Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Furnica Si Porumbita - Lev Tolstoi (Ilustratii de Mihail Romadin) PDF
Furnica Si Porumbita - Lev Tolstoi (Ilustratii de Mihail Romadin) PDF
Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 pntru prima datn Prin anii 1874-
ii
ciinele"
ti
altel.
Pe
ii
in ea iniordeauna o ironie
jnlperoare sau
ti
pe inlelesul luturor,
Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna
cu o soncluzie
()-
V}
q,!7>
$f ,.,'
!u
M
w
cA|,uI- sr rAPA
,.
pa la plug.
Z.
O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe cePUTI MAIMUTEI
l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimufei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie-
LUPUL qI VEVERITA
S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila
c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri
in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi:
La$-me, lupule, sA plec.
-Lupul ii spuse:
am sd te las, dar numai cu condilia se-mi
- deBine,
spui
ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp
ce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite ori
md uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin
crengile de sus ale copacilor.
Veverila ii rdspunse:
Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acolo
spune,
c;ci aici mi-i fricA de fine.
li-oi
DRUMETII
Tinirul
spuse:
ridicat.
@Eq
$OARECELE,
coco$ul- $r MoTANUL
Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbH
el prin ogradd $i se intoane la mama.
vizut, mam;, doue animale. Unul era tare
- Am
fioros,
celdlalt tare blind.
Mama il intrebe:
Ia spune, cum ardtau acele fiare?
$oricelul r;spunse:
Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali,
clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p lingi ea, a
deschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcni
alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund.
Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face
rau- nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd
fiarA, cum ar;ra?
Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea
la -soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel cenu$;i,
netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea
uSurel din coade cind se uita la mine.
BAlrina mam; spuse:
Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!
clee$u!_pE_rugxl_E
$I YTJLPEA
Un coco$
sub copac $i
de munte
ii
$edea
in
spuse:
Vulpea
se
ti
se preg5ti
ucaz.
se
care?
ciinele rispunsei
ne hrdnesc.
- Oamenii
se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii.
- Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecut
eslf si p;zim curtea pe vreme de noaple,
pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de
- Numai
bine?
se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o
intreb;:
rositura asta. ciinele. de unde o ai?
- Da'
O an a|a, rSspunse ciinele.
- Adice, cum a$a?
- PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $i
- ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz.
uire
Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me
- duc
mai
se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi
mai pufin gras, da' voi trei nber.
NAUFRAGIU
4*
I.
ri,-.
.*ri,!ji.rli
Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschidturA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca
pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu
si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai
lds5 sd treaci prin deschizdturd.
.3
SOARECELE $I BROASCA
pdfitul,
- cit vbi trdi, grii
ospelie la necunosculi.
MAREA, RIURILE
QT
PIRAIELE
- de rublel
mia
VULTURUL $I YTJLPEA
Un vultur prinse un pui d vulpe
sil
roage sa se
indure de dinsa, Vulturul s gindi: ,,Ce riu imi poate
face ea mi? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.
34
PISICA SI YIJLPEA
Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te
poli feri de ciini. Pisica spuse:
Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$.
Vulpea rdspunse:
Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce
36
ti
Sapte
de Siretlicuri
iti
dat nu reusi
colFt acestora,
te,.
MAIMUTA SI VULPEA
Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. Vulpea veni la maimulS $i
li
spuse:
- inaintea ta.
ating
ariti
pe maimuld.
Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF
- N-are
alesl
un dram de minte, de aceea a nimerit
in
capcand,
MOTANUL CU ZURGALAI
-.p
i/
LEUL qI MAGARUL
se duse leul la vindtoare,
qi
ii
il lui
pe migar cu
el
spuse:
LUPUL SI VULPEA
Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund;
intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea
o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse:
Se pleci de aici, locul acesta este al meu!
Lupul nu s ldsi atras in disputd, ci spuse doar
arit:
VULPEA SI LUPUL
TARANUL $I NOROCUL
FETITA
O
ST
LIBELULA
Ie. Tata
ii
spuse:
Acesrea
Fetila
libelulei,
ti
in cuibul
tau.
$arpele de casA
Ariciul
pting.
rAspunse:
cd eu unul nu
me
STiNCUTA $I ULCIoRUL
Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi,
cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajunge
la ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietricele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura
ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.
46
PAS,{RICA
O p;serice sdtea pe o creanga
-Z-burb
pasarr.
pdserele
ti
prjns
Bb.
e
.\
FURNICA SI PORUMBITA
Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe
o lue pe sus Si era gata se o inece. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc.
Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in
ap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald.
in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde
porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi
de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii
ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de
duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi
desficu ariDile si zbura de acolo.
sete. Un val
52
STANCUTA $I PORUMBEII
O stdnculd bdgi de seami
c;
-&-
MACARUL SI CALUL
garul
ii
spune calului:
Dac; ai sd me
eu-un bine cindva.
Leul incepu se rida, adid-cum poate un |oricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece
Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe
leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rdgetele leului, Soticelul veni indat;, roas funia $i ii
amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu
c; am si-li poi face un bine? Acum vezi
chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori
pr
"ingur
folos.
iti
credeai
$ry
BAXA SI GAINA
'fr
6* A,u/(,t
DIHORUL
inrra la..un
li apuc; s; linsa
9l!:l Din_ limba
-aramar
- !' acestuja_
pila
incepu sii_i picure sing-e.
u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane, zicindu_ri
ca srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_
se
\.\
LEUL, URSUL
SMLPEA
LUPUL $I BATRiNA
{
/
s; i
LIBELULA $I FURNICILE
In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umeil scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd
le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spuzea16, aceslea
sere:
BROASCA
qI LEUL
zis:
ffa
LUPUL $l COCORUL
I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum
din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse:
cocorule, ai gitul lung- vir;-mi ciocul in
- ti[a,scoate
gitlej
osul de acolo. Am sd le rispldlesc.
Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul
li
spuse:
LUCRATOARELE St COCO$UL
Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap
CiINELE sI UMBRA sA
Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat
riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i
chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd
bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul
amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de
peste
Astfel, ramase
li f;r;
.",,/ t -t
i{,*.st b w,
VULPEA qI STRUGURII
Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg
$i tor chitea cum si s infrupte dinrr-intii.
Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburi
se ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise:
Sint inci acri.
GAINA $I NINDUNICA
O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri
le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd ii
sA
spuse:
-,rgx,,.
"_*F.
\.ITICULTORUL
$l
FECTOR
lt
SAI
YULPEA $I TAPUL
Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt,
8l
cocoR $r BARZA
Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentru
a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le
c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco ,
dar $i o barzA deolalt! cu ei.
Barza ii spuse tdranului:
Tiranul respunse:
Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li
fac- de Detrecanie.
PESCARUL $I PEq'TI$ORUL
Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse:
De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar
vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos
de pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se cresc
mare, iar cind m; vei prinde iar
folosul va fi pe
masura.
Pescarul rbspunse:
4\,
td
t{ .*K
:,
IEPURII SI BROASTELE
Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui
care mai de care:
Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini,
de
Ia
\Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai bine
$i
se termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim
ti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam
cu IoI t
$i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i pune
capAt zilelor. Auzindu-i pe iepuri venind, broa$rele
se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul
din iepuri grei:
Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu inecarul.- Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea decil a noastra, de vreme ce se tem de noi.
TATAL $I FECIORII
Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune
inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le
cefu $-i aduce un lirn Si le spuse:
RupelFll
Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe.
Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una
Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele.
Arunci tata Ie spuse:
Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA intelegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd.
Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF,
oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.
VULPEA
Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea
$i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepu
si se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loate
suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele
Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF;
e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi.
Una dintre vulpi raspunse:
Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce!
Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.
\F
is1.,
,iiil:
ili ,.
inlli'
TINTARUL $T LEUL
Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei
crezi cu adeverat cd esri mai tare decit
- oare
mine?
Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea
asta fac
se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii
90
fi
c;
le-a$tep(!
$i linlarul, trimbilind
)i
CiINELE sI LUPUL
Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga care
tr;ra. Un lup flimind Jddu bL,/'|a a,unra-r )i vru
sii m;nince. Ciinele ii spuse:
e la trup
CALUL 9I ST,\PINII
"2
LUPUL SI CAPRA
Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge, lupul ii spus(
face bine si cobori in vale. Aici Si locul
- Ai
e mai
neted. )j iarba e mai dulce la gusl.
Capra r5spunse:
CERBUL
Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. Vrzindu-ti chipul oslindit in api, se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale, cn sint atit de mari $i de rdmuroase. Cil despre picioare, privindu-le, spuse:
picioarele mis cam sl;binoage fi urite.
-DarNumai
ial; c; din desb snri asupra-i un leu. Cerbul
o rupse de tugi, spre cimp deschis. Era gata-gata
s; scape de urmiritor, dar se nimeri in dfumul sau
o padur(. Codrneli cerbului \e in.urcara irr crengi.
iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm;,
i$i spuse:
Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi
scape viala, iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele
mi-a adus pierzania.
t'
*.
CERBUL $I VIA
BATRiNUL sI MoARTEA
Un b;trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care.
Avea mult de mers pine acas6. Istovit de la o vrme,
Hsi jos legdtura ti spuse:
Oi, de-ar veni moartea oda6'
Moartea apiru pe loc ;i intrebe:
Iad-me-s, ce Yrei de la mine?
-Betrinul
se sperie $i r;spunse:
SA mn ajuli sd-mi pun leg;tura asta de lemne
in
spinare.
:."-V-4
--IrFJ
"uk'
LEUL $I VULPEA
Din pricina bdtrinelii, leul nu mai putea sd prinde
sAlb;ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase
intr-o pettera ti se pref;cu bolnav. Sdlbeticiunile
veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau
acolo. Vulpea mirosi despre ce-i vo.ba. ata cii se opri
la intrarea in petteri ti spuse:
leule, cum o rnai duci?
-LeulEi,respunse:
prea bine. Da'de ce nu vrei se infi iniuniru?
-Iar Nu
vulpea, de colo:
Nu intru, fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri,
dar- nici o iegire de aici.
102
MOTANUL $I SOARECII
cale afarb.
prip;$i pe acolo {i se puse pe vinar. V;zind
$oarecii ca nu-i de glum; cu el, spuserd:
\a nu mai coborim din tavan, ca aici
- l_ra(ilor.
n-are
cum sA ajunge motanul!
De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6
la ei, motanul se gindi cum se-i p;cileasca. Ca urmare, se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf
a|a, facind pe mortul. Un Soricel il privi cu luare,
Mohnul
se
CORBUL $I VULPEA
Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza
intr-un copac. Vulpii i se fecu pofti de imbucatura
aceea, a|a cA se apropie de copac $i spuse:
$rii, corbule, cind m; uil la !ine, m6 bate gindul
(; dupS
m;rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a
fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea
fi un glas irumos.
Arunci corbul de,chise plr.(,rl fr Incepu a \foncani
cil il jineau puterile. Bucara de carne cdzu in iarbd.
Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse:
M;i corbule, dacd ai avea ti ninte pe deasupra,
chiar ci ai putea fi imperar.
TARANUL
SI DUHUL APELOR
Un 1;ran
a)ez5 pe mal
ii
iti
scdpa loporul
ri
plinse amarnic.
Duhul apelor
il
auzi,
in riu; de
necaz,
se
it
htrebd:
Tnranul .espunse:
Nu este al meu.
Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de
argirr.
$i iarAfi rnspunse liranul:
Nici acesla nu esle al meu.
-Atunci
duhul apelor aduse un topor obitnuii.
Taranul se bucuri:
Acesla-i toporul meu!
Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca
risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi.
AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie
in dar $i le povesti toat6 intimplarea.
Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe
nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, se
atez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze.
Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi:
Al tAu esre roporul acesia?
TAranul strig; bucuros:
LUPUL $I IEDUL
Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului.
I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa
Lupul se sup;r; $i
spuse:
bine,
vulpea srni:
Leul o infrebi:
Ce lel de leac
este?
- Iacatil: un lup
- le-nf;Fri apoi... de viu s;
cald;
Iar cind il v;zu pe lup risrignir
jupoi, cu pielea-i
sub gheara leutu',
nune.
luali-v;
-LeulPoflim,
se minie, il mince
parteal
uit; ti
bine?
spuse:
Vulpea r;spunse:
Pdlan'a mAsarului!
s; jmparli ata de
STUFUL $I MASLINUL
f1
PISICA $I BERBECUL
fi lui piine. Cind Franul se intoarse de pe ogor, berbecul ii fugi in intimpinare, ii linse mina, se frec;
rlc picioarele sale. Pe l6ran il pufni risul, dar st;lu
si vadd ce va urna. Berbecul il chiii din spate, i$i fecu
vint $i sdri in spinarea feranului, darimindu-l din
Vnzind cn berbecul i-a doborit p;rintele la p;mint,
ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn
)fre
IEPURELE
Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o
padure. Aici se simli la addpost, numai cd de arita
lrici aduna6 in el voi se se ascundd ;i mai bine.
Incepu sd caut un loc mai dosnic, intri in tufdri$ul
unei ripe, dar aici dedu peste un lup. Lupul puse
gheara pe el.,,Se vede treaba, se gindi iepurele,
ce in bine mai binele s;-l caufi nu se cade. Am vrut se
me ascund mai bine Si, iare, m-am prepddit de ror...
1t8
odihneascl
adorm;. intre timp, broasca festoasi mergea $i tot
mergea, mutind cind un picior cind altul, iar cind
iepurele se trezi, ea era de acum ling6 borna de-o
verst; a drumului.
ti
.-"e
*E"F*-EeiH
1* \aE-
+sF.
.TL,i. *-'.p-;4".*:s;*;:=-: ;:
PREPELITA SI PUII EI
ovdz,
in
lan.
Bdtrina prepeli!;
spuse:
ii asculd cu
luare-aminte ti
- nu va
ovdzul
A doua zi
PAUNUL
P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp;rat. P;unul
coada ti se declare pretendent la coroan;.
it; desi;cu
,. .?&:c
'?1.":.
^,1.-.'t4
URSUL $I ALBINELE
-:LV
,:?;-"
::!
,y
iL
.4,
s:
:t.
.r+'
.N
+,
tF-
"#.:
iit
"15.
(!
--1T'
"!a
?t
ALBINELE $I TRiNToRII
cearlS
albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe, sd le fie judecator. Viespea spuse:
cu
PAUNUL
COCORUL
Un cocor
aprinsd
In
schimb. eu str6bat
pe-cind tu
ili
PITPALACUL SI ViNATORUL
Un fi'palac nimcri in pla.r unui pi\irar )i inietrl
s; se roage de el se-i dea drumul.
Dac; imi dai drumul, ii spuse el, aln $ te slujesc
ii eu. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci.
Afa, carevasAzica, grAi pisararul. Aila ci nu
fi
ii-af dat dnlmut nici inainte, dar acurn ti mai
puin se le a$fepfi la asla am s; li sucesc gitul
liindcd etti gata $-; vinzi pe ai lei.
VRABIA
Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd
indate la pisiri ti le spuse:
venti cu toatele in grabd sA ciugulifi
- Suratelor,
seminfele
de in. Acesta va cre$te, omul va face sfoare
din el, din sfoare va impleti plase, iar in tlase ne va
prinde pe noi.
Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei, iar aceasta
nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele.
Ciad inul inflori, vrabia chemA iar p;s;rile sd ciuguleascd inul, ca sA nu pitimeasci mai tirziu din
pricina lui. Pisirile n-o ascultari nici de data asta.
Inul ajunse la maturitate $i d;du snminln. Pentru
a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile, $i tot
pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare,
Asa incit, vrabia se super5 pe suratele ei, plec; de
Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.
t2E
ERETELE SI PORUMBEII
Un erete se tor lua dup; porumbe;, dar nu izbulea
sn prind; niciunul. Atunci se gindi la un vicle$g.
veni ling; hulub;rie. \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepu
s; le vorbeasci norumbeilor. cum c; ar vrea \o \(
puna in slujba lor.
Am Iimo liber berecher, le \puse el. iar pe
voi v; iubesc. Iat; ce trebuie sa facei: lSsati-mA
in hulub:ria voastr;, proclamalime imperat, iar eu
\; voi sluji cu credin16. Nu numar ca
obijduiesc, dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac;.
Porumbeii se invoird, il tisar; pe erete si intre
la ei. Dup; ce se vnzu instalat in hulubarie, eretele
incepu altfel sa le vorbeasc;:
r05r.u >r rreb-re.j-mi Jdti r\ul-Sinr i-nnirarul
rare. Inainre de rodre, ;r fiecdre zi la md.i vor minca
ST-APiNUL SI LUCRATORUL
La o nunl; veni nult; lume. Vecinul celui cu nunta
el pe lucrilorul sdu $i ii spuse:
Du{e;i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra
vecinului.
Lucritorul se duse, trase in fala inlrnrii in casa
vecinului un buruc, iar eL se atezi pe prisp;, a$ep
tind ceasul cind oasplii vor incepe sd se impr;Stie
chemA la
ULCTORUL $I CEAUNUL
LILIACUL
Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale
pesiri, Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunSi
ti
ZGIRCITUL
*Eb
TARANUL $I CIINELE
inapoi, spunind:
Sa piei, afurisirule, dace
si te scap'
mi mu i fiindcE
vreau
CIINELE CU JUJEU *
Ciinele incepu si se dea Ia geini. Srepinut ii prinse
.la.eil
un juje!. Arunci ciinte porni pe la
alre curti,
JDjeu
,jug
CIOBANUL
Un cioban pierdu o oaie. O c;utA pesle tot, dar nu
putu da de urma ei. Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece
copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cioI3E
CIINELE PE FIN
Ciinele se tolinis pe fin, lingn grajd. Vacii i se
ficu d o gure de fm veni sub perteie grajdului,
- o gurd de fm, ct dul5ul
viri capul gi abia apucd
mirii minios ti se rcpezi la ea. Vaca se indepirte
$r spuse:
LUPUL $I OSUL
Mergea lupul cu un os in gure. Ciliva cdlelandri
se repezire la dinsul. Lesne ar fi putut lupul sA le fac;
de pirrecanie, dar se lemu sn deichida gura, ca sa
nu piardd osul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cdlelanddi dupa el.
w
'f
CIINELE $I HOTUL
De ce me mu$ti? Nu vezi
spuse hotul.
ci-i
dau piine, ii
piine,
LUPUL $I IAPA
Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. Veni la
herghelie
ti
spuse:
t1
!'
VULPEA $I LUPUL
Vulpea
Lupul rSspunse:
Tocmai de aceea ii ascul, c6 n-am cu cine mi
bate. Cind oi avea cu cine, n-oi mai avea timp
sa-l ascut.
t,)
\-'',f
n)
CERBUL
l-''
't'
dn4
ql C1.,-Ut,t'/
DOUA BROA$TE,'//
148
LUPOATCA $r
PORCUL'-'/
TAURUL $I BROASCA
150
NEGUST'ORUL
$I HOTII
SoARELE $r VINTUL