1. Ce reprezinta auditul intern?

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care ofera unei entitati o asigurare n ceea ce priveste
gradul de control detinut asupra operatiunilor, o ndruma pentru a-i mbunatati operatiunile, si contribuie la
adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta entitatea sa si atinga obiectivele, evalund printr-o
abordare sistematica si metodica procesele sale de management al riscurilor, de control si de guvernare a
entitatii, si oferind propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
Auditul intern reprezinta o functie de asistenta pentru managerul entitatii publice, ce i permite sa-si
administreze mai bine activitatile. Componenta de asistenta, de consiliere atasata auditului intern l distinge
categoric de orice actiune de control sau inspectie si este unanim recunoscuta ca avnd tendinte de evolutie n
continuare. Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordarile practice succesive
deja elaborate prin analize si evaluari, de a oferi asigurari privind functionalitatea sistemului de management
financiar si control.
2. Care snt beneficiile implementarii auditului intern n sectorul public?
Implementarea auditului intern n sectorul public are un sir de avantaje, si anume:
functia de audit intern reprezinta un element de baza al bunei guvernari n sectorul public;
ajuta entitatea att n ansamblu, ct si structurile sale, prin opinii si recomandari;
promoveaza un mediu de control adecvat ntru realizarea unui management eficient si eficace n cadrul
entitatii;
ofera managerilor un sprijin eficient si i ajuta n atingerea succesului;
ajuta entitatea publica sa-si ndeplineasca obiectivele propuse;
ofera managerului entitatii o siguranta ca procedurile de control intern exista si functioneaza;
ajuta conducerea, n calitate de consultanti, n administrarea entitatii publice;
se axeaza pe rezolvarea problemelor, si nu pe nvinuirea persoanelor;
este o solutie, ce ofera posibilitatea optimizarii resurselor entitatii publice;
mbunatateste calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor n procesul adoptarii deciziilor;
realizeaza verificari pentru viitor, si nu pentru trecut, prevenind astfel fraudele si iregularitatile;
ofera institutiilor o asigurare, precum ca n entitatea publica exista un sistem de evaluare diagnostic a
procedurilor de control intern;
este o functie continua, nu ocazionala;
contribuie la minimalizarea nivelului coruptiei.
3. Care este impactul auditului intern asupra gestionarii entitatii publice?
n rezultatul implementarii auditului intern, entitatile publice vor fi gestionate ntr-un mod economic, eficient si
eficace. n acest context:
Auditul intern va oferi asigurari managerului entitatii, precum ca sistemul de management financiar si control
functioneaza n mod adecvat. Ca rezultat, managerii si vor asuma o mai mare responsabilitate pentru
implementarea si mentinerea sistemului de management financiar si control;
Auditul intern, prin oferirea recomandarilor si consultatiilor de rigoare, va ajuta managerul entitatii sa
implementeze si sa mentina sisteme de management financiar si control adecvate. Astfel, majoritatea
sistemelor vor poseda controale autorectificatoare corespunzatoare;

Auditul intern va dezvalui erorile si/sau iregularitatile, n rezultatul desfasurarii misiunilor de audit intern. Prin
urmare, motivele de a comite iregularitati vor scadea;
Auditul intern va informa conducerea de vrf, care este izolata la moment. n consecinta, conducerea de vrf va
fi mai putin izolata si mai interactiva cu auditorii.
4. Cum sa convingi managerul entitatii despre necesitatea si importanta functiei de audit intern n cadrul
entitatii?
Pentru a obtine sustinerea managerului entitatii, parcurgeti urmatorii pasi:
Implicati managerul entitatii n planificarea activitatii de audit intern (ce se doreste?);
Explicati-le planul de activitate (ce si de ce planificam);
Elaborati rapoarte succinte si lizibile, clare (managerii nu dispun de timp);
Oferiti solutii clare si argumentate (ce va cstiga entitatea sau pierde, daca...);
Explicati-le ca managerii ar trebui nu doar sa contrasemneze documentele, dar si sa le nteleaga
(explicati totul ntr-un limbaj simplu, accesibil);
Demonstrati-le ca resursele entitatii publice, banii sint o prioritate (demonstrati prin argumente cum pot
fi economisite si eficientizate resursele att financiare, ct si umane);
Expuneti nu doar constatarile negative n rezultatul desfasurarii misiunii de audit, dar si cele pozitive;
Oferiti consultatii de valoare pentru a-i ajuta (spre exemplu, acordati asistenta n elaborarea regulilor
sau procedurilor, oferiti consultatii la impementarea sistemului de management financiar si control, etc)

5. Care snt obiectivele auditului intern public?

Obiectivele auditului intern public sunt:
de a ajuta entitatea publica att n ansamblu, ct si structurile sale, prin intermediul opiniilor si
recomandarilor;
de a oferi asigurari, precum ca riscurile snt gestionate n mod adecvat;
de a oferi asigurari, precum ca patrimoniul este administrat si pastrat n mod adecvat;
de a oferi asigurari pentru o buna monitorizare a conformitatii activitatii entitatii cu regulile si
procedurile existente;
de a oferi asigurari, precum ca evidenta contabila este tinuta n mod corect;
de a mbunatati calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor n procesul adoptarii deciziilor;
de a mbunatati eficienta si eficacitatea operatiunilor entitatii
6. Cum sa distingem auditul intern de revizie (inspectie)?
Revizie (inspectie)

Audit intern

Controlul documentelor, valorilor

materiale si a activelor

Evaluarea sistemului de management

financiar si control

Orice greseala se soldeaza cu sanctiuni

Orice iregularitate se soldeaza cu oferirea

recomandarilor

Revizie (inspectie)

Audit intern

Se evidentiaza persoanele vinovate

Se evidentiaza cauzele, constatarile si

recomandarile

Control asupra activitatii financiare

Include toate activitatile entitatii, inclusiv

activitatea financiara

Poate fi realizata prin controale

succesive

Utilizeaza proceduri de testare standard

Nu are rolul de a interpreta sau de a

readuce n discutie norme si reguli

Metodologie specifica pentru analiza,

interpretare si evaluare

Raporteaza pe cale ierarhica modul de

solutionare a problemelor

Are linie proprie de raportare celui mai nalt

nivel al conducerii

Se ocupa de recuperarea banilor

(verificari ex-post)

Face ca banii sa nu fie risipiti (verificari exante, preventive)

7. Cum auditul intern si mentine independenta si obiectivitatea?

Auditorii snt independenti fata de procesele operationale ale entitatii publice.
Auditorul intern este independent atunci, cnd si poate desfasura activitatea n mod obiectiv. n acest context,
este necesar ca unitatea de audit intern din cadrul entitatii publice sa fie organizatoric si functional
independenta, adica sa fie n subordinea directa a conducatorului entitatii. Auditorii interni trebuie sa aiba
sprijinul managerului entitatii, astfel nct ei sa-si poata realiza activitatea de audit fara interferente.
Obiectivitatea auditorului intern este asigurata prin faptul, ca el evalueaza sistemul de management financiar si
control, nefiind implicat n activitatea operationala a acestuia. Managerii snt cei care snt implicati n
activitatile operationale ale entitatii. Auditorii interni nu trebuie sa si asume nici o responsabilitate
operationala.
8. n ce caz se considera afectata obiectivitatea auditorului intern?
Obiectivitatea auditorului intern se considera afectata atunci cnd acesta realizeaza o misiune de asigurare a
activitatii, pentru care a fost responsabil n anul precedent.
9. Ce tipuri de misiuni de audit intern desfasoara auditorii interni?
Auditorii interni desfasoara doua tipuri de misiuni de audit intern:

Misiuni de asigurare, care reprezinta o examinare obiectiva a elementelor probante, efectuata n scopul de a
furniza entitatii o evaluare independenta a proceselor de management al riscurilor, de control sau de guvernare
a entitatii;
Misiuni de consiliere, care reprezinta activitati de consultanta sau alte servicii aferente consilierii, furnizate
entitatii solicitante pentru a asista managementul la realizarea obiectivelor sale (adaugarea unui plus de valoare
si mbunatatirea functionarii entitatii), ale caror natura si sfera de activitate snt convenite n prealabil cu
entitatea.
10. Ce tipuri de misiuni de asigurare desfasoara auditorii interni?
Misiunile de asigurare desfasurate de catre auditorii interni din cadrul unitatilor de audit intern cuprind
urmatoarele tipuri de audit:
Auditul de sistem, n cadrul caruia se examineaza sistemul de management financiar si control cu
scopul de a evalua ct de eficient functioneaza acesta;
Auditul de conformitate, n cadrul caruia se verifica conformitatea politicilor si procedurilor de control
intern utilizate cu cadrul normativ;
Auditul tehnologiilor informationale, n cadrul caruia se examineaza eficacitatea sistemului de
management financiar si control a sistemelor informationale;
Auditul financiar, n cadrul caruia se evalueaza daca procedurile de control intern aferente sistemelor
financiare functioneaza adecvat si eficient;
Auditul performantei, n cadrul caruia se examineaza utilizarea resurselor n cadrul unui program,
functii, operatiuni sau sistem de management pentru a determina daca resursele snt utilizate n cel mai
economic, eficient si eficace mod ntru ndeplinirea misiunii si obiectivelor entitatii
11. Ce tipuri de misiuni de consiliere desfasoara auditorii interni?
Misiunile de consiliere desfasurate de catre auditorii interni din cadrul unitatilor de audit intern includ:
consultanta, avnd ca scop identificarea obstacolelor care mpiedica desfasurarea adecvata a proceselor,
stabilirea cauzelor, determinarea consecintelor, prezentnd totodata solutii pentru eliminarea acestora;
facilitarea ntelegerii, destinata obtinerii de informatii suplimentare pentru cunoasterea n profunzime a
functionarii unui sistem, standard, sau prevedere normativa, necesare personalului care are ca
responsabilitate implementarea acestora;
formarea si perfectionarea profesionala, destinata furnizarii cunostintelor teoretice si practice referitoare
la managementul financiar si controlul, etc prin organizarea seminarelor si ntrunirilor.
12. Cum este documentata o misiune de consiliere?
Misiunea de consiliere realizata se documenteaza printr-un raport, n care este descris detaliat modul n care s-a
desfasurat misiunea, precum si continutul acesteia.
13. Cum sa definesc obiectivele misiunii de audit?
Obiectivele misiunii de audit snt formulate tinnd cont de natura, functiile specifice si circumstantele
domeniului auditat.
Auditorii definesc obiectivele misiunii de audit, raspunznd la ntrebarea De ce efectuam aceasta misiune de
audit?. Spre exemplu:

pentru a identifica si descrie procesele operationale;

pentru a confirma ca procesele operationale corespund obiectivelor si functiilor stabilite;
pentru a evalua impactul punctelor slabe;
pentru a face o evaluare a surselor de informatii;
pentru a evalua calitatea produselor, generate de procesul n cauza.

15. Ce surse de informatii utilizeaza auditorul intern la elaborarea Planului strategic al activitatii de audit
intern?
La elaborarea Planului strategic al activitatii de audit intern, ntru identificarea sistemelor auditabile, auditorul
intern utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

informatii manageriale, si anume prezentarea detaliata a obiectivelor si sarcinilor entitatii;

ndrumare referitoare la serviciile prestate ale entitatii;
organigrame;
rapoarte anuale si indicatorii de performanta stabiliti pentru entitate;
planul general operational de activitate al entitatii si planurile fiecarei subdiviziuni n parte;
planurile de dezvoltare a tehnologiilor informationale, altor elemente ale infrastructurii si a cladirilor;
rapoarte si concluzii;
rapoarte ale auditului extern si de consultanta, ale inspectiilor si altor controale;
planurile operationale si strategice de audit existente;
informatii (procese-verbale ale sedintelor interne, organelor colegiale).

16. Ce reprezinta probele de audit?

Probele de audit constituie dovezile, obtinute din procedurile de audit efectuate n timpul misiunilor de audit
intern, precum si dovezile obtinute din alte surse, cum ar fi misiunile de audit precedente.
Nu este necesar ca auditorii sa examineze toata informatia, care poate sa existe, si sa o califice ca proba de
audit. nsa, cnd descriem o constatare de audit, aceasta trebuie neaparat sa fie justificata prin probe
corespunzatoare. Fara probe de calitate, auditorii nu pot ajunge la concluzii corecte privind realizarea
obiectivelor misiunii de audit intern.
Probele de audit sunt puternice, daca sunt convingatoare. Caracterul persuasiv, la rndul sau, poate fi atins daca
probele sunt relevante, suficiente si sigure. Exista relevanta daca diferite rezultate vor genera diferite concluzii
privind obiectivele auditului. Exista suficienta daca sunt probe destule ca sa se ajunga la o concluzie si exista
siguranta daca probele sunt credibile.
17. Ce caracteristici trebuie sa ntruneasca probele de audit?
Probele de audit trebuie sa ntruneasca trei caracteristici diferite, si anume probele de audit trebuie sa fie:
Suficiente carese refera la cantitate. Astfel, vom analiza cte probe de audit snt necesare pentru a testa o
anumita situatie.
Relevante care se refera la calitate. Astfel, vom analiza daca probele de audit snt adecvate pentru afirmatia
de audit testata.
Sigure Astfel, vom analiza ct de credibila este sursa si natura probelor de audit colectate. Concomitent, vom
analiza daca probele de audit colectate vor rezista criticilor din partea unitatii auditate.

18. Cum sa obtin probe de audit?

Auditorul obtine probe de audit prin analiza si evaluare, efectuarea repetata a procedurilor urmate, prin
contrapunerea informatiilor din domenii nrudite, etc.
Pot fi utilizate de auditor si alte informatii, cum ar fi:

procesele verbale ale sedintelor;

confirmari primite de la terte parti;
studierea instructiunilor si regulamentelor interne;
informatii obtinute direct de catre auditor prin astfel de proceduri ca cercetarea si observarea;
interviuri, precum si alte informatii ntocmite de catre auditor, sau care snt la dispozitia acestuia, etc

19. Cnd colectez probe de audit?

Probele de audit snt colectate la fiecare etapa a misiunii de audit intern, ncepnd cu etapa de pregatire a
misiunii de audit intern, etapa de realizare a acesteia, si pna la etapa de ncheiere a misiunii de audit intern.
20. Ce tipuri de probe de audit exista?
Probele de audit snt divizate n:
probe documentare, care includ documente, rapoarte, acte normative, regulamente interne, nregistrari,
corespondenta, contracte, facturi, date electronice, etc.;
probe obtinute din declaratii, care includ interviuri, afirmatii, etc.;
probe analitice, care includ extrase ale contului bancar, calcule, grafice si alte tipuri de analiza a
informatiei;
probe fizice, care includ observari, fotografieri, etc.
21. Ce reprezinta testarea de audit?
Testarea de audit reprezinta o activitate desfasurata de auditorii interni cu scopul de a obtine probe de audit
suficiente, relevante si sigure.
22. Ce tehnici snt utilizate de catre auditorii interni n procesul de testare?
n procesul de testare auditorii interni utilizeaza urmatoarele tehnici:
Observarea fizica - modul prin care auditorii interni isi formeaza o parere proprie.
Interviul - se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor din unitatea auditata.
Informatiile primite trebuie confirmate prin documente.
Analiza - consta n descompunerea unei entitati n elemente, care pot fi izolate, identificate si masurate
distinct.
Sondajul (auditul pe esantioane) - o tehnica ce consta n selectarea unui esantion, aplicarea la acesta a
tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la
ntreaga masa sau multime.
Verificarea - asigura validarea, confirmarea, acuratetea nregistrarilor, documentelor, declaratiilor,
concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea managementului financiar si controlului.

23. Ce tehnici de verificare snt utilizate de catre auditorii interni n procesul de testare?

n procesul de testare auditorii interni utilizeaza urmatoarele tehnici de verificare:

Comparatia - confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe surse
diferite;
Examinarea- presupune urmarirea in special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;
Recalcularea - verificarea calculelor matematice;
Confirmarea - solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente (a treia parte) n
scopul validarii acesteia;
Punerea de acord - procesul de potrivire a doua categorii diferite de nregistrari;
Garantarea - verificarea realitatii tranzactiilor nregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul
nregistrat spre documentele justificative;
Urmarirea - reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul nregistrat.
Scopul urmaririi este de a verifica daca toate tranzactiile reale au fost nregistrate.
24. De ce este necesar sa documentam activitatea de audit?
Este necesar sa documentam activitatea de audit intern desfasurata din considerentul, ca aceasta:
furnizeaza principalul document suport pentru raportul de audit;
asigura planificarea, executarea si revizuirea misiunii de audit intern;
documenteaza realizarea obiectivelor misiunii de audit;faciliteaza revizuirea de catre terti;- furnizeaza
o baza de evaluare a programului de asigurare si mbunatatire a calitatii;- asigura aducerea
elementelor probante n caz de reclamatii, n caz de fraude sau urmariri judiciare;- contribuie la
dezvoltarea profesionala a echipei de audit;- demonstreaza faptul, ca auditorii interni respecta
Standardele Nationale de Audit Intern si Normele metodologice pentru implementarea auditului intern
n sectorul public.
25. Ce reprezinta dosarul de audit intern?
Dosarul de audit intern prezinta o mapa, n care snt pastrate documentele de audit, care snt organizate ntr-o
maniera standard pentru a facilita utilizarea acestora de catre conducatorul unitatii de audit intern la momentul
analizei documentelor de lucru ale misiunii de audit, precum si de alte persoane autorizate, care solicita acces
la aceste documente.
26. Ce tipuri de dosare de audit intern exista?
Exista doua seturi de dosare de audit intern:
dosarul permanent;
dosarul curent.
27. Ce informatii contine dosarul permanent?
Dosarul permanent contine toate informatiile relevante pentru ntelegerea specificului entitatii.
Dosarul permanent contine:
acte normative, care se refera la domeniul de activitate al entitatii respective si care reglementeaza
activitatea acesteia;
documente, ce contin descrieri ale proceselor;
informatii cu privire la evaluarea riscurilor;
organigrame;

devize de venituri si cheltuieli;

date statistice cu privire la performanta;
copii ale tuturor rapoartelor de audit intern;
rapoartele de audit ale Curtii de Conturi, etc.

28. Ce informatii contine dosarul curent?

Dosarul curent contine doar informatiile necesare pentru a justifica constatarile unei misiunii de audit. Dosarul
contine toate informatiile colectate pe parcursul misiunii de audit curente. Astfel, se documenteaza activitatile,
deciziile si procesele, de la determinarea obiectivelor si domeniului de aplicare a misiunii de audit intern pna
la finalizarea implementarii Planului de actiuni privind implementarea recomandarilor.
Dosarul curent contine:

Ordinul cu privire la efectuarea misiunii de audit;

Agenda sedintei de deschidere;
Programul de lucru al misiunii de audit;
Procesul verbal al sedintei de deschidere;
Chestionare, interviuri;
Formulare de evaluare a riscurilor;
Formulare pentru cercetare si evaluare;
Programul de testare;
Tabele cu teste;
Procesul verbal al sedintei de nchidere;
Raportul de audit final;
Procesul verbal al sedintei de nchidere a misiunii de audit;
Planul de actiuni privind implementarea recomandarilor;
Raportul de urmarire a implementarii recomandarilor de audit, etc.

29. Ce surse de informatii utilizeaza auditorul intern pentru a se documenta despre un sistem/proces?
Pentru a se documenta despre un sistem/proces auditorul intern utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

dosare de audit precedente;

ghiduri, manuale si instructiuni relevante;
interviuri cu personalul;
regulamentul entitatii, organigrame, fise de post;
diagrame sau alte tipuri de descriere a sistemului/procesului;
date statistice cu privire la numarul, cantitatea si tipul tranzactiilor;
prevederile actelor normative, etc.

30. Ce etape parcurge auditorul intern cnd evalueaza sistemul de management financiar si control?
La evaluarea sistemului de management financiar si control auditorul intern parcurge urmatoarele etape:

Identifica procesele/sistemele, care urmeaza sa fie examinate;

Clasifica sistemele/procesele si le prioritizeaza, n functie de risc si materialitate;
Documenteaza sistemul/procesul, care va fi supus auditului;
Identifica obiectivele controlului;
Determina controalele preconizate;

Identifica riscurile, n cazul cnd procedurile de control intern nu functioneaza;

Testeaza procedurile de control intern;
Efectueaza teste substantiale, daca este cazul;
Elaboreaza constatarile de audit;
Formuleaza recomandarile de mbunatatire

31. Ce reprezinta Formularul pentru cercetare si evaluare?

Formularul pentru cercetare si evaluare este cel mai critic document de lucru al auditorului intern, oferind
informatii privind ntregul proces de evaluare a sistemului de management financiar si control. Acest formular
consolideaza toata informatia relevanta unui aspect particular de audit, fie ca el implica o lipsa integrala sau
partiala a procedurilor de control intern, sau o ineficienta importanta.
Documentarea Formularului pentru cercetare si evaluare faciliteaza raportarea iregularitatilor si punerea n
discutie a acestora cu persoanele relevante.
32. Cum se documenteaza constatarile de audit?
Constatarile sunt necesare pentru a oferi suport sau preveni nentelegerea concluziilor si recomandarilor de
audit, si este important ca auditorul intern sa le documenteze adecvat.
Constatarile se descriu astfel, nct sa se indice legatura ntre probele de audit, punctele slabe, riscurile si
obiectivele auditului/controlului, concomitent oferind premise pentru recomandari utile pentru conducere.
Fiecare constatare trebuie sa fie demonstrabila. Nu este important ce crede un auditor intern, ceea ce este cu
adevarat important este ceea ce un auditor poate dovedi. Opiniile auditorului, fara documentatie
corespunzatoare, nu vor fi incluse n raport.
33. Ce caracteristici trebuie sa ntruneasca o constatare buna de audit?
O constatare buna de audit trebuie sa ntruneasca cinci caracteristici: conditia, criteriul, cauza, efectul si
recomandarea.
Conditia se refera la o concluzie, problema sau oportunitate observata pe parcursul misiunii de audit si este
direct legata de un obiectiv de control.
Declaratii model a conditiei includ:
Persoana desemnata nu a semnat acest document.
Contul nu a fost contrapus de trei luni cu situatiile bancare.
Procesul poate fi simplificat pentru a cstiga 3 ore pe zi.
Criteriul este elementul care descrie standardul utilizat ca reper de evaluare. Cu alte cuvinte, el oglindeste
conditia ideala. Spre exemplu, o declaratie a criteriului poate sa aiba urmatorul continut:
Planul de finantare trebuie sa fie aprobat de catre ministru.
Responsabilitatile privind procesarea listelor de plata trebuie sa fie segregate pentru a controla
autorizarea schimbarilor n fisierul de baza.
Cauza explica factorul aparitiei problemei identificate. Cauza este probabil cel mai critic atribut al
constatarii. Fara a determina de ce conditia a avut loc, aceasta nu poate fi reparata cum trebuie. La

documentarea cauzei, auditorul trebuie sa identifice motivul fundamental din spatele problemei. O
explicatie superficiala care nu poate acoperi radacina cauzei nu va rezulta ntr-o recomandare buna.
Efectul descrie riscul particular care exista ca rezultat al conditiei sau problemei. De obicei, efectul
raspunde la ntrebarea si atunci? Declaratiile efectelor deseori discuta potentialele pierderi,
neconformitati sau insatisfactia clientului provocata de conditie sau problema.
Recomandarea sugereaza modul n care conditia poate fi remediata. O buna recomandare ataca cauza
si este direct legata de aceasta. Nu este suficient de a declara ca conducerea trebuie sa repare
problema, recomandarea trebuie, de asemenea, sa explice modul n care se remediaza conditia. O
recomandare eficace mentine echilibrul dintre riscul prezentat si costul pentru a-l controla. nainte de a
oferi o recomandare, auditorul trebuie sa ia n considerare urmatoarele ntrebari:
o Recomandarea rezolva problema si elimina sau reduce riscul?
o Poate fi implementata recomandarea n mediul curent?
o Recomandarea este cost-eficienta?
o Problema va fi solutionata temporar sau pentru totdeauna?
34. Ce obiective urmaresc Rapoartele de audit?
Rapoartele de audit au trei obiective principale:
sa informeze conducerea despre o situatie prin comunicarea rezultatelor misiunii de audit intern;
sa convinga conducerea de faptul, ca comentariile si recomandarile auditorilor snt valabile si
valoroase;
sa genereze rezultate prin a convinge conducerea sa ia masurile corespunzatoare ntru mbunatatirea
activitatii entitatii si atingerea obiectivelor acesteia.
35. Ce elemente trebuie sa includa un raport de audit intern?
Raportul de audit este prezentat n format si structura standard, dupa cum este stabilit de catre seful unitatii de
audit intern, si trebuie sa includa urmatoarele elemente:
Pagina de titlu si cuprinsul;
Sumarul executiv, n cazul cnd Raportul de audit este voluminos;
Introducere, care trebuie sa cuprinda domeniul de aplicare si perioada misiunii de audit;
Contextul administrativ, inclusiv descrierea obiectivelor operationale ale procesului auditat pentru a
ntelege constatarile si recomandarile de audit;
Constatarile si recomandarile de audit,
Raspunsul conducerii unitatii auditate la raportul de audit final;
Anexe cu informatii justificative.

36. Ce etape parcurg auditorii interni n procesul de ntocmire a Raportului de audit?

n procesul de ntocmire a Raportului de audit auditorii interni parcurg urmatoarele etape:
Sedinta de finalizare a lucrului n teren, n cadrul careia auditorii interni convin mpreuna cu persoanele
din cadrul unitatii auditate asupra constatarilor si recomandarilor de audit;
Formularea constatarilor de audit;
Formularea recomandarilor de audit;
ntocmirea Raportului preliminar de audit;
Revizuirea din partea conducerii unitatii auditate a Raportului preliminar de audit si, anume, verificarea
calitatii si importantei constatarilor;

 Sedinta de nchidere a misiunii de audit, n cadrul careia se obtine reactia de raspuns din partea
conducerii unitatii auditate;
Proiectul Raportului de audit final, n care snt reflectate comentariile efectuate n timpul sedintei de
nchidere a misiunii de audit;
Raspunsul unitatii auditate, care contine comentariile n forma scrisa despre Raportul de audit, precum
si prezentarea unui Plan de actiuni privind implementarea recomandarilor;
Raportul de audit final, care contine raspunsul unitatii auditate si, ulterior, remiterea Raportului de audit
conducatorului entitatii, precum si partilor cointeresate.
37. Cine primeste raportul final de audit?
Raportul de audit este adresat conducatorului entitatii publice si conducatorului unitatii auditate. Conducatorul
entitatii publice decide cine primeste o copie a raportului de audit.
38. Cine este responsabil de supravegherea misiunii de audit intern?
Responsabil de supravegherea misiunii de audit este seful echipei de audit.
39. Care este scopul actiunii de supraveghere a misiunii de audit intern?
Scopul actiunii de supraveghere este de a asigura ca obiectivele misiunii de audit intern snt atinse n conditii
de calitate.
40. Care este rolul sefului echipei de audit n procesul de supraveghere a misiunii de audit intern?
n procesul de supraveghere a misiunii de audit intern seful echipei:
desemneaza obligatiile auditorilor interni, implicati n misiunea de audit;
clarifica divergentele de opinie ntre auditorii interni, care participa la misiunea de audit, cu privire la
importanta constatarilor si recomandarilor ntru depasirea riscurilor identificate;
monitorizeaza activitatile zilnice (stopeaza activitatile inutile sau atribuie unele sarcini aditionale, n caz
de necesitate);
revizuieste documentele de lucru (de audit), pregatite de catre personalul desemnat si semneaza aceste
documente de lucru pentru a indica faptul, ca au fost revizuite si finisate n mod satisfacator;
determina faptul, daca documentele de lucru de audit sustin constatarile de audit;
asigura implementarea programului de lucru al misiunii de audit aprobat;
asigura faptul, ca rapoartele snt corecte, obiective, clare, laconice, constructive si pregatite la timp;
evalueaza performantele auditorilor interni, implicati n misiunea de audit;
faciliteaza procesul de audit prin oferirea solutiilor la problemele aparute pe parcursul derularii misiunii
de audit;
efectueaza sarcini administrative, delegate de catre seful unitatii de audit intern;
evalueaza contributiile si eforturile membrilor echipei de audit, apreciaza succesele si critica, n mod
constructiv, activitatile, ce trebuie mbunatatite sau finalizate;
pregateste, la solicitarea sefului unitatii de audit intern, formularele de evaluare a membrilor echipei de
audit;
nainteaza propuneri sefului unitatii de audit intern cu privire la necesitatile de instruire identificate;
revizuieste, din numele echipei de audit, eficacitatea misiunii de audit, precum si nainteaza sefului
unitatii de audit intern propuneri si recomandari cu privire la modificarile, care ar putea mbunatati
procesul pe viitor.

 Sarcinile sefului echipei privind supravegherea misiunii de audit intern cuprind perioada dintre
planificarea misiunii de audit si actiunile de monitorizare a implementarii recomandarilor de audit.
41. n ce domenii auditorul intern poate sa apeleze la consultantii specializati?
Expertiza specializata ar putea fi necesara n urmatoarele domenii:

auditul sistemelor informatice complexe de contabilitate;

pentru a finaliza anumite audite a performantei, care necesita expertiza n anumite domenii;
analiza unor proiecte majore de infrastructura, unde ar putea fi necesare aptitudini de inginerie;
efectuarea unor analize statistice complexe;
evaluarea pozitiei juridice n cadrul unor dispute contractuale complexe;
evaluarea riscurilor n entitati cu profiluri tehnice, etc.

42. Ct de frecvent este evaluata unitatea de audit intern?

n conformitate cu Standardul National de Audit Intern 1312 o unitate de audit intern trebuie sa fie supusa unei
evaluari externe cel putin o data la cinci ani.
43. Cine realizeaza evaluarea externa a auditorilor interni?
Evaluarea externa a auditorilor interni este realizata de catre Curtea de Conturi si Directia de armonizare a
sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor
44. Cum decurge procesul de evaluare externa a unitatii de audit intern?
Procesul de evaluare externa este realizat, dupa cum urmeaza:
Se selecteaza, de catre Directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern
(DASCFPI) din cadrul Ministerului Finantelor, si se instruiesc, n caz de necesitate, membrii echipei de
revizuire a asigurarii calitatii;
Se revizuiesc toate autoevaluarile efectuate de unitatea de audit intern si se clarifica toate ntrebarile;
Se efectueaza o vizita preliminara la unitatea de audit intern pentru a colecta informatiile necesare, a
adauga detalii la Programul de lucru al misiunii de audit, a selecta si planifica interviurile cu partile
interesate si personalul unitatii de audit intern;
Se utilizeaza chestionarele de evaluare a unitatii de audit intern, elaborate de DASCFPI, si rezumatele
instructiunilor pe parcursul interviurilor cu personalul la fata locului, precum si se analizeaza
documentatia corespunzatoare;
Se efectueaza activitatile la fata locului, inclusiv se revizuiesc politicile si procedurile administrative, se
analizeaza riscurile entitatii, se gestioneaza si se evalueaza riscul de audit n cadrul planificarii misiunii
de audit, se revizuiesc rapoartele cu privire la documentele de lucru pentru misiunile de audit si
misiunile de consiliere selectate, se revizuieste numarul si abilitatile personalului, precum si instruirea
lor profesionala continua, se evalueaza capacitatile si caracterul adecvat al nivelului de acoperire a
auditului n domeniul tehnologiilor informationale;
Se intervieveaza membrii selectati din cadrul conducerii superioare, managerii operationali si
personalul implicat n auditul intern, axndu-se preponderent asupra riscurilor si obiectivelor
operationale, precum si asupra eficacitatii unitatii de audit intern n procesul de oferire a valorii
adaugate;
Se examineaza alte functii de monitorizare, similare auditului intern, care pot sa nu fie incluse n
activitatea de audit intern, precum evaluarea interna, asigurarea calitatii si mbunatatirea procesului, se

revizuieste si se evalueaza coordonarea activitatii unitatii de audit intern cu activitatea Curtii de

Conturi;
Se evalueaza conformitatea activitatii de audit intern cu Standardele nationale de audit intern si
Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public;
Se revizuiesc actiunile curente si cele planificate de mbunatatire a calitatii procesului de audit, precum
si se examineaza cele mai adecvate practici pentru mediul entitatii;
Se ofera un rezumat al problemelor si recomandarilor, precum si se organizeaza o sedinta de nchidere
cu conducatorul unitatii de audit intern si reprezentantul DASCFPI;
Se elaboreaza un Raport privind rezultatele evaluarii unitatii de audit intern si se obtin comentariile
conducatorului unitatii de audit intern, inclusiv raspunsuri la recomandarile oferite;
Se prezinta Raportul final conducatorului entitatii si DASCFPI, precum si se organizeaza o sedinta de
monitorizare cu conducatorul unitatii de audit intern, conducatorul entitatii si reprezentanti ai
DASCFPI, n caz de necesitate.

45. Care este scopul evaluarii calitatii activitatii de audit intern?

Evaluarea calitatii activitatii de audit intern se face cu scopul de a:
evalua conformitatea activitatii de audit intern cu Standardele Nationale de Audit Intern si legislatia
relevanta;
identifica metodele de mbunatatire a politicilor si practicilor de audit intern;
compara eficienta resurselor si metodologiilor utilizate cu asteptarile managerului entitatii si unitatilor
auditate;
examina perceptia organizationala asupra misiunilor de asigurare si consiliere furnizate de catre
auditorii interni;
analiza deficientele calitative, a stabili oportunitatile si planurile de actiune pentru mbunatatirea
continua a activitatii de audit intern
46. Care este beneficiul, adus de evaluarea functiei de audit intern?
Evaluarea functiei de audit intern aduce urmatoarele beneficii la nivel strategic si organizational:
ajuta la alinierea obiectivelor auditului intern cu obiectivele entitatii;
furnizeaza o imagine fidela asupra calitatii auditului intern n comparatie cu cea mai buna practica;
clarifica gradul de ndeplinire de catre functia de audit intern a asteptarilor si cerintelor managerului
entitatii/altor parti interesate;
creaza premisele dezvoltarii planurilor de actiune pentru maximizarea valorii adaugate asupra
activitatilor entitatii.
47. Ce reprezinta Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii?
Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii (PAC) reprezinta un set de procese, pe care unitatea de audit
intern trebuie sa le puna n aplicare pentru a asigura calitatea activitatii de audit intern. Aceste procese includ
supervizarea corespunzatoare a misiunilor de audit intern, evaluari interne periodice si monitorizarea continua
a asigurarii calitatii, precum si evaluari externe periodice.
PAC trebuie sa asigure ca Standardele Nationale de Audit Intern, Normele metodologice pentru
implementarea auditului intern n sectorul public, Carta de audit intern si Codul etic al auditorului intern snt
respectate de auditorii interni.

48. Care este scopul Programului de asigurare si mbunatatire a calitatii?

Scopul Programului de asigurare si mbunatatire a calitatii este de a oferi asigurari rezonabile diferitor parti
cointeresate ale unitatii de audit intern, precum ca auditul intern:
se efectueaza n conformitate cu propria Carta de Audit Intern, Standardele nationale de audit intern,
Codul Etic al auditorului intern si Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n
sectorul public;
functioneaza n mod eficient si eficace;
contribuie, din punct de vedere al partilor implicate, la crearea unui plus de valoare si la mbunatatirea
functionarii entitatii.
49. Cine este responsabil de elaborarea si implementarea Programului de asigurare si mbunatatire a
calitatii?
Responsabil de elaborarea si implementarea Programului de asigurare si mbunatatire a calitatii este
conducatorul unitatii de audit intern.
50. Cum este asigurata monitorizarea activitatii de audit intern de catre Directia de armonizare a sistemului
de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor?
Activitatile de monitorizare ale Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din
cadrul Ministerului Finantelor se bazeaza pe urmatoarele surse de informatii:
analize sistematice ale Planurilor anuale ale activitatii de audit intern si ale Rapoartelor de activitate
anuale;
analize ale evaluarilor interne si externe ale calitatii;
ntruniri sistematice cu conducatorii unitatilor de audit intern, cu fiecare n parte sau n grup;
ntruniri sistematice cu personalul unitatilor de audit intern, cu fiecare n parte sau n grupuri mici;
participarea la cursuri de instruire si analiza evaluarilor formatorilor si participantilor la instruire;
analiza rezultatului si impactului procesului de certificare, etc.
51. Ce standarde reglementeaza activitatea auditorilor interni din sectorul public?
Auditorii interni din sectorul public si desfasoara activitatea n baza Standardelor Nationale de Audit Intern,
aprobate prin Hotarrea Curtii de Conturi nr. 82 din 29.11.2007 si Ordinul ministrului finantelor nr. 98 din
27.11.2007.
52. Cum snt structurate Standardele Nationale de Audit Intern?
Standardele Nationale de Audit Intern snt compuse din 3 parti componente:
Standarde de calificare, care enunta caracteristicile pe care trebuie sa le aiba unitatile de audit intern si
persoanele, ce exercita activitati de audit intern (standardele seriei 1000).
Standarde de functionare, care descriu natura activitatilor de audit intern si definesc criterii de calitate,
pe baza carora exercitarea acestor servicii poate fi evaluata (standardele seriei 2000).
Standarde de implementare, care reprezinta transpunerea standardelor de calificare si standardelor de
functionare pentru misiuni specifice: un audit de conformitate, activitati de autoevaluare a controlului
intern, etc. Spre exemplu, substandardul 1000. A1, specific pentru misiuni de asigurare, si
substandardul 1000.C1, specific pentru misiuni de consiliere, reprezinta standarde de implementare.

53. Cum snt structurate Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public?
Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public (NMAISP) sunt compuse din
doua parti:
Instructiuni obligatorii
Instructiuni suplimentare la NMAISP, care includ recomandari suplimentare privind aplicarea
instructiunilor obligatorii, precum si formulare-tip, exemple practice aferente NMAISP prezentate
54. Snt obligatorii instructiunile suplimentare la Normele metodologice pentru implementarea auditului
intern n sectorul public ?
Instructiunile suplimentare la Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public
(NMAISP) nu snt obligatorii. nsa, n cazul n care nu snt urmate, conducatorii unitatilor de audit intern
asigura utilizarea unor alternative potrivite, elabornd instructiuni proprii de aplicare a NMAISP, tinnd cont de
specificul entitatii publice, care satisfac cerintele NMAISP, Standardelor nationale de audit intern si ale
cadrului normativ relevant.
55. Cnd devin aplicabile proiectele instructiunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru
implementarea auditului intern n sectorul public?
Proiectele instructiunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice privind activitatea de audit intern,
elaborate n caz de necesitate de conducatorul unitatii de audit intern, snt aplicabile doar dupa avizarea
acestora de catre Directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului
Finantelor si aprobarea acestora de catre conducatorul entitatii publice.
56. Ce se ntmpla, daca nu aplic Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul
public n activitatea de audit intern?
n cazul neaplicarii Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public
(NMAISP) n activitatea de serviciu, la evaluarea activitatii de audit intern, Directia de armonizare a sistemului
de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor si Curtea de Conturi emit o opinie negativa
n ceea ce priveste conformarea unitatii de audit intern cu NMAISP, care va fi inclusa ntr-un raport consolidat
pentru Guvernul si Parlamentul Republicii Moldova.
Auditul intern vis--vis de sistemul de management financiar si control
57. Ce atributii detin auditorii interni n procesul de gestionare a riscurilor ntr-o entitate?
Auditorii interni contribuie la gestionarea riscurilor n entitate, detinnd urmatoarele atributii n acest sens:
analizeaza daca toate riscurile majore au fost identificate de catre conducere si au fost luate n
consideratie n procesul de definire a cadrului politicilor viitoare;
verifica daca procedurile de control intern functioneaza ntr-un mod care atenueaza sau limiteaza
impactul riscurilor majore;
evalueaza daca sistemul de evaluare a riscurilor, instituit de catre conducere, prezinta sistematic
informatii actualizate despre riscurile cu care se confrunta entitatea.
58. Poate fi implicat auditorul intern n implementarea procesului de management al riscului?

n ceea ce priveste implementarea procesului de management al riscului, functia de audit intern poate fi
implicata n urmatoarele activitati:
furnizarea de asigurari managerului asupra proceselor de management al riscului, prin evaluarea si
revizuirea acestora;
evaluarea procesului de raportare catre manager a riscurilor majore cu care se confrunta entitatea;
facilitarea ntelegerii proceselor de identificare si evaluare a riscurilor;
promovarea n cadrul entitatii a beneficiilor generate de managementul riscurilor.
Pentru a facilita identificarea procedurilor de control intern, auditorul determina obiectivele controlului
adecvate sistemului/procesului examinat, cu care vor putea fi comparate procedurile de control intern existente.
Obiectivele controlului identifica motivele de stabilire a procedurilor de control intern n cadrul unui anumit
sistem.
Obiectivele unui control reprezinta obiectivele activitatilor de control, introduse pentru a asigura faptul ca
entitatea atinge obiectivele sale operationale si strategice si previne principalele riscuri, care ar putea mpiedica
atingerea acestora. Spre exemplu, n cazul sistemului de salarizare, un obiectiv de control ar putea fi urmatorul:
Salariile, retributiile si alte costuri salariale trebuie sa aiba loc doar pentru personalul angajat. n legatura cu
acest obiectiv controlul intern ar putea include verificarile si semnarea tabelelor de evidenta a timpului de
munca efectuate de sefii de directii pentru a se asigura ca listele angajatilor, ntocmite de Sectia resurse umane,
snt corecte si complete.
Controlul preconizat reprezinta procedurile de control intern, care ar trebui sa existe pentru a ntruni
obiectivele controlului.
Riscurile care trebuie identificate snt riscurile, care ar aparea daca controlul preconizat nu ar exista sau nu ar
functiona eficient.
Auditorul documenteaza relatiile dintre obiectivele controlului, controlul preconizat si riscurile aferente n
Formularul de cercetare si evaluare.
60. Ce se ntmpla daca controlul preconizat nu exista?
Daca controlul preconizat nu exista, auditorul examineaza daca sistemul/procesul contine proceduri de control
intern de alt tip, care ofera asigurari suficiente pentru riscul identificat.
Spre exemplu, o simpla procedura de control intern de prevenire a achitarii duble a unei facturi este de a aplica
un sigiliu oficial cu inscriptia PLATIT pe factura originala. S-ar putea ca aceasta sa fie un control preconizat,
identificat de catre auditor, care n realitate nsa nu exista. Totusi, functionarii responsabili de procesarea
facturilor mai ntocmesc si un raport al facturilor transmise de fiecare furnizor, care este verificat de catre
manager si comparat cu sumele totale achitate acelei organizatii. n aceasta situatie, controlul "preventiv nu
exista, nsa exista un control efectiv "de detectare", care poate identifica achitarea dubla a facturilor
furnizorilor.
Daca nu exista proceduri de control intern alternative adecvate, lipsa controlului preconizat va fi inclusa si
evaluata n calitate de constatare a misiunii de audit.
Daca controlul preconizat exista, auditorul obtine probe de audit precum ca controlul intern functioneaza n
modul prevazut de catre conducere. Acestea snt cunoscute drept controale de conformitate.

Auditul intern vis--vis de auditul extern

61. Care este cadrul normativ de reglementare a colaborarii ntre auditul intern si auditul extern?
Colaborarea auditului intern cu auditul extern este reglementata n urmatoarele acte normative:
Standardele Nationale de Audit Intern, aprobate prin Hotarrea Curtii de Conturi nr. 82 din 29.11.2007 si
Ordinul ministrului finantelor nr.98 din 27.11.2007;
Carta de audit intern, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor nr. 111 din 26.12.2007;
Norma metodologica pentru impementarea auditului intern n sectorul public nr. 20, aprobata prin Ordinul
ministrului finantelor nr. 118 din 29.12.2008
62. Care este diferenta dintre auditul intern si auditul extern?
Diferenta dintre auditul intern si auditul extern este reflectata n tabela de mai jos:

Nr.
d/o

Domenii de
referinta

AUDITUL INTERN

AUDITUL EXTERN

1.

Statutul

Face parte integranta din entitate

Este independent din punct de vedere

juridic

2.

Beneficiarii
auditului

Managerii de la toate nivelurile

entitatii

Toti cei care doresc o certificare a

conturilor

Obiectivele
auditului

Certificarea exactitatii conturilor si a

situatiilor financiare, care consta n
regularitatea, sinceritatea si imaginea
fidela a declaratiilor financiare finale.
Cu aceasta ocazie auditul extern
Evaluarea sistemului de
evalueaza si el sistemul de
management financiar si control si management financiar si control, dar
asigurarea conducerii ca acesta
numai pentru elemente de natura
functioneaza
financiar-contabila

3.
4.

Domeniul de Domeniul este mult mai vast,

aplicare al
deoarece include nu numai toate
auditului
functiile entitatii, ci si
dimensiunile acesteia. Domeniul
auditului intern depateste
domeniul cifrelor. Spre exemplu,

nglobeaza tot ceea ce participa la

determinarea rezultatelor, la elaborarea
situatiilor financiare finale si numai la
acestea, dar din toate functiile entitatii

Nr.
d/o

Domenii de
referinta

AUDITUL INTERN

AUDITUL EXTERN

evaluarea eficientei activitatii

cabinetului medical

5.

Activitate efectuata permanent n

cadrul entitatii prin actiuni
Periodicitatea planificate, n functie de analiza
auditului
riscurilor
Schimba mereu interlocutorii, n
functie de misiunea planificata, si,
din acest punct de vedere, auditul
intern este periodic pentru cei
auditati

6.

Legatura cu
factorii din
entitate

7.

Este independent n exercitarea

functiei sale fata de procesele pe
care le auditeaza. n acelasi timp
este dependent prin faptul ca
apartine entitatii si activeaza n
Independenta serviciul managerului entitatii

8.

9.

si desfasoara misiunile n general n

mod intermitent si n moment propice
certificarii conturilor, respectiv dupa
sfrsitul semestrului sau anului, n
restul perioadelor auditorii nefiind
prezenti n entitate

Are mereu aceeasi interlocutori din

entitate, din acest punct de vedere
auditul extern este permanent pentru
cei auditati

Are independenta specifica titularului

unei profesii libere, reglementate
juridic si statutar. Este independent
fata de clientul sau

Metoda

Este o abordare n functie de

riscuri si oricare ar fi domeniul de
aplicare se utilizeaza aceleasi
tehnici si instrumente. n acest
sens, exista o metodologie
specifica si originala

Prevenirea
fraudelor

Se intereseaza de toate problemele

entitatii, spre exemplu evalueaza
confidenttalitatea dosarelor
personale din cadrul cabinetului
Se intereseaza numai de fraudele, care
medical
pot afecta conturile

Are o metodologie precisa,

standardizata si se bazeaza pe analize,
comparatii, rapoarte, etc

Nr.
d/o

10.

Domenii de
referinta

AUDITUL INTERN

Perspectiva
auditului

Nu ncearca sa asigure ca situatiile

financiare snt rezonabile,
deoarece aceasta este sarcina
Nu efectueaza audit intern, deoarece
auditului extern
aceasta este sarcina auditului intern

AUDITUL EXTERN

63. Care snt beneficiile colaborarii dintre auditorii interni si auditorii externi?
Beneficiile colaborarii dintre auditorii interni si auditorii externi snt urmatoarele:
auditul extern n multe cazuri reprezinta o masura de protectie a auditului intern, oferind public o opinie
despre activitatea auditorilor interni;
auditul intern reprezinta materia prima pentru activitatea auditului extern, deoarece auditul intern este
localizat n interiorul entitatii si cunoaste mai bine sistemele din cadrul entitatii;
constientizarea managerului entitatii privind necesitatea implementarii functiei de audit intern n cadrul
propriei entitati;
asigurarea suplimentara ca auditul intern este independent;
reducerea la minim a suprapunerilor;
schimburi profesionale de probleme;
pregatiri profesionale comune;
ntelegerea de catre fiecare parte a rolului sau;
mpartasirea informatiilor utile si asigurarea unei comunicari eficiente;
crearea unei culturi comune a auditului n sectorul public;
eliminarea rivalitatilor institutionale sau chiar a competitiei dintre cele doua activitati;
constientizarea mai completa a riscurilor, att de catre manageri, ct si de catre auditori;
fortificarea relatiilor de colaborare si, n timp, obtinerea ncrederii reciproce;
coordonarea planurilor si a programelor de audit.

Resursele umane din cadrul unitatii de audit intern

64. Ce rol are personalul n cadrul unei unitati de audit intern?
Conform Cartei de audit intern, personalului unitatii de audit intern i se atribuie trei roluri si anume
gestionarea, supravegherea si activitatea de audit:
conducatorul unitatii de audit intern gestioneaza activitatea de audit intern pentru a asigura ca aceasta
sa aduca valoare adaugata entitatii;
seful echipei de audit detine rolul de supraveghere a procesului de planificare si realizare a misiunilor
de audit (ndeplineste acest rol suplimentar la activitatile de audit directe);

 membrii echipei de audit realizeaza activitatile de audit n cadrul misiunilor de audit si efectueaza alte
sarcini, la solicitarea conducatorului unitatii de audit intern.
n unitatile de audit intern mici conducatorul unitatii de audit intern ar putea realiza toate activitatile de
audit. De asemenea, seful echipei va avea responsabilitati directe de audit, n afara de rolul de
supraveghere.
65. Ce atributii are conducatorul unitatii de audit intern?
Conducatorul unitatii de audit intern are urmatoarele atributii:
elaboreaza si nainteaza spre aprobare managerului entitatii Carta de audit intern;
elaboreaza si nainteaza spre aprobare managerului entitatii planul strategic si planul anual al activitatii
de audit intern;
monitorizeaza implementarea planului anual al activitatii de audit intern;
organizeaza si coordoneaza activitatile de audit intern si supravegheaza realizarea acestora;
prezinta managerului entitatii rapoarte ale misiunilor de audit intern, precum si raportul anual de
activitate a unitatii de audit intern;
aproba versiunile preliminare si finale ale rapoartelor de audit;
informeaza periodic, minim trimestrial, managerul entitatii despre rezultatele activitatii de audit intern;
monitorizeaza procesul implementarii recomandarilor de audit;
se expune privind ncadrarea n activitatea unitatii de audit intern a angajatilor, care dispun de
cunostinte, aptitudini si experienta n domeniu conform prevederilor Standardelor Nationale de Audit
Intern;
asigura instruirea corespunzatoare a personalului de audit intern;
informeaza, n scris, managerul entitatii si managerul unitatii auditate, n cazul descoperirii pe parcursul
realizarii misiunii de audit intern a indiciilor potentialelor fraude;
remite Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului
Finantelor spre avizare proiectele Cartei de audit intern si instructiunilor proprii de aplicare a Normelor
metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public;
remite Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului
Finantelor copia Cartei de audit intern, copia planului strategic al activitatii de audit intern, copia
planului anual al activitatii de audit intern, instructiunile proprii de aplicare a Normelor metodologice
pentru implementarea auditului intern n sectorul public, precum si raportul anual de activitate a unitatii
de audit intern;
elaboreaza si remite Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul
Ministerului Finantelor propuneri de modificare a cadrului normativ n domeniul auditului intern
public;
pastreaza confidentialitatea informatiei acumulate n legatura cu efectuarea auditului intern
66. Ce atributii are seful echipei de audit?
Seful echipei de audit intern are urmatoarele atributii:
ntocmeste o Declaratie de interese conform legislatiei n vigoare, nainte de nceperea fiecarei misiuni
de audit intern;
organizeaza sedinta de deschidere si ntocmeste Procesul verbal al sedintei de deschidere;
aproba Programul de testare si supravegheaza activitatea echipei de audit;
informeaza sistematic conducatorul unitatii de audit intern despre procesul de realizare a sarcinilor
echipei de audit;

 conduce sedinta de finalizare a lucrului n teren;

elaboreaza rapoarte de audit intern si le prezinta spre examinare conducatorului unitatii de audit intern;
participa la sedinta de nchidere a misiunii de audit si este responsabil de urmarirea implementarii
recomandarilor de audit;
solicita ntocmirea de catre unitatile auditate a planului de actiuni privind implementarea
recomandarilor;
informeaza imediat n scris conducatorul unitatii de audit intern, n cazul descoperirii pe parcursul
realizarii misiunii de audit intern a indiciilor potentialelor fraude;
realizeaza activitatea n conformitate cu cadrul normativ si principiile fundamentale ale activitatii de
audit intern;
pastreaza confidentialitatea informatiei acumulate n legatura cu efectuarea auditului intern
67. Ce atributii au membrii echipei de audit?
Membrii echipei de audit au urmatoarele atributii:
ntocmesc o Declaratie de interese conform legislatiei n vigoare, nainte de nceperea fiecarei misiuni
de audit intern;
efectueaza documentarea si analiza sistemelor;
realizeaza testele de audit;
documenteaza constatarile de audit;
formuleaza versiunea preliminara a recomandarilor pentru raportul de audit;
participa n procesul de urmarire a implementarii recomandarilor de audit
realizeaza activitatea n conformitate cu cadrul normativ si principiile fundamentale ale activitatii de
audit intern;
pastreaza confidentialitatea informatiei acumulate n legatura cu efectuarea auditului intern

Unitatile (subdiviziunile) auditate vis--vis de auditul intern

68. Cum trebuie sa fie asigurata interdependenta dintre auditul intern si managerii entitatii?
Eficienta auditului intern depinde de calitatea conducerii. n acest context:
tehnicile si recomandarile auditorilor interni nu vor nsemna nimic, daca conducerea nu va fi capabila sa le
utilizeze n practica, iar sistemele de management financiar si control vor fi slabe si ineficiente;
auditul intern nu trebuie sa fie izolat de conducere si nu trebuie conceput ca un pericol pentru manager;
managerii trebuie sa ntreprinda masuri privind implementarea sistemului de management financiar si control,
precum si sa nteleaga si eficacitatea acestuia;
managerii trebuie sa nteleaga rolul auditului intern si sa nu-l conceapa ca o alta forma a controlului financiar
69. Pot solicita o consultanta de la auditorii interni?
Da. Responsabilitatea-cheie a auditorilor interni este de a sprijini managerul entitatii n mbunatatirea
sistemului de management financiar si control si, ca urmare, a operatiunilor entitatii. n acest context, auditorii
interni vor oferi consultanta, dar este necesar sa tineti cont de faptul ca resursele de audit intern sunt limitate si
solicitarile misiunilor de consiliere trebuie sa fie prioritizate.

70. Cine monitorizeaza implementarea recomandarilor de audit?

Responsabilitatea de monitorizare i revine conducatorului unitatii auditate.
71. n ce consta responsabilitatea unitatii auditate vis--vis de recomandarile de audit?
Responsabilitatea unitatii auditate n aplicarea recomandarilor de audit consta n:
elaborarea unui Plan de actiuni privind implementarea recomandarilor, n baza recomandarilor expuse n
proiectul raportului de audit;
stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
punerea n practica a recomandarilor convenite;
comunicarea periodica, conducatorului unitatii de audit intern, a stadiului progresului privind
implementarea recomandarilor;
evaluarea rezultatelor obtinute
72. Ce se ntmpla daca recomandarile convenite nu snt puse n aplicare?
Auditorii interni raporteaza trimestrial managerului entitatii publice despre stadiul implementarii
recomandarilor de catre unitatile auditate.
Managerul entitatii publice va acorda o atentie speciala recomandarilor, care nu sunt nca puse n aplicare, si va
ntreprinde masuri n acest sens.
Mentionam ca atunci cnd Curtea de Conturi va efectua auditul n entitatea publica, auditorii externi pot solicita
rapoartele de audit intern si planurile de urmarire a implementarii recomandarilor. Ulterior, va urma o discutie,
vis-s-vis de implementarea recomandarilor, dintre reprezentantii Curtii de Conturi si managerul entitatii, care
poarta raspundere pentru implementarea recomandarilor convenite.
73. Cum procedez daca dupa o perioada de timp recomandarile convenite nu mai snt relevante?
S-ar putea ca dupa o perioada de timp, recomandarile care au fost initial convenite cu auditorul intern, sa nu fie
adecvate. Spre exemplu, au intervenit careva modificari n legislatie, sau nu snt resurse suficiente pentru a
implementa recomandarea, etc. n astfel de cazuri, va ntruniti cu auditorii interni, analizati situatiile parvenite
si conveniti asupra excluderii recomandarii n cauza din Planul de actiuni privind implementarea
recomandarilor, n caz daca recomandarea nu mai este relevanta. Este necesar sa documentati aceasta situatie
printr-o nota informativa, pe care o adresati sefului unitatii de audit intern
74. Cine efectueaza misiuni de audit intern?
Misiunile de audit intern snt efectuate de auditorii interni/angajatii din cadrul unitatilor de audit intern,
instituite n cadrul autoritatilor/entitatilor publice
75. Ct timp dureaza o misiune de audit intern? De ce factori depinde durata ei?
Misiunea de audit poate dura de la cteva zile la cteva luni, n dependenta de domeniul de aplicare si
complexitatea procesului auditat.
Auditorii interni va vor oferi o estimare a timpului necesar pentru finalizarea misiunii de audit.
76. Care este contributia persoanelor din unitatea auditata n timpul realizarii misiunii de audit?

Rolul persoanelor din unitatea auditata n timpul misiunii de audit este sa le ofere auditorilor interni:
toate informatiile necesare pentru realizarea misiunii de audit;
disponibilitatea Dvs pentru ca auditorii sa realizeze interviurile necesare, testele de audit, etc;
sugestii si propuneri pentru mbunatatirea procesului auditat.
77. Cum are loc monitorizarea progreselor privind implementarea recomandarilor de catre auditorii interni?
Auditorii interni vor solicita, de la conducatorul unitatii auditate, o persoana de contact pentru a discuta statutul
de punere n aplicare a recomandarilor. Ulterior, conducatorul unitatii auditate, trimestrial, va remite Sefului
unitatii de audit intern o Nota informativa privind implementarea recomandarilor, anexnd documentele
confirmative.
Implementarea recomandarilor se monitorizeaza prin metode adecvate de urmarire, cum ar fi solicitarea
verbala a informatiilor, rapoarte scrise din partea conducerii unitatii auditate, verificari ulterioare sau audite
ulterioare.
Indiferent ce metoda se utilizeaza pentru colectarea informatiilor, seful echipei de audit este responsabil sa
urmareasca nivelul de implementare a recomandarilor din planul de actiuni privind implementarea
recomandarilor si sa transmita conducatorului unitatii de audit intern informatia relevanta.
Conducatorul unitatii de audit intern informeaza periodic managerul entitatii publice despre nivelul
implementarii recomandarilor de catre unitatile auditate.
78. Care este cea mai simpla modalitate de urmarire a implementarii recomandarilor?
Cea mai simpla modalitate de urmarire a implementarii recomandarilor este ca conducatorul unitatii de audit
intern sa solicite managerului unitatii auditate sa ofere un Raport privind actiunile realizate n vederea
implementarii recomandarilor si solutionarii constatarilor, identificate n timpul misiunii de audit, din perioada
corespunzatoare. Formatul raspunsului va fi determinat de catre conducerea unitatii auditate.
O abordare alternativa ar fi sa se elaboreze un formular, n care conducerea unitatii auditate si va nscrie
raspunsurile. Formularul ar putea fi utilizat pentru a prezenta informatii att despre actiunile efectuate, ct si
despre dificultatile aparute n procesul de implementare a recomandarilor (spre exemplu, recomandari
neclare/necesitatea de a realiza alte actiuni nainte de a implementa anumite recomandari).