ANALIZATORI

SINTEZE:

- Structuri morfofunctionale complexe;

- Analizeaza actiunea cantitativa si calitativa a stimulilor: -receptie;
- conducere pe cai
senzitive;
- transformare in
senzatii constiente in cortexul cerebral;
- Componente : 3 segmente:
1) Segmentul periferic = Receptor:
*structura specializata in perceperea stimulilor( o forma de energie
din mediul extern sau intern ) si transformarea lor in influxuri nervoase;
2. Segmentul intermediar= de conducere:
* cai de conducere nervoase senzitive, a stimulilor sub forma de
impulsuri de la receptor la cortexul cerebral;
* caile pot fi : a. Directe:
- sinapse putine;
- conducere rapida;
- proiectie in arii corticale specifice;
b. Indirecte:
- reprezentate prin S.R.A.A.
- multisinaptice;
- conducere lenta;
- proiectie corticala difuza, nespecifica;
3. Segmentul central:
* arie corticala unde se proiecteaza calea de conducere;
* aici stimulii sunt transformati in senzatii specifice, constiente;

I ANALIZATORUL CUTANAT:
Organul de simt care adaposteste receptorii=PIELEA:
-Cel mai mare camp receptor al organismului
- contine terminatii nervoase ale analizatorului cutanat( tactile, termice, dureroase,
presionale , vibratorii;
- invelis protector si sensibil;
- la nivelul orificiilor naturale se continua cu mucoase;
- formata din 3 straturi:
1. Epidermul: - epiteliu pluristratificat, cheratinizat;
- 2 zone : * stratul germinativ : profund ; celulele se divid
permanent;
* stratul cornos : superficial; celulele mor si se
descuameaza;
- avascular;
- se hraneste prin difuziune si osmoza din lichidul
intercelular;
- contine receptori tactili si durerosi reprezentati prin
terminatii nervoase liber

2. Dermul: - structura conjunctiva densa;

- 2 straturi; * papilar:
- spre epiderm;
- prezinta niste ridicaturi tronconice = papile
dermice, mai evidente pe suprafata degetelor formand proeminente = creste papilare;
- imprimarea crestelor papilare constituie
amprentele , utilizate in medicina legala si criminalistica;
* stratul reticular;
- spre hipoderm;
- format din fibre de colagen si elastice
dispuse in fascicule;
- contine celule relativ putine;
- dermul contine: - vase de sange si limfatice;
- fire de par;
- canalele glandelor sudoripare;
- receptori cutanati;
3. Hipodermul:
- tesut conjunctiv lax , cu multe celule adipoase;
- contine: - vase de sange si limfatice;
- bulbii firului de par;
- glomerulii glandelor sudoripare;
- corpusculi senzitivi;
RECEPTORII CUTANATI;
- sunt reprezentati prin terminatii nervoase;
a) libere;
- arborizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali;
- localizate printre celule;
- unele se termina sub forma unui cosulet formand discurile Merkel
, tactile;
b. incapsulate;
- varfurile terminatiilor sunt infasurate in teci conjunctive =
corpusculi senzitivi;
- localizati in derm si hipoderm;
-principalele tipuri de receptori cutanati:
a. tactili:
- sunt mecanoreceptori;
- sunt stimulati de deformari mecanice;
- mai numerosi in epiderm si derm in tegumentul fara par;
- asigura generarea senzatiilor tactile ( cei din epiderm si dermul
superior) , presionale si vibratorii ( cei din profunzimea dermului )
b. termici:
- terminatii nervoase libere;
- amielinice;
- sunt de 2 categorii : * pentru rece - mai numerosi : corpusculii Krause;

* pentru cald - mai putini: corpusculii Ruffini;

c. durerosi = algoreceptori:
- terminatii nervoase libere , in general;
- toti receptorii cutanati stimulati excesiv de factori mecanici ,
fizici , chimici , biologici, pot genera senzatii dureroase;
- se adapteaza foarte putin sau deloc;
- daca stimulul persista poate determina cresterea senzatiei in
intensitate;
TABEL RECAPITULATIV:
STRAT PIELE
DENUMIRE RECEPTOR TIP
CARACTERISTICI
1. Epiderm
term. nerv. libere;
tactile;
discuri Merkel
tactile;
stimulati de
atingeri puternice;
2a. Derm superior
discuri Merkel
tactilli
corpusculii Meissner
tactili
receptioneaza
atingeri fine;
2b. Derm profund
corpusculii Rufini
presionali si cald;
corpusculii Krause
tactili si rece;
term. nerv. libere
atingere si presiune;
3. Hipoderm
corpusculii Ruffini
pentru cald
'' '' Vater - Pacini
tactili( vibratii)
cei mai mari ;
se adapteaza rapid;
'' '' Golgi- Matzzoni
''
''
varietate a
corpusculilor
V-P mai mici
in pulpa degetelor;
Campul receptor si acuitatea senzoriala la nivelul pielii:
- reprezinta aria cutanata care , stimulata , determina descarcari la nivelul unui neuron
- suprafata este invers proportionala cu densitatea receptorilor;
Acuitatea senzoriala:
- se masoara prin distanta minima de percepere a 2 puncte apropiate simultan ,
percepandu-se atngerea fiecaruia;
- Ex. 2 mm. la varful limbii , cea mai mare acuitate;
5o mm. pe toracele posterior , cea mai mica acuitate;
- CALEA DE CONDUCERE A ANALIZATORULUI CUTANAT:
- SEGMENTUL CENTRAL
!! SAU STUDIAT LA ''MADUVA SPINARII''

II. ANALIZATORUL OLFACTIV:

-Simt slab dezvoltat la om;
-Rol: - depistarea in aer a unor substante odorante , eventual nocive;
- in aprecierea calitatii alimentelor;
- declansarea si stimularea secretiilor digestive;
RECEPTORII:
- chemoreceptori;
- reprezentati prin neuroni olfactivi:
* bipolari;
* au o dendrita scurta si groasa , ce se termina cu buton olfactiv;
* butonii olfactivi prezinta 5-12 cili olfactivi;
- constituie mucoasa olfactiva: 2-3 cm.2 din partea postero- superioara a
mucoasei nazala;
( in zona cornetului nazal superior)
CALEA OLFACTIVA:
-de la polul bazal al neuronilor pornesc axonii ( neuronul olfactiv este
protoneuronul);
- axonii se grupeaza cate 10-12 formand nervii olfactivi;
- acestia strabat lama ciuruita a osului etmoid;
- fac sinapsa cu deutoneuronul (celule mitrale) in bulbul olfactiv;
- axonii deutoneuronului formeaza tractul olfactiv;
SEGMENTUL CENTRAL:
- reprezentat prin girusul hipocampic si nucleul amigdalian din
paleocortex, pe fata mediana interna a lobului temporal;
** Analizatorul olfactiv nu are legatura cu talamusul;
-Formarea senzatiilor : conditii:
- substanta odoranta ( stimulul sa fie volatila , de o anumita concentratie;
- omul distinge pana la 10.000 mirosuri diferite , din care 50 mirosuri
primare,care , prin combinare in proportii diferite dau senzatii olfactive variate;
- daca concentratia este mica , trebuie inspirat profund sau scurt si repetat;
- acuitatea olfactiva variaza in functie de substanta;
- acuitatea este invers proportionala cu concentratia substantei odorante;
- sensibilitate foarte mare pentru mercptan9 derivat organic al sulfului):1.
10 la -10 mg./m3 aer;

ANALIZATORUL GUSTATIV:
Rol; - informeaza despre calitatea alimentelor;
- intervine in declansarea si stimularea secretiilor digestive:
1. RECEPTORUL:
- Chemoreceptor;
- reprezentati prin muguri guststivi formati din:
* celule senzoriale: - au microvil la polul apical;
- la polul bazal vin terminatii nervoase
ale nervilor:VII,IX,X;
* celule de sustinere;
* spre suprafata prezinta un por gustativ;
* forma ovoida;
* localizati in ridicaturi de la nivelul limbii = Papile
gustative,care sunt de mai multe tipuri. dupa forma lor: - caliciforme = circumvalate;
- fungiforme;
- foliate;
- filiforme - lipsite de muguri gustativi;
2. CALEA DE CONDUCERE:
* protoneuronul(N1) in ganglionii senzitivi de pe traseul nervilor VII ,IX ,
X;
* deutoneuronul(N2) in nucleul solityar din bulb;
- axonii lui N2 se incruciseaza in bulbsi fac sinapsa cu N3;
* al treilea neuron( N3 ) in talamus;
3. SEGMENTUL CENTRAL:
* aria gustativa situata in partea inferioara a girusului postcentral;
Functionare:
- stimul : substante sapide;
- modul de actiune incomplet cunoscut;
- exista probabil 13 receptori chimici , cunoscuti pana acum , in celulele
gustative;
- receptorii pot fi stimulati de 2 sau mai multi stimuli gustativi;
- cand stimulul ia contact cu celulele receptoare are loc depolarizarea si
aparitia potentialului de receptor astfel:
- se leaga substantele chimice cu receptorii proteici din membrana;
- se deschid la nivelul membranei microvilului canalele ionice;
- ionii de Na+ patrund si determina depolarizare;
- se cunosc 4 senztii primare gustative:- acru;
- sarat;
- dulce;
- amar;
- la nivelul limbii mugurii gustativi sunt dispusi astfel incat delimiteaza
zone specifice unui tip de gust fundamental:
- dulce - varful limbii;
- amar - baza limbii;
- acru - partile laterale ale limbii;
- sarat - partea anterioara a limbii lateral si varf;

Pragul sensibilitatii = concentratia cea mai mica ( slaba) care determina senzatia
- depinde de tipul de substanta sapida: - mai ridicat pentru dulce(1gr/l
zahar;);
- mai scazut pentru amar:ex chinina
0,005gr/l;
***Degustatorii de vinuri pot deosebi peste 300 gusturi;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:
Informeaza despre:
- pozitia in spatiu a corpului si a segmentelor sale;
- gradul de contractie al muschilor;
Participa la informare receptorii : - nespecifici: vestibulari, vizuali , cutanati;
- specifici: proprioceptorii localizati la nivelul
sistemului locomotor(muschi, tendoane, articulatii, periost , ligamente, aponevroze);
1. RECEPTORII KINESTYEZICI:
a. corpusculii Vater-Pacini, la fel cu cei din piele, localizati in periost si
articulatii;
b. terminatii nervoase libere; - ramificate in capsulele articulare;
- transmit sensibilitatea dureroasa de la
articulatii;
c. corpusculii neurotendinosi Golgi:
- formati din 1-3 fibre nervoase;
- sunt stimulati de intinderi puternice ale
tendoanelor;
- situati la jonctiunea muschi-tendon;
- masoara tensiunea din tendoane;
- previn contractiile musculare excesive ca si
alungirea exagerata a muschiului;
d. Fusuri neuromusculare:
- formate din 5-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale;
- delimitate de o capsula conjunctiva;
- dispuse paralel cu fibrele musculare normale = fibre extrafusale;
- capetele fusului sunt contractile;
- portiunea centrala necontra ctila cu multi nuclei:- fibre cu sac
nuclear;
- fibre cu lant
nuclear;
- locallizte printre fibrele musculare extrafusale;
- stimulate de tensiunea produsa in timpul contractiei musculare si
de intinderi;
- au o dubla inervatie:

a. senzitiva :-reprezentata prin dendrite ale neuronilor

senzitivi din ganglionii spinali: - unele mai groase, rasucite in spirala in partea centrala a
fusului = anulospirale ;
- altele mai subtiri , dispuse la capete = ''in buchet( in floare)
b. motorie: - reprezentata prin axoni ai neuronilor gama din
coarnele anterioare ale maduvei ce se dispun la capetele contractile ale fusuluoi ------->
contractia acestora -------> intinderea portiunii centrale --------> stimularea fibrelor
senzitive -------->impuls nervos;
- impulsul nervos ajunge la neuronii alfa
-------->contractia fibrelor extrafusale ---------. contractia muschiului;
2. CAILE DE CONDUCERE: 2 cai:
a. calea sensibilitatii kinestezice( proprioceptiva constienta), pentru pozitia
in spatiu bsi miscari, prin fasciculele spinobulbare:( N1 in ganglionul spinal; N2 in
nucleii gracilis si cuneat din bulb; N3 in talamus)
b. calea sensibilitatii proprioceptive de reglare a miscarii ( inconstienta =
de reglare a tonusului muscular);-prin fasciculelespinocerebeloase ventral si dorsal( N1 in
ganglionul spinal; N2 in cornul posterior medular si de aici la cerebel)
***stimularea fusurilor neuromusculare este realizata si de intinderea muschilor
(fibrelor extrafusale) care determina intinderea celor intrafusale;
***fibrele extrafusale sunt inervate de neuronii alfa medulari , iar cele intrafusale
de neuronii gama medulari;

ANALIZATORUL VIZUAL:
Rol: - permite: - cunoasterea mediului inconjurator in proportie de 90%;
- diferentierea luminozitatii;
- aprecierea formei si culorii obiectelorl;
- orientarea in spatiu;
- mentinerea echilibrului;
- mentinerea tonusului cortical9atentiei);
Componentele ochiului:
A. Organe anexe: - de miscare: 6 muschi extrinseci: 4 drepti (extern,
intern, superior, inferior)
si 2 oblici(superior si inferior);
- de protectie( pleoape, gene , sprancene, glande
lacrimale);
B. Globul ocular:-aproximativ sferic;
- situat in orbita;
- in jur are tesut adipos;
- format di : -3tunici;
- aparat optic;
- sistemul receptor;
1. Tunicile globului ocular:
a. tunica externa: - fibroasa ( din tesut conjunctiv fibros)
- are 2 portiuni: - posterior sclerotica( opaca, 5/6 din
tunica externa, de ea se prind muschii extrinseci, posterior perforata pe unde iese nervul
optic si intra artera globului ocular;
- anterior Corneea( transparenta ,
avasculara, multi nervi,
1/6 din tunica externa)
b. tunica medie:- vascularizata;
- formata din 3 segmente:- coroida - posterior;
- corpul ciliar la mijloc;
- irisul - anterior;
- limita dintre coroida si corpul ciliar = ora serrata;
* coroida: - posterior de cora serrata;
- prezinta posterior un orificiu prin care iese nervul optic;
* corpul ciliar:- inaintea orei serrata;
- format din : - procese ciliare :aglomerari de capilare ce secreta un
lichid numit Umoare apoasa;
- muschii ciliari formati din fibre musculare netede
dispuse circular =
= muschi circulari ciliari , inervati de parasimpatic si fibre musculare radiare = muschi
ciliar radiari,
inervati de simpatic;
* irisul: - anterior de cristalin;
- functioneaza ca o diafragma cu un orificiu la mijloc = pupila;

- format din fibre musculare netede de tip multiunitar formand muschii

irisului: circulari , inervati de parasimpatic si radiari , inervati de simpatic;
- prin modificarea diametrului pupilei, se regleaza cantitatea de lumina
dirijata spre retina;
c. tunica interna: Retina:
-situata posterior de ora serrata;
- reprezinta si sistemul receptor , unde se transforma stimulii
luminosi in impulsuri;
-are 2 regiuni:* pata galbena = macula luteea;
- in dreptul axului vizual;
- contine mai mult celulwe cu con decat cu
bastonas;
- in partea sa centrala are o adancitura =
foveea centralis , unde se afla numai celule cu con.;
* pata oarba:
- situata medial si interior fata de pata
galbena;
- nu contine celule fotosensibile;
- este locul pe unde iese nervul optic si intra artera globului ocular;
- Structura retinei:
*10 straturi;
* 3 feluri de celule functionale:- fotoreceptoare cu con si cu
bastonas;
- neuroni bipolari;
- neuroni multipolari;
* alte tipuri dr crlule: - de sustinere;
- de asociatie;
- amacrine;
- orizontale;
* stratele 1 si 9 = membrane limitante interna , respectiv
externa , iar stratul 10 este format din celule pigmentare ce asigura obscuritate;
Principalele celule sunt celulele recep[toare , fotosensibile:
a. Celule cu con:
- neuroni unipolari modificati;
- numar mai mic: 6-7 mi;ioane;
- multe in pata galbena, exclusiv in foveea centralis, foarte putine
in retina periferica;
- stimulate de lumina intensa, adaptate pentru vederea diurna ,
cromatica;
b. celule cu bastonas:
-neuroni unipolari modificati;
- numar mare : 125 milioane;
- lipsesc in fovee, putine in pata galbena, numeroase in retina
periferica;
- stimulate in lumina slaba , adaptate pentru vederea nocturna , albnegru;

2. Aparatul optic al globului ocular:

- format din medii transparente si refringente reprezentate prin:
a. Corneea transparenta:
- parte anterioara a tunicii externe(1/6 dinea);
- bombata spre exterior;
- avasculara;
- puternic inervata;
b. Cristalinul:
- lentila biconvexa , elastica;
- transparenta;
- invelit de o capsula elastica = cristaloida:
- este fixat intre iris si corpul vitros , de corpul ciliar prin ligamente
suspensoare;
- avascular;
- se hraneste prin difuziune de la procesele cilare;
c. Umoarea apoasa:
- lichid incolor localizat in camerele anterioara si posterioara , intre
cornee si cristalin
- secretata de procesele ciliare;
d. Corpul vitros:
- forma sferoidala;
- gelatinos;
- transparent;
- situat in camera vitroasa , in spatele cristalinului;
Focalizarea razelor pe retina o realizeaza aparatul dioptric, reprezentat de lentile
convergente cu putere totala de 60 dioptrii putere de refractie : corneea -40 dioptrii;
cristalinul - 20 dioptrii;
Centrul optic , la 17 mm. in fata retinei ( distanta pana la retina = distanta focala =
17mm.;
Puterea de refractie cea mai mare o are fata anterioara a corneei;
Cristalinul isi poate modifica raza de curbura asigurand acomodarea la vedere;
Acomodarea la vedere:
-reprezinta vederea clara prin modificarea puterii de refractie a
cristalinului in raport cu distanta ochi-obiect privit.
- procesul de acomodare este asigurat de:
* elasticitatea cristalinului;
* muschii ciliari , care au rol activ;
* aparatul suspensor;
- se realizeaza astfel :
a. peste 6m. -muschiul ciliar este relaxat;
- ligamentul suspensor in tensiune;
-cristaloida intra in tensiune
- cristalinul se comprima( se micsoreaza curbura)
- creste raza de curbura;
- puterea de convergenta ajunge la valoarea minima
de 20 dioptrii;

b. sub 6m. -muschiul ciliar se contracta;

- ligamentele suspensoare se relaxeaza;
- scade tensiunea din cristaloida;
- are loc bombarea cristalinului datorita elasticitatii;
- puterea de convergenta creste spre valoarea maxima;
Deci , acomodarea se face intre punctul cel mai apropiat de ochi pana unde se
vede clar prin acomodare , numit Punctum proximum(25 cm. la tineri si se departeaza la
varstnici) si 6m. care este punctul cel mai departat unde se vede clar prin acomodare
numit Punctum remotum;
Pe masura ce se inainteaza in varsta scade elasticitatea cristalinului si deci,
puterea de convergenta proces numit Prezbitism = Prezbiopie;
Acomodarea este un act reflex:
- distanta este perceputa de centrii corticali, si coliculii cvadrigemeni
superiori;
- de la ei informatiile sosesc la nucleul vegetativ parasimpatic: accesor al
oculomotorului
(III ) din mezencefal;
- de aici , prin fibre parasimpatice pre- si postganglionare , informatia
ajunge la muschii ciliari care , prin contractie , realizeaza acomodarea ;
- mai participa la realizarea acomodarii:
* centrii corticali din arii vizuale: primare si secundare
( asociative);
* la raspunsul motor participa :- muschiiirisului si muschii
extrinseci ai globului ocular Reglarea cantitatii de radiatii , dupa intensitatealuminii, se
realizeaza prin reflex pupilo-fotomotor:care se realizeaza astfel:
* cresterea intensitatii ---------> centrul din nucleul accesor al III
din mezencefal -------------->muschii circulari ai irisului ---------->
mioza(pupiloconstrictie);
* scaderea intensitatii -------centru simpatic medular
--------->muschii radiari ai
irisului-----------> contractie = midriaza( pupilodilatatie)
Tipuri de ochi dupa distanta retinei fata de centrul optic( normal17mm.)
1. Ochi normal=Emetrop
- distanta normala: 17 mm.;
- imaginea pe retina;
- vedere clara;
2. Ochi cu defecte = Ametrop:
a. Hipermetrop: - se departeaza obiectele;
* cauze: -distanta mai mica de 17mm.;
-curburile mai diminuate;
* imaginea: in spatele retinei;
*corectare: cu lentile convergente( biconvexe)

b. Miop(Hipometrop) se apropie obiectele;

accentuate;

*cauze: -distanta mai mare de 17 mm.;

- curburile
* imaginea : in fata retinei;
* corectare ; cu lentile divergente(biconcave)
c. Astigmatism:
* cauze: - mai multe raze de curbura cauzate de

neuniformitatea corneei;
* imagini : pe retina , dar neclare;
* corectare: lentile cilindrice:
Procese fotochimice din retina:
- produc excitatii la nivelul retinei radiatiile cu lungimea de unda de 390-770 nm.;
- energia luminoasa electromagnetica ---> impuls nervos la nivelul celulelor
fotoreceptoare cu con si bastonas
- in prelungiri ( conuri si bastonase)se afla pigmenti vizuali fotosensibili: in
conuri 3 feluri Iodopsinesi in bastonase Rodopsina;
Mecanismul fotoreceptiei:
- identic in ambele tipuri de celule;
- pigmentii, inprezenta energiei luminoase pe care o absorb , se desfac in
componente:
* Retinen : - derivat al vit. A
- comun tuturor pigmentilor;
* Opsine: - specifice fiecarui pigment;
- pigmentii fac parte din structura membranei unde se determina depolarizari,
rezultand potentiale de receptor;
- bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile fiind necesara energia unei
singure cuante.
Adaptarea receptorilor vizuali:
- sensibilitatea celulelor depinde de cantitatea de pigment din conuri si bastonase;
- cantitatea depinde de expunerea la lumina sau intuneric;
- prin expunere pigmentul este descompus in retinen si opsine;
- mare parte din retinen se transforma in vit. A;
- scade concentratia pigmentilor la lumina a ochilului;
- se face astfel adaptarea la lumina;
- vederea diurna ( fotopica) o realizeaza conurile ; timp de adaptare : 5 minute;
- la intuneric , din retinen si opsine -----> pigmenti vizuali in conuri si bastonase;
vit.A -----> in retinen , si creste cantitatea de pigmenti realizandu-se adaptarea la
intuneric ,cu participarea bastonaselor;
- sensibilitatea bastonaslor la intuneric este
de zeci de ori mai mare decat la lumina;
- vederea nocturna (scotopica)este asigurata de bastonase;
- in lipsa vit. A este compromisa adaptarea la intuneric;
- reducerea vederi :- diurne = hemeralopie;
- nocturne = nictalopie ????
Vederea alb-negru si cromatica:
- stimularea bastonaselor------> senzatia de lumina alba;

- lipsa stimularii -------> senzatia de negru;

- corpurile albe: reflecta toate radiatiile;
- corpurile negre :absorb toate radiatiile;
- conurile sunt de 3 categorii in functie de pigmentul pe care il contin sensibil la
cele 3 culori fundamentale: conuri rosii; conuri verzi; conuri albastre;
- stimularea uniforma (egala) a celor 3 tipuri -----> senzatia de alb;
- stimularea unui singur tip -----> senzatia culorii respective( culori primare =
fundamentale)
- stimularea in proportii diferite --------> senzatia pentru toate culorile spectrului,
inclusiv alb;
** unei culori din spectru ii corespunde o culoare complemrntara ;
**culoarea complementara in amestec cu prima da culoarea alba;
Defecte ale vederii cromatice:
a. Daltonismul:-lipsa sintezei genetice a pigmentului fundamental vazand in loc
culoarea cenusiu;
- lipseste frecvent functionarea conurilor rosii si verzi;
- gena afectata este X- lincata , boala aparand la 8% din barbati;
CALEA OPTICA:
- Protoneuronul : -neuronii bipolari din retina;
- Deutoneuronul:- neuronii multipolari ( ganglionari ) din retina;
- Axonii deutoneuronilor formeaza Nervul optic;
- Axonii din retina nazala se incruciseaza si formeaza Chiasma optica;
- Se continu a 3-a componenta = Tractul optic pana la al 3-lea neuron;
- Al 3-lea neuron este situat in Corpii geniculati Externi ( laterali) din
metatalamus;
SEGMENTUL CENTRAL:
- reprezentat prin aria primara si secundara ( asociativa) :
* situata in lobul occipital
* de o parte si de alta a scizurii calcarine;
* pe partea mediana interna;
- in aria primara fiecrui punct de pe retina ii corespunde un punct in arie ;
- cea mai mare reprezentare o are macula;
- in aria primara se formeaza senzatia de lumina, culoare, forma;
Campul vizual:
-spatiu cuprins cu privirea;
- fiecare ochi are campul sau = camp vizual monocular;
- cele 2 campuri vizuale se suprapun in mare parte;
- partea comuna = camp vizual binocular;
- punctele din campul vizual binocular formeaza cate o imagine in fiecare ochi pe
retina;
- in aria corticala are loc fuzionarea imaginilor retiniene daca acestea se formeaza
in puncte corespondente , rezultand o imagine unica;
- fuziunea incepe la nivelul corpilor geniculati laterali;

- apare vederea binoculara , in profunzime , = stereoscopica;

** lezarea ariei primare -----> orbire;
** lezarea ariei secundare ----> afazie (neintelegerea semnificatiei celor vazute)

ANALIZATORUL ACUSTICO- VESTIBULAR

-2 analizatori : * acustic - pentru auditie
* vestibular - pentru echilibru( pozitia corpului in repaus si
miscare);

- ambii au receptorii localizati in urechea interna;

- fiecare are cale de conducere proprie:
a. nervul acustic ( cohlear ) , care are pe traiectul sau ganglionul
Corti;
b. nervul vestibular , care are pe traiectul sau ganglionul Scarpa;
- ambi9i nervi formeaza perechea a VIII a de nervi cranieni : Acustico- vestibular
= Vestibulo- cohlear;
Rolul analizatorului acustic:
- perceperea undelor sonore repetate intr-o anumita ordine = sunete sau succedare
neregulata =
= zgomote , asigurand auzul;
Rolul analizatorului vestibular:
- furnizeaza informatii despre pozitia si miscarile corpului in spatiu;
-asigura declansarea reflexelor posturale si gestuale impreuna cuanalizatorii :
kinestezici, vizual;
cutanati tactil si presional
URECHEA:
desi receptorii sunt in urechea interna , s-au dezvoltat si urechea medie si
externacare nu au relatie cu aparatul vestibular;
1. URECHEA EXTERNA:
a. Pavilionul urechii;
b. conductul auditiv extern;
2. URECHEA MEDIE:
- cavitate pneumatica sapata in stanca osului temporal;
- peretele lateral : timpanul;
-peretele medial : fereastra ovala si fereastra rotunda , acperite de membrane;
- peretele anterior prezinta o deschidere a unui conduct de legatura cu
nasofaringele = Trompa luiEustachio cu rol de egalizare a presiunii aerului de o parte si
de alta a timpanului;
- in interior un lant de 3 oscioare articulate intre ele:
* ciocanul: prezinta muschiul ciocanului, care , prin
contractie determina diminuarea sunetelor puternice;
* nicovala : se articuleaza cu ciocanul si scarita;
* scarita :-prezinta muschiul scaritei care, prin contractie ,
amplifica undele sonore slabe , regland intensitatea ;
- se articuleaza cu nicovala si cu membrana
ferestrei ovala;
3. URECHEA INTERNA:
- sistem de camarute sapate in stanca osului temporal , formand Labirintul osos;
- in labirintul osos se afla Labirintul membranos;
a. Labirintul osos:
- cuprinde:
* vestibul osos;
* 3 canale semicirculare osoase;

* melcul osos = cohlee;

- cele 3 canale semicirculare : - se deschid in vestibul, prezentand la un capat o
dilatare = ampula;
- canalul anterior se uneste cu cel posterior la
extremitatile opuse celor cu ampule formand un canal comun care se deschide in vestibul
( deci, 3 canale , 3 ampule, 5 deschideri);
- sunt dispuse in planuri perpendiculare unul pe
celalalt;
- melcul osos: - anterior de vestibul;
- forma conica;
- se rasuceste de 2 ori si 1/2 in jurul unui ax osos = columela;
- din columela se desprinde lama spirala osoasa;
- lama spirala se continua spre margine cu Membrana bazilara , si
tot din ea porneste oblic Membrana vestibulara Reissner;
- cele 2 membrane care delimiteaza melcul membranos ,imparte
melcul osos in
2 rampe: * vestibulara - deasupra membranei Reissner;
* timpanica - sub membrana bazilara;
- intre cele 2 rampe, se afla melcul membranos delimitat de :membrana bazilara - inf.
m.Reissner - superior
- peretele extern al melcului osos - lateral;
- cele 2 rampe sunt pline cu un lichid numit perilimfa si comunica
intre ele printr-un spatiu lasat in varf de lama spirala numit Helicotrma;
b. Labirintul membranos:
-situat in interiorul labirintului osos;
- intre cele 2 labirinlabirinte se gaseste un lichid = perilimfa;
- in labirintul membranos se gaseste un lichid = endolimfa;
- cuprinde : * Vestibulul membranos: - formatdin 2 cavitati : superior
:Utricula , in care se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase ; inferior , Sacula,
care se continua cu melcul membranos ( canalul cohlear)
* Melcul membranos( canalul cohlear)
- contine Organul Corti la nivelul
caruia sunt receptorii acustici;
Organul Corti:
- receptor al analizatorului acustic;
- situat pe membrana bazilara;
- in centru are un spatiu triunghiular = tunelul Corti;
- pe laturile tunelului sunt celule de sustinere;
- deasupra celulelor de sustinere sunt celule receptoare auditive;
- tunelul Corti este strabatut de dentrite ale neuronilor din
ganglionul Corti care sosesc la polul bazal al celulelor auditive;
- celulele de sustinere secreta o membrana reticulata , in care
patrund cilii celulelor auditive situati la polul apical;

- peste cilii celulelor auditive se afla Membrana Tectoria , in care

se inclaveaza cilii;
Calea acustica ( segmentul intermediar al analizatorului acustic):
- protoneuronul - in ganglionul Corti;
- dendritele ajung la polul bazal al celulelor auditive;
- axonii formeaza nervul cohlear , ramura a nervilor cranieni VIII;
- deutoneuronul :- in cei 2 nuclei cohleari din punte : ventral si dorsal;
- axonii se incruciseaza in punte;
- al III-lea neuron :- in coliculii inferiori;
- al IV-lea neuron : - in corpii geniculati medial;
Segmentul central:
- aria primara : - in girusul temporal superior;
- in jurul sau este aria secundara ( de asociatie), de unde primeste
aferente;

Mecanismul auzului;
- undele sonore ( energie mecanica) declanseaza impulsul nervos la nivelul
celulelor auditive;
- transmiterea sunetelor pana la organul Corti:
* captate de pavilion;
* conduse de conductul auditiv extern;
* vibreaza timpanul;
* se antreneaza lantul celor 3 oscioare;
* vibreaza membrana ferestrei ovale ----> perilimfa ----->
endolimfa------->vibratia membranei bazilare;
* sunt antrenate in miscare celulele auditive ai caror cili sufera
inclinare ( se indoaie ) in membrana tectoria;
* depolarizarea celulelor receptoare , creste frecventa potentialelor
de actiune , iar in partea opusa are loc hiperpolarizare , care scade frecventa potentialelor
de actiune ;
Transmiterea impulsurilor:
- neuronii senzitivi din ganglionul Corti transmit impulsurile nervoase , fiecare
dintr-o anumita zona a membranei bazilare;;
- zonarea se pastreaza si la nivelul neuronilor cohleari, coliculari si metatalamici;
- la neuironii corticali ajung excitatii sonore separate pe frecvente prin '' fibre
izolate ''de la zone diferite ale membranei bazilare.

- identificarea directiei de unde vine sunetul se face prin 2 mecnisme:

* detectarea decalajului in timp dintre sunetele
acustice ce intra in cele 2 urechi;
* diferenta de intensitate a sunetului ce ajunge la
cele 2 urechi;

ANALIZATORUL VESTIBULAR;
1. RECEPTORII VESTIBULARI;
Sunt reprezentati prin:
a. Macula : - utriculara si saculara;
- formata din: - celule de sustinere pe o membrana
bazala;
- celule senzoriale cu cili;
- o membrana otolitica gelatinoasa ce
contine granule de carbonat de Ca si Mg. = otolite;
- la polul bazal al celulelor senzoriale
sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa;
b. Crestele ampulare:
-situate la baza canalelor semicirculare membranoase in ampule;
- formate din: -celule de sustinere;
- celule senzoriale cu cili ce patrund intr-o cupola gelatinoasa =
cupula;
- la polul bazal sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa;
2. CALEA VESTIBULARA:
- protoneuronul : - in gg. Scarpa , ale carui dendrite ajung la celulele senzoriale
din macule si creste ampulare;
- axonii formeaza ramura vestibulara a nervilor cranieni VIII;
- deutoneuronul : - in cei 4 nuclei vestibulari din bulb( superior, inferior, lateral,
medial);
- de la nucleii vestibulari pornesc fascicule ( eferente) spre:
* maduva: - fasciculul vestibulo-spinal, ce regleaza tonusul
muscular;
* cerebel: - fasc. vestibulo-cerebelos, ce controleaza
echilibrul static si dinamic
* nucleii motori de origine a nervilor cranieni III,IV,VI : fasciculul
vestibulo-nuclear , ce controleaza miscarile globilor oculari cu punct de plecare din
labirintul urechii;
* talamus: - prin fasciculul vestibulo-talamic , unde se afla
al 3-lea neuron:

- al III-lea neuron , de la care pornesc fibre talamo-corticale ce se proiecteaza in

cortex;
Functionarea analizatorului vestibular:
- informeaza despre: - pozitia capului in spatiu;
- accelerarile liniare sau circulare la care este supus;
- nu este propriu-zis un simt al echilibrului;
- este o componenta ce asigura reglarea echilibrului impreuna cu analizatorii :
kinestezic, vizual, tactil si cu cerebelul;
Stimularea receptorilor:
a. Maculele: - de catre otolite;
- atat in conditii statice cat si dinamice;
- 2 situatii:
* capul nemiscat : - otolitele stimuleaza clii prin greutatea
lor,determina impulsuri care informeaza despre pozitia capului in raport cu directia fortei
gravitationale;
* capul si corpul in accelerari liniare ( inainte , inapoi , lateral): otolitele ( mai dense decat endolimfa)se deplaseaza in sens opus miscarii conform fortei
centrifuge;
se transmit impulsuri la centrii care declanseaza miscari ce corecteaza pozitia capului si
corpului in vederea mentinerii echilibrului;
*** Acesti receptori nu detecteaza viteza , ci acceleratia:- cei din utricula ,pe cea
orizontala;
- cei din sacula , pe cea
verticala;
b. Crestele ampulare:
- sunt stimulate de acceleratiile circulare ale capului si corpului;
- sunt stimulate de deplasarea endolimfei in sens opus deplasarii
canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective;
- endolimfa va deplasa cupula in sensul deplasarii ei;
- este posibila receptionarea , datorita orientarii canalelor
semicirculare in cele trei directii ale spatiului : frontal ,orizontal , sagital;
SEGMENTUL CENTRAL:
- Aria vestibulara este situata in girusul temporal superior al cortexului;
-321.Analizatorii permit realizarea:
a., comenzilor catre organele receptoare;
b. senzatiilor constiente;
c. analiza informatiilor subcortical;

d. toate;
2. Receptorul unui analizator:
a. percepe o forma de energie;
b. este o structura nespecializata;
c. conduce informatii spre cortex;
d. analizeaza informatiile primite;
3.Nu sunt receptori:
a. celulele senzoriale;
b. terminatii nervoase incapsulate;
c. dendrite ale unor neuroni;
d. centrii nervosi;
4. Selectati afirmatia incorecta;
a. segmentul intermediar este format din cai nervoase;
b. segmentul central este localizat in cortexul cerbral;
c. calea de conducre poate fi directa sau indirecta;
d. la nivelul receptorului se formeaza senzatia;
5. Calea de conducere directa a unui analiator :
a. are sinapse putine;
b. conduce impulsurile lent;
c. are o proiectie difuza;
d. are multe sinapse;
6. Stimulii sunt transformati in senzatii specifice la nivelul:
a. cortexului cerebelos;
b. maduvei spinarii;
c. cortexului cerebral;
d. centrilor nervosi reflecsi;
7. Sunt visceroceptori, recptorii:
a. din urechea interna;
b. de la nivelul muschilor;
c. baroreceptorii;
d. celulele senzoriale;
8. Prorioceptorii sunt localizati in , cu exceptia;
a. muschi;
b. retina;
c. tendoane;
d. articulatii;
9. Celulele cu conuri sunt receptori de tip :
a. fazici;
b. tonici;
c. adaptabili;
d. nicio varianta corecta;
10. Sunt stimulati de deformarea membranei celulare receptorii;
a. fotoreceptorii;
c. tactili;
b. termoreceptorii;
d. chemoreceptorii;
11. Se formeaza impulsul nervosla nivelul:
a. receptorului;

b. segmentului intermediar;
c. segmentului central;
d. centrului nervos;
12. Este receptor tonic , receptorul:
a. olfactiv;
b. dureros;
c. din tendoane;
d. gustativ;
13.Nu sunt chemoreceptori , receptorii :
a. olfactivi;
b. corpii carotidieni;
c. corpii aortici;
d. din articulatii;
14. Informeaza despre pozitia corpului :
a. proprioceptorii;
b. nociceptorii;
c. viscerceptorii
d. toti;
15. sunt receptori fazici , receptorii:
a. gustativi;
b. durerosi;
c. vizuali;
d. auditivi;

ANALIZATORUL CUTANAT:
1. Pielea este un mare camp receptor , deoarece contine:
a. vase de sange;
b. terminatii nervoase;
c. celule conjunctive;
d. formatiuni glandulare ;
2. In piele se gasesc receptorii, cu exceptia:
a. tactili;
b. termici ;
c. durerosi;
d. proprioceptori;
3. La nivelul orificiilor naturale ale organismului pielea se continua cu:
a. vase de sange;
b. formatiuni cornoase;
c. mucoase;
d. fibre conjunctive;
4. Epidermul este format din tesut :
a.pluristratificat necheratinizat;
b. pluristratificat cheratinizat;
c. unistratificat pavimentos;
d. pseudostratificat;
5. In epiderm nu se afla:

a. terminatii nervoase;
b. receptori tactili;

c. vase de sange;
d. receptori durerosi;

6. Dermul este format din :

a. epitelial;
b.conjunctiv dens;
c. adipos;
d. epitelial cheratinizat;
7. Nu se afla in derm:
a. vase de sange;
b. vase limfatice;
c. glomerulul glandei sudoripare;
d. glande sebacee;
8. Dermul papilar este:
a. situat spre epiderm;
b. in centrul dermului;
c. situat spre hipoderm;
d. format din fibre colagene si elastice;
9. Nu se afla in hipoderm:
a. corpusculii Vater- Pacini;
b. bulbii firului de par;
c. glomerulii glandelor sudoripare;
d. stratul reticular;
10. Discurile Merkel sunt receptori:
a. tactili;
b. termici ;
c. durerosi;
d. presionali;
11. Cei mai mari corpusculi sunt corpusculii:
a. Krause;
b. Vater-Pacini;
c.Ruffini;
d.Meisner;
12. In derm nu se gasesc corpusculii:
a. Krause;
b. Meissner;
c. Ruffini;
d. Vater-Pacini;
13. Sunt receptori pentru cald, receptorii:
a. Ruffini;
b. Krause;
c. Pacinii;
d. Meissner;
14. Se adapteaza foarte rapid corpusculii;

a.Pacini;
b. Krause;
c. Ruffini;
d. Meissner;
15; Acuitate tactila ridicata se inregistreaza:
a. in pulpa degetelor;
b. pe toracele posterior;
c. in varful limbii;
d. la nivelul intregii suprafete a pielii;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:
1.Receptorii analizatorului kinestezic informeaza despre:
a. pozitia spatiala a corpului;
b. forma corpurilor;
c. temperatura;
d. pipait;
2. Receptorii kinestezici lipsesc in :
a. muschi;
b. tendoane;
c. ligamente ;
d. piele;
3. Sunt proprioceptori identici cu cei din piele, corpusculii:
a. Golgi;
b. Vater-Pacini;
c. Meissner;
d. Ruffini;
4. Sunt localizati la jonctiunea muschi-tendon, corpusculii:
a. Golgi;
b. Vater-Pacini;
c. Meissner;
d. Ruffini;
5. Corpusculii Golgi sunt stimulati de :
a. contractia muschilor;
b. intinderea muschilor;
c. intinderea puternica a tendonului;
d. relaxarea muschilor;
6. Sunt localizati in capsule articulare proprioceptorii:
a. terminatii nervoase libere;
b. fusuri neurotendinoase;
c. corpusculii Golgi;
d. corpusculii Krause;
7. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de:
a. excitanti durerosi;
b. contractia musculara;

c. atingere;
d. lovituri;
8. Fusul neuromuscular este :
a. localizat in tendonul muschiului;
b. format din 5-10 fibre extrafusale;
c. dispus paralel cu fibrele intrafusale;
d. invelit de o capsula conjunctiva;
9. Portiunea centrala a fusului neuromuscular:
a. are capetele contractile;
b. este uninucleata;
c. vine in contact cu axonii neuronilor gama;
d. contine si fibre musculare cu sac nuclear;
10. Capetele fusului neuromuscular:
a.asunt necontractile;
c. prin contractie det. stim.
fibrelor ''in floare''
b. sunt inervate de axonii neuronilor alfa; d. sunt inervate senzitiv;
11. Conducerea sensibilitatii kinestezice o realizeaza fasciculele;
a. spinobulbare;
b. spinotalamice;
c. spinocerebeloase;
d. toate;
12. Sensibilitatea tonusului muscular este condusa de fasciculele:
a. spinobulbare;
b. spinotalamice;
c. spinocerebeloase;
d. toate;
13. Fibrele musculare extrafusale sunt inervate de neuronii:
a. din coarnele laterale medulare;
b. de asociatie;
c. alfa, din coarnele anterioare;
d. alfa si gama , din coarnele anterioare;
14. In fusul neuromuscular intra :
a. fibre musculare extrafusale;
b. fibre extrafusale cu lant nuclear;
c. fibre intrafusale cu sac nuclear;
d. toate;

ANALIZATORII : CUTANAT, KINESTEZIC, OLFACTIV,

GUSTATIV:
C.G.
1. Segmentul periferic al unui analizator percepe:
1. o forma de energie;
2. un impuls;
3. un stimul;
4. toate;
2. segmentul intermediar este reprezentat prin cai :
1. directe;
2. cu sinapse multe;
3. indirecte;
cu sinapse putine;
3. Segmentul central al unui analizator:
1. se afla in scoarta cerebrala;
2. formeaza impulsuri nervoase,
4. poate fi si in zone subcorticale;
4. In structura epidermei intra;
1. vase de sange;
2. tesut epitelial pluristratificat keratinizat;
3. tesut conjunctiv;

4. terminatii nervoase;
5. In derm nu se afla:
1. vase de sange;
3. corpusculi;
2. nervi;
4. glomerulii glandelor sudoripare;
6. In dermul reticular se afla:
1. fibre colagene;
2. putine elemente celulare;
3. fibre elastice;
4.corpusculii Meissner;
7. In hipoderm se afla;
1. bulbii firului de par;
3. corpusculii Vater-Pacini;
2. glomerulii glandelor sudoripare; 4. corpusculii Ruffini;
8.Epidermul are in structura sa:
1. putine capilare sanguine;
2. canale ale glandelor sudoripare;
3. glande sebacee;
4. un strat cornos superficial;
9. In derm se gasesc corpusculii:
1. Krause;
3. Ruffini;
2. Meissner;
4. toti;
10. Sunt considerati receptori tactili , dar si dermici;
1.Krause;
3. Ruffini;
2. Meissner;
4. toti;
11. Corpusculii Pacini:
1. se adapteaza foarte rapid;
2. sunt localizati in epiderma;
3. receptioneaza vibratiile;
4. predomina in hipodermul pulpei degetelor;
12. Receptioneaza atingerea, corpusculii din dermul superior:
1. Ruffini;
3. terminatii nervoase libere;
2. discurile Merkel;
4. Meissner;
13. Cea mai mare acuitate tactila o area;
1. zone de pe toracele posterior;
2. zona spatelui;
3. membrele inferioare;
4. varful limbii;
14. Analizatorul kinestezic informeaza despre:
1. pozitia spatiala a corpului;
2. pozitia diferitelor segmente ale corpului;
3. gradul de contractie al muschilor;
4. localizarea receptorilor;
15. Receptorii analizatorului kinestezicsunt localizati in :
1. muschi;
3. articulatii;
2. periost;
4. tendoane;
16. Corpusculii Vater-Pacini sunt localizati in :
1. hipoderm;
3. articulatii;

2.periost ;
4. viscere;
17. Corpusculii neurotendinosi Golgi:
1. sunt inhibati cand tendonul se intinde;
2. ajuta la prevenirea contractiei musculare excesive;
3. sunt prezenti in tot tendonul;
4. previne alungirea exagerata a muschiului;
18. Fusul neuromuscular are specific, cu exceptia:
1.Inervatia senzitiva este asigurata de 2 feluri de dendrite;
2. este format din fibre extrafusale;
3. are capetele contractile;
4. este inervat motor de axoni ai neuronilor alfa;
19. Fibrele anulospirale ale fusului sunt:
1. mai groase;
3. cu conducere rapida;
2. mai subtiri;
4. cu conducere lenta
20. In structura fusului neuromuscular intra:
1. capsula conjunctiva;
2. fibre extrafusale cu lant nuclear;
3. fibre intrafusale cu sac nuclear;
4. toate;
21. In structura mucoasei olfactiva nu intra:
1. neuroni bipolari;
2. neuroni multipolari;
3. celule de sustinere;
4. celule mitrale;
22. Receptorii olfactivi sunt reprezentati de:
1. neuroni bipolari;
3. protoneuronul caii
olfactive;
2. butoni olfactivi;
4. celulele mitrale;
23. Prezinta cili olfactivi:
1. axonul neuronului olfactiv;
3. celulele de sustinere ;
2. butonul olfactiv;
4. dendrita neuronului
olfactiv;
24. Formeaza tractul olfactiv:
1. dendritele butonate;
2. axonii neuronilor bipolari;
3. dendritele celulelor mitrale;
4. axonii celulelor mitrale;
25. Aria olfactiva este localizata in :
1. paleocortex;
3. girusul hipocampic;
2. bulbul olfactiv;
4. neocortex;
26. Mugurii gustativi sunt prezenti in papilele:
1. caliciforme;
2. circumvalate;
3. foliate;
4. filiforme;
27. Celulele gustative;

1. au la polul apical cili;

2. au la baza terminatii nervoase;
3. prezinta si flageli;
4. au la polul apical un microvil;
28. Conduc impulsuri gustative nervii cranieni:
1. VII -din 2/3 anterioare;
2. IX - din 1/3 posterioara;
3. X - de la baza limbii;
4. V - de pe toata limba;
29. Calea gustativa are neuronii localizati in :
1. ganglioni extranevraxiali - protoneuronul;
2. nucleul solitar - deutoneuronul;
3. talamus - al treilea neuron;
4. nucleul solitar si nucleul ambiguu - deutoneuronul;
30. Zona de perceptie a gusturilor este:
1. dulce - varful limbii;
2. sarat - baza limbii;
3. acru - partile laterale;
4. amar - numai in alte zone in afara limbii;

ANALIZATORUL OLFACTIV:
1. Receptorii olfactivi:
a. sunt proprioceptori;
b. sunt localizati in mucoasa postero-superioara a mucoasei nazale;
c. ocupa suprafata intregii mucoase nazale;
d. sunt terminatii nervoasa libere;
2. Butonul olfactiv reprezinta:
a. partea terminala a unui axon;
b. partea terminala a caii olfactiva;
c. portiune din dendrita;
d. un neuron olfactiv;
3. Cilii olfactivi:
a. apartin axonului neuronului olfactiv;
b. sunt situati in bulbul olfactiv;
c. conduc informatii olfactive la crlulele mitrale;
d. sunt prezenti la nivelul butonului olfactiv;
4. Neuronul olfactiv nu are caracteristic:
a. este deutoneuronul caii olfactive;
b. reprezinta o structura receptoare;
c. este bipolar;
d. axonii acestor neuroni formeaza nervul olfactiv;
5. Nervii olfactivi:
a. se termina in scoarta cerebrala;
b. strabat lama ciuruita a osului sfenoid;
c. sunt formati din dendrite si axoni;
d. se termina in bulbul olfactiv;
6. Tractul olfactiv:
a. este format din axonii protoneuronilor;
b. se proiecteaza in girusul hipocampic;
c. face sinapsa cu celulele mitrale;
d. nicio afirmatie nu este corecta;
7. Numarul mirosurilor primare percepute de om este:
a. 10.000;
c. 500;
b. 50;
d. 50.000;
8. Substanta stimul olfactiv :
a. trebuie sa fie volatila;
b. sa ia contact cu prima parte a mucoasei;
c. sa fie insolubila;
d. toate;
9. Receptorii olfactivi sunt :
a. interoceptori;
b. proprioceptori;
c. receptori tonici;

d. receptori fazici;
10. Acuitatea olfactiva este :
a. aceeasi pentru orice substanta;
b. invers proportionala cu concentratia substantei odorante;
c. totdeauna un stimul supraliminar
d. masurata si in cazul valorii sub prag;

ANALIZATORUL GUSTATIV:
1. Receptorii gustativi sunt reprezentati de :
a. receptori tonici;
b. papile gustative;
c. chemoreceptori;
d. terminatii nervoade;
2. Nu contin receptori gustativi, papilele:
a. caliciforme;
b. filiforme;
c. fungiforme;
d. foliate;
3. Celulele gustative:
a. au la polul apical un microvil;
b. sunt ovoide;
c. sunt neuroni bipolari;
d. reprezinta protoneuronul caii gustative;
4. Informatiile gustative sunt preluate de terminatii ale nervilor:
a. V,VII,IX;
b. VII, IX, XI;
c. I, VII, X;
d. VII, IX, X;
5. Protoneuronul caii gustative este localizat in :
a. ganglionii spinali;
b. ganglionii de pe traseului nervilor gustativi;
c. nucleul solitar din bulb;
d. mugurii gustativi;
6. Axonii deutoneuronilor:
a. se incruciseaza in bulb;
b. se proiecteaza in aria gustativa;
c. sunt amielinici;
d. preiau impulsurile de la celulele gustative;
7. Aria gustativa este localizata in :
a. lobul occipital;
b. girusul precentral ;
c. girusul postcentral;
d. nucleul amigdalian;
8. Gustul amar se percepe;
a. in varful limbii;
b. la baza limbii;

c. pe partile laterale;
d. pe toata suprafata limbii;
9. Gustul acru este perceput:
a. la baza limbii;
b. in varful limbii;
c. pe partile laterale;
d. peste tot;
10. Acuitatea gustativa cea mai mare este data de:
a. zahar;
b. sare;
c. chinina;
d. este la fel pentru toate trei;

ANALIZATORUL VIZUAL :

C.S.

1.Permite cunoasterea mediului inconjurator in proportie de :

a. 10%;
c. 80%;
b. 90%;
d. nicio afirmatie corecta;
2. Vederea nu intervine in perceperea :
a. durerii;
c. echilibrului;
b. luminozitatii;
d. orientarii in spatiu;
3. Sclerotica :
a. este transparenta
c. este fibroasa;
b. apartine tunicii medii;
d. ocupa 1/6 din tunica externa;
4. Corneea:
a. este puternic inervata si vascularizata;
b. ocupa partea posterioara a tunicii externe;
c. este transparenta;
d. prezinta in centru perforatii;
5. Artera globului ocular patrunde prin perforatii ale:
a. corneei;
c. retinei;
b. cristalinului;
d. scleroticii;
6. Nu face parte din tunica medie:
a. corneea;
c. corpul ciliar;
b. coroida;
d. irisul;
7. Referitor la ora serrata;
a. localizata intre iris si corpul ciliar;
b. separa corpul ciliar de coroida;
c. este posterior fata de coroida si retina;
d. separa corneea de sclerotica;
8. Corpul ciliar :
a. este in spatele orei serrata;
b. prezinta procese ciliare ce secreta umoarea sticloasa;
c. este situat in fata orei serrata;
d. prezinta muschi ciliari striati;
9. Muschii ciliari circulari sunt inervati de nervii :

a. somatici;
c. simpatici;
b. parasimpatici;
d. nu sunt inervati;
10. Muschii radiari ai corpului ciliar :
a. au inervatie simpatica;
b. sunt muschi striati;
c. prin contractie asigura pupilodilatatie;
d. sunt inervati de parasimpatic;
11. prin contractia muschilor irisului are loc:
a. pupiloconstrictia;
b. acomodarea la vederea de aproape;
c. modificarea curburii cristalinului;
d. oprirea traceri radiatiilor luminoase;
12. Celulele cu conuri:
a. predomina in toata retina;
b. asigura vederea scotopica;
c. sunt in numar de 125 milioane;
d. predomina in macula luteea;
13. Nu caracterizeaza celulele cu con:
a. sunt in numar de 1-7 milioane;
b. contin pigmentul rodopsina;
c. asigura vederea cromatica;
d. numai ele prezente in foveea centralis;
14. Nu este specific pentru pata oarba:
a. este locul prin care iese nervul optic;
b. situata inferior de pata galbena;
c. se afla la nivelul retinei;
d. contine si putine celule fotosensibile;
15. Selectati afirmatia corecta:
a. corneea este avasculara;
b. celulele cu bastonas sunt in numar de 6-7 milioane;
c. in conuri se afla rodopsina;
d. in bastonas se afla iodopsina;
16. Radiatiile luminoase strabat mediile refringente in ordinea :
a. cornee- umoare sticloasa-cristalin -umoare apoasa;
b. cornee - umoare apoasa - cristalin - umoare sticloasa;
c. cornee - cristalin - umoare apoasa - umoare sticloasa;
d. cornee - umoare apoasa - umoare sticloasa- cristalin;
17. Cristalinul :
a. este o lentila biconcava;
b. este avascular;
c. are rigiditate mare;
d. prezinta multe vase de sange;
18. Umoarea apoasa este;
a. situata in camera din spatele cristalinului;

b. secretata de muschii ciliari;

c. un lichid incolor;
d. o lentila biconvexa , elastica;
19. corpul vitros:
a. are stare lichida;
b. este opac;
c. este inconjurat de o membrana numita cristaloida;
d. ocupa o camera in spatele cristalinului;
20. Puterea de refractie a corneei este de :
a. 20 dioptrii;
b. 60 dioptrii;
c. 17 dioptrii;
40. dioptrii;
21. Nutritia cristalinului :
a. se realizeaza prin vasele proprii;
b. are loc prin osmoza;
c. se face de la procesele ciliare;
d. toate afirmatiile sunt corecte;
22. Organul activ al acomodarii este:
a. unul din muschii extrinseci;
b.nervul optic;
c. cristalinul;
d. muschiul ciliar;
23. Cand se priveste peste 6 metri:
a. cristalinul este bombat;
b. muschiul ciliar este relaxat;
c. lsuspensor este relaxat;
d. tensiunea din cristaloida scade;
24. Prezbitismul este cauzat de :
a. scaderea elasticitatii cristalinului;
b. cresterea elasticitatii cristalinului;
c. pierderea de umoare apoasa;
d. nefunctionarii celulelor cu conuri;
25. Reflexul pupiloconstrictor:
a. are centrul in mezencefal;
b. are ca organ efecror muschii extrinseci;
c. are ca stimul lumina slaba;
d. toate;
26. Ochiul hipermetrop:
a. are distanta focala de 17 mm;
b. se corecteaza cu lentile convergente;
c. distanta focala este mai mare de 17 mm;
d. este corectat cu lentile divergente;

27. In cazul miopiei:

a. imaginea se formeaza in fata retinei;
b. corectia se face cu lentile convergente;
c. se departeaza obiectele de ochi;
d. punctum proximum este mai departat;
28. Selectati afirmatia incorecta:
a. pigmentul vizual absoarbe energia luminoasa;
b. stimulul este reprezentat de radiatii cu lungimea de unda de 390-770
microni;
c. bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile;
d. culorile fundamentale sunt : rosu, galben, verde;
29. Fuziunea celor 2 imagini de la globii oculari incepe la nivelul;
a. protoneuronului;
c. corpilor geniculati laterali din
metatalamus;
b. deutoneuronului;
d. scoartei cerebrale;
30.In aria primara vizuala reprezentarea cea mai mare o are:
a. pata oarba;
c. foveea centralis;
b. macula luteea;
d. partea periferica a retinei;

C.G
31. Referitorc la analizatorul vizual;
1. furnizeaza 90% informatii despre mediul inconjurator;
2. asigura diferentierea formei obiectelor;
3. permite orientarea in spatiu;
4. nu contribuie la mentinerea tonusului cortical;
32. In alcatuirea globului ocular intra:
1. orbitelr;
2. trei tunici concentrice;
3. nervul optic;
4. medii refringente;
33. In alcatuirea tunicii externe intra:
1. sclerotica;
2. corpul ciliar;
3. corneea;
4. irisul
34. In structura corneei intra:
1. fibre conjunctive ce permit opacitate;
2. vase de sange;
3. celule nevroglice;
4. nervi;
35. Este incorect , referitor la tunica externa:
1. sclerotica reprezinta 1/6 din ea;
2. corneea reprezinta 5/6 din ea;
3. sclerotica este transparenta;
4. posterior iese nervul optic si intra o artera , prin perforatii;
36. Tunica medie are in alcatuire:

1. irisul;
2. corpul ciliar;
3. coroida;
4. ora serrata;
37. Ora serrata este :
1. in spatele corpului ciliar;
2. limita dintre coroida si coroul ciliar;
3. localizata anterior fata de coroida;
4. intre cornee si sclerotica;
38. Corpul ciliar are in alcatuire:
1. ora serrata;
2. muschi ciliari;
3. pupila;
4. procese ciliare;
39. Referitor la corpul ciliar , este corect:
1. are muschii ciliari din fibre musculare netede;
2. fibrele musculare circulare , sunt inervate de parasimpatic;
3. fibrele radiare sunt inervate de simpatic;
4. procesele ciliare secreta umoarea apoasa;
40. Retina are in structura eia;
1. neuroni bipolari;
2. neuroni unipolari;
3. neuroni multipolari;
4. celule orizontale;
41. In structura globului ocular:
1. irisul separa camera anterioara de cea posterioara;
2. nervul optic iese prin pata galbena;
3. in foveea centralis sunt numai celule cu con;
4. pe sclerotica se insera muschii ciliari;
42. Sunt celule prezente in retina , cu exceptia:
1. neuroni motori;
2. celule amacrine;
3. neuroni vegetativi;
4. neuroni multipolario (ganglionari)
43. Sunt straturi ale retinei:
1. pigmentar;
2. membrana limitanta externa;
3. conurilor si bastonaselor;
4. coroida;
44. In retina sunt celule:
1. multipolare;
2. de sustinere;
3. bipolare;
4. de asociatie;

45. celulele cu con :

1. sunt 125 milioane;
2. sunt adaptate pentru lumina slaba;
3. predomina ca numar in retina periferica;
4. sunt adaptate pentru vederea la lumina intensa;
46.Cristalinul:
1. are forma de lentila biconcava;
2. este invelit de cristaloida;
3. este puternic vascularizat;
4. se hraneste de la vasele proceselor ciliare;
47. Umoarea apoasa:
1. este un lichid incolor;
2. este o materie gelatinoasa;
3. produsa de procesele ciliare;
4. se afla in spatele cristalinului;
48. Sunt medii refringente ale globului ocular:
1. cristalinul;
3. corneea;
2. umoarea sticloasa;
4. umoarea apoasa;
49. Aparatul dioptric ocular are:
1. corneea, de 20 dioptrii;
2. cristalinul de 40 dioptrii;
3. o singura lentila divergenta;
4. centrul optic la 17 mm in fata retinei;
50. In procesul de acomodare intervin:
1. cristalinul foarte rigid;
2. aparatul suspensor al cristalinului;
3. corneea;
4. muschiul ciliar;
51. Privind obiectele sub 6 m. :
1. muschiul ciliar este relaxat;
2. ligamentul suspensor edste relaxat;
3. cristalinul , comprimat;
4. cristalinul bombat;
52. Sunt modificari in cazul prezbitiei:
1. scade puterea de convergenta a cristalinului;
2. se ingroasa cristalinul;
3. se reduce elasticitatea cristalinului;
4. se indeparteaza obiectele pentru a le vedea clar;
53. Acomodarea este reglata prin intermediul:
1. centrilor corticali;
2. coliculilor cvadrigemeni superiori;
3. nucleului accesor al oculomotorului;
4. musculaturii spatelui;
54. Vederea clara prin acomodare se realizeaza intre:
1. peste punctum remotum;
2. punctum proximum si punctum remotum;

3. cornee si punctum proximum;

4. 25 cm. si 6 m. , la tineri;
55. Reflexul pupilar fotomotor:
1. are centrii in mezencefal;
2. include mioza si midriaza;
3. este rezultatul contractiei si relaxarii muschiului irisului;
4. participa numai muschii radiari;
56. Ochiul emetrop:
1. presupune acomodare peste 6 m.;
2. distanta dintre centrul optic si retina = 17 mm.;
3. vedere clara intre punctum proximum si punctum remotum fara
acomodare;
4. vedere clara intre 25 cm. si 6 m. prin acomodare;
57. In cazul ochiului hipermetrop:
1. se departeaza obiectele;
2. se apropie obiectele;
3. distanta este mai mica de 17 mm.;
4. distanta este mai mare de 17 mm.
58. Corectia defectelor ochiului se face:
1. hipermetropie - lentile convergente ;
2. astigmatism - lentile cilindrice;
3. miopie - lentile divergente;
4. prezbitie - lentile convergente.
59. Contin pigmenti fotosensibili:
1 neuronii bipolari- iodopsina;
2. bastonasele - rodopsina;
3. celulele amacrine - ambii;
4. conurile - iodopsine;
60. Sub actiunea radiatiilor luminoase pigmentii vizuali se pot descompune in:
1. retinen;
2. vitamina A.;
3. opsine;
4. toate;
61. Referitor la adaptarea receptorilor vizuali este incorect:
1. retinenul din conuri si bastonase se transforma in vitamina A;
2. vederea fotopica se realizeaza cu ajutorul conurilor;
3. vederea scotopica se realizeaza cu ajutorul bastonaselor;
4. vederea clara se realizeaza prin adaptare intre punctum proximum si
punctum remotum;
62. Suntculori fundamentale:
1. rosu;
2.galben;
3. albastru;
4. violet;
63. C alea optica :
1. protonuronul este neuronul bipolar din retina ;

2. nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular;

3. tractul optic face sinapsa in corpul geniculat extern din
metatalamus;
4. tractul optic contine fibre de la ambii globi oculari;
64.Este caracteristic ariei vizuale , cu exceptia:
1. se afla in lobii occipitali;
2. cel mai bine reprezentata este macula;
3. este pe parte mediala a emisferelor;
4. se afla de o parte si de alta a santului Sylvius;
65.Este corect:
1. vederea binoculara este stereoscopica;
3. distrugera ariei
primare --->orbire;
2. distrugerea ariei secundare ---->afazie;4. axonii din campul
temporal se incrucseaza;

ANALIZATORUL ACUSTICOVESTIBULAR:
C.S.
1. Analizatorul acustic:
a. are componenta nervoasa comuna cu a analizatorului vestibular;
b. calea de conducera are N1 in ganglionii Corti si Scarpa;
c. Nervul cohlear intra in componenta perechii VIII;
d. receptorii sunt in urechea medie;
2. Analizatorul vestibular:
a. are receptorii in aceeasi componenta sructurala ca si cel acustic;
b. N1 este in ganglionul Corti;
c. in functionare este ajutat si de receptorii durerosi;
d. impulsurile sunt conduse prin aceleasi fibre ca si cele acustice;
3. Nu are legatura cu analizatorul vestibular, cu exceptia:
a. urechea externa;
b. urechea medie;
c. endolimfa;
d. canalul cohlear;
4. Trompa lui Eustachius:
a. face legatura conductului auditiv cu faringele;
b. egalizeaza presiunea pe ambele fete ale timpanului;
c. conduce impulsuri la organul Corti;
d. usureaza echilibrul;
5. Muschii ciocanului;
a. se prind de membrana ferestrei ovale;
b. intervin in conducerea impulsului nervos;
c. amplifica vibratiile slabe;
d. diminuiaza vibratiile puternice;

6. In interiorul labirintului osos se afla:

a. receptori vestibulari;
b. receptori acustici;
c. endolimfa;
d. labirintul membranos;
7. Melcul osos are caracteristic, cu exceptia:
a. situat anterior de vestibulul osos;
b. in el se deschid cele 3 canale semicirculare osoase;
c. are forma conica;
d. prezinta un ax numit columela;
8. Membrana bazilara:
a. se afla in continuarea lamei spirala osoasa;
b. porneste din columela;
c. delimiteaza superior rampa vestibulara;
d. are pe traseu un orificiu numit helicotrema;
9. Rampa timpanica:
a. se afla deasupra membranei Reissner;
b. este delimitata de membrana bazilara si Reissner;
c. contine perilimfa;
d. se afla deasupra membranei bazilara;
10. Una din membrane delimiteaza canalul cohlear:
a. bazilara;
c. tectoria;
b. reticulata;
d. bazala;
11.Endolimfa nu este este prezenta in:
a. canalul cohlear;
b. rampa timpanica;
c. utricula;
d. sacula;
12. In tunelul Corti se afla;
a. celule auditive;
b. celule senzoriale;
c. dendrite ale nuronilor din ganglionul Corti;
d. toate;
13. membrana reticulara:
a. are pe ea organul Corti;
b. acopera celulele auditive;
c. este secretata de celulele de sustinere;
d. prezinta in ea cilii celulelor auditive;
14. Nu este proprietate a undelor sonore:
a. inaltimea;
c. timbrul;
b. intensitatea ;
d. amplitudinea;
15. selectati asociatia corecta:
a. timbru - vibratii armonice;
b. inaltime - amplitudine;
c. intensitate - frecventa;
d. decibeli - vibratii armonice;

16. protoneuronul caii auditive este localizat in :

a. ganglionul Scarpa;
c. bulb.;
b. punte;
d. ganglionul corti;
17. Cilii celulelor ce intra in alcatuirea maculelor:
a. sunt inglobati in cupola;
b. ajung la membrana otolitica;
c. sunt inclavati in membrana tectoria;
d. strabat membrana reticulata;
18. Crestele ampulare;
a. sunt in numar de 5;
b. sunt stimulate de accelerari liniare;
c. determina viteza de deplasare;
d. determina mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare;
19. stimularea cililor din macule o face:
a. endolimfa;
b. deplasarea cupolei;
c. otolitele;
d. miscarile circulare ale capului;
20. Receptorii din utricula detecteaza;
a. acceleratia orizontala;
b. acceleratia verticala;
c. acceleratia circulara;
d. toate;
21. referitor la localizarea neuronilor caii acustice este incorect:
a. protoneuronul in ganglionul corti;
b. deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb;
c. al 3-lea neuron in coliculi cvadrigemeni inferiori;
d. al 4-lea neuron in corpii geniculati mediali din metatalamus;
22. Prin fasciculul vestibulo- nuclear se controleaza;
a. tonusul muscular;
c. echilibru static;
b. miscarile globului ocular d.p.d.v. labirintic;
d. aria auditiva;
23. Urechea nu poate percepe frecventa de ;
a. 15.000 Hz.
c. 20 Hz.
b. 25.000Hz.
d. 3000 Hz.
24. Cilii celulelor auditive sufera deformatii la vibratii ale membranei:
a. Reissner;
c. reticulata;
b. bazilara;
d. tectoria;
25. Mijlocul membranei bazilara intra in rezonanta la frecventa de :
a. 15.000Hz.
c. 25.000Hz.
b. 5000 Hz.;
d. 500 Hz.;
26.Sunetele de o anumita frecventa activeaza numiti neuroni , cu exceptia:
a. cohleari;
b. corticali;
c. talamici;
d. bulbari;
27. Analizatorul vestibular informeaza despre:

a. pozitia capului;
b. acceleratia liniara;
c. acceleratia circulara;
d. toate;
28.Protoneuronul caii vestibulare se afla in;
a. macule;
b. bulb;
c. creste ampulare;
d. ganglionul Scarpa;
29 .Deutoneuronul caii vestibulare se afla in;
a. macule;
b. bulb;
c. creste ampulare;
d. ganglionul scarpa;
30. Receptionarea miscarilor circulare ale capului este posibiladatorita:
a. celor 3 oscioare;
b. perilimfei;
c. orientarii canalelor semicirculare in cele 3 planuri ale spatiului;
d. urechii externe;

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR:
C.G.
31. Cei 2 analizatori au caracteristic:
1. receptorii situati in urechea interna;
2. pentru fiecare sunt fibre nervoase separate;
3. pe traiectul nervului cohlear este gg. Corti;
4. pe traiectul nervului vestibular este gg. Scarpa;
32. Analizatorul vestibular furnizeaza informatii despre:
1. pozitia corpului;

2. gradul de efort;
3. miscarile corpului in spatiu;
4. oboseala musculara;
33. La realizarea functiei analizatorului vestibular participa si receptorii :
1. kinestezici;
3. presionali;
2. tactili;
4. optici;
34. Nu au relatie cu aparatul vestibular:
1. urechea interna;
2. urechea externa;
3. crestele ampulare;
4. urechea medie;
35.Au relatie cu aparatul acustic:
1. urechea interna ;
3. urechea medie;
2. urechea externa.
4. membrana Reissner;
36. Este caracteristic pentru peretii urechii medii:
1. cel lateral este reprezentat de timpan;
2. cel medial are numai fereastra ovala;
3. din cel anterior porneste trompa lui Eustachius;
4. in cel lateral se afla fereastra rotunda;
37. Este corect despre sistemul de oscioare din urechea medie;
1. nicovala se prinde de timpan;
2. muschiul ciocanului diminuiaza vibratiile sonore puternice;
3. scarita se prinde de membrana ferestrei rotunde;
4. muschiul scaritei amplificca vibratiile sonore slabe;
38. Labirintul osos este format din:
1. utricula;
3. sacula;
2. vestibul osos;
4. 3 canale semicirculare osoase;
39. La nivelul melcului osos es intalnesc structuri ca:
1. columela;
3. lama spirala osoasa;
2. membrana bazilara;
4. membrana tectoria;
40. Canalul cohlear este delimitat de :
1. membrana bazilara;
3. membrana vestibulara Reissner;
3. peretele extern al melcului osos, 4. lama spirala osoasa;
41. Pe columela se prinde :
1. lama spirala osoasa;
2. organul Corti;
3. membrana vestibulara Reissner;
4. tunelul Corti;
42. Este corect;
1. rampele timpanica si vestibulara contin perilimfa;
2. canalul cohlear contine endolimfa;

3. organul Corti este asezat pe membrana bazilara; 4.utricula apartine

vestibulului osos;
43. Tunelul Corti este traversat de:
1. celule de sustinere;
2. cilii celulelor auditive;
3. axonii neuronilor din gg. Corti;
4. dendritele neuronilor din gg. Corti;
44. In organul Corti :
1. cilii auditivi strabat membrana tectoria;
2. celulele de sustinere secreta membrana reticulata ;
3. la baza celulelor auditive sosesc axonii neuronilor din gg. Corti;
4. membrana tectoria acopera cilii auditivi;
45. Sunt receptori vestibulari:
1. maculele ;
3. crestele ampulare;
2. utricula;
4. sacula;
46. Crestele ampulare au in alcatuire:
1. cupola gelatinoasa;
2. celule senzoriale;
3. celule de sustinere;
4. terminatii dendeitice ale neuronulor din gg. Scarpa;
47. Calea acustica include:
1. protoneuronul in gg. Corti;
2.deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb;
3. al 3-lea neuron in coliculii cvadrigemeni inferiori;
4. aria auditiva din girusul temporal superior;
48. Din nucleii vestibulari pornesc fascicule spre:
1.maduva;
3. cerebel;
2. talamus;
4. nucleii nervilor :III, IV. VI, ;
49. Calea acustica are pe traseu neuroni in numar de:
1. 2;
3. 3 ;
2. 5.
4. 4;
50. In calea vestibulara intra :
1. dendritele protoneuronului;
`
2. cilii celulelor senzoriale;
3. axonii deutoneuronului;
4. coliculii cvadrigemeniinferiori;
51. Prin fascicule ce pornesc de la nucleii vestibulari se asigura a;
1. controlul tonusului muscular;
2. controlul echilibrului static si dinamic;
3. miscarile globilor oculari;
4. proiectie corticala;
52. Selectati asocierile false:
1. fascicul vestibulo-spinal-- control tonus muscular;
2. fascicul vestibulo-cerebelos--control echilibru;
3. fascicul vestibul-talamic-- proiectie corticala;

4. fascicul vestibulo-nuclear--acomodare la vedere;

53. Urechea umana percepe sunete care au:
1. frecventa pana la 20.000 Hz;
2. amplitudine intre 0 si 130 decibeli;
3. frecventa peste 20 Hz.;
4. frecventa sub 20 Hz.;
54. Proprietatile fundamentale ale undelor sonore sunt:
1. inaltimea;
3. intensitatea;
2. timbrul;
4. viteza;
55. Participa la transmiterea sunetului pana la organul Corti:
1. pavilionul urechii;
3.membrana fereastrei ovale;
2. perilimfa;
4.membrana bazala;
56.