Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunsuri Licenta Constructii Metalice
Raspunsuri Licenta Constructii Metalice
Construcii Metalice
Licena
Otelul
1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier
de curgere si un otel de nalta rezistenta fara palier de curgere marcndu-se punctele
caracteristice
E - modulul de elasticitate
Ae - alungirea la curgere
Ag - alungirea plastica la forta maxima
Agt - alungirea totala la forta maxima
A - alungirea la rupere
At - alungirea totala la rupere
Rel - limita de curgere inferioara
ReH - limita de curgere superioara
Rm - rezistenta la tractiune
Nota: Daca nu exista palier de curgere, se
determina limita de curgere convenionala
la 0.2% (Rp0.2)
Rm
Rp0.2
[N/mm2]
0.2
2. Marca otelului se simbolizeaz in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite
particulariznd mrcile respective de otel si explicnd semnificaia notaiilor.
Mrimile precizate au urmtoarea semnificaie:
S--- calitatea otelului (limita de curgere in N/mm2)
J-caracteristica mecanica (energia de rupere minima, in J, la o anumita temperatura)
Z-gtuirea minima, in %, reprezint valoarea de calcul a capacitii materialului de a
evita desprinderea lamelar.
Exemple:
S235 J0 Z15: Otel cu limita de curgere 235 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
0C, gtuirea minima 15%.
S275 J2 Z25: Otel cu limita de curgere 275 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
-20C, gtuirea minima 25%.
S355 JR Z35: Otel cu limita de curgere 355 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
+20C, gtuirea minima 35%.
Ductilitatea otelului este capacitatea lui de a se deforma plastic fara sa se rupa. Ductilitatea la
nivel de material se exprima prin urmtoarele cerine:
- raportul dintre rezistena la rupere "fu" i rezistena minim de curgere "fy" este cel puin
egala cu 1.20;
- alungirea la rupere A este cel putin egala cu 20%.
- oelurile folosite n elementele structurale cu rol disipativ trebuie sa aiba un palier de curgere
distinct, cu alungire specific la sfritul palierului de curgere, Ae, de cel puin 1,5%.
fu
fy
Analiza globala
5. Ce sunt clasele de seciuni, care sunt parametrii care le definesc?
Calculul de rezistenta si stabilitate al structurilor din bare depinde de clasa seciunilor. Clasa
seciunii este o msura a supleei peretelui, care se exprima ca raport intre limea si grosime
acestuia. Sunt definite patru clase de seciuni:
- clasa 1: plastica, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma articulaii plastice
- clasa 2: plastica, fara capacitate de rotire plastica suficienta
- clasa 3: elastica
- clasa 4: elastica cu seciune redusa (efectiva sau eficace)
Distributia
ef. unitare
Model
comportare
Moment
Momentul plastic
pe sectiunea plina
M pl
fy
Capacitate de rotire
M
Mpl
Suficienta
Moment
Momentul plastic
pe sectiunea plina
fy
Mpl
Clasa
M
Mpl
Limitata
Moment
Mpl
Momentul elastic
pe sectiunea plina
fy
Mel
M
Mpl
1
Moment
Mel
Momentul plastic
pe sectiunea efectiva
Mpl
Nu
fy
M
Mpl
Nu
4
6. Ce este analiza globala de ordinul II? Ce se nelege prin imperfeciuni geometrice ale
elementelor (respectiv structurilor) din otel? Cum se ia in considerare in mod practic
efectul imperfeciunilor pentru analiza de ordinul II a unei structuri metalice din bare?
Analiza globala de ordinul II ia in considerare efectul formei reale deformate a structurii
asupra momentelor si forelor interne din structura. Deoarece deplasrile cauzate de
ncrcrile exterioare pot modifica rspunsul structurii i deci distribuia eforturilor interne,
este necesar evaluarea nivelului de la care aceste deplasri trebuie luate n calcul. In cazul
F
unei analize elastice, dac cr cr 10 , atunci este necesara luarea in considerare a
FEd
efectelor de ordinul II (FEd este ncrcarea vertical total aplicat structurii iar Fcr este
ncrcarea critic elastic).
Imperfeciunile geometrice constau in abateri de form ale seciunilor transversale, devieri de
la rectilinitatea elementelor, devieri de la verticalitate la montaj, excentriciti n noduri, etc.
Imperfeciunea globala (abaterea de la vertical) se definete prin intermediul unghiului ,
care este dat de formula urmtoare:
0 h m
unde:
0
mbinri
8. Care sunt principalele tehnologii de sudura pe care le cunoatei? Ce tensiuni apar in
cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?
a) Sudare electrica manuala cu electrozi inveliti MMA. Principiul procedeului: arcul electric
amorsat intre electrodul invelit i piesa care se sudeaz topeste materialul piesei si vrful
electrodului formnd baia topit care este protejat fat de gazele din atmosfer prin
stratul de zgur lichid i gaze rezultate din nveliul electrodului.
b) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil MIG / MAG. Principiul
procedeului: arcul electric este amorsat ntre un electrod fuzibil, sub forma unei srme de
sudare, i piesa de sudat. Sudarea se desfoar ntr-un mediu de gaz protector.
c) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil WIG/TIG (gazul inert wolfram / gazul inert - tungsten). Principiul procedeului (WIG) consta n formarea unui
arc electric ntre un electrod nefuzibil din wolfram si metalul de sudat.
d) Sudare oxiacetilenica OW. Procesul de sudare cu flacara consta n ncalzirea locala cu
ajutorul unei flacari, pna la topire, a marginilor pieselor de sudat si a metalului de adaos.
Tensiunile interne din sudura de col sunt descompuse in componente paralele i normale la
planul critic al seciunii cordonului de sudur:
,
unde:
fu este valoarea nominal a rezistenei de rupere la traciune a materialului piesei mai slabe din
mbinare;
w este coeficientul de corelare.
9. Care sunt modelele de cedare pentru mbinarea cu uruburi normale din figura?
Prezentai modul in care se face verificarea.
N
N
N
In cazul mbinrilor care lucreaz la forfecare, deplasarea relativ a pieselor mbinate este
mpiedicat de tija urubului. mbinarea cu uruburi normale din figura poate sa cedeze prin:
- forfecarea tijei urubului
- cedarea prin presiune pe gaura (plasticizare local asociat cu ovalizarea gurii)
- ruperea in seciunea neta.
Forele capabile pentru fiecare mod de cedare se determina astfel:
- Forta capabila la forfecare pentru un plan de forfecare:
in care:
- factor
- fub rezistena la rupere a urubului
- A este aria tijei urubului (sau aria neta daca planul de forfecare trece prin poriunea filetat
a urubului)
- M2 coeficient parial de siguran
- Fora capabil la presiune pe gaur:
in care
- k1 este un factor;
- ab este un factor;
- fu este rezistena ultima a materialului
- d este diametrul nominal al urubului
- t este grosimea cea mai mic a pieselor mbinate.
- M2 coeficient parial de siguran
- Fora capabil in arie neta:
unde:
- fu este rezistena ultima a materialului
- Anet este aria neta a piesei
- M2 este coeficient parial de siguran.
Rezistena de calcul la lunecare a unui urub pretensionat din grupa 8.8 sau 10.9 se determin
prin formula:
unde:
ks este un coeficient dat n funcie de tipul gurilor n care sunt introduse uruburile
n este numrul suprafeelor de frecare
este coeficientul de frecare
- M3 este coeficient parial de siguran.
- Fp,C este fora de pretensionare de calcul
11. Care este detaliul de principiu utilizat in cazul unei mbinri de continuitate cu eclise
si uruburi a unei grinzi metalice cu inima plina?
12. Pentru mbinarea cu uruburi si placa de capt din figura, sa se prezinte componentele
mbinrii.
(1)
(2)
(5)
(3)
(6)
(4)
(7)
a) Nod rigid
b) nod articulat
c) Nod semi-rigid
Tipuri de noduri n funcie de rigiditatea acestora
Mj.Rd
Rezisten parial
Articulat
Elemente
14. Se da o bara solicitata la ntindere realizata din doua platbenzi mbinate prin
suprapunere cu uruburi dispuse pe un singur rnd in axa barei. Sa se arate verificrile
acestei bare in seciunea bruta si in seciunea neta.
N
N
N
Verificarea barelor solicitate la ntindere se face cu relaia urmtoare:
N Ed
1.0
Nt , Rd
N Ed
Nt , Rd
Pentru seciunile cu slbiri de tipul celei din figura, valoarea forei capabile se determina
astfel:
Nt , Rd min( N pl , Rd , Nu , Rd )
In seciunea bruta:
N pl , Rd
Af y
; M 0 1.0
0.9 Anet fu
; M 2 1.25
15. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare
solicitata la compresiune axiala uniforma?
Calculul rezistenei barelor comprimate centric n SR EN 1993-1-1, se bazeaz pe curbele
europene de flambaj. In conformitate cu SR EN 1993-1-1, sunt folosite cinci curbe de flambaj
(a0, a, b, c si d), funcie de tipul seciunii transversale i axa principal a seciunii transversale
dup care se produce flambajul.
Valoarea de calcul a efortului de compresiune NEd n fiecare seciune transversal trebuie s
satisfac urmtoarea condiie:
n care:
NEd este valoarea de calcul a efortului de compresiune;
Nb,Rd este rezistena de calcul a barei comprimate la flambaj.
Pentru barele cu sectiune de clasa 1, 2 sau 3, rezistena de calcul la flambaj este egal cu:
n care:
in care pentru sectiunile de clasa 1, 2 sau 3:
16. Sa se prezinte soluia constructiva pentru prinderea articulata la baza a unui stlp
realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se calculeaz buloanele de ancoraj in
acest caz ?
Prinderea articulata a stlpilor la baza se poate face cu 2 buloane de ancoraj din otel rotund si
placa de baza. In acest caz verificarea buloanelor de ancoraj se face innd cont de prezenta la
baza stlpului att a forei tietoare cat si a forei axiale (daca este de ntindere):
N
max
Ft , Rd
k V
max
Fv, Rd
in care:
k
3 Rbf
Rib
forfecare
Ft,Rd este rezistenta la ntindere a bulonului
Fv,Rd este rezistenta la forfecare a bulonului (se ia nf = 1)
Nmax si Vmax sunt valorile maxime ale reaciunilor la baza stlpilor (fora axiala pozitiva si
fora tietoare).
Daca fora axiala este de compresiune, verificarea se face doar la fora tietoare.
17. Sa se prezinte soluia constructiva pentru prinderea ncastrata la baza a unui stlp
realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se calculeaz buloanele de ancoraj in
acest caz ?
Rezemarea ncastrata la baza se poate face prin intermediul unor buloane de ancoraj si a unei
placi de baza rigidizata cu traverse (vezi figurile de mai jos). Alegerea dimensiunilor in plan
ale placi de baza se face astfel incat sa nu se depaseasca rezistenta betonului din cuzinetul
fundaiei. Pentru a nu transmite forele orizontale de la infrastructura la suprastructura prin
intermediul buloanelor de ancoraj, se recomanda nglobarea bazei stlpului intr-o
suprabetonare de cel puin 40 de cm sau 0.5 din inaltimea seciunii stlpului. In acest caz
buloanele de ancoraj se calculeaz doar la aciunea forei axiale si a momentului ncovoietor
de la baza stlpului.
18. Ce verificri de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?
Grinzile cu inima plina de clasa 4 se verifica luand in considerare posibilitatea ca inima sa isi
piarda local stabilitatea, adica sa voaleze.
(a)
(b)
(c)
Voalarea inimilor grinzilor la diferite solicitari: (a) compresiune; (b) incovoiere; (c) forfecare
Fenomenul de voalare se produce atunci cand valorile tensiunilor ating valorile denumite
critice:
Ed cr
Ed cr
in care:
- cr este rezistenta critica la compresiune
- cr este rezistenta critica la forfecare
Atunci cand inimila este supusa la solicitari complexe care produc eforturi unitare si , este
necesar sa se ia in calcul si interactiunea lor (de exemplu interactiunea incovoire - forfecare,
interactiunea incovoire - forfecare - local). Voalarea poate fi limitata sau inhibata daca se
dispun rigidizari (rigidizari transversale, rigidizari longitudinale).
Structuri
19. Se da rigla unui cadru in forma unei grinzi cu zabrele de forma trapezoidala. Sa se
prezinte o varianta de alctuire, schema geometrica si detalierea unui nod de talpa
superioara si respectiv a unuia de talpa inferioara, in varianta sudata.
Grinzile cu zabrele se pot alctui sub diferite forme, in funcie de destinaie, incarcari,
deschidere, etc. In figura se prezint o grinda trapezoidala cu diagonale si montani.
A
B
Daca barele (tlpi, diagonale, montani) se realizeaz din doua corniere dispuse spate in spate
si solidarizate cu plcue, atunci diagonalele si montanii se prind de tlpi cu gusee si suduri
de colt, ca in figura de mai jos:
Det. A
Det. B