate: definitie,
test bilateral privind media unei populatii
normale cu dispersia necunoscuta sau
necunoscuta
3.3. Teste pentru egalitatea mediilor si
dispersiilor
4. Regresie si corelatie
4.1. Caracteristici marginale
4.2. Regresie liniara
4.3. Corelatie
5. Analiza dispersionala
5.1 Notiuni introductive
5.2 Analiza dispersionala cu un factor
5.3 Analiza dispersionala cu doi factori
6. Metode neparametrice
6.1 Statistici de ordine
6.2 Testul semnelor
6.3 Testul Wilcoxon
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
Coninut
Reprezentari: histograma, poligonul frecventelor, 2
ogiva. Indicatori numerici ai selectiei
Aplicatii la selectii dintr-o populatie finita, 4
selectie dintr-o populatie normala uni si
bidimensionala;
Aplicatii la estimari corecte, absolut corecte, 4
consistente, nedeplasate, de dispersie minima,
68
Nr. de
ore
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
7. Seminar
8. Seminar
9. Seminar
suficienta
Aplicatii la metoda verosimilitatii maxime,
metoda celor mai mici patrate, metoda
momentelor.
Estimare prin intervale de incredere in cazul
repartitiilor: normala, binomiala
Aplicatii la teste de tip Neyman-Pearson, Testul
raportului de verosimilitate.
Aplicatii privind calcululu coeficientului de
corelatie si a parametrilor unei drepte de regresie
Aplicatii in cazul variatiei cu un factor
Aplicatii la experimente cu doi factor cu si fara
interactiune intre ei
Aplicatii pentru aflarea unor cuantile
Aplicatii in cazul repartitiilor statisticilor de
ordine
Total
ore:
4
4
2
2
28
E. Evaluare
a. rspunsuri la examen 60% (scris)
b. teste pe parcursul semestrului 40%
F. Repere metodologice Curs tiparit, teme de seminar afisate la avizierul virtual, cursuri televizate
F. Bibliografie (Se indic bibliografia minimal obligatorie.)
R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan Matematici pentru economisti,vol II, Ed. Fundaiei
Romnia de Mine, 2007;
Craiu V. Statistica Matematica, Tipografia Univ Buc, 2000.
Craiu V, Preda V, Probleme de statistica matematica. Estimatii. Tipografia Univ Buc, 1992;
Craiu V., Paunescu V, Elemente de statistica matematica, Editura Mondo-Ec, 1999
Craiu M. Statistica Matematica. Teorie si probleme, Editura Matrix Rom, 1998

Lector dr. Ghica Manuela
69

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematica
Fia disciplinei
Practica
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
2
2
Titularul cursului:
Curs
1/14
Seminar

Laborator
Practica
Examinare
5/70
Colocviu
Credite
5
Familiarizarea cu mediul de lucru corespunztor ocupaiilor date de calificarea n matematica la
nivel licen.
Punerea n practic a cunotinelor acumulate n cadrul disciplinelor de studiu n situaii reale.
Executarea responsabil a sarcinilor profesionale, n condiii de autonomie restrns i asisten
calificat.
Familiarizarea cu rolurile i activitile specifice muncii n echip i distribuirea de sarcini pentru
nivelurile subordonate.
Acumularea creditelor corespunzatoare cursurilor cu caracter matematic din primii doi ani de
studiu.
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
Metodologii de inovare (creare si rezolvare de probleme) si
elaborare in format electronic a studiilor, rapoartelor si manualelor
de matematica
Total ore:
Nr.
ore
14
b) Aplicaii
Tipul de
aplicaie
Practica
Coninut
Elaborarea de probleme de matematica pentru diverse nivele de
studiu (gimnazial, liceal, universitar) tehnoredactate in LaTeXe
Tehnoredactarea unor texte (culegere de probleme, manual, curs
etc.) in LaTeXe din diverse domenii ale matematicii
70
Nr.
ore
Utilizarea unor programe specializate (LaTeXe, Mathematica,

Matlab, etc.) pentru realizarea computerizata a unor grafice/ figuri
geometrice/ imagini de curbe si suprafete etc.
Elaborarea unor suporturi electronice pentru lectii (cursuri,
conferinte, etc.) utilizand formatul LaTeXe Beamer
Total ore:
70
E. Evaluare
- Colocviu: prezentare n faa comisiei facultii a activitii desfurate, nsoit de caietul de
practic (insotit dupa caz si de suportul electronic pe CD/DVD al materialelor elaborate) avizat de
persoana responsabil de stagiul efectuat.
- Standarde minime de performan:
- Demonstrarea de abiliti de comunicare eficient la nivelul unui grup de lucru n
contextul dezvoltrii unui proiect i rezolvrii de aplicaii.
- Pregatirea suportului electronic (format LaTeX Beamer) pentru un curs de 2 ore didactice.
- Tehnoredactarea a minim 10 pagini de text matematic in LaTex
- Regulament privind practica studentilor pentru ciclul de licenta, conventie cadru (anexa 1), caiet de
practica (anexa 2), cerere de practica (anexa 3), adresa facultatii (anexa 4) si atestat de practica (anexa
5)
G. Bibliografie
Se recomanda descarcarea si folosirea suportului gratuit MiKTeX (pentru LaTeXe), disponibil la
adresa http://miktex.org/ respectiv folosirea utilitarului TeXworks pentru tehnoredactarea
materialelor; acest utilitar este disponibil gratuit in cadrul pachetului MiKTeX.
In ceea ce priveste mediul LaTeXe, instructiuni de folosire se pot gasi in:
1. A. Pusztai, G. Ardelean, Latex ghid de utilizare, Editura Tehnica, 1994
2. P. Blaga, H. Pop, Latex 2-epsilon, Editura Tehnica, 1999
3. http://www.fil.unibuc.ro/~solcan/wt/gwltx.pdf
4. http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX
-
Bibliografia pentru fiecare student se va specifica de ctre ndrumtor, corespunztor temei

propuse.

Conf. univ. dr. Rodica IOAN
71

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Grafuri i combinatoric
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
2
2
Titularul cursului: Conf. Dr. Brz Silviu

Curs
28
Seminar
28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
1. Cunoterea notiunilor elementare de teoria grafurilor i a algoritmilor pentru rezolvarea

problemelor care sunt modelate prin teoria grafurilor
2. nsuirea unor tehnici de lucru cu numerele lui Bell, Fibonacci, Catalan i Stirling i a
modalitilor de calcul a acestora, cunoaterea unor probleme care conduc la utilizarea acestor
numere
B. Precondiii de accesare a disciplinei Nu este cazul
c. Operarea cu notiuni i metode matematice
d. Prelucrarea matematica a datelor, analiza sio interpretarea unor fenomene si procese
e. Elaborarea i analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
f. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
g. Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte i raionamente
matematice
h. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1.Combinatoric
1.1 Noiuni generale

1.2 Principiul includerii i excluderii, numere
binomiale i multinomiale, Binomul lui Newton
1.3 Numerele lui Stirling, Bell, Fibonacci si
Catalan
2. Grafuri neorientate
2.1 Noiuni generale, reprezentare
2.2 Grafuri euleriene i hamiltoniene
2.3 Arbori
3. Grafuri orientate
3.1 Notiuni generale, conectivitate
3,2, Matrici associate
3.3 Arborescene
4. Reele
4.1 Reele de transport
4.2 Reele de capaciti
5. Algoritmi n grafuri, 5.1 Kruskal
72
Nr. de
ore
8
2
10
digrafuri i reele
5.2 Dijkstra
5.3 Wharshall
5..4 Dantzig
5..5 Ford-Fulkerson
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
Coninut
1. Rezolvarea unor probleme 1.1 Probleme de numrare rezultate din teoria

de numrare
mulimilor
1.2 Probleme de numrare a funciilor cu
proprieti date
1.3 Probleme de nurare a cuvintelor formate
peste un alphabet dat
1.4 Verificarea cunotinelor de combinatoric
2. Verificarea proprietilor 2.1 Determinarea gradelor
unui graf
2.2 Determinarea de lanuri
2.3. Reprezentarea matricial a grafurilor i
calculul matricii lanurilor
2.4 Determinarea grafurilor complementare i
izomorfe cu un graf dat
2.5 Exemplu de arbori
3. Verificarea proprietilor 2.1 Determinarea gradelor
unui digraf
2.2 Determinarea de lanuri i drumuri
2.3. Reprezentarea matricial a digrafurilor i
calculul matricii drumurilor
2.5 Exemplu de arborescene
4. Verificarea cunotinelor
elementare asupra grafurilor
i digrafurilot
5. Aplicaii ale algoritmilor n Rezolvarea unor probleme effective pentru
grafuri i digrafuri
algoritmii
5.1 Kruskal
5.2 Dijkstra
5.3 Wharshall
5..4 Dantzig
5..5 Ford-Fulkerson
6. Verificarea cunotinelor
privind aplicarea algoritmilor
n grafuri i digrafuri
Total
ore:
Nr. de
ore
8
28
E. Evaluare
Evaluare pe parcurs: prin 3 teste scrise i/sau electronice, media lor aritmetic reprezentnt 40%
din nota final.
Evaluare final: examen scris (60%)
1.Metode iterative de predare-invatare

73
2.Prezentarea cursurilor pe videoproiectar, pe calculator, la televiziune

3.Accesul la cursuri prin INTERNET
G. Bibliografie
1. Brz S, Morogan L.M. Algoritmica grafurilor, Ed.FRM, 2008

2. I.Tomescu Combinatoric i teoria grafurilor, Tipografia Univ. Bucuresti, 1978
3. I.Tomescu Culegere de probleme de combinatoric i teoria grafurilor, EDP,
Bucuresti, 1981
74

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Cercetri operaionale
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
2
2
Titularul cursului: Conf. dr. Brz Silviu

Curs
28
Seminar
28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
1. Introducerea notiunilor elementare privind domeniul cercetarilor operationale
2. Prezentarea principalelor rezultate si metode de rezolvare pentru problemele de optimizare
B. Precondiii de accesare a disciplinei Algebra 2
a. Operarea cu noiuni i metode matematice
c. Elaborarea i analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
d. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
e. Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte i raionamente
matematice
f. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Algoritmul Simplex
1.1 Formulri ale problemelor de programare 8

liniar
1.2 Construirea modelelor de programare liniar
n form standard
1.3 Baze admisibile, soluii admisibile i soluii
optime
1.4 Prezentarea algoritmului Simple
2. Dualitatea n programarea 2.1 Formularea problemei duale de programare 6
liniar
liniar
2.2 Baze dual admisibile, soluiile problemei
duale i legtura ntre soluia dual i soluia
primar
2,3 Prezentarea algoritmului Simplex dual
3. Problema transporturilor
3.1 Formularea problemei transporturilor, caz 6
particular de problema de programare liniar
3.2 Metode de determinare a unei soluii iniiale
pentru problema trasporturilor
75
Nr. de
ore
4. Programare neliniar
3.3 Determinarea soluiilor optime pentru

problemele de transport
3.4 Degenerarea n problemele de ransport
4.1 Funcii convexe i generalizri
8
4.2 Condiii necesare i suficiente de
optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiiile
Kuhn-Tucker
4.3 Dualitatea n optimizarea neliniar
4.4 Algoritmi de optimizare, metoda optimizarii
fr restricii, metode de optimizare cu restricii
Total
28
ore:
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
Coninut
1. Complemente de algebr Rezolvarea sistemelor de ecuaii i inecuaii

liniar
liniare prin diagonalizare
2. Programare liniar
1. Transformarea formulrilor de programare
liniar n form canonic i standard
2. Determinarea unei baze admisibili iniiale,
metoda bazei artificiale
3. Rezolvarea problemelor de programare liniar
folosind algoritmul Simple
3. Dualitate n programarea 1. Trecerea de la problema primal la problema
liniar
dual
2. Rezolvarea problemelor duale de programare
liniar
3. Obinerea soluiilor problemei primale i
soluia optim a problemei duale
4. Problema transporturilor
1. Aplicarea metodelor de obinere a unei soluii
iniiale pentru problema transporturilor
2. Determinarea soluiilor optime pentru
problema transporturilor
3. Rezolvarea unei probleme de transport n care
intervine degenerarea
5. Testarea cunotinelor de
programare liniar i asupra
problemei transportulilor
6. Complemente de analiz Rezolvarea problemelor de programare neliniara
matematic
fara restrictii prin metode ale analizei
matematice
7. Programare neliniar
1. verificarea condiiilor necesare i suficicente
de optimalitate
2. Duala n sens Wolfe i duala Lagrangean
3. Rezolvarea programelor neliniare fr
restricii
4. Rezolvarea programelor neliniare cu restricii
Total
ore:
76
Nr. de
ore
4
6
28
E. Evaluare Testarea pe parcurs printr-un test scris i/sau electronic cu pondere de 20%. Examinare
final (scris) cu pondere de 80%.

G. Bibliografie
1. A.Stefnescu, C. Zidroiu, Cercetri operaionale, Editura Didactic si Pedagogic,

Bucuresti, 1981
2. C. Zidroiu, Programare liniar, Editura Tehnic, Bucuresti 1983
3. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Brz Matematici pentru economiti, Ed. F.R.M.,
2005

77
Anul 3
78
79

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Teoria algebrica a numerelor
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
1

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
Obiectivele disciplinei .
A. Precondiii de accesare a disciplinei: Algebra 1, Algebra 2, Teoria numerelor
B. Competene specifice
C. Coninutul disciplinei
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
Nr. de
ore
1. Condiii de finitudine pentru 1.1 Inele noetheriene (artiniene)

inele comutative
1.2 Teorema lui Hilbert a bazei
2. Inele de ntregi algebrici
3. Grupul claselor de ideale

4. Ramificare
2.1 Corp de numere algebrice, inelul ntregilor

unui corp denumere algebrice
2.2 Urm, norm, discriminant
2.3 Teorema lui Hurwitz
3.1 Grupul idealelor fracionare
3.2 Finitudinea grupului claselor de ideale
4.1 Ramificare, criteriul lui Dedekind
4.2 Corpuri ciclotomice ntregi i ramificare
4.3 Teorema Kronecker-Weber
4
8
5.Metode geometrice n teoria Latici n R n teorema lui Hermite, teorema lui 8

algebric a numerelor
Minkowski
Structura grupului unitilor (teorema Dirichlet)
Baz redus a unei latici, algoritmul LLL, aplicaii n
criptografie
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
2.
Coninut
Corpuri ptratice, ntregi i discriminant
2
ntregi i discriminant pentru un corp ciclotomic 2
80
Nr. de
ore
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
(caz n=p, p prim)

Corpuri ptratice reale (imaginare) cu inelul
ntregilor euclidian
Ramificare n corpuri ptratice
Simbolul lui Artin pentru corpuri ptratice
Aritmetica lui Zi, reprezentarea numerelor ca
sum de dou ptrate
Teorema celor patru ptrate (Lagrange)
Ramificare n corpuri ciclotomice
Grupul unitilor corpurilor ptratice i ciclotomice
Inelul tuturor ntregilo algebrici

Inele Dedekind exemple, caracterizri aritmetice
Total
ore:
4
2
4
2
2
4
2
2
2
28
D. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs.

De-a lungul semestrului sunt prevzute 3 lucrri de control, care se vor susine la seminar, cte una la
sfritul unitilor de nvare i anume:
Inele de ntregi algebrici
Ramificare
Metode geometrice n teoria algebric a numerelor
retroproiectorul
F. Bibliografie:
1. T. Albu, I. D. Ion, Capitole de teoria algebric a numerelor, . Editura Academiei,1994.
2. J. Hoffstein, J. Pipher, J. Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer,2008
3. K. Ireland, M. Rosen, A Classical Introduction to Modern Number Theory, Springer, 1990

4. S. Lang, Algebraic Number Theory, Springer, 1994
5.J. Neukirch, Algebraic Number Theory, , Springer, 1999

81

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Analiza functionala
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
1

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
Cursul ANALIZA FUNCTIONALA are ca scop prezentarea teoriei spatiilor normate,

spatiilor Banach, operatorilor liniari, spatiilor Hilbert, cu accent pe spatii de functii si
operatori liniari ce apar in modelare matematica, precum spatiile Lp , H 1 , l p , C . Prin teoria
si exemplele prezentate studentii vor deprinde tehnicile de analiza functionala ce sunt folosite
in alte discipline precum analiza numerica.
B. Precondiii de accesare a disciplinei Analiza matematica 1, Analiza matematica 2, Analiza reala
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1.1 Definitia si proprietatile spatiilor normate.
1.2 Spatii Banach.
1.3 Spatii cu baza Schauder.
2.1 Teorema Banach-Steinhauss.
1. Spatii normate.
2. Operatori liniari si continui

pe spatii normate.
3. Functionale
normate.
pe
Nr. de
ore
6
6
2.2 Operatori deschisi. Teorema aplicatiei

deschise.
2.3 Operatori inchisi. Teorema graficului inchis.
spatii 3.1 Functionale liniare si continue pe spatii 6
normate. 3.2 Dualul unui spatiu liniar normat.

3.3 Topologii slabe.
3.4 Teorema lui Alaoglu.
82
4. Operatori compacti.
5. Spatii Hilbert.
4.1 Exemple de operatori compacti.

4.2 Teorie spectrala.
4.3 Operatori de rang finit
5.1 Ortogonalitate. Proiectii.

5.2 Operatori autoadjuncti. Spectrul unui operator
autoadjunct.
5.3 Functionale liniare si continue pe spatii Hilbert.
Teorema lui Riesz.
Total
ore:
28
b) Aplicaii
1.
2.
3.
4.
5.
Tipul de aplicaie
Coninut
Tema seminar
Tema seminar
Tema seminar
Tema seminar
Tema seminar
Exemple de spatii normate si norme.

Exemple de spatii Banach.
Exemple de operatori liniari si continui.
Operatori matriciali
Calculul normelor unor anumiti operatori pe
spatii concrete.
Convergenta punctuala. Principiul marginirii
uniforme.
Operatori inchisi. Operatorul diferential.
Exemple de functionale liniare si continue pe
spatii normate.
Exemple de operatori compacti.
Teorie spectrala. Calculul spectrului anumitor
operatori.
Exemple de spatii Hilbert.
Exemple de operatori autoadjuncti pe spatii
Hilbert.
Exemple de functionale liniare si continue pe
spatii Hilbert.
Ortogonalitate. Calculul proiectiei.
Total
ore:
6. Tema seminar
7. Tema seminar
8. Tema seminar
9. Tema seminar
10. Tema seminar
11. Tema seminar
12. Tema seminar
13. Tema seminar
14. Tema seminar
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28

G. Bibliografie
1. Cristescu R., Analiza functionala, Ed. Didactica si pedagogica, 1979

2. Draghia D. , Grigore Gh., Analiza Functionala , E.F.R.M., Bucuresti, 2008, ISBN 978-973163-179-0. 2005
83
84

Domeniul de studii
Programul de studii
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Ecuaii cu derivate pariale
Obligatorie
3
1
Titularul cursului: Prof. Dr. Rodica Trandafir

Curs
2/28

Seminar
Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Examen
Credite
6
Cursul are drept scop:

- prezentarea noiunilor si rezultatelor de baza din cursul de ecuatii difereniale
-formarea abilitilor de a rezolva probleme concrete i de aplicare a cunotiinelor
dobndite la alte discipline
- utilizarea adecvat a diferitelor metode de demonstraie matematic
Analiz matematic 1, Analiz matematic 2, Ecuaii difereniale

a) Curs
Capitolul
Coninuturi
Nr. de
ore
1. Ecuaii cu derivate pariale 1.1 Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I liniare i

cvasiliniare
de ordinul I
1.2 Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I neliniare

1.3 Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I neliniare
2
2
2. Ecuaii cu derivate pariale 2.1 Ecuaii cu derivate pariale de ordinul II liniare i

cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe
de ordinul II
caracteristice, reducerea la forma canonic,

clasificare, condiii iniiale i la limit
2.2 Ecuaii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor
85
3.Ecuaii de tip eliptic
2.3 Metoda separrii variabilelor. Aplicaii la ecuaia

coardei vibrante
2.4 Ecuaii de tip parabolic. Principiul valorilor
extreme
3.1 Teoreme de unicitate
3.2 Metoda separrii variabilelor. Aplicaii la ecuaia
propagrii cldurii
3.3 Funcii armonice, proprieti generale, formule
integrale de tip Green
3.4 Probleme la limit de tip Dirichlet. Problema lui
Dirichlet pentru cerc, sfera, plan, semiplan
3.4 Probleme de tip Neumann
2
2
2
2
2
4
2
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. seminar
2. seminar
3. seminar
4. seminar
Coninut
Nr. de
ore
Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I liniare i 2

cvasiliniare
Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I neliniare 2
Ecuaii cu derivate pariale de ordinul I neliniare 2
Ecuaii cu derivate pariale de ordinul II liniare i
4
cvasiliniare, problema lui Cauchy, curbe
caracteristice, reducerea la forma canonic,
clasificare, condiii iniiale i la limit
5. seminar
6. seminar
Ecuaii de tip hiperbolic. Metoda caracteristicilor

Metoda separrii variabilelor. Aplicaii la ecuaia
coardei vibrante
Ecuaii de tip parabolic
Ecuaii de tip eliptic
Metoda separrii variabilelor. Aplicaii la ecuaia
propagrii cldurii
2
4
10. seminar
Funcii armonice, proprieti generale, formule

integrale de tip Green
11. seminar
Probleme la limit de tip Dirichlet. Problema lui

Dirichlet pentru cerc, sfera, plan, semiplan
12. seminar
Probleme de tip Neumann
7. seminar
8. seminar
9. seminar
Total
ore:
E. Evaluare
- Examen 70%.
- Lucrri practice 30%.
- Standarde minime de performan:
- recunoaterea diferitelor tipuri de ecuaii difereniale
- capacitatea de rezolvare a tipurilor de ecuaii difereniale
- capacitatea de rezolvare a sistemelor de ecuaii difereniale
86
2
2
2
28
1. Utilizarea metodelor interactive de predare-nvare
2. Prezentarea cursurilor cu ajutorul metodelor moderne calculator, videoproiector,
consultaii la televiziunea TVRM
3. Studenii vor putea accesa cursul la avizierul virtual al facultii
G. Bibliografie
1. Roca I., Lecii de Ecuaii difereniale i cu derivate pariale,Editura FRM, 2000
2. Craiu M., Rocule M., Ecuaii difereniale, E.D.P., Bucureti, 1971.
3. Halanay A., Ecuaii difereniale,E.D.P., 1972.

Conf.dr.Rodica Ioan
Prof. dr.Rodica Trandafir
87

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Astronomie
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
4

fundamentale de mecanic: miscarea corpurilor ceresti, determinarea pozitiilor, distantelor,
dimensiunilor si maselor corpurilor ceresti etc. Cursul face apel la cunostinte uzuale de mecanica
rationala si analitica, analiza matematica si ecuatii diferentiale si cuprinde notiuni generale de
astronomie utile intelegerii si studierii diverselor fenomene astronomice..
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Mecanica teoretica
a) Curs
Capitolul
1.
Obiectul,
metodele
si
Astronomiei
Coninuturi
Nr. de
ore
problemele, 1.1 Obiectul, problemele, metodele si ramurile 2

ramurile Astronomiei
1.2
Structura
Universului
accesibil
(Metagalaxia).
2. Astronomia sferica
2.1 Sfera cereasca, miscarea diurna, coordonate
geografice, coordonate ceresti, miscarea anuala
aparenta a Soarelui
2.2 Elemente de trigonometrie sferica-formulele
lui Gauss.
2.3 Transformari de coordonate
3. Timpul si masurarea lui.
3.1 Timpul si masurarea lui: timpuri locale,
timpul universal, timpul legal, calendarul
4. Fenomene care modifica 4.1 Refractia astronomica, paralaxa diurna si
pozitiile astrilor pe cer.
anuala,
4.2 Precesia si nutatia
88
2
2
2
5. Pamantul
5.1 Miscarile Pamantului, forma si dimensiunile 2

Pamantului
5.2 Coordonate geografice si coordonate geocentrice 2
5.3 Masa si structura Pamantului
1
6. Miscarile aparente si fazele

planetelor; eclipse: explicarea
miscarilor aparente, a fazelor si
a eclipselor. Sistemele lumii.
7.
Problemele
mecanicii
ceresti:legile lui Kepler, legea
atractiei universale, problema
celor doua corpuri, problema lui
Laplace, problema celor trei
corpuri-Micarea absolut i
micarea
relativ.
Metoda
variaiei constantelor, problema
celor n corpuri. Notiuni de
teoria perturbatiilor
6.1 Miscarile aparente si fazele planetelor; eclipse:

explicarea miscarilor aparente, a fazelor si a
eclipselor.
6.2 Sistemele lumii
7.1 Legile lui Kepler, legea atractiei universale,
problema celor doua corpuri,
7.2 Problema lui Laplace, problema celor trei
corpuri7.3 Micarea absolut i micarea relativ
7.4 Metoda variaiei constantelor, problema celor n
corpuri.
7.5 Notiuni de teoria perturbatiilor
Total
ore:
2
2
1
2
2
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Coninut
Obiectul, problemele, metodele si ramurile
Astronomiei. Structura Universului accesibil
Sfera cereasca, miscarea diurna, coordonate
geografice, coordonate ceresti, miscarea anuala
aparenta a Soarelui
Elemente de trigonometrie sferica-formulele lui
Gauss
Transformari de coordonate
Astronomie sferica. Relatiile intre coordonatele
ceresti si cele geografice. Tringhiul sferic.
Formulele lui Gauss
Fenomene care modifica pozitiile astrilor pe cer:
refractia astronomica, paralaxa diurna si anuala,
precesia si nutatia
Pamantul: miscarile Pamantului, forma si
dimensiunile Pamantului, coordonate geografice
si coordonate geocentrice, masa si structura
Pamantului.
Miscarile aparente si fazele planetelor; eclipse:
explicarea miscarilor aparente, a fazelor si a
eclipselor. Sistemele lumii.
Paralaxa diurna si anuala, precesia si
nutatia.Coordonate geografice si coordonate
geocentrice
Legile lui Kepler, legea atractiei universale
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
Problema celor doua corpuri
2
Problema lui Laplace, problema celor trei 2
corpuri-Micarea absolut i micarea relativ
89
13.
Aplicatii ale problemei celor 2 corpuri. Calcul de 2

efemerida.
14.
Notiuni de teoria perturbatiilor

Total
ore:
2
28

1. Astronomie sferica. Relatiile intre coordonatele ceresti si cele geografice. Tringhiul sferic.
Formulele lui Gauss
2. Paralaxa diurna si anuala, precesia si nutatia.Coordonate geografice si coordonate geocentrice
Coordonate geografice si coordonate geocentrice
3. Aplicatii ale problemei celor 2 corpuri. Calcul de efemerida. Media aritmetic a notelor obinute la
cele 3 lucrri de control reprezint nota primit de student pentru evaluarea pe parcurs.
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. Ioan R, Notiuni de mecanic si astronomie, Editura Fundatiei Romnia de Mine, 2010 (in curs de
aparitie)
2. Pal, A ; Ureche V, Astronomie, Bucureti, 1982
3. Pal, A., Pop, V., Ureche, V. - Astronomie, Culegere de probleme, Presa Universitara clujeana, ClujNapoca, 1998
4. Onicescu, O; Mecanic invariativ i Cosmologie, Bucureti, 1974
5. Crciun E.M, Astrodinamica, Ovidius University Press, Constana, 1999
6. Luc Duriez, Cours de Mecanique Celeste, Institut de Mcanique Cleste et de Calcul des
Ephmrides, 2002
90

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Software Matematic
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
2

Curs
2/24
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/24
Examen
Credite
5
Cursul SOFTWARE MATEMATIC are ca scop prezentarea pachetului software

MATLAB. Studentii vor deprinde tehnicile de programare in Matlab pentru rezolvarea de
probleme cu continut matematic ce apar in practica precum si probleme de matematica
predata la nivel gimnazial si liceal.
Prelucrarea matematica adatelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese
Coninutul disciplinei
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Functii de control general 1.1 Lucrul cu fisiere si directoare

1.2 Informatii despre fisiere, cai de cautare.
1.3 Functii de control al timpului de executie.
1.4 Variabile in matlab, vectori, matrici. Fisiere
script, fisiere functie.
1.5 Instructiuni de control if, else, for, while, break,
return. Functii de control logic.
2.1 Vectorizarea calculelor.
2. Lucrul cu matrice si vectori
2.2 Produs scalar si vectorial.
2.3 Generarea de vectori si matrici cu structura.
in matlab
Nr. de
ore
4
2.4 Redimensionari de matrici rotirea unei

matrici in jurul unei linii sau coloane,
determinantul, rangul, urma unei matrici, vectori
si valori proprii.
3. Functii matematice uzuale
3.1 Ridicarea la putere, functia exponentiala,

logaritmi, functii trigonometrice, functii
trigonometrice inverse, numere complexe.
3.2 Calcul cu numere intregi si rationale. Cel mai
91
mare divizor comun, cel mai mic multiplu

comun, parte intreaga si fractionara, restul
impartirii, scrierea sub forma fractionara
4. Calcul statistic
5. Optimizari
6. Grafica in Matlab
3.3 Calcule numerice cu polinoame. Evaluarea

unui polinom, adunare, inmultire, impartire de
polinoame, factorizare, derivare, calculul
radacinilor, interpolare polinomiala, regresie
polinomiala.
4.1 Maximul, minimul, mediana, media
componentelor unui vector.
4.2 Sume, produse, sortari, abaterea medie
patratica.
4.3 Generari de numere aleatoare
4.4 Histograme.
5.1 Calculul minimului, maximului unei functii
reale.
5.2 Calculul zerourilor unei functii reale.
6.1 Grafice 2d si 3d, functia plot,grafice discrete,
grafice cu bare, grafice in trepte, histograme,
reprezentari grafice dinamice.
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie

Coninut
Lucrul cu fisiere si directoare in matlab
Variabile in matlab. Fisiere script, fisiere
functie.
Instructiuni de flow control si control logic
Procesarea sirurilor de caractere
Lucrul cu matrici si vectori.
Vectorizarea calculelor. Produs scalar si
vectorial. Grafice de functii. Generarea de
vectori si matrici cu structura speciala.
Lucrul cu numere intregi si rationale in Matlab.
Calcul statistic in Matlab
Optimizari. Rezolvari de ecuatii neliniare si
sisteme liniare.
Calcul numeric cu polinoame. Interpolare.
Grafica 2d si 3d in Matlab
Total
ore:
D. Evaluare: 40% (evaluare pe parcurs) + 60% (evaluare finala - scris)

F. Bibliografie
92
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
4
2
2
4
2
4
28
Ghinea M., Fireteanu V., Matlab - Calcul numeric, grafica, aplicatii, Ed. Teora,2007

93

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematica
Fia disciplinei
Capitole speciale de geometrie
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
2
Titularul cursului: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore

Curs
2
Seminar
2/

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
4
Prezentarea principalelor metode de modelare geometrica a curbelor, suprafetelor si volumelor
precum si a operatiilor cu acestea: intersectie, reuniune, diferenta, evaluare etc. Se vor prezenta
algoritmi fundamentali privind studiul convexitatii, problema proximitatii, identificarea

interiorului, precum si aplicatii ale geometriei computationale.
B. Precondiii de accesare a disciplinei Geometrie 1, Algebra 2, Geometrie2, Geometrie
diferentiala
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Modelarea geometrica a
curbelor si algoritmi pentru
aproximarea acestora
suprafetelor si algoritmi pentru
1.1 Forma analitica, forma geometrica, algoritmi

divide et impera, (curbe Hermite, curbe Bezier,
curbe Spline si B-Spline, curbe NURBS etc.
divide et impera, petice Hermite, petice Bezier,
petice Spline si B-Spline, petice NURBS, petice
particulare etc.
divide et impera, volume Hermite, volume Bezier,
volume
Spline si B-Spline, etc.
4.1 Algoritmi pentru implementarea operatiilor:
reuniune, intersectie si diferenta. Aplicatii.
5.1 Aplicatii la determinarea coliziunilor
solidului si algoritmi pentru
Nr. de
ore
4
4.
Bazele
geometriei
4
constructive
5. Algoritmi pentru studiul
4
convexitatii si determinarea
acoperirii convexe
6. Algoritmi pentru rezolvarea 6.1 Diagrame Voronoi si Triangularizari Delaunay. 4
problemei proximitatii
Aplicatii.
94
7. Problema punctului interior
7.1 Algoritmi pentru problema apartenentei

Total
ore:
4
28
b) Aplicaii
Coninut
Transformari geometrice 2D si 3D
Problema intersectiei (segmente, poligoane
convexe, curbe, suprafete)
Curbe Coons/Hermite si curbe Bezier
Curbe Spline
Suprafete Bezier
Suprafete Spline
Studiul convexitatii
Diagrame/Triangularizari
Algoritmi pentru problema apartenentei si aplicatii
Total
ore:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Nr. de
ore
2
2
2
4
4
4
4
4
2
28
E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% examinare pe parcurs

aprofundarii sau extinderii cunostintelor capatate la curs/laborator ;
4. Evaluare pe parcurs pe baza lucrarilor de control / proiectelor din tematica seminarului si

cursului.
G. Bibliografie
1. Grigore Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitatii din

Bucuresti, 2001.
2. Grigore Albeanu, Metode algoritmice in geometrie, Editura FRM, 2010
3. E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001
4. Mark de Berg et al., Computational geometry: algorithms and applications, Springer
5. Joseph O'Rourke, Computational geometry in C, Cambridge University Press, 1998.
95

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematica
Fia disciplinei
Proiect (Elaborarea lucrarii de licenta)
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
2
Titularul cursului:
Curs
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
3/42
Colocviu
Credite
5
1. Alegerea proiectului pe baza autoevaluarii capacitatii de asimilare, adaptabilitate si efort
profesional
2. Stimularea studentilor pentru analiza stadiului cunoasterii privind tema aleasa
3. Punerea in practica a cunostiintelor acumulate in cadrul disciplinelor de studiu
4. Elaborarea de modele de simulare pentru rezolvarea unor probleme concrete utiliozand teorii si
modele matematice
B. Precondiii de accesare a disciplinei : conform tematicii proiectului ales
C1 Operarea cu notiuni si metode matematice

C2 Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese
C3 Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
C4 Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
C5 Demonstrarea rezultatelor matematice folosind diferite concepte si rationamente
matematice
C6 Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
C7 Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor matematice
a) Curs:Nu este cazul
Capitolul
Coninuturi
Nr. de
ore
Total
ore:
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie Proiect
Coninut
1.Repartitii uzuale in teoria probabilitatilor si
statistica.
2.Legea numerelor mari.
3.Legea limita centrala.
4. Complexitatea metodelor de rezolvare numeric
96
Nr. de
ore
a ecuaiilor neliniare.
5. Complexitatea metodelor de rezolvare numeric
a sistemelor de ecuaii liniare
6. Metode numerice si simbolice in calcululul
diferential si integral
7. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor
diferentiale ordinare
8. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor cu
derivate partiale (de tip specificat)
9. Metoda verosimilitatii maxime: rezultate
generale si aplicatii
10. Valoare medie conditionata, modele de
regresie.
11. Modele liniare. Estimare prin metoda celor mai
mici patrate
12. Optimizare matematic. Condiii de
optimalitate si dualitate.
13. Optimizare multiobiectiv cu aplicaii.
14. Metode de optimizare neliniar cu aplicaii la
probleme de echilibru si teoria
jocurilor.
15. Inegaliti de tip variaional. Aplicaii
16. Metode de rezolvare a ecuatiilor si sistemelor
de reinnoire
17. Metoda Monte-Carlo pentru ecuatii integrale
18. Probleme de distributie a numerelor prime
19. Functii aritmetice
20. Functia Zeta a lui Riemann
21. Functii continue nicaieri derivabile
22. Clase speciale de inele si module
23. Reprezentarea numerelor ca suma de patrate
24. Spatii de functii
25. Msuri vectoriale
26. Integrare vectorial
27. Fractali
28. Msur si dimensiune Hausdorff
29.Construcii geometrice cu rigla si compasul.
30. Rezolvarea ecuaiilor algebrice prin radicali.
31. Determinani.
32. Corpuri real nchise si teorema lui Sturm.
33. Modelarea unor procese de prelucrare prin
deformare plastica a metalelor
34. Metode globale si locale de modelare pentru
rezolvarea problemei tragerii benzilor
35. Modelarea matematica a laminarii benzilor
36. Numere speciale
37. Inele de polinoame
38.Teorema Gauss-Bonnet. Aplicatii.
39. Suprafete minimale
40. Curbe in plan si spatiu. Teorie globala.
41. Curbe si diferentiale in R3.Aspecte globale.
42. Suprafete diferentiale in R3.Aspecte globale.
97
43.Deformarea elasto-plastica a tubului cu peretii

grosi.
44. Problema celor doua corpuri in mecanica
relativista
45. Rotatia Pamantului. Precesia si nutatia
Total
42
ore:
E. Evaluare 100% colocviu
1. Se vor utiliza metode specifice temei (documentare, experimente, simulari etc.)
2. Se vor aplica standarde de redactare specifice temei.
G. Bibliografie
1. "How to write Mathematics", Steenrod, N.E. Steenrod, Amer. Math. Soc. 1983, ISBN
0821800558
2. A. Pusztai, G. Ardelean, Latex-Ghide de utilizare, Ed. Tehnica, 1994
3. P. Blaga, H. Pop, Latex 2-epsilon, Ed. Tehnica, 1999
3. http://n.wikibooks.org/wiki/LateX
4. http://www.fil.unibuc.ro/~solcan/wt/gwltx.pdf
5. ***, Ghid de redactare a lucrarii de licenta/disertatie, Universitatea Spiru Haret, Facultatea
de Matematica si Informatica
98

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Calcul numeric avansat
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
1

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Cv
Credite
6
Cursul CALCUL NUMERIC AVANSAT are ca scop prezentarea teoriei aproximarii functiilor reale,
a analizei Fourier si a unor metode avansate de rezolvare a sistemelor algebrice liniare precum CG sau
GMRES. Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor deprinde anumite tehnici de analiza
numerica ce sunt folosite in rezolvarea problemelor practice cu continut matematic ce apar in domenii
precum inginerie sau finante.
B. Precondiii de accesare a disciplinei Analiza matematica1, Analiza matematica 2, Analiza
numerica
a) Curs
Capitolul
1. Aproximare polinomiala
si rationala
2. Aproximari in spatii
normate
3. Analiza Fourier
Coninuturi
Nr. de
ore
1.1 Aproximarea minimax. Polinoamele Cebisev

1.2 Aproximare cu metoda celor mai mici patrate
1.3 Aproximari PADE.
2.1 Aproximari cu functii continue, polinomiale
pe portiuni. Metode de cuadratura a functiilor
definite pe portiuni pe domenii 2-d.
2.3 Polinoame ortogonale. Aproximari in spatii
Hilbert.
3.1 Transformarea Fourier.

3.2 Serii Fourier.
3.3 Transformarea Fourier discreta.
3.4 Algoritmul FFT.
99
4. Metode pentru analiza

matriciala
4.1 Factorizarea QR.

4.2 Descompunerea SVD
4.3 Stabilitatea metodelor de rezolvare a
sistemelor liniare. Numarul de conditionare al
unei matrici.
4.4 Metoda gradientului conjugat(CG) pentru
sisteme liniare cu matrice simetrica pozitiv
definita.
4.5 Metoda GMRES(generalized minimal
residual) pentru sisteme liniare
4.6 Metode de preconditionare
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Tema laborator
2. Tema laborator
3. Tema laborator
4. Tema laborator
5. Tema laborator
6. Tema laborator
7. Tema laborator
8. Tema laborator
9. Tema laborator
10. Tema laborator
11. Tema laborator
12. Tema laborator
13. Tema laborator
14. Tema laborator
Coninut
Utilizarea
polinoamelor
Cebisev
pentru
minimizarea erorii de interpolare.
Implementarea metodei celor mai mici patrate.
Calculul aproximarilor PADE.
Calculul aproximarilor continue, liniare pe
portiuni si a functiilor continue , cuadratice pe
portiuni, verificarea teoremelor de aproximare cu
astfel de functii pe domenii 1-d si 2-d.
Metode de cuadratura pentru functii continue
liniare sau cuadratice pe portiuni pe domenii 2-d
Calculul aproximarilor polinomiale in spatii
Hilbert. Polinoamele lui Legendre.
Implementarea algoritmului FFT.
Exemple de utilizare a algoritmului FFT.
Implementarea procedurii Gramm-Schmidt.
Calculul descompunerii SVD a unei matrici
Folosirea algoritmului gradientului conjugat.
Implementarea algoritmului GMRES
Exemple
de
sisteme
prost-conditionate.
Estimarea numarului de conditionare.
Teste numerice cu preconditionare Jacobi si
SSOR.
Total
ore:

G. Bibliografie
a. Berbente C., Mitran S. Zancu C., Metode Numerice, Ed. Tehnica, 1998
100
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
28
b. Grigore Gh. Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984,

editia a doua 1990
101

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Coduri si criptografie
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Obligatorie
3
1

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Colocviu
Credite
6
Dobandirea de catre cursanti a cunostintelor fundamentale din domeniul criptografiei,

ntelegerea conceptelor si teoriilor domeniului.
Dobandirea de catre cursanti a capacitatii de elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea
unor principii si metode consacrate in domeniu cat si familiarizarea cu rolurile si activitatile
specifice muncii in echipa.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Teoria numerelor, Algebra 1, Algebra 2, Algebra
a) Curs
Capitolul
1. Coduri
2. Coduri liniare
3. Coduri ciclice
Coninuturi
1.1 Codificare, exemple
1.2 Coduri-bloc. Distant Hamming.
1.3 Detectarea si corectarea erorilor. Coduri
pefecte.
2.1 Matrice generatoare, dualul unui cod liniar,
matrice de control
2.2 Detectarea si corectarea erorilor: liste
Slepian standard, sindrom.
2.3 Codul Hamming, Codul Golay
3.1 Polinom generator, polinom de control.
Algoritm de codificare, algoritm de
decodificare.
3.2 Coduri BCH, algoritm de decodificare.
Coduri Reed-Solomon
102
Nr. de ore
4
4. Criptosisteme
5. Criptosisteme
publica
4.1 Criptosisteme, exemple.

4.2 Cifruri afine
4.3 Criptanaliza.
cu
cheie
5.1 Criptosistemul RSA

5.2 Logaritmi discreti, protocolul Diffie-Hellman.
5.3 Criptosistemul ElGamal
6. Semnturi digitale
6.1 Semnatura digitala RSA

6.2 Semnatura digitala ElGamal.
7. Curbe eliptice si
criptografie
7.1 Grupul unei curbe eliptice peste un corp finit

4
7.2 Implementarea protocolului Diffie-Hellman si a
criptosistemului ElGamal n grupul unei curbe
eliptice
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Coninut
Codul ASCLL, codul ISBN
Coduri de lungime variabil a cuvintelor cod.
Constructii de coduri intantanee, constructia
codurilor Huffman binare.
Matrice generatoare si matrice de control penru
coduri liniare. Exemplificarea decodrii.
Codificri, decodificri n cazul codurilor ciclice
Codificarea, decodificarea si criptanaliza n
cazul unor cifruri clasice
Criptosistemele: DES si AES
Generarea numerelor prime. Testul Rabin-Miller
Algoritmi de exponentiere rapid modulo n
Exemplificri de criptare si decriptare RSA
Logaritmi discreti, protocolului Diffie-Hellman,
criptare si decriptare ElGamal
Exemple de semnturi digitale RSA si ElGamal
Calculul grupului unei curbe eliptice. Exemple de
implementare a protocolului Diffie-Hellman si
decriptosistemului ElGamal
Total ore:
Nr. de ore
3
3
2
3
2
2
1
3
3
2
4
28
E. Evaluare 60% test final (scris) + 40% evaluare pe parcurs.

1. Utilizarea metodelor interactive de predare-invatare.

2. Prezentarea cursurilor, seminariilor cu ajutorul metodelor moderne calculator,
videoproiector.
3. Prezentarea proiectelor, sustinuta public de catre studenti, cu ajutorul metodelor
moderne calculator, videoproiector.
4. Lucrul in echipe formate din cate doi studenti in cadrul laboratoarelor pentru realizarea
proiectelor, implementarea si testarea diferitelor criptosisteme si a altor probleme cerute in
cadrul laboratorului (cum ar fi criptarea/decripatarea in transmisii de mesaje si date in cadrul
individual al echipelor dar si intre echipe)
G. Bibliografie:
1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001
103
2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005

3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM,
2008
4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000
5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical
Cryptography,Springer, 2008
6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998
7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008
8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999

104

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Matematici aplicate in domeniul financiar bancar
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6

fundamentale din domeniul matematicilor financiare, a deprinderilor de calcul financiar pentru a
fi capabili s fundamenteze deciziile adecvate, optime, n domeniule de activitate bancar
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Dobnda simpl
1.1 Dobnda simpl. Definiie, formule de

calcul. Operaiuni echivalente cu regim de
dobnd simpl.
2. Dobnda compus
2.1 Dobnd compus. Definiie, formule de
calcul. Operaiuni echivalente cu regim de
dobnd compus
2.2 Generalizarea notiunii de dobanda compus
2.3 Procent i risc de plasare. Devalorizarea
3. Operaiuni de scont
3.1 Scontul simplu
3.2 Scontul compus
3.3 Operatiuni de scont
4. Pli ealonate: generaliti, 4.1 Plti esalonate- generaliti
anuiti posticipate, anuiti 4.2 Pli ealonate, anticipate i posticipate.
anticipate
Valoarea actual i valoarea final. Operaiuni
echivalente.
4.3 Pli ealonate fracionate.
4.4 Pli ealonate generalizate
105
Nr. de
ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
5. mprumuturi. mprumuturi
cu
anuiti
constante
anticipat, respectiv posticipat.
mprumuturi cu obligaiuni
6. Evaluarea aciunilor
5.1
mprumuturi. mprumuturi cu anuiti 2
constante anticipat
5.2 mprumuturi cu anuiti constante posticipat. 2
5.3 mprumuturi cu obligaiuni
2
6.1 Evaluarea aciunilor
2
6.2 Modelul Bates, Modelul Gordon Shapiro
2
Total
28
ore:
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Coninut
Nr. de
ore
Dobnda simpl
Dobnd compus
Dobnd compus. Devalorizarea
Operatiuni de scont
Pli ealonate anual sau anuiti
Pli ealonate fracionate
Pli ealonate mixte
Pli ealonate: generaliti, anuiti posticipate
2
2
2
2
2
2
2
2
Pli ealonate - anuiti anticipate
2
2
2
mprumuturi cu anuiti constante anticipat

mprumuturi cu anuiti constante posticipat
mprumuturi cu obligaiuni.
mprumuturi cu obligaiuni.
Evaluarea aciunilor. Modelul general, Gordon
Shapiro, Bates
Evaluarea aciunilor
Total
ore:
2
2
2
28

1. Dobnda compus.
2. mprumuturi.
3. Evaluarea aciunilor
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. DUDA I., TRANDAFIR R., BACIU A., IOAN R. Matematici pentru economiti, Ed. FRM,
Bucureti, 2000.
106
2. DUDA I., TRANDAFIR R., BACIU A., IOAN R., Elemente de matematici economice, Ed. FRM,
Bucureti, 2005.
3. BACIU A. Matematici aplicate n economie i finane, Ed. FRM, Bucureti, 2004
4. IOAN R. Elemente de matematici financiare i actuariale, Ed. FRM, Bucureti, 2007

107

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Tehnici de optimizare
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
2
Titularul cursului: Conf. dr. Brz Silviu

Curs
28
Seminar
28

Laborator
Proiect
Examinare
Examen
Credite
6
1. Continuarea introducerii notiunilor privind domeniul cercetarilor operationale
2. Prezentarea principalelor rezultate si metode de rezolvare pentru problemele de optimizare
B. Precondiii de accesare a disciplinei Algebr1, Algebra 2, Analiz matematic1, Analiza
matematica 2, Cercetari operationale
1. Operarea cu notiuni si metode matematice
2. Prelucrarea matematica a datelor, analiza si interpretarea unor fenomene si procese
3. Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
4. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
5. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
a) Curs
Capitolul
1. Programare
discreta
Coninuturi
liniar
Nr. de
ore
cu 1. Programare liniara in numere intregi si 8

programare liniar mixta intreaga
2. Metoda celor doua faze pentru rezolvarea
programelor liniare n numere intregi, teorema
de caracterizare a solutiilor
3. Metoda penalitatilor pentru rezolvarea
problemelor de programare liniar in numere
intregi si a problemelor de programare liniara
mixta intreaga
4. Relaxarea problemelor de programare liniara
in numere intregi si a problemelor de programare
liniara mixta intreaga
2. Optimizare combinatoriala 1. Formulari pentru problemele de optimizare 0- 14
1: problema rucsacului, problema comis
voiajorului, probleme de alocare etc.
2. Metode enumerative pentru rezolvarea
problemelor de optimizare 0-1: arbore de
enumerare completa, metoda enumerarii partiale,
108
algoritmi de tipul branch-and-bound, branchand-cut, branch-and-prise

3. Relaxarea problemelor de optimizare 0-1,
forma solutiilor problemei relaxate in cazul
nenegativitatii coeficientilor functiei obiectiv,
algoritmi de tip cautare.
4. Optimizare combinatoriala non 0-1,
optimizare combinatoriala in domenii uniforme
si neuniforme
5. Relaxarea in problemele de optimizare
combinatoriala non 0-1
6. Optimizare patratica 0-1, formulari, cazul
functiilor
obiectiv
cu
nenegativitatea
coeficientilor
3. Algoritmi nedeterministi 1 Forme si tipuri de algoritmi nedeterministi 6
pentru optimizare
utilizati in optimizarea combinatoriala
2 Utilizarea algoritmilor de tip Monte Carlo in
problemele de optimizare combinatoriala
Total
28
ore:
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Programare
discreta
Coninut
liniar
Nr. de
ore
cu 1. Rezolvarea programelor liniare n numere 8

intregi prin metoda celor doua faze, teorema de
caracterizare a solutiilor
2. Rezolvarea problemelor de programare liniar
in numere intregi si a problemelor de programare
liniara mixta intreaga prin metoda cu penalitati
3. Utilizarea relaxarii in rezolvarea problemelor
de programare liniara in numere intregi si a
problemelor de programare liniara mixta intreaga
2. Testarea cunotinelor de
2
programare liniar in numere
intregi si mixta intreaga
3. Optimizare combinatoriala 1. Rezolvarea problemelor de optimizare 0-1 12
prin enumerare: arbore de enumerare completa,
metoda enumerarii partiale, algoritmi de tipul
branch-and-bound, branch-and-cut, branch-andprise
2. Aplicarea unor algoritmi de tip cautare pentru
rezolvarea problemelor de optimizare 0-1 in
cazul nenegativitatii coeficientilor functiei
obiectiv.
3. Rezolvarea unor probleme particulare de
optimizare optimizare combinatoriala in domenii
uniforme si neuniforme
3. Relaxarea in problemele de optimizare
combinatoriala non 0-1
109
4. Testarea cunotinelor
asupra
optimizarii
combinatoriale
5. Algoritmi nedeterministi
Aplicarea algoritmilor de tip Monte Carlo pentru
determinarea solutiilor acceptabile pentru
problemele de optimizare 0-1
Total
ore:
28
E. Evaluare Testarea pe parcurs printr-un test scris i/sau electronic cu pondere de 20%. Testare
final (scris) cu pondere de 80%.

G. Bibliografie
1. A.Stefnescu, C. Zidroiu, Cercetri operationale, Editura Didactic si Pedagogic,

Bucuresti, 1981
2. C. Zidroiu, Programare liniar, Editura Tehnic, Bucuresti 1983
3. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and combinatorial optimization, John Wiley &
Sons Inc, New York, 1999
4. A, Schrijver, Theory of Liniar and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986
110

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematica
Fia disciplinei
Modelare i simulare
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
1
Titularul cursului: Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
Examen
Credite
6
Programarea in limbaje de nivel inalt.
Cunoterea metodelor de realizare a modelrii matematice.
Cunoaterea modelelor deterministe i nedeterministe de Teoria stocurilor i Teoria ateptrii.
nvarea modalitilor de realizare a simulrii prin generarea eantioanelor statistice pentru
diverse repartiii.
Modelarea i implementarea unor aplicaii reale din domeniul economic, bancar, etc.
Proiectarea unor aplicaii specifice pentru rezolvarea unor probleme din lumea real.
Identificarea modelelor matematice adecvate descrierii unor probleme particulare reale.
B. Precondiii de accesare a disciplinei: Teoria probabilitatilor, Statistica matematica.

Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor
matematice
a) Curs
Capitolul
1. Introducere n simulare
Coninuturi
Modele matematice; Modele de simulare; Bazele
modelrii sistemelor; Metodologia simulrii;
Modelare si simulare n GPSS;
111
Nr. de
ore
4
2. Variabile (pseudo)aleatoare
3. Simularea variabilelor
aleatoare neuniforme
4. Simularea vectorilor aleatori
5. Simularea proceselor
Stochastice
6. Metode Monte Carlo
7. Modele de ateptare cu
aplicabilitate la probleme
practictice
Repartiia uniform; Generatorul congruenial

liniar; Generatorul aditiv congruenial;
Generatorul congruenial inversiv; Generatorul
matriceal congruenial; Amestecarea
generatorilor; Generatori bazati pe samplarea si
prelucrarea timpului.
Metoda invers; Metoda compunerii; Metoda
amestecrii; Simularea repartiiilor (normal,
exponenial, Gama, Beta, binomial, Pascal,
geometric, hipergeometric, Poisson); Validarea
generatorilor.
Simularea vectorilor uniformi; Simularea
vectorilor normali; Simularea repartiiei Cauchy
multidimensionale; Simularea repartiiei
Dirichlet.
Lanuri i procese Markov; Procese Gaussiene;
Processe Poisson;
Integrri numerice bazate pe metode Monte
Carlo;
Rezolvri aproximative pentru sisteme de ecuaii
liniare;
Modele cu o staie; Modele cu ceas
constant/variabil; Modele cu staii paralele;
Simularea sistemelor informatice
Modelarea demografic a unei populaii;
Modelare i simulare n asigurri;
Modelarea i simularea stocurilor;
Modelarea capitalizrii/decapitalizrii agentului
economic bancar/nebancar
Total
ore:
b) Aplicaii
Laborator
1. Introducere n simulare
2. Variabile (pseudo)aleatoare
3. Simularea variabilelor
aleatoare neuniforme
4
4
28
Coninuturi
Modele matematice; Modele de simulare; Bazele
modelrii sistemelor; Metodologia simulrii;
Modelare si simulare n GPSS;
Repartiia uniform; Generatorul congruenial
liniar; Generatorul aditiv congruenial;
Generatorul congruenial inversiv; Generatorul
matriceal congruenial; Amestecarea
generatorilor; Generatori bazati pe samplarea si
prelucrarea timpului.
Metoda invers; Metoda compunerii; Metoda
amestecrii; Simularea repartiiilor (normal,
exponenial, Gama, Beta, binomial, Pascal,
geometric, hipergeometric, Poisson); Validarea
generatorilor.
112
Nr. de
ore
4
4. Simularea vectorilor aleatori
5. Simularea proceselor
Stochastice
6. Metode Monte Carlo
7. Modele de ateptare cu
aplicabilitate la probleme
practictice
Simularea vectorilor uniformi; Simularea

vectorilor normali; Simularea repartiiei Cauchy
multidimensionale; Simularea repartiiei
Dirichlet.
Lanuri i procese Markov; Procese Gaussiene;
Processe Poisson;
Integrri numerice bazate pe metode Monte
Carlo;
Rezolvri aproximative pentru sisteme de ecuaii
liniare;
Modele cu o staie; Modele cu ceas
constant/variabil; Modele cu staii paralele;
Simularea sistemelor informatice
Modelarea demografic a unei populaii;
Modelare i simulare n asigurri;
Modelarea i simularea stocurilor;
Modelarea capitalizrii/decapitalizrii agentului
economic bancar/nebancar
Total
ore:
4
4
28
E. Evaluare
Temele de cas se stabilesc in conformitate cu continutul cursului, dupa urmatoarele reguli:
1. Numrul de studeni angrenai n acelai proiect va fi de minim 3 i de maxim 30, n funcie
de complexitatea obiectivului.
2. Componena echipelor iniiale va fi stabilit in timpul cursului din sptmana a doua a
semestrului, n funcie de optiunile studenilor prezeni i, eventual, de o tragere la sori.
Repartizarea pe echipe a studenilor abseni se va efectua pe baza tragerii la sori.
3. Odat formate, toate echipele sunt obligate s-i desemneze un lider prin votul prezenilor. In
cazul n care votul este indecis sau o echipa absenteaz n totalitate, se procedeaz la tragere
la sori.
4. Echipele mici se pot reuni pe parcursul semestrului numai odat cu asumarea unui obiectiv
final comun de complexitate mai mare.
5. Nota maxim posibil a studenilor care nu se implic n realizarea de proiecte va fi 7 (70%).
6. 10 din cele 14 sptmni ale semestrului (anume sptmnile 2-11, inclusiv) vor constitui
rgazul acordat tuturor echipelor pentru definitivarea proiectelor.
7. Proiectele pot fi doar predate (n saptamana a 12-a a semestrului) sau predate i susinute (n
sptmnile 12-13 ale semestrului). Numrul maxim de puncte care se vor acorda individual
membrilor unei echipe care pred i susine un proiect este 3 (30%). Plagiatul descalific nu
doar membrul sau membrii n cauz ai echipei, ci echipa n totalitatea sa.
8. Se vor puncta doar proiectele predate, respectiv predate i susinute n termenele prevzute
mai sus.
9. Numai cu confirmarea dat de votul unanim al echipelor implicate, dou echipe se pot reuni
sau pot face schimb de membri.
10. Limbajul n care se va programa este la alegerea echipelor ntre: GPSS, C/C++ (compatibil
Visual Studio 6), Matlab (maxim R13) i Java. Aplicaiile se vor preda i sub form de surse
113
i sub form executabil (self-contained). Aplicaiile predate trebuie sa dispun de interfa

grafic proprie (GUI) i s ruleze pe platforme Win32.
Punctajul i standardele de performan asociate formelor de evaluare sunt urmtoarele:

Examen
Laborator
Teme de cas
Total
60%
10%
30%
100%
Evaluarea nsuirii
cunotinelor
Evaluarea abilitilor
practice (deprinderi)
i cognitive
(interpretare i
rezolvare de
probleme)
Evaluarea
competenelor
profesionale generale
i specifice i a
competenor
transversale
Evaluarea nivelului
personal de calificare ca
indicator agregat al
cunotinelor, abilitilor
i competenelor
Standardul minim de
performan
Standardul mediu de
performan
Standardul maxim de
performan
Nivelul de performan
profesional individual
Metode didactice clasice: prelegere si dialog euristic;
Metode didactice moderne: prelegere insotita de suport electronic, exercitii teoretice la tabla, si
exercitii practice pe computer.
G. Bibliografie
a. Vduva I. - Modele de simulare, Editura Universitii Bucureti, Bucureti, 2004
b. Gorunescu F., Prodan, A., Modelare stochastic i simulare, Editura Albastr, ClujNapoca, 2001.
c. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Brz Matematici pentru economisti, ediia
3, EFRM, 2005, Cap. 8 i cap 9.
d. Zeigler B. P., Prahofer H. Theory of Modeling and Simulation, (Second Edition).
Academic Press, New York, 2000
e. Banks, J., Carson, J., Nelson, B., Nicol, D. Discrete-Event System Simulation, PrenticeHall, 2005
f. Ross, S. Simulation, Academic Press, 1997
g. Vduva I., Odgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnic,
Bucureti, 1983

Conf. univ. dr. Rodica Ioan
Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin
114

Domeniul de studii
Programul de studii
Stiinte exacte
Matematic
Fia disciplinei
Statistica Computationala
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
1
Titularul cursului: Ghica Manuela

Curs
2/28
Seminar

Laborator
Proiect
Examinare
2/28
examen
Credite
6
Statistica computationala are ca obiectiv familiarizarea studentilor cu metodele algoritmice in
statistica, pachete software dedicate analizei datelor si cu limbaje specifice de comanda. Scopul
statisticii computationale este de a gasi si de a dezvolta modele, si, mai mult, de a obtine, cu ajutorul
acestora, informatii pertinente privind datele. In acesta situatie, un alt obiectiv al acestei dispcipline
este de a dezvolta compatibilitati in alegerea metodei statistice optime in rezolvarea unor situatii
concrete.
O evaluare a rezultatelor , posibila numai de o persoana atat cu cunostinte specifice de domeniu cat si
cu cunoasterea metodelor statistice, depinde de mai multi factori cum ar fi: semnificatia problemei
particulare sub cercetare, compatibilitatea cu alte rezultate si predictiile pe care dorim sa le facem.
Aceasta evidenta, care poate fi evaluata statistic, este influentata de observatii si conduce la sugestii si
teorii noi.
Prin acest curs dorim sa asiguram compatibilitati cu invatamantul de excelenta : Imperial College
London (http://www.doc.ie.ac.uk./teachimg/coursedetails/245); Ohio State University
(http://www.stat.osu.edu/~epf/stat773/)
Teoria probabilitatilor, Analiza reala, Statistica matematica
c. Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor
d. Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene
e. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar
f. Utilizarea pachetelor de programe specializate pentru rezolvarea problemelor matematice
a) Curs
Capitolul
1.
2.
3.
Coninuturi
1.1.Obiectivul statisticii computationale
6
1.2.Statistica descriptiva
1.3.Reprezentari grafice
2.1.Distributii de baza si generarea numerelor 4
pseudoaleatoare
3.1. Estimatori
6
115
Nr. de
ore
3.2. Metode computationale

3.3. Teste statistice
3.4. Interpretare
4.1. Modele liniare
4.2. Corelatie simpla si multipla
4.3. Regresie
4.4. ANOVA
5.1. Modele neliniare
5.2. Metode neparametrice
5.3. Algoritmi probabilistici
5.4. Simulare
6.1 Pachete statistice : Freestat, Minilab
6.2 Limbaje specifice
4.
5.
6.
4
Total
ore:
28
b) Aplicaii
Tipul de aplicaie
1. Seminar
2. Seminar
3. Seminar
4. Seminar
5. Seminar
6. Seminar
Coninut
Culegerea, prelucrarea si prezentarea datelor
statistice
Aplicatii la generarea de numere psudoaleatoare;
Metode computationale de aflare estimatorilor ;
alicatii la teste statistice
Aflarea coeficientilor de corelatie, regresie ;
analiza dispersiei cu unul sau doi factori
Algoritmi probabilistici. Simulare
Abilitatea de a folosi pachete statistice si limbaje
specifice.
Total
ore:
Nr. de
ore
6
4
6
4
4
4
28
E. Evaluare
- rspunsuri la examen 60% (scris)
- teste pe parcursul semestrului 40%
F. Repere metodologice teme de seminar afisate pe platforma Blackboard, cursuri televizate
G. Bibliografie W. L. Martinez, A.R. Martinez, Computational Statistics with Matlab,
Chapman&Hall/CRC, 2002
a. M. Ghinea, V. Fireteanu, Matlab. Calcul numeric-grafica-aplicatii, Ed. Teora, 1995.
b. P. Blaga, Statistica prin Matlab, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2001.
c. Pachete statistice: http://statpages.org/javasta2.html

116

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Creativitate matematica
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Colocviu
Credite
6
A. Obiectivele disciplinei Cursul urmareste sa dezvolte creativitatea matematica a studentilor, prin

prezentarea conceptelor de baza si mai apoi printr-o incursiune in istoria matematicii. La sfarsitul
acestuia studentii urmeaza sa isi dezvolte gandirea creativa, structurata in perspectiva dezvoltarii
si cuantificarii creativitatii matematice a viitorilor lor elevi.
De asemenea, cursul va dezvolta spiritului critic in domeniu si a respectului fata de tezaurul
stiintific.
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Introducere.
Nr. de
ore
10
1.1 Definitia creativitatii matematice

1.2 Dezvoltarea creativitatii matematice
1.3 Caracteristicile creativitatii matematice
1.4 Testarea creativitatii matematice
1.5 Indicatori ai creativitatii matematice
1.6 Masurarea creativitatii matematice
2. Creativitatea matematica si 2.1 Extremul Orient, matematica araba,
2
dezvoltarea matematicii in matematica europeana a Evului mediu
evul mediu
3. Creativitatea matematica si 3.1 Reprezentanti de seama, algebra ecuatiilor de 4
dezvoltarea matematicii in gradul III si IV, algebra simbolica
perioada Renasterii
4. Matematica in Secolul XVIII. 4.1
Caracterizare, Bernoulli-Euler, matematica 4
5. Matematica in secolele XIX
si XX
6. Creativitatea matematica si
educarea studentilor dotati
Revolutiei franceze, invatamantul stiintific romanesc

5.1 Matematica moderna, K.F. Gauss, geometria 4
neeuclidiana
6.1 Perspective ale creativitatii matematice
4
6.2 Dezvoltarea creativitatii matematice a studentilor
si a
studentilor dotati in diferite contexte
educationale
117
6.3 Metode de dezvoltare a creativitatii specifice

matematicii
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
2
3
4
5
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Coninut
Nr. de
ore
Testarea creativitatii matematice

Masurarea creativitatii matematice
Masurarea creativitatii matematice-metode si
proceduri (esantionarea, colectarea datelor)
Masurarea creativitatii matematice-metode si
proceduri (analiza datelor)
Creativitatea matematica-teste
Creativitatea in istoria matematicii-civilizatia
babyloniana si egipteana
Creativitatea in istoria matematicii-Grecia antica,
Platon-Euclid-Arhimede
Matematica in civilizatia Islamului, civilizatiile
chineza si hindusa
Rezolvarea conjecturii lui Kepler de catre diferiti
matematicieni
Creativitatea in istoria matematicii in secolele
XVIII-lea i al XIX-lea
2
2
2
2
2
2
2
2
4
4
Metode de dezvoltare a creativitatii specifice 4

matematicii
Total
ore:
28

Indicatori ai creativitatii matematice. Masurarea creativitatii matematice

Creativitatea in istoria matematicii
Metode de dezvoltare a creativitatii specifice matematicii
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. L. Ardelean, N. Secelean, Didactica matematicii-notiuni generale, comunicare didactica specifica
matematicii, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2007
2. N. Both, Istoria matematicii. Editura ALC Media Group, Cluj-Napoca, 1999.
3. N. Mihaileanu, Istoria matematicii, Ed. St. Enciclopedica,1976
4. S. Marcus, Din gandirea matematica romaneasca, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti,1975
5. E. L. Mann, Mathematical Creativity and School Mathematics Indicators of Mathematical
Creativity in Middle School Students, University of Connecticut, 2005
118
6. M. Oprea, Scurta istorie a matematicii, Ed. Premier, Ploiesti, 2008

7. I. Purcaru si O. Basca, Oameni, idei, fapte din Istoria Matematicii, Ed. Economica,1996
8. G. Szpiro, Conjectura lui Kepler, John Wiley &Sons. Inc, 2003
9. L. Sarivan, coord, Predarea interactiva centrata pe elev, Educatia 2000+2005, Bucuresti, 2005
10. M. Singer, C. Voica, Recuperarea ramanerii in urma la matematica, Educatia 2000+2005,
Bucuresti, 2005

119

Domeniul de studii
Programul de studii
tiine exacte
Matematic
Fia disciplinei
Istoria matematicii
Nivelul de studii:
Anul de studii:
Semestrul:
Optionala
3
2

Curs
2/28
Seminar
2/28

Laborator
Proiect
Examinare
Colocviu
Credite
6
A. Obiectivele disciplinei Cursul urmareste evolutia stiintelor in general si a celor matematice in

special. La sfarsitul acestuia studentii urmeaza sa isi formeze baza unei culturi istoricomatematice.
De asemenea, cursul va dezvolta spiritului critic in domeniu si a respectului fata de tezaurul
stiintific.
a) Curs
Capitolul
Coninuturi
1. Introducere.
1.1 Orientul antic, Grecia antica, Scolile

matematice grecesti
2. Evul mediu
2.1 Extremul Orient, matematica araba,
matematica europeana a Evului mediu
3. Perioada Renasterii
3.1 Reprezentanti de seama, algebra ecuatiilor de
gradul III si IV, algebra simbolica
4. Matematica marimilor 4.1 Logaritmii, geometria analitica, calcul
variabile (sec. XVII).
diferential si integral
Nr. de
ore
2
4
4
2
5. Matematica in Secolul XVIII.
5.1
Caracterizare, Bernoulli-Euler, matematica 4
Revolutiei franceze, invatamantul stiintific romanesc
6. Matematica in secolul al XIX- 6.1 Matematica moderna, K.F. Gauss, geometria
lea
neeuclidiana,
4
6.2 Aritmetizarea analizei
6.3 Nasterea algebrei moderne
7.
Matematica
in
epoca
contemporana
(sfarsitul
secolului XIX-secolul XX)
8. Istoria matematicii si a
invatamantului matematic in
Romania
7.1 Perioada 1880-1920

7.2 perioada 1920-1970
8. Istoria matematicii si a invatamantului matematic 4

in Romania
120
Total
ore:
28
b) Aplicaii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Coninut
Nr. de
ore
Elemente de preistoria matematicii (Originile

matematicii)
Matematica in civilizatia babyloniana.
Matematica in civilizatia egipteana
Matematica in Grecia antica
Matematica in perioada Platon-Euclid-Arhimede
Matematica in civilizatia Islamului
Matematica in civilizatiile chineza si hindusa
Matematica din Europa Evului Mediu (5001500)
2
2
2
2
2
2
2
2
Matematicile in epoca Descartes si Fermat
2
Matematica in secolul al XVIII-lea
2
Matematica in secolul al XIX-lea
2
Matematica in epoca contemporana
2
Istoria matematicii si a invatamantului matematic in 2
Romania
14.
Figuri feminine in istoria matematicii

Total
ore:
2
28

Matematica din Europa Evului Mediu (500-1500)
Matematica in secolul al XIX-lea
Istoria matematicii si a invatamantului matematic in Romania
retroproiectorul
G. Bibliografie:
1. N. Both, Istoria matematicii. Editura ALC Media Group, Cluj-Napoca, 1999.
2. N. Mihaileanu, Istoria matematicii, Ed. St. Enciclopedica,1976
3. S. Marcus, Din gandirea matematica romaneasca, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti,1975
4. M. Oprea, Scurta istorie a matematicii, Ed. Premier, Ploiesti, 2008
5. I. Purcaru, O. Basca, Oameni, idei, fapte din Istoria Matematicii, Ed. Economica,1996

121
III. Alte informaii
122
1. Spaiile facultii
- 4 sli de curs, dintre care 1 amfiteatru
- 5 sli de seminar
- 5 laboratoare
- 1 sal de lectur
2. Parteneriate
Facultatea de Matematic i Informatic a Universitii Spiru Haret are stabilite parteneriate
cu importante firme:
-
Microsoft Romnia, datorit cruia studenii particip la programul MSDNAA

prin intermediul cruia acces la software Microsoft n scopuri educaionale i de
cercetare http://www.spiruharet.ro/live/msdnaa.html
Oracle Academy, prin care s-au format instructori pentru cursuri de Database
Design i Programming cu SQL i Database Programming cu PL/SQL, iar
studenii au asigurate n laboratoare software furnizat de Oracle
3. Accesul la biblioteca virtual a universitii i la internet

Studenii Facultii de Matematic i Informatic au acces gratuit la Avizierul virtual i
la Biblioteca virtual ale Universitii Spiru Haret.
Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenii i pot crea un
cont la Biblioteca virtual i la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de
nscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal,
adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal i la password
parola aleas la crearea contului. Dup selectarea formei de nvmnt, a anului i a
facultii se face clik pe butonul Trimite.
Contul este creat numai dac datele personale ale studentului: numele i codul numeric
personal sunt incluse n baza de date. Dac aceste date nu sunt operate i transmise de
secretariatele facultilor studenii nu i vor putea crea cont la Biblioteca virtual i la
Avizierul virtual.
4. Burse i alte forme de sprijin material pentru studeni
Universitatea Spiru Haret acord o deosebit atenie studenilor si, att activitilor
lor profesionale, ct i a celor extradidactice. n acest sens, Universitatea i Facultatea de
Matematic i Informatic, ncurajeaz spiritul de competiie, inclusiv prin acordarea de
burse de merit studenilor din ciclul I - licen care obin o medie anual mai mare de 9,50 la
sesiunile de examene. n acest scop, n cadrul Universitii exist un Regulament pentru
acordarea burselor studeneti de merit, care se aplic n mod consecvent.
n afar de bursele de merit, Universitatea Spiru Haret practic i alte forme de sprijin
material, precum: o reducere de 30% pentru achiziionarea manualelor i materialelor
didactice elaborate de cadrele didactice proprii i tiprite la Editura Fundaiei Romnia de
Mine, hran subvenionat cu 30% la cantinele proprii, cazare n cminele aflate n
proprietate, acces gratuit n cluburile studeneti i n Complexul sportiv din Bucureti, etc. de
care, implicit, beneficiaz i studenii Facultii noastre.
De asemenea, Facultatea de Matematic i Informatic sprijin participarea
celor mai buni studeni la competiii naionale i internaionale cu asigurarea cheltuielilor
de transport, cazare i mas.
123

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică Şi Informatică Ghid de Studii Universitare de Licenţă Specializarea Matematică 2011-2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică Şi Informatică Ghid de Studii Universitare de Licenţă Specializarea Matematică 2011-2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Matematic i Informatic

I. Informaii generale despre facultate

II. Fiele disciplinelor

III. Alte informaii

I. Informaii generale despre facultate

n anul 2005 cu dou

n anul universitar 2005-2006, Romnia a trecut la noua form de organizare a

proiectant sisteme informatice (213103),

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Conf. univ. dr. Ioan Rodica

Numr de ore / Verificarea / Credite

A. Obiectivele disciplinei La sfritul cursului studenii vor ti s defineasc noiunile, s enune i

1. Relaii funcionale. Relaii

1.1 Relaii funcionale, compunerea funciilor,

4.1 Inel, subinel, ideal.

4.3 Inele booleene

Tipul de aplicaie: Seminar

4. C.Nstsescu, C.Ni, C.Vraciu Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureti, 1986

Data avizrii de ctre Consiliul Departamentului de Matematic i Informatic:

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Prof. univ. dr. Iordan Duda

Numr de ore / Verificarea / Credite

A. Obiectivele disciplinei La sfritul cursului studenii vor ti s defineasc noiunile, s enune i

1. iruri i serii de numere 1.1 Corpul numerelor reale: mulimi ordonate,

operaii cu serii de numere reale

Tipul de aplicaie: Seminar

Data avizrii de ctre Consiliul Departamentului de Matematic i Informatic:

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Prof. univ. dr. Iordan Duda

Numr de ore / Verificarea / Credite

A. Obiectivele disciplinei La sfritul cursului studenii vor ti s defineasc noiunile, s enune i

1.Elemente de algebra liniara

1.1 Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale.

Tipul de aplicaie: Seminar

Spatii vectoriale.Exemple.Sistem liniar

Spatii euclidiene.Varietati liniare perpendiculare.

1. Duda I, Dunca A, Lectii de geometrie analitic, EdituraFundatiei Romnia de

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Lect. univ. drd. Nicolaie Popescu-Bodorin

Numr de ore / Verificarea / Credite

4. Sisteme deductive. Teorema

7. Logic binar cognitiv,

Demostrabilitatea sub o familie de ipoteze;

Tipul de aplicaie: seminar

7. Logic binar cognitiv,

Forma normal conjunctiv;

Evaluarea nivelului personal de

Standardul minim Standardul mediu de

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Prof. univ. dr. Albeanu Grigore

Numr de ore / Verificarea / Credite

Tipul de aplicaie Laborator

E. Evaluare 60% examen final (scris) + 40% evaluare pe parcurs

5. Evaluare pe parcurs prin lucrari de control si proiecte de complexitate medie.

1. G. Albeanu, Algoritmi si limbaje de programare, Editura Fundatiei Romnia de mine,

Universitatea SPIRU HARET

Titularul cursului: Conf. univ. dr. Ioan Rodica

Numr de ore / Verificarea / Credite

A. Obiectivele disciplinei La sfritul cursului studenii vor ti s defineasc noiunile, s enune i

1.1. Spaii vectoriale. Aplicaii liniare. Subspaii 8

1.2 Baze intr-un spaiu vectorial. Dimensiunea unui

Tipul de aplicaie: Seminar