Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURETI

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria i Managementul Afacerilor


Specializare: Marketing Industrial

Tehnici de Vopsire a Materialelor


Textile cu Ajutorul Colorantilor
- Cercetare Semestriala -

Cuprins
1. Introducere........................................................................................................1
2. Consideraii generale........................................................................................2
3. Calculul consumului de substane n imprimare...........................................6
4. Modalitati de fixare a colorantului pe fibra...................................................7
5. Tehnici de vopsire............................................................................................11
6. Imprimarea direct.........................................................................................14
7. Efecte speciale de imprimare.........................................................................18
8. Factori poluanti specifici proceselor de finisare textila si a surselor de
provenienta.............................................................................................................20
9. Noi tehnologii de finisare.............................................................................22
Bibliografie.............................................................................................................28

1. Introducere
Colorantii sunt substante organice naturale sau sintetice colorate, care absorb
lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care
sunt aplicate(fibre textile, piele, hartie, etc.), rezista in timp la lumina, spalare,
frecare. Culoarea substantelor se datoreaza prezentei in molecula a unor grupe de atomi,
numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiatii ale luminii,
fiecarui cromofor corespunzandu-i una sau mai multe benzi de absorbtie in spectrul
vizibil.
Pozitia benzilor de absorbtie ale fiecarui cromofor este influentata de existenta in
molecula a altor cromofori, nuanta culorii unei substante colorate depinzand de intreaga
structura chimica a substantei.
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo

-N=O

b)grupa nitro

-NO2

c)grupa azo

-N=N-

d)grupa cetonica

-C=O

e)dubla legatura

>C=C<

Substantele care contin in molecula lor unul sau mai multi cromofori se
numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanta sa devina si mai colorata,
trebuie sa contina in molecula, pe langa cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino

-NH2

b)grupa hidroxil fenolica ( si derivatii ei alchilati)


Grupele auxocrome, pe langa faptul ca imprima substantei proprietatea de a
colora, produc o inchidere si o intensificare a culorii.
In afara de colorarea fibrelor textile, colorantii organici servesc inca pentru
multe alte scopuri, printre care cele mai importante sunt: colorarea pielii tabacite, a
1

hartiei, a alimetelor(mezeluri, cofetarie), a cernelulilor de tipar, a cauciucului, a benzinei


si a uleiurilor minerale(coloranti fluorescenti). Mai sunt apoi utilizati coloranti in
fotografie(ca sensibilizatori ai bromurii de argint pentru lumina rosie si infrarosie;
Cianine), in fotografia si cinematografia in culori, in biologie(pentru colorarea
preparatelor microscopice) si in medicina. Unii coloranti insolubili sau complecsii
metalici insolubili ai unor coloranti, asa-numitele lacuri metalice, servesc ca pigmenti,
in locul colorantilor minerali, la fabricarea de vopsele pe baza de ulei de in sau de nitrat
de celuloza. Principala aplicatie practica a colorantilor organici sintetici ramane insa
colorarea fibrelor textile.

2. Consideraii generale
Imprimarea materialelor textile reprezint, n esen, o localizare a proceselor
de vopsire, corodare (decolorare), rezervare sau de obinere a unor efecte speciale.
Prima particularitate a tehnologiei de imprimare const n nlocuirea soluiei
apoase de viscozitate redus printr-un mediu purttor de colorani, de ageni de corodare
sau de rezervare, de viscozitate corespunztoare, care s permit localizarea proceselor
menionate la o suprafa determinat de desenul aplicat. Acest mediu este aglutinantul,
ale crui proprieti sunt determinate de substanele aglutinante.
Structura chimic, dar mai ales structura fizic a aglutinanilor controleaz o
gam larg de proprieti care se concretizeaz n final prin capacitatea acestora de a se
constitui ca agent de transfer al substanelor n imprimare, de a realiza imprimeuri
conturate precis, bine ptrunse, cu nuane nealterate ale culorilor. n acelai timp, exist i
alte caracteristici pe care aglutinanii trebuie s le posede, cum ar fi: stabilitate chimic n
timp, proprieti reologice bine definite i stabile, lavabilitate bun, biodegradabilitate,
pre de cost convenabil etc.
Prepararea pastelor aglutinante, proprietile aglutinantului i domeniile de
utilizare sunt prezentate n tabelul de mai jos. Prepararea este nsoit de agitare, pentru
omogenizarea pastei. Toate analizele care se vor efectua asupra pastelor aglutinante vor
fi realizate dup 24 ore de la preparare.

De perspectiv sunt aglutinanii cu uscare rapid, pe baz de acizi nesaturai


i anhidrid maleic, sau aglutinanii biomas, obinui din N-parafine. Un loc deosebit l
prezint aglutinanii tip spum.
n ceea ce privete procedeele de imprimare, se cunosc: imprimarea direct,
imprimarea prin corodare, imprimarea prin rezervare, imprimarea prin transfer i efecte
speciale obinute pe cale termomecanic.

Substana
aglutinant
1

Concentrai
a g / kg
past
2

Metoda de

Proprietile

Domenii de

pregtire

aglutinantului

utilizare

3
Exemplu: 140 g
amidon +10g/l ulei
mineral sau
vegetal se introduc
n cele 847 g ap
rece din malaxor,
se amestec bine i
se adaug 1,8 g

Amidon

100 200

Deoarece se
obine o pelicul
greu penetrabil
de ctre colorant,
se amestec, n
raport 2/1 sau 1/1

acid acetic 60%.


Se nclzete pn
la 95...970C i se
menine 12 ore la
fierbere. n final,

cu tragant,
dextrine,
britischgume,
obinndu-se i o
mai bun stabili-

dup rcire se

Se recomand
pentru pregtirea pastelor
de imprimare
cu toate clasele de colorani, cu excepia coloranilor
reactivi

tate n timp

neutralizeaz cu
1,2 g NaOH
32,5% (pH = 7)

Pentru pregti-

Exemplu: 60 g

Aglutinantul este

rea pastelor de

stabil la aciunea

imprimare cu

acizilor slabi. n

colorani de

mediu alcalin

cad i de

este instabil,

dispersie. Este

modificndu-i

compatibil cu

consistena

alginat sau

Exemplu: 500 g

Soluiile

amidon
Se recomand

britishgum se

coloidale de

pentru preg-

amestec, prin

gume se

tirea pastelor

tragant granule se
amestec cu 940 g
Tragant

60 100

ap la 30...400C,
se las la nmuiat
1224 ore, apoi se
fierbe n malaxor
cteva ore

Britishgum
(gum
arabic)

300700

caracterizeaz
printr-o nalt

agitare, cu 500 g

viscozitate, care

ap, se
depoziteaz 810
ore, dup care
urmeaz o scurt
fierbere, pn la
obinerea unei
mase omogene.
Dup rcire se

nu se modific

de imprimare

sub aciunea

cu colorani de

acizilor organici.

cad, cationici

n prezena

(n acest ultim

srurilor meta-

caz, cantitatea

lelor grele se

de britishgum

formeaz

este de 130 g)

precipitate. Se

filtreaz

ndeprteaz uor
de pe material
Aglutinantul se

Dextrine

350 550

Exemplu: n 500 g

conserv n timp

ap rece, sub

i se ndeprteaz

Pentru im-

agitare, se adaug

uor de pe

primarea direc-

500 g dextrin, se

materialul textil.

t cu colorani

ridic temperatura

Nu este sensibil

de cad,

la 700C i se

la aciunea

imprimarea

menine la aceast

alcaliilor i se fo-

prin rezervare,

temperatur timp

losete n

imprimarea

de 12 ore. Dup

amestec cu

prin corodare

rcire se filtreaz

amidon, tragant
etc.

4
Aglutinantul are

Alginat
sodiu

de

40 80

Exemplu: n 940 g

o bun capacitate

ap cald la

de omogenizare.

60...70 0C, sub

Se ndeprteaz

agitare, se introduc

uor de pe

60 g alginat de

material prin

sodiu. Se depozi-

splare. Se evit

teaz 1824 ore.

utilizarea apei cu

Dup filtrare, se

coninut de ioni

poate folosi i fr

metalici

fierbere

(Mg2+,Fe2+ Ca2+,
Mn2+)

Indalca
(fin de

60 80

5
Pentru
pregtirea
pastelor de imprimare cu
colorani reactivi, cad etc.
n cazul
utilizrii n mediu acid se
adaug acetat
de amoniu sau
fosfat acid de

Exemplu: n 940 g

Caracterizat prin

amoniu
Pentru impri-

ap cald la

solubilitate bun,

marea cu colo-

50...60 0C, sub

rocove
eterificat
sau
oxieterificat
) Solvitoze
C5
(amidon
eterificat)
etc.

Carboximetilceluloz

60 120

agitare, se introduc

stabilitate la

60 g aglutinant. Se

aciunea

depoziteaz 810

alcaliilor, acizilor

rani reactivi,

ore La

i n timp. Insta-

cad (metoda

nevoie(dac nu se

bil n prezena

cu rongalit

obine o past

srurilor de Cr i

alcalii)

omo-gen) se

Al.

fierbe 1-2 ore n

Este lavabil

malaxor
100 g CMC se

Se obine o

adaug, sub

soluie coloidal-

Pentru

agitare, n 900 g

dispers,

obinerea

ap cald la

uniform, i pe

imprimeurilor

30...35 C i, dup

material o

cu

24 ore, se obine

pelicul elastic

azoinsolubili

o mas omogen
120 g amidon de

lavabil

Pentru

gru se amestec

obinerea

cu 600 g ap, se
fierbe i apoi se
Amidontragant

adaug 200 g
aglutinant de
tragant, 60:1000,
80 g ulei mineral

colorani

imprimeurilor
Se obine pe

cu colorani de

material o

cad, acizi

pelicul elastic

cromatabili,

lavabil

azoinsolubili
i n general la

i se fierbe din nou

imprimarea

pentru

prin rezervare

Amidon

omogenizare
70 g amidon de

Are reacie slab

Este foarte

silicat de

porumb se

alcalin

economic i

sodiu

amestec timp de

utilizabil la

50 minute cu 480

aproape toate

g ap rece i 20 g

clasele de

NaOH 32,5 %, se

colorani

adaug apoi, sub


agitare, 10 g ulei
mineral, dup care
se adaug 70 g
silicat de sodiu
d=1,42, 100 g ap
rece, 45 g acid
clorhidric, 197 g
ap rece i 8 g acid

acetic 30%

3. Calculul consumului de substane n imprimare


Consumul de substane n imprimare depinde de o serie de factori cum ar fi: tipul
desenului, gradul de acoperire, adncimea gravurii utilajului, viteza mainii de
imprimare, presiunea organelor de lucru (raclu sau cilindri), caracteristicile esturii
(contextura, densitatea, natura fibrei), proprietile pastei de imprimare (viscozitate,
capacitate de ptrundere n estur etc.). Cei mai importani factori dintre cei enumerai
sunt: gradul de acoperire i tipul materialului (estur, tricot etc.).
Metoda de calcul a consumului total de substane chimice se bazeaz pe norme
empirice de consum, stabilite n funcie de tipul desenului, al materialului textil i al
utilajului folosit.
De exemplu, pentru esturi celulozice imprimate cu maini cu cilindri, se
folosesc 7 grupe, n funcie de gradul de acoperire la care s-au determinat practic
consumurile de paste de imprimare, exprimate n g / m2
Grupa desenului
I
II
III
IV
V
VI
VII

Gradul de acoperire %
25
25 35
36 45
46 55
56 65
66 75
75

Norma de consum a0, g / m2


pn la 23,5
23,5 28,0
28,1 34,0
34,1 42,0
42,1 48,5
48,6 58,5
58,6 68,5

Dup stabilirea gradului de acoperire i a normei de consum se calculeaz


consumul de past, a, pentru suprafaa total a materialului, S (m2), astfel:
a

a0
1000

[kg],

n care: a0 este norma de consum, g/m2


Se raporteaz apoi culorile desenului ca procente din suprafaa acoperit prin
imprimare (de exemplu: rou 25 %, galben 50 %, albastru 25 %) i se repartizeaz consumul total, a, de past pe cele trei culori (rou: 0,25 a; galben: 0,5 a i albastru: 0,25 a).

Se calculeaz apoi consumul de colorani i chimicale pentru fiecare culoare,


cunoscnd reetele cu concentraia ntr-un component i, ci, exprimat n g / kg past, cu
relaia:
ai

ai

ai

0,25 .a.ci
1000

0,25 .a.ci
1000
0,25 .a.ci
1000

... pentru ... rou [kg];

... pentru ... albastru [kg];

... pentru ... galben [kg],

n care ai este consumul pentru oricare substan din pasta de imprimare (colorant,
aglutinant, ali auxiliari chimici).

4. Modalitati de fixare a colorantului pe fibra


Colorantii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare:
structura lor chimica si dupa proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de
fibre).
Dupa structura lor chimica se deosebesc urmatoarele clase de coloranti:
a)coloranti azoici contin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai
multe grupe azo, -N=N- si sunt colorantii cei mai raspanditi si cei mai usor de preparat
b)coloranti antrachinonici care deriva de la antrachinona
c)coloranti trifenilmetanici din clasa trifenil-metanului
d)coloranti indantrenici
e)coloranti de indigo
f)coloranti de sulf
Dupa proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc urmatoarele tipuri de coloranti:
7

a)Coloranti bazici
Au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le contin in
molecula lor. Ei vopsesc fibrele proteice(lana si matase) in solutie neutra, fixarea lor pe
fibra facandu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora. Pot vopsi si fibre
celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordanti(tanin). Cei mai importanti coloranti
bazici sunt colorantii azoici, trifenil-metanici, etc.
b)Coloranti acizi
Au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil
COOH libere, care le dau proprietati acide. Ei vopsesc fibrele proteice (lana si matasea)
in solutie slab acida, fixandu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter
bazic, ale acestora. Din punct de vedere structural, colorantii acizi fac parte din clasa
colorantilor azoici, antrachinonici.
c)Coloranti substantivi
Au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lana si matasea) si mai ales
cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila. Vopsirea cu coloranti substantivi se
face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de
bucatarie(NaCl). Dintre acesti coloranti cei mai importanti sunt cei din clasa colorantilor
azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.
d)Colorantii de mordant
Se fixeaza pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un
mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaza cu
mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre. Cei mai multi coloranti de
mordant sunt colorantii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor
coloranti este alizarina
e)Colorantii de cada
Sunt insolubili in apa si nu dau saruri solubile; pentru a fi folositi, ei sunt
redusi prin tratare cu agenti reducatori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformati
intr-o substanta incolora, solubila in apa. Fibrele sunt apoi introduse in aceste solutii si
apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaza colorantul redus, care trece in

culoare insolubila. Din aceasta clasa fac parte indigoul si derivatii sai, precum si
colorantii antrachinonici si cei de sulf.
f)Colorantii de developare
Sunt insolubili in apa si se fixeaza direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin
combinarea unor produse solubile; astfel fibra se inmoaie in solutia unui component de
cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da nastere la un colorant insolubil ce se
fixeaza pe fibra. Din grupa colorantilor de developare mai fac parte colorantii care rezulta
pe fibra prin oxidarea unor compusi cu care fibra a fost in prealabil imbibataex. negrul
de anilina, care se obtine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, coloranti pentru par si
blanuri.
Alegerea colorantului in functie de natura fibrei
Alegerea colorantului depinde in mare masura si de natura materialului ce trebuie
vopsit. Dupa cum se stie, fibrele textile sunt de urmatoarele categorii:
-

fibre animale: lana si matase, alcatuite din proteine, deci cu caracter

amfoter; ele se fixeaza pe colorantul din grupele polare(acide sau bazice), formand saruri;
-

fibre vegetale naturale: bumbac, in , canepa, sunt alcatuite din celuloza,

deci cu un caracter neutru; ele fixeaza colorantul prin legaturi de hidrogen;


-

fibre vegetale artificiale, obtinute din celuloza prin diferite metode de

regenerare(vascoza, cupra, nitro) sau de modificare(acetat, eteri metilici); fixarea


colorantului se face prin dizolvarea lui in fibre;
-

fibrele sintetice, obtinute prin polimerizarea diferitelor substante:

vinilice(policlorura de vinil), amidice(Nylon,Capron), esterice.


Fibrele animale compuse din proteine contin grupe acide si bazice, in
catenele laterale ale lantului polipeptidic. Vopsirea acestor fibre se face de aceea cu
coloranti bazici sau acizi, care se fixeaza pe fibra prin formare de saruri. In practica se
utilizeaza pentru vopsirea lanii numai coloranti acizi(continand grupe SO3H); vopsirea se
face din solutie acida, continand si sulfat de sodiu care ajuta la egalizarea repartitiei
colorantului pe fibra.
O cantitate de 1200g lana contine 1 echivalent-gram de grupe bazice si
fixeaza un echivalent-gram de acid sau de colorant acid.
9

Fibrele vegetale, compuse din celuloza, fixeaza colorantii prin legaturi de


hidrogen. Fibrele de acetat de celuloza in care grupe OH capabile sa formeze legaturi de
hidrogen cu colorantul sunt blocate in grupe acetil, fixeaza colorantul printr-un proces
pur fizic, si anume din solutia apoasa, cu un dizolvant insolubil in apa, de exemplu cu un
ester sau un eter. Se produce o repartitie a colorantului intre fibra(un ester) si apa, dupa
legea lui Henry-Nerst, pana la echilibru. De aceea, la vopsirea acetatului de celuloza, o
mare parte di colorant ramane neabsorbit de fibra, dar prezenta sa este necesara spre a
obtine in fibra concentratia(adica nuanta) voita; la vopsirea lanii, dimpotriva, colorantul
se fixeaza integral pe fibra, iar solutia dupa vopsire devine incolora.
Colorantii folositi pentru vopsirea acetatului de celuloza sunt substante
insolubile in apa, ca de exemplu p-nitro-p-aminoazobenzenul:

sau 1,4-diaminoantrachinona(violet). Acesti coloranti se utilizeaza sub forma unor


dispersii stabile in apa, obtinute cu ajutorul unor detergenti, ca de exemplu uleiul de ricin
sulfonat(coloranti dispersati).
Pentru a mari solubilitatea colorantilor de acest tip, ei se condenseaza la
grupele de amine primare cu oxid de etilena, obtinandu-se derivati continand grupele
NH-CH2-CH2OH(coloranti dispersal). De asemenea se utilizeaza esteri sulfurici ai
acestor compusi, continand grupe NH-CH2-CH2-O-SO3Na (coloranti solacet). Pe acelasi
principiu se bazeaza si colorarea fibrelor sintetice, cum sunt fibrele de nylon, orlon si
terilen(la nylon s-a observat insa si colorare cu coloranti acizi, care formeaza saruri cu
grupele NH2 marginale, iar fibra orlon se poate vopsi cu anumiti coloranti de cada). In
colorarea textilelor este necesar sa se tina seama de faptul ca lana este relativ stabila fata
de acizi, dar este repede alterata de baze. De aceea se utilizeaza pentru lana coloranti
acizi. Dimpotriva celuloza este sensibila la acizi si rezistenta la baze. Pentru vopsirea
bumbacului sunt deci indicati colorantii de cada si de sulf.
Fibrele sintetice, de felul nylonului, capronului, nu suporta incalzirea pana la
fierbere cu solutii de coloranti, asa cum se obisnuieste la vopsirea fibrelor naturale, de
aceea vopsirea acestor fibre necesita tehnici speciale, diferite de cele obisnuite.
10

5. Tehnici de vopsire
a)Colorantii bazici se numesc coloranti care contin un cation colorat, de exemplu
colorantii azoici bazici, colorantii trifenilmetanici bazici, colorantii oxazinici, tiazinici si
fenazinici, cianinele. Colorantii bazici vopsesc fibrele animale direct(din baie slab
acidulata cu acid acetic); ei nu se fixeaza insa pe bumbac, decat numai daca acesta este in
prealabil tratat cu tanin(care se fixeaza direct pe fibrele celulozice) si apoi cu tartrat de
potasiu si antimonil(emetic). Din cauza acestei tehnici complicate colorantii bazici sunt
astazi din ce in ce mai putin utilizati in vopsirea textila.
b)Colorantii acizi contin un anion colorat. Cei mai multi sunt saruri de sodiu ale
unor acizi sulfonici, continand grupa SO3-. Din clasa aceasta fac parte colorantii azoici
acizi, colorantii antrachinonici acizi, indogoul si carminul. Colorantii acizi servesc la
vopsirea lanii din baie acida. Aciditatea baii este necesara pentru a neutraliza grupa
COO-, din fibra lanii la grupa COOH-. Acizii sulfonici fiind acizi tari, grupele SO3- din
moleculele colorantului raman neschimbate chiar in solutii(apoase) puternic acide.
Printre colorantii acizi se numara si colorantii fenolici, cum sunt aurina si ftaleinele.
c)Colorantii directi sau substantivi sunt coloranti care au proprietatea de a se
fixa direct pe bumbac, fara a mai fi necesara o tratare prealabila a acestuia cu tanin sau
alte substante. Descoperirea colorantilor substantivi(rosu Congo, Bttinger, 1884) a
rezolvat, la timpul sau, una din problemele grave ale vopsitoriei textile. Cum circa 75%
din materialele textile supuse vopsirii sunt fibre de bumbac se intelege ca acesti coloranti
au o mare insemnatate practica.
Vopsirea cu coloranti directi se face la 80-90C in solutie neutra continand un
electrolit(NaCl sau Na2SO4). Cei mai multi coloranti directi sunt coloranti azoici sulfonati
si, prin urmare ei contin grupe SO3- complet ionizate.
Cum nu toti colorantii azoici au proprietatea de a se fixa direct pe fibra de
celuloza s-a incercat de mult sa se stabileasca ce conditii strucutrale trebuie sa
indeplineasca moleculele unui colorant spre a avea proprietati substantive. O prima
observatie este ca moleculele colorantilor substantivi au forme alungite intr-o directie.
Marea importanta a acidului J si a benzidinei, in fabricatia colorantilor azoici, se explica
prin aceea ca acesti intermediari dau nastere unor coloranti cu molecule alungite. Au fost
sintetizati doi coloranti izomeri cu formulele:

11

Dintre acestia numai colorantul cu molecula lineara(I) este substantiv.(Se va


observa ca in ambii coloranti grupa azo are configuratia trans):

Pe de alta parte, exista indicatii ca nu este suficient ca molecula sa aiba o


forma alungita, ci ea trebuie sa fie si plana. Dupa cum se stie, coplanaritatea celor doua
inele ale bifenilului este impiedicata prin substituenti in pozitiile 2,2. In consecinta,
colorantul benzidinic 3 este lipsit de proprietatile substantive, in timp ce izomerul sau cu
grupele metil in pozitiile 3,3 este unul dintre colorantii cu cea mai pronuntata
substantivitate. (Benzopurpurina 4B)

12

In colorantul III devierea de la coplanaritate provoaca o intrerupere a


conjugarii in sistemul de 8 duble legaturi cuprinse intre cele doua grupe auxocrome NH2.
O asemenea conjugare neintrerupta pare sa fie necesara pentru substantivitatea substantei
respective(asa cum este necesar pentru aparitia culorii). In afara de aceste doua
proprietati, liniaritate si coplanaritate, moleculele colorantilor substantivi trebuie sa mai
posede si grupe capabile de a forma legaturi de hidrogen(HO sau NH2). Este probabil ca
fixarea colorantilor substantivi, pe macromolecula de celuloza, si anume la grupele de
HO ale acestuia, se face prin doua legaturi de hidrogen, asa cum se indica schematic,
pentru rosu Congo, in urmatoarea figura:

d)Colorantii de mordanti
Despre marimea rezistentei la spalare si lumina, prin formarea de complecsi
chelatici cu metale polivalente, s-a vorbit mai sus, cu ocazia descrierii colorantilor azoici
de cromare care sunt si cei mai importanti. O alta clasa de coloranti care formeaza
complecsi chelatici insolubili si rezistenti, cu aplicatii in vopsitoria textila(lacuri), sunt
colorantii o-hidroxi-cetonici si o-hidroxi-chinonici(Alizarina).
e)Colorantii de developare sunt compusi colorati insolubili, care iau nastere
printr-o reactie chimica avand loc chiar pe sau in fibra textila. Alti coloranti de
developare se formeaza in fibra textila prin reactii de oxidare (negrul de anilina si ursolii)
sau prin reactii de condensare(ftalocianine).
f)Colorantii de cada sunt substante in apa cu caracter neutru si, care, prin
urmare, nu formeaza nici saruri solubile. Metoda de vopsire, specifica acestor coloranti,
se bazeaza pe reducerea lor in mediul alcalin(de obicei cu ditionit de sodiu). Aceasta
operatie duce la hidroderivati(leucoderivati), prin transformarea unor grupe CO, cetonice
sau chinonice, in grupe OH fenolice, sau mai exact in fenoxizii respectivi( cu grupe O13

Na+) solubili. Acestia au proprietatea de a se fixa pe fibra(caracter substantiv). Dupa


scoaterea din baie(cada) a fibrei astfel imbibata, hidroderivatul se oxideaza, sub
actiunea aerului, regenerand colorantul insolubil, care astfel ramane fixat pe fibra. Cei
mai importanti coloranti de cada sunt colorantii antrachinonici(indantrenici) si colorantii
din clasa indigoului.
g)Colorantii de sulf se aseamana in ce priveste modul de vopsire cu colorantii de
cada, solubilizarea se face insa cu sulfura de sodiu si se bazeaza pe reducerea grupelor
disulfurice, caracteristice ale acestor coloranti, in grupe tiofenolice, solubile sub forma de
saruri(tiofenoxizi) de sodiu:

Acestea poseda substantivitate pentru fibra de bumbac. Prin actiunea aerului


se regenereaza apoi colorantul insolubil, pe fibra.
Din cauza alcanilitatii solutiei de vopsire colorantii de sulf, la fel ca si
colorantii de cada, servesc numai pentru vopsirea fibrelor celulozice.

6. Imprimarea direct
Pasta de imprimare direct conine colorani selecionai (paste, pulberi foarte fine
etc.) substane chimice necesare declanrii mecanismului tinctorial, solveni (ap,
solveni organici etc.), aglutinani, ca mediu purttor al acestor substane.
Imprimarea direct poate fi efectuat ntr-o faz sau n dou faze.
Aceste reete sunt compuse din elementele necesare procesului de imprimare i
fixare a colorantului pe fibre. Ele au un caracter orientativ, deoarece, la intervale de timp
relativ scurte, apar substane i auxiliari noi, care pot avantaja modificarea componentei
reetei.
n tabelul urmator sunt prezentate condiiile de fixare pentru diferite sisteme
tinctoriale la imprimarea directa:
14

Sistemul
tinctorial
Celulozice
direci, cad
Preoteice acizi,
premetalai
PAN cationici
Acetat secundar
dispersie

Triacetat
dispersie

PES dispersie

PAdispersie
PAN dispersie

Abur saturat

Abur sub

Abur

(102...105 C)

presiune

supranclzit

30 40 min

40 60 min

20 30 min

30 50 min

20 30 min

30 45 min

20 30 min
30 50 min

(1,4 0,3 at)


20 40 min
(1,3 0,5 at )

20 30 min

4 6 min

(1,5 0,5 at )

(180...160 0C)

15 20 min

6 8 min

(1,8 2 at )

(180...160 0C)

20 30 min

4 6 min

(0,8 0,5 at )
20 40 min

(170...150 0C)
4 6 min

(1,0 0,5 at )

(150...130 0C)

Aer cald

60 s
(200...180
0

C)
4590 s
(210...190
0

C)

35 min
Fibre pigmeni

(150...1300C

Variante de imprimare cu coloranti azoinsolubili


Operaia
Naftolarea
Uscarea

Imprimarea

Uscarea
Aburire

Compoziia mediului

Varianta
I

II

(g /kg, g/ l, ml / l )
Naftolat de sodiu

10

10

Hidroxid de sodiu 32,5%*


Hexametafosfat de sodiu
Temperatura, 0C
Sare de diazoniu stabilizat

16,4
1,5
60...80
3060

16,4
1,5
60...80

Ap

100200

270

Acid acetic (60%)*

010

Aglutinant (amidon, solvitoze)

788 638

490

Colorant reactiv

30

Uree

40

Tiouree

40

Metazin**

100

Clorur de amoniu
Temperatura, 0C
Temperatura, 0C

80...90
102...105

30
80...90

Durata, minute

34

15

Fixare termic
Fulardarea
Pasaj aer
cada 1
cada 2
cada 3
Splarea
cada 4
cada 5
cada 6

cada 1,2
Spunire
a

cada 3
cada 4
cada 5,6

Temperatura, 0C

140...150

Durata, minute
Sare de diazoniu stabilizat
Ap temperatura mediului ambiant
Ap 50...600C
Hidroxid de sodiu

+
+
15

45
1020
+

Temperatura, 0C
Agent de spunire

75...80
2

Temperatura 0C
Ap
Ap

75...80
75...80
50...60

Bisulfit de sodiu

Temperatura, 0C
Ap, 0C
Agent de spunire

Temperatura, 0C

Ap cald / rece

10
40
6065
2
70...80
5060/ 20
30

* n ml/l ; ** agent de reticulare


Imprimarea prin corodare
Imprimarea prin corodare const n distrugerea local a colorantului aplicat pe
materialul textil, obinndu-se corodri albe sau colorate numai dac pasta de imprimare
conine un colorant care nu este distrus.

Imprimarea prin rezervare


Aceast metod const n imprimarea unei esturi cu o past ce conine
substane care mpiedic fixarea coloranilor din baia de vopsire, obinndu-se efecte
albe. Dac pasta de rezervare conine colorani rezisteni la agenii de rezervare, se obin
efecte colorate.
Succesiunea operaiilor pentru rezervarea alb este urmtoarea: aplicarea pastei
de rezervare pe materialul alb uscare fulardare flota de colorant fixare tratamente
finale uscare
Pentru rezerva colorat, se cunosc variantele:
rezerv preimprimat, cu etapele: aplicarea pastei uscare fulardare fixare
tratamente finale uscare (rezervare sub);
16

rezerv postimprimat, cu etapele: fulardare uscare aplicarea pastei


uscare fixare tratamente finale uscare (rezervare pe);
rezerv supraimprimat, cu etapele: aplicarea pastei ce conine agent de rezervare i un colorant rezistent n acest mediu aplicarea ud pe ud a unei paste cu colorant
de fond uscare fixare tratamente finale uscare;
rezerv prin corodare, realizat din operaiile de fulardare cu un colorant
corodabil, uscare, aplicarea pastei care conine un agent de corodare i un colorant
necorodabil, uscare, aburire pentru corodare i fixare, tratamente finale, uscare.
Imprimarea prin transfer
Imprimarea prin transfer cuprinde dou etape distincte:
imprimarea unui material intermediar, de regul hrtia
dispersie. Imprimarea hrtiei se face

cu colorani de

litografic, flexografic, cu cilindri gravai n

adncime sau cu abloane rotative;


reimprimarea, adic trecerea desenului imprimat de pe hrtie pe un material
textil corespunztor.
Din hrtia astfel imprimat i din substratul textil ce urmeaz a fi imprimat se
formeaz un sandwich, care este supus unui tratament de nclzire uscat pe prese sau
calandre. Procedeul dureaz 25 30 s, la o temperatur de 180...220 0C. Substratul textil
trebuie s reprezinte de obicei un material care se poate vopsi cu colorani de dispersie i
care s reziste la condiiile de lucru menionate (materialul anterior este stabilizat la o
temperatur cu cel puin 100C mai mare dect temperatura de termoimprimare). Astfel de
materiale pot fi: poliester, poliamid, poliacrilonitril, triacetat, sau amestecuri din aceste
fibre cu bumbac sau ln, dar n care proporia materialului sintetic s fie mai mare de
50%.
Coloranii de dispersie utilizai la imprimarea prin transfer se mpart n patru
grupe: A colorani cu sublimare rapid; B colorani cu sublimare normal; C
colorani cu sublimare lent; D colorani cu vitez mic de sublimare.

7. Efecte speciale de imprimare


Pentru realizarea unor desene cerute de mod, imprimarea ofer diferite soluii,
cum ar fi: efecte speciale de luciu, de crep, semitonuri i efecte mate sau devorare.
17

Efecte speciale de luciu


Natura
fibrei

Compoziia pastei de
imprimare, g /kg
past
60 g precondensat ureeformol

+20

liant

neionic + 200g alginat

Fibre
celulozice

250 g emulgator

anionic 2%+20 g ceruri


+ 2 g sulfat de amoniu
+ 448 g ap
120 g precondensat

PES / Fibre
celulozice
sau fibre
sintetice

uree-formol +50 g liant


neionic + 400g alginat
+

20 g ceruri +2 g

sulfat de amoniu + 408


g ap

Etapele procesului de imprimare

Imprimare-uscare l0 min la 100 0C calandrare


la o temperatur a cilindrilor de 180 0C cu 50
200% friciune n corelaie cu efectul dorit
splare ap rece splare cu 2 g/l tensid
neionogen la (40...1000C) splare rece
uscare
Imprimare uscare l0 min la 100

calandrare la o temperatur a cilindrilor de


1800C cu 50-200% friciune n corelaie cu
efectul dorit splare ap rece splare cu 2
g/l tensid neionogen la (40...1000C) splare

Imprimarea prin devorare, denumit i broderie chimic, reprezint o tehnic


special care, datorit efectelor obinute, se poate aplica pe materiale textile formate din
amestecuri de fibre de natur diferit. Aceast tehnic se bazeaz pe rezistena
difereniat a fibrelor fa de anumii ageni chimici.
Devorarea semnific distrugerea local a uneia dintre fibrele care intr n
componena esturii mixte i se realizeaz prin aplicarea unei paste de imprimare, care
conine un produs capabil s degradeze una din componentele fibroase.
Se poate realiza o devorare cu efecte coloristice atunci cnd n pasta de devorare
se adaug colorani compatibili cu produsele coninute de ctre aceasta i, n acelai timp,
cu afinitate fa de fibrele rmase. n general, acetia sunt pigmeni sau, n unele cazuri,
colorani de dispersie selecionai.

Vopsirea materialelor textile cu pigmeni


Vopsirea cu pigmeni const, n principiu, n aplicarea pigmentului mpreun cu
un liant, care formeaz o pelicul aderent, n care este nglobat i pigmentul.

18

Fa de coloranii cu afinitate pentru fibr, pigmenii prezint urmtoarele


avantaje: sortiment cu palet larg de culori; se pot vopsi sau imprima amestecuri de fibre
cu comportri tinctoriale diferite; pastele de imprimare sunt stabile; sunt eliminate
inconvenientele legate de variaia parametrilor aburului; prezint eficien economic i
caracter nepoluant.
Dezavantajele principale sunt: tueul esturii care devine mai aspru i
rezistenele la frecare uscat i umed mediocre.
Progresele fcute n fabricarea pigmenilor i lianilor au condus la rezultate bune
din punct de vedere coloristic i al calitii produselor textile.
n prezent se cunosc o serie de liani, care se caracterizeaz dup cum urmeaz:
Helizarin Binder F: permite vopsirea cu pigmeni fr reticulant, conine deja
un catalizator i un agent de antimigraie, dar prezint dezavantul obinerii de materiale
cu un tueu aspru;
Helizarin Binder FA: vopsire cu pigmeni cu reticulant, rezistene optime numai
n funcie de cantitatea de reticulant, tueu moale al esturii;
Helizarin Binder FWT: vopsire cu pigmeni cu i fr reticulant, tueu moale al
esturii;
Perapret Neuentwicklung: vopsire cu pigmeni cu i fr reticulant, n special
pentru nuane nchise, rezistene bune;
Vitexol, Lavetin, Kaurit, Ultraphor: liani pe baz de poliuretani, cu care se pot
obine nuane nchise, o dat cu rezistene bune la splare i frecare.
n vederea obinerii unor vopsirii uniforme, este important s se mpiedice pe ct
posibil migraia pigmenilor.Migraia este un proces, care n mod normal nu are loc dect
la uscare. Migraia poate fi redus prin urmtoarele msuri:
preluarea unei cantiti mici de flot (presiune de stoarcere mare la fulard);
timp suficient de umflare a fibrei ;
uscare menajat, temperaturi de max. 1200C n primele dou compartimente ale
fulardului i reducerea vitezei de rotaie a ventilatoarelor;
adugarea de ageni de antimigrare (rezultate bune se obin n prezent cu Siligen
FA (polimer pe baz de etilen/ propilen).Efectul de antimigrare este favorizat i de
clorura de magneziu .
19

Etapele procesului de vopsire sunt: fulardare uscare condensare.

8. Factori poluanti specifici proceselor de finisare


textila si a surselor de provenienta
Esenta finisarii textilelor este necesar pentru a conferi materialelor textile cu o
serie de proprietati vizuale, fizice si estetice pe care le cer consumatorii.
In cele mai multe cazuri, procesul de finisare a materialelor textilelor este
combinat cu un proces de manufacturare, ceea ce da o forma particulara
produsului final. Categoriile principale de produse acopera imbracamintea textila,
textilele de interior (lenjerie de pat/baie si masa) si textile tehnice (tesaturi auto si
textile medicale).
Cele mai multe companii din cadrul sectorului de finisare a textilelor se
specializeaza pe un anumit proces tehnologic, desi exista si companii care realizeaza
mai multe procese de productie. Pot fi distinse urmatoarele tipuri principale de
companii:
-

vopsitorii de fire, industriale sau de comanda;

vopsitorii de tesaturi, industriale sau de comanda;

imprimerii, industriale sau de comanda;

companii complexe, incorpornd tehnologii de filare i/sau tesere plus

finisare.
Principalelor tipuri de fibre utilizate n industria de finisare textil sunt:
-

bumbac

45%

ln

8%

poliester

14%

matase

2%

viscoz

12%
20

acrilice

4%

altele

15%

Fibrele sunt transformate n produse finite iar principalele categorii ale


acestora, sunt:
-

imbracaminte

45%

textile casnice

20%

textile de interior

10%

textile tehnice

18%

altele

7%

Industria textil

prezint unul dintre cele mai mari i mai complicate lanturi

tehnologice n industria

manufacturier. Este un sector fragmentat i heterogen

dominat de intreprinderi mici i mijlocii, care prezint o cerere distribuit ndeosebi


spre trei direcii principale: mbrcminte, esturi pentru uz casnic i uz industrial.
Italia este de

departe liderul European n producerea textilelor, urmat de

Germania, Marea Britanie, Frana i Spania (n aceast ordine) mpreun totaliznd


80% din producia uniunii europene.
Prelucrarea industrial a materialelor textile este un proces complex, n cadrul
cruia finisarea chimic textil implic un mare consum de ap, utilizat ca mediu de
transport a coloranilor, auxiliarilor i energiei termice. Datorit volumului deversat,
ct si faptului ca circa 90% din apa consumat se folosete pentru prelucrare (operatii
de pretratament, vopsire, imprimare i finisare final), apele uzate generate de industria
textil au un grad ridicat de impurificare, astfel ca aceast industrie reprezint unul din
cele mai poluante sectoare economice.
In ultimul timp in majoritatea rilor cu o industrie textila dezvoltata s-au
introdus reglementari stricte privind deversarile de ape uzate industriale, ape care
ridica numeroase probleme mediului nconjurtor. Trebuie remarcat faptul c apele
uzate textile sunt deversate n proporie de peste 90% n reeaua de canalizare urban,
motiv pentru care epurarea acestor fluxuri de apa devine obligatorie.

21

Concentraiile ridicate de colorani, de exemplu, in cursurile de apa pot afecta


transmiterea luminii si deci pot pune in pericol dezvoltarea faunei si florei acvatice.
Exista, de asemenea, pericolul actiunii toxice a colorantilor, in special daca se ia in
considerare posibilitatea acumulrii acestora n peti sau alte vieti acvatice, precum si
degradarea lor n compui cu toxicitate ridicat i substane cancerigene.
De aceea, industria textila a raspuns cu o gama larga de modificari drastice si
inovatii in generarea, tratarea si reutilizarea apelor uzate. In SUA si unele tari europene
s-au introdus noi standarde, deosebit de restrictive referitoare la compozitia efluentilor
deversati precum si a bunurilor de larg consum, ajungandu-se chiar la interzicerea
acelor bunuri ce contin coloranti azo, care prin descompunere pot genera una sau mai
multe amine dintre cele 20 considerate cancerigene. De asemenea, producatorii de
coloranti au elaborat noi linii de auxiliari de vopsire, cum ar fi: emulsificatori nederivati
din alchil fenol, pigmenti care nu contin halogeni substituiti sau metale grele, agenti de
albire fr clor si aglutinanti sintetici care reduc cantitatea de colorant rezidual. n
domeniul sintezei si aplicrii coloranilor organici, se vizeaz nlocuirea produselor cu
risc toxicologic, cancerigen si mutagen.

9. Noi tehnologii de finisare


Cunoaterea proprietilor materialelor utilizate (fibre, substane
chimice, colorani,
auxiliari) constituie cea mai important msur mpotriva polurii mediului.
Informaiile detaliate ce se pot obine asupra materialului pe instalaia de finisare se
limiteaz de obicei doar la cele tehnice. Utilizatorul ar trebui s includ tipul i
cantitile de ageni prezeni n fibr Aceste substane sunt introduse n procese i
sunt

rspunztoare

pentru

poluarea factorilor de mediu. Informaiile asupra

materialului brut ar trebui oferite agentului de prelucrare pentru a se preveni emisiile ,


sau cel puin pentru a fi controlate.
n general, strategia de minimalizare/optimizare a cantitilor de substane ce
rezult n apele uzate i aer ar trebui s aib n vedere urmtoarele etape:
1. evitarea substanelor chimice, atunci aceast metod ar fi de dorit
2. atunci cnd nu este posibil, ar trebui ales un proces care s implice un
risc ct mai mic n ceea ce privete substanele folosite.
22

Msurile generale ce se pot aplica sunt:


-

revizuirea periodic a reetelor pentru a se asigura utilitatea tuturor

ingredientelor
-

utilizarea, dac este posibil numai de substane cu un grad mare

de biodegrabilitate, cu un grad mic de toxicitate asupra omului i cu o


intensitate mic a mirosului
-

optimizarea proceselor prin mbuntirea controlului asupra

parametrilor proceselor
(temperatur, cantitatea de substane folosit, umiditate)
-

utilizarea apei de nalt calitate (unde este necesare) n

procesele care necesit un mediu umed, pentru a evita efectele secundare pe


care le pot produce substanele chimice n reacie cu cele din ap
-

evitarea/minimizarea surplusurilor de substane chimice i

auxiliari (de exemplu prin dozare automat);


-

optimizarea fluxului de producie (la vopsire: vopsirea fibrelor

n culori nchise dup cele mai puin nchise pentru a reduce consumul de ap
i de substane)
-

utilizarea tehnologiilor cu un consum mic de substane

reutilizarea bilor cnd acest lucru este posibil

recuperarea vaporilor cnd se lucreaz cu substane volatile

Pentru a minimiza cantitile de deeurilor dintr-un proces este necesar o bun


cunoatere a acestora i a operaiunilor de la care provin. n particular, optimizarea
consumurilor de ap i energie ar trebui nceput prin monitorizarea acestora n diferite
procese. Utiliznd aceste cunotine a proceselor, pot fi realizate diferite msurtori
asupra instalaiilor.
Un prim grup de msurtori aplicabile n procesele umede (n care consumurile
de ap i energie sunt proporionale) se poate realiza prin:
-

instalarea de echipamente de control al debitelor(ex. splarea continu);


23

instalarea de aparate de msur automate pentru a verifica nivelul

de umplere
(nivelmetre) i a temperaturii lichidelor;
-

nlocuirea proceselor de splare cu jet de ap (n arj) cu alte

procese care necesit mai puin ap;


-

optimizarea fluxului de producie ( ex. n vopsire: vopsirea

nuanelor nchise dup cele de nuane mai deschise reduce cantitile de


substane folosite pentru curarea utilajului;
corespunztoare

duce

la

eliminarea

finisare:

programare

opririi utilajelor i a etapelor de

nclzire/rcire a acestora)
-

raionalizarea proceselor de pre-tratare pentru a se obine

calitatea necesar celorlalte procese (albirea nu este tot timpul necesar la


materialele care vor fi vopsite n nuane nchise)
-

comasarea diferitor tratamente umede ntr-o singur operaie (uscarea,

ncleierea i
albirea ;
operaie

reutilizarea apei (reciclarea apei uzate rezultate de la ultima


de

cltire, reutilizarea bii de vopsire, reciclarea apei din prima

operaie de splare pentru utilizarea n ultima baie de splare, utilizarea


principiului contracurentului n splarea continu ;
-

reutilizarea apei de rcire ca ap de proces (i de asemenea

pentru recuperarea cldurii)


Daca apa este reutilizat/reciclat, consumul total de ap scade.
Reducerea consumului de ap
1. prin mbuntirea tehnicilor de lucru
Utilizarea unor tehnicile de lucru necorespunztoare, i absena unui
sistem automat de control poate duce la importante pierderi de ap, ca de exemplu:

24

n timpul filtrrii i al splrii, ventilele cu control manual ar

putea conduce la utilizarea unei cantiti mult mai mari de ap, dect necesarul;
-

n timpul impregnrii fibrelor n ap (la splare) pot apare

pierderi de 20% din cantitatea de ap utilizata; n acelai mod pot apar


pierderi de colorani i alte substane periculoase
In acest sens un rol important il are pregtirea personalului i cunoaterea
documentaiei i a tehnologiei de lucru. Utilajele pentru vopsire ar trebui cel puin
dotate cu echipamente moderne de control a debitelor i a temperaturii lichidelor.
2. prin reducerea gradelor de stoarcere pentru utilajele ce funcioneaz n
flux continuu i a hidromodulului (raportului de flot) pentru cele discontinue
-

n procesele de vopsire continu, coloranii sunt aplicai sub

forma unui amestec concentrat. Cantitile de ap astfel consumat pe kg de


material procesat este destul de mic, chiar i n cazul utilizrii unor sisteme
convenionale. Acest volum poate fi chiar mai mic prin utilizarea sistemelor
moderne destoarcere.
-

Pentru tratamentele discontinue, consumul de

ap pe kg

material textil este destul de mare dei s-au adus destule mbuntiri i n aceste
procese. Toi productorii mari de echipamente furnizeaz instalaii de vopsire la
hidromodule mici. O astfel de investiie este benefic ntruct va reduce costurile
de operare i va crete productivitatea prin reducerea timpului de proces.
3. mbuntirea eficienei procesului de splare
Att n procesele discontinue, ct i n cele continue, consumul de ap pentru
splare este semnificativ mai mare dect cel necesar pentru tratament n sine. Utilajele
de splare moderne, pentru procese continue au o eficien ridicat n ceea ce privete
consumul de ap. Pentru procesele discontinue nc nu s-a dezvoltat nc o tehnic
rapid de splare utiliznd cantiti reduse de ap; din acest motiv hidromodulul
nu este ntotdeauna corelat cu un consum mic de ap. Totusi n ultima perioad,
productorii de utilaje au realizat, mpreun cu cei de colorani, tehnologii de splare
comparabile d.p.v. al consumului de ap cu cel al proceselor continue. Un hidromodul
constant pentru capaciti de ncrcare diferite reprezint la ora actual o caracteristic
a echipamentelor produse. Tehnici eficiente de splare au fost dezvoltate
25

pentru

procese n arj. Mai mult chiar diferite etape specifice procesului de splare
continu au fost adaptate procesului de splare n instalaii discontinue:
-

diferenierea proceselor n funcie de material

separarea lichidului de proces de cel de splare

extragerea lichidelor pentru procese mecanice, pentru a mbunti

eficiena splrii
-

utilizarea operaiilor de splare n contra-curent;

4. comasarea proceselor
Comasarea i programarea proceselor reduce numrul de deversri de
substane. Acest lucru este de multe ori potrivit pentru operaiile de pre-tratare
(splare/ncleiere, albire. n unele cazuri procesul de pre-tratare poate fi combinat cu
cel de vopsire (doar unele stadii). Reutilizarea(recircularea) apei
n procesele discontinue reutilizarea apei se face mai greu, deoarece pentru
realizarea acestui proces, trebuie utilizate anumite spaii de depozitare. Probleme de
acest gen apar n general la procesele n arj.
n prezent procesele pe baz de contra-curent sunt disponibile i n
procesele discontinui de tratare. Exist echipamente pentru separarea aburului de
deeuri i reutilizarea lui. De exemplu, apa utilizat pentru o ncrctur anterioar poate
fi recuperat i utilizat n procesul de nlbire, care apoi poate fi utilizat n procesul de
splare a arjei urmtoare. Separarea lichidelor de splare i de proces este un factor
esenial pentru reutilizarea apei. Aceast caracteristic a echipamentelor moderne este
esenial pentru reducerea consumului de ap.

26

Bibliografie
Chimie organica,vol.II, edit. Didactica si pedagogica, autor
C.D.Nenitescu, Bucureti 1980
Murean, Procese i utilaje pentru finisarea materialelor textile, Ed.
Gh. Asachi. Iai, 2000
E. Bucurenci, I. Bucurenci, Utilajul i tehnologia finisrii produselor
textile, vol. II, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994
Manualul inginerului textilist: Tratat de inginerie textile, Ed. AGIR,
2003, Bucureti

27

S-ar putea să vă placă și