Sunteți pe pagina 1din 27

LUCRAREA NR.

6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

CARACTERIZAREA MATERIALELOR FERO I


FERIMAGNETICE LA SEMNAL MIC
6.
1. Scopul lucrrii:
Lucrarea pune in evidenta comportarea in frecventa a
miezurilor magnetice din materiale feromagnetice si ferimagnetice ,
folosite in inductoare si supuse unui regim de semnal mic.

6.2 Notiuni teoretice


2.1 Un material fero sau ferimagnetic, plasat intr-un camp
magnetic de intensitate
respectiv

H, va interactiona cu acesta, in materialul

manifestandu-se inductia magnetica B; datorita fenomenelor

complexe care apar (pierderi prin curenti Foucault, pierderi prin histerezis,
prin magnetizare, sau prin rezonanta magnetica ), relatia care defineste
aceasta interactiune este:
j

j
unde :

B
B j m

e
,
0 H 0 H

B
B j m

e
,
0 H 0H

(6.1)

= j , este permeabilitatea magnetica relativa

complexa a materialului considerat;

LABORATORUL DE MATERIALE

- 111 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
112________________________________________________________________________________________

B i H sunt fazorii induciei i intensitatiiintensitii cmpului


magnetic aplicat, iar m este unghiul de pierderi.
Partea reala a permeabilitatii magnetice relative complexe ,
, ,caracterizeaza materialul

magnetic

din punct de vedere al

proprietatilor de magnetizare si are ca efect cresterea inductantei unei


bobine de ori, la aceleasi dimensiuni geometrice. Partea imaginara, ,
caracterizeaza materialul din punctul de vedere al pierderilor ( datorate
diferitelor fenomene
care apar) si care sunt modelate de un termen real notat rezistenta rm .
n cazul cmpurilor magnetice alternative aplicate unui
material magnetic, se disting n general dou regimuri tipice de funcionare:
regimul de semnal mic cu amplitudine redus a cmpului
alternativ H~ aplicat, suprapus sau nu, peste un cmp continuu H=;
regimul de semnal mare n care valoarea cmpului este
suficient pentru ca materialul s descrie un ciclu de histerezis.
n Fig. 6-1 sunt prezentate aceste regimuri posibile, definindu-se
permeabilitile uzuale: iniial (I), reversibil (II) i de amplitudine (III).

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

Fig. 6-1. Permeabilitile uzuale pentru materialele feromagnetice.

Pentru a caracteriza un material feromagnetic la semn mic


(B~ < 1 mT) se considera 2 bobine cu aceeai geometrie a bobinajului ( de
preferabil de forma form toroidala, pentru a putea neglija campul de
dispersie) i acelai numar de spire; prima bobina este construita pe un
suport din material nemagnetic, a doua pe un miez magnetic de aceleasi
dimensiuni cu suportul
folosit, din materialul feromagnetic propus a fi studiat.
Modelul grafic al celor doua bobine si circuitul electric
echivalent este dat in n figura nr.Fig. 6-2.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 113 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
114________________________________________________________________________________________

Fig. 6-2.

Pentru a le defini se scriu impedanele celor dou bobine. Rezult:


Z0 = r0 + jL0;
Zm = r0 + jL = r0 + L0 = r0 + L0 + j L0 = r + j L0

rm

(6.2)

unde:
r0 = rezistena de pierderi prin efect Joule, proximitate, dielectrici, etc.
n conductorul de bobinaj;
rm = rezistena de pierderi datorat prezenei miezului magnetic
r = rezistena serie echivalent a bobinei cu miez r = r 0 + rm = r0 +

L0,
L0 = inductana bobinei fara miez magnetic;
L =inductana bobinei cu miez magnetic;
= permeabilitatea (iniial) complex a miezului;

- frecvena de msur.
2
Factorul de calitate al materialului feromagnetic Qm este:

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

Qm

Q0Qb

Q0 Qb

(6.3)
unde Q0 i Qb sunt factorii de calitate ai bobinelor fr miez, respectiv cu
miez:
Q0

L0
;
r0

Qb

L
r0 rm


mrimile Lo, L, r0
2

Dac se msoar la o frecven dat

i r, permeabilitatea relativa relativ complex a miezului poate fi calculat


utiliznd relaia:

r r0
L
j
L0
L0

6.2.2 Caracterizarea materialelor ferimagnetice la semnal mic


Materialele ferimagnetice sau feritele sunt materiale
antiferomagnetice necompensate, ale cror proprieti se datoreaz
interaciunilor dintre ionii metalici ce aparin unor subreele magnetice
diferite, create de ionii de oxigen. n general, structura materialului are la
baz dou tipuri de subreele ce prezint magnetizare spontan cu momente
magnetice neegale, orientate antiparalel.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 115 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
116________________________________________________________________________________________

Structura chimic general a feritelor este:


Me2+O2- Fe3+O32unde Me este un metal bivalent (Mn, Zn, Ni, Cd, Mg, Ba etc.) sau o
combinaie metalic echivalent (Mn-Zn, Ni-Zn etc.)
Fa de materialele feromagnetice, feritele au urmtoarele avantaje
principale:
-rezistivitatea electric este mult mai mare (din punct de vedere
electric majoritatea feritelor au un caracter semiconductor cu rezistivitate
ntre 10 108 cm). Acest fapt determin pierderi prin cureni turbionari
turbionari mult mai mici i deci posibilitatea folosirii la frecvene mult mai
mari;
-caracteristicile magnetice sunt mai stabile la solicitri mecanice
(ocuri, vibraii, etc.);
Ca dezavantaje, comparativ cu materialele feromagnetice amintim:
-permeabilitate magnetic relativ mai mic; la ferite cel mult
4000, iar la feromagnetici speciali (permalloy, supermalloy, mumetal,
dinamax) se poate depi 1000000 ;
-inducia magnetic de saturaie mai mic; 0.3T la 0.4T fa de 1.2T
pn la 2.2T;
-temperatur Curie mai sczut i dependen mai pronunat a
caracteristicilor magnetice de temperatur;
-sunt dure, casante i deci greu de prelucrat mecanic (se pot
prelucra doar prin rectificare abraziv).
Pentru studierea materialelor ferimagnetice se vor masura
miezuri de form toroidal, de tip oal si barabar din ferit.

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

Pentru orice form a unui


miez magnetic este necesar s fie gsite mrimile efective, adic acele
dimensiuni le, Ae i permeabilitate e ('ef ) ale unui tor ipotetic (tor de
substituie) cu aceleai proprieti magnetice. Echivalena poate fi stabilit
dac se consider tronsoane ale miezului omogene din punct de vedere al
induciei magnetice; aceste tronsoane sunt caracterizate de parametrii
lungime li i arie transversal Ai si permit definirea constantelor miezului
C1 i C2:
C1

le
l
i
Ae
i Ai

C2

le
l
i2
2
Ae
i Ai

(6.6)
Se pot defini apoi marimile echivalente le, Ae, si e ('ef ) ,
conform relatiilorrelaiilor:

C12
le
;
C2

Ae

C1 e
;
C2

C1
;
li
i A
i i

(6.7)

unde i , li i Ai sunt parametrii permeabilitate magnetic, lungime i arie


transversal a poriunii omogene i a miezului considerat.
Inductana nfurrii cu N spire pe miezul dat se poate
estima pe baza parametrilor torului de substituie:

LABORATORUL DE MATERIALE

- 117 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
118________________________________________________________________________________________

L0 0 e

N 2 Ae
N2
0 e
AL N 2 109 H
le
C1

(8)
unde

AL

nH
0 e
109 2
C1
sp

este factorul de inductan al miezului

considerat.
Dac circuitul magnetic toroidal sau cel al oalei de ferit nu
au ntrefier atunci 'e e = , unde ' e e este permeabilitatea relativa
complex a torului de substituie, iar cea a materialului. n cazul
existenei unui ntrefier cu lime << le atunci ntre prile reale ale
permeabilitilor e e i se poate scrie relaia:

unde A este sectiunea ntrefierului.

C1

C1

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

Fig. 6-3. Seciunea transversal a unui miez tip oal.

Ca exemplificare, parametrii torului de substituie pentru un


miez de tip oal fr ntrefier, avnd dimensiunile din Fig. 6-3 se vor
calcula aplicnd relaiile (6.6) i (6.7) astfel:
A1 r42 r32 ; A3 r22 r12 ;
r32 r42
s2
r3 ;
2
l4

2 s2 h ;
4

A4

l2
1 r r
2 2 3 2
2
A2 2 h r2 r3

2 2
r4 r3 2r3h ;
2

(6.109)
s1 r2

l5

r
l2
1

ln 3 ;
A2 h r2

2 2
r22 r12
; A5 r2 r1 2r2 h ;
2
2

2s1 h
4

LABORATORUL DE MATERIALE

- 119 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
120________________________________________________________________________________________

Fig. 6-3. Seciunea transversal a unui miez tip oal.

Dac circuitul magnetic toroidal sau cel al oalei de ferit nu au


ntrefier atunci e = , unde e este permeabilitatea complex relativ
a torului de substituie, iar cea a materialului. n cazul existenei
unui ntrefier cu lime << le atunci ntre prile reale ale
permeabilitilor e i se poate scrie relaia:

C1

C1

unde A este aria transversal de flux n ntrefier.

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

Inductana unei bobine realizat pe un miez poate fi calculat


utiliznd parametrii torului de substituie:
N2Ae
N2
L 0 0 e
0 e
A L N 2 10 9 H
le
C1

unde A L

nH
0 e
10 9 2
C1
sp

este factorul de inductan al miezului

considerat.
6.2.3D. Pierderile n miezul ferimagnetic
Pierderile n miezul ferimagnetic depind de inducia de vrf B
aplicat materialului (pierderi prin histerezis) i de frecven (pierderi prin
cureni Foucault). De asemenea, la joas frecven i cmp mic (
f 0 , B 0 ) se definesc pierderile reziduale, acestea fiind o proprietate
de material.
Dependena factorului de pierderi (tgm/) n funcie de
inducie i de frecven (joas, pentru a nu considera pierderile prin
rezonan magnetic) este artat calitativ n Fig. 6-4ura 5.
Astfel, o variant (Legg) de exprimare a pierderilor n ferite la
inducii mici este:
tg m tg h tg f tg r
1

aB ef c

unde:
a este constant de material a pierderilor prin histerezis [T-1];
e este constant de material a pierderilor prin cureni Foucault [s-1];

LABORATORUL DE MATERIALE

- 121 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
122________________________________________________________________________________________

c este coeficient al pierderilor reziduale.

Figura Fig. 6-45. Dependena factorului de pierderi funcie de frecven.


Astfel, o variant (Legg) de exprimare a pierderilor n ferite la inducii mici este:

tg m tg h tg f tg r
1

aB ef c

(112)

unde:
a este constant de material a pierderilor prin histerezis [T-1];
e este constant de material a pierderilor prin cureni Foucault [s-1];
c este coeficient al pierderilor reziduale.

n prezena ntrefierului relaia (6.8) devine:


tg me
1

aB e ef c
e
2

unde B e este inducia efectiv de vrf:


B e

0 NI
U 2

Ae N

l
Ae
e
A Ae

(6.134)
iar U este tensiunea efectiv aplicat nfurrii realizate pe miezul
considerat.

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

6.3 Aparatura utilizata:


- punte de msur RLC de precizie E 4980A, Agilent, punctul 8.6
din Capitolul 8 (Materiale pentru Electronic. ndrumar )al ndrumarului
punte RLC E4980A,Agilent;

- Q-metru BM 560, Tesla, punctul 8.7 din Capitolul 8 (Materiale


pentru Electronic. ndrumar )al ndrumarului;

-s
- urs dubl stabilizat Multistab 235, IPB Bucureti
- generator de curent constant i miliampermetru 0 400mA ,
punctul 8.13 din Capitolul 8 (Materiale pentru Electronic. ndrumar )al
ndrumarului.
Utilizarea

aparatelor

pentru

executarea

msurtorilor

este

prezentat n Capitolul 8 ( Paul chiopu, Adrian Manea Materiale pentru


Electronic., ndrumar )
generator de curent constant i miliampermetru 0 400mA , punctul 13 din Capitolul 8 al ndrumarului.

sursa dubla de tensiune Multistab 235


Descrierea si utilizarea aparaturii este data in ANEXA .

46..4 Desafasurarea lucrarii.


6.
4.1. Dependena de frecven a permeabilitii magnetice
relative complexe a materialelor feromagnetice

LABORATORUL DE MATERIALE

- 123 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
124________________________________________________________________________________________

Pentru a caracteriza un material feromagnetic (Fe-Si), la


semn mic

(B~ < 1 mT) se utilizeaz 3 bobine cu aceeai geometrie a

bobinajului i acelai numarnumr de spire (N=300 spire)..


Prima bobina este notat Lm i are miez magnetic format din
tole Fe-Si, E+I, introduse ntreesut pentru a realiza un circuit magnetic
nchis.
A doua bobina, , notat cu Lmd, difer de prima numai prin
modul n care au fost introduse tolele: astfel pe o parte a bobinei sunt
introduse toate tolele E iar pe cealalt se monteaza toate tolele I pentru a
nchide circuitul magnetic. ntre tolele E i I se introduce un ntrefier
(adic un material nemagnetic, n cazul de fa un strat de hrtie)
A treia bobin, notat Lmm0, este identic cu celelalte dar nu are
miez magnetic..
Se conecteaza, pe rnd bobina Lm, respectiv Lmd i Lm0 la bornele
punii de msur RLC, conform pct. 8.6.3 din Capitolul 8 al ndrumarului.
Se variazamodific fixeaz frecvena de masura conform valorilor dinla
valorile specificate in Tabelul 6-1. Datele obinute se trec, de asemenea, n
Tabelul 6-1.
Tabelul 6-1
f(kHz)
Lm
(LFe)
Lmd
(LFe)
Lm0
Calcule

0,05
Lm1(mH)
Rm()
Lmd(mH)
Rmd()
Lm0(mH)
Rm0()

Qm
ef

0,08

0,1

0,2

0,5

10

15

20

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________
ef
Qmef

Se va observa slaba dependen a valorilor Lmm0 i Rmm0 de


frecvena de msur n domeniul frecvenelor joase.
Se vor calcula, cu ajutorul relaiei (6.54) partea real ' i cea
imaginar '' pentru bobina fr ntrefier Lm1, respectiv 'ef i ''ef pentru
bobina cu ntrefier Lmd2, pentru cele 10 frecvene din Tabelul 6-1,
completndu-se seciunea de calcule a acestuia.
Pe baza Tabelului 6-1 se vor reprezenta grafic si se vor
comenta dependenele '(f), ''(f) i Qm(f), respectiv 'ef(f), ''ef(f) i
Qmef(f), unde

Qm = ' / '' i Qmef(f) = 'ef / ''ef sunt, respectiv,

factorul de calitate al miezului magnetic pentru bobina fr ntrefier i


factorul de calitate echivalent pentru bobina cu ntrefier; se vor sublinia
diferentelediferenele de valori , mai ales pentru factorul de calitate la
frecvente frecvene uzuale pentru aceste materiale ( 50 Hz, 100 Hz ) si i la
frcventele frecvenele mari (10 kHz, 20 kHz). Cele 6 grafice se vor realiza
pe 3 diagrame diferite sau pe aceeai diagram, ns cu scale diferite pentru
cele 3 mrimi (acestea au game de valori care difer cu cteva ordine de
mrime), astfel c reprezentarea lor pe o diagram cu o singur etalonare pe
axa ordonatelor este practic imposibil!

2.2 Caracterzarea feritelor lasemnal mic

LABORATORUL DE MATERIALE

- 125 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
126________________________________________________________________________________________

6.

Feritele

moi

sunt

materiale

antiferomagnetice

necompensate ale cror proprieti se datoreaz interaciunilor


dintre ionii metalici ce aparin unor subreele magnetice diferite
create de ionii de oxigen. n general, structura materialului are la
baz dou tipuri de subreele ce prezint magnetizare spontan
cu momente magnetice neegale orientate antiparalel.
Structura chimic general a feritelor spinel este:
Me2+O2- Fe3+O32unde Me este un metal bivalent (Mn, Zn, Ni, Cd, Mg, Ba etc.) sau
o combinaie
4E.2

Dependenta
pPermeabilitatiitea

de

frecventa

complex

relative

complexe a feritelor
MetodaPrincipiul de msur folositaeste urmtorul: se
determin valorile inductanei si rezistentei echivalente a unei bobine cu
miez Lm1 i a unei bobine fr miez L011, identic cu prima, la diferite
frecvene; determinand capacitatea parazita a bobinei si factorul de
corectie la frecventele de masura, putem analiza comportarea miezului
de ferita in domeniul de frecventa studiat.
Msurtoarea se execut cu puntea de msur RLC. conform pct.
8.6.3 din Capitolul 8 (Materiale pentru Electronic. ndrumar )al
ndrumarului., din aceste msurtori rezultnd partea real a permeabilitii
magnetice a miezului. Pentru determinarea prii imaginare a permeabilitii
se fac msurtori asupra factorului de calitate al celor dou bobine.
Bobina Lm1 este construita pe Msurtorile se fac utiliznd
un circuit magnetic nchis pentru a pune n eviden proprietile de
material.: sSe utilizeaz n acest scop o oal de ferit de dimensiune 1811

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

pe mosorul creia au fost bobinate N = 12 spire (bobina L m1); i bobina L011


este o bobin identic cu cea din interiorul oalei de ferit, cu acelasai
numar de spire, dar fr miez (bobina L01).
a1) Se determin capacitatea parazit a bobinei cu miez Lm1
folosind Q-metrul BM 560 Tesla, conform pct. 8.7.2 din Capitolul 8
(Materiale pentru Electronic. ndrumar )al ndrumarului.. Pentru aceasta se
cupleaz Lm1 la bornele marcate cu Lx ale Q-metrului i se face acordul
acestuia la 2 frecvene apropiate (f1 = 800 KHz i f2 = 1000 KHz), notndu-se
valorile corespunztoare ale capacitii condensatorului variabil intern al Qmetrului la acord (Cv1 i Cv2). Valorile msurate se trec n Tabelul 6-2.

Tabelul 6-2.
Bobina Lm1

f [KHz]
Cv [pF]

800

1000

Valoarea capacitii parazite a bobinei Lm1 se calculeaz cu relaia:


CP

f12Cv1 f 22Cv 2
f 22 f12

b) Se estimeaz frecvena proprie de rezonan a bobinei cu miez


Lm1 msurnd inductana acesteia la frecven joas de 20Hz cu puntea de
msur, conform pct. 8.6.3 din AnexaCapitolul 8 al ndrumarului.
.

).

LABORATORUL DE MATERIALE

- 127 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
128________________________________________________________________________________________

Frecvena proprie de rezonan a bobinei Lm1 se calculeaz cu


relaia:
f pr _ rez

1
2 LJ CP

c) Cu ajutorul punii de msuri se vor face msurtori, conform


pct. 8.6.3 din AnexaCapitolul 8 al ndrumarului, asupra bobinelor Lm1 i Lo1
L011, la diferite frecvene indicate in n Tabelul 6-3.

Tabelul 6-3.
F

50

80

100

200

500

800

1000

1500

2000

(kHZ

Bobina Lm1

Bobina

kHz)

Lm1(mH)
Rm1()
L011(mH)

Calcule L011

R011()
k

Se completeaz prin calcul ultima seciune din Tabelul 6-3 folosind


relaiile de mai jos:

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

k() 1 2 L m1C p
k() 1 2 L m1Cp ,

''

'

Lm1
,
kL01

''

Rm1 R01
L01

k 1 2 Lm1C p

R m1 R 01
L 01

(6.167)

Pe baza Tabelului 6-3 se vor reprezenta grafic dependenele '(f),


''(f) i Qm(f) si se vor comenta, unde:
-, unde ' i '' sunt partea real, respectiv cea imaginar a
permeabilitii relative complexe a materialului ferimagnetic (ferita
tipoala),
- Qm = ' / '' reprezint factorul de calitate al miezului magnetic
(care este diferit de factorul de calitate al bobinei cu miez Qbm),
iar- f este frecvena. de masura; = 2 f;
2
2
- k 1 Lm1C p k() 1 L m1Cp este factor de

corectie determinat de comportarea in frecventa a miezului de ferita si


de efectul parazit capacitiv prezentat de bobina.
Cele 3 grafice se vor realiza pe 3 diagrame diferite sau pe aceeai
diagram, ns cu scale diferite pentru cele 3 mrimi ( care au ordine de
valori diferite).
6.4.43 Dependenta inductantei unei bobine de
pozitia miezului magnetic.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 129 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
130________________________________________________________________________________________

- Se va masura inductanta i rezistenta echivalenta de pierderi


pentru bobina L012 cu puntea RLC, la frecventele 500kHz, 1Mhz si 2
MHz;
- Se va introduce un miez de ferita tip bara, in interiorul
bobinei, pe intreaga generatoare a acesteia, avand o pozitie simetrica
fata de extremitatile bobinei, se va masura la aceleasi frecvente, noua
bobina fiind notata L0113 ;. Explicaia este urmtoarea: cele 3 mrimi
studiate au game de valori care difer cu cteva ordine de mrime, astfel c
reprezentarea lor pe o diagram cu o singur etalonare pe axa ordonatelor
este practic imposibil!
- Se va introduce acelasi miez in interiorul bobinei doar pe din
generatoarea acesteia; se vor face masuratorile la aceleasi frecvente,
bobina fiind notata L01231 ;
- Se vor trece datele intr-un tabel similar cu Tabelul 6-3 si se va
calcula factorul de calitate; se vor comenta rezultatele.

6.4.54F. Msurarea permeabilitii reversibile


Principiul de msur este urmtorul: folosind o bobin cu
miez nchis avnd 2 nfurri (primar i secundar), se determin valoarea
inductanei uneia dintre nfurri (cea primar) la diferite valori ale
intensitii cmpului magnetic n miez. Valoarea acestuia din urm se
stabilete prin modificarea intensitii unui curent continuu aplicat
nfurrii secundare a bobinei..
a) Se utilizeaz o bobin cu miez de ferit toroidal cu D = 253
mm,

d = 131 mm i h = 67.5 mm, avnd 2 nfurri: cea primar cu Np

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

= 235 spire i cea secundar cu Ns = 250 spire. nfurarea primar se


noteaz cu Lm2 i reprezint inductana de msurat.

Figura Fig. 6-56. Montaj experimental pentru determinarea dependenei


rev = f(H) pentru un miez de ferit toroidal.

Cu aceast bobin se realizeaz circuitul din Fig. 6-ura5 6. Cu


ajutorul generatorului de curent constant GCC, alimentat de la sursa
stabilizat STS cu o tensiune de 15 V se injecteaz un curent continuu n
nfurarea secundar a bobinei. conform pct. 8.13.2 din Capitolul 8
(Materiale

pentru

Electronic.

ndrumar)al

ndrumarului..

Valoarea

intensitii acestui curent electric se modific din poteniometrul P i se


msoar cu un miliampermetru MA avnd captul de scal la valoarea de
Imax = 400 mA.
Observaie: Nu lsai generatorul de curent n gol dect n cazul n
care l-ai deconectat de la sursa de tensiune!
Se efectueaz msurtori asupra nfurrii primare Lm2 a bobinei
toroidale la frecvena f = 50 kHz. Valorile inductanei L m2 msurate la
diferite valori ale intensitii curentului continuu injectat n secundar (care
corespund cu diferite valori ale intensitii cmpului magnetic n miez) se
trec n Tabelul 6-4.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 131 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
132________________________________________________________________________________________

Tabelul 6-4
nfurarea
Lm2
Calcule

Is [mA]
Lm2 []

50

100

150

200

300

400

H [A/m]
'rev

b) Se completeaz ultima seciune din Tabelul 6-4 folosind relaiile:


H


rev

Ns Is
le

Lo 2 o

Lm 2
Lo 2

unde Lo2 reprezint valoarea inductanei nfurrii primare considerate fr


miez, iar le i Ae sunt parametrii torului de substituie pentru bobina Lo2 (vezi
seciunea 6.2.2C. Caracterizarea materialelor ferimagneticeferitelor la
semnal mic). Acetia din urm se calculeaz pe baza dimensiunilor torului
i a relaiilor (6.18):
Ae = h r2 r1 ,

le

2 r2 r1 2 r
,
2 = D = 235.3mm,
2
2r1 =

13.1mm,

67.5mm.

(6.18)
Pe baza Tabelului 6-3 se va reprezenta grafic dependena

H .
rev
6.4.6G. 5Msurarea permeabilitii relative eficace aparente
Principiul de msur este acelai cu cel de la punctul 6.1, i
anume se determin inductana i rezistenta echivalenta de pierderifactorul

N p2 Ae
le

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

de calitate pentru o bobin cu miez tip bar, pentru aceeasi bobin cu miez
de tip cadru si pentru aceeasi bobina,

identica din punct de vedere

constructiv ( acelasi numar de spire), dar fr miez.


Se utilizeaz o bobin cu N = 100 spire, avnd ca miez o bar
de ferit Mn-Zn. Bobina cu miez de tip bar se noteaz cu Lmb403, cea cu
miez de tip cadru se noteaza noteaz cu Lmc04 , iar aceeai bobin,
considerat fr miez, se noteaz cu L04. Frecvenele de msur sunt cele din
Tabelul 6-3 iar rezultatele msurtorilor se vor trece ntr-un tabel similar cu
Tabelul 6-3

Qm = ' / '' .

( factorul k = 1) si se va calcula

Pentru bobina cu miez de tip bar se calculeaz prile real i


imaginar ale permeabilitii aparente complexe relative cu relaiile:
'ap

L mb 4
L 04

'ap'

rmb 4 r04
L 04

(19)

6.5. Coninutul referatului


1.Sscopul lucrrii;
2.Tabelulele i graficele cerute la fiecare punct mpreun cu
relaiile de calcul folosite; ; graficele vor fi comentate .
3. Ccalculul parametrilor torului de substituie pentru miezul de
tip oal 18x11, reprezentat in fFig. 6-3. cu dimensiunile :
2r1 = 32 mm; 2r2 = 58 mm; 2r3 = 15,4 mm;

2r4 = 18 mm; l1 = l3 = 7,7 mm; h =

13 mm
4. Cconcluzii i comentarii.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 133 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
134________________________________________________________________________________________

Tabelul 3 mpreun cu relaiile de calcul folosite;

calculul parametrilor torului de substituie pentru miezul


de tip oal
concluzii i comentarii.
7. Bibliografie
1. Bibliografie
1. V.M. Catuneanu, s.a. Materiale pentru electronica.
Ed. Did.si Ped. Bucuresti,1982.
2. Adrian Manea, Anghel Fleschiu, Materiale si
componenete electronice, Culegere de probleme, lit.IPB,
1981
3. Nicolau E. Manulalul inginerului electronist Vol.1,
Bucureti,Ed Tehnic,1987
3. Marin Drgulinescu, Adrian Manea, Materiale pentru
electronic, vol.1,2 Editura MATRIXROM, Bucureti 2002.
4.

Paul Schiopu, Carmen-Liana Schipu, Electronics

Materials, Ed.Aeternitas, Alba Iulia, 2009


5. Florin Ciuprina, Materiale electrotehnice, fenomene si
aplicatii, Ed. Printech,2007
1. Ctuneanu, V. Materiale pentru electronic, Bucureti,
Ed. Didactic i Pedagogic, 1992

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

2. Nicolau E. Manulalul inginerului electronist Vol.1,


Bucureti,Ed Tehnic,1987
3. M. Drgulinescu, A. Manea Materiale pentru
electronic, Ed Matrix, Bucureti, 2002

6.6 ntrebri i probleme


1. Presupunnd inducia B foarte mic (neglijnd, deci, pierderile
prin histerezis) determinai pierderile reziduale ale miezului de tip oal de
ferit trasnd dreapta 2 din

Figura Fig. 6-45 pentru dou valori ale

frecvenei din Tabelul 6-3 i determinnd valoarea coeficientului de pierderi


( constanta c relaia (6.12)) la intersecia dreptei cu ordonata. S se
calculeze i valoarea constantei de pierderi prin cureni turbionari sau
Foucault ( constanta e din relaia (6.12)) ca fiind panta dreptei trasate.

2. Masurand, cu ajutorul puntii RLC, doua bobine cu miez


aparent identic si care au acelasi numar de spire, cum puteti identifica
bobina care are miezul magnetic cu intrefier?

3. Deducei relaia de calcul pentru capacitatea parazit a bobinei


cu miez de tip oal de ferit, daca aceasta este masurata cu Q-metrul.

4. Cum comentati comportarea celor trei bobine punctul 6.4.4


in functie de frecventa si in functie de pozitia barei de ferita ?.

LABORATORUL DE MATERIALE

- 135 -

CATEDRA TEF

C
APITOLULLUCRAREA NR. 6
136________________________________________________________________________________________

5. De ce bobina cu miez de ferita tip bara Lmb4 ( punctul 6.4.6),


(din platforma masurata) de la un anumit nivel al frecventei de masura
prezinta o inductanta negativa ?

6. Pentru o bobina cu inductana L= 100H si i rezistenta


rezistena serie de pierderi r = 0,85 sa se calculeze factorul de calitate
si tangenta unghiului de pierderi la frecventele de 100 Hz si 250kHz;
comentati rezultatele.

7. Pentru o bobina bobin cu valoarea nominala de L= 125mH,


frecventa proprie de rezonanta de 135kHz si

i rezistenta serie de

pierderi R= 27, sa se calculezae capacitatea parazita a bobinei si


factorul de calitate al acesteia la frecventa de lucru de 23 kHz .
10.

Pentru oala de ferit 1811 dimensiunile sunt urmtoarele:

2r1 = 0,32 cm; 2r2 = 0,58 cm; 2r3 = 1,54 cm; 2r4 = 1,8 cm; l1 = l3 = 0,77 cm; h = 0,13 cm.
7. Bibliografie
2.

Bibliografie
1. V.M. Ctuneanu, s.a. Materiale pentru electronic. Ed. Did.si Ped.
Bucuresti,1982.
2. Adrian Manea, Anghel Flechiu, Materiale i componente electronice,
Culegere de probleme, lit. IPB, 1981
3. Nicolau E. Manualul inginerului electronist Vol.1, Bucureti, Ed
Tehnic,1987
3. Marin Drgulinescu, Adrian Manea, Materiale pentru electronic,
vol.1,2 Editura MATRIXROM, ISBN 973-685-344-6 i ISBN 973-685351-9, Bucureti 2002.
4. Paul chiopu, Carmen-Liana chiopu, Electronics Materials, Ed.
Aeternitas, Alba Iulia, ISBN 978-973-1890-51-7, 2009

LUCRAREA NR. 6
MATERIALE FERIMAGNETICE

LUCRAREA NR.CAPITOLUL 6
________________________________________________________________________________________

5. Florin Ciuprina, Materiale electrotehnice, fenomene i aplicaii, Ed.


Printech, 2007

C12
le
;
C2

C
Ae 1 ;
C2

'ef

C1
;
li
i A
i
i

O bobina masurata cu Q-metrul ???

LABORATORUL DE MATERIALE

- 137 -

CATEDRA TEF