Constructii Din Otel Rodica Crisan

7t
coNF.
DR. ARH. RODTCA CR|$AN
(0 lffnlj(Il
I Dllf 0T{r
*!
j"^t#:!
EDITURA UNIVERSITAnA,IoIv
Bucuregti2000
MINcU,
ii
.I-'a
J {w'-1,
,
coNSTRUCTTI DrN OTEL
CUPRINS
pag
lntroducere:
METALUL lN CONSTRUC]II: FIER, FONTA, OTEL
oTELUL DE CONSTRUCJil: CLAS|FICAR|, SORTTMENTE
CARACTER|STTCTLE OTELULUT
PROTECTTA LA FOC
PROTECTTA CONTRA COROZTUN
PRODUSE DE BAZA DIN OTEL
10
PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL
15
ciTEVA REGULTGENERALE pRtvtND coNSTRUcTilLE DtN oTEL
21
ELEMENTE STRUCTURALE
22
NODURI IIVTRE ELEMENTE STRUCTURALE
31
coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURil
38
PLAN$EE
48
SCARI
58
STRUCTURT DrN OTEL - STNTEZA
60
PERETT DE INCHIDERE
65
PERETI DE COMPARTIMENTARE
74
Bibliografie
78
Exemple de construcliicu schelet din olel
I - XXIV
CONSTRUCTII DIN OTEL
Introducere:
METALUL tN CONSTRUCTil. FIER, FONTA, OTEL
Utilizarea fieruluiin constructii este foarte veche, datind din primul mileniu i.C; era insi produs
in cantitate mici gifolosit doar pentru confectionarea unor piese de legitur6 gide ranforsare.
Pini la revolulia industriald, materialele de constructie majore sunt lemnulgipiatra. Metalul (fier
forjat sau fonti) are de regulS rol auxiliar gi se folosegte cu 'discrelie' sub formd de ancoraje,
agrafe, tiranli, grilaje gi, uneori, stilpi.
Prima constructie din fonti dateaze din a doua jumatate a sec. XVlll; este podul peste Severn
la Coalbrookdale, GB (1777),30 m deschidere. La inceputulsec XIX se extinde utilizarea fontei
in constructii, nu numai la poduri gi apeducte, ci gi sub formi de stilpi gi grinzi ce formeazi
scheletul unor constructii industriale, permitind acoperirea unor spatii mari cu structuri relativ
ugoare gi neinflamabile.' Elemente decorative din fonti sunt utilizate din ce in ce mai des,
pentru constructiicurente, ca gi pentru clidiri reprezentative, creind un nou stil arhitectural.
Primele utilizdri ale {ierului ca element structural dateaz6, de la mijlocul secolului XlX. Perioada
de glorie a constructiilor metalice se situeazd intre jumitatea sec. XIX gi primul rdzboi mondial,
in legituri cu progresul rapid al industriei siderurgice. Sunt puse in valoare calitd|ile gi for[a
expresivd a noului mod de a construi: rezistenta fierului la intindere este exploatate la realizarea
de poduri cu mari deschideri' (poduri suspendate pe lanluri gi cabluri, poduri cu grinzi
chesonate, poduri cu grinzi in zibrele); greutatea redusd gi ductilitatea fierului au contribuit in
arhitectura cl5dirilor la rdspindirea stilului floreal (Liberty).
Diferenta fizici intre fontd gi fier este determinati de conlinutul in carbon, ce se traduce in
caracteristici gi procedee de producere diferite. Fonta este casante, se toarne in forme, rezistd
bine la compresiune. Fierul este un material dur, maleabil, elastic ai ductil, rezistd bine la
intindere; este fasonabil, se incovoaie, se contracte sau se dilatd, dar nu se rupe. Elementul
constructiv predilect alfontei este stilpul; celalfierului este grinda.
Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare' ia formi de bare, pldci, corniere: devine
profil. Tehnica asambl5rii cu nituiri a facilitat mult exploatarea constructive a fierului.
Progresele in tehnologia fierului oferd mijloace economice de realizare a unei intregi game de
clddlri (giri, hale, expozilii, sere). Se dezvolti astfel un tip constructiv gi arhitectural nou ce
asociazd tierul gi sticla, doud mateiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacri
posibilititile absolut noi oferite de fier, care joacd in acest caz dublu rol, fizic Ai geometric: este
structure gi desen, intr-o suprafati de sticli. Filiatia inceputi de serd continud in timp cu
veranda, marchiza, bovindoul, copertina de sticle.
La inceputul sec. XlX, inmultirea incendiilor ce afecteazd clddirile din lemn, determind
adoptarea sistemuluiconstructiv metalic, in ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica.
Standardizareao va permite sc5derea costurilor gi scurtarea timpului de execulie.
Dupd 1850 industria siderurgici oferS constructorilor profile laminate sub formd de table gi
profile cu rezistenle la intindere gi incovoiere superioare fontei, la preluri comparabile. Aceste
profile revolutioneazi domeniul constructiilor, permilind construirea de clSdiri-turn, cu schelet
metalic din laminate asamblate prin nituire la cald giperetide umpluturd.
Noile produse sunt utilizate pentru crearea unor noitipuride elemente structurale {grinda mixti,
grinda in zibrele, grinda chesonate, etc).
' Filatura de bumbac Philip & Lee, Manchester,1801; pavilionul regal de la Brighton - J.Nash, 1818.
'
Podul de la Menai -Jara Galilor (1819-1824), 173 m; podul de la Fribourg (1834),273 m; podul Brooklyn ('1870), cca
500 m.
'Procedeu invental in Anglia, in 1774, odatd cu pudlarea (procedeu de indepertare a impurit5lilo0.

o
Cryslal Palace - Joseph Paxlon, Londra 1851 - prima manfestare imporlante de standardizare (fontd, fier, sticle).
coNSTRUCTil DrN OTEL
grinda in zdbrele, grinda chesonat5, etc).
Otelul este rezultatul progresului tehnic in ceea ce privegte compozilia materialului gi modul de
producere. Prin reducerea continutuluide carbon sub 2% se obline un material mai elastic, mai
dur, mai rezistent. Principiul tratirii directe a fontei pentru producerea olelului s-a descoperit in
1856 in Angliau.
Odate cu extindere utilizdrii otelului, procedeele de asamblare, tehnicile de laminare, modelele
de calcul alstructurilor, se modifici sensibil. Sudura ia locul niturilor, determinind schimbdri in
aspectul constructiilor. Este epoca in care se nagte o noui formalie profesionald: inginerul de
structuri gi biroul de proiectare.
ln prima jumdtate a sec. )C( utilizarea pe scard largi a olelului in construclii se mute in SUA;
construclia de'zgirie-nori'folosegte olelul pentru rezistenla sa dar, in general, il ascunde sub
placaje de piatrd (v. Empire State Building, Rockefeller Center). Noul mod de a construi,
repetind la infinit pe verticali acelagi tip de etaj cu structure din stilpi gi grinzi de o1elu, aduce
dupi sine ralionalizarea execuliei, montajul uscat gi prefabricarea.
In Europa anilor '30 Jean Prouv6 di un nou impuls folosirii metalului in construclii.
Degi
preocupdrile sale se indreaptd indeosebi spre falade, gnja pentru detaliu, originalitatea in
fasonarea otelului, conduc la noi refleclii arhitecturale privind utilizarea olelului. Robert le
Ricolais, inginer-artist, contemporan cu Prouv6, realizeazd sisteme structurale originale, bazate
pe cabluri gi tevi, ce se inscriu in orizontul de ciutdri promovat in principal de Buckminster
Fuller (cupolele geodezice, ce permit inchiderea volumului maxim cu minimum de material).
Ca exemple reprezentative pentru arhitectura ultimelor decenii pot fi relinute: Centrul nalional
de artd gi culturd George Pompidou, Paris (1971, Renzo Piano, Richard Rogers); Sediul bancar
Hongkong (1975, Norman Foster); Institutul lumii arabe, Paris (1g88, J. Ntouvel, P. Soria, G.
Lezen&s gi Architecture Studio); Piramida de la Luvru (1ggg, l. M. pei, G. Duval, M. Macary),
I.a.
{
{
Inlre 1850 $i 1915 fierul pudlat gi olelul sunt utilizate simultan; numai
nalurii metalului.
analizS,
metalografici permiie determinarea
" TiP Oe construclie inventat de William Le Baron Jenney; Home lnsurance Building (1884) esle considerat primul
'zgirie-nori'.
oTELUL DE CONSTRUCTil.
CLASTFTCART, SORTTMENTE.
9lelul se obtine din minereul de fier printr-o succesiune de operalii ce au ca scop separarea
fierului gi apoi transformarea fierului brut in otel, prin eliminarea impurititilor gi reducerea
continutului de carbon. Otelql egie deci un aliai al fierului cu alte elementg pJrnqrpAlul_lllnd
de conlinutulin cabon, olelul (< 2% ca49n) se deos-begtede-fonti.
-ggrbglgl. funclie
Un oteleste definit prin caracteristicile sale fizice, mecanice gichimice.
In construcliile metalice se= utilizeazd oteluri normate, respectiv oteluri ale ciror caracteristici
sunt definite prin valori minimE sau maxime prescrise de norme' (valorile admise pentru
calcule).
Existd mai multe tipuri de clasificlri ale otelurilor, functie de compozitia chimicd, funclie de
caracteristicile mecanice de rezistentd la intindere sau functie de limita de elasticitate.
9le5lfieAreagqe$_utilizatd in constructiile metalice deosebegte otelurile tunqtie de fe4iqle
'@eii@
OL 37
otel 'moale' sau 'ductil'

= otel normalpentru constructii metalice, denumit gi <
'
@hivalent Fe 360 /Eilronorm;
.@pentruconstruc|iimeta|ice(echiv'Fe510/Euronorm)
In cadrulfiecdreia dintre categorii (mdrci) standardele definesc mai multe clase de calitate.
Alegerea otelului este determinati de considerente de ordin tehnic (rezistentd, deformabilitate)

gieconomic.
Dincolo de aceste categorii, pot fiobtinute gi alte tipuride oteluri - cu caracteristicispeciale.
oTELURTLE SPECTALE
. Oteluri inoxidabile.-Au
rezistenle chimica mult superioara olelului obignuit, datorit4_eleli cu

alte metAle cum ar fi crom. vanadium, molibden sau cupru; otel de duritate mare,.este sudabil
e@ltlmiieprecalii; datoritd cosffieaza
oe reguld la schelete metitic-a-._*
o Oteluri patinabile. Create in jur de 1930 de US Steel sub numele de-Cor-TeI, se fabrici in
Europa din anii '60. Contin mai pulin crom gi nichel decit olelul normal, dar au caracteristici
mecaniceasemen5toare'lnanumiteconditiideexpunere'i
progresiv cu un strat protector de oxizi care le conferd o bund rezistenld la coroziune; formarea
asupra
in
dimensi0ndrii. Nu rezisti
este necesari o proteclie suplimgntard.
. OtelqdlgtSglare.
Se utilizeaze pentru confectionarea unor elemente supuse
e
la.
temperaturi
re,furna|e,etc);esteunaliajcucrom-nic6di-3aucrom.
?fr6ii6ii-en.'"
o,Qfeluri speciale de inaltd rezistenta. Mai dificil de sudat datorit5 conlinutului ridicat de
carbon, sunt utilizate in cazuri particulare, cum ar fi precomprimarea, aparate de reazem, etc.
' Norme nalionale (STAS) $i norme europene (EURONORM)
GARACTERISTICI LE OTELU LUI

permite calcule de rezistentd
caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare preczie, ceea ce
coeficientilor de sigurantd'
Otelul este un material izotrop
le, atit lil$!!99l9-9!-q-! la
ggrnplqs"igne.
lemnul, betonul sau ziddria - capacitStile de rezistentd

fiind
*fi.itit. construcliilor metalice permit fq!-osirea unei-cantitFli rgdusq de m?tgri?lrAcesta
e
conditiilor
insi relativ scump, q.? ,Utiliz9ata
Fald de alte materiale
- cum ar fi
"l
cerute.
pe de alte parte, manopera fiind oneroasd, costul construcliei depinde intr-o masuri importanta
de timpulde fabricare gi montaj'
Greutatea
sPecifica:
o o!el: 7.85 - 8.00 kN/m'
r aliaj ugor de aluminiu: 2.70 kN/m"

Coeficientul de dilatare termicd':
o o!el: 10 x [10"
/'C]
aluminiu: 24 x [10*
/'C]
Dilatarea datoratd varialiilor de temperaturd poate avea doud efecte, posibil a se combina:
varialii dimensionalesub efectultemperaturii;

varialii ale eforturilor de compresiune: daci o bard de olel este astfel fixatd la capete incit
alungirea este impiedicatd, cregterea temperaturii determini eforturi suplimentare de

compresiune.
Maleabilitatea este proprietatea anumitor metale de a se geEma la rece sau la cald fdri a
ars nlu t, q*rutlFrui-s unt66ta6 rn affibile.
ffi
r@,
aot
Elasticitatea este proprietatea corpurilor care, deformindu-se sub acliunea unei forfe, tind
sfrevmt la forma iniliala atunci cind forla inceteazd sd mai actioneze; 'modulul de
erasticitatFGlal-ffii-maTerial exprim5,raportul intre efortuL-Unllafg-d,etq1[etie-gp99i!9-.q; E
olel = 210 t<Nlmm'; 'limita elastica' repiffiti efortul unitar corespunzitor alungirii elastice
maxime.
Atitatimpcitnusuntsupuseunorsolicitdripreaputernice,@ortament
elastic. ialitatea olelului nu influenleazi elasticitatea, ci numai limita elasticd.

plasticitatea este aptitudinea anumitor metale care, deformindu-se sub actiunea uneiforfe,
g?91!9!qz9; dacd es-te solicitat
i$@oglgralia atu@9q
pin{lffimiia sa enSflC
la rece p
plasticitdlii sale, spltll p-o-ql9-t-deforPnal

pentru crearea uneicontrasigeti la elemente incovoiate.
'Creglerea relativd a lungimii pentru o crestere de temperature de
1oC.
re comportare plasticd. Datorita

s1!
nlegllg1e.leg i-e-Hqg-g$*g
_PgIlglga este aptitudinea metalelor de a r-ezista la penetrare;_ poate fi amelioratd prin

cdlire; este mai mult sau mai putin propo4ionald cu rezistenta la intindere; poarti diverse
denumiri functie de aparatul de incercdri cu care s-a determinat {duritate Brinell, Vickers,
etc)
tJllegIatgq este proprietatea unui metal de a putea suporta simultan, fdrd daune, eforturi
ridicate gi alungiri mari.
tragilitatea este caracteristica unui metal numit 'casant', de a se putea rupe brutd*i_[_
ar fi tempereturile sc4zu!@
_lpgllnit
@Uicum
cglgglg1;43Igqtgglli!ilii unui metal. Fonta este fragil5; otelurile de constructii, nu.

Sg9abilitatea este proprietatea pe care o posedd anumite metale de a se uni intre ele
?tunci cind sunt aduse la;Ermperatura 9_e fuziune. Sudabilitatea unui metal este o noliune
calitativi ce poate fi apreciatd cu ajutorulvalorilor de rezistenla la goc.
Goroziunea este degradafea (lentd) a pieselor metalice in mediu umed qi in prezenla
Aliajele ugoare
Figenuiui; este un
gi anumite sortimente de otel sunt fie mai rezistente (olelurile inoxidabile) fie autoproteiate
printr-o peliculi etangi (oleluri galvanizate, oteluri patinabile). Suprafelele metalice pot fi
totodati protejate eficient prin aplicare de vopsitoriisau diverse straturi protectoare.
ALIAJELE OTELULUI pot combina diverse elemente cu olelul, influentindu-i caracteristicile.

Asocierea cu materiale injgneral mai costisitoare ca otelul cregte pretul produsului, limitind
aGiel, din considerenle economice, domeniile de aplicare. Aceste elemenie pot fi:
. Aluminlu: amelioreazd rezistenla la calaminare (caracteristica metalului ca, puternic
incdlzit, sd se acopere de oxid) dar influenteazd negativ sudabilitatea.
. Azot: qeste limita de elasticitate, dar face olelul mai sensibil la imbitrinire.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Crom: cregte rezistenta la temperaturi inalte; de la 12/" in sus, reducere coroziunea.

Crorn + nichel: olelul inoxidabil; rezistenti chimici mult superioard oteluluiobignuit.
Cupru: cregte rezistenta la coroziune.

Aegnezp: arca aceleagi proprietS{i ca gi cromul gi nichelul; de la 12Yo in sus cregte
rezistenta la uzurd.
Molibden'cregte rezistenta la temperaturi inalie, cu ameliorarea rezistenlei chimice.
%
Nichel: cregte limita aparenti de elasticitate.
F;;f&face
olelut maicasant.
Siliciu: cregte limita aparenti de elasticitate 9i rezistenta la intindere.
Vmfiir.'cregte rezistenla
la temperaturi inalte.
CONSTRUCTIIDIN OTEL
PROTECTTA LA FOC
de o parte, isi pierde rapid rezistenla
arte, prin
conOuctVitffi
la
,
riscd sd propage incendiul.

Pentru cregterea rezistentei la foc a elementelor din o!el, acestea trebuie protejete cu materiale
care au capacitate termicS' mare sau conductivitate termic# micd:
BETON: utilizarea sa este interesante atunci cind el poate participa la rezistenla statice
a elementului structural, ca in cazul
st?lpilor sau grinzilor mixte, sau cind
se are in
vedere o proteclie cu bund rezistenld la gocuri mecanice; punerea in operd se face prin
turnare.
IPSOS: este o proteclie excelenti, relativ rezistenti; in stare uscate ipsosulconline cca
2A% apl constitutivd; pentru evaporarea acestei ape gitransformarea ipsosuluiin sulfat
de calciu anhidru este necesari o energie considerabili; punerea in oper6 se face prin
tencuire sau prin montare de pldci.
FIBRO-CIMENT giVATA MINERALA: sunt produse cu coeficient de transmisie termicd
mic (termoizolatoare) care pot fi puse in operd singure sau asociate cu un liant (ipsos,
var sau ciment); plicile sunt fixate cu agrafe, cu guruburi, sau lipite.
VERMICULIT: este o
lgUqr_dgli_{'!lgqilie_nlqelqf; sub actiunea cdtdurii suferd o

puternice.qlegter-e in v:@m (pl1a
!a Oe e0 Oe oii,rotu.n4 gu), inchiz_ind aer, de unde
capacitatea sa iermoizolanti; bunerea SaTn operi este simitara fibro-cimeniului.
PERLIT: este o rocd vulcanicd expandatS, utilizatd ca givermiculita.
ARGILA EXPANDATA: ugoari gi inertS, induee solicitiri nesemnificative in profilele

metalice care o suporte; este foarte slab conducdtoare de calduri gi rezisti la
temperaturi de 1200" C; se folosegte la umplerea spaliului dintre profilul de olel gi un
finisajexterior din tabld, ipsos sau alt material.
LEMN: degi poate pirea surprinzdtor a proteja un material incombustibil cu unul
combustibilca lemnul, bunele calit5ti termoizolante ale acestuia reduc cre$terea sarcinii
termice in elementele d'e ofel..'
rfrlculEr-i Ai;LICATE cu ptsrolUL: cete folosite in prezent sunt constituite din

vermiculitd, perlitd, fibre minerale, etc + liant {frecvent ciment sau ipsos).
VOPSELE INTUMESCENTE (TERMOSPUMANTE): sunt produse care, sub influenla

cdldurii, se umfl5 gi se transformi ?ntr-o spumd cu grosime de citeva zeci de ori mai
mare ca grosimea iniliali; aceasti spumi formeazd izolalia termic5.
' Proprielale termofizicd
unui material, care desemneazd canlilatea de c5ldurd necesare penlru
cre$terea
temperalurii unildlii de volum cu 1 grad. (conf. GlVONl, B, L'homme, l'arehitecture et le climat. Edition du Monileur,
Paris 1978)
2
Proprielale termofizicS a unui material determinat5 de fluxul de cSldurd care, in unitatea de timp, lraverseaze o unitate
de grosime a unei unitdti de suprafalS dintr-un material supus unei diferenle de temperalurd egal5 cu unilatea. {conf.
GlVONl, B, L'homme, l'architecture et le climat. Edition du Moniteur, Paris 1978). Materialele {efmoizolante au
conduclivitale termice mlca.
tf::
a)
b)
Cu beton
P_rolgctj3 lgJog?
ztlo t gl n ote l
-g^Il
a) Cu beton
Cu pl5cide ipsos + finisaj
b)
Cu pl5cide ipsos
c)
Cu tencuialS ipsos pe retea + finisaj
c)
Cu pldcide ipsos + lemn, la plangeu de
d)
Cu argilS expandati + tablS obignuitd
lrot:cJla
11
+Ulol-9g,gt"'
sau inoxidabil6
lemn pe grinzi metalice: 1 - grindd de

o!el; 2 - traverse la fiecare 50 cm; 3 rigle la fiecare 50 cm; 4 - pldci de ipsos
de 2.5, 4 sau 6 cm ffunctie
de
rezistenta la foc cerutd); S - rigld dublS

la fiecare 50 cm
Durata de rezistenli la foc (t) a stilpilor 9i plangeelor din otel, cu diverse proteetii
Stilpi
Plangee
profile H, h = 260 mm
grinzi profile l, h = 300 mm
w,,
try-1
l:.;77/a.,73,
*'-itrtf '"
-rl--lll
r-'lL-
ii I ll ^
l.3i=,r 3cm
Lt+J-:,;'
Beton
t = 172 min
Tencuial5 ipsos
t =7!.mi1
Pldciipsos
TencuialS ipsos
t = 1Q7 gin
ArgiE expandatd +
tabE inox 3 mm
l=247 min
TencuialS
Plici vermiculitd
vermiculiti-ipsos
t = 116 min
=q3[!l
Tencuia16
Pldcide ipsos
t=!7-f!
PlSci vermiculitd
vermiculitd-ipsos
t = 117 min
t=97min
t=84min
CONSTRUCTIIDIN OTEL
Problema protecliei contra incendiilor trebuie avutd in vedere de la inceputul proiectirii, fiind,
inainte de toaie, o problemi de conceptie.
Se cunoagte din experienli faptul cI o structuri metalici igi reduce rezistenta sub efectul
jlugg15!"- 5000 aceaslglgli-slgnt_e*$eyin9 insuricientd si
cildurii;
9yp?_"9,_"Eqgr?t-us-old{gt
praou$rnr
nscur
Insranlanee
exrsra
a slrucluril.
l'p.,inprincipiu,pedouecdi,cepotficombinateintree|e
sau nu.
Cea mai simpl5 solulie este, evident, r9dqg9p31 riggr{'{i._de_plg_q"Ucqfg
q"
!n.c,e1{iului, respectiv
eliminarea materialelor inflamabile-sat care dqajd tum nociv sau Coroziv (cazul
materialelor plastice); astfel se reduce sarcina termici 9i pericolul de fum.
lzolarea componentelor vitale ale structuriicu o proteclie pasivi constituiti din imbricarea cu
un material ignifug gi izolant (de tipul celor ardtate anterior), ca gi realizarea unui sistem de
proteclie activi, ce presupune prevederea unei instalatii automate de stropire a structurii,
constituie o ahe categorie de misuri de avut in vedere.
Mdsurilel|e_pqgtqgtiq
pasivi
aldturi de caracteristici cum ar fi sistemul de_-alarmd,
tiifrBur.?6eSarffipartimenterile{v.risculdepropagare-aincenoiLtui;,
numdrul de etaje gi accesibilitatea, definesc riscul potential de incendiu efectiv care, in

ultimd instanle, determind vulnerabilitatea clidiriiin raport cu risculde incendiu.
In multe cazuri structura metalice poate rdmine aparente, deci neimbrdcatd in alte materiale, pe
baza determindrii riscului de incendiu efectiv sau prin realizarea unei protectii active.
coNSTRUCTil DtN OTEL
PROTECTTA CONTHA COROZIUN|I

Elementele din oleltrebuie protejate pentru prevenirea coroziunii, datoratd in principal umiditSlii
aerului, indeosebi atunci cind aceasta depigegte 60%. Functie de agresivitatea atmosferice gi
durata de viatd preconizati pentru construclie, aceaste proteclie va
fi mai mult sau mai pulin
severS.
PRINCIPII DE BAZA:
'
Curdtarea suprafelei
Se realizeazd de reguli prin sablare, cu grad diferit de acuratele (sablare semi-ingrijiti, ingrijiti
- cazulcurent, sau'la alb') funclie de exigenlele specifice fieciruicaz in parte;simpla periere nu
"""
,qs!e in ggneral suficienti pentru a indepdrta calamina de pe profitele
laminate.
Straturite de bazi {Srund)

lmediat dupi sablare se aplicd in mod curent unul din urm5toarele produse, in 1 - 2straturi:
- .miniu de plumb (rareorifotosit astizi)
fo_gla!
saq 9!l!c-91oq
4ry
ziry {apllcatd ca vopsitorie din 1 sau 2 componente)

po-ud stratud de bazd fdrd tratament ulterior permit oblinerea unei proteclii suficiente pentru
elemente constructive iiiate ta addpost de umiditate gi de climaiul exterior.
' Straturile de finisare
Se aplici pentru qre--q!-e-Le? F-zistgltei lq coroziune (in medii cu agresivitate crescute) sau din
ratiuni estetice; trebuie aplicate imediat dupd aplicarea grundului, acesta putindu-se altera
pudr-5 de
inaintea vopsirii definitive. Vopseaua de finisare trebuie
ALTE MTJLOACE DE PROTEG||E:
.
.
.
'
Zincarea
Tencuielilebituminoase
Otelurileinoxidabile
Olelurile patinabile
si
fie compatibild cu stratulsuport.
PRODUSE DE BAZA DrN OTEL

Plecind de la semFproduse (lingouri, blum-uri, muluri, etc) industria siderurgicd oferd 4 tipuri de
produse de-ba2a (semi-finite) din olel, ce diferi funclie de procedeulde fabricalie.
1.
OTELURTLAMTNATE
Constituie principalele produse folosite in construcliile metalice.

Laminarea se efectueazd plecind de la
seqippluse
(lingouri) reincdlzite in cuptoare electrice
'ggurce|e.9e$.Dupioprim5fazaad@fivitprogresiv?ntredoisaumai
multicilindri de fontd sau otel, cu sensuri contrare de rotire.
pentru
Se utilizeazi cilindri canelati
profile gicilindri plali pentru table.
lYlareg_[ggr_t?te ? plgqg!*!_f?19_9ilg la structuri metalice sunt,oleluri laminate la cald.

O parte importanti a tablelor taminatEla cafO eite utterioi taminata A rece pentru reducerea
grosimii; se oblintable:gllil(q! :
Laminarea la rece este utilizatd

profile cu pereli subliri.
llr)
in principal pentru fasonarea
tablelor subtiri gi obtinerea de
Otelurile laminate au caracteristici standardizate (la nivel national - STAS; la nivel european EURONORM)
2. OTELUHI TRASE sau TREFILATE

Prin tragere sau trefilare (la cald sau la rece) un produs laminat este adus la o sectiune mai
micd 9i la o lungime mai mare. Procedeul este utilizat ?n special pentru confeclionarea barelor
de armdturd gi a cablurilor din o!el, intrucit permite ameliorarea rezistenlei la intindere a
olelului.
3. OTELURT TURNATE
Prin turnare in forme refractare se pot obtine piese de forme complexe, dificil de realizat prin
suoriia. Procedeul nu este economic decif in masura in care costil tipaiutuiffiGTi"Emortizat
Trffio serie mare de piese identice. P_g&p=fn-"i_ry1are pleci4e a pieselor, o mai buni calitate
a suprafetelor sau pentru realizarea deJiiFe pentru asamblarb,pisele turnate potli uzinate.
4. OTELURT FORJATE
Prin fasonare la cald cu ajutorul unor prese hidraulice de mare putere, se oblin piese pline
*-?
plScide bazd) de maridimensiuni.
{stilRi,
PRODUSE UZINATE
Plecind de la laminate de serie sau de la oteluri turnate, este posibile producerea unor piese
prin uzinare. Pot fi astfel realizate: geuri, filete, crestituri sau decupaje de mare precizie,
precum gi profile obtinute prin formare la rece gi/sau sudarea de produse plate (table). Uzinarea
(ca giturnarea) este economicd numai atuncicind cantitatea de piese identice este mare.
10
II
i
t
tr
PRODUSE LAMINATE
Simbol STAS:
"ir
-
E,r"p"
".
OTEL
f"l".esc
profile cu urmdtoarele simboluri:
blr
IPN - cu profil normal

IPE - cu profil european
IPER - cu aripi ranforsate; ine{imi 140 - 600 mm

Inatimile profilelor standardizate in RomAnia' (h) variaze intre 80 9i 400 mm
[inSllimile profilelor europene ajung la 600 mm]; Iatimile (b) sunt cuprinse intre 42
gi 155 mm; grosimea'inimii'{d) este cca 1/10 din ldlimea profilului (b).
lg$mi
(l): 6 - 12 m.
Exemplu de notare pe desen: | 40 ...1250 {pentru h = 400 mm; | = 1250 mmi

Utilizare: grinzi; stilpi cu incdrcdri reduse.
Nu existd profile standardizale
in
RomAnia.
In
Europa
se folosesc
profile
slandardizate din aceastd categorie, cu urmatoarele simboluri:
HEA - cu aripi ugoare

HEB - cu aripi normale
HEM - cu aripi groase
HHD - cu aripi foarte groase
T
J
HEA
oTEL
@
H
.*fu*
HEB
ffi
*k
HEM-HD
Pind la profile de 300 mm, ineltimea este egale cu ldlimea telpii; peste S00 mrn,
ldtimea nu depagegte 300 mm inditeren.t de ina[imea profilului care poale ajunge
pine la 1000 mm.
Utilizare: qrlz,i_il'coyo,_tale_9i stilpi comprimati: profitetete HHD sunt utilizate in
pnncipal ca sillpi.
Simbol9-!-4S-: U
oTEL u
yt
ln Europa se folosesc profile cu urmdtoarele simboluri:
UPN - profile normale cu margini inclinate

UAP - profile cu margini paralele
Dimensiuni curente: inSllimile profilelor slandardizate in Romania" (h) variazd intre

65 gi 300 mm, pentru lalimi (b) cuprinse inte 42 gi 100 mm; grosimea ,inimii, (d)
variazeinte 5 gi 10 mm.
LgE[i(l):6-12m.
Exemplu de nolare pe desen: U 30...12S0 (pentru h = 300 mmi | = 12SO mm)
Utilizare: grinzi de bordaj, grinzi gi stilpi dubli, diagonale de contravintuire.
PIo_1_9f-49'
OTEL T
Dimensiuni curente: in6[imile profilelor standardizate in Romania' (h) variazE inlre

20 9i 50 mm; (a) = (h); grosimea (g = t = r) variazd,intfe 3 Si 6 mm.
Lungimi (l):
4-8m.
Exemplu de nolare pe desen: T2 ...1250 (pentru h =
ZO
mm;
' srAS E6s -go
'srAs
so+ -Bo
'srAS
s66 -68
t1
l=
1250 mm)
Simbol STAS: L
oTEL CORNTER CU
Pentru profilele standardizale in RomAniao, Elimea aripilor {a) vaiaze de la 20 la

160 mm; grosimile (g) variazd de la 3 - 4 mm {la profilele mici), pini la 14 - 16 rnm
{la profilele cele mai mari).
ARIPI EGALE
Lungimi (l): 4 - 12 m.
Exemplu de notare pe desen: L
= 425 mm)
20x 20x 3 ...425 (penlru a=20 mmi g = 3 mm;
Simbol STAS: LL
oTEL CORNTER CU
Pentru prolilele standardizate in RomAniau, ldlimile aripilor sunl 80 - 100 mm latura

lungd (a) gi 65 - 75 mm lalura scurtS (b); grosimile (g) sunl 8 - 9 mm.
ARIPI NEEGALE
Lungimi (l): 4 - 12 m.
Exemplu de nolare pedesen:
l= 675 mm)
g = 5 mm;
LL60x 40x 5...675 {pentru a = 60mm;
Latura sectiunii (a) variazd intre

Lungimi il):
b = 40 mm;
gi 60 mm.u
OTEL PATRAT
2-6m
Exemplu de notare pe desen:
J%
IVI
E 25 ..2000 (pentru a = 25 mmi | = 2000 mm)
\t ,
-t/
tl
t- q
r-----t
Diameirul {d) variaz d intre 10 gi 150 mm.?
Lungimi
oTEL ROTUND
(l):2-6m
t//A//a
f././/,/,/././././/1
Exemplu de nolare pe desen: @ 20 ...WAO {pentru d = 20 mm; | = 5000 mm)
Diametrul exlerior (D\ variazd intre 25 gi 377 mm; grosimea peretelui (t) variaze
intre 3 gi 22 mfi."
Lungimi (l): 4 - 12.5 m
Exemplu de nolare pe desen: Jeavd 60 x 6 ...7520 (pentru D = 60 mm; t = 6 mm;
= 7520 mm)
" STAS 424 -80
'srAS
425 -Bo
'STAS 334 -Bo
'srAS
3s3 -80
'srAs4o4/2-80
12
TEVI
CONSTRUCTIIDIN OTEL
Latura (a) variaTeintre 20 gi 42 mm; grosimea peretelui (g) variaza intre 1
1.s
mm gi 2.5 mm.'g
Lungimi (l):
TEU PATRATE
3-7m
Exemplu de notare pe desen: Jeavd pdtratd 60 x 6 ...700 (pentru a = 60 mmi g =

6 mm; l= 700 mm)
Latura mare (a) are 30, 40, 50 mm sau 106 mm; latura micd (b) are 18, 20, 25, 80,
40 mm sau 60 mm; grosimea peretelui (g) variazd intre 2 gi 3.5 mm, pina la 6-9
mm in cazul levilor de 106x60. ]evile pind la S0x40 se execule prin {ragere la
rece. |evile 106x60 se execuld prin laminare la cald.'o
Lungimi (l):
TEVr
DREPTUNGHIULARE
3-7m
Exemplu de notare pe desen: Jeavd dreptunghiulard 50 x 40 x 3.S ...700 (pentru a
=50mm; b=40mm; g=3.5mm; l=700mm)
a=2A- 370mrn; b=2-5mm"
BANDA DE OTEL
Livrare sub formd de rulouri de 18 - 100 kg.

Exemplu de notare pedesen:
mm)
a=
2Q
50x3...120 (penlru a=
S0 mm; b
=B mm; I = 120
- 150 mm; b = 5 - 50 mm'"
OTEL LAT
Lungimi {l}: 3 - 12 m
Exemplu de notare pe desen: 80 x 16...120 ipentru a = g0mm; b = 16 mm; | =

120 mm)
Se realizeazd (la noii prin tSiere din table
PLATBANDA
a = 160 - 600 mm; b = 6 - 40 rnm
Exemplu de notare pe desen: 160

175 mm)
x 10 ...17S (pentru a = 160 mm; b = 10 mm; | =
Grosimi:
3-150mm; lelimi: 1-4m'3.
Lungimi
(ll:4-12m
TABLA GROASA
Exemplu de nolare pe desen: 15 x 1430 ...560 (pentru grosime = 15 mm, ldlime =

1430 mm; lungime = 560 mm)
'srAS
6086 -zo
'o
srAS 6086 -70
"
STAS 909 -g0
'"
srAS 39s
-Bo
" srAs 4s7 -go

13
@NSTRUCTIIDIN OTEL
Simbol STAS: TS
Grosimi (al:
10 mm; lSlimi: 700
TABLA STRIATA
1500
mmto
Lungimi
(ll:4-12m
Exemplu de notare pe desen: TS 7 x 500 x

4000 (pentru grosime = 7 mm; l5time = 500
mm; lungime = 4000 mm)
Grosimi (1): 0.75 - 1.5 mm; inSllimea ondulelor

{a): 20 - 40 mm; Elime tolaE (c): cca 800 &50 mm'u
TABLA ONDULATA
Lungimi (l): 2 m
Exemplu de nolare pe desen: TO 100 x 3 x

1.0 ...2000 (pentru b = 100 mm; a = 3 mm; d =
1.0 mm; l= 2000 mm)
- TIP 35/187.5
- TtP 6012m
- TtP 60/12s
[unde 35 = a; 187.5 = b]
PROFILE DIN TABLA CUTATA
Grosimea tablei (t): 0.75 = 1.50 mm. Letimi

{B): 750; 600; 500 mm. Lungimi (l): pind la 6
m: la comandS.
Exemplu
de notare pe
TC35/187.5/1-O?SA
mm;
desen:
= 35
2500 (penlru a
b=187.5mm; t=1.0mm; B=750mm;
l= 2500 mm)
PRODUSE DtN TABLA SUBTTRE FORMATE LA RECE
BARE CU PERETT SUBT|RI
Forma profilelor poale
realizatd prin laminare la rece

a profilelor
formale la rece este grosimea constanla a peretilor. La
profilele produse prin laminare la rece grosimea este in
general 0.4 - 8.0 mm; la cele produse prin presare la rece
grosimea poate sA ajungd pind la 20 mm.
L L LLI-t
il-::11 rl
rtL rL- F
tL Jl tt J
mJt
0DC0el
ru
ghi,==_ik
tr
T=
T
A *,lt- ll
PLACI PROFILATE
F\n/n
Secliunicompuse
\=J
c=]l-J
GJ
t7:==\
il\\
r+r
dJ
_lrrr
"il
\-:
I:
J"
ilr Tlr rr rr tr
.l"bdou
ll
ll
"l----ll=
"
ll
il
lL---quJl
ilr
,,,
CJItJ JIL-
STAS 3480 -80
" srAs
fi
sau prin presare la lece. O caracleristicd
Secliuni slmple
2029 -68
't4
,:
//\1
"
fi=-\
/\\
tL---Jl
lln
\t
PROCEDEE DE ASAMBLARE
Constructiile metalice sunt realizate
din elemente prefabricate (ferme, stilpi,
grinzi,
contravintuiri, etc) asamblate intre ele; acestea sunt, la rindul lor, confectionate prin asamblarea
produselor laminate (profile, table, etc).
In conslructiile metalice se folosesc
.
.
{oye ma! categorii de asambldri:
mecanice: cu'tije'(nituri, buloane)
coezive: prin sudare sau prin incleiere
Funclie de scopul urm6rit, se disting urm5toarele tipuri de imbindri:

prinderi in atelier (fixarea unor piese de alte piese, de ex. prinderea unei console de stilp)
innidiri (la confecfionarea unor elemente a cdror lungime depigegte lungimile de livrare a
,
.
laminatelor)
solidarizdri (la elemente realizate din mai multe profile laminate, de ex. imbinarea talpd inimd la o grindi I din platbande)
La elementele cu lungimi relativ mici (sub 20 m), imbinirile se pot executa in atelier.
Elementele cu lungimi mari, care nu pot fi manipulate gi transportate la gabaritul final, se
executd ?n atelier pe tronsoane; acestea sunt ulterior asamblate tntre ele pe gantier.
Principalele procedee de asamblare au urmitoarele domenii preferentiale de utilizare:
lmbindrile cu nituri sunt recomandate pentru:
prinderide atelier
innidiri
solidariziri
(in prezent de reguld inlocuite cu suduri)
'
lmbindricu suduri
prinderi giinn5diri de atelier

prinderi giinnidiri de gantier
lmbindricu buloane
- prinderide gantier
tr
solidarizdri
innddiride gantier
imbindridemontabile
BULOANELE
Sunt fabricate din ttje de otel rotund gi cuprind un cap (hexagonal), un corp (parfial filetat) gi o
piulitd mobilS (tot hexagonald). Bulonarea permite montarea fird probleme a unor elemente in
prealabil trat'ate anticoroziv; constituie procedeul cel maijudicios a fi utilizat pentru asamblirile
realizate in gantier.
Existi doud tipuri de buloane, funclie de calitatea olelului:

' buloane (guruburi) obignuite: asiguri transmiterea eforturilor de la
o piesd la alta a
imbindrii prin intinderea tuei sau prin contactul dintre tija gurubului gi peretele gdurii;
'
buloane (guruburi) de inalti rezistenla pretensionate (lP): asigurd transmiterea

eforturilor de la o piesd la alta a imbinirii prin frecarea care apare ?ntre piese datoritd
strfngeriiexcesive a piulitei (cu cheidinamometrice sau cu aparate pneumatice)
15
tr
NITURILE
Au fost mult timp singurul procedeu de asamblare in construcliile metalice; in prezent utilizarea
lor este foarte redus6, datoritd timpului lung gi mijloacelor de punere in operi complicate. Nitul
'clasic' este alcdtuit dintr-o tijd cilindrici din otel moale, avTnd un cap in formd de calotd sfericd
(cap de agezare). Inc6lzitin prealabil la cca 10000 C, nitul este introdus in gdurile prevdzute in
piesele de asamblat gi presat cu ajutorul unei prese hidraulice sau al unui ciocan pneumatic.
Prin aceasti operalie materialul plastic umple gaura, formind totodati cel de-al doilea cap;
capul existent este presat cu o piesi numitf,'contrabuterolS', in timp ce noul cap se formeazi
cu ajutorul unei piese similare, numite 'buterold'. Prin r5cire, nitul se contractd gi stringe
pachetulde piese.
ln afara niturilor cu cap semirotund, la imbinarea laminatelor din olel se mai folosesc nituri cu
cap inecat sau semiinecat, nituri cu cap tronconic, nituricu cap inalt, etc
La imbinarea profilelor din table subtirise folosesc:
.
.
nituri speciale: nituri tubulare, nituri filetate, nituri-piulitd, nituri fasonate cu exploziv.
tr
NITURILE AMERICANE
nituriobignuite (cu cap semirotund, plat, tronconic, semiinecat), fasonate la rece
lmportate din SUA in Europa cdtre 1970, sunt fabricate din olel gi au aceleagi caracteristici ca gi
buloanele de inaltd rezistentS. Dupd ce a fost agezat in gaura care traverseazd piesele de
imbinat, nitul este fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic. Fati de nituirea tradilionali, operaliunea
se efectueazd la rece 9i necesitd accesul ciocanului pneumatic doar dintr-o parte.
SUDURA
Sudarea se realizeazd prin topirea localS a olelului, cu sau
fird aport de metal, in aga fel incit

sE fie reconstituitd continuitatea materialului, importantd pentru transmiterea eforturilor.
Aceasti 'continuitate reconstituita' este vizibild pe suprafala structurilor aparente. Sudurile
efectuate pe gantier trebuie protejate contra coroziunii.
Tratamentul termic suferit de material provoacd deformalii, contraclii interne gi modificdri ale
structuriicristaline a otelului, deci modific5ri ale proprietdtilor sale mecanice.
Nu toate otelurile sunt sudabile; sudabilitatea depinde de compozilia chimici a aliajului: cu cit
otelulcontine mai mult carlron, cu atit sudarea devine maidelicatd.
Procedeul curent folosit in constructiile metalice este 'sudura cu arc' ce utilizeazd cildura
produsS de un arc electric pentru a aduce olelul la temperatura sa de topire. Metalul
suplimentar, care se prezinti sub forma unei baghete (electrod), se topegte sub efectul cildurii
gi umple golul dintre piesele de sudat. lmbinirile sudate se executi cu cuseturi in capete (in
adincime) sau de col! (?n relief).
Permit?nd asocierea pieselor fdrE discontinuitili, sudura reprezintd un mod ideal de asamblare;
oblinerea unor rezultate bune depinde insd esenlial de asigurarea unor condilii de execulie
foarte precise. Controlul calititii sudurilor se poate face prin mai multe procedee nedistructive,
cu grad diferit de precizie (control vizual, cu spray-uri, cu ultrasunete, cu taze xsau gama).
Din punct de vedere economic, este preferabil a se evita - pe cit posibil - realizarea de suduriin
gantier; sudurile se vor concentra astfel la un numdr limitat de piese realizate in atelier.
tr
ADEZIVII
Incleierea constituie un mod de asamblare recent, in plind dezvoltare; teoretic este un mod de
asamblare ideal, care nu necesitd lucrdriample de pregdtire a pieselor gi nu produce deformalii
in cursul executerii. Existd numeroase tipuri de adezivi, in general din doui componente.
Incleierea este ince pufin folosite in construcliile metalice, lipsind verificarea practicS in timp.
16
,-rtt
F-+-{+
-ErFUr
NITURIAMERICANE
-II
---lr\r_
)C
-:]C
---1r ll/-
E /1\
-rc llc
NITURI
SUDURI
17
CONSTRUCTIIDIN OTEL
SUDURA CU PENETRARE COMPLETA, CAP LA CAP.
SUDURA CU PENETRARE COMPLETA, iN K.
+#,
.'rFr.
Se considerd eficiente numai cordoanele
SUDURA CU CONDON DE COLT
.+
'
lefectivb
cu
> 8a
I u,,,n
ll
n"aL
trs= 2
F"= nr. sec!. rezistente ale unui bulon
IMBINARI BULONATE
a)
ns
b)
Doui posibile mecanisme de rupere
Guseul de legdturd al unei structuri zabrelite

se executa admitind cd tensiunile induse de
buloane se distribuie sub un unghi de 300 de o
parte $i de alta fate de direclia solicitarii.
pieselor imbinate cu buloane: pdn forfecare

(a) gi prin intindere (b). Ruperea prin forfecare
se previne prin respectarea condiliilor privind
distanlele fald de margine giintre buloane.
I8
cordon de contact
cu penetrare completa
NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU SUDURI.
u'=
3,375
-f4
+l3
-r
I
8,
L50x50x5
le
I
+l3
+I
cornier de pozitionare
pentru montaj
NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU BULOANE.
19
,60
-f-1--ffi
60 60
60
60 60
'--t 70 180
+'- l.
60
180.7.480
o@
@@
@@
ee
ee
oe
@@
o@
@@
70.7.480
o
u)
ra,
n
n
o
to
)/'30 60 r 60 +60 Yt
'30
240
IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII. REALIZATA CU BULONNE
N,
r.r.rio
7
.?.300
a
IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZII, REALIZATA CU SUOUNI
20
@NSTRUCTil ptN OTEL
CITEVA REGULI GENERALE ...

Prin caracteristicile sale, olelul oferi o mare libertate de conformare a elementelor structurale
(stilpi, grinzi) gi permite realizarea de structuri deosebit de svelte, cu gabarite reduse gi cu
punere in operi rapid6, prin metode de montaj 'uscat'. Ca atare, domeniul specific de utilizare a
olelului esie in general caracterizat de cerinte deosebite in ceea ce privegte solicitirile,
greutatea redusi, montajul rapid gilsau posibilitatea demonterii: construclii inalte, structuri de
acoperire a unor deschideri mari, supraetajdri ugoare, restaureri discrete gi reversibile,
construclii provizorii.
O construclie metalicd rezultd din asocierea de profile gitable standardizate, ca'bucdli' ale unei
'cutii' montate. Ca atare, a construi din otel presupune a stApini proeedeele de imbinare, ce
influenteazd in mod considerabil costul construcliei. lat5 deci unul din motivele pentru care, din
toate timpurile, sectorul constructiilor metalice a acordati o atenlie deosebiti tehnicilor de
asamblare.
In raport cu multitudinea formelor de utilizare pe care le permite olelul, este practic imposibild
realizarea unui 'repertoriu' exhaustiv de solutii constructive eficiente; este insd nu numai posibil,
cigi important a avea in vedere o serie de reguli generale ce permit realizarea structurilor din
otel in conditii economice.
Experienfa aratd cd autorii proiectului sunt cei care contribuie esenlial la realizarea in condilii
economice a uneiconstructii metalice; conceplia structurii portante 9i rezolvirile de detaliu pot
conduce la realizarea a cca 213 din economiile posibile. Metodele de preuzinare gi modul de
montaj Tn gantier oricit de ralional, nu pot reduce semnificativ costul unei construclii concepute
de o manierd oneroasd. Faptul cE pot fi realizate economii importante datoritd unor detalii
constructive bine studiate, constituie o caracteristicd a construcliilor metalice.
La proiectarea unei construclii cu structura din olel este necesar a line cont nu numai de
dimensiunile pe care trebuie sd le aibi elementele portante, ci gi de felul in care sunt realizate
'nodurile', respectiv felul in care elementele structurale se imbind intre ele. Alegerea tipului de
structuri gi a schemeistaiice asociate este strins legati de modul de imbinare intre elementele
structurale; pe de alt5 parte, dimensiunile diferitelor elemente structurale pot fi influenlate de
caracteristicile 'nodurilor', respectiv ale imbinirilor. In plus, o alegere judicioasd a profilelor gi a
asamblirilor contribuie semnif icativ la scdderea costului structurii.
Arhitectul gi inginerul stabilesc in comun conceplia construcliei gi sistemul portant: condiliile de
utilizare gi eventuale modificdri in timp ale construcliei, dispunerea stilpilor 9i grinzilor ?n raport
cu inchiderile 9i compartimentirile, alegerea unei trame economice gi stabilirea inSllimii
plangeului, alegerea profilelor gi dimensionarea lor. Existi totodate o multitudine de posibilitili
de ameliorare a proiectului prin contribulii ale divergilor parteneri implicali in realizarea
construcliei (arhitect, inginer de structuri, inginer de instalalii, tehnolog, atelier de construclii
metalice, constructor executant), in raport cu misiunile specifice fieciruia gi printr-o cooperare
interdisciplinat6 perrnanentd, in care este esenlial ca fiecare din specialigtii implicali si
posede cel putin notiuni elementare proprii celorlalte domenii. O colaborare eficienti ?ntre
parteneri este o condilie esentiali nu numai in ceea ce priveqte costurile, dar gi pentru
asigurarea calitatalii imaginiiobiectului arhitectural, indeosebiin cazulstructurilor aparente.
Sintetizind, se poate spune c6, in ceea ce privegte proiectarea unei construclii cu schelet din
otef , este necesar a avea in vedere - in mod corelat - urmitoarele aspecte:
' forma rationali a elementelor structurale ?n raport cu diversele situalii de utilizare;
' caracteristicile'nodurilor', respectiv modalitSlile de asociere a elementelor structurale;
. tipulde structur6 gischema static6 asociati;
.
'
verificarea prin calcul a rezistenlei gi stabilitdtii structurii (exclusiv in sarcina inginerului);

alcituirea inchiderilor gicompartimentdrilor, ca gi relalia lor cu structura portanti.
21
ELEMENTE STRUCTURALE
Unuldintre avantajele otelului ca material de ralizare a structurilor portante este marea liberate
pe care o permite in conformarea elementelor structurale, fie ele profile laminate utilizate ca
atare sau alcdtuiri compuse, gi, pe aceasti baz5, posibilitatea de a alege forme rationale in
raport cu solicitirile la care sunt supuse elementele structurale.
Alegerea rationald a formelor se bazeazd pe c?teva noliunifundamentale de statici gi rezistenta
materialelor.
STATICA
Orice element structural trebuie sd se afle in stare de echilibru sub acliunea forfelor exterioare
(incircdri utile, greutate proprie, vint, etc) gi a legdturilor care il menlin in pozilie (reazeme,
incastrdri).
soLrcrrAR|
REZ|STENTA
Transmiterea incirc5rilor implicd 'mobilizarea' fortelor interne, numite solicitdri. Limitele lor
(rezistenla ultimd) sunt determinate de materialele gi secliunile utilizate; functie de solicitarea
specifici fiecdrui element structural (grindd, stilp, tirant, etc) vom avea: rezistenti la incovoiere,
rezistenti la compresiune, rezistenth la intindere.
f n toate aceste cazuri, existd o anumitd deformalie a elementului structural; aceaste deformatie
este in general reversibild (se anuleazd cind dispare incdrcarea). Materialuligi manifesti astfel
gi RIGIDITATEA la deformare, prin doui caracteristici: modulul de

al materialului gi caracteristicile secliunii solicitate, respectiv aria (A) gi
ELASTICITATEA
elasticitate
momentul de inertie {l).
Alte solicitdri care pot apdrea: forfecarea (ex. bulonul rezistd prin forfecare la efortul exercitat
asupra pieselor metalice imbinate); torsiunea (ex. grinzi curbe sau incdrciri excentrice)
Toate aceste moduri de a 'rezista'se pot combina pentru a echilibra forlele exterioare (spre
exemplu, intr-o grindd incovoiati o parte a incdrcdrilor este preluatd prin rezistentd la
forfecare).
INCARCARILE
Pot figrupate ?n mai multe categorii:
'
.
'
lncdrcdristatice:
greutate proprie, ?ncircdri utile uniform repartizate sau

concentrate, presiunea pdmintuluisau a apei.
lncircdridinamice:
vint, trepidatii ale unor utilaje, vibraliidin trafic auto.
Incdrciriocazionale:
varialii
'
lncdrcdrispeciale:
de
temperature, atacuri chimice, contractia
betonului
cutremur, impact, incendiu.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Se poate demonstra experimentalcd pentru majoritatea materialelor, giin particular pentru otel,
deformalia este propo{ionalS cu incircarea atita timp c?t nu este depdgiti o incircare limite ce
definegte astfel LIMITA ELASTICA. Limita elastice a olelului se numegte gi limitd de curgere,
intrucit dincolo de aceastd limitd se mentin deformatii permanente chiar gi dup6 disparilia
incircdrii; dincolo de acest punct metalulse comportd decica un material plastic.
22
Este evident cd
in structura unei clSdiri nu se
admite incdrcarea elementelor
pini la limita
elastice; este necesard pistrarea uneianumite marje de STGURANTA.

Principiile de bazi pentru dimensionarea unei structuri portante surit:
Aceste trei aspecte conditioneaz5 posibilitatea de utilizare a unei structuri; dacd una din cele
trei conditii nu este respectatd, constructia rezulti inutilizabil5.
gi
stabilitSlii (sau verificarea siguranlei structurale) presupune a

solicit6rile rezultate din incircdri, multiplicate cu un coeficient de sigurantd, nu
Verificarea rezistenlei
demonstra ci
depdgesc rezistenla ultimd a structurii gi a elementelor sale.
Problema stabiftelii se referd la stabilitatea generald a structurii, la prevenirea flambajului gi a
rdsucirii elementelor comprimate gi respectiv incovoiate, ca gi la 'voalarea' (iegirea din planul
propriu) a unor pdrfi de secliune. Exemplul cel mai frecvent ?ntilnit il constituie barele
comprimate. (Problema stabilitdlii de ansamblu este tratatd intr-un capitol separat)
Stabilitatea barelorcomprirnate. Flambajul,
ln cazul elementelor de structurd solicitate la compresiune, deformatiile nu joacd in general un

rol determinant; ?n schimb poate apare un alt fenomen: FLAMBAJUL, ca formi de instabilitate
proprie elementelor comprimate zvelte. Aceastd zveltete depinde de lungimea liberd a

elementului (lungimea de flambaj) 9i de 'imprigtierea' materialului in sectiune. Astfel, cu cit
elementul este mai zvelt (lungime de flambaj mare gi/sau material concentrat in centrul
sectiunii), cu
atTt
?ncdrcarea la care elementul comprimat igi pierde stabilitatea va fi mai mic6.
Profilul ideal (cel mai economic) rezultb a fi teava rotundS, profilul care asiguri stabilitatea la
flambaj cu cel mai mic consum de material, 'imprAgtiat' radial in toate directiile. (v. fig - bare
comprimate: clasament aldiverselor sectiuni posibile, in ordinea eficienlei economice)
Verificarea 'aptitudinii de serviciu' presupune a demonstra ci deforma$ilor corespunzdtoare

incdrcirilor reale din exploatare nu vor depdgi valori acceptabile pentru utilizarea clSdirii, Este
cazul general al elementelor ?ncovoiate. Restrictia privind deformatiile trebuie avutd in vedere
cu atenlie special5 atunci cind elemente fragile dar rigide (ex. pereli din cSrimidi) reazemd pe
elemente incovoiate (grinzi, plSci).
Deformarea barelor incovoiate. Sigeata,

Pentru un anumit material - in cazul de fale otelul - solicitat la ?ncovoiere, cu un anumit modul
de elasticitate, singurul factor care influenteaz6 deformalia este forma secliunii, respectiv
'imprdgtierea' materialului pe directia de incovoiere ('sdgeata' unei grinzi va fi cu atit mai micd
cu c?t materialul este mai'imprdgtiat'pe verticalS). Pentru aceeagi greutate (acelagi consum de
material), profilul de grindd cel mai rigid este cel la care materialul este plasat cel mai departe
de centrulde greutate alsecliunii. In condiliide rigiditdtiegale, cel mai economic profil de grindi
(cu cel"mai mic consum de material) este cel dezvoltat pe indllime. (v. fig - bare incovoiate:
comparatie Tntre diverse profile de grinzi)
23
BARE COMPRIMATE
CLASAMENT rN ORDTNEA EF|C|ENTEI
(penlru lungime de flomboj= 3.50 m; incdrcore 600 kN
io/ xo.J
40.6
180
kg/m
43
HEA
220
HEB
kg/rn
50.5
kglm
51.2
180 x
60 t; OL 37)
HEM I{O
180
kg/m
63.2
tr
@ 120
kgm
89
k/m
100
79 kg/m
oceeo$istobilitote lo flomboj/ consum diferif de motenor
BARE INCOVOIATE
PROFILE CU ACEEA$I RIGIDITATE
160
mm
/ CONSUM DIFERIT DE MATERIAL
E l40x 140 HEM t40 HEt] t80
lI)tr l?n
HEA
2OO
@ W rere T
-*i,*
kg/m
158
l5a
kg/m
63
kg/m 5l kg/m
PROFILE CU ACEI.A$ICONSUM DE MATERIAL
42 kg/m
/ RIGIDITATI
l80x l80x l0
36
@
lx
mm
90 x
l,l
90
HEM t40
HEB
>-r
6.7 x
2OO
HEA
53 kg/m
DIFERITE
IPE
100
k/m
4OO
250x250x6,1
260
fl
ll.6
47.0 x
Consecin!5 practic5: in condiliieconomice, elementele incovoiate trebuie se fie cit maiinalte

(cca 1115 - il2A din deschidere).
coNSTRUCTil prN OTEL
STILPII: VARIANTE DE ALCATUIRE

St?lpii sunt caracterizatiin principal de solicitarea la compresiune; ei sunt proiectali gi verificali
acordind atentie riscului de flambaj. Ca atare este oportund alegerea unor secliuni transversale
care, pentru aceeagi cantitate (arie) de material, se il distribuie cit mai departe de centrul
geometric al secliunii.
Stilpii pot fi obtinuti dintr-un unic profil laminat I (a) sau H (b - acolo unde existd astfel de
laminate), din teavd cu secliune circulard (c) sau rectangulard (d), sau din asocierea mai multor
profile gi/sau table pentru a forma secliuni compuse (e, f, g, h).
Utilizarea stilpilor cu sectiuni compuse se poate dovedi judicioasi in legiturd cu exigenle
privind trasee verticale de instalatii.
Alegerea tipului de stilp are la baz5 considerente de ordin static (arie necesard in raport cu
incirc6rile, stabilitate la flambaj), precum gi exigenle legate de execulie, respectiv facilitatea
realizdrii imbinirii cu grinzile gi contravintuirile.
25
MNSTRUCTIIDIN OTEL
GRINZTLE: VARIANTE DE ALCATUIRE
tr
GRINZI CU INIMA PLINA
Grinzile sunt caracterizate de solicitarea compusi din incovoiere + forfecare; forma cea mai
rationald a secliunii este cea in I. Se folosesc profile laminate I {a) sau H (b - acolo unde existd
astfel de laminate), eventual ranforsate cu platbande sudate (c). Din profile I pot fi oblinute
grinzi cu inAltime majorati prin decuparea 9i sudarea decahte a inimii (d - grinzi 'expandate').
Pentru grinzi de bordaj sau de plangeu se folosesc Ai profile U, cite unul (e) sau cite doud
cuplate (f), eventual ranforsate cu platbande (g). Atuncicind nu se gesegte un profil adecvat, se
poate recurge la secliunicompuse din laminate sudate (h, i, D care, in cazul unei inAltimi mari,
trebuie si aib6 inima rigidizate cu nervurice ?mpiedicd'voalarea',
#te?g
26
GRINZILE: VARIANTE DE ALCATUIRE
GRtNZt RETTCULARE (sau tN ZABRELE)

Greutatea grinzilor cu inima plind poate ajunge destul de mare atunci cind, din motive de
rezistenld sau rigiditate, grinda trebuie si aibi o indltime considerabilS. In acest caz este
prefereabili utilizarea de grinzi reticulare sau 'in zdbrele'.
Grinda reticulard (a, b) este constituiti in esentd din doui 'tilpi', una superioari gi alta
inferioari, asociate prin bare de inimd - 'montanli' gi/sau 'diagonale' - in dreptul 'nodurilot'.
lmbindrile pot fi realizate cu suduri, nituri sau buloane. Tdlpile gi barele de inimi sunt realizate
de cele mai multe ori din profile laminate (L, U - de reguli duble, pentru a obiine sectiuni
transversale cu cel putin o axd de simetrie) asamblate prin diverse modalititi. Nodurile sunt Tn
general realizate cu ajutorul unor'gusee' (c - i). Tdlpile gi barele de iniml pot fi realizate gi din
[evi, cu secliune circulard sau rectangular5, imbinate direct, prin suduri fi).
Nod fdrd guseu;
imbinare directe,
27
Din punct de vedere al comportirii, se poate considera cd tdlpilor le revine sarcina preluirii
incovoierii, in timp ce barele de inimd preiau forfecarea.
Grinzile pot avea tdlpi paralele sau talpa superioard poate fi inclinatd; barele de inimd pot fi
dispuse in diverse moduri, rezultind diverse scheme statice ft - q). In cazul schemeiin V (k),
barele de inimd au toate aceeagi lungime, dar, pentru o anumitd situatie de incircare, unele
rezultl intinse gi altele comprimate. In cazul schemei in N (l), pentru incErciri gravitationale
diagonalele (barele inclinate) sunt intinse iar montantii (barele verticale) sunt comprimate:
lungimea mai micd a elementelor comprimate este favorabil5 pentru asigurarea stabilititii
(prevenirea flambajului). Schema (m), cu diagonale in cruce, este folositd frecvent in structurile
de contravintuire (la ?nc5rcdri orizontale, diagonalele sunt alternativ intinse gi comprimate).
Dacd talpa superioari este inclinatS, structura reticulari este
Fermele sunt folosite pentru realizarea acoperigelor (n - q).
in
general denumit5 fermd.
Fermd tip englezesc
Fermd tip Polenceau
Fermd tip Mohni6
Fermd in shed
Alegerea unui anumit tip de schemd gi a modalititilor de realizare depinde de cerintele

functionale $i statice ce trebuie ?ndeplinite. Schemele [n - q] sunt indicate pentru acoperige cu
planuriinclinate, in timp ce schemele [k - m] pot fifolosite nu numai pentru acoperige (plate) ci
gi pentru alte structuri: pasarele pietonale, poduri, etc. Din punct de vedere al exigentelor de
ordin static, tjpurite [a - b] gi [] sunt adecvate pentru grinzi reticulare ugoare; celelalte tipuri [k ql sunt potrivite pentru lucrdri mai ample. Prezenla guseelor in alcdtuirea nodurilor (c - i), chiar
dacd nu este necesari in cazul unor telpi cu inimi inalte 9i putin solicitate, este totugi oportund
din motive constructive.
CONSTRUCTIIDIN OTEL
Oricare ar fitipul adoptat, trebuie respectate urmdtoarele CRITERII generalvalabile:
ce
intervin intr-un nod trebuie sd fie

concurente intr-un unic punct; acest punct
constituie articulaliastructurii reticulare de
referintd; mai mult, imbinirile trebuie astfel
dimensionate incit centrul de greutate al
suprafetelor rezistente (buloane, nituri,
suduri) sd se gdseascd pe axa centrului
de greutate al profilului imbinat.
secliune S-S
I
TN
+Hw
+-d-1'
fi
tl
flIl
7,F
cordoane de sudurd de colt 5x5
Lungimea lolala a cordoanelor de sudurd, rezultald necesare din calcule, I

trebuie reparlizaldin 2 cordoane astfel incit centrul de greutate al secliunii I
rezislenle (sudura) sd cad5 pe axa centrului de greutate al cornierului.
dispuse ?n dreptul nodurilor, corespunzdtor punctului de intersectie a axelor profilelor
w
.4\
sectiunea transversalS este de regul5 simetrici fatd de un ax vertical; ca atare, pentru tehi
diagonale gi montanli, se preferd fie profile simetrice [f , l), fie profile duble (2 U,2 LJ.
l*
I:fr-
Nit'
lv
tlI
ltr
t r'-l-';f
iw
#Ofcm
101
'L
l\s"=o'so
I
i'+
+
'10
,lw
-'ft
0f
cn
29
PANELE
Panele sunt grinzi secundare care transmit incircdrile din invelitoare cdtre fermele de acoperig;
se realizeazi de reguld din profile I sau U.
DaeF-grofilele sunt fixate cu axa principald perpendiculard pe talpa tnclinatd a fermei, ele sunt
solicitdte la o incovoiere deviatd in raport cu direclia normalS, cu o influentd semnificativd daci
panta acoperigului este mai mare de 100; aceastd solicitare particulari face necesari o
supradimensionare a profilului (este necesar un profil mai inalt decit in cazul unei grinzi
orizontale pe aceeagi deschidere).
Ca atare, in cazul unor deschideri importante, este oportuni adoptarea unor mdsuri menite sd
reducd influenta inclinatiei acoperigului, gi anume:
montarea panelor cu axa principal5 verticalS, astfel incit sd nu existe incovoiere deviatd cel
pulin pentru incdrcirile verticale, de reguld cele maisemnificative; aceasti solutie complicd
insd mult problema imbiniriidintre pani gitalpa superioarh a ferme;

sau
reducerea deschiderii panelor prin legarea lor cu tiranti dispugi in planul invelitorii;
reprezinti solutia cea mai simpli; tiranlii, realizali din bare filetate la capete gi fixate la
jumdtatea indltimii panelor, formeazd astfel reazeme intermediare care subimpart
deschiderea de calcul a panelor: in treipdrlisau, la deschideri mai mici, in doui pirli.
otT
o.
*l
f
ffi2ffi
SCHEMA STATICA A FERMEI
DETAUU COAMA
tiranti
t2ffit
PLAN STRUCTURA ACOPERT$
L::JI
+-+__
-=Jh*r
ft'ti,anlioin
1I
filetate
bare
la capete,
DETA,LII DE F1XARE A PANELOR PE FERME

Pand din prolil U; b) Pand din profit I.
Prindericu buloane gicomiere de mintaj.
a)
fixate la jumetatea
indl!imii panelor
DETALTU DE FTXARE A nRANT|LOR
(v. plan structurd acoperig)
30
NODURI INTRE ELEMENTE STRUCTURALE

lmbindrile (nodurile) intre elementele structurale (stipli, grinzi, fundalii) trebuie concepute in
raport cu doud categoriide exigenle:
.
.
exigente de ordin static, privind corecta transmitere a solicitarilor;

exigente de executie, privind facilitatea montajului.
u NoDuRt cRtNzt - sflr-pr

Din punct de vedere static, existd dou5 tipuri fundamentale: noduri de tip articulalie (capabile
transmiti de la grind5 la st?lp numai forfecarea) gi noduri de tip incastrare (sau noduri
si
rigide, capabile
si
transmitd stilpului gi forfecarea, gi incovoierea); cele doui moduri de
comportare sunt conditionate de modul de realizare a nodului gi influenleazi schema statici de

ansamblu, deci alegerea unui anumit tip de structur5 a clddirii.
tr
NODURI ARTICULATE - exempte
Asambl5ri realizate prin bulonare.
z--
sEcTruNl
VERTICALE
,J
SECTIUNI
ORIZONTALE
GRINDA ASAMBLATA
pe INI[,R
GRINDA ASAMBLATA PE INIMA
srilpul-ur
sritpur-ur
31
CONSTRUCTIIDIN OTEL
tr
NODURI RIGIDE - exemple
Asamblare realizatd cu buloane + suduri (a, b, c), numai cu suduri (d, g) sau numaicu buloane.
Stilp continuu gi grinda ?ntreruptd (9, i); grindi continui gi stilp ?ntrerupt (h); stilp gi grindi
continue (1, m). AsamblAricu flange (i, j, k).
q,
ln alcdtuirea nodului rigid (capabil sd transmitd stilpului incovoierea din grindi) este util a tine
cont de urmitoarele CRITERII:
este oportund dispunerea majoritdtii buloanelor in vecinitatea telpii ?ntinse a grinzii,

simetric,
sub gideasupra t6lpii;
in rinduri de cite dou5; buloanele din zona tilpii intinse trebuie dispuse
.
.
trebuie prevezute coaste orizontale, de regul5 av?nd grosime egalS cu cea a tdlpilor
grinzii gi pozilionate la aceeagi coti cu acestea, pentru a impiedica deformarea
tdlpii st?lpului pe care se prinde grinda;
in unele situalii, cind panoul delimitat in cadrul inimii stilpului de coastele orizontale
sus-mentionate nu poate prelua incovoierea transmisd de grindi, este necesard
prevederea unor coaste diagonale de rigidizare a respectivului panou.
II
NODURI INTRE GRINZI

Se referd la imbindrile dintre grinzi secundare gi principale, gi trebuie si respecte aceleagi
categorii de exigente, de ordin static Ai de montaj, ca gi in cazul anterior. $i imbindrile intre
grinzi pot fi capabile sE transmitd numai forfecarea (noduri articulate) sau forfecarea +
incovoierea (noduri rigide, de tip incastrare). Nodul de tip articulatie transmite forfecarea de la
inima grinzii secundare cdtre inima grinzii principale.
tr
NODURI ARTICULATE - exemple
33
Posibilititi de asamblare
tletaliu de nod afiiculat. Asamblare cu doud corniere + buloane.
NODURI RIGIDE - exemple
-4-I'
t3
Detaliu de nod rigid. Asamblare cu buloane.
grindd principalE
grindd secundar6
tr NODURT STILP - FUNDATTE

Stilpii din olel sunt in general fixati ta bazd pe
fundatiidin beton.
Exigenla de a reduce eforturile de la valori

acceptabile pentru otel (de ordinul a 15-20
kg/mm') la valori acceptabile pentru beton (de
ordinul
a1
kg/mmJ, face indispensabild
interpunerea unei plicide distribulie (placi de

rezemare sau de ancorare).
exigenld particulara
in ceea ce privegte
ancorajele otel - beton, decurge din diferenla

de ordin de mdrime a toleranlelor acceptate in
cele doud sectoare de constructii, respectiv

fundalii gi structuri metalice. Problemele pot fi
rezolvate cu un sistem de placd dubld (sau
placd gi contraplacd): una dintre pldci este

ancoratd in fundatie, cea de-a doua este
asociate bazei stilpului.
Eventualele (probabilele) Jocuri' excesive din

punct de vedere al structurii din olel sunt
compensate prin modulde realizare a legdturii
contraplace
in plan
orizontal, ci gi pe verticalS, inclusiv inclinalia.
dintre cele doud pl6ci, nu numai
buloane de ancorare
bare de ancorare
Din punct de vedere static, ancorarea stilpului la bazd este conceputi in raport cu solicitirile pe
care trebuie se le transmiti fundatiei; pot fi astfeldiferenliate doui categorii majore de ancoraje:
articulalii giincastriri, cu implicatii asupra schemei statice de ansamblu.
tr
ARTICULATII
ln acest caz se
consideri
cd stllpul
transmite fundaliilor numai incdrcdri verticale
(compresiune).
Modulcel mai simplu de ralizare este cel care conste in a suda labaza stilpului o placd din olel
prevdzutd cu doui (sau patru) gduri; aceastd placi este asociati la fundalii prin intermediul a
doud (sau patru) buloane cu tija specialconformatd pentru ancorare (v. imaginile de maisus).
DacS st?lpul transmile fundaliilor numai o fo45 normald de compresiune, tijele de ancorare ar
putea fi considerate inutile: ?n realitate ele sunt indispensabile atit pentru o mai bund legdturd
stilp'fundalie, cit gi pentru facilitarea pozilionirii stilpului
in taza de montaj. In acesr caz,
dimensionarea tijelor de ancorare poate fi fdcuti in manieri empiricd (prin aproximarea

eforturilor de forfecare functie de incircarea verticald).
Dimensionarea suprafetei plicii se face in aga fel?ncit aceasta sd poati asigura o repartilie cit
mai uniformd a presiunii de contact pe betonul fundaliei; in acest scop placa trebuie si fie
suficient de rigidd gi uneorieste necesard prevederea unor nervuride rigidizare.
Grosimea minimd a plicii este determinati din considerente de rezistenle, respectiv in aga fel
incit valorile eforturilor rezultate din incdrcdri sd nu depigeasci rezistenla admisibild; orice
supliment de grosime a pl5cii este in avantajul rigiditdliisate.
O legiturd de acest tip este simplu de realizat, dar este, evident, departe de a fi o articulalie
ideal6; se considerd totugi acceptabili (intrucit eforturile din incovoiere care pot aparea sunt
neglijabile) gi reprezintd solutia cel maifrecvent folositi.
In cazuriparticulare, se poate recurge la dispozitive care reproduc mai bine articulalia ideald.
..:.
tr
/-1''
p"7
l-v
TNCASTRARI
ln acest caz stilpul transmite fundaliilor o forld normali de compresiune gi un moment de

risturnare (Tncovoiere). Funclie de raportul dintre cele doud ccomponente, la nivelul plicii de
rezemare pot apirea, ?n afara eforturilor de compresiune, eforturi de intindere (tracliune) care
tind sd desprindi placa de blocul de beton; aceste eforturi de tracliune trebuie si poatd fi
preluate de tijele de ancorare precum gi de partea din suprafala de contact a plicii pe beton
care rezultd comprimatS. Ca atare este necesari o dimensionare atente a tfielor de ancorare gi
a suprafetei pldcii de rezemare; grosimea minimd a pldcii se stabilegte din considerente de
rezistenti (analog cazului stilpului comprimat centric) gi, dupi cum s-a mai aratat, este
oportund rigidizarea sa suplimentar5, inclusiv cu nervuri.
sectiune de rezistente
36
In ceea ce privegte ancorarea tijelor, daci eforturile de tracliune (?ntindere) nu sunt foarte
importante, este suficientd aderenta intre suprafala tijei (dimensionat5 corespunz5tor) gibeton.
:0
(!
)E
o
'c
o
E
(l)
6
E
In situalii de importanle majore, cind nu se pCIate conta numai pe aderenla dintre tfia de
ancorare gi beton, eforturile din tiji sunt transmise masei de beton prin intermediul unor
dispozitive speciale: ancoraje cu profile din otel inglobate in beton (a, b) sau cu tuburi ondulate
(c) care, mdrind suprafala de contact, cresc valoarea eforturilor transmisibile.
37
coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURTI

Alegerea structurii portante influenleazi considerabil conceptia globald a unei clidiri. Structura
majord a cl6dirii nu va putea fi deci valabil determinat6 decit simultan cu definirea poziliei
fatadei, a compartimenteribr, a nodurilor de circulatie gi a instalatiilor, in raport cu elementele
portante. Astfel, trameistructurale - definiti prin deschiderile gi pozitiile stilpilor - i se va integra
sau suprapune
o tramd secundari determinind pozitiile elementelor de inchidere, de
compartimentare, a tavanelor suspendate gi a spatiilor necesare pentru trecerea instalafiilor. De

alegerea judicioasi a acestei trame secundare va depinde nu numai aspectul arhitectural, ci gi
executia ralionalS gi economici a construcliei.
Structurile clSdirilor au in general mai multe nivele (cu exceplia halelor) iar grinzile vor trebui si
suporte incircirile plicilor, pe care le transmit elementelor portante verticale; acestea, la rindul
lor, transmit in mod cumulat incdrcdrile cdtre fundatii.
Din punct de vedere al modului de preluare a fo{elor orizontale (vint, seism) se pot distinge
doud mari categorii de constructii cu structurd metalicd:
tr
Constructiicu cadre rigide;

Construclii cu cadre articulate, asociate unor sisteme specializate de 'contravintuire'.
CONSTRUCTII CU CADRE RlclDE
Sunt constructii la care nodurile dintre stilpi gi grinzi sunt rigide, putind prelua incovoierea gi
transmite astfel de la grindd cdtre stilp solicitdrile apdrute din actiuni orizontale; practic toate
elementele portante, orizontale gi verticale, participi deopotrivi la preluarea eforturilor din
incdrcdri verticale 9i orizontale.
Construcliile cu noduri rigide reprezintd un tip de structurd folosit frecvent in SUA gi care
permite realizarea unor clidiri-turn foarte zvelte, fdri contravintuiri. Absenta contravintuirilor
constituie un avantaj de ordin arhitectural; in schimb nodurile sunt relativ 'incomode' intrucit
includ de multe ori o serie de piese suplimentare de rigidizare; ?n acest caz este convenabild
prelungirea stilpilor metalici in subsol pentru ca nodul voluminos sE nu incomodeze rezolvarea
pardoselii parterului.
tr
CONSTRUCTII CU CADRE ARTICULATE
Structurile din otel au particularitatea de a fi structuri 'montate', respectiv realizate prin

asamblarea in gantier a unor elernente produse in prealabil in altd parte decit locul de execulie
a clddirii. De reguli se urmdregte ca operatiunile de asamblare sd fie cit mai simple, atit din
motive economice, cit gi din motive tehnologice; conditiile normale de lucru in gantier fac si fie
costisitoare gi nu intotdeauna sigure ca efect, procedee ce tind sd realizeze noduri complicate
menite si refacd in operi continuitatea unor elemente produse separat (noduri rigide). Pe de
alti
parte, nodurile simple, ce pot fi realizate in mod convenabil Tn gantier, fac ca structura in
ansamblul siu si fie pufin stabild: in situalia - ideali din punct de vedere al execuliei - in care
toate imbinerile ar fi de tip articulatie, constructia ar rezulta de-a dreptul instabild.
Pentru a nu renunla la avantajele simplitdliiconstructive a nodurilor de tip afiiculalie gi a asigura
totugistabilitatea de ansamblu a constructiei, se practici utilizarea unor elemente cu functiune
specificd de'contravintuire', menite s5 impiedice deplasirile relative intre noduri gi deformatiile
excesive. In raport cu rolul particular indeplinit, aceste contravintuiri se impart in doui categorii:
contravintuiri verticale gi contravintuiri orizontale.
Contravintuirile verticale au rolul de a prelua forfele orizontale, datorate v?ntului sau
cutremurelor, gi de a le transfera la nivelul fundatiilor. In acest mod, celelalte elemente portante
din otel (grinzi gi stilpi) trebuie si suporte doar incdrcirile verticale, iar imbindrile dintre ele pot
38
avea simplitatea dorite. Contravintuirile verticale pot fi realizate in diverse moduri:
Cu elemente rigide plane (diafragme):
'
pereti din b.a. (sau eventual din ziddrie, la constructii mici);

panouricu structuri reticulari din ofel.
In plan sunt necesare cel putin trei contravintuiri, in plane neconcurente, dintre care
doui pot fiparalele gi altreilea perpendicular pe primele dou5.
Cu elemente rigide spatiale, numite 'tuburi', ce grupeazd de reguld circulatiile verticale
(scdri, ascensoare); acestea pot fi:
- tuburidin b.a. (eventualdin ziddrie, la constructii mici);
tuburicu structurd reticulari din otel.

Este de remarcat faptul cd in cazul altor tipuri de structuri (din beton armat, din zid5rie) nu este
necesari prevederea unor elemente cu functir.rne specifici de contravintuire, aceasti functiune
putind fi indeplinitd de insigi elementele portante (cadre, pereti), rigide prin natura lor; Tn
schimb probleme similare apar in cadrulconstructiilor cu schelet din lemn.
Pentru ca elementele de contravintuire sd nu devind'un rdu necesar' cu efecte perturbatoare
asupra compozitiei arhitecturale, alegerea sistemului trebuie fdcuti incd de la inceputul
studiului structurii clddirii.
Zdbrelele din otel, cu geometrii diverse (in X, K, A, etc) avind ca regulS comuni crearea de
triangulalii nedeformabile, reprezinte elementul de contravintuire cel maifrecvent utilizat; pot fi
integrate iatadelor (v. IBM - Pittsburg, World Trade Center - New York, etc), ceea ce face
indispensabil studiul integrat, incd de la inceputul conceptiei clSdirii, al problemelor structurale,
estetice, de izolare termicd gifonicd.
Contravintuirile orizontale au rolul de a limita deformatiile structurii metalice gi de a permite

transmiterea fortelor orizontale cdtre contravintuirile verticale. Sunt structuri rigide plane
(diafragme sau'gaibe' orizontale) gi pot fi realizate din:
- dale de b.a. sau dale cu elemente ceramice 9i b.a. (reproducind astfel ceea ce
exist5 de la sine in structurile de b.a. 9i ziddrie);
- structuri reticulare orizontale (sau inclinate, in cazul acoperigelor cu pante) din otel,
in general cu elemente dispuse in cruce; de regul6, in cazul plangeelor, aceste
structuri reticulare au ca 't5lpi' gi 'montanti' grinzile principale gi, respectiv, cele
secundare; ?n cazul acoperigelor inclinate, 't5lpile' gi 'montanlii' sunt constituiti de
pane gi, respectiv, tilpile superioare ale fermelor.
DTVERSE MODALITAT! DE PRELUARE A FORTELOR ORTZONTALE
llustrare schematice a comportamentului unor diverse tipuri de structuri metalice: a) Cu pereti

rigizidin b.a.; b) Cu contravintuiri reticulare; c) Cu noduri rigide.
(Pentru simplificare, reprezentarea ia in considerare o unicd directie de acliune a fo4ei orizontale, inlr-un singur plan)
39
MNSTRUCTIIDIN OTEL
CADRE RIGIDE
NODURI RIGIDE intre elementele structurale principale: transmiterea eloilurilor din elementele orizontale
cdtre cele verticale se face prin Tncovoiere.Toate elementele (orizontale $i verticale) participd la preluarea
incdrcdrilor verticale gi orizontale (vint, seisrn). Sunt structuri relativ scumpe (cu cca'1'5 - 20 % mai scumpe
ca cele cu contravintuiri), dar cu o comportare mai bund in caz de seism.
VARIANTA CU STILPI CONTINUI
VARIANTA CU GRINZI CONTINUI
CADRE ARTICULATE ASOCIATE CU UN TUB DE B.A.

Tubul de b.a. preia incircdrile orizontale. DouE variante fundie de modul de execulie:
[aJ Tub de b.a. tumat inaintea monterii scheletului metalic. Solulie economich, in special
folosirii de cofraje glisante.
in
conditiile
[b] Tub de b.a. tumat dupi montarea scheletului metalic. Permite inchiderea rapidii a clSdirii (montarea
faladelor simultan cu tumarea tubului). Necesitd contravintuiri provizorii,
+
Y
lt
il
il
-ll---rLr-
[a1] Solulie cu goluride montaj

ldsate la tumare
[a2] Solutie cu pldcule de ancorare

inglobate la tumare + reazeme sudate
tl
ntl
ll
- r
CADRE ARTICULATE + CONTRAVINTUIRI RETICULARE

FoRME oe conrneviNTutRl
VAFIANTA CU STILPI CONTINUI

convenabild pentru deschideri mlci
[]
:-'VARIANTA CU GRINZ DUBLE
VARIANTA CU GRINZI CONT]NUI

convenabild pentru deschideri peste 8 m
CONTRAVINTUIRE CU TUBURI DIN BETON ARMAT
Schema statice bngitudinali

in dreptul tuburilor
Schema statici
transversali
42
coNTRAv1NTUTRE vERTtcALA RETIcULARA
cu enne ilN oTEL
Schemd de dispunere a contravintuirilor verticale
Schemi statici longitudinali

(pentru
1/z
din sectiune)
.moolem!
Schemd
43
statici transversald
ScHEMA DE FUNcTIoNARE A coNTnAvirwurRrloR

Dispunerea barelor ?n cruce face posibild utilizarea unor profile cu secliuni foarte mici: oricare ar
fi directia forfei orizontale, una din diagonale rezult6 intinsi; capacitatea portanti a rigidizdrii
este data de rezistentala intindere, care constituie criteriul de dimensionare a barelor.
ContraVintuiri orizontale
Contravintu i ri verticale
SCHEMA DE DISPUNERE A CONTRAvINTUIRILoR LA
o sTRucTuRA
DE AcoPERIRE
conlravintuiri
in planul
invelitorii
contravintuiri
verticale
44
DETALII DEIMBINARE
tA
CONTRAVINTUIRILE VERTICALE - CXEMPIE
lmbinare intre bare de conlravintuire gi stilp (a, b); imbinare intre barc in cruce (c, d); imbinare intre stilp, grindi gi
bard
de contraviniuire {e)
d
DETALII DE IMBINARE LA CONTRAV1NTUIRTLE ORIZONTALE - CXEMPIC
lmbinare inlre grinde principatd, grindd secundard gi bard de contravintuire (a); imbinare intre stilp, grinzi gi
bard de
conlrav?ntuire (b); imbinare intre bare de contravintuire
9i grinda (c); imbinare intre grinde principald, g-rindd secundard
9i bard de contravintuire (d).
+c
SGHEME STRUCTURALE
ill
1-i
,,,\
.,-a\''
fl
nlI
I Ei FJ"l.r '
I
i ls' la-l!
i i*'iidl
i I
l:
ll?!l
ril'r
h.i."t
l'4'
ll t]{
ti,tl
r!t!
I--i_.1
Ilr\
F&l
il'
.i
li
Atlr,lN
id}
'=;i+#,11'\*$"
\Yr[1] SCHELET ARTTCULAT CU STILPI CONTINUI;
PLAN$EE STMPLU REZEMATE.
rir r ill |Ll_lil"
iiirilirliIill
"luiriiIliIl
il fil
lt
Jl-'Lll I I
lSTl
"-=l;;iii;it-*
;-(|;iF--+lll
qj=.'1b:--+hr-j=j F+L-.J
*:t:l]:l-"
li
[-
,li
t_l]
t,r.ij
l-Il
L_t_]
[2]SCHELET AFITICULAT CU GRINZI CONTINUI;

PLAN$EE SIMPLU REZEMATE.
ffiffi
$i rulf
[3]
SCHELET ART'TCULAT
CU
STTLPT
9r
tor
GR|NZT
CONTINUI I STILPI DUBLI; PLAN$EE SIMPLU
,ar,rrrr AR'cuLA, ?, ,r,.pr sr cRrNZr

/ GRINZI DUBLE; PLAN$EE SIMPLU
CONTINUI
REZEMATE.
REZEMATE.
11 ' 4l Secliunile gi sdgelile grinzilor rezuhi mai mari decit ?n cazul nodurilor rigide (cu rezemare prin
incastrare). Sediunile stilpilor sunt mai mici decit cele necesare in cazul imbindrilor cu incastrare" Atunci
cind rapoftul UH este mic (L = deschiderea grinzilor 9i l-l = indllimea de etaj), scheletele articulate rezufta
mai ugoare decit cele cu noduri rigide. Variantele [2], t3l Si t+j cu grinzi continui sunt mai economice decit
varianta [1]. Avantaje: montaj simplu; calcul
de
stabilitate
stilpilor simplu (static determinali).

de etaj; ca atare
Dezavantaje: profilele grinzilor cu indltime mai mare determind indtlimi mai mari
incdrcarea totald a construcliei devine mai mare.
46
SCHEME STRUCTURALE
tuta"*=aff
RtGtD PLAN, CU
Snlpt $t cBtNZt
CONTINUI; PLAN$EE StMpLU REZEMATE.
ill lil rl
lli ill ril
ltl ill lrl
[6] SCHELET RIGID TRIDIMENSIONAL, CU STILPI,
GRINZT $r
PLAN$EE
CONTTNUT.
t5 - 6l lmbinirile intre grinzi gi stilpi sunt rigide (incastrdri); stilpii sunt incastrali in fundalii. Ansamblul
sistemului rezultd multiplu static nedeterminat, ca aiare calculele de stabilitate sunt complicate. Atunci cind
rapoftul UH este mare (L = deschiderea grinzilor gi H - inellimea de etaj), scheletele rigide rezultd mai
ugoare decit cele adiculate. Sectiunea grinzilor e mai micd decit in cazul scheletelor afticulate, deci
inillimea de etal 9i incdrcirile totale rezultd mai mici. Varianta [6] este mai econornicd decit varianta [5];
implicd insd calcule foarte cornplicate.
47
CONSTRUCTIIDIN OTEL
PLAN$EE
PLAN$EE CERAMICE
PLAN$EE CU NERVURT DtN BETON ARMAT PRECOMPR|MAT

r-
belon monolit
PLAN$EU CU PREDALA gt SUPRABETONARE
placa metalice de suslinere

penlru faza de monta.i
48
OONSTRUQTII DIN OTEL
PLAN9EE
cu PLAcA oe BEToN AHMAT
Profilul de otel al grinzii poate fi complet inglobat in beton, sau poate iegi Tn afara pir[ii
inferioare a plScii; conlucrarea dintre placa de b.a. 9i grinda metalici se realizeazd prin
prevederea unor legituri cu gujoane metalice care sd impiedice lunecarea reciproci ?ntre cele
doud elemente.
Placd turnatd in situ
Plac6 prefabricatd
Rezemare
PLAN$EE CU TABLA
?n
cimpul plicii
Rost intre prefabricate
CUrnrA
Sunt constituite din tabld de olel cu grosimi de 0.5 - 1.5 mm, formati la rece, gi o dald de beton
turnatd peste tabld;funclie de deschidere, tabla cutatd reazemd fie direct pe grinzile principale,
fie pe grinzi secundare (v. schema de maijos). Tabla este zincate, ceea ce ii asigurd o proteclie
suficientd in condilii de umiditate normald.
Pentru forme, inillimi, lungimi, accesorii, finisaje, precum gi deschideri admise, trebuie de
reguli consultate documentalia producitorului.
sensul cutelor tablei

principale
ScHEMA plANgEU
SORTIMENTE DE TABLA CUTATA
49
cu rABLA
cunrA
FLAN$EE CU TABLA CUTATA

eutarea cregte rigiditatea tablei gi deschiderea
pe care o poate acoperi; tabla cutatd servegte
ca platformd de lucru in timpul executiei gi drept
eofraj pentru turnarea betonului.
Panourile de table sunt fixate de grinzile suport
prin puncte de sudurd pdtrunse prin table.
Panourile
*Gomier
continuu Dentru
rczemar ea margi nii tablei,

ancoral cu buloane in perete
Grindd principald sau secundard
se imbind
Tntre ele de-a lungul
rHarginilor, eu guruburi sau suduri.
sd serveascfi drept
diafragmd (rigidizare) orizontal5, perimetrul
DacE placa trebuie
tableiirebuie sudat de reazemele din
o1el.
Existd 3 variante:
A.
H
{cm}
DESCHIDERI
(m)
1.4
0.45 - 0.90
0.90 - 1.50
1.50 - 3:60
2.5
5.0
Flaci de b.a. eu c'o{raj pierdut din tabli
Tabla cutatS servegte drept cofraj pierdut pentru

o placi de b.a.; inaintea turnErii betonului, se
disFuHe peste tabld o relea de bare sudate;
tabla cutat6 susline betonul pfn5 c?nd acesta se
f ntdregte gi dobf ndegte capacitate portanta.
B. Flaci mixti olel - beton

Tabla eutate servegte ea arrngtur5 (eaBabil5 se
preia intinderile) a pldcii de beton; aderenla
H
DESCHIDERI
{cm)
4
5
lm)
1.20 - 2.40
2.40 - 3.60
2.40 - 4.50
t-5
fntre tablt gi beton trebuie asiguratfi mecanic

(striuri in tabl6, gujoane). Conlucrarea cu
grinzile metalice se reallzsaze cu gujoane cle
olelsudate prin tabl6 de profilulgrinzii.
e.
Flaci alveolari
Sunt plSci foarte ugoare, relativ scumpe, ce pot
(cm)
4
5
T5
DESCHIDERI
(m)
1.80 - 3.60
1.80 - 3.60
3.00 - 5.00
NOTA: Dimensiunile date au caracter orientativ;

valorile exacte se oblin din document4ia produc{toru,ui.
aeoBeri desehideri ping la 4.50 rTt. Rielie5

probleme fn cazul unor inc6rc5ri concentrate
peste 300 kg. Se realizeazd prin sudarea unei
table cutate de una planit, sau a doufl table
eutate ?Rtre ele. sBaliul ereat Boate fifolosit a
traseu peniru cablurielectrice gi de comunicalii;
in anumite cazuri alveolele pot fi folosite drept
canale de ventilatie. NecesitS de regulS un
plafon susBenclat absorbaff fonie.
MNSTRUCTIIDIN OTEL
Plangee cu table cutati pentru acoperige:

In cazul plangeelor de acoperig, betonul poate fi suprimat gi izolalia termicd agezatS direct pe
tabla cutatS, rezult?nd o alcdtuire foarte ugoard dar cu slabd iner[ie termici gi izolare acustici. In
general necesiti contravintuire orizontal5 complementarE.
Alegerea grinzilor secundare esie dictatd pe de o parte de considerente de ordin static

(deschideri, incdrciri, sdgeati admisibili) gi, pe de altd parte, de exigente privind traseele
instalatiilor gi finisajele (grinzi aparente sau tavan suspendat).
Pot fi realizate din:
.
.
.
tr
profile laminate
profile de tabld subtire
grinziin zlbrele
GRINZI DIN PROFILE LAMINATE
- Profile eu inillimea minimi

Grinzi H (profil unic sau compus din table groase sudate)
Posibilititi limitate de realizare a unor strdpungeri prin 'inimd' (max hl3). Existenla unor trasee
orizontale de instalalii presupune de reguld prevederea unui spatiu sub grinzi, mascat de un
tavan suspendat.
Deschideri recomandate: max 6 - 7 m.
- Prcfile inalte
Grinzil (profil unic sau compus)
Posibilitilide decupare a sistematicd a'inimii'cu goluri hexagonale sau circulare (max h/2), sau
grinzi 'expandate'. Golurile ugureazi plangeul gi permit trecerea unor trasee de instalalii.
Tavanul suspendat poate fi pozitionat la limita tdlpii inferioare, cu prevederea unor profile
speciale (tabld zincati, lemn) pentru fixare.
Deschideri recomandate: max g m la plangee curente de clddirietajate
max 16 m la plangee de acoperig
GRTNZT DtN PROF|LE DE
TABLA SUBTTRE
Sunt profile deschise, obiinute prin formarea la rece a tablelor subtiri. Pot avea inima perforati,
ceea ce reduce greutatea grinzilor gi permite trecerea cablurilor electrice gi a unor tevi de
instalatiicu gabarit redus. Schema de plangeu este foarte asemenetoare plangeelor cu grinzide
lemn. Plangeele rezultate sunt economice, ugoare, necombustibile giprotejate anticoroziv.
Deschideri recomandate: max 6 - 7 m.
tr
GRTNZ|
ir{ ZAeneLe
Permit trecerea instalaliilor printre montanligi diagonale; sunt suficient de rigide dacd inillimea
grinziiatinge 1/10 din deschidere; plangeele rezultate sunt ugoare gi economice.
Deschideri recomandate: peste 10 m.
51
coNsrRucTil
DrN oTEL
PLAN$EE CU GRINZI SECUNDARE DIN PROFILE DE TABLA SUBTIHE

Sugort d pardoseaE din table cuhta cu
suprabetonare sau pleci pe baza de lemn
* tezemate
Golurile reduc greutatea

grinzii 9i permit lrecerea
unor tevi cu gabarit redus
gi a cab!urilor electric
pe grinde meialic5:
- grinde principala
- grinde de bordaj
Suport de pardoseala:
table cutata + suprabelonare.
rezmare pe Perete:
- cu schelet metalic
- din beton sau zidarie
sau
oleci pe baze de lmn

Interax grinzi:
0.40 m, 0.60 m sau 1.20 m
funclie de ?ncerciri 9i tipul
d suport pentru pardoseale
lmbinerile pot fi bulonate,
ingurubate, sau sudate
Rezemare:
- min 4 cm la margine
- min 8 cm la reazeme intrmeore
Plalbanda de legeture la 1.50 - 2.40 m
functie de deschiderea grinzilor
q"""::K<
Consolele gi golurile-1x:
din plan$eu sunt bordate
in mod similar plangelor
cu grinzi de lemn
GRINZI DIN TABLA SUBTIRE
$unt necesare rigidizeri ale inimii

acolo unde existe lnclrcari
concentrate, de ex. la capetele
grinzilor sau la reazeme intermediare
penlru
cu , ld, tl
Suruburi +br,Itl
Profil
prinderi
autofiletante
Profil
'C'
Profil de bordaj
5h 22
hetimi (H): 15 cmi 20 cmi 22.5 cm; 25 cm; 30 cm

Lilimea tSlpilor:4 cm; 4.4 cm; 4.7 cm;
5 cm; 6.2 cm.
Tabelul urmetor poate fi folosit pentru o dimensionare preliminard, orienlalive. Pentru dimensiunile exac{e, detalii specifice, deschideri
disponibi16 9i incercdri admisibile, trebuie consultati documenlalia producelorului-
NOTA: Peniru un anumit profil, cu cit cre$te interaxul grinzilor qi deschiderea, se rsduc ?ncarcerile admisibile. Spre exemplu,
ca bazd de comparalie un plan$eu cu profile de 20 cm la interax de 0.40 m gi deschideri de 3.00 m, lncercarea capabile se rduce la cca
lt4incazul maiorerii deschiderii la 5.40 m; in cazul in care se maioreaze interaxul la 1.20 m, pestrind deschidera de 3.CE m,lncircarea
capabile se reduce la cca 1re; in cazul in care se majoreazi gi interaxul gi deschiderea la 1.20 m gi respecliv 5.40 m, incercarea capabile
se reduce la cca 1/1 4.
JZ
nLAN$EE
cu cRtNzr SECUNDARE DtN pRoFtLE DE TABLA suaTlne
z'firist
' cornier de montaj

orinaa I llll
de plang6uf- Perele cu
" '
schelet meialic
REZEMARE INTERIOARA
/'^
4.1
z"
ry
"%.
Rezemare
min 7.5 cm
Grinda secundare
continue peste grinzi
sau pereti interiori
REzEMARE ITTERIoRnA
REZEMARE EXTERIOARA
/^
PROEMTNENTE $t GOLURT tN PLAN$EU
Prr';n d bordaj
REZEMARE EXTERIOARA
53
PLAN$EE CU GRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE
in ateliere gi, de reguli, sunt standardizate ca

lungimi. indllimi 9i capacitdli portante.
Standardizarea dimensiunilor impune utilizarea unei trame regulate.
Sunt prefabricate
Sistemul functioneazi cel mai eficient
in conditii de incircare
uniform distribuite.
Conditiile de rezemare a tilpiisuperioare limiteazd consolele.
La deschideripeste 10 m constituie o alternativd economic5.
Permit trecerea traseelor de instalaliiprintre barele de inim5.
Plan plan$eu (scheml)
Suportul pardoselii reazeme

p dEchiderca dinlre gdnzi
r:
-{=*:-==*_--_-
.T-
Instalaliile pot
printre bar
tic
razemate
pe PERETE
7t/
Tavanui poaiefi adosaitelpii inferioarc ---/

sau poate fi suspendat, dace e$ necesar
un sBatiu srlplimeRiat pentfl.i insl.latii;
tavanul poate Iipsi, lesind aparenle grinzile
Distanla dintre grinzi depinde de:
- incircld
- deschiderea suponului de pardoseale
- capsitat6a portante a grinzkx
- initimea doritd a plangeului
Euportul pardoslii ete realizat

de regule din beton tumai peste
tabie cdatli; pot fi foiosite gi pteci
prefabricalg din beton, pleci pe
bazi de lemn. sau cirdufi
Interax: 0.60 - 3.00 m; curent 1.20
Sunt posibile consoie

lirnitate, prin prelungirea
telpii super'ioare
distanla dintre legituri, 3 - 6 m, depinde de

deschiderea grinzii $i dimensiunea talpii.
6 cm pt. grinzi curent; 12 (17) cm pentru
grinzi cu dschideri mari i {oarte mari
folosiie variaza fiJnclie de producaiof
\
\
------
./ ,</
.... ... _il
///
-----d{r
tii,iii"i-/
TIPDEREMEM
-
P.rt6 d zidlri
Perete de belon
Grinda melalice
i\---_Tr_
tt
i--f-*l-.
--Iutl 1 - 1.5 cm
rl
;:l
tfillrilil
i[ T
1ll, il
ll:; i^
Posibile rezefiarc
/^l-oslollafezelna(g
i|
;t
ii;i /I
.--JLJL___-_J
mtelminfnri#rt
pratpainturioare
LUNGIMEA MIN. DE REZEMARE

functie de tioul de orindl (L)
L curente
L mari / f.mari
10- 15crn
15-30cm
10 cm
15-22cm
6cm
10 cm
']'r
TIPURI DE GFIINZI
DESCHIDERI
(L)
TNALFMI
(H)
Gurente
Pt. deschideri mari
Pt. deschideri foarte mari
pine la 1 m
oine la 30 m
oind la 45 m
0.20 - 0.75 m
0.45 - 1.20 m
grindd cu o anumite inetime poate fi folosfte la diverse deschideri - de x. o grinde de 25 cm poate li tolosRe
1.3O-1.80m
deschidefi intre 3.60 m
9i 6.00 m - dar capacitatea portante a planqeului se reduce progresiv (in general se folqsesc tabele de oredimnsionare - ctate de
producetor - ce cuprind ln5llimea grinzii, deschiderea gi incercaroa admise)
54
PLAN$EE CU GRTNZ| SECUNDARE iN ZABRELE
Variante de rcalizarc
Sc?nduri sau pleci pe baze de lemn;
a suportului de oardGeald fixare cu guruburi aulofiletante; talpe
supedoera din profile de table sau pl6fit
suplimenlar tixat cu buloane de ta
ll --
+ iaci
ain oeron
prefabricat-\
\)
Aria de rezemare trebuie dimensionata

astfel incil eforturile unitare sd nu depageasci
vaiorile acceptabile pniru materialul p care
reazeme grinda (se interpun plAci de distribulie)
Anc$ri la fiecare 3 grinzi,
Beton turnat
peste table cuhte
din bare de otel @ A, | =?O cmi

pentru deschideri mari $i f.mari,
ancorare la fiecare grinda cu
O 16, l= 3O cm.
Lungimea minima
de rezemare funqie
de dschidere 9i tipul
de reazem (v. tabel)
Perete de ceramide
Gdnde de olel
Fixare cu sudurd sau buloane
'/rt
"R-->
.')U
l{
Piese d-e legeture sudate sau bulonate,

pentru fixarea comierelor de peretele de zidarie
sau gnnda de margine
GOLURI IN PLAN$EU:
cornior pe care reazeme Golurile mici pot fi realizate
cu bordai din carniere rezemate
pe grinzile invecinate.
Golufile mai mari necesitd
borda, din 6lement 6tructural.
CONSOLE:
Prelungirea profilelor L sau U permite realizarea
unor mici consoie. Pentru grinzile curenle, consola
poate atinge 1.50 - 1.80 m, cu incdrcdri limitate.
55
PLAN$EE DE ACOPER|$ CU cRtNZt SECUNDARE iN ZABRELE

Sistemul de acoperig plat (?n terasd) cu grinzi in zdbrele este similar ca schemd generalS cu
sistemul de plangeu curent ce foloseqte grinzi in zdbrele.
Pentru a rezista la o potenliald acliune ascendenti a vintului, fiecare grindd trebuie asigurati
prin ancorare la suport. De asemenea, tabla cutati ce realizeazi suportul continuu al invelitorii
trebuie asigurati prin fixare de suport cu suduri in puncte sau prinderi mecanice.
Peste tabla cutate se poate turna beton (eventual beton ugor, termoizolant) sau se poate
dispune direct o termoizolalie in pl6ci rigide, inaintea aplicirii hidroizolaliei. Pentru a oferi o
suprafatd cit mai mare de rezemare a termoizolatiei rigide, este bine ca tabla sd aibd cutele cu
fata superioari lati gi netedd; dacd tabla are striuri de rigidizare, termoizolatia trebuie fixate cu
prinderi mecanice.
Table cutate
Grinzile pot rezema inir-un perete de zidarie

care se inarya formind aticul terasei
sau
poate rezema la partea superioara a zidului
in cazul unei terase cu rebord sau cu consola
Cornier continuu de tezemarc

tabla cutate,
fixat cu buloane in zidirie
Legelurile de rigidizare
lrebuie asigurale prin
ancorars in oeretsle de caoal
Prelun girea talpii superioare
pntru acoperig in consola
'"**1:"*J}V
Perete din zidarie
Sunt necesare legeturi de

rigidizare la 3.0 - 6.0 m, funclie
de deschiderea grinzii gi
dimensiunile t5loii
Bigidizari orizontale pentru grinzile curente
Rigidizdri diagonale pentru grinzile cu deschideri mari
qi foarle mari
Grinde principali
TALPI
PARALELE
TALPASUPERI0AHAcU o PANTA
TAPLA SUPERIoARA CU DOUA PANTE
Panta de scurgere poate fi oblinde prin

inclinarea grinzilor sau prin variatia grosimii
termoizolatiei
Produclia standardizata include grinzi cu deschideri mari $i foarte mari, cu una sau doue pante.
Panta standard: 1 cm / m
56
nLANSEE DE AcopERtg
cu cRtNzt
Profil de proteqie
de atic, ancorare
a fiecirei grinzi
SEcUNDARE iN zAeReLe
Hidroizolatie + proteclie
peste termoizol4ie rigida
cubarc OB
l= 20 cm imin);
Cornier de rezemare a lablei,

ancorat ?n perete
Table cutate
la grinzi cu deschideri
man,bare A 16
l=30cm
'Talpa
min 10 - 15 cm
{min 15 - 30 cm
pentru grinzi cu
deschideri mari)
Rigidizirile orizontale sunt

sudale sau bulonat la comiere
de capel ancoEte in perete
inferioare poate fi
PERETE DE REZEMARE
PERETE DE MARGINE
Cornier de rezemare
pentru marginea tablei
2xO 12mm:
Legaturi diagonale de ngidizarc

pentru grinzi cu deschideri mari
(la grinzi cu
deschideri mari,
2xA
Rigidiz5ri orizontale fixate de
18,
REBORD
PERETEDE REZEMARE
PERETE DE MARGINE
La rezemari p
grinzi de otel,
fixare cu
buloane O 12 mm
sau cordoane de
Cornier de rezemare
sudurdl=25mm
(la grinzi cu
deschideri mari,
2xQ18
suduri
sau
2x50mm)
Panou din oiatre
Rezemare min 6 cm
(m;n 10 cm la deschideri mari)
sau beton grefabrical
REZEMARE PE GRINDA PRINCIPAI.A
PANOU DE ATIC
57
coNSTRUCTIr DrN OTEL
SCARI
scARA cu RAMPE $t poDEsTE
DrN
pLAc| DE B.A.
Golulscdrii este delimitat de grinzi de bordaj (grinzi curente sau grinzi suplimentare). a) Podest
intermediar suspendat {scard liberd). b) Podest rezemat pe patru stilpi; rampele reazemd pe
podeste. c) Ansamblul rampe - podeste reazemd pe patru stilpi ce delimiteazd nodul de
circulatie; rigidizare verticalS cu contravintuiri metalice in x.
NOD DE CTRCULATTE CU PERETT Rtctzl
lntregul nod de circulatie verticald este realizat din b.a. gi are rol de contravintuire verticald
(preia solicitdrile din forfe orizontale) in cadrul ansambluluistructuralalclddirii.
58
scAH cu
STRUCTURA PoRTANTA
uN oTEL
Scheme structurale
Plan struc'turi pentru varianta (a) gi detalii de imbinare

Fiecare rampd este constituitd din doud grinzi laterale, numite grinzide vang, care reazemd pe
grinzi orizontale ale plangeului curent gi ale podestului intermediar. Detalii de imbinare intre
grinzile de vang gi grinzile orizontale (a1, a2, a3).
o+
*f
ol
-l
(\tI
T
ot
nlI
-l
+
de alcituire a rampelor
59
STRUCTURI DIN OTEL (tabel de sintezi)
tr
ELEMENTE PORTANTE VERTICALE
ELEMENT
sEcTruNE oRTzoNTALA
Indl!imi
uzuale
h/d
intre
Factori
9I ELEVATIE
thl
reazeme
pentru
dimensionare
laterale
Observatii
eritici
(m)
Laminate
cu s$liune
deschisd
)un
nivel
)mai mulle
2-8
20-25
2-4
7-18
nivele
Flambaj
(h/d >14)
Flambaj gi
compresiune
(h/d <14)
Laminate
cu secliune
inchisd
)un
nivel
Fmai multe
rlF
hil
tro
tl
-r.-+. .l*
dd
+&
nivele
Stilpi reliculari
Stilpi cu
alcdluire
mine otel +
beton
Ffl
r I
2-4
7-28
Flambaj
(h/d >20)
Flambaj gi
compresiune
(hid <20)
secl.deschise
cu aceeagr
greulale,
20-25
Flamba.i
Pentru stilpi mai

mari pol fi
folosile alcdtuiri
reticulare
2-4
6-15
Flambaj 9i
strivire (h/d >10)
Betonul cre$ie
rigiditatea $i
rezistenla la toc
2-B
15-50
Flambaj
#cl
Panouri din
otel cu
schelet din
profile de
Sect.inchise au
supraf.expusd
mai micd 9i
rigiditate la
torsiune mai
mare decil
4-10
l:f,l
lflao,,"il rt1 ih
l6l
t:i:-J
-H+
'd
20-35
+
-i.-
I ^t.
2-8
tl
ln general
laminale
slandardizate
Secliuni
speciale prin
sudare. lmbindri
mai simple cu
sectiuni
deschise
Montanlii din
labE de olel pot

forma scheletul
portant gi pentru
pleci de ipsos,
BAFS, sau pldci
pe baze de
lemn.
tableformate
la rece
Tiranli din olel

de inaltd
-t
rezistenle
1-40
Rigiditate axiaE
De reguE din
bare pline,
toroane sau
cabluri. Barele
au rezistenla
rnai micd la
iniindere decil
cablurile, dar
sunt mai rioide.
60
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
i
coNsTRuclllprN ofEL
PLAN$EE INTERMEDIARE: GRINZI 9I ELEMENTE DE SUPRAFATA
ELEMENT
Elemente de
suprafat6 din
tabE
Inillimi
sEcTruNE 9r ELEVATTE
rr
tr
+q
pentru
dimensionare
/ Observalii
2-3
35-40
Deformabilitate
(sdgeata)
2-4
2$30
Deformabilitaiea
(segeala) tablei
- cofraj.
Grosime beton
penlru proteclie
tdl
TLl
(mm)
{m)
50-75
100-150
-}-r-*
Tabldcdala
@;'-a
Factorieritici
Deschideri
uzuale
--f---r
-!
cu
suprabelonare
Ud
uzual
uzuale
tr-'la=cca40-80mm
Profile
laminale cu
tdlpi late
Profile
larninate inalte
Grinzi in
z6brele din
Iaminate
Grinzi
Vierendeel
*EJ.
T TJ,
Ttll
100-500
4-12
'r8-28
Deformabililale
(sdgeata)
200-500
6-30
15-20
Sdgeala
Elorturi din
ld
incovoiere
tr-+
=-Ft
u1' +- [
FL
Sectiune
mixte olel
+beton
[ il
lafoc.
100H000
1z45
8-15
100G3000
&18
4-12
--{-
Compresiunea
axiald a barelor
Noduri
Sdgeala
Elorturi din
?ncovoiere in
bare in zona
reazemelor
SAgeaia
ld
-1-
-f=t,
-_'+
30G1000
+- t_-f
7-15
2*25
Mizeaze pe
conlucrarea profil
olel - betonul din
plac5. Economie
de otel cca 25%
fala de sectiunile
ce nu conteza pe
aoortul betonului.
61
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.Ltd. 1988.
tl
ACOPERI$E: GRlNzl 9l ELEMENTE DE SUPRAFATA

sEcTruNE 9r ELEVATTE
ELEMENT
Elemenle de
suprafald din
bble cutatd
\-r\Ja.r\ ,r
rd t.-r-+
-r
Inil!imi
Deschideri
ud
Factoricritici
uzuale
uzuale
uzual
tdI
IL1
pentru
dimensionare
/ Observalii
(mm)
(m)
25-120
2-6
4+70
Deformabilitate
(sageala)
-71
2-3
25-30
Panourile au
izolalie termicd
din spumd pe
baze de re$ini,
injectate.
50-150
2-4
20-25
Segeata
Rezislenta
12&300
3-12
25-35
Sdgeala
Frecvent foarte
tlexibile dupd axa
minore
300-1000
*20
15-25
Segeata
Flambaj
00-500
&14
20-30
Sdgeata
200-1000
G60
18-26
Sdgeata.
Eforturile din
Panouri
sandwich cu
fete din table
Panouri
chesonate
ranlorsate, pe
bazi de fibre
lemnoase
Profile din
tabE de olel
fasonatd la
rece
::f,f-F--td
+- l-+
-r
T
I- Ji-lL+ta
LJ rJ
'h" T
Grinzi in
zdbrele din
profite de
nTl
lt I
Jl.+
tabld fasonate
+-. t ---f
la rece
Profile
laminale cu
tdlpi late
Profile
laminate inalte
lr--l
Tf f:ilTa
-I 'i
{--+-
H1F
-l
It lt
Jllr=+
ffi
lt-tl
ta
#- r-+
incovoiere
Voalarea tdlpii
er
Grinzi
'expandale'
din prolile
laminate
TT
lllo
r+
+-
rmri6arp
6-18
1G18
Voalarea inimii
Forfecare
12-75
10-18
Elorturile din
incovoiere.
Sdgeala
Grinzi arcuite pt.
--"F
Grinzi in
zdbrele din
laminate
L >25m
Ferme din
laminate
ill
t
+- I
8-20
ld
5-10
Frecvenl
realizale din
corniere
--+62
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
ACOPERI$E: SUPRAFETE CONTINUI

sEcTruNE 9r PLAN
ELEMENT
Retea spatiald
pland, in 2 slraturi
ra
+- L-+
s=cca1.4xd;
L<L1 <1.4L
30-150
Ud
15-30
s = cca 5-12% din L
Noduri articulate sau

semirigide; lucreazd ca o
slructurd reticular6
tridimensional6. Geometria in
plan se bazeaze pe o retea
rectangulare, triunghiulard
L-+
hevananali
ud..
lh
+-
2G100
.-55-60)
Bo[ile pot fi abetuite din
sau 2 slraturi de relea
I.
t
Ir
tn
f
r- L'-?
+- I
uzual
Observdii
(m)
ffii
ondulale
Acoperige pe
cablud suspendate
tLl
*- rt-l-
BohE cu suprafald
Grinzi de acoperig
sustinute de
cabluri
Ud
Uh
sar r
Boila
din relea de bare
+-
Desehideri
uzuale
Uh
30-45
4-5
6&.150
5-10
50-180
8-15
t/h
+'L-+
Sustinerea grinzilor cu cabluri

permite cre$terea
deschiderilor tLI
L/h
+h
---+
Tn
ftr
Doud straturi de tabE

ondulatd cu iermoizolalie
intre ele
Acoperi$ele au curburd pe o
directie (formd de Jgheab)
sau pe ambele directii (forme
de'tarfurie')
ffii
Retea de cabluri
cu bordaje rigide
3&.180
Uh
6-12
15-100
*7
930
1G.20
9-30
6-12
B0-300
Lih
25-30
Acoperigele au dubld curburd

(formd de'9a')
t
+
Gupold din relea
de bare intr-un
stral
L/h
-r.- L
lh
-+
Cupolele cu relea in 2 straturi

acoperd deschideri pind la
20O m.
Llh
Pleci cutate din 2
slraluri de foi
+-
L -"r-
Posibil foi intr-un stral cu

deschideri pind la cca 25 m
Deficienle de reguE generaie
de imbindri sau voalare
Lth
Paraboloid
hiperbolic din 2
slraturi de foi
Membrane de olel
inoxidabil
suslinute de vint
tr,
J"
+*- L--+
Foile de table sunl agezale

pe supralata paraboloidului
de-a lungul generaloarelor
rectilinii $i sunt usor rasucite
in sectiunea transversaH
O valoare mica a raportului
L/h determina $ubpresiunea
vintului asupra ac$perigului gi
irnplicd puline modificSri de
forme fate de forma olate
63
Dupd ORTON, Andrew, The way we buift now: form, seale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
CONSTRUCTII DIN OIEL
SISTEME STRUCTURALE
sEcTruNE 9r PLAN
ELEMENT
Deschideri
ud
uzuale
uzual
Observ4ii
ILI
(m)
*--.-.- I
Cadre rigide cu un
nivel
Llill
+- t-*
+- I
Arce
3$40
f.
-+J.
I't-
+- L
60-150
40-50
Voalarea consliluie f recvent

un aspect crilic.
De regulS arcele au imbindri
arliculate labazd; uneori au
articulalii si la cheie
6-40
12-20
Cadrul nu esle rigid in planul

sau, ca alare sunl necesare
rigidizdri verticale
6-20
20-35
inSllimea
uzuald IH]:
5-20 nivele
H/W
6-8
--+
Uh = cca 5-15
Sisteme cu stilpi gi
grinzi pe un nivel
Cadrul este rigid in planul

sau
Distanla uzuald intre cadre:
U4-U6
lr,
$60
-+- L --+'+- L --f
Cadre rigide
multietajate
Contravintuiri
reticulare gi cadre
simple (articulate)
+I
Conlravinluiri
reliculare gi cadre
rigide
Contravinluiri
reticulare gi cadre
rigide +
suprastrudufa
orizontalS
Tub periferic din
stilpi degi
I
H
r-----l t
ilriry
-*
m*
|' r r
I I tez
l: :.: : 1 | 'r
H/w
10-40 nivele
3-4
H.
H/vV
40-60 nivele
5-7
H/VV
30-80 nivele
5-7
H/lV
6S110 nivele
5-7
*t-
_t
Cadrele sunt legate rigid gi

interactioneaz5 cu structura
relicularA. Cadrele asiguri
ductilitatb in zone seismice.
Sdprastructu ra reticulara
orizonlale,
IH r-r+
tr"tW
t"t
H
I
Cadrele nu sunl legale rigid

de slruclura reliculare. care
are rol de conlravintuire
orizonlaE reduce deplaserib
|
I
Tub perileric eu
zabrele diagonale
f-----r-l
H lttlJt
I
Deplasarea la virf 9i intre

nivele conilituie lrecvent un
element critic.
Noduri rigide intre slilpi Si
grinzi obtinute prin sudare
sau sudare + bulonare.
Sislem economic oine la cca
25 nivele
il.l
lw
l*'----.1
Secllunile alungite ale

stilpifor gi grinzilor rigidizeazzi
schelelul in aga fel incil se
compode ca un tub perforal.
Diagonalele preiau incdrcdri

orizontale gi verticale $i
rigidizeazA scheletul.
64
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lld. 1938.
CONSTRUCTIIDIN OTEL
PERETT DE |NCH|DERE
In cazul constructiilor cu structurd portante de tip schelet din otel, peretii exteriori sunt (cu rare
exceptii) NEPORTANJI, ansambluleforturilor rezultate din incircdrifiind transmis fundaliilor de
c5tre stilpi; faladele au decidoar rol de Tnchidere gi separare a mediului interior de cel exterior,
9i sunt 'purtate' de structura clddirii.
ln'general, functie de materialele folosite, inchiderile neportante pot fi realizate in doud sisteme:
SISTEME U$OARE - aga numilii PERETI CORTINA, utilizind materiale cu greutate
redus{ (metal, sticld, termoizolatii eficiente); sunt sisteme prefabricate, cu montaj
tr
'uscat'.
El SISTEME
GRELE - utilizind pentru zonele opace materiale gi alcdtuiri similare celor

utilizate ?n constructiile masive; pot fiinchideri reallzate in siiu (zidnrii), dar de cele
mai multe orisunt sisteme prefabricate: panouriintr-un unic strat (ex. frgiide b.c.a. folosite curent la constructii industriale) sau alc6tuiri multistrat (ex. panouri
prefabricate din beton, cu dublaj termoizolant); sistemele grele implici o

suprasarcini semnificativd pentru structuria portanta.
Fiind vorba de fatade 'purtate' de structura din otel a cl5dirii - caracterizati ea insigi printr-o
greutate redusd - apare fireascd tendinla de a foloside reguli alcdtuiride inchideri relativ subtiri
gi cu geautate redusS, din categoria peretilor cortine.
PERETT CORTINA
'a
Un perete cortind este un
perete
exterior neportant, sustinut de structura

portant5 a clddirii, fie ea din b.a. sau din .
otel.
Peretele poate fi alcdtuit din panouri

preasamblate sau dintr-un raster
metalic in ochiurile ciruia sunt montate
panouri de sticld gi/sau panouriopace.
Degi simpli in . teorie, construclia

peretilor cortini este complexi gi
implicd atentie particularS in proiectare,
testare gi executie; totodatd esfe .

necesari o atentd 'coordonare intre'
arhitect, inginer, gi executant, pe de o
parte, gi producitorul experirnentat in
problematica specificd perelilor cortin5,
pe de altd parte.
oc
ACTIUNI cerora pereliicortine trebuie sd le facd fa!5 (= CRITERII DE PROIECTARE):
APA
Ploaia se poate aduna pe suprafala peretelui qi, sub presiunea vintului,

poate sa intre prin cele mai mici deschideri. Vaporii de apd pot condensa,
determinind acumuldri de apd in interiorul peretelui. Prin rezolvdri specifice
de detaliu, aceasti apd trebuie se poate fievacuati cdtre exterior.
VINTUL
Vintul poate crea presiune pozitivd sau negativd asupra peretelui, tunctie
de direc lia sa, giin raport cu forma giin5ltimea cl5dirii. Peretele trebuie si
poatd transmite orice solicitdri din vint cdtre structura portantd a clddirii,
fdrda se deforma excesiv. Deplasdrile induse pereteluide acliunea vintului
trebuie anticipate la proiectarea rosturilor gi sistemelor de prindere.
Lumina gi strSlucirea in spaliile interioare trebuie controlate fie prin sisteme
de umbrire, fie prin folosirea sticlei reflectante sau colorate in masi. Razele
ultraviolete pot cauza deteriorarea materialelor de etangare din rosturi gi a
vitrajelor, ca gi degradarea finisajele interioare.
SOARELE
TEMPERATURA Varialiile zilnice gi sezoniere de temperaturi determind dilatarea gi

contraclia materialelor din alcdtuirea peretelui, in special a metalului.
Rosturile gi materialele de etangare trebuie sd poatd prelua migcdrile
determinate de variatiile de temperaturd. Pierderile de cSldurd trebuie
limitate prin folosirea de panouri opace termoizolante, de geamuri
termoizolante gifolosirea de profile metalice cu rupere de punte termicd.
INCARCARILE
Orice deformare a structuriiclSdiriisub incdrcdri nu trebuie
si
se transmitd
peretelui cortine; acliunile seismice implici utilizarea unor imbiniri

speciale, absorbante de energie.
FOCUL
Propagarea focului intre nivele trebuie opriti prin inchiderea cu materiale

adecvate a spaliilor dintre perete gi marginea plangeului. Normative
specifice tixeazl cerinlele privind rezistenla la foc proprie a peretelui.
SISTEME DE PRINDERE
ALCATUIRE DE DETALIU
Acumularea apei in inleriorul pereielui poate fi prevenile
prin prevederea a 3 elemenle:
- un ecran exterior care sA impiedice petrunderea apei
Posibilitate de reglare
pe 3 directii, pentru
compensarea loleranlelor
mai mari admise la
slructura clddirii
de ploaie;
un spatiu de aer in contact cu aerul exterior, astfel

incit presiunea sa sd fie menlinute egalS cu cea
exterioard; apa eventual pdtrunsd trebuie sd poat5 fi
eliminata spre exterior;
barierd interioare continud conira aerului 9i
vaporilor de apa.
Etangarecontra
Pleci metalice de impdnare
pentru coreclii de orizonlalitate
Comiere cu gduri ovale
pentru reglaj; pot fi ullerior
sudale dac5 se impune o
'
petrunderii apei -
Spatiu de egalizare a
presiunii interior - e)derior
imbinare fir5
Anumite sisleme de prindere a peretelui cortind de

structura clSdirii sunl gindite sd rezisle unor incdrcdri din
orice direclie. Allele sunt mobile gi proiectate sd reziste
numai la a4iuni lalerale din vint. Aceste prinderi mobile au
rolul de a regla deplasdrile diferenliate dintre peretele
cortind gi struclura clddirii; deplasarib diferentiate se pot
produce dalorite delormdrii structurii clddirii sub incircdri
sau dalorfta reactiei peretelui cortind la varialiile de
temperatu16.
Din motive de accesibilitate, prinderile la
partea
superioara a plangeului sunt prelerabile.
oo
Orificii in riglele orizontale

pentru evacuarea apei
Etangare slrida la aer
Elangare conlra
pelrunderii apei -*-\
Spaliu de egalizare a
presiunii interior - e)derior
Etangare la aer
TIPURI DE PERETI CORTINA - tunclie de M9DUL
DE ASAMBLARE
Traversd superioard
(toc superior ferea$rA
Monlant
SISTEMUL cu MONTAN|I + TRAVERSE
Geam transparent
(montat din interior)
Peretii sunt asamblali piese cu piesE. Costuri

de transport 9i manipulare relativ seEzute; se
pot adapta mai ugor decit selelalte sisteme la
situa[ia concrete din gantier.
Toc inferior fereastrd
SISTEMUL eu MONTANJI + PANOURI
Intr-o primd etapi se fixeazi montaniii; apoi

se ageazd in pozitie panourile preasamblate.
Panourile pot avea indllimea unui nivel, cu
vitrajul montat sau nu, sau pot fi separate in
panouri vitrate gi panouri parapet. Volumul
transportului este mai mare dectt in sistemul
anterior, dar volumui de lucru in gantier gi
timpulde executie se reduce.
Montantpel-2nivele
Panouri de perete preasamblale
SISTEMUL cu PANOURI PREFABRICATE

Const5 in utilizarea exelusiv5 a unor panouri
de mari dimensiuni, cu indllimea a 1, 2 sau 3
nivele; pot fi panouri cu sehelet preasamblate
sau panouri omogene; pot avea vitrajul montat
sau acesta poate montat dupi fixarea
fi
panoului. Sistemul
arc
avantajul
unei
preasambldri precise, realizatd sub control, in

atelier, precum giacela al unei executii rapide;
in schimb transportul gi manipularea sunt
oneroase
De asemenea, se pot deosebi urmitoarele categorii de pereti
tr
tr
tr
eortini:
concepuliin mod specialpentru un proiect anume;

compugidin componente gidetalii standardizate de produe5tor;
realizali din panouri prefabricate, tipic pentru clidirilc industriale
67
Panou omogen
(fdrd rami)
Panou cu schelet
(cu rame)
CONSTRUCJII DIN OTEL
DETALil DE PEREil eORTINA - PRINCIPII GENERALE

Cornier de
bordaj continuu
l--
r
I
Corniere de
ancorare
Perete interior cu Monlanlul de sus

barierd de vapori este glisat peste
piesa de imbinare
fdrd a fi fixal,
a$a incit se poate
migca liber
lmbinare
intre montanli
evacuarea aDei
'T -l_
I
I
Montanlul de jos
esle tixat de un
comier sau teu
Panou termoizolal
cu tata exterioare
din sticld
Profilele orizontale
sunt oreva2de cu
orificii pentru
Tsau
Tratament anlifoc
al grinzii de olel
Bariere antifoc intre perete

gi marginea plangeului;
se poale realiza din:
- impislilurd de fibre minerale;
- place metalice + gapa mortar;
- tencuialS pe rabit
Geam
termoizolanl
Profilele nu lrebuie
se formeze
punte lermica
Proiile de acoperire
fixate prin clipsare
penlru mascarea
idiscontinuitatea
scheletului 1r
ll
metalului!)
gi a prinderilor
Panourile vitrale gi
cele termoizolante
pot fi mentinute
in pozilie cu gamituri
de presiune
sau
cu garniluri
sale ll.
Lr'
slructurale
Semi-profile.
Delaliile prezenlale igi propun doar sd iluslreze aspeclele

tipice. Atunci cind se Jolosesc sisteme standardizale de
pereti cortine, nu esle necesard o delaliere amdnunlitd, cu
exceplia cazului cind anumite componente sunl
moditicate. Elementele ce lrebuie in orice caz precizale
sunt: - schema generald a peretelui
- tipul de vitraj
- tipul, dimensiunile 9i pozilia ochiurilor mobile
- tipul gi finisajul panourilor opace
- condiliile privind perimetrul, collurile $i prinderile
Dimensionarea, capacilatea portant5 $i rigiditatea

schelelului peretelui cortind depind de incErcdrile pe care
acesta trebuie sd le suporte - in principal incdrcdri laterale
din vint + incdrcdri verticale, relativ miei. In eeea ce
privegte capacitatea slructurale a vitrajului 9i a scheletului,
trebuie consultal producatorul.
68
CONSIRUCTIIDIN OTEL
DETALTI DE PERETI CORTINA. PRINCIPII GENERALE
Panourile cu rame folosesc

montanti din semi-profile care
se clipseazd
L---i
5=i
Dacd montantii sunt realizati

din doud profile U, se folosesc
acoperiloare de rosturi
la exterior gi la interior
ll
Gamiturd de distantare
Ranforsare monlant
Fixare eu
silicon structural
Chil siliconic de protectie

pesle silicon struciural
i
Panou lermoizolat sau vitrat
Fixarea panourilor cu SILICON STRUCTURAI- caraclerizeaze un sistem de FAfADE COPLANARE care

transferd solieitarile, din vint gi din alte acliuni, de la sticE la scheletul metalic al peretelui coftina, ferd
prinderi mecanice. Siliconul structural trebuie sa fie cornpatibil atit cu panourile de sticld cit gi cu scheletul
metalic. Proiectarea trebuie sd aibd in vedere facilitatea intrelinerii gi inlocuirii panourilor de sticld sparte.
Este de preferat fixarea vitrajului in ateliere pentru un mai bun control al calitetii. Pentru detalii se va
consulta documentalia producdtorului.
Miezul termoizolant
poate fi din:
fibre de sticld
Panourile termoizolalepot avea fele din:

aluminiu
olel inoxidabil
tabE emailate
plScute ceramice
cu suport de plastic
geam opac colorat
69
sticE celulare
spume de rdgini
DETALil DE pERETt CORTTNA - pRrNctpil GENERALE

Opritor gi
pazie din metal
Reazem
structural din olel
ElanSare
Panou melalic
TMBTNAR|irutne
plruouR|
Elangare
<J
Termoizolalie
,Panou metalic
termoizolal
cu fele din foi
de labld 9i miez
,din material
termoizolant
Panou metalic
din table subtire
cu miez rigid
de tip fagure
sau spuma
poliuretanicd
Foaie de tabl6 exterioard
Grindd de Jatad6
Foaie de table interioare
Adincimea ondulelor
sau cutelor determind
deschiderea oosibild
de rezemare
a panourilor
Cornier de olel
Panourile metalice sunt utilizate in principal la inchiderea cEdirilor industriale. Pot avea fete din tabE de
aluminiu anodizat sau de otel cu finisaj din email sau vopsitorii, vinilice sau acriliee. Panourile reazemd
vertical intre grinzi de olel la distanla de 2.40 - 7.20 m, funclie de tipul de panou folosit.
Pentru dimensiuni, deschideri, capacitate de izolare termica gi detalii de montaj, se va consulta

documentalia producdlorului.
70
pozrTrA pERETtLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRucTURA

Aspectul fatadei depinde, intre altele, de pozitia inchiderilor falS de scheletul portant at clddirii,
cu implicalii asupra modulSrii tramei peretelui cortina.
POZtTil
POSTBTLE
ALE
PERETELUT
CORTINA iN RRPONT CU STTLPII METALICI

PERIMETRALI
a) Stilp interior izolat,
fir6 contact cu fatada
b) St?lp adosat fetei interioare a faladei
c) Stilp integrat fatadei (Atentie la puntea

termice! este necesard termoizolarea stilpului)
d) Stilp adosat felei exterioare a fatadei (punte
intermediul grinzii care
traverseaze fatada - sunt necesare mdsuri de
termoizolare a stilpului gi capdtului de grindi)
termici prin
e) Stilp exterior izolat (aceeagi punte termice
ca giin cazul anterior)
71
pozrTlA PERETILOR CORTINA lN RAPORT CU STRUCTURA

RACORDARTINTRE Sritpt, rnlaoA $l COMPARnUerurAnl - GEOMETRIIil't
PLAN
DAADA
-i-L
-l
li
ii
"f
-f-
portante, lrebuie
FATADA irutRg Sfilpt. pentru a pdsfra o tram5 regulald a faladei, submultiplu al lramei slructurii
la puntea
redlsd Elimea 'ochiurilor, adiacenle stilpilor; compartimentdrile sunt mai scurte in dreptul stilpilor. Atentie
termice creati de stilpii de ta!ad5! $rebuie lermoizolali)
i'i
tll
'
lti
ll
*-
l.-,
I
STRUCTURA LA EXTERIOR. Elementele fatadei pot avea o tramd regulate; compartimenlarile pot
fi
racordate pe
oricare monlanl al faladei. Grinda care lraverseaze faladacreeazd. insd o punte termica.
i
I
ri
i,
ll
li
"'1
1r
lr
-l"l
ii
I
lL
ll
,..I
I
STRUCTURA LA INTERIOR" Ritmul elemenlelor de lalade poate fi unic; compartimenldrile intreruple de stilpi
delermine racorddri complicate Recomandabil min. 20 cm distanle intre peretele cortind 9i slructura.
72
pozrTrA eERETTLoR coRTtNA iru nnpoRT cu srRUcruRA

naconoAru irurRe slirpr, relnoA gt coupARnmerurAnt - cEomETnniru eLAN
STRUCTURA LA INTERIoR eoosnTA FATADEI
Daaab,aa
^T*
1-
.l
I
-lI
ol
-*
ol
I
t-
-io;
j
Un ritm dublu al elementelor faladei faciliteaz6 racordarea de colt; compartimenterile regulate pot fi dispuse lingd stilpi.
l;cbulittb,t
t__
too
lio
.?
f'
li'
l1
ti
rl,
il
ll
I
il
'
i..,
lr
li
i
ir
i
!
:f
*?=
e,
ir
li
Un ritm dublu repetitiv al elementelor fatadei are aceleagi avantaje.
h.,,,irlr,,
"rI
til
.lll
.iil
"i-il
-111
-il1
"j_ l
T-'-
rl
il
ii
-1,
rl
O tramd structurald rectangulard cu stilpi rectangulari, poate determina trei lipuri de 'ochiuri' in faladd.
PERETI DE COMPARTIMENTARE
Posibilititile de realizare a perelilor de compartimentare Tn cadrul unei clddiri cu structuri
metalice, sunt numeroase. Mare parte din sistemele utilizate ?n construcliile traditionale pot fi, ?n
principiu, apticate giin acest caz. Trebuie totugilinut cont de particularitilile structurilor metalice
giin special de rigiditatea mai redusd a plangeelor.
Chiar giin cazul construcliilor in sisteme masive (ziddrie, beton), diferite materiale inlocuiesc in
prezent din ce in ce mai mult ziddria in alcituirea perelilor de compartimentare neportanli,
permitind reducerea greutelii lor (deci reducerea sarcinii suportate de structura portantd) gi un
timp de execulie mai scurt. S-a conturat astfel o noud conceptie tehnologici a peretilor de
compartimentare, ce privegte alcdtuirea acestora gi modul de punere ?n operi, conceptie
tehnologicd ce produce pereti ugori, cu montai 'uscat' gi rapid; peretii de compartimentare
din aceastd categorie sunt cei adecvati in mod particular caracteristicilor construcliilor cu
schelet metalic. In plus, daci rolul fundamental de element de separare Tntre inciperi a rdmas
neschimbat, peretele
de compartimentare nu mai este in mod obligatoriu fix;
evolulia
tehnologiei sale gi folosirea unor materiale adecvate, a permis realizarea de connpartimentdri
demontabile, amovibile sau mobile.

In afara funcliunii de delimitare a incdperile unei clddiri, perelii de compartimentare trebuie sd
indeplineascd gi alte roluri, intre care: izolare acusticd (cu diverse nivele de exigenld in raport
cu functiunile adSpostite de incdperile separate); proteclie la foc; aspect.
ln raport cu modul de alcdrtuire gi consecinlele in ceea ce privegte flexibilitatea gi
adaptabilitatea partiuluiin timp, perelii de compartimentare se clasificd astfel:
Sunt constituite de perelidestinatisd rimini permanent in aceeagi pozilie gi ale ciror elemente
constitutive necesiti de regulS la punerea in operi lucriri complementare de finisaj (zidirie de
cdrdmid5, zidirie din blocuri de bca, pereti din cdrdmidi de sticld). ln caz de modificare a
compartiment5rii, elementele constitutive sunt greu recuperabile iar lucrdrile de demolare
genereazd anumite deteriordri.
Curent din lemn (dar gi din alte materiale - aluminiu, pvc), sunt realizate pe mdsura inciperii,
din elemente nestandardizate montate pe un schelet in general construit pe loc.
Elementele de bazd sosesc pe gantier finisate sau prefinisate (ex. pereli din pldci de IAFS, plici
de gips-carton, panouri pe bazd de lemn, panouri mixte). Montajul se realizeazi cu prinderi
mecanice (montaj 'uscat'). Demontarea se realizeazd fdrd deterioriri importante; elementele
constitutive suni preponderent reutilizabile sau ugor adaptabile. Remontarea necesitd mai mult
timp decit in cazul perelilor amovibili; implici uneori inlocuirea accesoriilor gi modificarea
elementelor constitutive de bazd.
Elementele constitutive sosesc pe gantier complet finisate; montajul se realizeazi cu prinderi

mecanice; elementele sunt ugor demontabile gi remontabile, fdrd degradiri. Elementele
(panouri pline, panouri vitrate, panouri de ugi) sunt modulate gi interganjabile; igi conservd
calititile (aspect, izolare acustici, rezistentd la foc) in timp, indiferent de numdrul muteribr.
Producitoriifurnizeazd o serie de accesorii ce completeaze montajul: traverse, plinte, tocuri de
ugi, guri de ventilatie, elemente de mobilier integrat.
Elementele se deplaseazd in cadrul unui sistem fix, solidar cu structura cl5dirii, pentru a separa
sau reuni instantaneu doui spatii adiacente (pereli culisanli, pereli plianli). O categorie aparte o
reprezinte glasvandurile, compartimentiri mobile de tip timpldrie.
74
COMPARTIMENTARI DEMONTABILE
PERETT U$OR| DtN
pLAq
DE G|PS-CARTON
Variantd cu montanti metalici simpli gi doud straturi de placi. Pentru dimensiuni exacte gi
variante de alcituire in raport cu nivelul de izolare acustice cerut, se va consulta documentatia
producdtorului. t:rrs
a)
d)
lwr
xrMfil
Montaj pe gapd
Montaj pe soclu din zidirie sau beton
Montd pe gapd cu tavan suspendat
Secliuni orizoniale - racorduri intre perEi
a)
b)
ffil|r
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
c)
d)
10.
Dal6 de beton armal
lzolalie fonice
11
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
$ap6 flotanta
Finisaj pardoseald
Plinld din material plastic
Plintd retrase (atentie la sldbirea izoldrii acustice!)
Plintd iegitd, asociatd finisajului pardoselii
Band6de etangare
Travers6 inferioard profil U din tabld
75
Pldci de gips-carton in doud straturi.

lzolatie fonice (vaG minerald 45 - 60 mm)
Montant din tablS profilati
BandSde elan$are
Bande din fibre minerale
Traversdsuperioard profil U din tabld
Soclu din ziddrie
Prolil U portant
Profil U de baz6
Element de susoendare
coNsrRucTil
DrN
oTEL
COMPARTIMENTARI AMOVIBILE
t-t
II
ll
TIPURICURENTE
a)
b)
c)
d)
e)
0
S)
h)
i)
Elemerd plin
Elemenl cu supralumind
Element eu vitraj 213
Element integral vi{rat
Elemenl cu vitraj median
U95 cu partea superioard plind
U$e cu supralumine
Uge cu partea centrald vilrala
L__l
Ugdin dou5canaturi
Dimensiuni: lelime: 10 ... 180 cm; curent
100 - 120 cm; indllime: 3 - 4 m.
Structura: traverse jos / sus (pentru lixare
gi preluarea diferenlelor de nivel) din olel
galvanizat, aluminiu sau lemn. Panourile:
at
tip sandwich, din pldci aglomerale din

lemn sau gigs-carton + lele din hirtie
F'll
stratificate, melaminate, tabld de otel sau

aluminiu ldcuit{ fetele pot fi imbracale cu
vinil, PVG, pinzd, tapet; interiorul esle
umplul cu vat5 minerald.
il-|
f)
'ffitrdffimffi#
Fl-iLJ+4S4+#
ori
b)
Compartimentare amovibile din plici aglomerate de 40 mm cu fete

din hirtie stratificate; slstem cu montanti aparenti.
a) $ecliune verticalE; b) Secliune orizontalS.
Compartimentare amoviblle din taHa de

olel cu ranforseri din plicl de ipeos;
sistem cu montanti ascungl.
1. Rigld lateral5 pentru corectarea

imperfectiunilor ziddriei
2. PAL + hirtie stratificaid
3. Montant orofilat din aluminiu
4. Ghend pentru cabluri eleclrice
5. Baghetd de acoperire
6. Ugi
7. Traversd inferioard de lemn
a) Secliune verticald; b) Secliune orizontald.

1. TablS zincatd 0.8 mm, lScuit6 sau vopsite
2. Placd de ipsos 12.5 mm
3. lzolalie fonici din vatd mineralS
4. Montant din tabld de otel galvanizde
5. Vitraj
6. DalS de beton armat
7. Elan$are ela$ica
B. Traversd inlerioard telescooicA
8. PlintS de lemn
9. Vitraj simplu
10. Vitrd dublu (variantd)
11. lzolalie fonica
12. Traversa superioard profil U
13. Luft pt. tolerante de geometrie
76
COM PARTIMENTARI MOBII.E

Principalele sisteme sunt constituite de perelii culisanti gi peretii plianti sau 'armonicS'.
Alcituirea panourilor este similard cu cea a compartimentdrilor amovibile.
COMPARTIMENTAH CULISANTE
COMPARTIMENTAH PLIANTE
De reguld panourile sunt suspendate gi

culiseazi cu ajutorul unor roli de plastic intr-o
Sunt constituite din panouri rigide asociate

intre ele cu garniere; in pozitie deschisd,
gini
la
partea
aparente sau incastratd;
inferioard poate fiamplasat un ghidaj, pentru a
panourile sunt strinse in pachet compact gi

adosate unuiperete sau addpostite ?ntr-o nigi.
O altd solutie o reprezintd sistemul semi-rigid
ugura manevrarea, dar acesta creazd o fanti
in pardoseald. In pozitie deschisi,
constituit dintr-un perete dublu din piele

sinteticd; gi acesta este suspendat, dar fdr5
panourile
sunt grupate intr-o nigd sau intre doi pereli

ficgi; panourile suspendate in axul lor pot fi
gin6 ?n pardosealS. Dacd tavanul este suficient

de amplu, este posibild dispunerea unei
'cortine'dintr-un material suplu care se pliazd
vertical.
regrupate perpendicular pe gina de glisare.
Ilf,*__
luI
I
ol
iiTll.-.--.rr-
ilili-:--
--=1r
ffi
t
b.|
Comparlimenleri culisante.
Citeva posibilitdli de ghidare gi depozitare a elementelor.
Compartimenteri pliante.
a) Panouri rigide; b) Material plastic semi-rigid
T7
Bibliografie
*"" ConstrLtire en acier ... Comment? Centre Suisse
de la Construction Mdtalique, Zurich, 1988.
Cl'flNG, Francis D.K.,Building Construction lllustrated. Van Nostrand Reinhold, New York,
1991.
DALBAN, C., JUNCAN N., $ERBESCU C., VARGA A., DIMA $., Construclii metalice.
Ed. Didactici gi Pedagogicd, Bucuregti, 1983.
FRIK, KNOLL, NEUMANN, WEINBRENNER, BaukonstruKionslehre. B. G. Teubner, Stuttgart,
1988.
GAVARINI, C., BEOLCHINI, G. C., MATEOLI,

Editori, Milano, 1988.
G., Technica delle castruzionr. Ulrico
Hoepli
HARDT, D., SMIGELSCHI, M., Curs Constructri f/. Editie addugitS, lAlM, 1991.
MATEESCU, D., CARABA 1., Conslructii metalice. Calculul gi proiectarea elementelar din o[el.
Ed. Tehnicd, Bucuregti 1980.
MITTAG, M., Pratique de la construction des bdtiments. Editions Eyrolles, Paris, 1987.
ORTON, Andrew, The way we built naw: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold
{UCI Co. Ltd. 1988.
VITTONE, Ren6e, BAtir. Manuel de la construction. Presses Polytechniques et Universitaires
Romandes, Lausanne,
Prove nien[a
""' Constntire
996.
i I ustrali i lor
en acier ... Commenf? Centre Suisse de la C,onstruction M6talique, Zurich, 1988
(p.24,4A,41).
CHING, Francis D.K.,Building Canstruction lllustrated. Van Nostrand Reinhold, New York,
1991 (50, 52, 53, S, 55,56, 57, 65, 66, 67, 69, 69, 70).
FRIK, KNOLL, NEUMANN, WEINBRENNER, Baukanstruktionslehre. B. G. Teubner, $tuttgart,
1988 (p.26,32).
GAVARINI, C., BEOLCHINI, G. C., MATEOLI, G., Tecnica delle costruzionr. Ulrico Hoepli
Editori, Milano, 1988 (p. 18, 19, 20,25,26,27,28,29,30,3't,32,33, 34,35, 36, 37, 39,42,43,
44, 45, 49, 49, 50, 59, 5g).
MATEESCU, D., CARABA 1., Construclii metalice. Calculul gi proiectarea elementelor din olel.
Ed. Tehnic6, Bucuregti1980 (p. 11,12,13, 14).
MITTAG, M., Pratique de la construction des bdtimenfs. Editions Eyrolles, Paris, 1987 (p. 29,
46,47).
ORTON, Andrew, The way we built naw: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold
(UK) Co. Ltd. 1988 (p. 60, 61, 62, 63, 64 gi p. | - XXIV).
VITTONE, Ren6e, B1tir. Manuel de la construction Presses Polytechniques et Universitaires
Romandes, Lausanne, 1996 (p. 7, 17, 71, 72, 73, 75,76, 77).
78

EXEMPLE
CASA SCHULITZ I Beverly Hills, California, SUA (1926)

Locuinli individuald cu 3 nivele, pe teren denivelat, cu schelet din olel giinchideri din aluminiu.
Arhitect: H. C. Schulitz
Inginer de structuri: Kurily and Szymanski
Clddirea constituie o ilustrare a potenlialului construcliei 'in sistem deschis', ce utilizeazd
produse de serie asociate intr-un mod original, de naturd sd confere individualitate clddirii.
VEDERE DIN SPRE SUD
Structura: Stilpidin leave petrati 150 x 150 mm; grinziprincipale continuidin 2 profile U; grinzi
secundare in zibrele, standardizate; placa din tabld cutate + beton ugor; stilpii metalici
descarci pe piloni circulari din beton, asociali cu grinzi de beton turnate la nivelul terenului.
Trama structurald are dimensiuni modulare stabilite in raport cu dimensiunile elementelor de
finisaj gi echipare standardizate: multiplu de 10 cm pe cele 2 direclii orizontale gi 15 cm pe
verticale.
lnchiderile: Panouri de aluminiu standardizate, cu schelet din profile de tabli gi miez

termoizolant. Durata totala a executiei: 9 luni (relativ mare, datoriti faptului ca arhitectulproprietar a realizat el insugi mare parte din lucrdrile de interior); ridicarea structurii din otel:
2zile.
*ry:'
f.
PLAN NIVEL INTERMEDIAR
,{ ''-1
"
--
jo-l
I
r-
---__J
lii
---
--J
-il
il
I
I
- - ----l
il
TI
il
VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD
| -l
-r
c.)l
i-l
it
-)-+
,l
r+'
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique, Van Noslrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 19e8

EXEMPLE

, ,ad
/
\.
\ \,,"
b-,
t'
.r'
't
-+-
sEcTruNE vERTTCALA
IMAGINE'EXPLODATA' A SISTEMULUI CONSTRUCTIV
PRIN PERETELE EXTERIOR
(FATADE SUD-EST $r NORD-VEST)
(FATADE SUD-EST 9I NORD-VEST)
a) Profil U 30 cm; b) Profil U 15 cm; c) Grindd cu zdbrele la 1.20 m interax; d) |eavi

150x150x12.5 mm; e) Placd de beton ugor pe tablS cutatd 15 cm; f) Plicule de asamblare
sudate de teav6; g) Panou de aluminiu cu schelet metalic ai termoizolatie din fibre de sticlS;
h) Placd Eips-carton; i) Fereastri cu timpldrie de aluminiu; j) Panouri de lemn; k) Montant
metalic; l) Uga glisantd cu timplSrie de aluminiu; m) Pazie din aluminiu.
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co.Lld. 1988.

EXEMPLE
rnlnoA suD-EST
srRUcruRA
DE OTEL iru
rXeCUle
DETALIU FATADA SUD-EST
IV
coNSTRUCTil
DTN OTEL
EXEMPLE
ONE FINSBURY AVENUE / Londran Anglia (19S4)

lnchiderile: Panouri de 3.30 x 5.60 m, din vitraj dublu cu geam de culoarea bronzului, in
jumdtatea superioard, 9i vitraj simplu in fata unei termoizolatii rigide, la partea inferioari;
vitrajele sunt montate in profile de aluminiu anodizat in culoarea bronzului; acestea sunt fixate
pe un raster din tevi rectangulare de otel de 120 x 60 x 4 mm (5 verticale gi 2 orizontale ?n
fiecare panou) ce constituie trama secundard a fatadei gi se prinde direct de plangee; prin levi
circuld apd cald5, asigurind incilzirea perimetral5. Parasolarele sunt realizate din profile I de
aluminiu sustinute de profile extrudate din aluminiu in formd de cruce, care, la un cap6t, sunt
fixate cu piese din otel inoxidabil de scheletul fatadei cortinS, iar la celilalt capdt sunt conectate
la diagonale din olel inoxidabilO 30 mm. Durata executiei: 18luni.
ra
DETALIU FATADA SUD.EST
sEcTruNE VERTTCALA pRtN PERETELE EXTERTOR

a) Grindi de otel profil I 40 cm; b) Phca de beton pe tabE cutate 13 cm; c) Montant perete cortind din
teava rectangulard 120x60x5 mm cu circulalie de apd caldd la interior; d)Termoizolalie spuma rigide
12 cm; e) TablS de aluminiu 3 mm; f) Viiraj dublu culoare bronz; g) Geam simplu rezistent la goc, cu strat
de aer ventilat in spate; h) Tabld de aluminiu anodizat culoare bronz; i) Alimentare cu apd caldS; j) Retur
apd caldd; k) Profil extrudat din aluminiu fixat cu piese din olel inoxidabil de scheletul peretelui cortina;
l) GrilS din aluminiu; m) Pardoseald suprain5llat5; n) Tavan suspendat; o) Montaj geam cu profii din
neopren gi placd de presiune din aluminiu anodizat, bulonatd pe rigla fixatd de scheletul peretelui cortine.
Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

EXEMPLE
SAINSBURY CENTRE / Norwich, Anglia (1978)

Centru de arti, parter + supanti, cu stilpi gi grinzi spaliale in zdbrele
9i inchideri tip sandwich.
Arhitecti: Foster Associates

Ingineride structuri: A. Hunt Associates
Clidirea, cu o formi simpld, rectangularS, este detaliati cu deosebit5 atenlie pentru a dobindi
puritatea geometrici a liniilor gi suprafetelor; este conceputi ca un produs de inalti calitate, cu
componente preponderent produse in atelier, cu materiale scumpe, de efect dar gi de mare
fiabilitate, gi cu tolerantele mult mai stricte decit in cazul tehnologiilor traditionale.
ffi
ffi
ffiffi
VEDERE DIN SPRE SUD
.o
.tt
,{
(t
.-.1
'--+
,8)
PLAN PARTER
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold {UK) Co.Ltd. 1988.
vltl
coNSTRUCTil
DTN OTEL
EXEMPLE
ONE FINSBURY AVENUE / Londra, Anglia (1984)

Clddire de birouricu B nivele, cu structuri din o!el.
Arhitectigi ingineri de structuri: Arup Associates

Conceplia a urmirit realizarea uneiclidiri 'de calitate', cu suprafele mari (57 x 84 m), in cel mai
scufi timp gi cu costuri minime; proiectul are la bazl, pe de o parte, cunogtinte aprofundate
privind procesul constructiv gi preuzinarea unor componente, gi, pe de altd parte, selectarea
unor elemente-cheie in cadrul concepliei generale; sunt repetate la maximum citeva 'teme'
generale, dar cu varialiuni ingenioase, cum ar fi cea a'ecranelor'ce controleazd scara intr-un
mod eficient gi ieftin.
VEDERE SPRE FATADA NORD.VEST
coNsTRucTil
DrN
oTEL
EXEMPLE
ONE FINSBURY AVENUE / Londra, Anglia (1984)

Structura: Tramd 6 x 6 m (local 6 x 7.5 m); imbiniri cu buloane standard de 20 mm diametru;
plangeu cu placi mixti din beton ugor de 130 mm + table cu cute de 50 mm adincime, ce
reazemd la 3 m pe grinzi secundare din olel care, la rindul lor, descarcd pe grinzile principale la
6 m interax. Grinzile sunt realizate din acelagi tip de profile standardizate, au inSltimea de
400 mm gi sunt asociate plicii. Intre talpa inferioard a grinzilor gi tavanul suspendat
(fonoabsorbant) existd un spatiu liber de cca 40 cm, ce adapostegte traseele de instalalii
(electrice, ventilatie, stingerea incendiilor). For[ele orizontale sunt preluate de contravintuirile in
X ce inconjoard cele doui zone de lifturi, gi transferate plangeului.
PLAN NIVEL 3
F-
84.000
---t-
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique.Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1S88.

EXEMPLE
SAINSBURV CENTRE I Norwich, Anglia (1978)

Structura:37 de grinzi reticulare spatiale cu secliune triunghiulari, av?nd indltimea de 2.50 m gi
fdtimea la partea superioard 1.80 m, carc rcazemd pe stilpi reticulari spatiali, cu sectiune
transversald triunghiulard aproape identicd cu cea a grinzilor. Grinzile au o deschidere de
34.40 m gi o contrasigeati de 300 mm; rezemarea se face in doud puncte, pe barele
superioare inclinate ale stilpului zdbrelit; degi induce o incovoiere suplimentare in barele
stilpului, rezemarea se face vertical la 300 mm de axul tevii exterioare a stilpului, pentru a
facilita racordarea inchiderii cu continuitate de plan intre perete gi acoperig; la una din
extremiteli, reazemele permit glisarea, lisind liber jocul dimensional din variatii de temperaturd.
Pe lungimea clSdiriisunt previzute doud rosturi de dilatare. La extremitilile clddirii gi de o parte
gi de alta a rosturilor, cite doud rinduri de grinzi gi stilpi sunt asociate cu diagonale in planul
invelitorii, pentru preluarea fo4elor orizontale; cele de la capetele cl5dirii sunt asociate gi la fata
interioard. Stilpii descarci pe benzi de fundare din beton, asociate plangeului. Pentru a permite
trecerea, la nivelul de cilcare diagonalele stilpului lipsesc, acesta conportindu-se pa4ial ca un
cadru. Stilpii gi grinzile sunt din levi rotunde, imbinate prin sudurd in atelier; stilpii au fost adugi
in gantier la gabaritul final, iar grinzile din doud tronsoane, solidarizate prin sudurd in gantier,
dupd punerea in pozitie. Datoritd sistemului de inchideri cu continuitate de plan intre pereti gi
acoperig, tolerantele de execulie admise au fost extrem de mici (ex. pentru distantele stilpigrinzi -r 3 mm pe orizontali giverticald). Durate de executie: 1B luni.
3ft
VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique.Yan Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 19S8.
IX

EXEMPLE
SAINSBURY CENTRE / Nonafich, Anglia (1978)
VEDEFIE DIN INTERIOR
sEcTruNE vrnrrcRr-A PRtN PERETE

Spatiul interior este separat de inchiderile
exterioare printr-o zond-tampon ce contine
structura, serviciile
gi alte utilitati; zana
respedivA este inchisd cu lamele reglabile

din aluminiu (similare celor din tavan)
REZEMARE GRINDA.STILP CARE PEHMITE GLISAREA

h) Bard superioard in lungul grinzii; i) Bard diagonald a
grinzii; j) Bare diagonald a stilpului; k) feavi de rezemare;
l) Bard transversale; m) Rigidizare diagonald; n) Placd cle
otel cu gduri ovale pe suport din teflon.
lnchiderile: Aceleagi la nivelul acoperigului gi peretilor, constau din panouri modulare - pline, cu
din
profile Z de aluminiu extrudat, fixat cu buloane de structura principald gi sunt fixate intr-un raster
1.80 x 1.20 m din benzi de neopren asociate scheletului din aluminiu extrudat; benzile de
neopren verticale folosesc Ai ca scurgeri pluviale cu descircare in canale colectoare din beton
prefabricat dispuse in lungul clidirii. Panourile curbe de coll sunt pline sau transparente.
Panourile pline sunt constituite, la exterior, din aluminiu puternic reflectant, la interior tot
aluminiu, iar la mijloc termoizolatie din spumd de r5gind fenolici sau polistiren (la panourile
curbe). lnchiderile complet vitrate ale faladelor de capit sunt realizate din geam rezistent la goc
in panouri de 2.4Q x 7.50 m, suslinute de lamele din sticl5 fixate la nivelul tavanului gi pardoselii.
grili sau cu geam - toate de aceleagi dimensiuni. Panourile sunt suslinute de un schelet
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technigue- Van Nostrand Reinhold {UK) Co.Ltd. 1988

EXEMPLE
SAINSBURY
CENTRE I Nonnrich, Angtia (1978)
'tc
it,
I
I
t:
l.l
'-+
sEcTruNE oRtzoNTALA pRlN PERETELE EXTER|OR,

|NTRE PANOU PLIN $t PANOU VTTRAT
a) Fald exterioard din aluminiu; b) Fale interioard din

aluminiu;c) Ramd din aluminiu; d) Termoizolalie; e) Profil
din neopren; f) Geam laminat;g) guruburi din otel inox (6
/panou); h) Schelet de fatad5 din aluminiu extrudat emailat;
i) Bol! gi piulili din olel inox; j) feavd exterioard a grinzii /
st?lpului reticular.
IMBINARE INTRE GRINDA RETICULARA
$I VITRAJUL DIN FATADELE DE CAPAT
FATADA SUD-VEST: ZONA INTRARII

Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: farm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lrd. 1988.
XI
CoNSTRUCTI DrN OTEL

EXEMPLE
ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Darnen Indiana, SUA (1977)

Sald de sport multifunctionald, cu suprastructure din olel gi infrastructurd de beton.
Arhitectigi ingineride structuri: C. F. Murphy Associates

Clddirea este pa4ial ingropatd (cca 4 m) fiind inconjuratd de o colinS artificiali de 1.20 m
indltime deasupra cotei terenului natural; ca atare cca 50% din suprafata inchiderilor nu este
expusd, ceea ce determini un volum (cu indltime necesard relativ mare) mai pulin agresiv ?n
raport cu contextul gi economii in consumul de energie. Clddirea este un exemplu de produs
arhitectural ce imbind fericit trei elemente fundamentale: geometrie, funcliune gi posibilitdli
tehnologice.
,W
VEDERE DIN SPRE SUD-VEST
Structura: Infrastructura (pereli 30 cm
+ placd 15 cm) este din beton turnat in situ,
iar
suprastructura din stilpi gi grinzi in zdbrele de olel. Grinzile de acoperig, cu deschideri de

36.60 m, reazemi pe stilpi circularidin otel ce descarci pe peretii longitudinali ai infrastructurii.
Grinzile au 1.68 m inSltime gisunt dispuse la un interax de 6.10 m; in sens longitudinal, la 1/3
din deschidere gi pe linia stilpilor, tilpile inferioare gi superioare ale grinzilor sunt asociate cu
profile din otel; la fiecare 4 deschideri, acestea sunt contravintuite in plan vertical cu diagonale
in K. Peste grinzi reazemi tabla suport a acoperigului cu cute de 114 mm indllime, asociati
tdlpilor superioare ale grinzilor prin suduri in puncte la cca 30 cm interax. Fo4ele orizontale pe
directie transversald sunt preluate de grinzi gi stilpi, care se comporte ca nigte cadre riEide
articulate la baz6. Stilpii, foarte solizi, sunt din teave rotundi cu grosime de 12 mm. Pe direclie
longitudinali, fo4ele laterale sunt preluate de stilpi qi rigidiziri tot prin efect de cadru. Toate
grinzile au o contrasigeatd initiald de 178 mm, cu exceptia celor de capdt unde, cu ajutorul
unor tensori axiali, contrasdgeata este redusd la cca Yz pentru a asigura compatibilitatea
deplasdrilor cu cele ale peretelui. Grinzile au fost aduse in gantier premontate in trei tronsoane
gi solidarizate in situ cu suduri; toate sudurile au fost testate. Toate imbinirile bulonate folosesc
buloane de inalti rezistenli. Durata de executie: 11 luni.
lnchiderile: Panourile verticale translucide au 64 mm grosime gi 3,66 m inSllime; constau in
doui pldci de poliester armat cu fibre de sticli gi termoizolalie intre ele; sunt montate pe un
schelet din aluminiu. Panourile transparente curbe de la partea superioari sunt realizate din
plSci acrilice (cu buni comportare la factorii climatici) montate in profile de aluminiu; la acelagi
nivel, la capetele clddirii, vitrajul este realizat din geam clar flotat de 13 mm.
DupE ORTON,
Andrew, The way we built now: torm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988
xtl

EXEMPLE
ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY I Notre Dame, Indiana, SUA (1972)
I2n
VEDERE AXoNoMETRIoA DIN SPRE SUD- VEST
A
\l/
-t
ol
el
'l
---t.t
79.20
PLAN NIVEL SUPERIOR
DupSORTON,Andrew, Thewaywebuiltnow:form,scaleandtechnique-VanNostrandReinhold(UK)Co.Ltd.
xill
1988.

EXEMPLE
ST. MARY'S ATHLETIC FACILITY / Notre Dame, lndiana, SUA (1977)
,-
.--:. -'':'..-'-
\s'\
'Etl
-::-:t3
sEcTruNE VERTTCALA pRrNr FATADA SUD:
RACORDARE |NTRE PERETE $tACOPERI$
DETALIU DE IMBINARE INTRE STILP SIGRINDA

:'',1
a) Grindd in zdbrele h = 1.68 m; b) Stilp din leavd

rotundi A 32 cm, cu grosimea de 12 mm; c) Tabld
cutatd + termoizolalie; d) Panouri termoizolate din
poliester armat pe schelet din aluminiu; e) Placi
curbd transparentA din rdgini acrilice, 6 mm

grosime, cu profile de aluminiu; f) Legituri
longitudinalS de rigidizare - profil inferior;
g) Legdturd longitudinald de rigidizare

profil
superior; h) 2 corniere 85 x 85 x 6 mm, prevazde
cu gduri ovale; i) 2 comiere 85 x 85 x 8 mm; j) placd
de otel 9 mm grosime sudatd de stilp; k) legdturi
diagonald temporara din bard de olel A 25mm.
VEDERE A COLTULUI DE SUD.EST
DupdORTON,Andrew, Thewaywebuiltnow:form,scaleandtechnique.VanNostrandReinhold(UK)Co.Ltd.
XIV
1988.
coNsTRucT[
DtN oTEL
EXEMPLE
SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvelia (1976)

Sali de sport in cadrul unei gcoli de gimnasticd, cu structurd din otel gi infrastructurd de beton.
Arhitect:M. schlup
lngineri de structuri: Schaffner and Dr. Mathys
Clddirea are o formS simpld, prismatic5, imbricatd in sticld, constituind o prezentd discreti in
relalia cu peisajul natural; inillimea utild relativ mare este mascate prin ingroparea clddirii cu
cca 4 m sub nivelul terenului.
:-tri.)ui.:\:
. ;i.:'.;ri
Ijii]s,!,{,
VEDERE DIN SPRE NOHD
Structura: 7 grinzi reticulare spaliale cu raportul dintre inSltime gi deschidere Wd = 1124,

jumdtate fati cel caracteristic grinzilor reticulare plane; plangeu din tabld cutate cu secliune
inalt5, pe 4.20 m deschidere. Grinzile descarci la fiecare capdt pe c?te doi stilpi circulari din
leavi de otel cu grosimea de 25 mm; la capdtul celor trei bare in consold fati de stilp este
prevdzut un cablu vertical de pretensionare, care introduce intinderi suplimentare in barele de
sus gi compresiuni in barele diagonale ?n consold, determinind reducerea incovoierii gi segelii
in mijlocul deschiderii. In afard de folosirea pretensiondrii, structura este originali prin aceea cd
nu are contravintuiri verticale gi nici in planul invelitorii, absenta primelor fiind posibila datoritd
imbindrii rigide a stilpilor la fundatie, gi a celorlalte datorite prezenlei diagonalelor in alcdtuirea
grinzilor spatiale. Aceastd rezolvare conduce la o structurd elegantS cu pretul unui mic consum
suplimentar de olel (in total 420 t de otel, respectiv 83 kg / mp).
Fiecare grindd spatiald a fost executate din 3 tronsoane, fiecare tronson fiind realizat prin
solidarizarea cu buloane a barelor transversale gi grinzilor ?n zibrele plane preuzinate la cca 18
m lungime; grinzile plane sunt 4 gi conlin diagonalele grinzii spaliale. Cele 3 tronsoane au fost
ridicate gi pozilionate pe stilpi gi 2 popi provizorii pind la asamblarea definitiv5. Durata de
execulie: 24 de luni.
lnchiderile: Perete cortine integralvitrat, cu o structura din otel cu trama 4.20 x2.25 m: stilpii de
falade sunt fixati numai sus gijos; pe faladele lungi, prinderea la partea superioara de grinzile
spaliale permite glisarea, pentru a l5sa libere deformatiile din variatiide temperaturS.
DupA ORTON,
Andrew, The way we built now: lorm, seale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988
CoNSTRUCTI DrN OTEL
SPORTS HALL MAGGLINGEN I Magglingen, Elvetia (1976)
40h
VEDERE AXONOMETRIGA DIN $PRE VEST
ol
ol
cl
'l
.'_:::::-_--3&
79.800
\ry
PLA,N STRUCTURA DE ACOPERIRE
Dupd ORTON, AnCrew, The way we built naw: farm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

EXEMPLE
SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvetia (1976)

.1.rM
t4,rt44'd'''q.w.gw/
!k.
?FRG:*ffi
'tn@Fk#a6
w|@
g@
tu@
tu
@
ffi
VEDERE DE JOS tN SUS rN LUNGUL GRTNZil SPATTALE

p
,/n
' --l- 'r
--. ..-,','-.
sEcTr UNE TRANsvEBselA cuRerurA

nRTNTR-o eRrrvoA RETIoULAHA senlelA
Lelime la partea superioard: 8.40 m
I
-],]
\.m
v/
Indltime: 2.10 m
ta\
,L/
DETALII NODURI 1 9i2
m) Diagonali din leavd rotundd de olet 140 x
4.0 mm; n) Placd de capat pentru diagonald;

o) Jumitate de profil | 20; p) Platbandd superioard
continud 180 x 14 mm sudatd de profilul l; q) Ptdci
150 x 104 x 10 mm de o parte gi de alta a barei
transversale; r) Placd de ranforsare la partea

inferioard 170 x 620 x 10 mm, sudatS; s) Bard
transversald din teavd rotundi de olel 82.5 x

3.2 mm; t) Diagonald din leavd rotundd de olel
139.7 x 7.1 mm; u) 2 LL 200 x 100 x 10 mm:
v) Profil U 18; w) Platbandd continud 150 x 12 mm.
{
.t
s
-+- 2
Dupi ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
XVII
coNsTRucTlr DIN oTEL

EXEMPTE
SPORTS HALL MAGGLINGEN / Magglingen, Elvelia (1976)
a) Bard diagonalS; b) Bard longitudinal5 superioard;

c) Bard transversaE; d) Cablu de pretensionare in
leavd de olel A 95 mm; e) Ancoraj cablu; D Profil
U 20; h) Prinderea prolilului U de grindS, cu
posibilitate de glisare; i) Vitraj dublu cu geam de
8 mm, cu ochiuri de 4.20 x 2.25 m; j) Traversd
profil T; k) Coloand pluviald; l) GrilS incSlzire.
SECTIUNE VERTICALA (sus)

9l ORIZONTALA fios) PRIN FATADA
in dreptul uneicoloane pluviale
VEDERE DtN |NTERTOR A FATADET NORD-EST
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988
coNsTRucTil
DrN
oTEL
EXEMPLE
CHLORIDE TECHNICAL OFFICE$ / Swinton, Manehester, Anglia (1928)

Birouri gi atelier de productie, cu structur5 din olel gi inchideri metalice tip sandwich.
Arhitectigi ingineri de structuri: Building Design Partnership

Este o solulie constructivi deveniti 'clasici' pentru hale industriale, sub forma unor sisteme
prefabricate. ClEdirea, amplasatS ?ntr-o zond industriald, demonstreazd calitatea realS care
poate fi oblinutd cu aceaste tehnologie gi potenlialului arhitectural al tablei cutate, exemplificind
un
,stil industrial
vernacular,.
.,
:..:
ti,r'i:l.,i.lii:i,iiiii
::,,,i1.
:,. ;:..;,1;1.
VEDERE DIN
I
."l
\fl
el
el
_1
54.864
.____
_*____i
PLAN PARTER
Structura: lntr-un unic volum prismatic, clddirea include doud corpuri separate printr-un perete
de cdrdmidi de 45 cm: corpul de birouri are 2 nivele, atelierul are 1 nivel. Pentru corpul de
birouri, consta in 6 cadre portal din profile I de olel la 6.09 m interax, cu o deschidere de 22 m',
imbinarea grindd - stilp este interita cu un profil suplimentar cu inallime variabili adiugat ta
partea inferioari a grinzii (grindi 'vutati'). Pe direclie longitudinald, capetele superioare ale
stilpilor sunt asociate cu o grindi de rigidizare. Plangeul nivelului superior de birouri este
constituit dintr-o dalS de b.a. de 25 cm, sustinuti de stilpii marginali gi de stilpi intermediari, cu o
tramd de 6.10 x7.32 m; in dreptul stilpilor, grosimea dalei este majoratd la 30 cm. Atelierul are
acelagi tip de structuri cu cadre portal; pe una din falade 2 dintre stilpi au fost suprirnali iar
incdrcdrile din acoperig sunt preluate de o grindi marginald care le transferi stilpului rimas.
Fo4ele orizontale sunt preluate de cadrele transversale rigide, articulate la bazd; plicile de
bazd ale stilpilor sunt fixate de fundatii cu cite 4 buloane A 19 mm, dispuse in collurile unui
pAtrat cu latura de 200 mm. Pe directia longitudinal5, fo4ele orizontale sunt preluate prin efectul
de cadru creat de conlucrarea dintre ptaca de beton gi stilpi; stilpii interiori sunt fixali la fundalii
cu 4 buloane dispuse in collurile unui pdtrat cu latura 400 mm gi o placd de bazS de 30 mm
grosime, realizindu-se o imbinare semi-rigidi.
DupA ORTON,
Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd, 1g88.
XIX

EXEMPLE
OHLORIDE TECHNICAL oFFlcEs / swinton, Manchester, Angria (192s)
9o
30
lt
VEDERE AXONOMETBICA DIN SPRE SUD.EST
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and teehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co. Ltd. 1988.

EXEMPLE
CHLORIDE TECI-INICAL OFFICES / Swinton, Manchester, Anglia (1978)
DETALIU DE FATADA EST (VEST)

IN ZONA UNUI BOVINDOU
PENTRU ECHTPAMENTE DE AER CONDTTTONAT
sEcTruNE VERTICALA PRIN

PERETELE EXTERIOR IN ZONA DE BIROURI
a) Stilp profil | 602 x 228 mm; b) Grindd profil I 356 x
.171
mm; c) Profil I de ranforsare a nodului;

d) Ingrogare a pldcii de beton la 30 cm in dreptul stilpilor; e) Placd suport din olel 100 x 20 mm, sudati de
stilp; l) Grindd de bordaj profil | 203 x 133 mm; g) Profil din table formatd la rece; h) Profit U 1S2 x 76 mm;
i) Montant din table formatd la rece 2OO x75 mm; j) Bari de suspendare din olel Q 12 mm k) 4 botluri O
19 mm, l= 305 mm + placi de bazd 20 mm grosime; l) Panou sandwich cu fele din tabld de otel; m) Tabld
de olel; n) Placd ipsos + termoizolalie; o) Tavan suspendat.
lnchiderile: Atit perelii cit gi acoperigul sunt realizali cu un sistem de panouri sandwich
standardizate, cu litimi de 715 mm, cu fala exterioard din tabld cutatd de culoare brun inchis.
Panourile curbate sunt realizate dintr-un unic strat de tabl5, cu termoizolalie separati din fibre
de sticlS 9i inchidere interioard din plici de ipsos. Vitrajele sunt din geam de 6 mm in culoarea
bronzului, cu schelet secundar din aluminiu. Panourile de acoperig reazemS pe grinzi

secundare din profile de tablS formate la rece, de 200 mm inSllime, la cca 2 m interax.
Panourile de pereli sunt sustinute de 4 rigle orizontale, din profile U de table, fixate de stilpii
principali giintre ele cu bare de suspendare. Rosturile verticale intre panouri sunt acoperite cu
benzi plane care ritmeazd fatada. Clidirea nu are jgheaburi gi burlane; deasupra ferestrelor
sunt prevdzute profile de proteclie; ploaia se scurge pe pereli gi este colectata la partea
inferioard intr-un canal de beton prefabricat. Terminaliile pldcilor de acoperig sunt etangate cu 2
rinduri'de mastic de butil. Durata de executie: 8 luni.
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: torm, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.
XXI

EXEMPLE
BANQUE BELGE OFFICES / Londra, Anglia (19771

Clddire de birouri cu 7 nivele, cu structuri din otelgipereticortine din aluminiu.
Arhitecti: GMW Partnership
Ingineri de structuri: Scott, Wilson, Kirkpatrick and Partners
Exemplu tipic de clddire comerciali de birouri, avind 70% din aria de nivel liberd; circulatiile
verticale 9i serviciile sunt grupate intr-un tub de beton armat, cu rol de contravintuire.
I
/
{
,l
J
,'
I
I
l I
ff
t
#<
VEDERE DIN SPBE SUD VEST
Structura: Stilpi perimetrali din profile H (203 x 203 mm la parte$; nu existd stilpi intermediari.
Grinzile cu deschidere 12 m din profile I (610 x 229 mm), la 3 m interax, reazemi pe stilpii
perimetrali gi pe tubul de beton; la jumitatea deschiderii, grinzile principale sunt asociate intre
ele cu grinzi in zdbrele, pentru eliminarea vibratiilor; grinzi de bordaj in zdbrele. Grinzile sunt
asociate cu gujoane unei pldci de 14 cm din beton ugor turnat peste tabld cutati; greutatea
relativ micd a plicii reduce incdrcarea stilpilor perimetrali.
XXII

EXEMPLE
BANQUE BELGE OFFICES / Londra, Angtia (1927)

Jum5tate din incircdrile gravitationale gi toate for[ele orizontale sunt preluate de tubul rigid din
beton. Stilpii perimetrali fiind foarte zvelli nu preiau nici un fel de incovoiere substanfiald, nici Oin
actiuni gravitalionale, nici din cele orizontale. Placa de beton lucreazd ca o diafragmi rigidd,
transferind incdrcdrile orizontale cdtre tub. Infrastructura are 2 nivele; fundatia este un radier
generalde 2 m grosime.
;
I
I
-l
Nl
I
I
--t
PLAN ETAJ CURENT
9m
30
ft
VEDERE AXONOMETRICA DIN SPRE SUD.VEST
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (Ufq Co.f-tO. f Sg&
coN$TRUCTil DrN OTEL

EXEMPLE
BANQUE BELGE OFFICES I Londra, Anglia (1974

Elementele structurale principale din otel au asigurati o rezistentd la foc de 2 ore prin folosirea
unui spray mineral pentru grinzi gi imbrdcarea in pldci de vermiculit cu fati de aluminiu a
stilpilor. Grinzile in zibrele perimetrale sunt imbrdcate Tn pl6ci de vermicufrt gi fac parte dintr-o
barierd antifoc intre nivele, avind dedesupt o gure de evacuare a fumului.
lnchiderile: Scheletul peretelui cortine, din profile de bronz de aluminiu, este dispus dupi o
trami cu inSltimea egal5 cu indltimea de nivel gi ldlime de 3 m; este fixat de stilpi cu prinderi
reglabile. Vrtrajut este dubfu, cu geam exter-ror de culoare inchisd termoabsorbant gi geam clar
la interior.
Durata totali a executiei: 28 de siptimini. Structura de otel a fost ridicatE Tn 15 sdptdmini,
ulterior turndriitubului de beton, inclusiv 4 siptdmini necesare pentru montarea tablei cutate de
plangeu. Peretele cortind a fost montat fdrd schele, din interiorul cl6drii.
-*
sEcTruNE VERTTCALA PRIN FATADA
rN
DREP-TUL PLAN$FULU DE -ETAJ CURET{T
a) Stilp profil H 203 x 203 mm; b) Grindd in zdbrele

455 mm inatirne, imbrecate cu pldci de vermriculit;
c) Placd de vermiculit cu fata din aluminiu;

d) Barierd antifoc; e) Placd beton 14 cm, peste
tabE cutaE;
f) Grindd
de bordaj din
beton
prelabricat; g) Pardoseal?l suprain6lgat6; h) Geam

termoabsorbant 6 mm + strat aer 12 mm + geam
clar 12 mm; i) GrilS evacuare fum;j) Chit rezistent
la foc; k) Tavan suspendat; l) Unitate de indrctie
aer condilionat; m) Grftd absortlie aen n) Grfld de
inductie aer conditionat.
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lfd. 1988.
XXIV

Constructii Din Otel Rodica Crisan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructii Din Otel Rodica Crisan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7t

DR. ARH. RODTCA CR|$AN

coNSTRUCTTI DrN OTEL

oTELUL DE CONSTRUCJil: CLAS|FICAR|, SORTTMENTE

PROTECTTA CONTRA COROZTUN

PRODUSE DE BAZA DIN OTEL

PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL

ciTEVA REGULTGENERALE pRtvtND coNSTRUcTilLE DtN oTEL

NODURI IIVTRE ELEMENTE STRUCTURALE

coNcEPTrA DE ANSAMBLU A STRUCTURil

STRUCTURT DrN OTEL - STNTEZA

Exemple de construcliicu schelet din olel

CONSTRUCTII DIN OTEL

'Procedeu invental in Anglia, in 1774, odatd cu pudlarea (procedeu de indepertare a impurit5lilo0.

coNSTRUCTil DrN OTEL

grinda in zdbrele, grinda chesonat5, etc).

metalografici permiie determinarea

CONSTRUCTII DIN OTEL

otel 'moale' sau 'ductil'

Alegerea otelului este determinati de considerente de ordin tehnic (rezistentd, deformabilitate)

rezistenle chimica mult superioara olelului obignuit, datorit4_eleli cu

Se utilizeaze pentru confectionarea unor elemente supuse

' Norme nalionale (STAS) $i norme europene (EURONORM)

GARACTERISTICI LE OTELU LUI

le, atit lil$!!99l9-9!-q-! la

lemnul, betonul sau ziddria - capacitStile de rezistentd

Fald de alte materiale

o o!el: 7.85 - 8.00 kN/m'

r aliaj ugor de aluminiu: 2.70 kN/m"

varialii dimensionalesub efectultemperaturii;

alungirea este impiedicatd, cregterea temperaturii determini eforturi suplimentare de

elastic. ialitatea olelului nu influenleazi elasticitatea, ci numai limita elasticd.

plasticitdlii sale, spltll p-o-ql9-t-deforPnal

'Creglerea relativd a lungimii pentru o crestere de temperature de

re comportare plasticd. Datorita

CONSTRUCTII DIN OTEL

_PgIlglga este aptitudinea metalelor de a r-ezista la penetrare;_ poate fi amelioratd prin

cglgglg1;43Igqtgglli!ilii unui metal. Fonta este fragil5; otelurile de constructii, nu.

ALIAJELE OTELULUI pot combina diverse elemente cu olelul, influentindu-i caracteristicile.

Crom: cregte rezistenta la temperaturi inalte; de la 12/" in sus, reducere coroziunea.

Cupru: cregte rezistenta la coroziune.

Nichel: cregte limita aparenti de elasticitate.

Siliciu: cregte limita aparenti de elasticitate 9i rezistenta la intindere.

riscd sd propage incendiul.

a elementului structural, ca in cazul

st?lpilor sau grinzilor mixte, sau cind

lgUqr_dgli_{'!lgqilie_nlqelqf; sub actiunea cdtdurii suferd o

ARGILA EXPANDATA: ugoari gi inertS, induee solicitiri nesemnificative in profilele

rfrlculEr-i Ai;LICATE cu ptsrolUL: cete folosite in prezent sunt constituite din

VOPSELE INTUMESCENTE (TERMOSPUMANTE): sunt produse care, sub influenla

' Proprielale termofizicd

unui material, care desemneazd canlilatea de c5ldurd necesare penlru

CONSTRUCTII DIN OTEL

Cu pl5cide ipsos + finisaj

Cu tencuialS ipsos pe retea + finisaj

Cu pldcide ipsos + lemn, la plangeu de

Cu argilS expandati + tablS obignuitd

lemn pe grinzi metalice: 1 - grindd de

de 2.5, 4 sau 6 cm ffunctie

rezistenta la foc cerutd); S - rigld dublS

grinzi profile l, h = 300 mm

Cea mai simpl5 solulie este, evident, r9dqg9p31 riggr{'{i._de_plg_q"Ucqfg

aldturi de caracteristici cum ar fi sistemul de_-alarmd,