MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

CENTRU COMERCIAL SI DE LOISIR
PARK LAKE BUCURESTI

INSTALATII TERMOVENTILAREDESFUMARE
P.Th. + D.E.
Proiectant de specialitate:
SISTAVAC S.A
S.C. SBD Engineering Design S.R.L.
S.C. MAESTROPROIECT S.R.L.
NR. PROIECT 09/2015
LISTA SEMNATURI:
PROIECTANT GENERAL:
SC ALPHA STUDIO SRL
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
SISTAVAC S.A
SBD Engineering Design
SRL
MAESTROPROIECT SRL
SEF PROIECT SPECIALITATE:
Ing. Daniela RADU
PROIECTANTI:
termoventilatii
Ing. Mihaela APOSTOL
DESENATORI:
termoventilatii
Ing. Georgian GAITA
BORDEROU DOCUMENTE:
PARTI SCRISE:
1. Foaie de capat.......................................................................................................................................................pag. 1
2. Lista de semnaturi..................................................................................................................................................pag. 2
3. Borderou de piese scrise si desenate.....................................................................................................................pag. 3
4. Memoriu tehnic Instalatii Termoventilare-Climatizare.............................................................................................pag. 5
5. Breviar de calcul......................................................................................................................................................pag. 4422
6. Caiet de sarcini.......................................................................................................................................................pag. 5578
PARTI DESENATE:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
V003 1/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1

V003 2/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA A
V003 3/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA B
V003 4/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA C
V003 5/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA D
V003 6/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA E
V003 7/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA F
V003 8/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA G
V003 9/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA H
V003 10/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA I
V003 11/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA J
V003 12/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA K
V002 10/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA I
V002 11/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA J
V002 12/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA K
V001 10/10 PLAN DETALII
V104 SCHEME DESFUMARE
V105 1/3 SCHEME VENTILATII, DESFUMARE SI PRESURIZARE
T003 1/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1
T003 2/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA A
T003 3/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA B
T003 4/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA C
T003 5/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA D
T003 6/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA E
T003 7/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA F
3
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
T003 8/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA G

T003 9/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA H
T003 10/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA I
T003 11/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA J
T003 12/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA K
4.MEMORIU TEHNIC DESCRIPTIV

4.1 DATE GENERALE
Prezenta documentatie trateaza la faza P.Th.- D.E. instalatiile de incalzire, climatizare, ventilare, instalatia de desfumare,
presurizare si compensare in caz de incendiu, pe zona celor 3 subsoluri aferente obiectivului CENTRUL COMERCIAL SI DE
LOISIR PARKLAKE, avand amplasamentul in orasul Bucurest, strada Liviu Rebreanu, numarul 4. Totodata sunt tratate si instalatiile
de filtroventilare a adaposturilor de aparare civila
La baza intocmirii documentatiei au stat planurile de arhitectura ale cladirii (cu functiunile prezentate pe planuri), precum si
datele de tema ale beneficiarului .
La baza proiectarii acestor categorii de instalatii au stat urmatoarele standarde si acte normative:
I 13-02
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
STAS 7132-86
Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avnd temperatura

maxima de 115oC
SR 1907-1-97
Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Prescriptii de calcul
SR 1907-2-97
Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Temperaturi interioare conventionale

de calcul
I5-10
Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare
STAS 6648/1-82
Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.

Prescriptii fundamentale.
STAS 6648/2-82
Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori
C 142-85
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemetele

de instalatii
C 56
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.
NP 127 2009
Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
SR CEN/TR 12101-5
Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 5
SR CEN/TR 12101-6
Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 6
P 118 1999
Normativ de siguran la foc a construciilor
4.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR

Prezentul proiect rezolva faza Pth+DE a lucrarilor de instalatii de ventialrre, desfumare si presurizare pentru subsolul
Centrului Comercial PARKLAKE.
4.3 BAZE DE DIMENSIONARE
Informatii generale
Pentru determinarea si dimensionarea surselor termice si a instalatiilor pentru acest proiect s-au luat in considerare urmatoarele:
- Conceptul si schemele elaborate la faza DTAC;
- Criteriile de proiectare cerute de client prin intermediul documentului SHEDS (Safety, Health and Environment
Development Standards);
- Parametrii climatici exteriori pentru Bucuresti SR 1907/1,2
- Calculul necesarului de caldura iarna STAS 6648/1,2 198; I5/2010
- Parametrii climatici exteriori vara
4.3.1 Conditii exterioare de baza
Iarna
te = -15 C;
= 95 %
Vara
te = 34 C;
= 35 %
Debit
aer
proaspa
t
(m2/Pers
(m3/h.P
.)
ers.)
Ocupare
Destinatie
Mall
35
Magazine
>1000m2
35
Magazine
<1000m2
3.5
35
Restaurante
45
WC-uri
Debit aer
proaspat
(m3/h.m2.
)
7
7
10
30
-
Temperatura
interioara. (C)
Umiditatea
relative (%)
Vara
Iarna
Vara
Iarna
24+/-1
20+/1
55+/-5
(*)
24+/-1
20+/1
55+/-5
(*)
24+/-1
20+/1
55+/-5
(*)
24+/-1
20+/1
55+/-5
(*)
24+/-1
20+/1
(*)
(*)
Parametrii interiori de confort

* - necontrolata
1 limitata (pana la 65%)
Spatiile nelocuite sunt proiectate pentru un interval mai mare de temperatura, dupa cum urmeaza (14 pana la 28C):
-
Spatii adiacente intrarilor
Spatii tehnice
Coridoare tehnice
In cazul mall-ului calculul necesarului de incalzire / racire s-a facut considerand urmatoarele proprietati termice ale
constructiei/anvelopei:
Izolatie termica
U(W/K*m
Sv
)
(umbrirea)
Ferestre verticale
---
1,6
0,25
Luminatoare
---
1,6
0,25
Pereti
Vata minerala 150

mm
0,25
---
Acoperisuri
Vata minerala 150

mm
0,25
---
Podele
Vata minerala 75
mm
0,5
---
Aporturile de caldura interioare au fost calculate conform tabelului de mai jos:
Destinatie
Mall
Iluminat
W/m2
24
Ocupare
a
m2/pers.
5
Persoane
Sensibil
e
W/ocup
63
Echipament
e
Latente
W/ocup
69
W/m2
-
Rezultatele sunt urmatoarele:
SA
Supraf
ata
(m)
1840
Podea
(m)
1840
Sarcina
sensibila de
racire (kW)
75
Sarcina latenta
de racire (kW)
27
Sarcina de
incalzire
(kW)
93
Pentru spatiile comerciale (magazine) nu se pot afla valori exacte pentru spatiile termice. Bazandu-ne pe experienta altor Centre
Comerciale s-au considerat urmatoarele sarcini termice:
RACIRE
Destinatie
Magazine >1000m2
Magazine <1000m2
Restaurante
Aporturi
interioare
(W/m)
120
120
140
Aer proasptat
(W/m)
25
35
50
Aporturi
exterioare
(W/m)
0
0
0
INCALZIRE
7
Destinatie
Aporturi
interioare
(W/m)
0
0
0
Magazine >1000m2
Magazine <1000m2
Restaurante
Aer proaspat
(W/m)
Aporturi
exterioare
(W/m)
0
0
0
90
120
90
1_ Pentru restaurant sarcina termica totala este pentru jumatate din aerul proaspat pentru ca cealalta jumatate provine de la mall (de
la CTA-urile mall-ului).
Ca rezumat, luand in considerare tipurile diferite de spatii, valorile termice medii pentru aer conditionat sunt cele din tabelul de mai
jos:
Sarcina termica de
referinta
Magazine >
1000m2 (W/m2)
Magazine <
1000m2 (W/m2)
Restaurant
e
160
90
160
120
200
90
Racire
Incalzire
Pentru sursa de apa bucla pentru pompe de caldura, caldura degajata de catre compresor s-a considerat ca aduce, in medie, o
crestere cu 30% mai mare a valorii capacitatii totale in cazul racirii si o scadere cu 20% a valorii capacitatii totale in cazul incalzirii. In
cazul racirii aceasta sarcina a fost adaugata la bucla pentru pompe de caldura WSHP (sursa apa pompe de caldura) si in cazul
incalzirii s-a scazut. Pentru magazine mari s-a considerat un factor de diversitate care se raporteaza la sarcina de racire totala.
Sarcina termica
de referinta
Magazine >
1000m2 (W/m2)
Magazine <
1000m2 (W/m2)
Restaurante
200
72
208
96
260
80
Racire
Incalzire
4.3.2 Descrierea sistemului
4.3.2.1 Centrala termica
Camera centralei termice este localizata pe acoperisul cladirii, intr-un spatiu dedicat si va respecta normele si cerintele privind
siguranta si sanatatea. Camera centralei termice va fi echipata cu 2 cazane alimentate cu gaz. Prezentul pachet nu include proiectul
pentru centrala termica.
4.3.2.2 Centrala de apa racita
Centrala de apa racita va fi localizata pe acoperisul cladirii intr-un spatiu dedicat. Acccesul se va realiza de pe acoperis. Prezentul
pachet nu innclude proiectul penntru centrala de apa racita.
4.3.2.3 Bucla pentru pompe de caldura
Chiriasilor li se vor asigura racorduri la bucla pompelor de caldura. Apa va fi furnizata la temperaturile 25/20C in timpul sezonului
rece si in perioadele intermediare, respectiv 30/35 C in sezonul cald.
4.3.2.4 Instalatiile de ventilatii
8
Magazine <1000 m2:

Pentru magazine cu suprafata mai mica de 1000 m 2, debitul de aer proaspat se asigura conform cu capitolul 3.2 Baze de
dimensionare. Debitul de aer proaspat va fi asigurat direct catre magazine, in spatele acestora si va fi evacuat in zona publica de
circulatie a mall-ului de catre CTA-urile mall-ului. Tubulatura de aer proaspat este comuna cu cea de desfumare, sistemul
facand automat schimbarea prin intermediul clapetilor rezistenti la foc, respectiv clapetilor de fum. Acestia vor fi operati de
catre sistemul automat de incendiu.
Aerul proaspat se va furniza in functie de parametrii exteriori (aerul va fi filtrat ccu filtre G4+F7) si chiriasilor le revine sarcina de a
furniza necesarul de incalzire/racire prin racordul la WSHP. Aporturile de caldura interioare ale magazinelor vor fi acoperite de catre
pompele de caldura conectate la bucla.
Pompele de caldura vor fi montate de catre chiriasi.
Proprietarul centrului comercial va asigura chiriasilor urmatoarele:
-
Ventilatie:
o Racordul la tubulatura principala de desfumare si ventilatie normala. Ventilatia normala este prevazuta cu
clapeta rezistenta la foc, avand actionarea prin motor cu arc la 230 V si registru de reglaj al debitului, iar
ventilatia de desfumare este prevazuta cu volet (clapet de fum), in pozitie normal inchis, avand actionarea
prin motor cu arc la 230 V ;
o
Fiecare chirias va trebui sa prevada pe fata magazinului (sau pe usa) o grila (sau o suprafata libera)
suficienta pentru a asigura aerul necesar pentru compensare din mall, in caz de incendiu.
Bucla pentru pompa de caldura:
o Racordul la bucla principala se va realiza cu robineti de izolare si cu o vana automata de echilibrare , care
va asigura functionarea prin pe baza fluctuatiilor de presiune mentinerea unei presiuni constante pe fiecare
Aer proaspat
WSHP
Desfumare
m/h
l/h
m/h
B001a
27,41
274
980
B001
27,83
278
995
B001b
10,45
105
374
B002
157,21
1572
5623
5660
B003
89,66
897
3207
5400
B004
73,01
730
2612
5400
B005
72,41
724
2590
5400
B007
105,1
1051
3759
5400
B009
62,52
625
2236
5400
Spatiu
Suprafata
racord. Presiunea statica la rocord va fi de 10 mCA.
B010
42,36
424
1515
5400
B011
37,12
371
1328
5400
B012
15,81
158
566
B012a
34,17
342
1222
B013a
53,83
538
1925
5400
B013b
62,5
625
2236
5400
B016
136,96
1370
4899
5400
B018a
366,43
3664
13107
13191
B018b
394,95
3950
14127
14218
Magazine >1000 m2 (se exclude Hypermarketul)

Proprietarul centrului comercial va oferi urmatoarele racorduri:
-
Racord aer proaspat;
Racord evacuare aer viciat;
Racord la bucla pentru pompele de caldura se va realiza prin 2 vane de izolare si o vana de de echilibrare, care va
asigura functionarea prin mentinerea unei presiuni constante pe fiecare racord , care va asigura functionarea pe baza
fluctuatiilor de presiune.;
Sistemul de desfumare va fi realizat pentru fiecare chirias si va include tubulatura de desfumare si tubulatura de
WSHP
m/h
l/h
m/h
B019
1650,04
11550
56751
B021
1289,11
9024
44337
B022
982,68
6879
33798
Compensare
Aer Proaspat
Chirias
Suprafata
Desfumare /
compensare care vor fi dimensionate in conformitate cu ecranele de fum si cu scenariul de siguranta la incendiu.
*- Debitele pentru desfumare si aer de compensare vor fi calculate avand in vedere ecranele de fum pentru fiecare zona.
10
Zona de circulatie publica (zona de Mall)

Pentru zona de circulatie publica se va realiza un sistem independent de termo-ventilatii. Necesarul de aer proaspat pentru aceste
zone va fi furnizat prin intermediul unor CTA-uri comune pentru zona de mall. CTA-urile vor fi prevazute cu o camera de amestec
pentru a putea regla corect proportia de aer proaspat din necesarul de aer introdus pentru climatizare. CTA-urile vor functiona cu
debit total constant. Debitul total pentru climatizare va fi calculat tinand cont de o diferenta de temperatura de 10C intre aerul din
mall si cel introdus. Reglarea temperaturii interioare se va face prin modificarea temperaturii aerului introdus.
Centralele de tratare a aerului ce deservesc zonele din mall sunt urmatoarele:
Racire
Racire
Introducere
sensibila (kW) Latenta (kW)
DB (C)
AHU 01
101
33
14
Incalzire
(kW)
Introducere
(m/h)
Aer
proaspat
(m/h)
Evacuare
(m/h)
119
23004
14637
33250
CTA-ul va fi format din urmatoarele module:

Introducere:
-
Registru reglaj;
Modul filtrare G4+F7;
Recuperator rotativ;
Baterie de racire / incalzire cu separator de picaturi;
Ventilator de introducere;
Troson liber;
Registru reglaj;
Evacuare:
-
Registru reglaj;
Modul filtrare G4;
Ventilator evacuare;
Recuperator rotativ;
Registru reglaj;
Pentru asigurarea confortului termic in interiorul mall-ului aerul tratat va fi distribuit cat mai uniform posibil pe toata suprafata zonei
de circulatie publica. Aerul va fi distribuit prin grile liniare prevazute cu plenum si registru de reglaj, dimensionate in functie de debitul
calculat pe grila.
11
Restaurant:
Pentru restaurant se va asigura un debit constant de aer proaspat conform capitol 3.2 Baze de dimensionare.
Sistemul de evacuare a aerului este dimensionat pentru a asigura transferul necesar de aer proaspat in spatiu si este un sistem
dedicat pentru a evita contaminarea aerului din mall. Aporturile termice interioare ale restaurantelor se vor disipa de catre pompele
de caldura din bucla, pompe ce se vor monta de catre chirias.
Proprietarul va oferi chiriasilor urmatoarele:
Ventilatie:
-
Racordul la sistemul de extractie pentru ventilatia normala, prevazut cu registru de reglaj.
Aerul proaspat va fi furnizat i conformitate cu capitolul 3.2 Baze de dimensionare. Aerul proaspat va veni din mall si
va fi evacuat din spatele restaurantelor. Toti chiriasii ce au o zona privata vor avea prevazut racord de aer proaspat in
interiorul spatiului (cu registru de reglaj). Pentru accesti chiriasi o parte din aerul proaspat va fi furnizat din mall.
Pe coridoarele din spate, proprietarul, va furniza o tubulatura conectata la un ventilator cu viteza variabila, montat pe
acoperis. Fiecare chirias ce va avea toaleta in interiorul magazinului se va putea conecta la aceasta tubulatura de
evacuare.
Conform cerintelor proprietarului (vezi HWE.IAQ 04 si RFI25), toti chiriasii din zona alimentara vor avea prevazuta o
hota ce va evacua pe un cos de sectiune circulara avand diametrul 600 mm si fiind izolat. Pentru compensare
proprietarul va asigura o tubulatura de compensare de 600 mm.
Bucla de apa pentru pompele de caldura:

-
Racordul la bucla de apa pentru pompele de caldura se realizeaza cu vane de izolare si vana de echilibrare , care va
asigura functionarea prin mentinerea unei presiuni constante pe fiecare racord , care va asigura functionarea pe baza
Aer proaspat
WSHP
Desfumare
m/h
l/h
m/h
B006
101,98
1020
3648
5400
B015
137,35
2060.3
6141
5400
B017
72,46
725
2592
5400
Chirias
Suprafata
fluctuatiilor de presiune.
Toalete:
-
Toalete pentru public

o
Toaletele vor fi in depresiune, asigurand debitele mentionate in capitolul 3.2 Baze de dimensionare.
Pentru a mentine temperatura interioara se va monta o pompa de caldura in plafonul fiecarei toalete. Pompele de caldura se vor
conecta la bucla corespunzatoare etajului respectiiv.
12
Camere de gunoi:
Aceste spatii vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie mecanica care va fi functional 24 ore / zi, asigurand un debit de aer evacuat
de minim 15 schimburi / ora. Se va mentine o depresiune in aceste incaperi, in comparatie cu spatiile adiacente, pentru a evita
transfer de mirosuri.
In spatile unde se vor depozita deseuri organice se va prevedea un sistem de racire ce va functiona continuu, asigurand o
temperatura interioara de 10-14C.
In camerele de gunoi, intrucat sunt spatii sub 100 m 2, se va asigura un debit de desfumare de 1,5 m 3/h pe incapere. Debitul de
compensare va fi de 60% din debitul extras si va fi asigurat in mod natural. Desfumarea se va realiza cu ventilatoare F 200120, in doua
trepte, treapta 1 pentru ventilare (1800 m3/h), iar treapta 2 (5400 m3/h) pentru evacuarea fumului.
Parcare subterana:
Evacuarea de noxe din parcarea subterana se va realiza folosind, de asemenea, sistemul jet-fan utilizat pentru desfumare.
Camere depozitare:
Camerele de depozitare se vor ventila cu un debit ce va asigura 2 sch/ora. Pentru o camera de depozitare ce au o suprafata mai
mare de 36 m2 se vor prevedea de asemenea un sistem de desfumare / compensare. Debitul pentru desfumare este calculat in
conformitate cu cerintele normativului P118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, dar nu mai putin de 1,5 m 3/s pentru o
incapere.
Sistemul de aer pentru compensare se va realiza prin grile montate cu partea superioara a grilei la maxim 1 metru de pardoseala
finita.
Holuri ce contin scari rulante ce intra in contact cu parcarea:
Pentru scarile rulante ce intra in contact cu parcarea se va instala un sistem de presurizare (fara rol de protectie cai de evacuare).
Scopul acestui sistem este sa previna infiltrarea aerului contaminat din parcare in interiorul mall-ului. Un ventilator aspira aer din
holul ce contine scarile rulante si introduce in vestibulul ce separa parcarea de holul ce contine scarile rulante. Presurizarea este
controlata si reglata de un convertizor de frecventa.
4.3.2.5 Desfumarea si presurizarea
Cele doua sisteme, de desfumare si de presurizare, vor fi proiectate astfel incat sa fie conform cerintelor scenariului de securitate la
incendiu si normativelor in vigoare.
Parcarea subterana:
Parcarea subterana se intinde pe trei nivele, cu o suprafata de aproximativ 20000 m 2/nivel. Astfel, fiecare nivel va fi impartit in 5 zone
de foc, fiecare zona avand o suprafata de nu mai mult de 6000 m 2. Se va realiza cate un sistem de desfumare pentru fiecare din
aceste zone. Sistemul va fi comun pentru cele 3 nivele de parcare (subsoluri), dupa cum urmeaza:
Zona 1
Supraf
ata
Nr. de
masin
Debit aer evacuat
Debit aer
introdus
13
m2
buc
Basemen
t1
5483.2
222
Basemen
t2
4834.16
Basemen
t3
4834.16
171
Desfuma
re
Emisii
CO
Desfuma
re
Emisii
CO
m3/h
m3/h
m3/h
m3/h
66600
133200
173
51300
59940
99900
46170
51900
46710
TOTAL:
133200
16980
0
99900
15282
0
Debitul total va fi evacuat folosind doua sisteme. De asemenea, la fel pentru aerul de compensare.
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila , rezistent 2h / 200C, avand debitele maxime :
1. Desfumare: 66600 m3/h (1 nivel de parcare)

2. Evacuare CO: 84900 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu turatie variabila, de asemenea:
1.
Desfumare: 49950 m3/h (1 nivel de parcare)
2.
Evacuare CO: 63678 76410 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
3.
Al doilea sistem dintr-un ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, rezistent 2h / 200C:
1.
2.
Evacuare CO: 84900 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, de asemenea:

1.
2.
Zona 2
Suprafat
a
Nr. de
masini
m2
Basement
1
Debit aer evacuat
Debit aer introdus
Desfumar
e
Emisii
Desfumar
e
Emisii
m2
m3/h
m3/h
m3/h
m3/h
3138.95
118
74400
35400
55800
265503
1860
14
Basement
2
3192.88
Basement
3
3187.73
124
37200
279003
3480
117
35100
263253
1590
TOTAL:
74400
107700
55800
80775
96930
Debitul total evacuat , va fi evacuat folosind un singur sistem . De asemenea , la fel pentru aerul de compensare .
Sistemul va avea un ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, rezistent 2h / 200C:

Aer compensare 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila:

2. Evacuare CO: 80775 96930 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
Zona 3
Suprafat
a
m2
Basement
1
5064
Basement
2
5141.7
Basement
3
5187.1
TOTAL:
Nr.
de
masi
ni
Debit aer evacuat
Desfuma
re
Emisii
Desfuma
re
Emisii
m3/h
m3/h
m3/h
m3/h
177
172
Debit aer introdus
398254779
0
53100
106200
173
51600
79650
389254671
0
51900
106200
156600
387004644
0
79650
1174501
40940
Primul sistem va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturratie variabila, rezistent 2h / 200C:
15

Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, de asemenea:

Al doilea sistem dintr-un ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200C:

Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, de asemenea:
1.
2.
Zona 4
Suprafa
ta
m2
Basement
1
5429.44
Basement
2
5460.6
Basement
3
5439.14
Nr.
de
masi
ni
Debit aer evacuat
Desfuma
re
Emisii
Desfuma
re
Emisii
m3/h
m3/h
m3/h
m3/h
189
193
56700
115800
213
TOTAL:
Debit aer introdus
57900
4252551030
95850
63900
115800
178500
4342552110
4792557510
95850
13387516
0650
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200C:


16

1.
2.
Zona 5
Suprafa
ta
Nr.
de
masi
ni
m2
Basement
1
4913.8
198
Basement
2
4885.97
Basement
3
2369.94
Debit aer evacuat
Debit aer introdus
Desfuma
re
Emisii
Desfuma
re
Emisii
m3/h
m3/h
m3/h
m3/h
59400
162
118800
48600
4455053460
89100
3645043740
89
26700
118800
134700
2002524030
89100
10102512123
0
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200C:




17
Fiecare sistem de evacuare a fumului si compensare va avea pe racordurile de la fiecare subsol prevazute "smoke damper" (SD)
normal inchis care se vor deschide automat la nivelul la care a fost semnalizat incendiul si vor ramane inchise la celelalte niveluri.
Traseul fumului intre sistemul de introducere si cel de evacuare se va realiza utilizand un sistem cu jet-fan-uri rezistente 2h / 300C.
Acestea se vor monta astfel incat fiecare suprafata din parcare sa fie ventilata. Sistemul va fi proiectat astfel incat sa functioneze si
pentru evacuare emisii (CO). Pentru aceasta, ventilatoarele tip jet -fan vor functiona cu 2 viteze ca si ventilatoarele de introducere si
evacuare.
Magazine cu suprafata < 1000 m2:
Desfumarea magazinelor se va realiza folosind un sistem comun cu introducerea de aer proaspat in magazin (SE OBLIGA
MAGAZINELE LA MINIM O GRILA LA 320 M2, CONF. ART. 2.5.38 DIN P118). Astfel, magazinele sunt grupate la desfumare asa cum
sunt grupate si la introducere de aer proaspat. Debitul sistemului de desfumare este calculat in conformitate cu standardul 12101-5
si normativul P-118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, dar nu mai putin de 1,5 m 3/s pentru o incapere. Ventilatoarele
sunt rezistente 2h / 200C si tubulatura este izolata EI60.
Sistemul de aer pentru compensare va fi unul cu circulatie fortata avand debit de 60% din cel evacuat, in zona de circulatie publica
(mall) prin intermediul grilelor montate in avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala, corelate cu planul de
arhitectura.
Magazine cu suprafata >1000 m2
Proiectarea sistemului de desfumare pentru accesti chiriasi este facuta astfel incat sa asigure un debit de aer evacuat in
conformitate cu standardul 12101-5 si normativul P-118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, separati de ecrane de fum
(la 35 metri distanta).
Fiecare zona separata de un ecran de fum trebuie sa aiba un sistem individual de desfumare proiectat ca mai sus. Un ventilator de
desfumare va deservi maxim 2 zone separate de un ecran de fum localizate in acelasi magazin.
Sistemul de aer pentru compensare va fi unul cu circulatie fortata avand debit de 60% din cel evacuat, in zona de circulatie publica
(mall) prin intermediul grilelor montate avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala, corelate cu planul de arhitectura.
Se va folosi un ventilator de introducere pe magazin, dimensionat pentru o zona delimitata de ecrane.
Zona de circulatie publica Mall
Sistemul de desfumare pentru zona de circulatie publica de la subsoluri este unul mecanic, prin evacuarea fumului din treimea
superioara si introducand tot mecanic aer prin grille montate avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala,. Zonele de
introducere si evacuare se vor aranja astfel incat intreaga suprafata a mall-ului sa fie ventilata.
Sistemul de presurizare:
Sistemul de presurizare este proiectat pentru a proteja caile de evacuare in timpul operatiunilor de evacuare a oamenilor si pentru a
usura accesul si interventia pompierilor in timpul interventiei.
Pentru cladire s-au considerat doua case de scara cu un sistem cu presiune diferentiala, incadrate in categoria B, celelalte fiind
incadrate in categoria C.
Sistem de presurizare categoria B
Performanta sistemului de presurizare trebuie sa sustina ambele scenarii , cel pentru evacuare cat si cel pentru interventie.
18
In cazul scenariului in care sunt necesare operatiunile de evacuare , toate usile din spatiile presurizate vor fi considerate inchise si
sistemul de presurizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-
Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 50 Pa intre casa de scara si exterior.
Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 45 Pa intre incaperea tampon, de la fiecare nivel, a casei de scara si
exterior.
In cazul in care va fi nevoie de scenariul care include interventia Pompierilor , un anumit numar de usi vor fi considerate deschise
complet si sistemul de presurizare trebuie sa aiba capacitatea sa mentina viteza in fata usii care se deschide catre spatiul utilizabil ,
de cel putin 2 m/s .
Sistem de presurizare categoria C
Conditiile de proiectare pentru sitemele de categoria C presupun ca ocupantii cladirii vor fi toti evacuati in momentul alarmei de
incendiu , in alte cuvinte, evacuare simultanta.
In cazul in care va fi nevoie de scenariul ce presupune operatiuni de evacuare , toate usile din spatiul presurizat se vor considera
inchise si sistemul de presurizare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
-
Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 50 Pa intre casa de scara si exterior.
Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 45 Pa intre incaperea tampon, de la fiecare nivel, a casei de scara si
exterior.
Trebuie sa se mentina o presiune diferentiala de 10 Pa atunci cand ultima usa de evacuare este deschisa si toate usile intre spatiul
utilizabil si spatiul presurizat sunt inchise, calea de evacuare a aerului din spatiul utilizabil al etajului unde valoarea presiunii
diferentiale s-a masurat.
Presurizarea caselor de scara si a incaperilor tampon din subsol:
Pentru presurizarea caselor de scara din subsol s-a prevazut un sistem de introducere mecanic care este format dintr-un ventilator
cu viteza variabila montat pe etaj , tubulatura si grile de introducere la partea inferioara . Pentru a putea mentine presiunea , se va
folosi un presostat.
Conform cerintelor normativului NP 127, din cauza faptului ca in cladire exista spatii aglomerate (cinema), incaperile tampon ale
caselor de scara aferente parcajului vor fi prevazute cu sisteme de evacuare a fumului in suprapresiune, sisteme ce se vor calcula
pentru o cale de evacuare. Astfel se va realiza cate un sistem de desfumare si un sistem de introducere pentru fiecare incapere
tampon.
19
Debite de aer (m3/h)
Casa de scara
Casa de scara
(50 Pa)
Incapere tampon
(Int - 45 Pa)
Incapere
tampon
(Ext)
S1
23000
9000
1800
S2
22400
4400
S3
27200
S4
27200
Coridor 1
(40 Pa)
Coridor 2
(40 Pa)
1800
4600
3900
2550
1800
5450
---
3000
1800
1550
--20
S5
27200
3024
1800
2650
---
S6
27200
3000
1800
1600
---
S8
27200
2050
1800
6600
---
S9
24500
2350
1800
6800
8200
S11
41800
Doua SAS-uri
2050
1800
---
---
S13
34800
3050
1800
35003900
3900
S14
24500
2650
1800
3300
---
S15
26502
1950
1800
6550
---
S16
23300
2050
1800
---
---
S17
23000
1900
1800
---
---
G1
11500
3050
1800
8700
---
H1
11500
3050
1800
9600
---
H2
11500
1950
1800
----
----
4.3.2.6 Izolatia pentru tubulaturi:

Izolatia tubulaturilor trebuie sa respecte urmatoarele cerinte specificate in SHEDS nr. HWE.RGW11:
Nivelele de izolare a tubulaturilor de ventilatie trebuie sa respecte cerintele din tabelul urmator:
Tabel 1 Grosimea minima a izolatiei
Zona
Climatica
1
2
3
4
5
6
7
8
I)
Zona de montaj a tubulaturii

Exterior
Mansarde
neventilate cu
acoperisuri izolate
II
Grosimea izolatiei [mm]
50
60
50
40
50
40
50
40
50
40
60
40
60
40
60
60
Spatii
neconditionate
30
30
30
30
30
30
30
40
Zonele climatic pentru cele mai multe locatii se pot regasi in datele climatic de referinta (ASHRAE). Ca si alternativa
se poate folosi metodologia descrisa in capitolul Informatii Suplimentare.
21
II)
Grosimea se aplica materialelor izolatoare cu conductivitate termica de 0.04 W/mK la 20C. Pentru alte tipuri de
material se va consulta capitolul Informatii Suplimentare.
Pentru materialele izolatoare cu conductivitatea termica mai mica decat
qqqqqqqqqqqqqqqqqqq
4.4 MASURI DE PSI I PROTECTIA MUNCII
La executia lucrarilor se respecta legislatia de protectie a muncii in vigoare:
Norme generale de protectia muncii 1996;
Regulament privind protectia i igiena muncii n constructii, publicat n Buletinul Constructiilor vol 5-6-7-8/1993;
4.4.1 Organizarea activitatii de protectia muncii:
n scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de securitate a muncii, se organizeaza
compartimente de protectie a muncii sau se numesc prin decizie persoane care vor ndeplini sarcinile privind acesta
activitate.
Persoanele care ndeplinesc atributiile de protectie i igiena muncii vor fi atestate din punct de vedere profesional de
catre Ministerul Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului.
Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul i urmarirea realizarii tuturor obligatiilor prevazute n
regulamentul i legislatia de protectia muncii, n scopul prevenirii accidentelor de munca i a mbolnavirilor
profesionale i a asigurarii unor conditii normale de munca.
4.4.2 Echipamente de protectia muncii :
Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca
pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidente si mbolnavire profesionale.
Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipament individual de protectie
sunt obligate sa aiba cunostinte privind caracteristicile si modul de utilizare a acestuia, sa-l utilizeze doar in scopul
pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice prevazute, sa solicite inlocuirea sau completarea sa
cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect acordat si in stare de
functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele prevazute in instructiunile de utilizare, va fi
sanctionata conf. Legslatiei in vigoare.
Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu se acorda
mijloacele individuale de protectie necesare, prevazute in lista interna sau in Normativul cadru, fara ca refuzul sa
atraga asupra sa masuri disciplinare.
Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in
completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.
Personalul sanitar din intreprindere are obligatia instruirii salariatilor in vederea utilizarii corecte a materialelor
igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora in prevenirea unor boli profesionale.
4.5 RECEPTIA LUCRARILOR

22
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile se vor efectua de catre conducatorul tehnic al lucrarii, asistat de responsabilul
tehnic la lucrarilor din partea beneficiarului.
Pentru instalatiile care se mascheaza, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor de lucrari ascunse .
Verificarile efectuate vor fi cele stabilite de Normativele C56/85 si Ordinul ISCC nr.1/1/5/1992.
4.6 CONSIDERATII FINALE

n proiect au fost prevazute echipamente corespunzatoare din punct de vedere functional i al gabaritelor ,avnd n
vedere spatiile disponibile .
Documentatia din proiect se va studia cu atentie nainte de ncepere executiei.
Orice modificare se va face cu acordul scris al proiectantului.
Intocmit,
Ing. Theodor Tanasescu
5.BREVIAR DE CALCUL
5.1 Instalatii de desfumare
5.1.1
Atrium si circulatii ( alee princilapa mall)

Extractia se face mecanic. Debitul este calculat in conformitate cu P118-99, 1 m3/s la 100 m2, dar nu mai putin de 1,5
m3/s si incapere. Extractia se va face prin 2 sisteme.

Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat.
5.1.2 Depozitare deseuri
Avand in vedere ca suprafata camerei de gunoi este mai mica de 100m 2, s-a dimensionat un sistem de desfumare de
5400m3/h (1.5m3/s) si un sistem de compensare de 60%.
5.1.3.Spatiu comercial HYPERMARKET
Desfumarea pe zona Hypermarket se face natural organizat, cu trape de fum. Suprafata activa a trapelor este minim 1%
din suprafata magazinului.
Debitul de compensare se preia din zona circulatiei.
23
5.1.4 Depozit mai mare de 36 mp.

m3/s si incapere.
Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat
5.1.5 Spatiu de vanzare (shop)

m3/s si incapere.
Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat.
5.1.6 Parcare
Parcajele subterane pentru autoturisme sunt echipate cu instalatii automate de stingerea incendiilor tip sprinkler, acestea
se vor separa cu pereti despartitori rezistenti la foc EI 60, in arii de maximum 6000 m2.
Evacuarea fumului se va face prin tiraj mecanic, prin guri de evacuare a fumului dispuse la partea superioara si guri de
admisie a aerului la partea inferioara, asigurandu-se un debit de extractia a fumului de 600 m3/h pentru fiecare autoturism. Sistemul
de evacuare a fumului va asigura evacuarea noxelor, asigurandu-se un debit de extractie a noxelor de 300 m3/h pentru fiecare
autoturism.
Admisia aerului va fi mecanic. n acest caz, debitul de aer va fi de 0,75% debitul extras, cu o toleran de plus sau minus
10 %. Punerea n funciune a desfumrii mecanice a unui nivel antreneaz oprirea ventilaiei mecanice a parcrii
Debit de extractie a fumului = nr. auto x 600 m3/h
Debit de extractie noxelor = nr. auto x 300 m3/h
Debit de aer introdus - desfumare = debit de aer extras x 0.75%
Debit de aer introdus noxe = debit de aer extras * 0.59%
DESFUMARE/SM
OKE EXHAUST
765
1
2
3
4
173
117
173
213
debit aer
Subsol
-3
Nr.
auto
debit aer
Zona/
Zone
extrasdebit aer
Nr.
Nivel/
Level
Formule
de calcul/
Calculatio
n
formulas
Debit
extras/
Exhaus
t flow
Debit
introd
us/
Supply
flow
m3/h
m3/h
103800
70200
103800
127800
77850
52650
77850
95850
NOXE/ CO
EXHAUST
Debit
Debit
extra
introd
s/
us/
Exha
Supply
ust
flow
flow
m3/h
m3/h
51900
35100
51900
63900
46710
31590
46710
57510
24
5
Subsol
-2
904
1
2
3
4
5
Total parcaj
222
118
177
189
198
2491
introdus= debit aer extras*75%
Subsol
-1
171
124
172
193
162
extras noxe= nr. auto x 300 m3/h
1
2
3
4
5
3
53400
40050
26700
24030
102600
74400
103200
115800
97200
76950
55800
77400
86850
72900
51300
37200
51600
57900
48600
46170
33480
46440
52110
43740
133200
70800
106200
113400
118800
99900
53100
79650
85050
89100
66600
35400
53100
56700
59400
59940
31860
47790
51030
53460
149460
0
112095
0
74730
0
560475
822
desfumare= nr. auto x 600 m3/h
89
5.1.7 Presurizare
Suprafee efective de scurgere
Ci de pierdere paralele
Suprafaa efectiv de pierdere este suma suprafeelor de pierdere implicate:
Ae = A1 + A2 + A3 + A4 + ........ AN
(A.1)
Suprafaa efectiv de pierdere pentru cele patru ci paralele din figura A.1 va fi:
Ae = A1 + A2 + A3 + A4
(A.2)
Ci de pierdere serie
Suprafaa efectiv de pierdere a cilor n serie este:
Suprafaa efectiv de pierdere pentru cele patru ci n serie din figura A.2 este:
In contextul analizei presurizrii sunt frecvent numai dou ci n serie, n care caz:
25
Combinaii de ci de pierdere n serie i paralel

Suprafaa total efectiv de pierdere a combinaiilor de ci n serie i paralel poate uzual fi obinut prin combinarea succesiv a
grupurilor simple de pierdere individuale ntr-o singur cale echivalent lor (a se vedea figura A.3 de exemplu). Astfel de calcule se
aplic cu strictee numai cilor de pierdere pentru care valoarea lui R din ecuaia (A.16) este 2 (adic pentru ui). Oricum, ele pot fi
utilizate pentru un calcul aproximativ cnd ferestre fac parte dintr-o cale de pierdere n serie.
A4/5 = A4 + A5
(A.5)
A9/10 = A9 + A10
(A.6)
Astfel din figura A.3:
i din figura A.3:
i similar pentru A6/7 i A8/10.

In figura A.3:
A3/10 = A3/5 + A6/7 + A8/10
(A.9)
Pierderea total echivalent din spaiul presurizat este dat de:
aa cum se arat n figura A.3.
26
Estimarea pierderii
Estimarea pierderii prin ferestre
Pierderea total de aer prin fisurile din jurul ferestrelor trebuie s fie estimat utiliznd urmtoarea ecuaie:
QWindow = 0,83 x AW x P1/R (A.11)
Suprafaa total efectiv de pierdere pentru toate ferestrele trebuie s fie estimat utiliznd metoda schiat n A.1.
Suprafeele tipice de pierdere pentru tipurile de ferestre probabil a fi gsite n spaiile presurizate sunt date n tabelul A.4.
NOTA: Valoarea lui AG incluznd grilele pentru curentul de aeri/sau orificiile pentru transferul aerului trebuie
de asemenea s fie utilizate pentru a calcula valoarea Qn cnd suprafaa de pierdere este mai mare dect
suprafaa total normal a fisurilor.
Estimarea pierderilor prin uile exterioare ale ascensorului

Dac puul ascensorului este presurizat independent, atunci poate fi presupus c pierderea pe aceast cale este neglijabil.
27
Dac puul ascensorului nu este presurizat dar este conectat cu un hol presurizat sau alt spaiu atunci scurgerea general va
depinde de urmtoarele ci de pierdere:
- dintre holuri i puul ascensorului pe toate etajele, i
- dintre puul ascensorului i aerul exterior.
Urmtoarea ecuaie poate fi utilizat pentru a estima pierderea total de aer n aceste circumstane:
In general:
At = NL x Ad
(A.13)
Calculul de mai sus are legtur cu un ascensor i se presupune c puul ascensorului este protejat. Un calcul separat trebuie s fie
fcut pentru fiecare ascensor.
Unde sunt 2 sau mai multe ascensoruri ntr-un pu comun, este suficient pentru scop de calcul s se trateze fiecare ascensor ca fiind
n puul su, caz n care valoarea AF utilizat trebuie s fie cea corespunztoare fiecrui ascensor (uzual AF pentru un pu comun
larg mprit prin numrul ascensorurilor din acel pu).
Estimarea pierderii prin alte suprafee care conin sisteme mecanice de extragere
Cnd grupuri sanitare sau alte suprafee care sunt direct conectate cu spaiul presurizat au sisteme mecanice de extragere, debitul
de pierdere n acestea poate fi estimat dup cum urmeaz:
- cnd ventilatorul este pornit, este luat a fi debitul extras n metri cubi pe secund, sau
- cnd ventilatorul este oprit, se calculeaz din:
QTn = Qn x K
(A.14)
Estimarea pierderii prin alte ci

Alte combinaii de ci de pierdere n serie i paralel pot aprea n alte situaii i metodele de mai sus (adaptate potrivit pentru a lua n
considerare circumstanele particulare) pot fi utilizate.
Estimarea pierderii prin ui nchise
Debitul total de pierdere a aerului trecut de ui nchise trebuie s fie calculat utiliznd ecuaia urmtoare:
QD = 0,83 x Ae x P1/R
(A.15)
Suprafaa efectiv total de pierdere pentru toate uile trebuie s fie estimat utiliznd metoda specificat n A.1.
Suprafee tipice de pierdere pentru tipurile de ui probabil s fie gsite ca nchiderea unui spaiu presurizat sunt artate n tabelul
A.4.
Scurgere de aer
Generaliti
Alimentarea cu aer necesar pentru un sistem de presiune diferenial este determinat prin suprafeele de pierdere a aerului.
Cerinele de alimentare cu aer trebuie s fie considerate pentru dou situaii: toate uile nchise i toate uile deschise.
Calcul scurgeri de aer
Cnd aerul se scurge printr-o deschidere, debitul poate fi exprimat n termeni de suprafa a restriciei i presiune diferenial pe
deschidere prin ecuaia urmtoare:
Q = 0,83 x Ae x P1/R
(A.16)
NOTA: Pentru fisuri mari cum ar fi cele din jurul uilor i deschiderilor mari, valoarea lui R poate fi considerat a fi 2 dar pentru ci de
pierdere nguste formate de fisuri n jurul ferestrelor o valoare mai potrivit a lui R este 1,6.
28
Vitezele de curgere i presiunea diferenial dat n tabelul A.2 au derivat din ecuaia (A.16) presupunnd c R = 2 i Ae este 1 m2,
i pot fi utilizate ca un mod de determinare rapid a debitelor de pierdere i presiune diferenial n jurul orificiilor uilor i prin
deschiderile mari.
Debitul pierderii de aer este n principal o funcie de suprafaa efectiv a cii de pierdere i presiune diferenial pe aceasta.
In calcularea alimentrii cu aer 2 presupuneri principale trebuie fcute. Acestea sunt:
a) cile de pierdere identificate i suprafeele utilizate n calcule se vor aplica cldirii cnd este complet;
b) nu sunt ci de pierdere neidentificate spre n afara spaiului presurizat.
Alimentarea cu aer necesar este determinat prin nsumarea debitelor individuale de pierdere prin cile specificate de la a) pn la
e) i fcnd o rezerv pentru incertitudini n valorile suprafeelor de pierdere care au fost nsuite. Din experien este recomandat
ca debitul total al alimentrii cu aer trebuie s fie determinat prin adugarea a cel puin 50 % din debitul de pierdere
calculat, adic
QS= 1,5 x QDC (A.17)
QDC este estimat utiliznd urmtoarele, folosind suprafeele de pierdere alocate pentru cazul care este considerat:
QDC = QD + QWindow + QLd + QTm + QOther (A.18)
Estimarea pierderii cu uile deschise pe nivelul incendiat
Debitul total al pierderii de aer cu uile deschise pe nivelul incendiat trebuie s fie estimat utiliznd urmtoarea procedur.
AVA trebuie estimat utiliznd procedura specificat n A.4.
Avnd calculat presiunea necesar n spaiul nepresurizat, presiunea n hol trebuie calculat utiliznd:
Suprafaa efectiv de pierdere alta dect prin ua de incendiu trebuie acum s fie calculat utiliznd procedurile din acest document.
Aceasta fiind realizat, alimentarea total cu aer necesar cu uile deschise pe nivelul incendiat trebuie acum calculat ca o corecie
de prim ordin:
Aerul total necesar lund n considerare pierderile pe tubulatur trebuie acum s fie calculate.
QSDO = 1,15 x Qlob (A.22)
29
Cerine de descrcare aer din spaii nepresurizate cu ui deschise

Generaliti
Dimensionarea echipamentului de descrcare a aerului se bazeaz pe volumul net al aerului presurizat care se scurge n etajul
incendiat, (exclusiv pierderea de aer n atmosfer prin canalele ascensorului i toalete). Valoarea alocat curgerii aerului pentru
condiia de u deschis de la punctul 4 trebuie s fie considerat pentru acest scop. In calculele urmtoare aceast valoare este
notat ca QDO.
Estimarea cerinelor de suprafa ale supapei
Unde sunt necesare supape speciale, suprafaa efectiv total pe etaj trebuie s fie estimat dup cum urmeaz:
QDO / AVA = 2,5
(A.23)
unde QDO se bazeaz pe viteza necesar la ua(ile) compartimentului de incendiu.

Estimarea dimensiunii verticale a canalelor de descrcare a aerului.
Numai dac se efectueaz calcule detaliate de pierdere de presiune, dimensiunile minime ale canalului i supapelor care sunt
acceptabile pentru acest scop trebuie s fie:
Avs = QDO / 2 (A.24)
Estimarea cerinelor pentru extragere mecanic
Debitul de extragere pe nivel cnd o cale liber exist prin uile deschise spre spaiul presurizat trebuie s nu fie mai mic dect
QDO m3/s.
Specificaia pentru descrcarea aerului de mai sus se bazeaz pe o presiune diferenial nsuit dintre spaiul util i aerul exterior
de 10 Pa. Este posibil, oricum, s se creasc debitul de aer sau s se reduc suprafaa supapei necesare dac presiunea
diferenial dintre spaiul util i exterior este crescut. In aceste circumstane este necesar s se evalueze debitul de pierdere a
aerului n conformitate cu ecuaia (A.16).
Unde 2 sau mai multe scri presurizate sau holuri deschise n acelai spaiu nepresurizat suprafaa supapei de descrcare pe etaj
trebuie s reflecte aerul total trecnd pe nivel din spaiile presurizate.
Unde spaiul nepresurizat este mprit n oficii sau uniti similare supapele de descrcare trebuie s fie prevzute ntre ua din
spaiul presurizat i nceputul mpririi.
Estimarea suprafeei supapei de descrcare necesar n spaiul presurizat

Dac alimentarea cu aer necesar pentru a furniza curentul de aer cerut prin ua deschis n camera incendiului este mai mare
dect alimentarea cu aer pe scar sau hol necesar pentru a satisface cerina de presiune diferenial, atunci o presiune n exces se
va dezvolta n scar (sau hol) cnd ua de incendiu este nchis.
In acest caz o supap de descrcare operat prin presiune, de suprafa APV, trebuie s fie prevzut n afara spaiului presurizat,
pentru a asigura c fora de deschidere a uii specificate de 100 N nu este depit.
Calculul forelor de deschidere ui

Presiunea diferenial maxim pe ua deschis n spaiul presurizat trebuie determinat ca o funcie de configuraia uii, utiliznd
ecuaia urmtoare:
30
Dac, n faza de proiectare, fora necesar pentru a nvinge nchztorul uii nu este cunoscut, o presiune diferenial de maxim 60
Pa poate fi utilizat pentru scopuri de proiectare.
Date pierdere aer

Suprafeele de pierdere date n tabelele de la A.3 pn la A.6 sunt date numai orientativ.
Suprafeele de pierdere sunt puternic dependente de calitatea lucrrii i valorile reale pot varia de la domeniile date.
31
Calcul debit de presurizare SAS:
Calcul pentru cerintele de 45-Pa

SAS SCARA 1
Estimarea pierderilor prin neetanseitatile din jurul usilor inchise
Usa
U1
Notatie
A1 =
Suprafata pierderi / nivel

0.01000 m2
U2
A2 =
0.03000 m2
U3
A3 =
0.03000 m2
U3
A3 =
0.06000 m2
U3
A3 =
0.06000 m2
U3
A3 =
0.06000 m2
Suprafata pierderi echivalente prin usi ce dau in
spatii presurizate
Presiune diferential la spatii NP
Valoare R
Debit total al pierderilor prin usile coridorului
AedoorsP =
0.19000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.35263
Pa
m3/s
Estimarea pierderilor prin pereti sas

Etaj
Tipul
zidului
Raportul pierderilor
larga
0.000350
Supr echivalenta a pierderilor prin pereti SAS

Presiunea diferentiala cu spatiile adiacente
Valoarea R
Debitul total al pierderilor prin pereti SAS
Dimensiunile peretilor
Lungime Inaltime Suprafata
162.00
54.00 m
3.00 m
m2
Aewalls =
0.06
P=
45.00
R=
1.6
Qwalls =
0.50806
Pierderi
0.0567
m2
Pa
m3/s
Estimarea pierderilor prin pardoseala & plafon sas

Suprafata plafonului
ACRF =
73.00
m2
32
Suprafata pardoselii
AFGF =
73.00
m2
Suprafata totala a plafonului si a pardoselii
ATOT =
146.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007592
45.00
1.6
0.068029
m3/s
Qstair1a =
0.928721
m3/s
QSstair1a =
1.393082
m3/s
Suprafata echivalenta a pierderilor
Valoare R
Debit total al pierderilor prin SAS
m2
Pa
Debitul estimat necesar in sas

Debitul necesar pentru a atinge 50 Pa
Debitul necesar pentru a atinge 50 Pa + 50%
pentru alte pierderi neprevazute

SAS SCARA 2
Usa
Notatie
U1
A1 =
Suprafata pierderi /
nivel
0.01000 m2
U2
A2 =
0.03000 m2
U3
A3 =
0.03000 m2
Suprafata pierderi echivalente prin usi ce dau

in spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.07000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.12992
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
27.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
81.00 m2
0.03
45.00
1.6
0.25403
Pierderi
0.02835
m2
Pa
m3/s

ACRF =
47.00
m2
AFGF =
47.00
m2
ATOT =
94.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
0.004888
m2
33

Valoare R
P=
R=
Qfloors =
45.00
1.6
0.043799
Pa
m3/s
Qstair1a =
0.427747
m3/s

QSstair1a =
0.641621
m3/s

SAS SCARA 3
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
U2
A2 =
0.02000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Debitul total al pierderilor prin SAS
Lungime
5.90 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
17.70 m2
0.01
45.00
1.6
0.05551
Pierderi
0.0062
m2
Pa
m3/s
Estimatimarea pierderilor prin pardoseala & plafon sas

ACRF =
9.50
m2
AFGF =
9.50
m2
ATOT =
19.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000988
45.00
1.6
0.008853
Valoare R
m2
Pa
m3/s
34

Qstair1a =
0.138601
m3/s

QSstair1a =
0.207902
m3/s

SAS SCARA 4
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.02000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Supr echivalenta a pierderilor prin pereti SA
Valoarea R
Lungime
14.50 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
43.50 m2
0.02
45.00
1.6
0.13642
Pierderi
0.01523
m2
Pa
m3/s

ACRF =
11.00
m2
AFGF =
11.00
m2
ATOT =
22.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.001144
45.00
1.6
0.010251
m3/s
Qstair1a =
0.220913
m3/s
Valoare R
m2
Pa

35

QSstair1a =
0.331370
m3/s

SAS SCARA 5
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.02000 m2
U2
A1 =
0.02000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2.00
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii SAS
Valoarea R
Lungime
11.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
4.00 m
44.00 m2
0.02
45.00
1.6
0.14588
Pierderi
0.01628
m2
Pa
m3/s

ACRF =
7.00
m2
AFGF =
7.00
m2
ATOT =
14.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000728
45.00
1.6
0.006523
m3/s
Qstair1a =
0.226639
m3/s
Valoare R
Debit total al pierderilor prin etajele SAS
m2
Pa
Debitul estimat necesar in coridor

36

QSstair1a =
0.339958
m3/s

SAS SCARA 6
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
U2
A2 =
0.02000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
14.50 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
43.50 m2
0.02
45.00
1.6
0.13642
Pierderi
0.01523
m2
Pa
m3/s

ACRF =
10.50
m2
AFGF =
10.50
m2
ATOT =
21.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.001092
45.00
1.6
0.009785
m3/s
Qstair1a =
0.220447
m3/s

QSstair1a =
0.330671
m3/s
Valoare R
m2
Pa
37

SAS SCARA 8
Usa
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
A2 =
0.02000 m2
Notatie

Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.03712
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
9.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
27.00 m2
0.00
45.00
1.6
0.00287
Pierderi
0.00032
m2
Pa
m3/s

ACRF =
5.80
m2
AFGF =
5.80
m2
ATOT =
11.60
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000603
45.00
1.6
0.005405
m3/s
Qstair1a =
0.045391
m3/s

QSstair1a =
0.068087
m3/s
Valoare R
m2
Pa
38

SAS SCARA 11
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.02000 m2
U3
A1 =
0.02000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.03578
Pa
m3/s

Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Etaj
13.60 m
3.00 m
40.80 m2
Aewalls =
0.00
P=
45.00
R=
1.6
Qwalls =
0.00140
Pierderi
0.000324
m2
Pa
m3/s

ACRF =
9.80
m2
AFGF =
9.80
m2
ATOT =
19.60
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.001019
45.00
1.6
0.004401
m3/s
Qstair1a =
0.041577
m3/s

QSstair1a =
0.062366
m3/s
Valoare R
m2
Pa
39

SAS SCARA 13
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.01000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.01856
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii scarii 3
Valoarea R
Debitul total al pierderilor prin peretii scarii 3
Lungime
19.50 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
58.50 m2
0.02
45.00
1.6
0.18347
Pierderi
0.02048
m2
Pa
m3/s

ACRF =
31.50
m2
AFGF =
31.50
m2
ATOT =
63.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.003276
45.00
1.6
0.029355
m3/s
Qstair1a =
0.231382
m3/s

QSstair1a =
0.347073
m3/s
Valoare R
Debit total al pierderilor prin etajele scarii 3
m2
Pa
40

SAS SCARA 14
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
U3
A1 =
0.02000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.05568
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
10.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
30.00 m2
0.01
45.00
1.6
0.09409
Pierderi
0.0105
m2
Pa
m3/s

ACRF =
8.00
m2
AFGF =
8.00
m2
ATOT =
16.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000832
45.00
1.6
0.007455
m3/s
Qstair1a =
0.157219
m3/s

QSstair1a =
0.235829
m3/s
Valoare R
m2
Pa
41

SAS SCARA 15
Usa
U1
A1 =
nivel
0.01000 m2
A2=
0.01000 m2
Notatie

Valoare R
AedoorsP =
0.01000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.01856
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
8.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
24.00 m2
0.00
45.00
1.6
0.00556
Pierderi
0.00062
m2
Pa
m3/s

ACRF =
3.60
m2
AFGF =
3.60
m2
ATOT =
7.20
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000374
45.00
1.6
0.003355
m3/s
Qstair1a =
0.027470
m3/s

QSstair1a =
0.041205
m3/s
Valoare R
m2
Pa
42

SAS SCARA 16
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.03712
Pa
m3/s

Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Etaj
10.00 m
3.00 m
30.00 m2
Aewalls =
0.00
P=
45.00
R=
1.6
Qwalls =
0.00367
Pierderi
0.00041
m2
Pa
m3/s

ACRF =
6.00
m2
AFGF =
6.00
m2
ATOT =
12.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000624
45.00
1.6
0.005591
m3/s
Qstair1a =
0.046384
m3/s
QSstair1a =
0.069576
m3/s
Valoare R
m2
Pa

43

SAS SCARA 17
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.00894
Pa
m3/s

Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Etaj
6.00 m
3.00 m
18.00 m2
Aewalls =
0.00
P=
45.00
R=
1.6
Qwalls =
0.00885
Pierderi
0.0041
m2
Pa
m3/s

ACRF =
3.60
m2
AFGF =
3.60
m2
ATOT =
7.20
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000374
45.00
1.6
0.000808
m3/s
Qstair1a =
0.018605
m3/s

QSstair1a =
0.027908
m3/s

Valoare R
m2
Pa

SAS SCARA G1
44

Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.02000 m2
U2
A1 =
0.02000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2.00
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
11.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
4.00 m
44.00 m2
0.02
45.00
1.6
0.14588
Pierderi
0.01628
m2
Pa
m3/s

ACRF =
7.00
m2
AFGF =
7.00
m2
ATOT =
14.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000728
45.00
1.6
0.006523
m3/s
Qstair1a =
0.226639
m3/s

QSstair1a =
0.339958
m3/s
Valoare R
m2
Pa

SAS SCARA H1
45
Usa
Notatie
U1
A1 =
nivel
0.02000 m2
U2
A1 =
0.02000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2.00
0.07424
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
11.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
4.00 m
44.10 m2
0.02
45.00
1.6
0.14588
Pierderi
0.01628
m2
Pa
m3/s

ACRF =
7.00
m2
AFGF =
7.00
m2
ATOT =
14.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000728
45.00
1.6
0.006523
m3/s
Qstair1a =
0.226639
m3/s

QSstair1a =
0.339958
m3/s

Valoare R
m2
Pa

SAS SCARA H2
Usa
Notatie
nivel
46
U1
A1 =
0.01000 m2
A2=
0.01000 m2

Valoare R
AedoorsP =
0.01000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
5.00
2
0.01856
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
larga
0.000350
Valoarea R
Lungime
8.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime Suprafata
3.00 m
24.00 m2
0.00
45.00
1.6
0.00556
Pierderi
0.00062
m2
Pa
m3/s

ACRF =
3.60
m2
AFGF =
3.60
m2
ATOT =
7.20
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.000374
45.00
1.6
0.003355
m3/s
Qstair1a =
0.027470
m3/s

QSstair1a =
0.041205
m3/s
Valoare R
m2
Pa
Calcul debit de presurizare corridor:

CORIDOR SCARA 2 etaj -3
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
47
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s
Estimarea pierderilor prin pereti coridor

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
66.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
264.00
4.00 m
m2
0.03
40.00
1.6
0.24175
Pierderi
Inaltime
0.02904
m2
Pa
m3/s
Estimarea pierderilor prin pardoseala & plafon coridor

ACRF =
34.00
m2
AFGF =
34.00
m2
ATOT =
68.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.003536
40.00
1.6
0.029436
m3/s
Qstair1a =
0.428665
m3/s

QSstair1a =
0.642997
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
U3
A2 =
A3 =
0.01000 m2
0.01000 m2
48
U4
A3 =
0.01000 m2
U5
A3 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.05000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.26247
Pa

Valoare R
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
Mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
138.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
552.00
4.00 m
m2
0.06
40.00
1.6
0.50547
Pierderi
Inaltime
0.06072
m2
Pa
m3/s
Estimatimarea pierderilor prin pardoseala & plafon coridor

ACRF =
78.00
m2
AFGF =
78.00
m2
ATOT =
156.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.008112
40.00
1.6
0.067529
m3/s
Qstair1a =
0.835471
m3/s

QSstair1a =
1.253206
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
40.00
Pa
49
Valoare R
R=
Qdoors =
2
0.10499
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
39.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
156.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.14285
Pierderi
Inaltime
0.01716
m2
Pa
m3/s

ACRF =
41.00
m2
AFGF =
41.00
m2
ATOT =
82.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.004264
40.00
1.6
0.035496
m3/s
Qstair1a =
0.283335
m3/s

QSstair1a =
0.425002
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
40.00
Pa
50
Valoare R
R=
Qdoors =
2
0.15748
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
74.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
296.00
4.00 m
m2
0.03
40.00
1.6
0.27105
Pierderi
Inaltime
0.03256
m2
Pa
m3/s

ACRF =
70.00
m2
AFGF =
70.00
m2
ATOT =
140.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007280
40.00
1.6
0.060603
m3/s
Qstair1a =
0.489135
m3/s

QSstair1a =
0.733703
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s
51

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
40.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
160.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.14651
Pierderi
Inaltime
0.0176
m2
Pa
m3/s

ACRF =
43.00
m2
AFGF =
43.00
m2
ATOT =
86.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.004472
40.00
1.6
0.037228
m3/s
Qstair1a =
0.288729
m3/s

QSstair1a =
0.433094
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2
U5
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.05000
m2
52

Valoare R
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.26247
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
215.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
860.00
4.00 m
m2
0.09
40.00
1.6
0.78751
Pierderi
Inaltime
0.0946
m2
Pa
m3/s

ACRF =
192.00
m2
AFGF =
192.00
m2
ATOT =
384.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.019968
40.00
1.6
0.166226
m3/s
Qstair1a =
1.216207
m3/s

QSstair1a =
1.824310
m3/s

Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
40.00
2
Pa
53
Qdoors =
0.20998
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime
106.00 m

Valoarea R
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
424.00
4.00 m
m2
0.05
40.00
1.6
0.38826
Pierderi
Inaltime
0.04664
m2
Pa
m3/s

ACRF =
58.00
m2
AFGF =
58.00
m2
ATOT =
116.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.006032
40.00
1.6
0.050214
m3/s
Qstair1a =
0.648451
m3/s

QSstair1a =
0.972676
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s

54
Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime
104.00 m

Valoarea R
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
416.00
4.00 m
m2
0.05
40.00
1.6
0.38094
Pierderi
Inaltime
0.04576
m2
Pa
m3/s

ACRF =
71.00
m2
AFGF =
71.00
m2
ATOT =
142.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007384
40.00
1.6
0.061469
m3/s
Qstair1a =
0.599886
m3/s

QSstair1a =
0.899829
m3/s

Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.20998
Pa
m3/s

55
Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
203.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
812.00
4.00 m
m2
0.09
40.00
1.6
0.74356
Pierderi
Inaltime
0.08932
m2
Pa
m3/s

ACRF =
173.00
m2
AFGF =
173.00
m2
ATOT =
346.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.017992
40.00
1.6
0.149777
m3/s
Qstair1a =
1.103309
m3/s

QSstair1a =
1.654964
m3/s

Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2
U4
A3 =
0.01000 m2
U5
A3 =
0.01000 m2
U6
A4 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.06000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.31496
Pa
m3/s
56

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime
128.00 m

Valoarea R
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
512.00
4.00 m
m2
0.06
40.00
1.6
0.46884
Pierderi
Inaltime
0.05632
m2
Pa
m3/s

ACRF =
75.00
m2
AFGF =
75.00
m2
ATOT =
150.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007800
40.00
1.6
0.064932
m3/s
Qstair1a =
0.848739
m3/s

QSstair1a =
1.273108
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2
U4
A3 =
0.01000 m2
U5
A3 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.05000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.26247
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
Pierderi
57
Lungime
-1
Mediu
0.000110
130.00 m

Valoarea R
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Inaltime
Suprafata
520.00
4.00 m
m2
0.06
40.00
1.6
0.47617
0.0572
m2
Pa
m3/s

ACRF =
73.00
m2
AFGF =
73.00
m2
ATOT =
146.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007592
40.00
1.6
0.063201
m3/s
Qstair1a =
0.801839
m3/s

QSstair1a =
1.202759
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

38.00 m
Aewalls =
P=
Suprafata
152.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
Pierderi
Inaltime
0.01672
m2
Pa
58
Valoarea R
R=
Qwalls =
1.6
0.13919
m3/s

ACRF =
41.00
m2
AFGF =
41.00
m2
ATOT =
82.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.004264
40.00
1.6
0.035496
m3/s
Qstair1a =
0.279672
m3/s

QSstair1a =
0.419508
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

74.00 m
Aewalls =
P=
Suprafata
296.00
4.00 m
m2
0.03
40.00
Pierderi
Inaltime
0.03256
m2
Pa
59
Valoarea R
R=
Qwalls =
1.6
0.27105
m3/s

ACRF =
70.00
m2
AFGF =
70.00
m2
ATOT =
140.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007280
40.00
1.6
0.060603
m3/s
Qstair1a =
0.489135
m3/s

QSstair1a =
0.733703
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
40.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
160.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.14651
Pierderi
Inaltime
0.0176
m2
Pa
m3/s
60

ACRF =
43.00
m2
AFGF =
43.00
m2
ATOT =
86.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.004472
40.00
1.6
0.037228
m3/s
Qstair1a =
0.288729
m3/s

QSstair1a =
0.433094
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
29.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
116.00
4.00 m
m2
0.01
40.00
1.6
0.10622
Pierderi
Inaltime
0.01276
m2
Pa
m3/s

61
ACRF =
25.00
m2
AFGF =
25.00
m2
ATOT =
50.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.002600
40.00
1.6
0.021644
m3/s
Qstair1a =
0.232854
m3/s

QSstair1a =
0.349281
m3/s
Valoare R
m2
Pa

CORIDOR SCARA 9 etaj -1 (a)
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.03000 m2
U2
A1 =
0.03000 m2
U3
A2 =
0.01000 m2
U4
A3 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.08000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.41995
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

178.00 m
Aewalls =
P=
Suprafata
712.00
4.00 m
m2
0.08
40.00
Pierderi
Inaltime
0.07832
m2
Pa
62
Valoarea R
R=
Qwalls =
1.6
0.65199
m3/s

ACRF =
215.00
m2
AFGF =
215.00
m2
ATOT =
430.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.022360
40.00
1.6
0.186139
m3/s
Qstair1a =
1.258075
m3/s

QSstair1a =
1.887113
m3/s
Valoare R
m2
Pa
CORIDOR SCARA 9 etaj -2 (b)

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.03000 m2
U2
A1 =
0.06000 m2
U3
A1 =
0.06000 m2
U4
A1 =
0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.21000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
1.10237
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
-1
mediu
0.000110
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii scarii

3
Valoarea R
200.00
50.00 m
4.00 m
m2
Pierderi
0.022
Aewalls =
0.02
m2
P=
R=
Qwalls =
40.00
1.6
0.18314
Pa
m3/s

ACRF =
113.00
m2
AFGF =
113.00
m2
63
m2
ATOT =
226.00
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.011752
40.00
1.6
0.097831
m3/s
Qstair1a =
1.383343
m3/s
QSstair1a =
2.075015
m3/s
Valoare R
m2
Pa


Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
38.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
152.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.13919
Pierderi
Inaltime
0.01672
m2
Pa
m3/s
64

ACRF =
19.00
m2
AFGF =
19.00
m2
ATOT =
38.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.001976
40.00
1.6
0.016449
m3/s
Qstair1a =
0.260625
m3/s

QSstair1a =
0.390938
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.06000 m2
U2
A1 =
0.06000 m2
U3
A1 =
0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.18000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.94489
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
-1
mediu
0.000110

Valoarea R
252.00
63.00 m
4.00 m
m2
Aewalls =
0.03
P=
40.00
R=
1.6
Qwalls =
0.23076
Pierderi
0.02772
m2
Pa
m3/s

ACRF =
114.00
m2
AFGF =
114.00
m2
ATOT =
228.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
0.011856
m2
65

Valoare R
P=
R=
Qfloors =
40.00
1.6
0.098697
Pa
m3/s
Qstair1a =
1.274345
m3/s
QSstair1a =
1.911517
m3/s


Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
95.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
380.00
4.00 m
m2
0.04
40.00
1.6
0.34797
Pierderi
Inaltime
0.0418
m2
Pa
m3/s

66
ACRF =
68.00
m2
AFGF =
68.00
m2
ATOT =
136.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.007072
40.00
1.6
0.058872
m3/s
Qstair1a =
0.564323
m3/s

QSstair1a =
0.846485
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2
U5
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.05000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.26247
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
214.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
856.00
4.00 m
m2
0.09
40.00
1.6
0.78385
Pierderi
Inaltime
0.09416
m2
Pa
m3/s
67

ACRF =
183.00
m2
AFGF =
183.00
m2
ATOT =
366.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.019032
40.00
1.6
0.158435
m3/s
Qstair1a =
1.204752
m3/s

QSstair1a =
1.807128
m3/s
Valoare R
m2
Pa

CORIDOR SCARA G1 etaj -2
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.03000 m2
U2
A1 =
0.03000 m2
U3
A1 =
0.03000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.09000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.47244
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
-2
mediu
0.000350

Valoarea R
362.00
90.50 m
4.00 m
m2
Aewalls =
0.13
P=
40.00
R=
1.6
Qwalls =
1.05473
Pierderi
0.1267
m2
Pa
m3/s

ACRF =
97.00
m2
AFGF =
97.00
m2
ATOT =
194.00
m2
68
Valoare R
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.010088
40.00
1.6
0.083979
m3/s
Qstair1a =
1.611155
m3/s
QSstair1a =
2.416733
m3/s
m2
Pa


CORIDOR SCARA H1 etaj -2
Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2
U5
A1 =
0.01000 m2
U6
A1 =
0.01000 m2
U7
A1 =
0.03000 m2
U8
A1 =
0.03000 m2
U9
A1 =
0.03000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.15000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.78741
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
-2
mediu
0.000110
904.00
226.00 m
4.00 m
m2
Aewalls =
0.10
Pierderi
0.09944
m2
69

Valoarea R
P=
R=
Qwalls =
40.00
1.6
0.82780
Pa
m3/s

ACRF =
181.00
m2
AFGF =
181.00
m2
ATOT =
362.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.018824
40.00
1.6
0.156703
m3/s
Qstair1a =
1.771913
m3/s

QSstair1a =
2.657869
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2
U4
A4 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.20998
Pa

Valoare R
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
259.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
1036.00
4.00 m
m2
0.11
40.00
1.6
0.94868
Pierderi
Inaltime
0.11396
m2
Pa
m3/s

ACRF =
317.00
m2
70
AFGF =
317.00
m2
ATOT =
634.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.032968
40.00
1.6
0.274447
m3/s
Qstair1a =
1.433098
m3/s

QSstair1a =
2.149647
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2
U4
A4 =
0.01000 m2

spatii presurizate
AedoorsP =
0.04000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.20998
Pa

Valoare R
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
Mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
168.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
672.00
4.00 m
m2
0.07
40.00
1.6
0.61536
Pierderi
Inaltime
0.07392
m2
Pa
m3/s

ACRF =
203.00
m2
AFGF =
203.00
m2
71
m2
ATOT =
406.00
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.021112
40.00
1.6
0.175750
m3/s
Qstair1a =
1.001083
m3/s

QSstair1a =
1.501624
m3/s
Valoare R
m2
Pa

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
39.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
156.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.14285
Pierderi
Inaltime
0.01716
m2
Pa
m3/s

ACRF =
41.00
m2
AFGF =
41.00
m2
ATOT =
82.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
0.004264
m2
72

Valoare R
P=
R=
Qfloors =
40.00
1.6
0.035496
Pa
m3/s
Qstair1a =
0.283335
m3/s

QSstair1a =
0.425002
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A2 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
73.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
292.00
4.00 m
m2
0.03
40.00
1.6
0.26739
Pierderi
Inaltime
0.03212
m2
Pa
m3/s

ACRF =
71.00
m2
AFGF =
71.00
m2
ATOT =
142.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
0.007384
m2
73

Valoare R
P=
R=
Qfloors =
40.00
1.6
0.061469
Pa
m3/s
Qstair1a =
0.486338
m3/s

QSstair1a =
0.729507
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
40.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
160.00
4.00 m
m2
0.02
40.00
1.6
0.14651
Pierderi
Inaltime
0.0176
m2
Pa
m3/s

ACRF =
43.00
m2
AFGF =
43.00
m2
ATOT =
86.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
0.004472
40.00
1.6
Valoare R
m2
Pa
74
Qfloors =
0.037228
m3/s
Qstair1a =
0.288729
m3/s

QSstair1a =
0.433094
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
29.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
116.00
4.00 m
m2
0.01
40.00
1.6
0.10622
Pierderi
Inaltime
0.01276
m2
Pa
m3/s

ACRF =
24.00
m2
AFGF =
24.00
m2
ATOT =
48.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.002496
40.00
1.6
0.020778
Valoare R
m2
Pa
m3/s
75

Qstair1a =
0.231988
m3/s

QSstair1a =
0.347983
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A2 =
0.01000 m2
U3
A3 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.03000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.15748
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110
Lungime

Valoarea R
121.00 m
Aewalls =
P=
R=
Qwalls =
Suprafata
484.00
4.00 m
m2
0.05
40.00
1.6
0.44320
Pierderi
Inaltime
0.05324
m2
Pa
m3/s

ACRF =
83.00
m2
AFGF =
83.00
m2
ATOT =
166.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.008632
40.00
1.6
0.071858
Valoare R
m2
Pa
m3/s
76

Qstair1a =
0.672544
m3/s

QSstair1a =
1.008816
m3/s
CORIDOR SCARA 9 etaj -1 (b)

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.03000 m2
U2
A1 =
0.06000 m2
U3
A1 =
0.06000 m2
U4
A1 =
0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.21000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
1.10237
Pa
m3/s

Etaj
Tipul
zidului
-1
mediu
0.000110

Valoarea R
316.00
79.00 m
4.00 m
m2
Aewalls =
0.03
P=
40.00
R=
1.6
Qwalls =
0.28936
Pierderi
0.03476
m2
Pa
m3/s

ACRF =
136.00
m2
AFGF =
136.00
m2
ATOT =
272.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.014144
40.00
1.6
0.117744
m3/s
Qstair1a =
1.509478
m3/s
QSstair1a =
2.264217
m3/s
Valoare R
m2
Pa

77

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110

13
Valoarea R
Lungime
Inaltime
85.00 m
4.00 m
Suprafata
340.00
m2
Pierderi
0.0374
Aewalls =
0.04
m2
P=
R=
Qwalls =
40.00
1.6
0.31134
Pa
m3/s

ACRF =
120.00
m2
AFGF =
120.00
m2
ATOT =
240.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.012480
40.00
1.6
0.103892
m3/s
Qstair1a =
0.520221
m3/s
Valoare R
m2
Pa

78

QSstair1a =
0.780331
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.02000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.10499
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110

14
Valoarea R
Lungime
Inaltime
82.00 m
4.00 m
Suprafata
328.00
m2
Pierderi
0.03608
Aewalls =
0.04
m2
P=
R=
Qwalls =
40.00
1.6
0.30035
Pa
m3/s

ACRF =
78.00
m2
AFGF =
78.00
m2
ATOT =
156.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
Qfloors =
0.008112
40.00
1.6
0.067529
m3/s
Qstair1a =
0.472870
m3/s
Valoare R
m2
Pa

79

QSstair1a =
0.709305
m3/s

Usa
U1
Notatie
A1 =

0.01000 m2
U2
A1 =
0.01000 m2
U3
A1 =
0.01000 m2
U4
A1 =
0.01000 m2
U5
A1 =
0.01000 m2

spatii presurizate
Valoare R
AedoorsP =
0.05000
m2
P2 =
R=
Qdoors =
40.00
2
0.26247
Pa
m3/s

Etaj
-1
Tipul
zidului
mediu
0.000110

15
Valoarea R
Lungime
Inaltime
214.00 m
4.00 m
Suprafata
856.00
m2
Pierderi
0.09416
Aewalls =
0.09
m2
P=
R=
Qwalls =
40.00
1.6
0.78385
Pa
m3/s

ACRF =
183.00
m2
AFGF =
183.00
m2
ATOT =
366.00
m2
Lr =
0.000052
Aefloors =
P=
R=
0.019032
40.00
1.6
Valoare R
m2
Pa
80
Qfloors =
0.158435
m3/s
Qstair1a =
1.204752
m3/s

QSstair1a =
1.807128
m3/s
Tabel centralizator (m3/h)

Debite de aer (m3/h)
Casa de scara
Casa de scara
(50 Pa)
Incapere tampon
(Int - 45 Pa)
Incapere
tampon
(Ext)
S1
23000
9000
1800
S2
22400
4400
S3
27200
S4
Coridor 1
(40 Pa)
Coridor 2
(40 Pa)
1800
4600
3900
2550
1800
5450
---
27200
3000
1800
1550
---
S5
27200
3024
1800
2650
---
S6
27200
3000
1800
1600
---
S8
27200
2050
1800
6600
---
S9
24500
2350
1800
6800
8200
S11
41800
Doua SAS-uri
2050
1800
---
---
S13
34800
3050
1800
3900
3900
S14
24500
2650
1800
3300
---
S15
26502
1950
1800
6550
---
S16
23300
2050
1800
---
---
S17
23000
1900
1800
---
---
G1
11500
3050
1800
8700
---
H1
11500
3050
1800
9600
---
H2
11500
1950
1800
----
----
Casa de scara
Casa de scara
(50 Pa)
Incapere tampon
(Int - 45 Pa)
Incapere
tampon
Coridor 1
(40 Pa)
Coridor 2
(40 Pa)
81
(Ext)
S1
23000
---
---
7750
---
S2
22400
4400
1800
4600
---
S3
27200
2550
1800
5450
---
S4
27200
3000
1800
1550
---
S5
27200
3024
1800
2650
---
S6
27200
3000
1800
1600
---
S8
27200
2050
1800
6000
---
S9
24500
2350
1800
6800
8200
S11
41800
2050
1800
---
---
S13
34800
3050
1800
3500
6900
S14
24500
2650
1800
3300
---
S15
26502
1950
1800
6550
---
S16
23300
2050
1800
---
---
S17
23000
1900
1800
---
---
5.2 Instalatii de incalzire

5.2.1 Calculul pierderilor de caldura
Pierderile de caldura au fost calculate conform STAS 1907/1-1997. Orasul Bucuresti este situat in zona climatica 2 cu
iarna
t ext
15o C si zona eoliana 2.
Premize de calcul
Temperaturi de calcul :
- Temperatura exterioara
- Temperaturi interioare :
te = -15 oC
- Birouri:
ti = +20 oC
- Corridoare de evacuare:
ti = +12 oC
82
- Grupuri sanitare:
ti = +20 oC
- Circulatii
ti= +20 oC
Situatia cladirii in raport cu actiunea vantului : cladire amplasata in localitate, zona eoliana II.
Alegerea, calculul si amplasarea corpurilor de incalzire
Dimensionarea radiatoarelor presupune determinarea dimensiunilor si a sarcinii termice necesare generate de acestea
pentru a se mentine confortul termic impus prin tema de proiect. Amplasarea radiatoarelor se face conform planurilor, in conformitate
cu toate cerintele impuse de normativele in vigoare.
Determinarea dimensiunilor radiatoarelor se face in baza unui calcul al pierderilor de caldura pentru fiecare incapere in
parte, calcul ce are la baza formula prezentata in STAS 1907/97.
Q QT (1
A) Q
100
, unde:
QT fluxul de caldura pierdut prin elementele de constructie,

Qi debitul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns
in incapere,
A-
adaosurile la pierderile de caldura prin transmisie
QT Qe Q p cu
Qe - pierderile de caldura prin elementele de constructie care separa doua medii identice dar cu potentiale
termice diferite.
Qp - pierderile de caldura prin elementele de constructie in contact direct cu solul.
Qe C M
Sj
Rj
(t i t ej ) m j
CM coeficient de corectie al transferului de caldura prin transmisie (are valoarea `1` pentru cladiri cu inertie
termica normala si valoarea `0.9` pentru cladiri cu inertie termica ridicata)
Sj suprafata elementului de constructie prin care se face transferul de caldura.
Rj rezistenta termica a elementelor de constructie.
ti temperatura interioara conventionala alesa pentru realizarea confortului termic.
tej temperatura exterioara incaperii de incalzit (mediu exterior sau incapere adiacenta incalzita sau neincalzita
dar la o diferenta de potential termic fata de incaperea considerata initial)
mj coeficient de masivitate termica care corecteaza temperatura exterioara
m j f ( D j ) cu Dj- indice de inertie termica

D j R j S j cu Sj - coeficient de asimilare termica
m j 1.225 0.05 D j
Qp in cazul cladirii analizate in proiectul prezentat nu avem un flux de caldura prin elementele de constructie in
contact cu solul avand in vedere existenta subsolului neincalzit.
A adaosurile la pierderile de caldura prin transmisie, se da numai incaperilor in contact cu cel putin un perete
exterior.
83
Ao adaosuri de orientare, se ia in considerare diferenta intre incaperile insorite, partial insorite sau neinsorite.Toate
aceste incaperi indiferent de pozitia lor in raport cu punctele cardinale trebuie sa se comporte din punct de vedere termic la fel. Ele
se dau incaperii si nu fiecarui elemente de constructie in parte.
Ac- adaos de compensare a suprafetelor reci.
Pentru incaperile care au elemente de constructie cu o rezistenta termica medie scazuta (datorita unei suprafete vitrate)
pentru a compensa efectul de radiatie rece intre om si aceste suprafete, se impune compensarea acestui efect prin marirea
pierderilor de caldura prin transmisie. Acest adaos se da tuturor incaperilor in contact cu exteriorul cu exceptia incaperilor in care
omul este in tranzit.
AC f ( Rm ) cu Rm
S T (t i t e )
QT
Qi reprezinta necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece patruns in incapere.
Qi max(Qinf iltratii , Qventilare ) Qusa

Qusa debitul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns in cladire prin deschiderea usilor.
Qusa 0.36 S u n0 (t i t e )(1
AC
)c M ,unde:
100
Su suprafata usii
n0 numarul de deschideri pe ora
ti temperatura in camera tampon
Qinfiltratii fluxul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns in incapere prin infiltratii.
Qinf c M E L i v 4 / 3 (t i t e )(1
AC
)
100
L reprezinta suma lungimilor rosturilor elementelor de constructie mobile prin care se infiltreaza aerul rece.
La elementele de constructie mobile de tip usa sau fereastra dubla sau tripla lungimea rosturilor se ia o
singura data.
i coeficient de infiltratie a aerului in interior. Depinde de urmatorii parametrii :
- natura elementului mobil lemn, metal)
- tipul de constructie (simplu, dublu, cuplat)
- gradul de permeabilitate al cladirii la aer
- raportul dintre Se/Si (suprafata elementelor mobile exterioare /suprafata elementelor mobile
interioare)
v viteza vantului conventional de calcul
E coeficient de corectie eolian (se da incaperilor de la nivelele inferioare)
densitatea aerului la temperatura interioara si umiditatea respectiva
cp caldura specifica a aerului.
Cu ajutorul acestor formule pentru determinarea pierderilor de caldura s-a calculat necesarul de caldura pentru fiecare
incapere in parte, si s-au stabilit caracteristicile surselor de caldura.
84
5.2.2 Reteaua de distributie a agentului termic

Stabilirea diametrelor conductelor de distributie a agentului termic se face in functie de sarcina termica transportata, cu o
crestere a diametrelor de la consumatori catre centrala. Cu ajutorul debitelor (sau a sarcinilor termice transportate) si a
nomogramelor de dimensionare a conductelor s-au determinat diametrele conductelor si pierderile de sarcina ale fiecarui tronson
asa cum sunt prezentate in cadrul planului de instalatii.
85
CALCUL CIRCUIT SUBSOL

-3 PA, FC
Temp
Necesar
eratu
caldura
ra tur
transpor
Tronson
agen
tat
t
0
W
C
Temperat
ura retur
agent
0
Debit
m3/h
l/s
1.644
1.512
0.938
0.807
0.675
34,400.00
31,642.00
19,642.00
16,884.00
25.00
25.00
25.00
25.00
20.00
20.00
20.00
20.00
5.917
5.442
3.378
2.904
14,126.00
5
contor
vana
2/3C
coeficien
t
Total pierdere
25.00
20.00
2.430
1
2
3
4
Pa
bar
mH20
Vitez
a
m/s
0.805
0.740
0.702
0.604
0.565
Diamet
ru
interio
r
m2
0.051
0.051
0.041
0.041
0.002
0.002
0.001
0.001
0.039
0.001
Pierdere
de
sarcina
Pa/m
152.640
130.753
151.980
114.840
108.467
Diametru
tronson
Lungime
tronson
tur retur
m
DN50
DN50
DN40
DN40
DN32
Total
pierdere
8
44
120
18
Pa
1222
5754
18238
2068
24
2604
1.3
38852
0.38852
3.8852
86
CALCUL CIRCUIT SUBSOL -2 PA,FC, WSHP
Tronson
Necesar
caldura
transpor
tat
W
1
2
3
4
5
6
7
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
contor
vana
Temperat
ura tur
agent
0
Vitez
a
Debit
m3/h
l/s
61046.51
36,627.91
24,418.60
20,466.70
34,570.44
21,578.74
10,389.24
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
11.180
2.562
1.530
1.032
8.617
2.700
2.184
27.221
13.100
38.400
14.020
10.500
6.300
4.200
3.520
5.946
3.712
1.787
3.105
0.712
0.425
0.287
2.394
0.750
0.607
7.561
3.639
10.667
3.895
2.917
1.750
1.167
0.978
1.652
1.031
0.496
3,286.39
25.00
20.00
0.565
0.157
64,998.00
14,898.00
8,898.00
6,000.00
50,100.00
15,700.00
12,700.00
158,260.00
76,162.80
223,258.00
81,513.21
Temperatura
retur agent
m/s
0.830
0.596
0.356
0.501
0.640
0.628
0.508
0.963
0.689
0.883
0.737
0.780
0.857
0.571
0.732
0.809
0.771
0.416
0.443
Diame
tru
interio
r
m2
0.069
0.039
0.039
0.027
0.069
0.039
0.039
0.100
0.082
0.124
0.082
0.069
0.051
0.051
0.041
0.051
0.041
0.039
0.004
0.001
0.001
0.001
0.004
0.001
0.001
0.008
0.005
0.012
0.005
0.004
0.002
0.002
0.001
0.002
0.001
0.001
0.021
0.000
Pierder
e de
sarcina
Pa/m
113.761
119.700
46.084
133.199
70.243
131.907
89.065
97.000
65.817
64.339
74.635
101.286
171.452
80.914
164.009
154.044
180.894
61.401
140.261
Diametru
tronson
Lungim
e
tronson
tur retur
m
DN65
DN32
DN32
DN25
DN65
DN32
DN32
DN100
DN80
DN125
DN80
DN65
DN50
DN50
DN40
DN50
DN40
DN32
DN20
Total
pierdere
21
17
28
11
50
12
120
20
14
10
18
17
20
4
4
18
8
10
Pa
2389
2035
1291
1466
3513
1583
10688
1941
922
644
1344
1722
3430
324
657
2773
1448
615
12
1684
87
2/3C
coeficien
t
Total pierdere
1.3
52610
0.5261
5.261
Pa
bar
mH20
CALCUL CIRCUIT SUBSOL -1

PA,FC, WSHP
Tronson
Necesar
caldura
transportat
W
1
2
3
4
5
6
7
9
10
11
12
13
14
15
25581.4
38281.4
43979.1
49735.0
51886.2
84560.7
103165.4
118281.7
133339.9
154502.7
176305.1
189270.3
198049.4
205723.9
Temperatu
ra tur
agent
0
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
Temperatura
retur agent
0
Vitez
a
Debit
m3/h
l/s
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
4.400
6.584
7.564
8.554
8.924
14.544
17.744
20.344
22.934
26.574
30.324
32.554
34.064
35.385
1.222
1.829
2.101
2.376
2.479
4.040
4.929
5.651
6.371
7.382
8.423
9.043
9.462
9.829
m/s
0.598
0.895
0.562
0.635
0.663
0.765
0.933
1.070
0.811
0.940
1.073
0.749
0.784
0.814
Diame
tru
interio
r
m2
0.051
0.051
0.069
0.069
0.069
0.082
0.082
0.082
0.100
0.100
0.100
0.124
0.124
0.124
0.002
0.002
0.004
0.004
0.004
0.005
0.005
0.005
0.008
0.008
0.008
0.012
0.012
0.012
Pierder
e de
sarcina
Pa/m
88.194
186.062
55.182
69.298
74.951
79.885
115.456
148.728
70.626
92.778
118.473
47.385
51.535
55.295
Diametru
tronson
Lungim
e
tronson
tur retur
m
DN50
DN50
DN65
DN65
DN65
DN80
DN80
DN80
DN100
DN100
DN100
DN125
DN125
DN125
30
56
15
5
18
32
16
16
16
18
18
16
8
6
Total
pierdere
Pa
2646
10420
828
347
1350
2557
1848
2380
1131
1671
2133
759
413
332
88
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
contor
vana
2/3C
coeficien
t
Total pierdere
240294.3
252994.3
334507.5
557765.5
25581.4
583346.9
329941.9
257848.8
196511.6
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
25.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
20.00
41.331
43.515
57.535
95.936
4.400
100.336
56.750
44.350
33.800
11.481
12.088
15.982
26.649
1.222
27.871
15.764
12.319
9.389
454360.5
25.00
20.00
78.150
21.708
Pa
bar
mH20
0.951
1.001
0.917
1.528
0.598
1.598
0.904
1.020
0.777
1.245
0.124
0.124
0.149
0.149
0.051
0.149
0.149
0.124
0.124
0.012
0.012
0.017
0.017
0.002
0.017
0.017
0.012
0.012
0.149
0.017
73.725
81.104
55.609
143.343
88.194
155.756
54.212
84.010
50.797
98.051
DN125
DN125
DN150
DN150
DN50
DN150
DN150
DN125
DN125
DN150
150
24
80
18
35
24
8
11059
1947
4449
2581
3087
0
0
2017
407
0
1.3
70671
0.70671
7.0671
Tabelele se vor citi impreuna cu partile desenate.
89
5.2.3 Instalatii de climatizare

Necesarul de racire se calculeaza conform STAS 6648/1 cu urmatoarea formula:
Qr=Qap+Qdeg [kW]
Qap = reprezinta aporturile de caldura prin elemente inertiale, neinertiale si de la incaperile vecine [kW]
Qdeg = aporturile de caldura obtinute din degajarile de la om, iluminat, masini actionate electric si alte surse interioare de caldura
[kW]
Qdeg = Qom + Qil +Qech [kW], unde
Qom = degajarile de caldura de la om
N = numarul de oameni (vizitatori+personal).
qom = degajarea de caldura totala a unei persoane in functie de efortul fizic depus si temperatura aerului interior [W/pers], conform
graficului in functie de temperatura interioara considerata de 26 grade C si gradul de efort considerat : munca usoara qom =170
W/persoana
QiI = degajarile de caldura de la iluminat.
Qil = B x N [kW], unde
B = coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in caldura (consideram B=0,86)
N = este puterea instalata a surselor de iluminat in functie de nivelul de iluminare
Qech = degajari de la alte echipamente electrice (ex: calculatoare pentru facturare, monitoare pentru reclama)
In calculul necesarului de climatizare au fost luati in calcul :

- 1 pers/5mp
- 24 w/mp iluminare
- 132 W/persoana
- degajari interioare in functie de suprafata spatiului comercial
- aporturile de caldura prin elemente inertiale, neinertiale si de la incaperile vecine
Intocmit,
Ing. Theodor Tanasescu
90

MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRU COMERCIAL SI DE LOISIR

PARK LAKE BUCURESTI

SC ALPHA STUDIO SRL

SEF PROIECT SPECIALITATE:

Ing. Daniela RADU

Ing. Mihaela APOSTOL

Ing. Georgian GAITA

V003 1/12 PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1

T003 8/12 PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA G

4.MEMORIU TEHNIC DESCRIPTIV

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala

Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa avnd temperatura

Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Prescriptii de calcul

Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Temperaturi interioare conventionale

Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare

Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.

Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori

Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemetele

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme

Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 5

Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 6

Normativ de siguran la foc a construciilor

4.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR

Parametrii interiori de confort

Spatii adiacente intrarilor

Vata minerala 150

Vata minerala 150

Aporturile de caldura interioare au fost calculate conform tabelului de mai jos:

Rezultatele sunt urmatoarele:

Magazine <1000 m2:

Bucla pentru pompa de caldura:

racord. Presiunea statica la rocord va fi de 10 mCA.

Magazine >1000 m2 (se exclude Hypermarketul)

Racord aer proaspat;

Racord evacuare aer viciat;

Zona de circulatie publica (zona de Mall)

Centralele de tratare a aerului ce deservesc zonele din mall sunt urmatoarele:

CTA-ul va fi format din urmatoarele module:

Modul filtrare G4+F7;

Baterie de racire / incalzire cu separator de picaturi;

Modul filtrare G4;

Racordul la sistemul de extractie pentru ventilatia normala, prevazut cu registru de reglaj.

Bucla de apa pentru pompele de caldura:

Toalete pentru public

Debit aer evacuat

1. Desfumare: 66600 m3/h (1 nivel de parcare)

Desfumare: 49950 m3/h (1 nivel de parcare)

Evacuare CO: 63678 76410 m3/h (3 nivele de parcare simultan)

Desfumare: 66600 m3/h (1 nivel de parcare)

Evacuare CO: 84900 m3/h (3 nivele de parcare simultan)

Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, de asemenea:

Desfumare: 49950 m3/h (1 nivel de parcare)

Evacuare CO: 63678 76410 m3/h (3 nivele de parcare simultan)

Debit aer evacuat

Debit aer introdus

1. Desfumare: 74400 m3/h (2 nivel de parcare)

1. Desfumare: 55800 m3/h (1 nivel de parcare)

Debit aer evacuat

Debit aer introdus

1. Desfumare: 53100 m3/h (1 nivel de parcare)

1. Desfumare: 39825 m3/h (1 nivel de parcare)

1. Desfumare: 53100 m3/h (1 nivel de parcare)